P. 1
In Dulcele Stil Clasic

In Dulcele Stil Clasic

|Views: 352|Likes:
Published by AndreeaDitu

More info:

Published by: AndreeaDitu on Dec 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2015

pdf

text

original

POEZIE POSTBELIC /POEZIE A EXISTEN EI I CUNOA TERII/ART POETIC NEOMODERNIST

ÎN DULCELE STIL CLASIC
De Nichita St nescu
Poezia ÄÎn dulcele stil clasic´ de Nichita St nescu a fost publicat în volumul cu acela i titlu, în anul 1970, fiind a ezat în fruntea acestuia, ca art poetic . Volumul apar ine celei de-a doua etape de crea ie a poetului, când rafinarea expresiei pare a fi un scop în sine, iar poetul se manifest ca un constructor în interiorul limbajului. Poezia ÄÎn dulcele stil clasic´ constituie o poetic a existen ei i cunoa terii, dar dep e te cadrul unei arte poetice, deoarece autorul surprinde clipa unic de revela ie a Absolutului, dar îi dubleaz semnifica ia, poezia având simultan dou chei de lectur : poezie erotic i art poetic . Pentru poet, iubirea i crea ia apar in, în egal m sur , planului existen ei i planului cunoa terii. Elementele neomoderniste sunt, în acest text: ambiguitatea planurilor i a limbajului, reprezentarea abstrac iilor în form concret , insolitul imaginilor artistice, subtilitatea metaforei, noile sonorit i i semnifica ii ob inute prin plasarea unor cli ee verbale din poezia înainta ilor în noi contexte. Ipostaza dublat a eului liric , îndr gostitul i Creatorul, sus ine transferul dintre concret i abstract, punând în discu ie rela ia dintre con tiin i existen .Lirismul obiectiv este redat la nivelul expresiei prin m rcile subiectivit ii: alternan a persoanei I i a II-a a adjectivului posesiv meu-t u, pronumele personal de persoana I, singular, eu. Titlul poeziei i al volumului sugereaz programatic, prin sintagma Ästil clasic´, inten ia de revenire la tiparele formale cunoscute, pe care poetul le prive te cu duio ie ironic (atitudine postmodernist ). Antepunerea epitetului Ädulce´ aminte te de poezia pa opti tilor i de cea eminescian (celebra formul Ädulce minune´). Este privirea melancolic a poetului, care la 1970, este pus în fa a unei lumi schimbate, pe care trebuie s înve e s-o exprime în poezia sa. Fiind în acela i timp poezie erotic ± Äpoveste de dragoste´ improvizat ± i art poetic , prin prezentarea întâlnirii dintre Poet i Inspira ie, tema poeziei apare dublat . Iubirea este o cale de cunoa tere, de atingere a clipei unice de revela ie a absolutui. Poezia constituie Ädescrierea´ st rii de extaz produs creatorului de clipa de revela ie. Poezia are o compozi ie clasic , prin cele cinci catrene monorimice, cu ritm trohaic, fapt contrazis de prezen a versului final, izolat, cu valoare concluziv i caracter gnomic: ÄPasul trece, eu r mân´. Strofele sunt dispuse în patru secven e poetice: prima secven (primele dou strofe) red apari ia Ädomni oarei´, a inspira iei; a doua secven (strofa a treia) surprinde tr irea clipei de revela ie; a treia secven (strofa a patra) con ine invocarea Äidealului´ poetic/erotic; a patra secven (strofa a cincea i versul final) red revenirea la starea contemplativ , meditativ . Prima secven poetic se afl în opozi ie cu urm toarele, prin trecerea de la planul obiectiv, al Ädomni oareiÄ- inspira iei, la cel subiectiv, al eului creator. În prima secven poetic , laitmotivul Äpasul t u de domni oar ´ realizeaz dispunerea gradat a imaginarului poetic. Termenul Ädomni oar ´ aminte te de limbajul din poezia gra iosromantic a sec. al XIX-lea. Echivalen semantic Ädomni oar ´ ± poezia face trimitere la Ämuza´ epocii clasice, surprins aici prin elementul lipsit de corporalitate, Äpasul´. Singurul verb al secven ei Äcoboar ´, red prin sens ideea desprinderii succesive a ideii poetice de planul obiectiv, iar prin timpul prezent, ac iunea în derulare. Cele patru substantive cu determinan ii lor sunt reprezent ri ale abstrac iilor în forma concret a elementelor cadrului natural: Äbolovan´, Äfrunz verde, pal ´, Äînserare-n sear ´, Äpas re amar ´. Aceste metafore sugereaz sursele poeziei : duritatea regnului mineral, Ädintr-un bolovan´, efemeritatea vie ii/regnul vegetal, Äfrunz verde, pal ´. Momentul zilei desemnat de sintagma insolit Äînserare-n sear ´ sugereaz necunoa terea, misterul, momentul

