ANEXA 8 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.5235 / 01.09.

2008

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

ARIA CURRICULARĂ: „TERAPII SPECIFICE ŞI DE COMPENSARE”

TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ Clasele I – a X-a Curriculum DEFICIENŢE MINTALE SEVERE, PROFUNDE ŞI/ SAU ASOCIATE

Aprobat prin ordin al ministrului nr. 5235 / 01.09.2008

Bucureşti, 2008

. acesta raportandu-se în permanenţă la zona proximei dezvoltări a fiecărui copil în parte. comportamental. astfel încât să se găsească soluţii profesionale pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională ale tuturor elevilor cu dizabilităţi mentale severe. cât şi a expresivităţii limbajului. oferă răspunsuri logice la întrebările puse. potenţialului psihofizic al fiecărui copil. Programa de TTL. se formează. Eficienţa acesteia este condiţionată de realizarea programelor terapeutic . acoperind sfera achiziţiilor limbajului primar şi pe cea a corectării sunetelor deficitare şi a disfoniei.respectarea individualităţii fiecărui copil/elev implicat în activităţile de terapie. Datorită complexităţii structurii limbajului şi rolului esenţial atât al procesului de comunicare. se precizează şi se dezvoltă vocabularul (introducerea noţiunilor integratoare/ vocabularului tematic) până la dezvoltarea capacităţii de integrare propoziţională (cu sprijin obiectual/ imagistic şi verbal). ştiinţific proiectată şi desfăşurată sistematic. Activităţile de terapia tulburărilor de limbaj debutează cu activităţi centrate pe formarea abilităţilor prelingvistice. în general. imagine. . Elevul cu deficienţă mintală severă poate să comunice cu alte persoane atunci când: exprimă un comportament nonverbal adecvat contextului. pregătind elevul pentru viitoarea integrare socială. dar centrându-se pe formarea. îşi exprimă intenţia de comunicare prin mimică. profunde şi/ sau asociate. având implicaţii negative în planul randamentului şcolar şi al relaţiilor interpersonale. gestică şi pantomimă) şi imagistică. gest.terapie.cadru. Pentru a relaţiona cu lumea înconjurătoare.crearea unui mediu educaţional deschis tuturor copiilor cu deficienţe mintale severe.asigurarea unui mediu comunicaţional care să determine manifestarea liberă a elevului în diverse contexte. ei au nevoie adesea de mijloace alternative de exprimare şi comunicare. conţinutul unor texte scurte şi accesibile. Intervenţia compensatorie. Activităţile de învăţare propuse în aceasta programă au un statut orientativ. psihic şi social. Ca urmare. exersarea şi dezvoltarea comunicării. constituie un adevarat instrument de lucru pentru terapeut. cu accent pe dezvoltarea abilităţii de ascultare şi pe comunicarea nonverbală (mimică. În etapa ulterioară. elaborată pentru copiii cu deficienţe mintale severe.asigurarea flexibilităţii activităţilor educaţionale şi de învăţare. având libertatea de a-şi alege acele activităţi de învăţare care corespund cel mai bine potenţialului psihologic al copiilor cu care lucrează sau de a folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. se urmăreşte: . acestea din urmă pot afecta structura personalităţii. . urmărite în activitatea terapeutică. operează cu structuri sintactice simple şi esenţiale. prin cuvinte proprii. .recuperatorii printr-o strategie educaţională adecvată particularităţilor individuale şi de vârstă. Prezenta programă se dovedeşte a fi un ansamblu informaţional unitar de modele de intervenţie şi structuri operaţionale subordonate obiectivelor . adresează enunţuri/ întrebări inteligibile. În cazul copilului cu deficienţe mintale severe. cu sprijin psihopedagogic. îşi exprimă opiniile în legătură cu fapte şi întâmplări cunoscute etc. Prin conţinuturile structurate în această programă. profunde şi/ sau asociate se caracterizează printr-o diversitate de forme de manifestare la nivel anatomo-fiziologic. cognitiv.realizarea parteneriatului socio-educaţional cu familia. va determina progrese în dezvoltarea vocabularului şi în diminuarea frecvenţei tulburărilor de limbaj şi va influenţa pozitiv întreaga evoluţie personală. - Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 1 .NOTA DE PREZENTARE Copiii cu deficienţe mintale severe. intervenţia de natură logopedică este complexă. Terapeutul nu e obligat să le parcurgă în întregime. desen. profunde şi/ sau asociate. redă. Se recomandă individualizarea demersului terapeutic. profunde şi/ sau asociate. integraţi în şcoala specială. apare necesară terapia tulburărilor de limbaj ca domeniu de intervenţie distinct.

CICLUL PRIMAR ŞI SECUNDAR (CLS. 4. exersarea abilităţii de structurare a mesajului oral Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic Dezvoltarea comunicării în context social-integrator Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 2 . 3. I-X) OBIECTIVE CADRU: 1. Exersarea abilităţii de receptare a mesajului verbal şi nonverbal Formarea. 2.

onomatopee. se manifestă prin vocalize. Exerciţii de recunoaştere a stimulilor olfactivi şi gustativi . ia!. . cu acordarea de semnificaţii corespunzătoare EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de ascultare şi identificare a unor semnale sonore (zgomote. .reacţionează la atingerea/ zâmbetul adultului. structuri euritmice) Exerciţii de diferenţiere auditivă Exerciţii de diferenţiere a sunetelor surdă-sonoră Exerciţii -joc de rostire a perechilor paronimice Exerciţii-joc de analiză fonetică.1 Receptarea semnalelor/stimulilor din mediul apropiat. Exerciţii de discriminare tactilă . OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE 1.reacţionează la prezenţa unor obiecte. reacţii verbale simple. persoane. se întinde/ atinge/ arată cu degetul sursa sonoră. se întinde spre adult.exerciţii de localizare şi de denumire a zgomotelor specifice mediului ambiant sau provocate. la comenzile simple ale adultului (uite!. in prezenta/absenta vazului) Exerciţii de antrenare asociată a analizatorilor Exerciţii de receptare a unor mesaje vizând comportamentul de ascultător / privitor : “Să ascultăm !.exerciţii-joc de clasificare. Să mirosim !. reacţii verbale simple. formă. . Exerciţii de identificare a stimulilor vizuali . forme geometrice prin pipait. grupare. cuvinte Exersarea simţului ritmic (bătăi din palme. cu localizarea fonemelor în cuvânt Exerciţii de ascultare şi reacţie: .recunoaşterea obiectelor (mulaje fructe. mişcarea părţilor corporale indicate de adult.reacţionează la denumirea unor obiecte familiare/ părţi ale corpului.2 Educarea şi exersarea auzului fonematic 1. Să pipăim!” Exerciţii de emitere independentă a fonemelor Exerciţii de rostire de silabe. menţinerea contactului vizual şi auditiv. jocuri cu ritm şi mişcare. atingerea/ indicarea/ denumirea acestora. Să privim !. .exerciţii de recunoaştere a vocii persoanelor familiare. dă-mi!) prin: îndreptarea privirii către obiectele/ părţile corpului denumite.3 Ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale scurte exprimate de terapeut Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a .exerciţii de identificare şi reproducere a sunetelor emise de animale (onomatopee). sortare după un criteriu (culoare.exerciţii de identificare obiectuală şi imagistică. zâmbeşte.A. fixarea privirii. animale ca surse sonore prin: întoarcerea capului. seriere. sunete. . preluarea de la adult sau aducerea obiectelor denumite. .exercitii de identificare a diferitelor fructe si alimente după miros / gust. . mărime). Exersarea abilităţii de receptare a mesajului verbal şi nonverbal OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1. reacţinează prin vocalize. onomatopee) .joc didactic.menţine suficient contactul vizual şi auditiv în timpul comunicării.exerciţii de diferenţiere a sunetelor emise de diverse instrumente muzicale. la pronunţarea numelui său prin: fixarea privirii cu menţinerea contactului vizual şi auditiv. 3 1.

linguală.4 Utilizarea în comunicare a modelelor de exprimare nonverbală (mimică. tare) Reproducerea unei linii melodice simple (emitere vocalică) 4 2.perceperea şi preluarea unui model gestual/ mimico-gestual..iiii . gesturi) 1. expresii mimicofaciale. obişnuit.1 Exersarea articulator aparatului fono- EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de coordonare generală Antrenamente ludice de exersare a aparatului fono-articulator (gimnastică maxilară. cu mingea. Exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de a elabora răspunsuri emoţionale. cu oferirea de modele comportamentale nonverbale 1. exersarea abilităţii de structurare a mesajului oral OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 2..) Exerciţii-joc de respiraţie nonverbală (suflatul în lumânare. Jocuri cu marionete Jocuri de rol Exerciţii de imitare a unor sunete. obraji. se încruntă. tristeţe.2 Exersarea inspir-expirului 2.3 Ascultarea şi înţelegerea mesajelor orale scurte exprimate de terapeut EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii aplicative de executare de comenzi verbale simple („Pune mâna pe masa!” Aşază mingea pe raft!” etc. etc) Exerciţii de asociere suport imagistic – expresie mimico-facială.3 Exersarea vocii (întindere. pentru buze. tristeţe. .. bucurie. râde . exprimate mimico-gestual (plăcere. supărare. de-a prinselea.5 Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/ modele acţionale oferite de terapeut (alternarea rolului şi imitare) 2. schimbând rolurile copiilor (jocuri de-a v-aţi ascunselea. utilizarea jucăriilor de suflat etc. „Adună jucăriile în coş!”) Exerciţii de ascultare şi înţelegere a unor mesaje accesibile. . acut şi grav Exerciţii de vocalizare în ritm lent. cuvinte din repertoriul terapeutului Joc de alternare a rolurilor în comunicare (alternarea rolurilor de ascultător/ vorbitor): terapeutul imită tot ceea ce face copilul (zâmbeşte. propoziţii ex. intensitate. etc.: „Ce frumos miroase floarea!”) Exerciţii de vocalizare în registru mediu.. – meee. umflarea balonului.eeee ..abordând o mimică adecvată) şi invers Organizarea de jocuri de grup.) Exersarea unor comenzi verbale potrivite la mediu ambiant („Închide uşa!”. văl palatin etc. . ) Exerciţii-joc de respiraţie cu emiterea vocalelor/ silabelor deschise (aaa. însoţite de suport concret. – miii.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1. Formarea.) de pe faţa terapeutului/ în imagini sugestive.intuitiv (obiectual/ imagistic) Exerciţii de formare a comportamentului de ascultător (exerciţii – tip postaudiţie privind punerea în corespondenţă cuvânt – obiect / imagine şi enunţ scurt – imagine / acţiune) Joc de rol cu imitarea unor acţiuni/ simularea unei convorbiri telefonice (roluri situaţionale) Exerciţii de identificare a unor modele de exprimare nonverbală: . rezistenţă) Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a . acţiuni.…) Joc de rol pe teme diferite.) Exerciţii pentru reglarea ritmului respirator şi pentru realizarea echilibrului inspir-expir Exerciţii de expir prelungit cu rostirea unui material verbal gradat ca dificultate (cuvinte. gesturi.maaa... moderat.citirea expresiilor mimico-faciale (bucurie... rapid şi cu intensitate diferită (în şoaptă.