În concluzie. Ultima secven poetic devine o medita ie pe tema trecerii timpului. Efemeritatea clipei de revela ie este sugerat prin repeti ia Äo secund . Poetul este redus la condi ia cântecului poetic. Nichita St nescu le plaseaz în contexte noi i confer noi sensuri. pre-crea ia ca etap . La nivel lexico-semantic. ce red ac iunea în derulare i sus ine impresia de epic. Pentru poet. imposibilitatea ancor rii în starea de gra ie. versul exprim opozi ia dintre triste ea poetului i trecerea urmei poeziei. în afara clipei de inspira ie a iubirii/a crea iei poetice.. desprinderea operei de artist. pl smuit din materiale artificiale i redus la dimensiuni meschine: Äpe sub soarele pitic. cu versuri medii. Eul creator se manifest contemplativ Äeu l-am fost z rit în und ´ i afectiv Äinima încet mi-afund ´. Se contureaz un portret al Äîndr gostitului´ de iubit -poezie: Äblestemat i semizeu´. în primele dou catrene. Äblestemat´ la imposibilitatea de a re ine superba urm a artei. i zic. Raportul poetului cu lumea i crea ia este prezentat într-un text al c rui retorism formal ascunde o alt concep ie despre alta decât a clasicilor. cultivarea epitetului neobi nuit (Äsoarele pitic. Poetul deplânge ineficien a sim urilor omene ti.Condamnat la solitudine. de 7-8 silabe i ritm trohaic cu un vers final. Din punct de vedere morfosintactic. . valoare gnomic : ÄPasul trece. o secund ´. care confer sonorit i aparte. are dimensiunea nefericirii sale. aurit i mozaic´) i inovarea enumera iei (´Stau întins i lung i zic´). A treia secven red drama artistului. La fiecare nivel al textului se observ efortul de înnoire a limbajului poetic . Sonorit i clasice.preg titor al revela iei. desuete. Reluarea refrenului ÄPasul t u de domni oar ´ dup fiecare vers al primei secven e poetice confer tonalitatea grav a medita iei pe tema crea iei. Crea ia presupune reflectarea ideii artistice în con tiin a i fantezia poetului (motivul undei ± oglinda). atribuindu-i valoare estetic sugerat de metafora Äro cat fund ´. liber. A doua secven surprinde momentul propriu-zis al crea iei. ambiguitatea limbajului. se remarc multiplicarea sensurilor conotative ale cuvintelor. prin care nu poate participa în totalitate la misterul trecerii prin lume a poeziei. el percepe via a ca o stare de Äboal ´ ± ÄC ci îmi este foarte r u´.. Se confirm diferen a dintre starea poetului lipsit de puterea crea iei: ÄStau întins i lung i zic´ i starea realului golit de esen . Con tient de dualitatea propriei existen e (efemer i peren). poezia ÄÎn dulcele stil clasic´ constituie o poetic a existen ei i a cunoa terii. Concluziv. Formularea lapidar între ine ambiguitatea semnifica iei. reluat de patru ori. Metafora ocant prin asocierea unor termeni incompatibili Äpas re amar ´.i are sensul: Ä. Äsemizeu´. sunt conferite de revalorizarea formei verbale pasive Älam fost z rit´. de unde i ambiguitatea sau ambivalen a semnifica iei textului poetic. Nivelurile fonetic i prozodic sus in din punct de vedere formal semnifica ia titlului. r sturnarea firescului prin asocierea unor termeni incompatibili. se remarc utilizarea unui verb. cu un refren i cu monorim . iubirea i crea ia sunt îngem nate. mai nimic´. prin invoca ia elegiac a muzei: ÄMai r mâi cu mersul t u/parc pe timpanul meu´. care tânje te ca un îndr gostit. eu r mân´. ca în ÄGlosa´ eminescian . conoteaz mai degrab starea de suferin a poetului ± pas re (ca la romantici) decât un atribut al inspira iei. Reducerea frecven ei verbului este compensat prin plasarea substantivului în pozi ii-cheie. Versul final are. fiind reprezent ri ale abstrac iilor în form concret . Mesajul-sentin al strofei este acela c . El poate transfigura realitatea. tot astfel cum el însu i apar ine simultan planului existen ei i planului cunoa terii. Äcoboar ´. aurit i mozaic´./domni oar . dublat de sanc ionarea neputin ei omene ti. Poetul combin diverse elemente prozodice clasice: cinci catrene. Folosind unele cli ee ale poeziei anacreontice sau romantice. Falsa str lucire a lumii nu satisface setea de absolut a creatorului. Nivelul stilistic se distinge prin subtilitatea metaforei. existen a poetului nu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->