ta-ta.la nivel fonematic. inclusiv propriile senzaţii sau stări emoţionale („frumos”.obiect”. ploaia: pic-pic. - la nivel propoziţional. exerciţii de articulare a consoanelor: a) sunetele „l” (laterală) şi „r” (vibrantă).”vesel” etc). „ia”. aha!. b) sunetele labio-dentale („f”-„v”). „Nu (e) păpuşa!” .exerciţii de articulare vocalică (vocala deschisă „a”.exerciţii de asociere imagistică – „parte-întreg”. bu . din nou. „face”. „plecat”. albina: zzz etc. ma-ma. „dus”. Exerciţii de exprimare la nivelul cuvântului . nelabiale „e” „i”. telefonul: ţrr. 5 - la nivel de cuvânt.bu. colo. „cuţu”. altul. „Lapte gata!”. e) sunetele palatale („che-chi-ghe-ghi”). rotunjite labiale „o”. „rece”. culori etc. . oh!). da.precizarea repertoriului personal prin însuşirea cuvintelor care semnalează: .dispariţia: comentează dispariţia unei persoane/ lucru din câmpul său vizual („nu-i”.noţiuni integratoare/ vocabular tematic (schema corporală. „la revedere!”). asociere funcţie/utilitate–„organ/obiect”. cum e?”). Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a . „moale”. „pâine” etc) . „cald”.recurenţa: repetă verbal şi acţional (încă. duble (ma-me-mi-mo-mu. legume. „pisi”.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 2. „mâna”. animale. pa-pa. „ce”-„ci”-„ge”-„gi”).non-prezenţa (comentează despre ceva/cineva care nu mai este prezent): „Nu (e) mama”. „tare”. f) sunetele guturale („c”. . „cade”. „meserii.atribute/ senzaţii / stări emoţionale: utilizează cuvinte care descriu o persoană. animal sau lucru. lingo-dentale („s”-„z”). . omonimie (ex: „Dacă nu-i aşa. .acţiunea şi rezultatul ei: foloseşte cuvinte care denumesc acţiuni sau care exprimă rezultatul acţiunii efectuate („pune”.formarea. „î”). „rotund”. „eu”. logatomi. „u”. „doarme”. hai). Exerciţii de reproducere de sunete onomatopeice produse de diferite obiecte şi animale (copilul va imita cum face câinele: hamham. nerotunjite.. „nu-nu”).) . „tata”.unelte” etc. uite.solicitarea (cere un obiect):”Vreau apă/ Dă-mi cana!”etc . d) sunetele alveolare („t”-”d”-„n”). iată.) Exerciţii şi jocuri cu silabe deschise.dispariţia (comentează dispariţia unei persoane/lucru pe care nu-l mai vede): „Tata pa!”. „ă”. sinonimie. „pa!”.exerciţii-joc de antonimie. . EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Întărirea sunetelor existente deja în repertoriu Emiterea de sunete noi prin imitaţie (vorbire reflectată) . animale sau lucruri cunoscute („mama”. este. fructe. asociere „material. pisica: miau. „roşu”. . mai.prezenţa: salută sau atrage atenţia asupra unei persoane/ obiect aflat în raza sa vizuală (da. Exerciţii de integrare propoziţională simplă care exprimă: . „se loveşte” etc). prepalatale („ş”-„j”. pu . …). „Tata plecat”. c) sunetele bilabiale („p”-„b”-„m”). „murdar”. „stă”.respingerea/ refuzul: exprimă respingerea faţă de ceva care se apropie de el / ce îi este oferit („nu”.4 Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă: .entitate (fiinţe/ lucruri): foloseşte cuvinte care denumesc persoane.pu. „se sparge”. aici. „g” şi” h”). bună!. a!. nici unul. .

. agent –acţiune/ rezultatul acţiunii: „mama spală”.subiect + verb + complement: „Ana bea apă”. propoziţii Automatizarea sunetului în cuvinte şi propoziţii Exerciţii pentru exersarea ritmului corect al vorbirii Exerciţii pentru controlul intensităţii vocii Exerciţii pentru controlul înalţimii vocii Exerciţii pentru controlul timbrului vocii Exerciţii pentru controlul rezonanţei sunetului Exerciţii pentru realizarea controlului emoţional Exerciţii de control al calamburului.la nivel propoziţional.emiterea prin imitaţie/ pronunţie reflectată (după terapeut/ coleg) şi concomintentă.beneficiar: „arată-mi!” .4 Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă: . - EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE „Mama la revedere.exerciţii de completare a unui enunţ cu început dat. cu o anumită structură: . cuvintelor nepotrivite Exerciţii de reglare a discursului (ca lungime. după suport obiectual şi/sau imagistic. „bea apă”. cuvinte. .exerciţii de selectare şi reproducere a unei propoziţii enunţiative/interogative/ exclamative dintr-un enunţ audiat. însoţit de verbele „a vrea”.acţiune .exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare (suport imagistic/ sprijin verbal).exerciţii de alcătuire de propoziţii enunţiative.subiect + nume predicativ: „Păpuşa este mică. „pisi (e) jos”.entitate .atribut: „mingea roşie”.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 2.demonstraţia articulatorie. fixare şi consolidare a sunetului Exerciţii de introducere a sunetului în silabe. interogative.punerea aparatului fono-articulator în poziţie corectă de articulare. exclamative cu suport imagistic/cuvinte date. . Exerciţii de impostare corectă a fonemelor pronunţate deficitar: .posesia: „mama copilului”. . respingerea/ refuzul („nu papa”/ „nu doarme”. .subiect + verb + adverb: „Maşina merge repede. etc).localizare (fără utilizarea prepoziţiei): „pisi coş” etc. . „eu ud” etc. . Exerciţii de emitere. „a a avea” Exerciţii de integrare propoziţională. . interlocutor) 2. „pupă copilul” etc. .entitate . adecvare.”/ „Mama vine acasă”.. . . „patul păpuşii” . „a vedea”. Exerciţii de utilizare a pronumelui personal „eu”.acţiune -localizare: „mergi acolo!” . „fata (e) bună”.acţiune-obiect direct al acţiunii: „bate toba”.”.5 Corectarea pronunţiei sunetelor deficitare şi a tulburărilor de voce Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 6 .

fără mişcarea capului) Exerciţii de focalizare a unei mişcări de la stânga la dreapta (vom desena cu o creta linii grafice alternative – llllllll mmmmmmm uuuuuuuuuu.. „ghemuleţe”.joc de aşezare de jetoane de la stânga la dreapta Exerciţii de formare a progresiei stânga-dreapta fără mişcarea capului (de ex. linii frânte. focalizarea unui obiect în mişcare – minge. caiet tip).. modelare a plastilinei. Exerciţii de cunoaştere a schemei corporale proprii/ a partenerului fixarea lateralităţii Exerciţii-joc de identificare şi numire a elementelor principale şi de detaliu ale schemei corporale proprii şi ale partenerului: în oglindă / pe un coleg sau pe o păpuşă / în imagini Exerciţii de observare a alcătuirii corpului: . caiet de geografie/ biologie.3.exerciţii de folosire a fiecărui segment al corpului. casă. prin haşurare de linii). linii curbe. cercuri – spirale. haşurări în spaţii determinate (tăbliţa de scris. . precizie...1. coordonare oculo-motorie şi control motric): .exerciţii de apucare. bilă.joc didactic cu vocabular imagistic – noţiuni corporale (Loto imagistic „schemă corporală”). frământare.1 Pregătirea actului grafic 3. Exerciţii de prehensiune (prindere corectă a instrumentelor de scris): efectuarea de mâzgălituri. de la stânga la dreapta.) 3. . Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 3. .2 Însuşirea schemei corporale şi 1. zigzaguri în formă de linii.exerciţii-joc de flexie-extensie a degetelor (ex: „ploaia”.. cu antrenarea diferitelor părţi ale corpului. verticală.exerciţii de imitare cu mâna/degetul/ creionul a poziţiilor orizontală.1. de pliere a hârtiei etc.exerciţii de motricitate generală.. „batem toba”.b) formarea abilităţii de a urmări cu privirea în sensul convenţional al actului citirii (stânga-dreapta) 3. foaie bloc mare/ mică de desen. oblică.a) antrenament psihomotor EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de relaxare musculară Exerciţii de coordonare motrică generală Exerciţii-joc pentru motricitatea fină la nivelul mâinilor şi a degetelor: .. Exerciţii de antrenare-stimulare a musculaturii fine a mâinilor/ degetelor (fineţe.joc în plan acţional: aşezarea pionilor pe tabla cu găurele. orizontal).).. incastrare etc. a mărgelelor pe aţă. desen lacunar şi desen după obiecte familiare prin asociere/redare de figuri geometrice (ou. zigzag-uri Exerciţii antepregrafice: . Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 7 .desen figurativ: desen dupa şablon (trasare de contururi şi umplerea spaţiului – cu fond. Exerciţii-joc de aliniere a obiectelor într-o anumită succesiune şi de denumire a lor de la stânga la dreapta Exerciţii-joc de mutare/ translare a obiectelor/ jucăriilor de la stânga la dreapta („Pune merele în coş!”) Exerciţii. simulare cusături pe planşa cu găurele. . siluetă etc. . „cântăm la pian” etc. scară etc).divertisment grafic exprimat in mâzgălituri în diverse direcţii şi planuri (vertical.exerciţii .

colorare şi desenare „omuleţul” din figuri geometrice (după model/ în absenţa modelului). apoi trasarea în continuare cu mâna stângă. Exerciţiu ludic: asocierea obiectelor cu părţile corespunzătoare ale corpului (mănuşă/ tacâm – mână.cap. la stânga – la dreapta) Trasarea de cercuri cu mâna dominantă.) Exerciţii – joc: imitarea posturii terapeutului/ a persoanelor dintrun set de fotografii Exerciţii mimice (de identificare a unor modele de exprimare nonverbală): . ochelari-ochi etc. Exerciţii de fixare a lateralităţii: Antrenamente de exersare a membrului superior dominant Exerciţii de coordonare oculo-motorie. ochi–văz. Trasarea de semicercuri/ jumatăţi de frunză cu mâna dreaptă. apoi cu cea opusă. tristeţe. Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 8 . un elev scriind tema etc) Jocuri cu marionete/ jocuri de rol Exerciţii-joc de reconstituire a obiectului din părţi (păpuşa demontabilă) Exerciţiu ludic de asociere „imagine .parte cu parte . simultan. Exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de a elabora răspunsuri emoţionale. etc. după model/ în absenţa modelului. „Închideţi pumnii!”etc. tristeţe. .2 Însuşirea schemei corporale şi fixarea lateralităţii EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Executare de comenzi verbale după model/ fără model („Puneţi mâinile pe bancă!”. în sensul acelor de ceasornic şi invers Trasarea de cercuri cu mâna dreaptă şi cu cea stângă.picior .desenul corpului uman / test proiectiv „Omuleţul”. cu antrenarea membrului superior dominant Exerciţii de identificare „stânga-dreapta” Exerciţii de localizare a unui obiect.modelare „omuleţul” din plastilină.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 3. ureche-auz etc) 2. . căciulă.perceperea şi preluarea fidelă a unui model gestual/ mimicogestual. . prin raportare la schema corporală proprie (în faţă – în spate. supărare etc (de pe faţa terapeutului în imagini sugestive). mic (3-5 piese)/ completare imagine lacunară] Redarea/ reprezentarea schemei corporale în plan obiectualacţional şi imagistic . bucurie. . exprimate mimico-gestual (plăcere.citirea expresiilor mimico-faciale: bucurie. gheată.parte corporală corespunzatoare” (asocierea desenului figurilor umane .cu cele ale propriului corp) Exerciţii .joc de reconstituire imagistică [puzzles – nr.) Exerciţii-joc de asociere „parte corporală (organ de simţ) – simţ corespunzător” (nas-miros.construcţie „omuletul” din forme geometrice (3-5 piese).) Jocuri de pantomimă (imitarea gesturilor unor personaje cunoscute: un violonist în concert.

trisilabice) cu literele însuşite. cuvinte bisilabice cu structură consoană-vocală-consoană-vocală. susjos. beţişoare etc.dictări de litere.exerciţii de sinteză perceptuală (puzzle. Ana). alb. ac. verde). cu labiodentale („f”. albastru. diferenţiere. .exerciţii de asociere literă – cuvânt ilustrat.) după model/ în absenţa modelului. pătrat etc). completare imagine lacunară etc). au). sortare imagistică prin intermediul software-ului educaţional. sac. oblic. cuvinte monosilabice de trei litere (cal. după următoarea succesiune: cuvinte monosilabice de tip vocală-vocală (ou. papa). formă. tata.integrare propoziţională simplă după suport imagistic.identificare tactilă a literelor (pipăirea literei decupate din carton gros. 9 3. sortare obiectuală şi imagistică. el etc) şi consoană-vocală (ba.4 Corectarea dislexo-disgrafiei - Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a . cuvinte bisilabice cu structură vocală. cerc. culoare-formă etc) cu verbalizare. mărime (mare-mic. vertical. . Exerciţii de identificare – diferenţiere şi fixare mnezică a literelor: . . om.construirea literei din plastilină. sârmă. linie. rac) cuvinte bisilabice cu silabă repetitivă (mama. în special cu labialele „p”. .OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 3. denumire a literelor. Exerciţii de asociere fonem-literă-grafem . subţiregros etc).transciere din litera de tipar în litera de mână/ asociere fonem – literă mare de tipar (scriere majusculă sau tastare pe computer). Exerciţii de identificare auditivă a fonemului: . cu dimensiuni mari de 10 cm).exerciţii de redare a grafemului cu sprijin de puncte/cu ajutorul săgeţilor.redarea gestuală a literelor.delimitarea cuvântului vizat din cadrul propoziţiei. după unul sau mai multe criterii (culoare. . . Exerciţii de compunere.exerciţii de selectare a literei dintr-un grup dat. oi.exerciţii de identificare. . pe. orientare spaţială EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii pentru formarea noţiunilor de culoare (roşu.3 Formarea structurilor perceptivmotrice de culoare. .identificarea sunetului aflat în poziţie iniţială în cuvânt. nu. poziţie (orizontal. direcţie (dreaptastânga. .vizualizare. mărime.consoană-vocalăconsoană (inel. incastrare. .exerciţii de asociere literă – imaginea unui cuvânt care începe cu sunetul corespunzător literei. da. citire şi scriere de cuvinte mono/bisilalice (eventual. cuvinte bisilabice cu structură vocală. galben. etc).exerciţii de orientare în spaţiul restrâns (foaie de bloc/ caiet de desen) după repere date (puncte de sprijin). între etc) . cuvinte trisilabice cu silabe deschise („pisica” etc). negru.pronunţia reflectată şi independentă a sunetului vizat. „v”). . . .consoană-vocală (apa. „b”.exerciţii de identificare. . liare prin metoda citirii globale şi scrierea cu majuscule / tastarea literei pe computer. „m”.exemplificări de cuvinte cu sunetul vizat în poziţie iniţială. înainte-înapoi etc). formă (punct. cu vibranta „r”. oraş). lung-scurt. . cu verbalizare. vocalăconsoană (os.

adecvate statutului partenerului şi momentului zilei 10 4. utilizând ambele tipuri de limbaj (verbal şi nonverbal) Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a . Exerciţii de lexie . „i-inel”. . prin copiere sau transcriere (cu marcarea spaţiilor dintre cuvinte prin căsuţe colorate sau linii verticale). „vvin”. incapabili de a reda grafemul şi de a face sinteza lexică. panouri publicitare.d. Joc de rol Exerciţii de citire a unui suport imagistic (poze.” î-în”. semne rutiere. se recomandă însuşirea unui inventar de cuvinte familiare prin metoda citirii globale şi scrierea cu majuscule/ tastarea literei mari pe computer. . (lexia cuvintelor pe verticală / lexia pe orizontală.trasee metrou etc) Exerciţii de mimă/ pantomimă în cadrul unor jocuri de rol Descrieri ale unor persoane cunoscute Exerciţii-joc cu marionete în vederea iniţierii şi desfăşurării unui dialog Antrenamente de selectare şi de utilizare corectă a formulelor de adresare şi de politeţe.exerciţii de selectare (lexie-grafie) dintr-un text a propoziţiilor enunţiative. panou .grafie la nivel de text: . „j-joc”. „t-tata”. propoziţii simple/ dezvoltate pe calculator (cu sprijin psihopedagogic).exerciţii de lexie a propoziţiei simple/ dezvoltate.4 Corectarea dislexo-disgrafiei EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Lista de cuvinte de legătură cu rol inductor poate fi: „a. 4. „c-cap”.introducerea principiului cromatic la nivelul structurii silabice a cuvântului (silabele sunt redate în culori diferite). „oom”. „m-mama”. „d-dop”. „u-unu”. *Notă: În cazul copiilor cu tulburări accentuate în planul analizei-sintezei perceptuale şi cu probleme la nivelul motricităţii fine.. „p-pat”.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 3. imagini din manual/ reviste. „r-rac”.exerciţii de aşezare corespunzătoare în pagină a unui text scurt. . exclamative. Exerciţii de lexie . . imagini din cadrul unui CD educativ etc ) Exerciţii ludice de decodificare de simboluri vizuale cu semnificaţie socială (eticheta hainelor. cu departajarea sintagmelor).exerciţii de scriere de cuvinte. .v. pe o temă dată. „ţ-ţap”. Ca procedee de lucru în vederea stimulării sintezei lexice.1 Formarea comportamentului de ascultare a unor mesaje formulate de persoane cu statut diferit/ decodificare de simboluri vizuale cu semnificaţie socială - EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de ascultare şi de decodificare a mesajelor: antrenarea într-un dialog cu alternarea rolurilor de emiţătorreceptor. precizarea conţinutului semantic al fiecărui cuvânt. „ş-şah”.ortografic a propoziţiei.introducerea lexiei silabelor pe verticală. „g-gât”. . „f-foc”. Dezvoltarea comunicării în context social – integrator OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 4.ac”. .grafie la nivel propoziţional: . interogative.scrierea corectă din p.exerciţii de scriere a propoziţiei analizate. se pot folosi: . „hhoţ”. „e – elev”. precizarea structurii sonore a fiecărui cuvânt). „z-zid”.2 Dezvoltarea abilităţii de a comunica adecvat în diverse contexte situaţionale. „k-kilogram”.exerciţii de analiză a structurii propoziţiei (delimitarea numărului de cuvinte. „n-nas”. „b-ban”. „s-sac”.exerciţii de citire a unui text scurt (cu sprijin psihopedagogic).

legume. antonime – sinonime – omonime. utilizând ambele tipuri de limbaj (verbal şi nonverbal) EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE TERAPIE/ ÎNVĂŢARE Exerciţii de iniţiere a unui dialog pe baza unui suport imagistic educarea empatiei cu personajele din cadrul unei poveşti vizualizate/audiate Exerciţii de exprimare a propriilor opinii şi gânduri în legătură cu fapte şi întâmplări cunoscute. consolidarea pronunţiei corecte a sunetului. olfactivi. Comunicarea nonverbalǎ şi verbală Limbajul corporal şi expresiile faciale Mesajul oral . cuvinte şi propoziţii. „Ziua mea de naştere”. culori. orientare spaţială Achiziţii instrumentale de bază: scris-citit 4. trăite la şcoală / în familie/ în vacanţă etc) Dialoguri cu roluri situaţionale: . la nivel de propoziţie. CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII 1. a percepe. formă. comunicarea situaţională. Stimulare polisenzorială Stimuli vizuali.capacitatea de a asculta. Vocabular şi semantică: noţiuni integratoare/ vocabular tematic (schemă corporală. „Să vorbim la telefon!” . la nivel de text scurt. gustativi.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 4. suport imagistic în cadrul software-urilor educative. diapozitive. tactili Antrenarea asociată a analizatorilor 2. „La spectacol” etc. auditivi. Actul lexic şi grafic Antrenament psihomotric Schema corporală şi lateralitatea Structurile perceptiv-motrice de culoare. Comunicarea în context social. reflectând diverse ipostaze sociale. B. Clasele I – a X-a 11 Terapia tulburărilor de limbaj . mărime. introducerea sa în silabe. automatizarea sunetului în cuvinte şi propoziţii. fructe. diafilme.exerciţii de formulare a propoziţiilor dezvoltate după imagini.2 Dezvoltarea abilităţii de a comunica adecvat în diverse contexte situaţionale.integrator ( în afara clasei) comportamentului de ascultare a unor mesaje formulate de persoane cu statut diferit. - 5. animale. decodificare de simboluri vizuale cu semnificaţie socială. etc). Dialoguri situaţionale: „La cumpărături”. Corectarea sunetelor deficitare: impostarea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie. „La doctor”. a înţelege Alternarea rolului şi imitaţia Semnificaţia globală a unui mesaj audiat Stimularea motricităţii aparatului fono-articulator Reglarea echilibrului inspir-expir - Vorbirea reflectată şi independentă: la nivel fonematic. la nivel de cuvânt. Auzul fonematic şi modalităţi de exersare /dezvoltare a sa 3.

a unor materiale didactice accesibile. grefate pe fondul deficienţelor mintale severe. Învăţarea asistată de computer. un rol aparte în stimularea comunicării verbale în cadrul cabinetului de TTL. Activizarea şi nuanţarea bagajului lexical al copilului cu deficienţe mintale severe şi formarea. tulburări de dezvoltare a limbajului – retardul în dezvoltarea limbajului. în activitatea de învăţare-compensare-recuperare. exersarea şi dezvoltarea capacităţii de integrare propoziţională sunt obiective ce pot fi atinse prin introducerea computerului în activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj. cu timpul. cele două modalităţi de comunicare (verbală şi nonverbală) se vor folosi în paralel. profunde şi/ sau asociate. Interesul pentru comunicare. tulburările de scris-citit (dislexia –disgrafia. comunicarea este esenţială. Evaluarea stadiului de dezvoltare a limbajului copilului presupune inventarierea vocabularului nu doar sub aspect cantitativ. 2. Aspectele ce ţin de terapia generală (educarea respiraţiei şi pregătirea aparatului fono-articulator pentru emitere. foarte atractiv şi dinamic. Computerul devine un . atractivă prin dinamismul imagistic şi prin demersul acţional. obiecte (de forme.. Sugerăm următoarele: 1. exersării şi dezvoltării comunicării (pregătirea cabinetului de TTL). profunde şi/sau asociate.. se naşte numai într-un context obiectual şi imagistic familiar. în vederea precizării diagnosticului logopedic şi a stabilirii grupelor de terapie. tulburări de ritm şi fluenţă (bâlbâiala). în cazul copilului cu deficienţe mintale severe. E important a construi „spaţiul terapeutic” adecvat stimulării. accentul trebuie să fie pus pe însuşirea citirii globale Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 12 . îl are învăţarea asistată de computer: suportul imagistic al softwareurilor educative. să permită o comunicare rapidă şi accesibilă terapeut– elev. în cazul copilului cu deficienţe severe. urmărind să asigure. Copiii cu deficienţe severe. desfăşurată cu copilul cu deficienţe mintale severe. profunde şi/sau asociate învaţă să comunice. În aceste situaţii. axată pe mimico-gesticulaţie. SUGESTII METODOLOGICE: Activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj debutează cu evaluarea potenţialului comunicaţional al copilului. se încearcă a se elimina această pasivitate. oferit prin vorbirea reflectată.bun necesar” şi în activitatea de terapie axată pe intervenţia în plan lexico-grafic. activizarea vocabularului verbal pasiv şi îmbogăţirea sa. profunde şi/sau asociate: tulburările de pronunţie (dislalia polimorfă. sunt indispensabile exerciţiile de corectare a disfoniei şi a deficienţelor de pronunţie. care dispun de tulburări accentuate pe linia motricităţii fine şi a analizei şi sintezei perceptuale. culori şi mărimi diferite) şi. înlăturând negativismul determinat de relaţia directă cu o altă persoană. profundă şi/ sau asociată în context social-integrator. În comunicarea verbală. să aibă un caracter predominant ludic.scrisul de mână”. tulburările de voce (disfonia. care nu se limitează la intervenţia de tip logopedic. alexia-agrafia). dizartria). în planul lexico-grafic. Terapia tulburărilor de limbaj este o activitate complexă. profunde şi/ sau asociate. desfăşurându-se ori de cate ori copilul manifestă receptivitate în această direcţie. Terapeutul trebuie să aibă în vedere întreaga gamă a tulburărilor de limbaj. tulburări polimorfe (alalia). activitatea de terapie-compensare-recuperare. copilul cu deficienţe mintale severe. astfel. folosirea. Ulterior. de aceea este important să găsim metoda /modalitatea care sa permită receptarea şi înţelegerea mesajului şi să determine o anumită reacţie. interiorizat) devin „element-cheie” în terapia tulburărilor de limbaj. profunde şi/sau asociate răspund şi interacţionează cu mediul într-un mod predominant pasiv. pentru a asigura comprehensiunea mesajului transmis. ci şi din punct de vedere al capacităţii de operare cu acest bagaj lexical. adaptate potenţialului psihofizic al acestuia şi aplicarea unor strategii moderne. jucării. de suporturi imagistice atractive. profunde şi/sau asociate. Într-o primă fază. ulterior. în aşa fel încât acesta să-i devină familiar şi să fie integrat „lumii sale”. obiectivul final fiind formarea/ dezvoltarea capacităţii de comunicare a copilului cu deficienţă mintală severă. Copiii cu deficienţe severe. Înconjurat de persoane apropiate. pregătirea musculaturii fine pentru exerciţiul grafic) au un puternic caracter ludic. Prin conţinuturile propuse şi prin stabilirea unui canal optim de comunicare cu elevul. afonia). în corelaţie cu modalităţile tradiţionale de învăţare-terapie. fonastenia. întruneşte valenţele unei învăţări afectiv-motivaţionale specifice şi creează. Exerciţiile de vorbire reflectată (modelul verbal al profesorului fiind preluat şi. incită curiozitatea copilului şi stimulează motivaţia de a prelua modelul verbal. pe măsura ce se înregistrează mici progrese şi în plan verbal.C. Astfel. terapeutul apelează la o comunicare predominant nonverbală. Pentru elevii cu deficienţe severe. treptat. „terenul” necesar antrenării copilului cu deficienţă mintală în comunicare. adaptând permanent traseul logopedic la „terenul” pe care îl manifestă copilul cu deficienţă mintală severă. sunt incapabili a-şi însuşi .

organizarea şi planificarea experienţelor de limbaj în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare. iunie 2002 5. a subiectului lecţiei. aude.„Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar”.(memorarea şi redarea fidelă a imaginii . Adina Valeria Marinache AUTORI: Prof. Bucureşti.10. Vrăşmaş. realizarea contactului direct şi activ cu obiectele şi situaţiile lumii apropiate copilului (observaţii libere şi dirijate. Bucureşti Terapia tulburărilor de limbaj Clasele I – a X-a 13 . în selectarea temelor. folosirea de către terapeut a unui limbaj accesibil. acţionare repetată. Mihaela Bazarciuc – Şcoala Specială nr. atinge.10. E. În activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj. exerciţiu. Bucureşti Prof. introducerea calculatorului în activitatea de terapie a tulburărilor de limbaj ca suport modern în stimularea comunicării.6. joc) trebuie asociată cu verbalizarea (elevul trebuie pus în situaţia să folosească un „cod verbal” pentru a rezolva o sarcină/ exerciţii etc. Ra. Musu. Bucureşti Prof. progres/ sarcină rezolvată. M.„ Ghid de predare-învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale”. dezvoltarea concomitentă a componentei receptive şi a celei expresive a limbajului (copilul trebuie să aibă un limbaj productiv. dacă este necesară. centrarea pe verbalizare: orice metodă (observaţie. suprapunerilor cu alte discipline.„Terapia tulburărilor de limbaj – Intervenţii logopedice”. cu reliefarea permanentă a conţinutului prozodic afectiv din exprimare. cuvinte şi apoi fiind antrenat în verbalizări dirijate. la început folosind propriile onomatopee. introducerea imaginilor care vor fixa reprezentările obiectelor cu care copilul a acţionat direct şi vor media indirect înţelegerea sensurilor.11 . Asociaţia RENINCO România . Asociaţia RENINCO România „Curriculum pentru copiii cu deficienţe (dizabilităţi) severe şi profunde”. recompensarea oricărui succes. 2001 Grupul de lucru pentru elaborarea programei şcolare: Coordonator: Consilier CNCEIP. economic. crearea unui climat afectiv. Volintiru. a conţinuturilor trebuie să ţină seama de dorinţele. 1997 3. evitarea observaţiilor descurajante cu privire la deficienţele de limbaj (evitarea comparaţiilor între posibilităţile copiilor). C. Mariana Volintiru – Şcoala Specială nr. gustă. simplu sub aspect propoziţional.. Matiana Ene – Şcoala Specială nr. Bibliografie: 1. favorabil formării exprimării libere. a relaţiilor semantice. încurajarea. C. evitarea reluărilor. iniţiativele copilului pentru a-l motiva în rezolvarea sarcinilor. abordare ludică a oricărui conţinut. EDP. Editura Fundaţiei Humanitas 2. se recomandă: crearea unor situaţii de comunicare în măsură să provoace copilul să exprime ceea ce vede. Păunescu . Stănică . dar exprimarea să fie întotdeauna însoţită de înţelegere). E. Bucureşti Prof. manipulările şi acţiunile propriu-zise cu obiectele). Miţoi . Marian Casapu – Şcoala Specială nr.grafice”/ literale a cuvântului) şi pe scrierea cu majuscule (identificarea literelor mari de tipar şi scrierea lor la computer).).„Metodologia învăţării limbii române în şcoala ajutătoare” 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful