ioan caragiani

studii iistorice asupra romanilor din peninsula balcanica
PUBLICARE POSTUMA INSOTITA DE 0 NOTA BIOGRAFICA DE PERICLE P.APAHAGI

r

Studii

si ('cITCI:hj

. STUOl!ISTORICE
ASl'f'RA

Studii istorice asupra romanilor din Peninsula Balcanica de loan Caragiani 1840-1921 Public are postuma insotWi de 0 nota biografidi de Pericle Papahagi, membru corespondent al Academiei Romane

Ror\!.~NlLOR DIN PENTNSULA BALCANICA
1f).\~.; CAHAGIANI ''''''.1'11 uA i"S(Tnr,\IOl: n~.(nA IIII\LIOtilt.1\IIC_-' u"

IlL;' \RII'c».,1

-I

I'EIUCI.f ('AI'AIIMif
,'I,'.;"",':,'IIU,,""''\IJI''IAL ...1." u!t'UJ',I...'"

1'tt.~,)IIU.: 1'1;1\' !:'IIF~(.

Editie anastatidi, Profile Publishing, Bucure~ti

CarIca a aparul eu sprijinul Ministcrului Culturii ~iCultelor

@ COPYRIGHT PROFILE PUBLISHING BUCURE~TI / ROMANIA e-mail: editura@profile-publishing.ro tel./fax.: +40.1.242.73.77 www.profile-publishing.ro
!i)':~crierca
I

CIP a Bibliotecii

Nationale

a Romaniei Balcanidi /

!
, i

CARAGIANI, lOAN

Studii istorice asupra romanilor din Peninsula , 10:\11 Caragiani. - Btlcure~ti : Profile Publishing. 2002 p.: CIll.

ISBN 973-85856-3-5

l~~(~Y7)

CUVANT

INAINTE

Tex!'ul ce IIrmcazr;,a fi tiparit estc continuarca Studiilor istorice asupm Homli,l1ilordill PeuiJlsu]a Balca.nica, de I () It n D. Car a g i ani, fostul profesor de limba elena. III, Universitatea din Ia.~i ~i fost membru aetiv al i\ea,dcmici Homa,ne. Scrierea aparutii (272 pagini) lHl-i de(~at,IIJ)fragmcnt, dintr'o marc lucmrc, in care autoru] vorbc~tc desprc Aromfmi.

Pnrf.caftl)arnta.]a 1929, ca,()ditit~ Academiei, a, fost tiparita in Rev'ista a
IJC11tr/A. bton'e, A1'lteolog'il! Filologie de sub direetiunea. lui G r. G. Toe i~i
] f)S Cu.

Se ~tic CItI,fi,n3, sUizi Aromanii nu all 0 i8toric al11ammtita, a~a,e1.\, a oriel' contribut.ic csto bine vmtita. Studiilc profesorului 10 an Car a g i ani SUllt dintre eele mai scrioa.sf', din a,cost pnnet. de vedere, Clt uncle ce ne vorbesc dnsprc trecutul ~i vil'ata Aromii.nilor din seeolii trccuti. Sc ara.tli, cum multi dintrc dan~ii, ell,unii care Iuptau ca ern~tiJ1ipentru il1troMrea crc~tiniitatiL S11,U, (~,umi se zieca pI' ,ttul1ci. a Romeic1I.lu,i, erau socotili drept straini, mai 1I,lrsGreei. Pl1uaJlfIln contributie locul de origina. 11.1a~terii croilor, llUmelc n lor cumt aro/lla,ne~ti, dovezi aduse dupa diferite marturii cont.impol'anc, /l.lItOl'ul eu~c~te ~a sta,hilca.scli.rOJl1aJ1it/~tl'1t in ll10dul eel Iluti neindoielnic. r lor De pild1i: Despre Sulia# s'(~wstinut, pc Ilcdre]Jt, ca al' fi de originc albal1eziL l11sa. loa. n Car a g i a Il i dovede~t.e ca 1I13,i toti croii renlllllitelor Stili all fost. Aromillli. Au fost Aromani, ca unii cari ~U11t ocuitori a,i satelor a,romanc~ti I din IHlln1ii Suli (Sulr-), nume aromanesc, pentruca, aee~ti munti, priviti dc departl'. par ascuti1i la, va.rf crt ni~t.e l>uZi!.e. Acest l1ume de 8uli nn IlC i11Ui.mpinrL decal la, Aromani. A~a.avclll Sulile Suliatilor, apoi Sulile din Et.olia de .los, Ifmgrt lllahQ-C(l.t1tna 0 u que \' i II c, Voyage, etc.) ~i alte .mll, ((P 1.01,n Incalit1i,tia.rolllfLlIc~ti,cum ar Ii: S(ulla.ri11C1., i Vlaho-Clisura (Chiatrii('u-8niii tie pc muntelc 9ubret) ~i <tltde. Aeest Jlume de Sill!:,cum arat.a loa}) Car a g i a.JI i, cstc (iumt ilofOllltL. ileAC~j JIIllWJ,j omanCEC,plurarul lui Su.lii din latiuul SulJula, -am. r f:\inu Jlumlli dupa numclc romii.ne~ti de localitati sc dovede~te I'omanit.atl'a eroilor, ei ~i dupa numelc romanc~ti pc cari l1UIe int.iUnim decat 1Huna,j
la, ArQma,11i.

3

Un nume ca Built, Barda., Bardzl/., Spatli, Dz£mii, Diu~a, Dzcgii, etc., nil
}laMe fi pm.tat

rleeM de Arom~ni ~i 1111 POl1,tcclesemna deciU po Arom!I.JJi,

Apoi costulllul ~i moravuriIe, oantl sunt- aromft.lle~ti, doveclesc iara~i ca. cej carr, Ie poartiL ~i Ie pmctica sunt JIUJlJaiAromani, si Ia Buriali vcclem cum n,I:~jot.i.,barbati ~i f('lIIei, poarta. pl1rtul aromanesc, po~t.ul a~a zi~iJor Arornilni j
1; ar~! 1'0 tJ.

A1!oiciliaI' cienu11lircade Arvanitovlahi (' Ap6IXv('To-r~Mx.ot), dup1\ care all fost cl)J]siderati ca Alha.nezi, nu arata, decat ciLoi 8unt Aromani, anllmc Fii.r~erolj. eii.ciace~t.i AromiiJli, originari din Fra~ari, adica dintr'o rpgiune alba. llPZ[J.au fost numiti Arvanitov]ahi, ildica Vlahi din A]baJ)ia. Tot a~a, cum n'a.r fi putut fi alta decaf. Aromani, a~.azi~ii AlbaJlCzi: Mil,. law:;i ~i Bui, cand, azi ziua toat11, ora~clul :Malac(1,~i estc cUntt aromanesc (P 0 II que v i II c, Voyage 5, 624), iar Buia cste de asemenea numc pur arollJi1ncsc, purtat 1lIunai de AromfLni? ;\poi Jlu-i scriit.or, c.arc sa. se fi ocupat de cei cari au contribuit la pJiberarca popoarelor cre~tine de sub jugul tureese, care sa llU fie cercetat ~i comentat de I. Car a g i ani, pentru stabilirea originci ~i arata,rea faptelor Aromanilor. Nidieri lIIai amfmlllltit nu yom Isasi date mai sigure, mai precise despre UUfJitiinate, ceste Armatolii aromane~ti,ca in Studiile lui 1. C a,I'a g i a IIi, a din carl' sc vede cum aceste capitan ate cOllstituiau ni~te domnii a.romi1ne~ti, cev:!, ana.log eu domniile din Mo]dova, ~i Va]ahia, ell dcoscbirl' JJllIna.jei\, acc~tl' eapit1\.nate aromanc~ti cmu Jtmi mid. In eolo, recunoa.\iterea eapit.)1,. Hntrlor era supusft acclora9i forma]itati din partea, imperiu]lIi otoman ca. ~i pcntru rceunoa~terea domlliilor din Va]ahilL 9i Moldova, eu osebirea. iara~i ef~;\ro])]allii niciodaUi. nu primira sa aihrt Capitan (Domn) strain, gf(~Csan aJbn)lcz, CUIIIs'a intilmplat cu Moldovenii :~i l\'[untenii. Ciiutand sa dovedl'ascft rumanitatea croilor 811.i, e eeJe mai lJIulte ori d u,utotuJ, pc langa scurtl' notite biografico, ne da ILdevruate monografii. A~a rste, de pj]da, cand vorbe~t.e de Irati';' Oaceandom:, ace~ti viteji Aromiini, desprc care ~i Pouquevillc are pagini pc atat de elogioasc despre vitejia lor, pc cilt de lJIi~eatuare dcspre schingiuil'ea, la care au fost supu\ii de tiranu] Pa~a din Ja.nina, A] i. 1. C It I' a g i ani ni-i descrie amanu1Itit, arMand vieata lor leg('ndara. ~i tot :J,~a. cand ne vorbe~te de parintcle Papadimitre, acest sIant IJHtrtircre~tin, romfin neao~ din ora.~e]ulpur aromil)wse Samarilla, sau despre familia 11('11111ritor{lo!' Andrut Venl~, Odiseu ~i a1(;i multi. ('Ullosc11toradf~nc a] limbii grccp~t.i,it ~tiut sa extraga din diferilii autori nl'o-grcei, earr s'au ocupat rna.i eu deoscbire de Aromimii din aeele tilllpuri, pn~ljoa.sl' informa.tiIl1Ji. Credem oiL 1Iime)]i mai bine CI~profesoru] loa JI C (J, .", g i it n i l1'ar fi putut fo]osi bogatul material al scriiforilor greei eu r priel'perea. cuvenita. 4
.

CII rabdaro maro, cu l1lunca.la.horioa.sa.~i eu deplinii. c01l1petil1 a ~tillt ta, I>~i. C',crccteze~i sa sta.bileasca adevarul, dovedind pentru totdeauna romanitatra. multora ~i rasturnand astfel rastalma.cirea. re1tlita.tii evidel1te. lata in ce constrt opera, a~ zico, mii.reata, a accluia care ill toat.a vieata lui nu s'a. indeletnicit decat cu trecntul neamului sau, po care I-a. iubit atM. de mult.. Toxtul cc urmeaza. dovede~tc aceasta pc dcplin. Credcm de da.toria noastra sa. l1lultul1lim olloratei Aeademii Roma.np prntl'1l caldura cu care a primit de a tipari ~i restul manuscrisului.
PERICLE PAP AHA GI

DE OBSERV AT Cand I. Car a gill. n i pomelle~te de «cartea. sa», intelcge prima pa.rtp din 8tudii istorice a.<3upra omanilor din Penins1~la Balcanica, data. publiR cit5tii la. ]929. So 'va avoa. in vcdere deci d\. citaliile pana la pag. 272 sc refcra la a~casta prima parte.

5

STUDII ISTORICE
ASUPRA

ROIvIANILOR DIN PENINSULA BALCANICA
P ARTEA A II-a
1)

194. Piirintele Sa.muil. Vezi la Nr. 250. 195. Costa SclepU§i era ruda eu Buie~tii. Vczi la Nl'. 111 ~i 1552). CAPITANI SULIATI 10G. Toate numc]e, eari figureaza ]11. ag. 23-25 din aceasta scriere 2} p snnt. nUlIlc de ciipita.nisuliati. distin~i in diferite lupte atat inaintc, cat ~i in I'()vldutiunca greacii. deja 1821. Ace]c nume, dupa cum se "ede din eitatiunile din pan1llteza, sunt extrase din autori, cari vorhese despre ei in dcserierea rH.7.boaie]or,a cari au ]nat parte. Cn acei capitaJli face cuno~tinta eititoru] l In rH.zboaiele Snliatilor, deRpre cari vorbim mai ineolo. Aiei fiind vorba. de cHpitanii suliati, dam cantecclc populare facute in onoarea lor ~i in g(']Jew a. tuturor Suliatilor. Vczi dar: Pas s 0 v, pag. 150, cant. ccn, pag. 155. eant. CCX, pag. 156-157, cant. CCXIII; Fit 1Ir i e], vol. I, pag. 225-28;3 Seurtii. istorie desprc r1tzboaiele Snliatilol' ~i pag. 284-H03 ma.i' mnlte dinteel' 1'.11 traducerea in frantllze~te. Despre Sulia(1:~i origina lor avem de rrnmrea.t.Ilmi infolo multo ~j intl'rf'sant.e all11\1111l1tf'. NICU CEARA (Tara) 1H7. Nicu Tara 3} era fiul lui Panu .Tara, iar Panu. Tara cra armatol la OIill1p ~i ginerele lui Panu Zidru, armatol ~i acesta in comuna Vla.l1oLivn.de dc pe Olim}). (' APLO''t".BOCAOCWp[,'YJC;, AOoc'J. f!.LCl:v.o<:;, in' pag. 180). Dupa

moarten lui Panu, Zidm ~i a nnieului san fill /t'oftt, Pam./. 'J.'ara, armatol
I) Rc r.nntinnii. biografia Capitanilor san Armatolilor Romani. OJ Partca I, Bucurc~ti 1929. ') Antornl d[~ nnmr.lc acest.ni cuparll/.. dupa. pronl1n~arca gl'eceascii. savanta. rost,,~tr. ins[l, atilt de Grcci Clit ~i de Aromnni: Cr.a1"(l. (I'. 1'.). 7

'81 so

> glt'

,Ii SHecescJl) anwttolie, a~a ell.N£cu Tam era fiu de arllJatol. F,,;

I' i ,~I (\'01 1, pag. .18.1)ie spune despre NiClt Tam: «il etait fils et petttl fils de Kleptltes. . . Dcs divers capitaines dc Klephtes qui Ollt vu les premieres iLHncc;; de ee sieele (aJ XIX-lea), N£ko-Tzams est Ie plus celeure da.ns les :,OllVl'njrs populaircs de In Grece, et l'un de ceux lI'nxquels il n'a manq'ul> '}11' IhMtrr: plus v((,5fc, our obtrnir de l'histoire la renommeedes Mros:>: ail p

j,Ir Ia pug. 182 F,wrieJ He spline cft, }licu Tara «l'e~.ut quclquc teilltun: de 8ci"l!l~(, t de liWirature, et apprit Ie grce litteraire. II etait dejil, avallce c ({;;ns Il,xpJieation de )'lIiade, pM Oil se termine, dans Ie cours ordina.irc tit.) !"'HspigJlpmc/I(.('n Greer, I'Hlldc de I'aneienne langue nationah', lorsqu'tlJl eVCJleillf'Jlt Illprevu vint Ie jeteI' tout-ii-coup dans une carriere, Oll ce gl'l1l'C i tit' sa 'oir lui devenait tres-su}wrflll ». En'lIiJ)]('Jltul acesia, desprc care ne drt aJlJanunte Fauriel in pa.ginile cari !\rllleaztJ.,('ste ci.lPanu. Tara, tataJ Ini Nicu 'J'ara,a fost atacat intr'o noapte p" .l\ea!o)tept1ttee doua corpllri de armata albaneza, ~i, ea sa scape, pregati d "n ?1tr'.nechinu costllTnuI de al'matol ~i-l arunca dela 0 fereastra; Albmwzii, e crezi\11d; ft insu~i Pamt Tara se arnnea dela fereastr1\.,deseareara toti annele e hir a~II.I)ntmaneehinului ~i Pantt Tam, impreunr~ eu titnarul san fin Nil-'U, ('lI sa! 'il(. ill mantt, i~i fiieura drum printre Alb3onezi,ie~ind dela II~(I. ~a.f;('i. ( ru\ilurll! da.r NiC'lt Tara pll,rlisi blmcile ~eoalei ~i insoti pc taUll SItU,ell alti arma.toli, 111 Illptele in contra 'l'urcilor. Murind taUt! mai tarziu intr'o ILlptfl, Nic'u Tam, finl, se pune in c30pulo~tirei tatalui sau ~iprin vitejiile sale ajunge LlJlnldin eei mai distin~i armatoli rebeH ai 'l'esaIiei in lupta mai cn seamlt ell o~tik !lIi Ali pa~a. In fine, satrapul fu sUit sa-i redea eapitanatul parintese ~i impaciiJHlu-sc eu d, il invita 130 lanina, unde NiClt Tam se duse ~i fn Line primij, iJl~rtla plecare Ali pa~a puse oarneni ca sa-l asasineze la intoal'cerea In capiUmatuI sau, lueru Ia care NicI' 'fara se a~tepta ~i ell precau tiuni sd.\prt.

Ali pa~a,furios ca-i scapa prada, puse iara~iaiti oarnenisa execute asasinatnl
1i NiclI Tara fu siIit de atllnci sa paraseasea definitiv capitanatul sall ~i ell a1ti iJ,fmatoli ~i ell trupele lor eehipara cateva corltbii ~i ineepura 0 IlIptrl de corsari In contra 'l'urcilor in marmt Egee, sperand eiLizbi\ndele cc VOl'face m contm flotei tnree~ti VOl'ajuIJge pana la ureehile sultanului, care'se va int\'!cs1!.~i va ana rnotivele cari impusera pe armatoli In aeest act de dcspemra, ~l.,1,Hand toate au provenit din eruzirnile satrapiei Iui AU pa~a, iI va crt destitll! ~i se VOl'intoarce ~i ei in patriile lor. NiC1.'Tam eu flotila sa. ajunge ~W.LillhTureilor ~i amiralul rus, Siniavin, care comanda nota rusl'ascii pc atIlJ]('i(180G)in mal'ca Mcditeranit,auzind de Nicli 'fltm, Ii scrise sa-I IJltfLlHP<HW[; ;TnWhlirea avu Ioe pe la Innie 1807la insula Te'lledos dola.ngr~ Da.nla']i'I('.;\.( ~)IoNiC'lt Tara se intelese ell amiralul Siniavin sa. adune ~i alti iJ.rrllithli ca!! va plltca ~ien trupele lor sa mearga ~isrI,se uneasdi eu o~t.irearnseasea din Moldova~i de acolo sa trenertin Serbia cu.sa. dei't ajutor priutn1ui Cara 'ih"'r~"o, eare Illpta eu rrurcii. NiC'lt Tara dar, 11111.ndjutoare tJaD('~tidela a
8

Sil1!avin, de~arca in 'resaHa ~i facfind 0 adunare de armato1i pc OIimp, ii dccIse In prolCctlll situ de a trece in MolrIova ~i In un rendez-vous cc-~i dadura pentru insula Seopelos se gasira. 11.colo einei sute dr osta~i de armatoli, eari deba.rearli,111. ora~ul Caterina dcla Olimp ~i de acolo sc pusera pe drum. 'rurcii luara de ve~te ~i se puser1\,in urmaJ'irea lor, dar nu putu)'l~ sa-i opJ'easca nici sa-i invi~g1i in multele lupte ce facurii, pil,na cand Nieu Tara cn trupa sa ajunsese ]11.alll St1'irnon, la ora~ul Pratn sa.u Prau.,qta.Acolo ()ra a~tepta.t ~i r dp alte trupe turce~ti pe IfJ.ngacell.' eari il \lrma.reau. Df~ndu-se dar acolo 0 lupta, carc durit trei ziIe, N1:eu rara. i~i mrntiJlU pozitiuni1e sale: rIaI'pe cfind gaul/en. s~.-~icontinue drumlll, afIa ca se incheie pace intre 'rurci ~i Ru~i, ~i v1izf1ndca executarra planului sau )HI mai arc niciun scop, se decisr sa se intoarcn, ina.poi ~i, ajungl.\.nd la muntelc Atos, sc imbarci\. de acolo cu restul o~til'ij sale ~i se intoarse iara~i 111. insula. 8eolJelos. In aceasta expeditiunc Nictl Ta.m picrdu 370 de oameJ1i, ia.r cpi seapati crau plini de rani ea ~i el insu~i. :Ml1Itiarmatoli, ca,ri crau in servieiul militar l'11sese,('.u inehcicrea pli,cii Intre 'rurei ~i Hu~i ~i eu plecarea fIotei rm;e~ti, ramfmand disponibili ~i vazfimlu-se tr1idati in spentJItele lor de Ru~i, se hoti\.rfra sa, continue lupta in ('ont.r:t Turcilor e1\corsari. Armatolul I a.ni al Stali dcla Yaltu, ginerPlc di.piera /tItarmatol Oa.zaverni. ~i tanului lar/.1:Bueuva.Ui, ~efullor impreuna en 1111 a.dueeau mult rall corabiilor turce§ti ~ilocuitorilor turci din ora~ele maritime. 1301' pa.~a,auzind de curselo pimt.ice ale lui Nieu Tara ~i de oxpoditiunea Ali Ini Cl1 armato1ioe pe Olimp,in milniasa striga.:amsa innecOl1"?n1Jul alti in pO./lge, ~ipe cilnuNicu Tam, je~indrUnRcopelosia.rrL~j, facca. noua adunare 0 or :mnatoli sprc a se chibzui ee mai este de fll.cut,'resalia fn inundatrLde o~tirile lui Ali pa.~a ~i a.rmatolii Olimpull1i iara~j atacati de (I~tiri incomparabil ~np('rioare eeJor alc :umatolilor. .Acc~tia In adunarNI. lor dreiser1i.a, lupt:t rfit VOl' rntea pe \1Scat~i, daea soarLa.nn Ic va snJ'fidl'.8/1,ntrc iarr~~iin eOJ'a.bii. l i ~i :;U'reil1<'.el1,pa lupta de corsari, pentrn care a.nau la dispozitiunea lor miea. flotilrl. de 70 de cor1'i.bii,imprtrtita. in 10 divizii, care a~tepta 111. insula. 8chatos. Dupa. ce dij,j'luptara. cat putura. Cli o~tiIe lui Ali pa~a., se imbarc:ua ~i je~ira.Ill.insula Sehl;a.toS, unde se unira eu la.ni al 8ta#. Armatolii, earj il1tntra. ell trnpelc lor in acea flotiIa. cle 70 de eorrtbii, au fost ul'ma.tol'ii: UiZ/'!}lii,prtrintelr. Eltimip. Blahuva., flizioti, Taghila, 8im, Cii]YilanAlp,;w.nil1'i,Oolocotrom:,Romlei, Nieu, Tara ~i i1.1tii.COHJa.lldantsllprern al flotei fll aelamat in lIlJa.nimitate Iani a.l Stati, gincn'le C1i.pitaJltillliIani BucHvalrt ~i suht-arnira.l N1:mtTara, a.ma.ndoi bine CUJlosell pentru oroisnml lor. I (mi ti ((/ Stati era om atunei de patruzeci de ani aproape, uria~ de 8tatura, purta. I) harM. Jlca.gJ'a,ata ~i lunga ca.re-i aeoperea tot pieptul ~i J1i~teplote lungi l ~i <Ipse,lI.tarnand pc umeri, apoi era imbracat eu ni~tc hainc negre ~i IUJlgi, ~j MftL ('.ora.biallli cat. ~i panzele cor1i.bieicrau negrc. ~i corabia lui Nien 7'1/1'(£ negrn yopsita, el insli.nu era imbraea.t in Jlegrnea Iani al Stati I'l'a 9
()

Df'!a \'ch£atos ;j,rnml,olii illeepurllel1rsl'le piI'a,tieein diferite dil'ectil1ni lor :'taeflJld IH~l'e(:ora,bie t!!l:eea:ca cOlllereia!ft ori de ra,zhoiu ~i In putin 'ti~lJI; HIITerujJsera.once COJlllllllca!.w IIHtr('l~ pe Egee ~i po liinga eoastelc Asiei lIiTon' ~j facur~, .~iJiHdtp el'Uzimi cu atacMPa, ~i homba.l'darl'a ora~clor umrifilHe ulldn 10cl1iau Turri. Poarta a.fla,jld de aceasht puse pc Patriarh SIt 3fln eatlzele acestor desordini ~i sa-i I'a,porteze. Ana dar cu,armatolii ajunSl'rR, i 11 aeel!' I1de de dispemre dill cauza eruzimilor Iui Ali pa~a ~i din eal1za.zgoJirilor dda capillinate](' lor traditioJlalr.. lndata d11.rSuItauuI ordona rrimpa.trirrcit lor ~i toli, afarit de Nicl(, 'j'am, fura l'ei1Jstalati in drepturile lor. CI1loat;t .l'einstalaTea lor insa, Ali pa~a luera pentru extermina,re. Deei R{i'im.iel3lahava, fiieilnd la 1808 0 ligli gcnera,U\, e armato]i, se deeise sa ataee d (11 pulp]'i ullite pe .Ali pa(Jit, ills11planl1l inainte de a se pune in lncrare fll fradal ~i ;I,],lIlatoliifma ataeati in parte ~j invin~i. Singura luptrt eare sc meu
tip lIlI IIUIl1[11' unit de lLrnmtoli 1I1IJI\l!llltr:t din partctt cre~tinilor deeM nUlllai 1;00 de iuptMori, IW cftnd advrrsarij I.<mllde eMe ci)l(;i ~i opt mii ~i ma.i multi ]a. un loc. AsHe! fu ata-eat aparte 'J'eodor Blaha-va,apartc Dimitl'ie Blahava, inainte de 11S(~pune plaJlul Intrrg in lucra.re ~i ci1.J]((Eltimie Blahava se )JI'oarse fkla Olimp eu trupe ~i de aDolo ea sa ineeapa ac'punea,genprali.\,afm ,'11.fm{ii; sai eu multi alti armatoJi fur;t uci~i ~i trupclc lor, p8.rte nimieite, ;\arte impra~tjat.('.Deci ~i 1.'1~i to~i ceilalti armMoJi se unira iara~i cu NicH Ta.m ~JlPiJlCf~pllra vicata pirat.icrL, faefmd lIlulte eruzimi iJl contra Turcilor. \tunei int'~rveni Pat.riarhul din non ~i-i conjurtL sa sc lase de accasta, vkata, ,nai ('u spa ilia, Eftimic Blahava, ea1"'~ era prcot, ~i reu~i a seoate un nOli fir!llan '~are Be t.l'imisc ~i se publica in TCFalia ~i aiurea ~i prin care emu iartt~i n'iustalati toti capita,nii in crtpiHinatcle lor. Blahava ascultu povetele PatriarhuIlIi ~;i diwlva floWa ~i cOllcedit trnpele sa.Je ~i se Intoa],8e laHa9ia (la, Hrl~i) la, capitrmatlll ~an. Dnplt ImoarCerel\ capitaniloJ', Ali pa~!t prop use '11lIIai JIlU] i din ei in parte ca., dacrL vroirsc. StLtraiase.tt in pace cu el, tn'hne t ;;t-i predea pc Blahava. Toti ii Iefuzartt a.ceastr1.ceI'ere. Atnnci el face u iCl'isoal'(, plastografiatrt ea din parte!l cltjJitanilor fratii Lazu, cari il invitil. :30se dud), 111. Olimp, spre in tfi.lnire, la un loe anumit, ~i 0 trimite Iui Blahava. \cestn IIl'biinuind lIimicn, se duel' Ja locnl artLtat, unde pc nea~teptate rste prim, de lln lJuma,r de soldali alba.nl'zi, cari il a~teptltu aselln~i. Astft'! BlnIJava

fu prins (Jidus la Ianina ~i aco1o, dupa. ee i se sfal'itlJml'a,ciolanele, cOI'}Jul

ui fll tarit }Je ulitcle Ianinci. Pouql1cviJIc (Hist. de La. 'regener., I, 253-4) Ipseril' (,lI multe amanunte nenorocitul sf1\.r~it al lui Eftimie Blaha-va. (De;pre to ate aeestea cate am ,spus despre vil'ata Iui Nicu Tara, Blahava,ete., \'l'zi :{a/(l.S, Toupxoxp. 'EAMc;" pag. 578-604, ~i Faun:el, vol. I, }Jag. 185-]88. V"zi uespre lIIo:J.rtca. llli Blaha\'l1, Ia. NI'. 250). Sil. ,-?dclIl aeuma ce a de venit Nicu Tara. Dc al doiIea Firman impariltesc provocaf, de Patriarh, prin care firrllltn fura rcinsta,lati in cupitanatele lor toti ann'ttolii pirati, Nicu Tam nu VI'f'!\sa se fOloscasca, cunoscfind j!erfidia 10

11lif~lj pa.~a"slIb satrapia ca.ruin zacea, j Intrcagn Tl'salie, deei el eu a.i sai ~ (',Ollt.llluita.zboiul sail piratic In con/,m Turcilor. La 0 dcbarcnrc ee facli III, r 1807 onmeJlii sai se lnca,era.ra (,lI IJi~te trupp alblt1JeZe,pc cand eJ cr8, In eora.bie. Auzind Impu~ca.turiJc, alcrga ht locul luptPi ~i Tun'ii, vazand venirc;!, lui,o luara la fllga; unlll din ei InSa" ascuIJs la. 0 panda, pe eaml NiclI 1'1I,r;1. SI' intoreea Cll tova.ra~ii sai la, corabic, trasc eu pU~ea ~i-I ra.ni mortal. Ca.nwra.zii II dusera, In. corabic, lmde dupa. di.tCYCL HluJ'i. COJ'puJIi £u I.nzilc gropa.t ell .multe lacrimi dill pa,r(,r8,ca.rnamzilor sRi ~i ClI multe din parten f.1Ituror, cari auzisera. despre vitrjijJr Ini, In im;ula. Schyros. Annrlc ~i saNa. Illi Ni(:llTara. 10 dnscra. la vadllva, sa, care Ie p1tstr1tcn lJIare sfintenic pent!'11 IInieul fin cc-i ran1ase ~i ('are era 11IrU IJeva.rstnj(~. AlulUi.Inmc nu C)'odea,ea N£cu, Tara nturi, iar TUl'eii, multi ani dupa, lIloartea lui, tremurau inca In. ImzuJ nllmelui sl\.u, d\.r.j nici pi nil errdeau, ~j c(lrabierii tlll'ci, pllltiJld pc mare, sta.tI'1111 ochia11111 ochiu ~i atenli eu la. llllprejur de tcanm I1celor cor1i.bii tcribilc cu panzcle negrc alo (J.cdui tl'rihil cleft. ~i 1rirot, CHHIil numc~tc Ii'a u I' i c I (vo\. I, pag. 188-1(0).

Ni(m Ta,ra, caml J1Iuri,n'I1Vl'a. IIJ1I.i fIIUltdo :.\6-40 de ani. ( Sa. figure,
:d('c F fI,11r i r.I (vol. L pag. 1(0), Mait brBe, son rcga.rd pcrc;,a.nt,~(J11 ail' lIoble, lIIais 1111cn faronche. Sa LaiBr halite, svelte pt bi..]1prisr, aJlJlOn~~lil. p ~(Lvigllrnr ct son agilitA qui allait jl1~qu'au prodige. 11 pouvait lutter lie: vitrssl', a. 111. course, :WP('IIn che\'al, ct en franehir, d'u1I saut, sept de front. II Iwait inspire ii, Res KJcpht.es une c01lfia.1JCeans nwsure: ri('n dr c.c qu'il s Iwait. commande n'Mait repute iJJl}JOSRible. Albanais cnyoyes contre lui Les en a.vaienf; une torreill' slIperst.itieuso: ils In croyail'nt. invulnerable, et. disa,ient. sericl1sement que les banp~ s'amort.issaienf. par l'J1chantcmcnL sur S:I. peall: 01.que tirer snr Ini, c'et.ait. pcrdre sa. 'l)owZ1'f'. SOI1langagc, ses ma.niere~, scs idees se resscntirl'nt toujours plus 011lJloil18l1c][1, ulture de sa. jCU1JeSSC: c cl j'a,j cntendl1 parler c\ps lcttr08 par lui eeritps, qui, ;\ l'encrgio PI..l'originalite ordinaire du style des Klel)htes, joigncnt UJ1C el('gancr pt une eorrect.ion plll'ticillierc de diction ». Astlel a Cost Nicu, To,m. Multe ca.ntece ii Ciiell poporul Illi Nicu, Tara., intn' ea,ri J1l'matoarrle tiparitc: Pas so v, pag. 65, clint. LXXVII; pag. Go-GI3, efmt. LXXVIII, pag. 66, cant. LXXIX, pag. 6(j-G7, cant. LXXX. pa.~. 67. ea.nt. LXXXI, }Ja.g.68, cant. LXXXH: F a II l' i c I, vol. 1. ciJntt'ep!l' del~Lpa.g.192-197; XOC(JLWTIj~, 104 ~i 105, dintccrir 23 ~i 24. pag. N./:eu, am dupa cUIH"insul ca,nteeului LXXX In, }Jag. 69 din P a. S f; 0 v, T \Ten;, 17, avea ~i a.lti frat.i ca,pita.ni, di.ntre ca.)'i doi ~l1nt c\Uloseu{.L11011111111' lTl'istu Tara ~i Cal£nic1) Tara. Cel dintii.i ne estc cunoscut din canteeul LXXXIII din colcetiunea PaRso\' ~i din Filimon ~i Tricupis ~i din tot,j istoriografii r('.voluliunii grece~tj,
') ('rtHI/. se ZiCP.3 ~i i s'a gJ'P,dza.t numele 11 \11 KOt)'A(VLX(I~,

c/H.i jl~ea \Ill r~I iJ1s~lI1.JHtt in re\'olu~ilJue<1dela 1821 (vezi T Tic up i 5, ~i vol. 1, pag. 310; FJ 11m 0 n, HI, pu.g. 150). In aceste citate Hristu Tara liP "8te dnt ell porecla: rEpC(.I.n:aJ.(,)f.t£.'Jo:; :Euvnxvlw"1)c;. In timpul revolut!unii ('ra bafran Hristu Tara. In P 11 0 v, pag. 6\), eand., SS .LX..\XllI, llristu Tara ne este dat ~i Cli porecla M1tClA(up.EVOc;, ('{iradicrt pituP). 1ar porecla de Sl:ntecniotis2) cst!' dela un sat Sit/teena, care, ill1prcllnr~ ell UJIaltul Secli.rel,all fost distrusc de Turci pentru desele reyolte ale locuifori/or, ia.r Joeuitorii /01' fnra impra,~tiati (ve7.i Po u que v i II e, Voyage, rdit. a. H, vol. II, pag. 266); ia.r despre cl'lalait Irate al Iui Nicu Ta,m JIe
vurb('~tr. PI' l' P. V 0 S, ill cart.e,t 8<L ' A1tOfL'J1JI.LOVEVllCl't'Cl 1tOAEfLlXc7., ol. v II,

pag. 11-13, ~i cHllIllIe pag.W sus, rilJ1l1ulintili; ac('st Irate al Ini Nicu la Tar(/. era armatolla Olimp pc la inceputul revolutiunei grece9ti, ~i A. Mal'rocordat ii scrise ~i Ini ~i celorlalti ea)Jitani ai Olirnpului, precum Ini Vangheli Caciu, Mjtru Bajdeehi, Dimu Taghila, Mitru Lia,copol, Hinu, Costanti Ul1hioti, Iani Velendza ~i Cota sa. in pa,rte In revolu~iunea grcceaFea, ceca ce nil ~i Htcnt. La pagiJJa citata mai SUI; erevos ne drLpc fratele lui Nieu '{am P eu numeJe Calin-ie1'am, pe cand Romanii il ~tiu eu ]lumele CalI:n Tara, (Ceam) ~iPerevos iI elcniza in Calinic (KClM(V~XOC;; T~iXpClc;). Macedo-romanii au ~j Jlumcle Carina pentru femci, dar pentru barbati )1'au Calt'nic,l1iei ehiar CaliI', ei se aude llIai mult C(da san Calilt, pc care iI fa.c ~i dilllinutiv Cahac ~i prcscurLat Diac, care Liac de multe ori este diminutivullui llie, eare
J1~ei s(' aud!' Dia. 1)('re,"os ~i pc Vanghel1: Ca.('iu il prcfa.eu in ' AY"{EAYj(, {c7.T~oc" I

ia,r pe;la.ni Velenuza, ni-I d5. ' IwtX.wljSB:xMV't'~Clc; (ve:d la pa,g. eita,t[I, lllai sus). ('alin se afla ~i Oali 9i Cala (yczi la pag. 87, Nr. 27). L,;j Nicu Tara Romanii ii zieeau Nl:CU Ceara ~i Nicu a.l Ceara 3). Familia Ju-iera () ralll\lra din familia lui la.nachi Ceara Cundura., original'a din COl11una rOlllfmcascrt de pe Pind numita 8atl-Ma,rina ~i a~ezata de mult in e(JJIlUJH~ Bla{(I,din Macedonia, cateva ore dcpartc de ora9u1 Vla.7w-Clis'U,ra. COJllUlHt BlCtta cste romaneasca, insa ell ~coa.1elegreee~ti t.inde spre grecizarc (vezi 111. pag. 114, 1). Ceare~tiiiadi.9i erau di:n familia Fannachi, tot din San-Marina, vczi la Nr. 230. Nieu raralasa un fiu ncvarstnie ]a mOr1rteasa ~i, pc cand cl purtr~ un nllmc a~a de falnic in amintirea tuturor ~ia~a de suna.t.or~iplin prin repetirea vocaHi.a, ]lnmele fiului san Panaioti rara. a fost diformat ~il'leniz,tt Ia ~c(\am de vrelln pedant dasca.l gree ~i Irteut fa,roJlulos (TUClP01tOU),oc;) AceHosta. afH1m dc1a D. Sat a s ((Toupxoxpoc'roufLev-tjEAAOCc;, 0 . pag. 577, nobt 1), e1trc, pnblicand Jli~te Mrti ~iscrisori relative 111 vieata Ini Niell
I) Yp:~i~i pag. 22, lIoti\ 2, ~i ];t Pill;. '10, CI)!OlllW, II-a numele Mba.loillen la nlndul a ti, ~j pxplicarea despro accst nUlIlo data 11\{Jag. 4G ht Nr. 4.0. 1. ") J"oll!lUevilleni-I da in forma Syndeco (Sandicu?).. Vczi Voyage, edit. II, yoJ. 11, P1');.266. Porecla ::EuVTE:KVIW-n;~ dat pentruca a lost armatol acolo. i s'[~

"i Jar mind d'abio, io~it din ~coala.se facu capitan, ii ziceau Cearuliulu (vezi ~i P a.s, " ". rag. fib, cant. LXXVII, verso 16). 12

T.!a, ;:i pc cari Ie a,vea dola fiul sau, spune ca fiul 8aU locuia ~i traia Ia 1869 III Atallmti, ora~ in Grecia nordica (cuvintclc lui Satas sunt: IIlXpcX: 't"ej)... ITXVIX)'LW'rY) Tlrtxp07to,j),(:)...) Vezi inrudirca lui Nicu Tara cu Capitan Iani lfarma,cki Ia Nr. 230.

Despro Panaiot1: Tal'opu.zos, afara de mell~iunca,despre care am vorbit JIIai sus, 11U gilsim nimica. scris aiurea.. NumcIelui Nicu Tara Grecii il scriu: N£xo TmiplX::;, N£xou TeapIX::;, NLy.o't'craplX~, a t a H, Toupxoy.poc't"ou(Ll,rt) (8 'EAAcX:~ag. 577-579), p N£xo~ T~.xpoc~(lIef>poct6o~, 'lo",op(oc 'rau ~OUA(OU n.xpylX~,vol. I, pag. 24), ~i XIX~ N~xo-,;m~plX (XlXcrLW"'I)~, pag. 105, cant. 24, versul 9, ~i titlul Tcrt.xplX<;). Scrirrea III gr('ce~te Now- TcrL.xp:xstc cea mai coreet1t, rcprodueand numelc e romancsc Nic-u Ceara. (A~a. il pronllnFi. ~i Neogrceii, cari au pe ce = ee, cea = ca., In limba lor P. P.). Fiind VOrb!L aeest Nr. 197 de numcle Ceara, dam acidoualiste Nr.14~i 180 15 de numele ~i pronume1e loeuitorilor din comunele PilJili§ti ~i Blata, care se ana in l\1aecdonia aproape de Vla.hoelisura. Ambele aceste comune sunt locuite de H.olllani din acela§i trib ~i de /Leecadam una dupa alta listele de IlU mele ~i prollumcle locuitorilor. Unii din familia Ceara sunt a~ezati a.ctualmcnte ill comUl1!L Pipili§t1:, unde-i gasim cu numcle de Ceara.

LISTA Nr. 14.
Numele ~i pronumele IOCl~it01ilordin Pipill~ti

1. Dl1la Ba.n:oea. 2. .Mihu Barzoca. 3. Costa Barzoca. '1. Cociu Beli. 6. Milm Bleamca.. 6. Nicola Bucu.tar. 7. Mitru Calaigi. 8. Nicola Ciamiili. 9. Sterghil1 Ciallgiu. 10. Gg. ~i Nacll Ciimgill. 11. N. ~i D. Ceara. 12. Dula. Ceara. la. Costa Coli. 14. Na~iu Coli. 16. 'l'oma Coli. Iii. Zisu Costa.neiotu. J7. Dula Dals-Paseu. 18. Na~iu Dala-Paseu. 19. la.ni Dala-Pascu. 20. CostandUlA Diawandu.

21. Toli Diamandu. 22. Ialli Diamandu. 23. Dula Gana. 24. Diama.ndll Ga~u. 26. Milm Ga~ll. 26. Zisi Ga~u. 27. Costnndilla Ga.~u. 28. Toli Gat-u. 29. C(,still3. Pap:L-Ggachi. ao. Sterghiu Ggachi. HI. Gg. Gherghin. a2. Dula, Gja.lu\.I1. 33. Dula Gi~lina. :J4. Costa Haldilpi. 35. Na~iu Ian!tli. 36. Iotu IanuU. 37. Toma Ianuli. 38. Miciu Lia.liu. 39. Nicola Lu(,iu. 40. Nicola. Mati.

41. Mitru Moza.' 42. Cola. Moza. 43. Zisu Nicola. 44. Steriu Paciea. 46. Na~iu Pacica. 46. Cola ParMcu. 47. Dina. Pa~ea. 48. Nachi Pipileangii.. 49. Naciuli Miti Pipilea.ngii. 50. Costa Purcilla. 51. Sterghiu Pnpa-Ra~cu. 52. DUia Ruca. 53. lanulu Ruea. 54. Costa Sducu. 55. Iani ~i1c8Ji. 56. lani Simu. 67. Iani Vavura. 68. lani Vrane. 59. lani Zisacu.

1.3

LIST A Nr. 16. Numele ~i pronumcle locuitorilor din Blata. (Listll, nu esto complotii) 1. lani Adam. :!. Ia.nuli Alexi. 3. Gll~iu Avoliatll. 4. !ani Bac6la. [" VasHi Baciitaru. G. N. Bagavu. 7. Gu~iu llarbarilsi. 3. Sterghiu Barbarusi. 9. Bu~iu Ba~tam. 10. Stamuli Ba~tar::l. . JJ. Hristu Bafiilll. U. Dimitri Bee!l. H. Gg. Dei. 14. Puliu Bi~ta. ]S. Dimitri Biti. 16. Dimitri Bumbara. 17. Gg. Bu~ea. lfJ. Dimitri Oaearadza.. 19. Tanasi Oacia-Nicu. 20. Iani Calafanga. 21. Gg. Calaveciu. ; 22. Tu~iu CaHfa.. 23. GU!jiuCarae,ana. 24. 'ru~iu Cara.-lani. 25. Togu Cara-Iani. 26. Gg. Caraiscu. 27. Dina Oaraiscu. 2g. Iani Oara.iscu. 29. N. Ca.fani. 30. 9iuli Oaf/wu. 31. Miliu Ciacia.-Tega.
;32. TU!jiu Cia.mad/mi.

33. Toli Ohiana. :J{. Gg. Chia~ta. 35 Iani Oica. a6. Hristu Cicara. . :-H.Dina. Ohi!:bi. B'3. Nuli Ciola. ~n. Gg. Ciopra. ,1<).Hristu Circa. -l1. Tegu Ohirca. ii!. Hristu Ooc6!i.

-l3. Hristu Condo-Gula. 44. Iani Crita-nu. 45. Iani Cucieu. 46. Gu~iu Outuna. 47. N. Cumbani. 48. Costa G. Cupaeiaru. 49. Gg. Ourcilta. 60. Dina Cutli. 51. Oosta Cujolli. 62. N. Dala. 53. Hristu Dana.. 64. Toli DelclI. 55. Duli VIaho-Dimu. 56. Toma Doca. 67. Gogu Dotociu. 58. 'l'egu Ciola FardeIa. 69. Dina Ciola Fardela. 60. Gula Gaganiar.a. 61. Sterghiu GaJi6na. 62. Gg. Giambu-lani. 63. Ta.nase Giagia-Iani. 64. Costa. Ghicu. 66. lani Ghiti. 66. Ta§iu Gimachi. 67. Nachi Gimica. 138.N. Guci. 69. Gg. Guda. 70. Pu§iu Haha. 71. Oica Ha§ioti. 72. Gu§iu Hr<ini. 73. N. lca. 74. Gula Lafi. 75. 'roli Lafi. 76. Nula Lelecbi. 77. Dimitri Lili. 78. Gu§iu Oara-Logu. 79. lani Lana. 80. Dina LU!jia. 81. Gogu Mam/ua. 82. Fratii Ma.rtu. 83. Gula Mitruli. 84. Ia.ni Must1t.ca.

85. Tu§iu Mustaca. 86. Toli Mustaca. 87. Dina. Na~iu. 88. Gogu Na~itl. 89. Tulica Negurii. 90. Dimu Nicola!:hi. 91. Glilia Nicolachi. 92. N. Pafili. 93. bni Paliura.. 94. Sterghiu Pamichi. 95. N. Paplia.ra. 96. Sterghiu Pa,risi. 97. Nuli Parisi. 98. :Mitru PiirIia.ca. 99. Nicola l'arparima. 100. Iani Pa~ia. 101. Gg. Perpendacu. 102. Puliu Perpenda.cu. 103. Mihu Pliami. 104. Gogu Pliamiha. 106. Gu§iu Prapa.. 106. Tu~iu Rusvani. 107. Hagi-~afaric,a.. 108. Tegu Scandali. 109. Mihali 9ialliu. 110. Gg. Sofol6i. 111. Dimitri ~unti. 112. Nu§iu 'l'anasi. 113. N. Tara. 114. Iani Tasica. 116. Alexi Dzadzalill. 116. Adam 'I'eghiu. 117. Nicola 'Pemi. 118. Mitru Tilivuli. 119. Oiulea 'firi. 120. Gu§iu TirL 121. Mih. Mi~ea Tona.. 122. Iani Trama. 123. Puliu VaVUTa. 124. Tegu Vavura. 120. N. Vin~ti. 126. 'FoR Zisiu.

14

HJUSTU CEARA 198. llristu Tara ora Irate eu Nieu, 'tara ~i armatolla munteIe Giumerea de1a. Aspropotam (P ass 0 v, pa.g. 69, cAnt. LXXXIII, versul 22). Vezi rlcapre 01 ~i Ia Niet£ Tara Ia Nr. 197, uncle se vede ca era poreelit ~i repo1J.1tIXA<UfL£voC; ~i simplu M1tIXA<UfLf.vo,:;. nota 3, p. I) (vezi CAPITAN TA~ULA 199. Capitan 2'a{:ula era din Aca.rnania (' ApIX6iXV.LVOC;, XPOVLXO: ,~.:; 'H1teLpou,vol. I, pag. 284, nota a) ~i armatol rebel,' po care, neputand Turcii aa-l supuna, ii luara pc fiul sau ~i-l puserft sa aleaga intre supunere ~i moartea fiului. Se duse dar sa se supuni't, dar de abia, a seapat, aruneandu-se dela 0 fereltstra. a eonacului. In- canteeul lni Tafula (P a /)s 0 v, pag. 57-58, cu,nt. LXVII) numeIe TOfula il gasim scris TcxaOUAiXC; (Tasu.l.as) ca diminutiv, ~i Te£crLO Ta~io) (= simpIu; dcci trebuia sa. fie coreet seds in grece~te TiXcrLOUAOCC; ('l'lL§ulassau Ta§it~las), eaci a~a I-an Ilronuntl!,t Romunii. Dar orieum s'ar Ii seris, numele Ta§iu sau Tasu ~i formelc diminutive Tc§iula, sau 'l'lL§ulasunt romane~ti ~i capitan '1'a§u.l.a. fost Homlin. a NACU TEA (= TELA)

200. Naeu Tea <t fost din trupa lui Lepenioti ~i pe urma armatol. EI, in
unire eu TurcH, asa-sina,pe fostul sau ~cf Lepenioti (vezi lit Lepenioti, lit Nr. 179). Numelc Tea este (I aWl. forma a numelni Tega, prccum ~i Teu a lui Tegu. ~i Tegu ~i Tega sunt nume romanc~ti, (vczi explieatiunea populara a accstui nume la pag. 90, nota 38. Parte a 1) N acu Tea a fost Roman Far~erot, Vezi cll.ntceuldin Pas s 0 z (pag 83, cant ClI, versul12, ~i cant CIIl, versul 7). Despre varianta Nieu, l'eu vezi la Nr. 179. Naun Tea sau 'l'eu, Tegu, era dintr'un sat numit CrU§iu sau Ilrisu de Homani, XpuO'ou,~i de Greei. Satele eu aeest numc se zie ~iCrU§iova~i Xpucroo(miX.Sa nu crea.dii, cineva ca acest nUl11eeste slavonese. Noi am eulcs numelc proprii alo locuit.arilor din sate eu accste nume ~i rezultatul a fost ea aeele nume toate sunt vl(zhiee. Unde se vorbe~te de sate cn acest nume, loeuitGrii sunt Tllahi sau de origina vl(tMciz. vezi ~i la Nr. 107; ~i la pag. 203, ( 217, 240). Numelc de sate: flr-'isu, HrUsu, Ori*iu:,CTU:jiu,Criqiova, Cru§iov2ta,Hr£sov~tasunt romane§#. Un sat eu numcle llriso'vita in Epir, care se afla aproape de ora~ul A1nt:neiu sau Meteo.vo,este asHizi grecizat, numeIe de familie insa ale loeuitorilor sunt romane§ti. Dam aid Hsta aeelor nume, cari, eomparate eu a.le cclor lalti Roni.§,~li egreeiz~ti, Bunt acelea§i. n 15

LISTA Nr. 16 Numele ~-ipronumele locu-itor-ilor -in Hrisovi/a d (Lista este incompleta) 1. D. Balliur 2 I. Bitzdri 3. Zisi Beltl 4. N. Bida 5. C. Bidcli 6. GIL BideIicll 7. T. Bidulicu 8. 1. BHea 9. Mitm Biziula 10. Gg. Buzali 11. Mitru Casimn 12. 1. Cati Chiotu 13. Ilf. Cioclt 14. Ta~ula Chiriachi 15. Simll Culeta 16. Hristu Druga 17. GI1~iu Gal11ni 18. Nieola Giuvam 19. Iachi Gu~iu 20. Hristu Jeaba 21. Mitu l\fangiiica 22. Dimu l\fociu 23. Nicola Nu~ea 24. Iani Palin Panll '25. Iorghi Raca 26. T. Rizu 27. Gg. Salaura 28. I. Mitru ~nla, 29. Mitru ~urica 30. Gg. Stavru 31. lotu Tanasi 32. Hr Timba 33. Hr. Tironi 34. Mitru Va~iu 35. Gu~iu. Papa-Zisi 36. N. Zurbala

N ILrl~e de poz-ifiunide lt1nyaHrisovita
l La fagu 1); 2. La Floca 2); 3. La Mnceara lui Floca 3); 4. La Ciuea I.); )) Lt. Vuloaga 5). GHEORGHE

TOMU

'~01. NUlllele T01ntt In aceasta forma este romanesc ~i este reprodus in .gl'te"~tc pI'in 0wfLo~,pe cand Grecii,atilt poporul cat ~icarturarii, zic eWfLoc~; deci Gheorghe Tomu a fost Roman. Romallii ii ziceau: Ghiorghi al 'l'ornit s,w mai bine Ghiorgu 0wfLU-Iu (articulat), pronuntand litera incepatoare ea () greeesc, ~i forma romaneasca 0 adoptara ~i Grecii, zicand ~i scriind: rL{i'L)-(O~ eWfLO~(' ApIXOcx.V''t'LVOC;, 't"Yjc; XpO'J. 'Hm:(pou, vol. I, pag. 282,
110'n (y') ~i mai des: nwpyo6&fLOC; ('Apr.a"\". BIXAIXWp(TIjC;, Kupoc <DpoouVYj, pJ/" 1Gb ~i 157-158, unde se spune ca Iusuf Arapul il inlocui la Oarlel£.

----j

i };rou <Myxou
:E:TOU ([>)..6y.oc mucirlos al lui adallcos, FloM). ~j jprbos). '

')

3 :~T~'J (.LOUTI:d.pCC TOU WAOY.G! Ia.locul ( · i 2:T7)\I T~LOUY.G!, ~..r.v !3au),ooc',")((, (vuloaga

se zicIJ orice~es 16

provincic; pe care Po 11 que v i I I e 0 nunw~te dupa Turei: Carlelie des Valaques, vezi vol. I, pag. 124 din aceasta carte a..noastr1i.. Ghiorgu Tomt' era din Acarnania moridionaIa,unde i~i avu capitanatnJ.
Era vestit pentru vitejio ~i pentru iuteaIa de picioare, in care treeea ue nn a1 doilea Odiseu Andrutu, faimos in aceasta. El avea in pcrmancnta 0 trupa de 400-500 de soldati a1e~iunu1 ~i unul ~i in trupa sa avea doi viteji, cari faecau eat toti eei 500; ace~tia erau frate1e sau ~i fra.toIe unui vestit arma-tol 1). 1I1a,cri-Stamttli Ali l)a~a, satrapuJ Epirului, anI multe 1upte eu Ghiorgv. Tom?" vrand sa~]nimiceasca, dar nu putu. Atunei printr'un arhiercu al Artei (ora~ In Epir), numit Igllatic, se inserca sa se impace cu el. lata cum deseric Fa\iric1 (vol II, pag. 322) aceasta incercare: « L'archeveque avait fait avertir Gcorgo-TboIllOSde la commission dont iI etait charge, et ne savait pas si Ie Klophte l'eviterait ou voudrait Ie voir; mais ilne reste pas Iongtemps dans l'incertitude. A peine fut-il enga.ge dans Ies solitudes de Macrynoros, sous l'cseorte de quinzc ou vingt Souliotes, qu'il voit un homme de la mine la plus fiere, et de l'air Ie plus assure, se dresser tout-a-coup devant Iui, ct saisir la bride de son cheval, en signalant de la main aux Soliotes trois ou quatre cehts Klephtes, postes sur uno eminence voisine, et prots a cxterminer quinqonque osemit un geste hostile contre lui: cet. hommo etait GeorgoTbol1los. II fut rcspcctueux dans sa. conference avec l'Archcvcque; mais 11ulJe raison no put Ie decidor it sc mettre it la discrotion D'Ali I>. Ma.iincolo t.ot la accca~i pa.gina. Fauricl nc spunc urmlitoarclc, pc cari lc rezumrz: Nepntand rou~i prin Arhiereu, Ali pa.~a iata. co £licu. Ghiorgll Tomu cra amic intim cu Oam-isC'U. 2),'tatallui Gheorghe Caraiscaehi, crou] rcvolu~iunci grccc~t.i,care atunciera nevarstnic. Invita dar la Janina pc Oamiscu, rug1indu-l sa aduca. cu 1'1~i pe fiu1 sau, pe care zicea Crtdorea sa-l vada. Caraiscu IW dusc fa.ra.nieio banuiaHL Atunci Ali pa~a., luand 'pe finl sau, ii zise: ori t~cizi
pe GMoryu, Tomu, oriiJiucid pe tiul tau,I>.Oara,iscu, a c

sa scape pe fiul sau, po

care Ali pa~a n opri ell.zaIog, ii promise ~i ehemltnd 180 01pe Ghiorgu Tomu, ~i pregatindu-i 0 panda de Albanezi, n asasina prin ei. Jar mai tarziu a fost ~i el otr1i.vit.de Ali pa~a,. A~;t spune Fauriel ca s'au intamplat lucrurilc; insa inforl1la~iunj}c er. i s'au uat n'au fost exacte, ~i iata de ce:
') 'Apl.aTOT&1J~ BCX).CUJ)p("O)~,Kupoc (!)pO(J!)VI), in pag. 157. Numele Siamn, Stamu,U, Slamv.li cste romanesc, nu provine dela grcccsclll GT<XIL<XTW ilia op'resc, ci este 0 aHa forma It Illi Stahut Slain, etc., des pre care vorbim aiurea. S) Caraiscu, despre care vorbe~te aici Fl),ul'iel, este Andrei Bacola, poreclit IsCII. C((.ra.. itCl/. ~i Deli-Iscu. Gheorghe Caraiscaclli, erou! revolu~iunii grece~t.i, avu de llIurna 0 calugarit1i., care inarnorandu-se de armatolul Andrei Bacola, poreclit Cara-bct/, diidu na~tere 1IIIui copil numit Gheorghe, care luii poreela tatiilui sau, nllmindu-se ~i clCara. Iscn §i Ciuaisca.clif, amca'micul Caraiscu; care este eroul revolu~iunii grecc~ti. El oste meritionat in ca.rt.i ~iprirt cuviutele: fiul calUg,lril£i. Vezi ~i La.NT. 216. 17

Mai infai Caraiscu, fatal lui Gheorghe C~tCajscaehi,11'a fost otravit de '\Ii pa~a; el it trait ~i a luat parte-insemnat1t in revolutiunna greaca, eunoscut 'm nUll1cle Andrei Iscu Bacola sau Oamiscu ~i Deh-Iscu,o apoi Oamis(lu a preferat sa. piarda. mai bine pe fiul sau deca.t sa comita la~itatc(Ldespre care 1'orbc~te Faudel, ~i, cum avcm sa vcdcm mai in colo la Nr. 216, Gheorghe ~~araiscacb,i,fiul lui Andrei Caraiscu, din cauza aeeasta It fost in inehisoarc multi ani la Janina; pe Jilnga. aeestea. canteeul lui Ultioryu T01ltu spune ou. "'1 cazu intr'o lupti:i.,l1U a Jost asaslnat 1). 'ApLO'1'.BCXACXWp[TYJ~ ea (in Kupoc (J>poO'UV"I), 161-162) spulle ca. lusut Arapul, uutll di)) eei mai vitezi pag. ~i eruzi eomandant.i ai lui Ali pa~a, illRiireinati eu prigonirea armatolilor, zicea ca de eincizeci de ani de ca.ntI duce viea-ta eu lupte, delu. nici tin a.rmatoln'a suferit atatea pierderi ca.te din partea hli Ghiorgu Tomu. In eantceul ee vom cita mai la \'1110,la versul 3, gasim euvintele: 1'0 I\wpyo 1'0 ~7tCXp't"LWTI), adec1i.: pc Ghiorgu Spa.rtiatul,iar intr'o va,rianta.: ,'0 rLWpyO'"'0 1;'t'pCX't'LWTI), adeeit: pe Ggiorgumilitarul. Ghlort~u Tomn era din Aearnania, prin urmare Icgenda ~7tCXp't"L(~TI) (Spartia.tul) estc in Ioe de L-rpCX't'LW't'"I) (militarul). Dar de ce i-au zis: mihtrtl'u.l Illi Ghiorgt~ Tomu? Pentruea ~i el ea ~i alti multi armat(lji a servit su bt Franeezi, RII~i ~i EIlglezi in. insulele ioniane ~i a purtat umforma militi1reascii, ~i intoreandu-se ell 011 hi ppal'hia sa, ii zie-can militaru..l. Dar ~i en Iegenda 1;mx,pnw'fJ. adoelL [:'parta,nul,numcle 0wfLo~, prill care Greeiireproduscra po 0w(J.Ou,0wfLAOU romanese, arata ell. Ghiorgu TOll1U fost Rornam: a Ma,i observam aici ~i Hrmatoaroa particularitate asupra I1umelui 0WfLiic;. Pc cand Grecii zie 0w[J.ii~, Romanii zie 0C:I{.I.OU, 0WIJ.-AOU, (Thomu, Thomu-lu, artieulat), iar eand vor se arate pc un Gree llumit 0W(Lii.;, nu-i mai zie 0(~{.I.ou,niei 0(~fLAOU, 0ouma-ltt.. Nu incapo dar nieio illdoiala. ca ci Ghiorgu Tomu 11rost Homan. Vezi dospre Ghiorgu Tomu in Ii' a u r i e I, \'01. II, pag. 821-323 biografia, ~i pag. 324-327 eanteeuI; idcm Pas S 0 v, pag. 90-91, cant. CXnI. Aid 111, versul 15 se spune ca GhiorgHTomu a fost ranit in Iupta eu Iusuf Arapul; vezi asemenea ~i in ' Apcx6cxv't'Lvo~, XpOil. TIj~' H7tdpou, vol. I, pag. 282, Ilota (y'); ,ApLu't".BCXACX(J)p[TI)~, in Kupek (f)poauv"I), ag. 155 ~i 158. p VEIWfJI 202. Capitan VerU§i era annatol 'in insula Euboa (Negroponte). EI era ncpot de frate a] lui erLpitan Andrutu., ~i lua 0 parte insonmata in rcvolutiunea greaca.dela 1821. A fost Homan. Porec.]/I, Vem, Ver1~~i 1'Ornaneasca. cste Vezi ~i 111. 101 ~i Nr. 206. Nr.

___w__

. 1)Nici presupunerea. cii

Gheorghe Care.iscachi ar fi fost insarrJinat sa asasineze pe
1\':\. fost.!>.tJ:avit de AU pl\~a.

~}hiorgu 'l'omu nu .este IIdmisibila, caci G.J~ra.isca.Chi

VLAHU-GHEORGACHI

203. Capitan Vlaho.(}heorghacl~1;£ost intai adjutantuI lui Iani Belu, a impreunli. eu un oareeare Mttrtu, apoi forma trup11aparte ~i se facu armato! in Aearnil,nia, in plasa. Xeromero ~i de aeeea era poreelit ~i Gheorgachi Xerome1'1:tu.l (rL(UPYcf.X'Y)C; b 8'l)p6{l.e:poc;). despre 1. Belu ~i Murtu, preeum Vezi ~i despre 1'1a,ho-Gheorga.chi 111, 151 dela pag. 204; iar despre I ani Belu ~i Nr. vezi ~i 111, unde se vede ea, era. Roman din Amineiu (Metzovo) al Epirului. Ni. 'A p«o;x.",.tvbc;, povoypoccp(oc6jc; 'H1te:Lpou, vol. I, pag. 380, nota (6), X " eiteaza eat-evavcrsuri dintr'un cantee popular grecesc, unde se vorbe~te ~i de GheorgachiXeromeritul sau rLWPY&X'Y)C; b 8'Y)po{l.e:po<;, sa spuna din fara. ('.'weanume cantee. Canteeul intreg so aml in Pas S 0 v, pag. 100, cant. ex XVI, la vorsnl 4, Tot in P a's s 0 v, pag. 50-51, 180 cfmt. LVIII 1'10110Gheorgacln; cst!'. mnnit simplu Ghiorgu ~i Ggeorgachi, iar la pag. 139, cant.
CLXXXIX, este .por!'.elit ~iDe1i-Gheorghe Noi in aceasta carte a noastrlL 1).
III.pag. 205 am dat cateya versuri din canteeul citat de 'Apcxocxv'nvoc;, und!'. cHim: rLWpycf.X'Y)c;8'Y)po{l.e:poc;... Ca armatolul Gheorgachi sau Ghiorgtt b cRte eel numit ~i I'laho'(}heorgachi ezi 130pag. 239 130Nr. 175. Cine v F sau El a f08t a,ce8t 1aho-Gheorgachi Ghiorgusau Capitan Gheorgachi? a fost 8ocela,care ora numit ~i rLWPY'Y)c; BlXpVIXXLWTI)c;; a.se vcdea versul 301reilea din t ('.anteeuI grecesc citat la pag. 204, ~i versul al treilea din eantewl grecesc citat la pag. 205, unde, fiind vorba dl' acela~i V1aho-Gheorgachi,111, canteeul inUlin poporul ni-I da eu HUJl1l'leb rLWpy'Y)c; BlXp\lCXXLWT'Y)c;, doill'a in al cu Dnmele rLWpycf.X'Y)C; 8'Y)p6{l.e:po<;, b precum ~i alt cantee eu nUlllele r"wpyoc;, rLwpycf.X""I)c; BAIXXO-rLWPYcf.x'Y)c;. Nr. 175 dela. pag, 239). sa,l! (Vezi Porcelli. de BCXPVIXXLWTI)c; dat poporul in cal1teede popularc ~i care ce-i a ii r1\,masc,ercdem c1l.a prov!'.nit de acolo Crt,fUnd armatol, i~i avea rezidenta in. 8a,1nl BlXpvo:xoolX. Gheorghe arnachiotiJnSrt sau V1aho-Gheorgachi 11 !'.stc Hamil. ell' pOpOI'. EI se isdi,lca in greef'~te simplu re:wpycX:.!.'Y)c; NLXOAOU (Yr'zi 'Iw&'vvou n. 'P&.yxou, 0 ~'t'plX't"f)Yoc; PcX.YXOc;,i\l 'Ae~VIXL~, 1891, pag. 80; Filimoll, vol. IV, pag. 491 ni-l di.\.iscaIit.: rLWpycX.X'Y)c; NLxoMou). Tot a~a ~i d\pita,n GheorghachiOlimpiotu1, din familia armatolica a Laz~ti1or din Vla.holivlUle, despre care vezi 111. 246, so iscall'a. simplu KiY.1tLTO:.V Nr. re:wpycf.x'f)C; NLy.oMoIJ,ar dascaIii il facura sa adauge ~i 'OM{l.1tLo<;, i cuvant pc care el n seria. 'EAO{l.1tLOc;, in carti poartii ~i porecla 'OAU{l.1tLc.:)TI)~, V1altoiar ca~i

.

Gheorgach1; ncel'a. de BIXPVCXXLWTI)c;. I'e:V)pycf.x'1Jc;NLXO),OUdar, poreclit BIXPVIXXLWHlc; BAIXXOrO:WpYO:Kf)c;, fost ~i a

Roman. AII13.nuntcdespro Vlaho-Ghcorgachi, inainte de rcvolutiunea din 1821, gusim in 'ApLGT.Ba)'lXwp£TI)<;, 'Ae.~LcXXOC;; 192 ~i la K!Jp,x(f>poo'~\l1), 13 pag. pag. 216. Mai multe vczi la Nr. 211. Ghcorghachi Bapv<XXL<~T'Y)<; sau BA<XXO-

--') Gheorgho eel nelmn. 19

r\wpylix'Y)~ este tot aceea~i persoana, care figureazll in lista, 8,rmatolilor din aceasta carte la Nr. 151, 175, 211 ~i 283. . Numele de Vlaho Ghiorgachi a.1acestui armatol ne disp(\DSeazA a proba de rlaltitatea lui. Vczi dcspre cl ~i la Nr. 35. ZA.HAHACHI Nr. 204. Cap1:tan Zaharachi, dupa euprillsul cantecului LXV din Pas s 0 V pltg. 56, verso 10, era frate CllGhittac-l'u (= Jigana§ul, pentruca era negricios, despre care vezi la Nr. 174) ~i cu un altul Ca.lemi,nepoti ai capitanBor OondoI(me§ti.i ~i din aceea~i familie cu' Ian',; Hucuvala, C£onga~i Caciandoni. Zahar'achi

a fost ucis intr'o Inpta cu Immf Ampul, comandant al lui Ali pa~a.

Am aratat la Nr. 174 romanitatea 11IiGhittachi, care dcspre taUt, era din fa.milia lui lani Bttcuvala, iar despre muma nepot 11Ini Mic£u Condo-Iani. Ded ~i Zaharachi a fost Roman. In lupta eu lusuf Arapul cantecele papulare, pc CILri e yom eita mai la vale, ne prezinta pe Zaharachi eerttnd ajutorul I fralilor sai Ghittachi ~i Calemi, cari C11d ~iei in lupta, ~i al unchiului sau Micit' (]ondo-Iltni, care lipsea din Eparchia sa. Vezi (P ass 0 Y pag. 50-56 cant, :X.LII LXIII LXIV ~i LXV). Gre~e~te 'Apcx;ocx.v"L\lo~ (Xpov. T~:; 'H1tdpou, vol. I pag. 282 nota (0(.') spnind ca Ghittachi (~i prin urmare ~i Zahamchi) a fost ruda cu Bucuvale.,tii dfJspre'/nama,caci oi erau din familia Iui Bucuvalii despre tat a ~inepoti despre nmma ai Iui Miciu Condo-Iani (vezi Ii' a u r i e 1 vol. I pag. 17; ,Ap~(J". HCt.!\(Xwph''Yjc;AS. ~~lixoc;, pag. lUg). Vezi ~i la Nr. 48, Nr. 47, Nr. 162, in ' Hr. 219.
D ZIMA ZEHV A

205. Dzimii Zerva a fost unul din cd mai viteji capitani suliati In Iuptele eu AU pa~a, satrapul Epirului. Fiindca in razboaiele suliaWor vom avea pea.ziune a, vorbi pe larg despre el, ne marginim aici It spnne cIt ~i el, ca toti slIliatii, a fost Roman. Numele Dzima numai Homanii iI poartrt (vezi despl'e numele Dzima pag. 25la Nr. 5 pag. 43, la Nr. 5 pag, 27, nota 24; jar despre porecla Zervct vezi la pag. 32, nota 3). Din aceasta famBie gl1sim doi iDsenmati capitani in revolutiunea greac1i., po l"It§iaZerva(F i I i m 0 n vol. IV pag. 1(6) ~ipcGu~ia Zerva (' Ap(XOCl.V't'LV '(pov. 145 ',,~~ 'Ihdpou, vo!. I pug. 368). Numele Ou?ia 9i 'l'-n$iasunt purtat(\ nnmai de H.omi.bJi vezi desprr aceste Jlume pa.g. 26 A) 2; pag. 27, ( D). 1) ~i aiurea. ODISEU ANJ)HUTU-VERU~IU 206. Od1:seuAndrutu- T'eru-$iltera finl lni Capitan Andrntll Veru~il1, care em poreelit ~i Moceanu san lYfuceana. La, Nr. 101, unde este vorba de capitan Andrutu, am dat poreclele Ve'ru~iu~i Jfucearlii san Mocean de familie, 20

locul de unde era CaIJitanAndrutu:,nnmele grecesc de Odiseu1) cum de s'a dat unui Roml1n, \ii intr'un Cln'ant am aratat acolo romitnitatea lui Andnq,n. Odiseu dar, fiul Ini Andrutu, it fost ~i el Roman. Cetitorul, ca.re se intereseaza. de romanitatea dipitaniJor \;i care vrea sa-~i faca convingerea din probe, csto ruga,t, l11aintode 8,ceti cele ce urmeaza, Srtceteasca inca odata cole co am spus despro romanitatea Iui Capitan Andrutu Ia Nr. 101. Odiseu, finl Iui Andrutu, arc nn Val' primal' ClI,rese nume~te Veru#u san Veru~i; tatal acestui Veru.~I; iCrtpitan Andrutu erau frati; tatal lui Capitan An~ drutu se numoa Ve'rzqi, ~i toti, pc langli, porecla de VCf1l§i,aveau ~i porecla de Macean san Mueeana, reprodusa de F i Ii m 0 n (vol. III, pag. 139, randuI 12 ~ipag. 429 la nota 139 a) prill Mou-rmx.vii<;. amanuntde date la Nr.lOl Din nu mai incape :I1icio bldoiaJa ca Anclrui'u Veru# Muceimii a, fost Romlin. Aici mai adauga.m urmatoarele. Odisell se subscri<t in grcee~te: Llooaeo<;'Av3pt-r~ou (F i 1i III 0 n, In, pag. 440). Dar pc lilnga aceasta subscriere, pc caro 0 credem coa mai autentidi., mai [rasim ~i pe urmatoarelo in corespondent-clelui, scrisc ~isubscrise dc secretarii sai, cari-l subscriau, ~i dupa aceasta 01 i~i punea sigiliuI: 'O~lJaadlC;'Av~po'),(),ouc;,'03ucrcre:oc;' Av~poiJ-rao<;, '03ucrcre:uc;'AVapL-rCfOU, 'O~'J(raeuc; 'Av3pt-rcroc; G tI d a s, VIII, pag. 152, 154, ( 157). Romanii ~i poplJrul grecesc, nn ciil'tul'1trii, ii :dce11l1 iseu ~i Lisea. InL tr'lI.1lraport co bce Omcr Vrioni Pa~11in timpul rcvolutiunii grece~ti, unde oste vorba despl'e Odiseu, 11 )lUll1e~te Diseos (Auaa€()C; i 1i m 0 n, III, (F pag. 459, ritndnl 42 111 fine). Odisen are 0 sora, care se TIU me~te 'l.'arsi!a (To:paL-rcroc, u d a s, VIII, (G
pag. 124, randul g, -r~v m:p~(~YU!LOYTocpcrL-rcrocv pe vestita = 1'arsita).

OdisclI se insoara \;i ia de llevasa~ pe (I Romanca din comnna rornaneasca

Cillaret1; de pc Piud, pe Elena Gat'eli,fiiClt neia din celemai bogate~icele 2) u
mai putcrnice famili din Ciilare{i, ruda, ell Pavlu Lambru, £ost numismatolog insemnat 111, At,ena ill timpnrile noastre (G u d a,s, VIII, pag. 127). In Sat a s (Ne:Oe:A)"YjVtX~ qnAoAo"(b.,pag. 491, raudul 10-12) vedelll ca bunicul lui Pavlt~ Lambru 11£ost un vestit argintar in comuna Ciilal'etii. D. Sat a s (in XPUcrO:AALC;, Ill, pag. 225, nota 1) ne spune ea Elena Gareli este miitU{la vol. Ini PavItt Larnbru despre care am yorbit mai sus. Odiseu se nascn la 1798 in Ita.ca,!Jum am vazut 1a Nr. 101. Cl1nd tll,tal san, predat de autoritatile venetielle Turcilor, fu dus II~Constalltinopol, unde muri in inchisoare, Odisen era inca nevarstllic.Maiea sa, ramasa vaduva, locnia in Preveza, unde se ~i mariti\. de 8, doua oa,rrt, ~i Tarsi/a, clespre care am yorbit, era sora de al

doilea tata., ea.re~i el a fost Roman, ceea ce probeaza intl'e altele ~i nnmele de 'l'ars£ja fiicei sale, J1ume IJe caro numai la Romftncei1gasim.Citpita.n al
Andr'/1.!u uurnit ZHrbag'iu~i de Tnrci 9i de Crc~tini pentru caracterul sau era
') Vezi ~i la Nr. 165. ") Locuitorii acestui ora~el il numesr Cdlarlii, nrtieulat din Od/drt. (P. P.). 21

/f'be!; fiul sau Odiseu era chiar din eopW1rie ea ~i tatal sau, eopil neastaml'arat ~i hartagos. Maica sa, traind in Preveza ~i ~tiind disciplina din marin1i., Hd~du unui marinaI' ea sa fae1\.praetiea in marina, dar mai mult ca sa-l di'seiplineze. Cand Ali pa~a, satrapul Epirului, oeupa Preveza ~i faeu multe yruzimiasupralocuitorilor, respeeta familialui Andrutu, care alta data ii seapa vieata, ~i Ilia la curtea sa pc Odisett, ea sa fadi. armele sub generalii saL (Jdiseu sub protectinnca lui Ali pa~a faeea multe desordini la Janina ~i sa-

tmpul a fost silit sa-l tie mult timp in inehisoare spre a-I euminti. Odiseu, lul1ndparte ~i cl in expeditiunile lui Ali pa~a, se distinse de timpuriu intru atitta prin vitejii, incM Ali pa~a il facu §ej al gardei sale personale, ~i
nimeni n'avea voie sa intre la AU pa~a fara de ~tirea lui Oeliseu, caci era till fel de rnare~almilitar al Cttr!ei llli AU pa~a, ~i cap/Wi. atata incredere, incM vieata lui AU pa~a era in mana lui Odiseu. Ali pa~a asemenea tinea mult 111, Odiseu, care n'a ~tiut, cM a trltit, ea acela care reclama dela Venetieni preda.rea lul Capitan Andrutu ~i cauza moartea lui, a fost Ali pa~a, earuia Audmtu Ii scapase vieata odata intr'o lupta. Cu toate aet\stea Odisell a fost deyotatullui AU pa~a pana la ultimele momeuteale satrapului. Odiseu era de statura mijlocie, niei smut uiei pre a inalt, biue facut, ~i era foarte paros, ~1Val1d plete abundente ~i dese, sprineeue ~i mustati mari ~i dese ~i pieptul lanos. Ayea cautatura impozanta ~i'scrutatoare, semne de

euraj ~iminte treaza, ochi ~ipar eastaniu, nas subtire ~i drept, fruJlte proeminenta, cap mare, spete late. G u d a s (VIII, pag. 125-126), dela care Imprumutam aceste amanunte, ne da, la pag. 126, distichul urmlltor, al carui cuprins se apUeabiue la Odiseu: T" ,\' \ I ,. '\ I K \ , . (1 "'" A' kJ<XV t-'P<XX0C;&W 1J 1t1\(J.1'OC~C; 1'OU, (JOCV K(J.(J1'P '1J K&cpOCI\1')1'OU, « or.~ 1'oc
11"f.:Y.'t"UOC a1'~O'1J 1'OU, 't'OLXO~ Xop1'ocp~oca!Levoc;. 't'oc

Adica: «ea 0 stanea sunt spetele lui, ea un castel eapul ~ipieptul sau eel lat, oste ea un zid, l)e care a crescut iarba ». Pe langa acestea Odiseu avea 0 forta extraordinara de mani, em foarte iute de picioare ~i foarte u~or la sarituri. De multe ori, ea srt-~iarate puterea. lIIilillilor, tinea in fiecare cate un tap taiat la inli.ltimea euvellita, pe eanel altii jupuiau ~apii de piele ~i eillu fie ostenea. Aeest lueru insa se veelea des executat ~i de a1tii printre Romani. Dar ceca ee pune in mirare toata 'resalia a lost prinsoarea lui eu Veli pa~a, fiullui Ali pa~a, de a se pune in fuga la Intreeute eu doi armasari, eei mai inti ai Pa~ii, ~i ca~tigarea prinsoarei. Bunicull) cclni care serie aeeste rilnduri povestea dese ori despre aeeasta prin80<1.1'e ea~tigata de Odiseu. Spunea ea avea musafir la el pe Ali pa~!t in 'resalia in"tr'uIl sat Dama~iu, in zilele de Pa~ti, ~i, ~tiind de prinsoare, a~ezati pe IIll loe inalt en Ali pa~a ~i eu o~tir~a sa, se uitau eu ochianele in drumul din--..----------.I) HllniclIl cuno~tea pe Ali pa~a de cand era Dervendgi-aga (= ~ef de jandarmerie pcutru PUZIIprovinciilor de ho{i).
22

SpH Tiirnova, de unde se porn! Odiseu Bpre Dama,~iu, cand deodata zaririi. depitrte 0 umbra sburatoare, urmariUi. c!('alte dona. umbrc, care erall armas1t:ii.cu. c~Htreti~ lor, ~i n~l trccl1 mult ~i Odiseu trecand raul de langa Dama~llI,lIlamtcaza. spre Ah pa~l1, dat de sudoare ~i de apa raului, ~i in aplauu selc tuturol'a se prczillta ~i saruta mana, lui Ali pa9a; ~i nu trecu mult si ajllnserr~9i caJa.retH cu arml1sari, dint.re cari anuasari , unul Peste Putin muri .' iar cr,IaIaIt fll d11ruit lui Odiseu. Era tltnar atunei Odiseu~i bunicnl mou ii zicea nepoate.A trcia zi de Pa~ti se faeu 111. sat de aproape numit Daun ma~lIli,un fcI de concursintro osta9ii lui Ali pa~a cu aruncarea pietrei 1), prcculll in autichitatl'a. greccascfLse racca. cu discul. Odiseu, sau ca era ostenit sau diu nIt motiv, uu Yr\!StL parte la acel concurs; dar pe cand se arunca ia piatra de ceila.1tisoldati ai lui AU pa9lL,veni dela oi un cioban al bllniculni nostru, numit jlJa,rlul al Aram, tanar en de 20 de ani, care fn invitat de piat.ra care se arunca, Ali pa~a sa Munce ~i 01piatra. Martu, uitandu-se 111, nu Vi'll" ia parte; AU pa~a se supara, ~i-I intreM in limba albaneza, pe sa care Martu nu 0 euno~tea., de ee nu vrea; Martu neraspunzand, interveni Odiseu ~i-l inf.reba pc romfine~te sa--i spun!\. lui ea sa cxpliee Pa~('i. Martu ii zisc: dzi-l~Atendnlu,i i nn m.ibagaS1; s aruc chial1'll, i nn a'f'U§nez s gionll'i-l'i, ~i pil.(escui priapoia 'iva, ca iou ahtlil'1: d cheln: ruc la oi 2) .). Odiseu rase ~i a explicit acestea lui Ali pa~a, ,care sHirui ~i mai mult; da,r fiindca, Martu nn vroia, Odiseu l-apuea de par ~i era sa se inta.mple omor, daea nu intervenea bunieul, ctLeiMartu apuea 9i el de gat pe Odiseu ~i ineepura a se injura roma.nc~te,iar Ali pa~.aradea. BunieuI, cand ne povestea aceasta secna, spunea: era.g'ioneMoee(tn-l~t,ma ~~: vlarlul era ca.ma. ione, adiea: era voinie lYIoeeanui, J g

dar ~i Martul era ~i mai voinie I). Odiscu pc at.ulleiera cunosent eu porccla:
llfocea,n In fine despartindu-i, bunienI decise pe Martu sa arunee ~iel piatra, 3). dar cu eondi~innc sa-~i aleaga el singur 0 piatra. I~i alese un mare bolovan. Ali pa~a se duse in partea unde era Fa ea,da piatra ~i a~tepta aeolo eCtel insu~i s1\,nscmneze eu un iata.gan in mana, CHillse obi~nuia, locul unde era sa eada i

piatra, dupa
orizontal

Coe

spuselui Martuca arc sa-i taie eapul,dueann va intrecepe
unde'se arullca piatra era un ~ir de case, in sens
pietrei ~i alto case aeoperite eu diramizi aruneatorii

soIda~ii Sal. In directia

rata de

servcau de grajduri. Martu eu bolovanul in lllana., luandu-~i aval1tul ~iajungand in fuga Ill. scmnul de unde era sa aI'UllCepiatra, se opri deodata ~i n'anmc[t piatra, SPUilld bunicului ca, lilt arunea, cil.se teme. Toata lumen bufni d,c rfis, crozand cii. ~Iartu se n[th,(' de laudele ee-~i Hicuse, insfLIll. al
0.._

1)

Jocul eu piatra (= eu cheatra, {JUUlspun Aromilnii) se obi~nue~te 111. fieenre sar-

hatoare, dupii. sfiir~it1l1 slujhci religioase ee se lace de eu dimineata. (P. P.) ') · Spune DomnuJui sa nu ma punii. sit aenne piatra ~i sa dau de ru~ine pe voinieii Jui, ~i pe urmi\. sa piLfeseeoyn, pontcul)i).ell IwtleJ de pietre arune la oi ,. 3) Poreeln. data Aspropotamitilor de eeil:llfi Aromalli (P. P.), 23

fli'tcau.

.ki1ea.a.vant ce.~i lua, toata. Iumea ved~ bolovanul pc dca.supra. capetelor lor sburitnd peste caramizile grajdurilor. Atunci se facu 0 tacere mormantallt in o~tirea lui AU pa~'a ~i eel dintai Odiseu ie~i din multime ~i luand in Inate po Ma,rtu il sarutii. ~i-i zise: liarta-mi. co,nu te *tiatn (=iarta-ma di JlU te cuno~team, nu ~tiam cine e~ti). Iar Ali pa~a' dadu ordin indata sa-l It;Jurace arnaute~te pc Martu ~i sa-i dea cele mai frumoase anDe ~i-I lua en ughiotant 11.1 impreuna cu Odiseu, caoi Martu era chipos ~i frumos sau
'

. Odiscu Andrutu pe Hl.nga aoesteaera un barbat frumos,un tip perfect de bi\rbat ~i era vestit pentru iscusimea mintii sale, pentru spiritul sau

inventiv in stratageme ~i pentru bravura sa. F i I i m 0 n . (III, pag. 201)

ne spune oil.Odiseu vorbea putin, dar cu viclenie, ca ~i-ascundea gandurile ~j ca era de un caracter decisiv; 011. ideia generala despn,'1varto~ia ~i iscusillt,~ sa in planuri de razboiu data de inainte de revolutiunea greaca, de oalld facea expeditiuni in Epir ~i era capitan asupra Beotiei ~i Locridei. Mai '1dauga Filimon ca, daca ~i-ar fi fiicut educatiunea. intr'o aWi curte decat :J,ceeaa satrapului Epirului, era. sa fie scutit Odiseu de oateva defecte, precum :>piritul sau banuitor, razbunator ~i pHl.cerea 180varsare de sil.nge. Aiurea .If11 i m 0 n (IV, pag. 123) spune ca Odiseu, in timpul revolu~iunei greee~ti, .(ocupa locul intai intre capitanii Greciei rasaritene atat pentru trecuttll sau, et!.t§i pl-'1!tru capacitatea militara *i agerimeaem£nte. sa d Cum era Colocotroni 'in Peloponez, Varnachioti in Grecia apuseana, a~a era Odiseu in Cfla rasariteana. >1.Toti scriitorii gred ~i straini, cati cunoscura pe Odiseu, sunt de neord, spunind ca Odiseu era eel mai viteaz ~i cel mai de§tept dintre toti gcneralii revolntiunei grece~ti; toti asemenea spun carera de un caracter violp,nt. F i I i m 0 n (vol. III, pag. 457, la. nota 365, a) ne spuno cil. i s'a dat p~recla: « 7tOAU[J.'Y)'t'L<;» mult iscusit) porecla data de Orner Ini Ulysse (= di11timpuriIe omerice. Pouqueville il nume~te: de bouillant stratarque epiI'QteII(Regener. vol. IV, pag, 37). Odiseu pe langa. violent era ~i foarto crud in timpul revolu tiunii grece§ti in contra lQfilor §i tradatorilor. XpYp't'o<; uB ~ry.\I't'LO<; 391-392, nota at) ne spune ca Odiseu dadu ordill soldatilor sM (pag. de zidircl pe un papa pentru tradare, ~i G u d a, (VIII, pag. 138) no spune ca dadu alt ordin de fripsera pe unul din soldatii Sl!.i,care fn descoperit ea Iura in timpul revolutiunei. Odiseu era ~i foarte mll.ndru. In revolutiunea greaca multi Fanarioti se dusedi III Grocia eu speran~a Clio se faca prinli ai Greciei, dupa liberarea sa pi, ~i n'au facut altceva deeM numai intrigi printre arhaicii capitani, (j1tsa-i divizeze, ~i-~iluara titluri de reprezentanti ai autoritatii supreme nevazute, ~i astfel vroiau sa comande Capitanilor §i sa Ie dea grade militare 11000101 ea.ri ~i Ie dadeau cu sabia singuri. Intre acc§tia era §i Ditnitr'ie Ips-ilante. Odisou, care in toata vieata sa n'a vrut sa ~tie de nimeni, a~a ~i in rovoluliunea greaea, i§i batea joc de toti aceia cari se intitulau singuri «g~wer'i1u . 24

l)}'on:zoriu». Intr'o zi dar Ipsila.llt€ ii zicf lui Odiseu eu aerul sau de fanfaron.ada seadi.: «Capitane Odiseu, admir influenta ta ~i ea,nd se va consolida natmnea, am sa te Ia.c general 1>.lar Odiseu Ii raspunse: «Principe, aiei n'am Venit sa. impartim grade; c8.nd 1W": apitq,nii vom face tmparaJia crB§tineasca O eu (TO P<\)!-tO((r:xo), pc tine am sil te f,1Caghiotantulmeu)}.De'a.tunei lpsilante jura pieirea lui Odiseu ~i-i fiicu tot felul de intrigi §i perseeuW, a.duea,ndu-i cele mai mari piedici in expeditiunilo eo facea, netrimitiJ.ndu-i deloc lUunitiunilo neeesare de razboiu sau trimitandu-i-le totdeauna eu intii.rziere ~i alte multe, ca sa.-l compromit.ii. ~i in fine chiar 01 a fost eauza'mortii tragico a lui Odiseu. Odiseu vaziJ.nd acelc meschine persecutii din partea lui lpsilante, care era din nenorocire ~elul guvernului executor, post pe care singur i~i il lua, zicandu-se trimis de fratele sau Alexandru lpsilante, care mcu fiasco in revolu1iuIlea, din Princip1~tele Romilne de pe atunei ~i recunoscut de capitanii revolutiunei el1atal'e, rara sa-~i fi putut da seama §i ei de aeeasta; Odiseu, zic, vazand persecutiunile ce-i facea lpsilanti, care persecutiuni adueeau pierderi de lupte, veni intr'o zi ~i-l intiJ.lni in mijlocul unui numar mare de ca,pit1tni ~i intre a,lte multo ii zise ell un ton violent: ~zici ca o§ti comisarul, agcntul fratelui W.u Alexandru, care se califica de reprezentant, de regent ~i de loeotcnent-general al GrecieL Cine-i eonferisc aceste titluri, in virtutea carui ma.ndatlucra el? Ce insenmaacea Eterie, acele colori ~i acele juraminte mis, erioase de cari se tinu a~a de rau? Net norocitul, inconjurat ca ~i tine de saltimbanci ~i de oratori, n'a ~tiut niei sa, invillga, niei sa moara. Ca sa-ti ascunzi ciuda, tu iei acuma numelo de patriot! tu patriot! Nu e~ti niei patriot, nici Grec; ~i oricat de barbari ar fi paliearii mei, niei unul din noi nn esle un parvenit in ceea ce prive~te gloriaI}.«Fanariotule 1nascut pentm a servi ~ia oprima, a.scult1\.: Crueea,iat!\. sta,panul nostru. Anest )Jamant udat Cll sangele nostru, aeest pamiUlt care a nutrit pe stramo~ii no~tri, acest pa.mant care poseda mormhltele lor, iata patria noastra Ea te reprobeaza precum ~i voinicii no§tri morti din grc§cala ta, cari te acuza poate in acest moment inaintea tribunalului lui Dumnezeu)} (1' 0 u que v ill e, regene7'.,vol. IV, pag. 36-37). Mai incolo, continull.nd 1a (pag. 37), Pouqueville spune ea Fanariotul, eu toato ea. personalmente era bray, insa totdeauna fiind din acea casta fanariotica, obi~nuita a ataea inimicul sau prin eai aseunse, in loc sa raspunda ea soldat la IJ,ceasta diatriba virulenta, se grabi a adresa senatului din Corint un raport do ceca co se petrecuse 'intre el ~i Odiseu. « 1l s'y plaignit, ziee Pouqueville Ul limba sa, avec une amertume miHee d'aigreur de son antago~iste, qu'il califiait de barbare, qui n'avait pour ?neritequ'une valeur brutale,. d'homme violent, sans Irein, sans reserve, et sans aucun sentiment de soumission aux 10is». Odiseu, fiul lui Capitan Andrutu, pc care AU pa~a, satrapul Epirului, lIn alt Sultan mult l'nai puternic in Epil' decat eel din Constantinopole, n 25

.

Ii ('ilea lwl llumeliei (adieu' al Greciei continentale), pentruca se impuse Tur('ijol' c.a.sa-l reculloasca, de capitan general asupra acestei jumatati a Grecici, ~i pt'ntru ea era fill 301 unui astfel de tatii. ~i pentru valoarea sa persoMlii, ue ea.re lwea con~t.iill t, nu pu tea dceat sa dispretuiasca pc un fanF !'(l,fonen Ipsilante ~i sa-l tratczo in modul descris mai sus, spunandu-i c1i. npa. d ec pj ~i Cll ccilalti capita.ni VOl'face ~mpiiriilia cre§tineasca, are sit-I ia ca ughiotant pe el, ClLI'C ~i credea regc 301 se Gredei ~i care voia sa, imparteasca gmde militttl'c la aceia, care ~i Ie dadusera. singuri eu sabiilc 101'.MarC'uBo('f((~i intr'o zi, fiindc1L~i lui i se trimise 0 diploma de general dela guycrnul provizoriu pre7.idat de Ipsilante ~i observa cil. ~i altorl)' Ii se trimisera ase)tH.;lINI, diploll1c, nepunftnd nieiun pret pe elC ~i eonsider':'ndu-se ca pus po aCtH;a~i linit.' ell altii, in1:r'o adunare de armatoli, dupa ee saruta mai 'n3ointe rlildoma Sf!,in senm de supuncre cittre autorit3otca suprema, rllpsc diploma inimicului» btH:ati, zicand: cine este vrednic, ia d?:plomiipoimaine ~na?:ntea ('I' Tic 11 pis, III, pag. 61; P 0 n que viII e, ?'egeni>r., vol. IV, pag. B14). Panariot-ii ~i multi ciirturari pedanti, a caror toata inva.taturit consist~ ~JJ1.ru putea sa traduea eu die~ionarul eateva linii din autorii veehi rlini, a P" cfmd dtpitanii romani, dintro cal'i muI~i abia ~tiau sa subscrie, luptau C~! afad\' un singur Ci1.pitiinat cre§tinesc,eaci eea mai mare pa.rte din ('i idee H n'()Xeml dt) Grceia anticiL, ~i nici nu Ie trccu prin minte vreodatU sr~fad't un rega.l grecesc, carturarii, zicem, se puscrtt It dirija mi~earile militarc ce tre!Jl{ill, sa faca dipita,.nii ~i-~iarogara, dreptul de a numi ~i a destitui la capita-ni, apoi a face adunari de Camero ~i de Senate ~i a decreta, pe cand continua. revolutiunea. Odiseu prin jntrigile lni Ipsilante a fost destituit de unul din <weloguvemaminte, Senat ~i Camera, fiindea IH\ vroia sa aseulte de onlinde acelor dascali, care n'avcau nicio i<J.ec £Iececa ce va. sa zidl. razboiu, Primind dar Mrti,\ de destituire, se dedse sa.-i prinda ~i sa.-i pedepseasea. pe
,1,cei 1,nsolent'i,cari

Ia vestea ca vine sa-i prinda fugh'a eu totU,transportand

IIin 101'in loe ~i Guvcrn ~i Senat ~i Camera, palla eand ii disolva ~i-i impra')ti{,~i scapi\. pc c:1'ipitanide proastele ordine ee Ie trimeteau ~i de mariic incUi.:Muri co adueeau eu favorizarC1t unora ~i prigonirea 3oltora~i cu piedieile 'e .,i,uucea,uacclora, pc C1\riii prigoneau. Odiseu dar era. de 0 natura vio. I"Ht.ii,ncsupusu, ~i mandra,. Cilnd 1}>silanteii spune ca are sa-I fad\. general, d ii rtispnnse di pc dansnl arc sa-I ia ca aghiotant al san. Alexandru $ut'u, pOfilll in poema sa 'H TOUpxol.d.xo~ 'EAAd:c;, cttrii erou este Od'ise?i, al h ]W,g.60 spune Crt1psilante zise lui Odiseu c1!.are sa-l faca cl~iliarch~mai mnn peste 0 mie) ~iOdiseu ii d'tspunse: iar eu pe t-ine te voiu face ecatontarch
(lI\ai mare peste 0 suta,)
», .

Armatolii, dupa CHma.m spus ~i aiurc3o,in continua. lupta, ~i ei ~i parintii IS») 1m Turcii, n'avura nid timpul necesar, niei lilli~te pentru invi!.~a.turA; de ,),c.eea mul~i din ei putina carte ~tiau, ba chiar despre unii cetim ca deabia $ti,lUsa.se isc1Heasca.Gudas (VIII, 264) ne spune, dupa Pouqueville, eil.arma26

t,oliil'anurca ~i Odisrucrau &yp&[LI.L~x:rOL ~i &vocArpcH)-,j"o~, fii,raeartH auiea ~i fi'i.ru, b. e.; desprc T. Colocotroni nsemeJleaui se spune ea ~i01plltiniL a. carte ~tia, precnm ~i l\farcu Botari ~i Chitu Ciavela, Suhat£i. Din cauza aeca,stl1. da.seala~ii, cad se vi1.rira.in eallcelariile guvcJ'llC'lnrpro\'izorii, in camerc ~i sima,te, ~i cari dirijau in timpul revolutiei grcce~ti, ell toa.ta admiratiunea co aveau pentru vitejiile eapitanilor, ii cam luau peste pieior din cauza caractcrului lor arlmic, simpln ~i nepriceput In ale gramaticei grece~ti ~i In limba grC'aea din ~coale, ~i Ie fa-conu felnl dc ncajunsuri. De Itceca Odiseu tot zieea des: AUTo1. t X(~).O([.LG(p&oer, .&x (LOCC; pciv TO Xe:rp&A~(.LLeX(l.epoc,a,dicii.: o r Cei eari poarta, calil1lr~riin bran (earturarii) a,u sa, 11emanance capul intr'o
zi ». Jar Colocotroni zicea des: 'E(l.EVOC j,OCTP1.c; ';1 .seX 1tpWTOe~op(<TlJ [LLcX. [LEpOC,

adic:t « Patria intr'o zi pe mine intai mt exila» (F i I i III0 n, IV, pag. 124). «Cera ce a'a ~iintitmplat: Odiseu pE'ntru ccwac.tcrul mandrila fost sugrusau !lint intr'o zi in il1chisoarea din turnul venetian de pe Acropolea Atenei, pc care n11llttimp 0 apar1t~iscapa antiehitu,1ilede pc ea, iar Colocotron'i COI1fn damnat Ia moarte tluprt ce crea 0 Grecie liberrt. Zicelll crea 0 (frec£e libera, llentmea toti istoriografii revolutiund !~rece~tiau spus-o ea tiira de Colocotrom:em imposibil 8[t fie liberata Grccia. G u d a.s (VIII, pag. 106) scrie en litere llIari: ANEY TOYTOY All YNATON HTO NA EAEY0EP00H . H EAAAb» adierL(; FARA.DE EL ERA IMPOSIBlL SE SE ELIBE-

.

HEZE GRECIA ». Tot (l,CeIa~i Ineru ~pune ~i O. Sat It s (Xpucro:.AAL.;, III, vol. po-g.225, coloana H-a) despre Odii>cu, ca, adidi, «tarii de cl poporul grcc nici nu pu,tCltsir.'liisezelibemrea sa I). Da1'faril de i\larcu Botari, de Chit-u Ciavda, de la,ni Gura, de Pauurea"de Tanase Di1t.eu, e Diovunioti, de fra1;iiGogu ~i d Caraiseu BacoJa, de Curaiscachi etc.? Despre acest din 111'11111, prin eroiscand l11ul~i spiritul saU strategic ajunsese genemlisimul asuprn tutu tor o~tiriJ()r din Grccia ~i em in Illpta Cllcelmai mare general aI imperiulni tll!'lleSe,adicrt cu Cltiutahi Re~it lJa,~Il, Xp~(j"'oc; Bu~a.vnoc; (pag. 258) spune C11, inse~i ~i Tureii, vii.zand minnnile co Iacea. Caraiscachi en ni~te o~tiri lipsite de II1ul1itinni ~i a~a de )JUtin llnmeroa.se fa~a de a,le lor, zieenu « Un Rl3§itare Turcia ~i un Caraiscaehi Grccia; doi uria~i lupUL; Dllnmczru ~tie care pe ca.re va dobori I).~i despre Caraiscachi dar se poate zice en 1I1ai!Uult <lrept, dt taro. de el GrecilJ, u putea sa fie liberatii. Chia.r dacIt toti dtpita,nii revolutiunii n gr{'cc~tiII'ar fi fost Romani ~i ar fi fost numai Colocotroni, o1'inUllIai Odiseu, ori IIutnai Ma-l'C'tt lt~an;, ori nunll~i C(t"'ltisachi, dCi>prce(tri in parte ehiar B istoriografiigreci au spus cft far1\.de pi IIiciprin vis nu le-ar Ii trecut Greeilor cr~ar fi putut Srtfie liber,ati, chiitr In aeeasta ipotcza l{omaJlii din Peninsula BalC1\niea, avea dreptul de a se H\.licr~1111111 lor crcie Grecia.; dar cant! ar dilllti l'i ~tiu ea toti dipitanii an fost Homani 9i miezul o9tirilor era compus din vctcnmii armatoIilor o!eliti de mai illaintc in luptele en Turcii, pentrn reca~tigareaIjrivilegiilorlor, ~i prin unnarc sust-inCrte'i Romanii crcearu'0 Greeie libertI" a.tul1eiau drepta.tca completii ell d. Albancz-i'i de itltit pa.rtr,Sl1stin p(' 27

;;ilei tmpteuna cu Romdnii Iiberara Grecia, ~iau dreptate; oaci ceea ce Romani! [ikura pe USClJl., Albaneziidin insulele ldra, Spetes~i Psara 0 facura pe mare. IJl timpurile din urma ale revolutiunei grece~ti, soarta Gre.ciei atarna de sabia lui CaraiscacM ~i de vasla Idriotilor, ceca ee 0 rezumeaza foarte bine un vers singur dintr'un cantee din eolcetiullea Pas s 0 v (pag. 193, cant. CCLIX, ve[sul 9): ({ l\cr.po:.tcrxcfx:1)c; rijc; cr't"epytiXc;Xt' 'Y~po:.r:Ot 't"ou neAcfyou ~}.adeca ({Caraiscachi pe 'Uscat~i ldriotii pe mare ».

Dar sa revenim la armatolul nostru. Odiseu Andrutu era apl'oape de 20 de a,ni, cand se duse la curtea lui Ali pa~a. In toate luptele o~tirilor Iui Ali pa~a fn contra pa~iIor albanezi rivaIi, se distinse, mai cu seama in cele dela )3erat ~iArghirocastru, unde, iutr'una din ele, di.zand ranit un ~ef al sau llumit Vaia, H Iua pe spate ~i eu sabia in mana n scoase afara din lupta. El era de 23 . de ttni, cand Ali pa~a, pentru eapacitatea lui militara ~i.pentru fidelitatea, lui, U Humi armatol general asupra Beotiei, Foeidei ~i Doridei eu re~edillta In Levadia, ~i-l insareina eu politia Greciei orientale. In aceasta varsta nifneni din arnllJ,toli n'a fost a~a de sus pus ca sa aiba atata, putere. Seopullui Ali pa~a,. trimitand pe Odiseu in acele provincii ca armatol general, a fost sa ~uplma sau sa nimiceasca pe toti armatolii din acele locuri, cari erau ni~te mid printi nesupu~i niciunei autorWiti. Odiseu insa care era foartc viclean din na,tura" convinse pe Ali pa~a ca nu este bine sa se distruga aeei 1trmatoli, pe cari 1a timp ii poate utiliza,ci sa-i conserve, dar daca se poate supu§i, ~i lUlt asupra sa orice raspundere, daca ar avea a se pU\.ngede ei. Deei Odiseu Indatil. ce sosi la capitanatuI sau, ii chema pe toti ~iIe ceru supun erea, dandu-le rja,1nteleaga ca se prcgatc~te ceva pentru independenta completa ~i ca se cere unire. Unii au inteles, altii nu, ~i a trebuit sa-i combata eu armelc ~i pc multi ji prinse ~i-i trimise lui Ali pa~a sa faca act de supunere. Astfci reu~i in putin ti;lP, lasandu-Ie privilegiile, sa ia pe cei mai illsemnati din ei in armata sa \,j srt-i faea protopalicarii saL Astlel au fost armalo1ii: Tanase Diacu, Gura, Pa.mnca" Diovunioti, Papandria, Sca1tu, ~afaca, Manica, Papa Costa CiaJUf'J'1~i altii. In Lcvadia fiincI ca armatol, OcIiseufu ini~iat in ale Eteriei rl,.er;e~t'; initia ~iel pc armatolii de subt eI. Cum Ali pa~a, satrapu] Epirului, ~i fu asediat la Ianina de ostirile imparate~ti, Odiscu reeUlloscut ea omul de. ;"otat lui Ali pa~a, pleca din Levadia lasand in locul sau pc Tanase Diacu . ~i,mduso In Epir ~i se declara ca in'imic al satrapului pentru' urmatorul scop. Vf"ZU eei mai principali gencrali ai lui Ali pa~a, pl'eeum Omer Vrioni, Aga ca Nhhurdaru, Aga Ra~iarul ~i a1tii parasira pe Ali pa~a ~i se unira ell o~tiri1e irnpa,rate~ti, iar Omer Vrioni pcntru aceasta apostazie dcveni inadata Pa~a ~i In<Hcgeneral. Odiseu, eare era intim amie eu toti aee~tia, intr'o intillnire ce avu cu ei, Ie spuse «Dumnezeu aresa ne pedepseasca,.am tradat pe parintek noatr'U ~ipaneaceamnU1.ncat-o el aresaneiasa prin ochi»~ireu~ia-i convinge la "a faCrL pact ell armatolii erc~tini C11Sa un scape pe Ali pa~a. La aceasta Omer \'rion1 nu cOlwimti, ci lntr'o conversatie particulara prop use lui Odiseu sa 28

r

I conluore;,., Ii el pentm w.trugeroa lui Ali pa," Ii .poi impreun. 8' ras"".I.
;

unul Albania ~i celalalt Grecia ~i, luptand in unire in contra Sultanului ~i
invinganc.l,unul sa de"ina regele Albaniei, iar celalalt al Greciei. Odiseu considera,aceasta ca 0 ingratitudine catre Ali pa~a, caruia ii datora multe, ~i

promitandu-~idiscretiune, se despartira amicalminte. Apoi Orner Vrioni eu
Chiose Mehmet Pa~a, in fruntea unui numar marc de o~tiri, se pornira spre Grecia, care se ~i rasculase, iar Odiseu, dupa ee in graba vizitli. un )luma,r
I

ma,re annatoli in eparhiile lor ~iluli multi en dansnl, se porni spre intamde
pinarea Turcilor la Termopile; insa intarzie sa. ajunga ~i Omer Vrioni ell numarll] invinsese pc eei eari iI a~teptau acolo punand in teapa ~i pe armatolul Tanase Diaen, care, dupa 0 rezistenta eroiea, fu para,sit de reerufii sai ~ira.mas.numai cu veteranii dupa ce-i fura uci~i toti; gloantele ii sfaramara umarul drept ~i cazu in mana inimieilor. Odiseu cu toat1i. aeestea se deeise sa opreasea Tureilor trceerea lor inainte en toate ea aee~tia dispuneau de un numar foar{.eman~ de o~tire. Inainte de Termopile, spre Grecia este 0 stramtoare,]a enre era.un han ,numit hanuldelaGravia, pe unde trebuia sa treaca o~tile turcc~ti. Odiseu propuse armatolilor cari erau eu el sa oeupc parte din ei hanul ~isa opreasea pentru clUeva zile trecerea Tureilor, iar ceila-Ifi sa se a~eze in alte loeuri mai inaintc spre interiontl Greciei. Intreprinderea era temerara ~i foarte pcriculoasa, ~i mul~i dintr& armatoli considerau aceasta ca 0 nebunic. Odisl\u cu toate acestea staruia ~i ca. sa nu jigneasca. pe ninHmi Ie zise: cine lIt'ca se inchida cu mine in han sa se prindii la hord, ~i soulandu-se iucepu sa nn cliuteo de joc grecesc « K&."rw a"ro B&'),"rod. X(uP~OC ), can tee [oartc " etc. popular in Grecia, ~i inoepil.nd jocul, indata incep a se scula dela loeurile lor 127de voinici 1),mai toti armatoli, §i astfel ei prin~i in hora ~ijucand ina.inteaza CIIOdiseu in frunte, care oonducea hora ~i ajung In hanul dela Gravia, care era foarte aproape ~i se pun impreuna. Cll hangiii sa fortifice hanul ~i sa-~i asigure hralla ~i apa pentru vreo doua zile. In cateva ore totul fu gata; Il~ilc ~ifcrestrele hanului era.u zidite ~i meterezele facute. O~tirea,lui Orner Yrioni, faraSIt banuiasca nimica, se puse in IIlar~. ~i mai intai ell. fu intampinata de arma,tolii Pa,nurea, Diovunioti ~i Lambru Casma, suliatul, cari cu un DUmar oarecare de o~tire mica luptara nu ata.t.a ell.sa opreasoa. treeerea, ci ca sa se aduca intarziere ~i se impra~tiarii,. Omer Vrioni ana dupa aceasta de inchiderea lui Odiseu in han ~i trimise 1111 dervj~ blttran ciHare pc Iln cal superb, ca sa spuna lui Odiseu sa. se retra.ga. promita.ndu-i capitanatul general al Greciei. Odiseu, dupa ce saluta in limbl1

---1) Cei mai insemna~i din cei 127 inehi§i eu Odiseu Andru~1lau fast: lani Gura, Papandria, Comna Troaca, Anastase Maru, Anghel Nicolau Gobghina, fra.~iiCa.po-Gheorl~hi din Xeromer, Zafiri, ChiIlm, Butuni, Catico.lani, etc. (F i 1i m 0 n, III, pag. 200; T r iell p j s, I, pag. 266); Asemenea.Tanase Caplani, SeferL Vezi ~i Ia.Nr. 267. Vezi despre Se{eri.. Is.Nr. 317, cura. 79 dela. lists. numelor din Sdracu. 29

.,
albancza pc dervi~, en sa taie oriccsperanta a lui OlUerVrioni pa~adesprc o intelcgere ~i en sa irite ~i llULi ult pe Turd, descarca pu~ca sa dela fereastra m ~i nimerind in cap pc respectabilu] batran parJamcntar, il trante~te JOB I la pama-nt. ACDastafapta barba,ra a lui Odiseu asupra unui parlamcntar batrfull ~i totodata ~i cleric ati1ta de lllUJt inJurie o~tirca lui Omcr Vrioni, incat a I
faclit U~la~alt general asupra hanului cu toata o~tirea sa de opt mii de oamCIli.1 Dar gnnuma de gloante, care ie~ia din metcrezele hanului culcau atatia soldati la pamant, incat, eu toate ea acoperi~ul h8,Jlului a. f~st de mu]tc ~ri suit de inimici, in curand se de~erta. prin gloantele celor din nauntru ~i hanul jur imprejur era pHn de cadavre. De multe ori se facu asaItul general, dar a trebuit sa inccteze in fine, pentru a Ii ridicati oamenii raniti cari tipau ~i(, se repauza soldatii. In fine se trimisera oameni sa aducii. tunuri din Lamia, ora~ aproape de granitele nordice ale Grcciei de atund. Lupta a durat toata ziua. Sosind noaptea, hitnul a fosl; inconjurat din toate prutile; iar dupa miezul noptH Odiseu iese cu camarazii sai din han, ~i toti cu sabiile in mana i~ifac drum printre inimici ~iscapa. In acoasta lupta dela ha,nuldela Gravia Odiseu pierdu ~ease oameni, intre cari aoi vesti~i armatoli, 'ranase Caplani ~i Tanase Seferi, ~i doi fura raniti, llltre cari unul a fost Costa Gapo-Gheorgachi. Iar picrderile Turcilor au fllst a~a de mari, inciHIe-a trebuit 0 saptamana en sa transporte pc raniti. O~tirea in acest interval statu pe loc, ceca co a fost ~i intentiunea lui Odiseu, adiea a-i tinea pe loc ~i a l1Utrece in Peloponez spre a desprosura ora~uI Tripoli¥~ asediat de o~tirile cre~tine. Aeeasta cste una din faptelc eutezatoare ale lui Odiseu, din care poate juueea cineva de ce era capahil acest armat.o1. Nu este Iocul aci SrL dcscriem toatc luptele ce dadll in timpul revolu~iunii grece~ti; spunem numai prine-i. palele peripctii din vieata sa in revolutiunea greaea, pentrudi vorbim aiurca pc larg despre 131. Dupa lupta dela hltnul dela Gravia, Odiseu eu cillei mii de soldati a~teaptrL sa atace pe Omer Vrioni ~i pe Chiose l\Iehmet pa,~a, cari so gatcau sa inainteze. In acest interval insa. prinde 0 scrisoare a boierilor din Levadia, eu eari era. in inimicitie de mai inaiute, catre un Capitan Vasile Busgu, prin care il angajeau sa. ucida pe Odiseu, promitiindu-i 0 mare recolUpensa. Aceasta I-a seosdin fire pc Odiseu, caci toemai se pregatea cum sa apere intai Levadia in acele zile. Doni a concediat armata sa ~i a seris Turcilor ea-i lasa. sa faell.cc VOl'cu Levadia, daJ' mai inco]o sa. nil inaintezc. LevadiotH sufcrira multe .din cauza scrisorii boieriloJ'. In accst interval Odiseu illtr'o adunare de pe muntc1c Parnas faeu OlIIlO~tjl1ta en fanariotul Negri, eare venise cu 1psilantc ~i care, ea sa-l combata pc Ipsilante, Be dMu de partea. lui Odiseu. Am vazut cauzele inimicit.iei lui Odiseu CllIpsilante. Aceasta s'a, tlltamplat in adunarea despre care am "orbit aid PUtill mai sus. La aecasta s'a, mai adaugat inca (J altacallza. Fiindca o~tirile . turee~ti inaintau, era vOI:basa se iu- I credintcze cuiva a,pararea Aeropolei dela, Atena. IpsHante cerea el aceasta, 30 J

Odiseu reu~i prin rcnumele sau sa i se incredinteze Iui, care numi pentru aceasta, pe fostul sau adjutant Capitan Iani Gura, dupa, ce forti fica bine AcropoIeacu banii sai, pentru care Atenicnii ii dadnra un sinet ca-i sunt da,tori 13 mii de lei turce~ti. Ipsilantc, vazl1nd ~i accst dispret din partea Ini Odisou, se jura sa-l piarda, mai cu soallla ca ina,inte de n. se ]>01'1li discu O deln Atena spre Tcrmopile, se adunasera, In. Atena frunta~ii Leva.dici, Tebei, l'arnasuIui, Talantei, EuripuIui, ~i,impreuna eu frunta~ii Atenei ~i eu arhicrcii Atenei, Tebei ~i CaristuIui, proelamara pc Odiseu de (Jeneralisim asupra o~tirilor din Grceia orientaIa, ~i Ia un Te-Deun iJ1Su~iMitropoIituI Atenci il incinse eu 0 sabic oferita Ini de Atenicni. Odisen, ajuns dupa aeeastrt cl3remonie Ia. Termopile, pazea. el insu~i aeolo numai eu 300 de soldati stramtoriIc, dupa, cc a~eza in altc pozitiuni cecalalta o~tiro a sa ~i nu lasa sa treaca nici nn Turc. Boierii ~i ~efii din Peloponez pc atunci (1822) se aflau intr'o mare discordie, po eand 0 noua o~tire de 30 do mii de soldati turci sub Pa~a. Dra.ma-Ii se a,propia de Tcrmopile. Odiseu prin trimi~ii sai cerea sa-i impa,ce, dar, nercu~ind, Iasa libera intrarea Ini Dramali ~i scrise celor din Pelopollez: Va trimit treizeci de mii de Turci, ca sa va impace; taceti ce§titi cu ei, eu nu ma.l;as aZtiiI).Dupa ee treeu o~tirea Ini DramaIi, ii opri sa, tread!. proviziunile, l ~i trimisc pre Panurea ~i altii de arsera. tot.ul iJ11\.intea (J,~a Iui, CrtTurcii crau in perieoI de a muri de foa.me~i, intrand in Peloponezastfel, fura nimiciti t.oti de foame ~ide ~{\fiicvoIutiunii de aeolo eu o~t.irilc ca.riIa apropicrca, r lor, inimicului se impaea,ra. ~i se unira,. In aecle timpuri doua aItc mari o~tiri inunda.u Grecia continrntnla, aeel'a it lui 'Omer Vrioni, care asedia M.isolo1/.ghi i accra, a Iui lIfehmet Rc§it-pa§f1, ~ (',(I.re dcvasta Grecia orientaIa. Odiseu printr'o scrisoarl', ce trimise ina,dim: ca Ra fie prinsa de Turci, catre cd ascdiati din Misoiongbi, in care Ie spunra sa nil Beteama ell,peste putine zile Ie vine p.Iin ajlltor cu zece mii de osta~i, faclI ca Omcr Vrioni sa ridice asediuI ~i sa se retmga de a.colo. Odiseu CII0 mica o~tire reu~i sa-I goneaBea ~i sa-i cauzeze mari pierderi; iar catre l\khmet H,esit-pa~a trimise pe secretarul Sall Antonie Ghicorganda" propuindll-i impacare eu conditiuni onorabile ~i trimitandu-i ell eI tot oda,ta, ni~tc scrisori plastografiate ca trimise Iui (Odisell) din pa.rtea, mai multor soldati din o~tirca lui l\'Iehmet &sit-pa~a, eari erall gaia, ell totii sa, dezerteze. Conditiu11ile inaint.e de a incepc t.ratariIc au fost de a incrta dill part.ea TurciJor ori ee act de inimicitie, ceca eo se ~ifacu ~i. palla sa. ajunga la illtrIegcre, antra timp cr('~tinii sa-~i asignre prin munti eopiii ~i femciI/' ~i oriee alt Iueru pretio~. Cfimi veni mOlUentul sa iscaleasca pacca" Odiscu SpllSCCltnumai subscrierca sa nil poat.e avea gn,ranticde 0 pa.cc durahiHi,dcci ceru sit iEdileasea tori fn1J1ta~iiprovinciei, ~i pana sa so aduca frunta~ii sa. isdtJeasca, spre garantip gat.i en straie boiere~ti trei batrani, oameni de rand, ~i,i dadu ca. zil,log zieiiJld ca.-i da t.rri dill cei mai insemnati cre~tini ai provinciei, adaugal1CIea dintre ei, unnI rste primat 801 Levandiei, a1tnl a,I Sn!onc{~j a,1t.rcUeaal Tebci. 31

Apoi spre a se Iini~ti poporuJ ~i a. se apuca ial'a~i de lueru, eonvinsc pe Pa~a oKeste bine sa se retraga in timp de douazeci de zile la frunt.ariiJe superioarc all) Greciei, un de peste putin armatlL sa, se clisolva, ~i ~stfel Odiseu, eu iscusinta sa diplomatica, scapa lumea de tot foluJ de ncnoroeiri din pal'tca unci l"I,rmatenaviilitoare. Nu trecu mult ~i Grecia orientala, III inundata de 0 o~tire de 22 de mii de Albanezi snbt lusul Bercotciali. Odiseu eu 0 foa,rte mica. o~tire dadu mai multe lupte partiale fericite, insa vaz!nd ca u'are numarul necesar sa opreasca ncel potop, reCllfSe iara~i la incheiere de pace simull~ta, ea sa cii.~tige timp. Pc dim! trata cu lusuf-pa~a de a disolva o~tirea sa ~i de a da {)rdinc sa in~icereadelael sa faca tot asemenen,trimisc Constanla cetezerevolutiullea tinopole 0 petitiune ca, din parte a tut-uror locuitorilor Greciei orientale cittre mareIe Vizir ~i 0 copic la toate ambasa.dele europenc la Constantinopole, prin (Me al'ata ca mi~dj,rile revolutionare din Grecia erau suscitate de mai inainte d'J Ali-pa~a, satrapul Epimlui, ~ica 1>o13orul fost Hira ~til'ca sa. tarIt la revoa httiune ~i ca aWtnd de amagirea sa vrea sa se supuna, insa cruzimile diferitiJoI' Pa~i ~i mai cu seam a ale lui Iusuf-pa~a BercOfeia!i, in loc sa aduca. suriuncrea poporului, I-au cxasperat. Cerea dar rechemarea lui Hercofciali ~i trimitorea unui alt Pa~a, la care sa se supuna poporul. Hezultatul acelei petitiuni fmute jngenioase1) a, fost ca. Bereolciali fu recbemat ~idccapitat, h~ Lnrisa din Tesalia. Petitiunea in chestie, dupa limbagil.ll in care cste serisa, ~e vede ca a fost dictata de illSU~iOdiseu. Rechemarea ~i decapitarea lui BcrcOfciali aduse ~i disolvarea o~tirei luL Odiscu, cand dispunea, de o~tiri nil egale, ci de un numar de 10 ori mai Tuicdeeat acel a,l inimicilor, lupta ~i totdeauna invingea; cand nu, intra in tratari simulate cu inamicul, cari aduceau rezulta.t.o ~i mai bune de multo ori rleeM victoriile pe campul de bataic. Era insa. ncsupus guvel'l1elor provizorii ;:i ,brnsca pe toti cari vroeau sa-i dea ordine ca superiori, ~i de aeeea toti cei (kIn diferitcle guverne provizorii au fost in contra lui ~i-i facura tot felul de piedici ca sa-l compromita. ~i prin nl'trimiteri de munitiuni, ori de loe, ori nu la timp, il facura, chiarosa piarda 0 lUlJta, in eme, int.re al~i multi soldati uci~i, a fost ~i un var al sau, Capitan Veru~i (vezi la Nr. 202), la care tinea multo In fine una din tratarile lui simulate eu Omer Vrioni cei dela guvern 0 luara (~a,radme ~i-l chemara sa se .prezillte ca sa fie judecat; el refuza. sa mearga t ',eriilll! ca nu recunoa~te nici un guvern ~i aceia numira in locul1ui pe Hr£stu Palasca Huliatul ~i pe Alexi Nutu Balu-Dim.a 2). Pe cti.nd ace~tia mergeau sa in..locullui Odiseu, se raspitndise vorba ea Iweau ordin ~i sa lIcida pe Odiseu,
') Vezi textul il1treg in XpUO'rU.AllO" Ill, pag. 298-299. vol. ") Vezi 10.Nr. 186 §i 10.pag. 131, Nota. 2. Unii cred c.& Pe.lasca era din so.tulGodi§ti. ~:u cste exact; vezi Ie.pag. 23, linia 19. Vezi 180 pag. 253-5 cauze. pentru care se crede '.;;.era. din Godifti. 32 j

care de t.rei 'ori seapase de asasinarea prcgatita de inimicii sai deja guvernul central ~i 01eredea ~i acuma ca generalii muni!i in locul Jui avoau ordine, odata eu luarea comandamentului, 8a'-1 ueida..Doci, cand H1'istuPa.~
lasca.~i Nu!u 808ir11. lagarul sau, Odiseu aduna toat.e o~tirea sa ~i intrcba la pc so!dali: pe cine vreti voi sa aveti §et? pe mine ori pe ace.~tia? Toti raspunscra: l)C hne. Apoi Ii intreba « cine va este inamic?) eu sau aee~tia? « Aee§tia », raspunsera soldati1. « Atunci pedepsiti pe inimic# vo§tri»~ zise, ~i Palasca ~i Nutu fura uci~i I) Atul1ciinamieii sai ga.siraun motiv foarto taro, ea sa se deda,ro pc fata in contra Iui, dar toti solda~ii sai, toti capitanii ~i tot poporuJ jJ adorau ~i treml mult timp p&.nasa se declare pc fata. Cand dar guvernul central trimiso o~tiri in contra lui ea sa-l combata, el se gati sa reziste, dar, ca un alt Coriolan, in momentele din urma, vazand funestele rozuItate eo crau sa deeurga dintr'un razboiu civil, se deeise a cadoa el victima. Deei se predeto fostului sau adjutant, atunei mare general, Iani Gum, pe care alta data 11seapa dela moarte. Gura,dupa ordinele guvernului, puse in inchisoare pe Odiseu in tiIrnul venetian de po Aeropolea Atenei, Aeropolo, pc care Odiscu ii 0 daduse lui Gura sa 0 pazeasea de 'I'urei in contra lui IpsiIantc, care cerea ~i el aceasta onoarc. lani Gura, aP3oratornl Acropolei, asediate do Turei, primi multe ordinc dcla guvern, ca sa ueida pc Odisou, dar nu vru sit so supuna; in fine eand vazu ea guvcrnul era decis eu orico pret sa ia vicata Ini Odiseu ~i £ara de dansul, zise: «taceii ce>,tit'iI), ~i intr'o dimineaFL eorpul lui Odiseu se gasi mort afara langa tomcIia turnului eu 0 franghic lfinga 01.Asasinii raspandira vorba ca Odiscn, vrand sa scape, spanzuraudu-so eu 0 fraJIghie, cazu ~i muri; iusa peste putin s'a descoperit ea. asasinii, dupa ce-l torturara intr'un mod crud, ell,sa aflo deIlLcl un de arc averea. sa" iI apuea,ra de partile ru~inoase ~i-l ucisera 2). Astfel de 111oartoavu orolll Odisc'u. Corpul lui fu ingropat intr'un colt al Aeropolei ca corpul unni tra,dator, dici aci vrura sa ajunga inamieii sai, intro eari ~i loan Coleti, care ~i el se nni eu inamicii lu1. Nu treeu insa, JlluIt ~i din eorespondentelc lni Odi~cu ~j ale altom se constat3o ca Odiseu fu victim a 3mbitiunii lui Ipsilante ~j a a.1tora. ~i in Ioc de tradator, din contra era cel mai marc patriot ~i eel ma,i iscusit diplomat in tratarile en 'I'urcii pentru binelo patriei sale, dar a fost prell,tarziu. Dupa moartea sa, intrc multi a1tii, cari serisera de crima savar9itii. eu asasinarea lui Odiseu, scrise ~i vechiul sau eamarad de anne ~i amie int.im, batranul Carp, un Roman original' din BaIcani, care, aratand meritole militare superioare ale lni Odiseu ~i faptclc lui patriotico prenum ~iprigonirilc

') Vozi §i la pag. 265 detalii. 2) Alexandra ~1l~U. poetul scrierii Toupxo{L<%;(o,; 'Eno:.;, pag. 67 spune ca asasinij lui Odiseu fur a armatolii lani Mamuri, Papa Costa Ciamala ~i Mitru Trantalilina, ~i ca acost din UIma iI stranse de parfile ru§inoase ~i-i diidu moartea ca sa se ri!.sbune pentru o palma, ce capatase alta data. dela Odiseu. 33

~i intrigile inimiciJor sai, dovedi inoccnta patimilor ciUorvn ambitio~i.

acestni cron, cazut

victima

Piilla la,1865nu se cuno~tca nici mata]' locul, lUldcerau ingropate rii.Jlla~*lc "roului deJa Gravia, ~i di£eritele guvernc cad sc sueced8ora. iina atunei JlUsc p lJlgrijirrt sa gasca-sea mormantul ~i sa faca 0 inmormftnt.are na.tionalil.a.eeluia, care en sltbia lupta pentru a pune llOt801'ole reciei. Deahia 180 Feb1'uarie G 21 1865 se rlecise 1nmormant8orea cerutii de opinia publica, ~i in adevar atunei se facu 0 inmormflJlta,re ne mai pomenitala Atena prin lIlulfimea ~i insemnatat~a persoanelor eari insofcau carnl funebru, dupa ca.re morge8o£ostul san cam80radCarp, care trai sn. implinease1\.<ICCas sfantft ~i ultima, datorie cMrc ta. nC!lorocitul san ~ef ~i amic. Elena. Gareli, nevasta lui Odisen, pana la 1865 trai 1ntr'0 completa saracie pc cand multi alti luara pensii in .bani ~i mo~ii ale statului din pamanturile cii~tigate cu sabia Iui Odiseu. Biata Elena Garcli, vaduva lui Odiseu, intr'atata sa.r1icieajunse, incat Hicu un lucrn cu totul neuzitat ht Romfinii din Peninsula Balcanica. Familiile armatoliIor pastrea.za ea ni~te moa~te sfinto a,rmrle vitcjilor din familio, manjite chiar el)]emai multe de sange, ~i uu lc dau chiar ClI.tot aurul din lume, chiar in cea IIwi marc saraeie. Femcilc mai eu srama Sl'":trata cde ma.ipioase ca.tre aceste moa~te. Dc aceca nn pl'iecpclIl c-nm Elena G(I/'di, Romiinea dela Pind, din COIllUlIa Cala1'etii, evasta lui Odiseu, It se n S ()ecid5.sa fadi. ceca ce nicio l{oIl1a..ndtI'a faeut paua aeunw" itdiea su. val1dii. l regdui Olan'11Greciri sabia barbatului ei en 4.000 de draehme~i ea'l'tu$icl'clv lui de argint pentru t1'ei mii de draehme. Credcm ea JlUsarr\eia 0 impinse 1110 aecasta, nid eonsidcratiuni de inalta. cOJlvenient-a eatrc regele Gl'ceici, cj un feI de zapacealii. Este adcvarat di Elena Gareli, pe lii,l1gapierderca barbatuJui, pierdn 9i pe unieul ei fin, ~i uu mai l'1Unaso nid un 1110mbi'll sex masde culin din familia brLrbatului ri, cand toti mnrirrt in l'cvolutiunea, gl'eaea, ~i lHt('ra cine sa crcditeze din familie arl11f'leui Odiseu.Fa.miliadin care a fost l Ciipitan Andrutu Yrl'u~iu, t.atallui Odiscu, n'a disparut in provilJCia Aspl'o1101.8011I. u:barwJ'/:,unde cmigra din Aspropotam Tan(1$c Ve1'u§iu, tatal Illj In Ca.pitan Andrutu, llU putca sa aiba. rude, crtci illtai It fost strli.in aeolo, a.poi nu stlttu locului lliei 01,llici fiul, nici nepotii sai din cauza. caractcrului 101' rebe]; ~l deaccea ~i Alldrutu ~i Odiscu so insurara unn] la Preveza, ec1alalt 180 C11Hi.rot.i,ill partile pa,triei ]01' primitive, caei in Libanati ccl l11tii.i Vent.~iu se rrtrase s)Jrc a i so pierde urma, fiind prigonit ca armat(11din Asp1'opotam. Sa.hia viinduta lui Otan a, fost aecea, en care Mitropolitul Atellei, asistat de multi arhierei ~i public, inciuse pc Odisc1t, eand era sa pIece pentru apararca Tcnnopilelor. Odiseu inainte purta sabin. tatalni Salt, sabie daruitit lui Ca,pitan Andrutn de imparateasa Rusiei. Ecatorina. Nu. ~tiu ce s'a facut aeBa.stit sabie, sau dacii eu aeeasta I-a incins pe Odiseu Mitropolitul Atrnci, dupa. cum vcclem in poema. TO'JpY.O(lOClOC:; ()Jag. 17) a llli 'E)J.clc; Mexandru Sutu, poetuI. 34

Odiseu ]:t moartea S1tHi.saun singur fiu ~i pe aeesta nevarstnic, numit. Lt!01u:da. ativa ani dupa, venirea, lui Oton ca rege aJ Greciei, Ludovic, fata,) C Jui Oton, regclc Bavariei, scrise sa-i trimita pe Leonida, ca,sit studieze in ~eol1,la militarrt dill Miinchen, sub protcctiunea ~i eu spesele sale. Leonida se duse acoJo,iusa, la 1836 mud in varstil,de 12 ani ~i fu Ingropa.teu mare pomplt in eimitirul eapitaJci Ba:variei ~i pe snperbul monument ridica,t en spesele regelui se eite~te urm1ttoarea inscriptiune facuta, de elenistul J~I:tilelenul 0dpcil.o<:;,:
« 'EvO&~z
'['~<:; ~b1)<; Tov X&L,IXL 1\;::(J)v[81X<; I£xyovo<:; , Av~polmrou, ULO<:; '08ucrcrE(o.J<:;, r.po (htofhv~)V

&'1 Movc1.Xcp "n 1t1tL 6&X&fL6ptou

X(H)HHH666HI.
0 '["'~<:; lXuocpto:<:; B

7&cpOV IXI~rrou eXvE(J'n1cz 7t1XAIXL6<; 't"L<:; pLAeJJ.1)V Aou~o6LXO<:; c

~cr.mAzu<:;.

« Elp.L

1MAo<:;

itoAuitzv6E<:;

l>7t'

eXvap(;")V

~Ao:rJTEV

ocptcr't"(J)V,

Ot't"LVe:<:; cln'

eXpz'6j<:; e:py'

OaUV1)f)(X. 7t&60v.
b 't'UpiXYVOC;,

« Tov yo:p ml.it7tov
Oll Tov ~t~, eXAAO:MA<p, 8'oc.i)

EAC~V V'f)Ar:;c"~<; ~cp6vzoo'

cp&pp.iXXIX t.uypOr. "rbv

aLaOOC;.

yzvvi'J"~poc., 7tOPYou

EV 7tOAefLOL<:;eXooc, fLM't'ov fLzy&AOU. 1J.'e:'rLX-re:v,

'Ex.6po~oc.7t0L M~'["'f)p 0'

XP1)fLVLcrIXV ex eVL 0'7t'ljkO'L

.~ noc.pvlX?,O'ou

, Ev6&oe:

O(o.JazxcX'!'f) XAIXUO'e:V'eX7tor:p6tfLE:VOV .).

Un a,rmatol, a~a de 11lS011l11at a fost Odiseu Andrutu, merita ca fiul cum 8rtHsit fie creseut de un rege. Odiseu Andru ~u, cand fostul sau protector Ali-pa~a fu declarat de tirmanli1' ~i era asediat 111. I~tni1m,indata. i~i pii.ritsi annatolia din Levadia, lasa-nel in locul sall pc protopalicarnl san Tanase Diacu, ~i se duse sa-i dea ajutor lui, )'eu~i)1ds5. straba.trt }Jrilltre o~tirile imparate~ti ~i sl1 se inchida cu Ali-pa~[j, in Ianina,. E! dinauntru ~i Suliatii din afarit ell Marcu Botari au fost cei mai 8ineeri aJ~liciai lui Ali pa~a ~i-i adusera cele mai mad servicii, pe eand eei1alti, a.tat comandanW albanezi, ridica~i de el, cat ~i armatolii I'omani cari SI)aliara. cn el, n'au fost sinceri: Albanezii, pcntru al11bi~iunipersonale, iar armatolii din spirit de rasbnnare pentru crudele prigoniri ce Ie facuse lor ~i parintilol' lor mai inainte. Cand toti para,sira pe AU pa~a, ~i parte din o~tirile )nchise en elill lanina gandrau sa-l pi1.di.seasca, Odiseu propune lui Ali pa~a 8ft so cotoroseasca de ei intr'un mod iscusit, care a fost urmatorul. Odiseu vorbi celor nemultumi~i, fara a Ie arata ca ~tie despre intentiunea lor de a dezerta, ca este bine sa iasa din Janina ~i sa dea ajutor lui Ali pa~a din afara, ceeaec a pUJ,cnt olorncmultumiti j decipuindu-sein intelegerecu ~efiio~tic rHor impa.ratc~ti ea doro~te eu multi sa parasea.sca.pe AUpa~a ~isa. se uneascii. en inimicii lui, i~se in1.r'o noapte cu 800 dill eci nemultumi~i ~i,facll.nd act de supunere, a fost bine primit~i el ~i oamenii cu eMi ie~i. Iusa dupa, cateva zile el disparu pentru a incepe aiurea revolutinnea, iar cei ie~iti cu el treeura 35

, J11 .o~tirea ]ni Marcn Botari, care eu a]~i SuJia~idadeau ajutor din afara ]ui !
I

'\h pa~a.

.

Poporu] Gree ~i Roman, pe eand a]tor armntoli ]e facu ciUe unu ~i mai ; IH uIte cantece, Iui Odiseu nu-i flieu nieiunul. ExiBta. in Pas s 0 v numai HI1U]despre mo8ortelt]ui Odiseu (vezi Pas 0 v, p8og. 189, cant. CCLIV). II! canteeu] popular despre moartea lui Tanase D'iacu 180apararea Termopi]elor (P ass 0 v, pag. 173-175, cant. CCXXXIV, vers. 35), Diacu, eazalld in mana Turcilor, dupa ce i se sfarama bratul drept, cere dela Turci sa-; diiru1:ascaviata numai pentru *eapte zile, pana sa soscasea Odiseu ~i Tanase \.aia. Odiseu i1riisbuna Ia hanul dell!Ora'lliaprin grAmezilc de eadavre de Turti ep facu in juru] hanu]ui.
. .

i

I.

n~azaco.un adevarat erou. EI a fost UJJ801 df)ilel~Aehile din Iliada lui Omer. I Cum! Grecii luptau })entru corpu] lui Patroc]u ~i era.u urmari~i de o~tiriJe;
troiane, Aehi]e Iipsit de armura (eaci 0 daduse lui Patroc1u care cazuse I IllOrt) ~i neputand e~i din corabia Slt, de trei ori, zice Orner, raeni ]0.inimic ~i de trei ori fa]ange]e troiane dl\dura. inapoi de teama aeelui teribiJ ]up. HUor. Achilele modern, Odiseu A:lldru~uJ n'avea trebuin~1i sa raeneasea; J1\1mainume]e lui, Lisea, auzindu-] pronunt-at Turcii, ineepeau a ingalbeni (h~£rica ~i a se uita imprejur ~i a 0 Iua 10.fuga. Acest nrnmtol intreprindea hicruri, cari pareau imposibile de executat ~i facea yitejii, cari pareau ne~unii ]a ineeput eand ]e intreprindea ~i minuni dup1\.ce ]e executa. IDemdm~a h~ hanul dela Gravia este 0 proba., din ca.re poate sa judece cineva. ~i dcspre alte multe inddisneli de ale lui. Aiei se ivi omul de eurajul ]ui Odiseu ~i un alt Roman, nu om de arme, ci de gospodarie. Cand Odiseu Andrutu

. Odiseu ~i in credin~e]e poporu]ui ~i in d1rtile revo]uFunei greee~ti figu- I

Hedecisesa se inchida in hanul dela Gra,via~isa lupte 'incontra a opt mii de !
Albanezi musulmani, cum ineepu hora ~i incepura a se prinde la eo. unul cate unul vitejii, cari vroiall sa fie t.ova,ra~iai cutezan~ei lui Odiseu, un oareeare Anagnosti Chehiiie-lu, Far~erot bogat in turme, care-~i avea catunul tribului sau aproape ~i care a asistat la sfat-ul despre inchiderea in han, vazand ca cei ce erau sa se inchida n'aveau proviziuJli,incaIeca un catar ~i fugi eat putuj spre eatunu] sau. Nu trecu mult ~i ]upt;t incepllse la han ~i gloantcle ~uerau din toat(' partile, cand Anagnosti Chehi1ieluse into3.l'ce Cll doi catari incarcati eu munitiuni de ra.zboiu ~i cu ale mancarii ~i prin grindiJJa g]oante]or grabe~te ]a han, descarca ~i arUJ1ea inauntru peste ga,rdu] de piatra a hanului tot ce aduse 1), ~i prin fuga ajunge ~i se une~te §i el ell cei cari ]uptau afara din han, la pozitiuniJe alese de mai ina,inte, spre a da ajutor celor inchi~i in Imll. Ajci nu fac nebunii Dumai cei cresculi cu annele, dar ~i oamcJ1i gospo1)

Gudas

(VIII,

pag. 134), relntiind
(Salonci)

acest fapt,
ceca

face din ~Avo:yvWa'njC; &XO:YL«~ K
ce nil !late exact, cum explicam

liT! primat al Amli.~e'i n~ti III \'Ide ill text.

ora~ In Pamas, 36

(!I.ri,p"ecum a fost Ana.gnosti Cliehiii.e-l'lt. cest Anagnosti se numea AnagA

lIosti Gheghi1~ eza1) ~iporecla turccltsca Cltehiiieluinsemna reprezentantele B Romanilordin acele iocuri. EI era ~eful triburilor romane~ti din satele Roma.nilordela. Parnas. F i I i m 0 n (Ill, pag. 362)ne spune ca, dupa lupta delaGravia, Omer Vrioni se pomi eu o~tirea so. sa supuna satele romane~ti
(TO: AiXX0;(WPLCX) B in partello numita Gltz:lJna., unde erau turmele ~i copiii en femeilelor. Capitan lani Gura era ell c.iobanii romani, cn cad' respinse pc Turei.Atunci Omer Vrioni, ca. sa dcsparta pc Romani de armatoli, Ie trimise nn om sa Ie spuna casH.nu se amesteee ~i ei la razboiu, eaei 01n'are a face eu et:,ei eu numai armatolii; iar frunta~ii ~aranilor Economu ~i Anagllosti Gheghiu ii ra.spullsera: nu te pune belea. pe capul nostru, cii ne consideriim tn
stat cre§t1'nesc
(-ro ex0!-le:v 'Pw!-loc(i;xo, XiX!. !-l'~ !-loX.:; pop't"6Ve:<JiXL). ilimon c F

dupaacest raspuns zice: Pierzand astfeJ 3peran fa de a supunc satele r01n(I.ne§ti ~i de a inaint.a spre Arnfisa (Sa.lomt), Omer Vrioni se llltoarse la Opunta.
(ora~ spre \ granita), ",
KOCL 7tpO;(Wp'1)<J'{) e:L':;':'1)'1

etc. (' Am:A"ItI.crOe:I.':; oihw.:;, ()7tw,:; 1~I7tO't"cX~1J BAiXXOX~)PLC>: -roc "\ , '0 ' , L .1, ' \ B '
11.fI.cpL(j<JiXV 0 !-l1:P PUWV"f)':; E7tOCVEXiX!-l't'e:Ve:L':; -rov

'01tOUV't"iX Anagnoati Gheghiu dar Eau Chehiiic-lu «(, Ke:XiXYLiX.:;), . .). eel ell catarii, a fost Roma/I'/. 01. (Vczi tle~pre Anagnosti ChehaJe-lu in G u d a s, ~i vol. VIII, pa.g. 134). Ca, sa terminam en Odiseu, despre care vorbim pc lllrgaiurea, trebue si\,lUai spnnem ca 1.ntimpul revolu fiunii greee~ti nn Englez lord,Jlurnit Trdon'i, Ilia de nevasta pe som lui, Tarsi(a. Cei cari se intl'reEeaza de faptck milit.'1.rcale lui Odiseu AndruJu pot ccti urmatoarde carti: XPU(1<JIXAAI.':;,HI 2), pag. 225-230, 257-261, vol. 297-302; G u d a s, voL VIII, pag. 121-162, dar lIIai cn seama Po 11que v i II c, lIist. de la regen.de la arece ~i in cateva loeuri din Voyage de la Grece;IstonUe re'volu#11,nei gl'ece§ti e Tricupis ~i de Filimon. d Din aeeste cltrt-i ~i din altele, pc care Ie eitam aiurea, sunt extrase informatiunile despre vicata lui Odiseu, pc care Ie-am expns aiei. Odiscu,de~iimprejurarile familici sale Jlll-i permisera. a invata lTIult1i carte, inbea cu toate aces tea mult invafatura, ~i pe adevaratii inva.tati, urfind pe pedaJl~i, pe cari ii numea XiXAiX!J.iXp&~e.:;, cari poarta ciilimiiri in adiea. brau. So interesa. de istorie ~i arheologie ~i apa.rfi.nd Acropolea Atenei ~i Atena, aduna t.oate statuele vechi ~i Ie ascunse in loc sigur, ca sa nu se sfarame ~isa se distruga. in

timpul lupt.ei. Apoi fonda multe ~coale~i-i placea

a fi in corespondentii. eu oamenii inva.tati, pc cari mult ii iubea ~i-i stima. In timpul revolu~iuJlei grece~ti scrise 0 scrisoare la Paris invatatului Oorais, invitfi.ndn-Isa vie in Grecia, ca prin luminile sale sa contribuiasca ~i el. Cososcuza canu poate mearga. in sa d rais intr'un raspuns ee-i facu,prin c.are
1) Anagnosti Gheghiu ~i Econolllu diu kxt BC1.:l.Vczi la NI. 288 la eiIrele 4 ~i 30. I) Un ex!'clent. articol al d-Iui Satns. 37 Itvp,all ~i <lll ~i Itstiizi porcele de fllmilii

Iji~lIi!tbatra,netelor sale, termina scrisoarea prin urmatoarele cuvinte: «laI~r£'lni ,deintr-istareudard ochii rnei cd tofi {£ii {}reeiei nu searndni'iui Odiseu l t. Scriind unui prcot invatat JlUmit N. Vamva, care In timpul revolutiunei se afh1 in iJlfmlele iOJ1innr,Odiseu ii zicea intr'un limbagiu ell totul popular
gl'ecese: T( kTPU7t(ocre:<;, ope x<xA6Y'YJpe:, <x,hou
[3o'YJe~cr-n:; TIjv

crT~

<l>P<XYXLrl,X<Xl ~.€
7tOCTp£8CY.' cr.xy mxpoc[3o'YJe~crn<;

e:U;(<XL<; .~L xOtTcfp~L<; '&e:Ae:L<; a Y v , T~V &Y<X7t<x<;,EAOt l~w

~UcrTUXLcrIJlV7jV XOtl veX TIjv

vel r~7J<; TO:<; 7tAYjYtX:; Ttj:;

O"T:::x6(l.EVOc; XTA.adiea « Co stai ascuns in vizuine, mai dilugare, acolo in lara fmntuzeasca, ~i Cll l'l1gaeiuni ~i eu blesteme vrei sa ajuti nenorocita patrie; dadi. () iube~ti, vino aici sa-i vezi rii.nile ~i sa 0 ajuti, stand lung1i.ea », etc. (8 It t 11, In Xpucr<XAAL<;, III, pag. 300-302). s, vol. Poetul Ale:J;andru$ut'n, il1tr'o poemrt epica, in care vru sa etcmizeze nuIIWie~i fapte1c eroilor din revolntil1nE'agreaca, lua ca ('rou a1lJoemci sale pc O(hseuAncln/(u, singura figura din revolutit1)leagreacii.,care are multe asema,nari cu Achile al lni Omer, atil.t in ceca ee pl'ive~te vitejia eat ~i In incidt'ntele cari adusera desbinarca intre marele Agamemnon, pastorul de polHHH'(" i intI'\' MhHr ('('1i\ltl' la, ph\ior. Poem!\ 1.'*' intitnlati\: 'H To\)pxo~
(l.oczo<; EIJ\cI.<;, Grec-ia, luptatoare . =
ou Turcii.

(Vezi ~i la Nr. 230 multo lueruri relative In Odiseu Andrutu, prceum ~i

la, Nr. 246). La Nr. 101, pag. 182, se spune ca Andrutu, taUi,lluiOdiseu, al' ri fost din satul Libanati din Loerida. Noi am aratat aeolo ca lIUeste exact. Un alt sat L1'bana!i, at tot romancsc, se afla ~i la Pind. Despre formele in s
oJi (OCTOt~<; in greee~tc) ale multor sate romane~ti vorbim la sufixele patroni1n'ioemacedo-romanl). (Vezi~i In Nr. 272).

BACOLATII
207. Andrei Iscu Bacola. Acest capitan figureaza in eartile greec~ti sub
numelc de Andrei Iscn (' Av~pe/X<; "Ivxo<; sau "Icrxou), ~i daca noi i-am 1tdaos poreela de Bacola esto eu' P 0 u que v i II 0 ne spune (in Regen., vol. IV, pag. 65) ea el era frate ell armatolul Gag!t Bacola. Andrei Iscu se isealea In greee~tc 'Av8pe:/Xc; K<xpOttcrxou iar fratele sau se iseaIea rwyoc; 1), MItCY.)~6)\<xc;, prtstrand porecla de familie Bacola, pe eand Andrei adopta porecIa sa personala de K<xp<xtcrxou, lueru ee se vede ~i 1301ti armatoli. AsHel a ('apitan Dimu Bangu, fiul arm3otolului lani Bangu, se isea.lea, nu ell porecla
(I<' fa.milip a taUHlli 118,U, P.1 P.11 a. j\a 1\rl)'\I1'1e, ~are I:ra ()~li1)., dpej 1''\t.I~ p.llno'\f:ut

. ell nunwlc

lJiul'U (jehu (vezi la Nr. 2U4). And're-i Bacola, fru.tele lui Uoy'u,

- ppntl'u Yitejiile sail', caei a fost armatol ~i el e<~ fratele sau, era poreclit ~i de Turci Andre£ Deliu, iar de Roma.ni,Andrei Iscu, eare in gurapoporului
I~sfe

egal ell Deliu. Fiilldea Homfinii ii, porecl€au Isou mai mult decat Ba-

--~-~-_.
') Ve1.i FiliJlIOI1, IV, pag. 491.

38

cola, 'I'urcii iI poreclira ~i Cara.1scu= mareleviteaz = Deliul Delii10r = vii tea,zulvitejilor (Vezi despre por('cla lsen 1) ~i Dres multe ~i interesante am anunte la Nr. 182). Pouqulivi1le, care, cum am vazut mai sus, ne da pc Andrei

lseu sau Cara1:seua Irate ClI c

GOgt6 Bo.eola,vorbind

despre un armatol Iani

hell, .(J e a n II y se 0 s, vczi Regener., \'01. I, pag. 78 In nota 3), care trai eu mult Imiillte de rcyolutiullca gre~J,Cli"n timpul lui Lambru Caeioni ~i I Blakava, spune in 1I01;aa caacest Iani lseu a fost fiullui Iscu Valtinos (!lela provincia Va1t.udin Acamania) 1110rt a Duni/1£(DOIlUlita)~i ca fiul san Cam l fn nnmit capita,n de Ali pa.~a Ia. 1817 (,JeI1nHyscos,fils de Hyscos Valtinos, mort it Dounitzas. Son fils:Cara a ete nOlllme cltpitaille par Ali paclla en 1817). Dill acestea, ar rezulta cu. Cam (Iscu) de mai sus, fiul lui Jean Hyscos, nu cste altnl decat Andrei Camiseu, despre care P 0 u que v i II e ne-a spus 1[1, 55 din llegene1'.,vol. IV, {laa, fost frate cu OoguBacola.Atunci Andrei pag. Iscu ar fi Andrei a lui 1ani Isell, adiei\ 1an'i ar fi tatiillui Andrei ~i prin urmare porecla de IsC1/, , lui Andrei ar fi, llU 0 porecli\, a sa personaHi, ci a a tat/Hui sau, ~i ca, numai adaosul poreelei de Cara la Iseu, porecla tatrtlui SltH, ste a S3,proprie. Andrei Iscu sau Cara1:se1l, din familie armatolica e era de Romani Ffi:l'~ero(.i, mai viteji din toMe triburile rOlUii,ne~ti in Peninsula eei d Balcanica, ~i se poatc ca ~i vitejii sa.i pa,rinti sau strabuni sa fi ca,pMat porecla de Iscu" care aTe sens de vitcaz Ia. Romani. Toate acestel1, relative la inrudirea, lui -Andrei Iscu sau Caraiscu cu GognBacola, rezulta, din mrtrturia eo gasim ill Pouqueville. Informatiuni iusa direete dela Far*erof.iidin Acarnam;(.(, spun ca Andrei Caraiscu nu era no
ftate eu Gogu Bacola, ci ca era Fdr§crot S!!,U. A pOGtVL"t'oOAGtX.O<;, zic Grecii, cum

~i ea, membri din a.ceasta familio exist.a, ~i astazi acol0 (vezi cifra 38 dcla Nr. 288). Andrei 11iCU Cara;isc1l, nepotul lui Caciandoni, despre care sau era am VltZut la Nr. 1()2 ca a fost Roma.n (vezi in Po u que viII e, Regener., vo!. IV, pag. 1.532); vezi despre romitnitatea lui (Caeia'iuloni i C£onga.,ne~ potul SItU,]a Nr. 156-161 ~i Nr; 219) ,Ap~fJ'!'. OCAGtWpkrj<; A6. ~L&XO<;, B (in' pag. 179) nespune clt armatolia lui 1([n£al Stat'i, g'increle lui lani Bueuvala, uu putura sa 0 mentina coboritori.i lui ~i 0 lua armatolul (Andrei) 1seu, nul:. lui lani a,l Stati, al carui J1Ume:1lgasirn in cantecele populare grece~ti:
2:'!'ocO:ij,'!'OU 2:'!'Gt6<i, sau simpln rdwYJ<; 2:"oc6oc<;, "(Gt(lOpOC; '!'ou J\thouxo1)oiXAGt, dielt gl>nerele lui Bucuv3.1a, carcera a pc atunci un mare titln, caci armatolul 1ani Bucuvalii, prin vitejiile sale, ajunsese un fel de satrap independent de Turci in ]i:tolia ~i Arcanania. $i lani al Stati dar, rel1\1mit armatol ~i ()orsar in contra Tureilor, ~i el 3. fost Roman, precum am

o rL&WrjC; '!'ou

vrl,zut ~i ht Nr. 72.

.

1) Porcelli, belt poat,e avea ~i alta' deriva~ie pc liingii eon. popliln.rii, dcspre carc am vorhit la Nr. 182. ") Vezi ~i III,pag. 231)-40 a accnt.ei ciir~i It noastrc. 39

o aJta marturie despre romanitatea lui Andrei Iscu sau Camiscu (~ste~i accast<t. In cartea: 'lwcfvvou II. 'Pcfj'Y.ou,0 ~'t'plX'njy61;Pcfyxoc;,£v'AO~vIXL;, ' 1891, pa.g. 28, citim ca Andrei lscu era Val' primal' cu lanachi Strat. Cine est.cacest lanaclti Strat ~i din cc familie era? EI era Crate cu 80tiri Stral (vezi Ia Nr. 278 bis); despre lanachi Strat avem marturie scrisa en. era din familia istoriea a Buie§tilor, despre care s'au dat in aeeasta. carte destule probe ea sunt Vlahi (vezi LlL~i'JO'Lc; O'u(.LocfV't'wv TIjc;'EA).. (j)UA1jc; e. K. 07tO KO/,OXO't'pwv'I), 'A01jV1)O'LV, pag. 212, unde Colocotroni spune ea lanachi 1846, 8tmt era vaml lui TeodorGriva, care era din familia Buie.Jtilor). Strate§tii ('ran llIai multi frati, anume l(machi, Sotiri, Gheorghe ~i Nicolai Strat ~i ell toli fluie§tii san Grive§t'ii au jucat un ro} insemnat in revolutiunca greaca. Ei crau de nea,m Fdr§cro[i. Annatolul dar Andrei lscu sau Caraiscu, de neam Fd1'§erotdin Acarnania, jlCpot al Romanului Caciandoni, val' primal' eu Strate§tii din familia istorica a Vlahil01'Buie~ti sau Grive§ti, a fost Roman. Arnmtolul ~i marelc capitan ~i crou in revolutiunea greaca Gheorghe ('arais/;achi a fost fiuIIui Andrei Caraiscu, dupa. cum avem sa vedem Ia Nr. ")H3.Prin urmare ~i Gg. Caraiscachi a fost Roman. Andrei Caraiscu locuia sau era din comuna romaneasca DomniJa deIIL lIluntii Agrafa, aproape de ora~ul Carpeni§iu (' ApOCOIXV'rwoC;, Xpovoyp. TIj~ 'H mdpou, vol. I, pag. 303, nota 1). Numele Domnit.a este dat aiei in gre':c~tc in forma LlOtmvL"~oc dupa un cantec eitat de ' AplXoocV'tw61;; s 0 v, Pas pal~. 14, clint. XIII, versul 17 ~i 21 scrie ~oU(LV~'t'O'IX, Dumn'ita, insa adiea eu aeeentul pe antepenultima, poate din cauza metrului din c1i.ntec.Cu mutarea aceelltului 1110 antepenultima numele Domnit.a sau Dumnita se am, ~j ~OU(J.7tVL't'O'1X Dubnita) ~i LloowrO'IX Llouv~O''t'oc a u ri el, yoL II, 1) (= ~i (F {Jag. 4, versul 8. Ca Dornnita se ana langa Carpeni§iu vezi in POl! q U0viII e, Voyage, vol. IV, edit. II, pag. 24 nota 1). Comuna Domni~a se ana in provincia C~l'peni~iu, in plasa numita BAOCXOXWPLIX( = sate romane~ti) ~i ne este datr~ de Ponqueville in forma Doumnitza §i Domnitza (P 0 u q u eill (', Voyage, edit. II, vol.IV, pag. 21, nota 2 in al15-lea rand, ~i pag. 24, nota 2.) Comuna da.l'de unde era sa.u locuia.Andrei Caraiscu este ~i
..

I't~romaneascd. Andrei Iscu sau Caraiscu era, dupa. F i 1i m 0 n (III. pag. 330), un puinnie capitan al Acarnaniei ~i prin vechimea. posesiunei acestui capWinat ret/itar in familie, ~i prin mijloa.cele bii,ne~ti de cari dispunea. El pana ]a .;evolutiunea greaca l§i mcntinu capitanatul cu sabia ~i nu se supuse Jlilt1'mui.lntr'un etl.ntec popular (F au r i e I, vol. II, pag. 4, vel's. 8) 11vedem nJlmmna Cll alfi armatoli, daud ajutor Iui Ali pa~ ca a.liati in di.zboiul ce I'll eu lbraim pa~a din Bemt. lar in revolutiunea greaca Andrei ISi-'UBa-

.

') Aeest nu iiI(' se Rudo ~i Dubm:/I! ~i DlI1nnila. 40

cola juca un rol insemJiat, prenumarandu-se intre cei mai mari capitani, ~i istoriilc revolutiunei grcee~ti vorbese foarte des despre el eu mari lande. Din G 11d It 13(Vol. V, pag. 378) aflam ea t1'108o inca 180 1844. ~i Gogu Ba.cola, fratele lui Andrei, era celebru in revolutiunea greaca. El totdeauna invingea ~i de aceea ramase proverbiala fraza (cUnde-i Oogu,
acolo este $i victoria «()1tOU0 rwyo~, EXE'!: xoct

~

vly:l'). T r i cup

i 13,vol. I,

icuplItinc exceptiuni, nu sunt de ale sfintilor grece~ti,Iueru pe care il poate

pag. :n4). Popo!"ul canta vitejiile lni Andrei Iscu Bacola. poreclit ~i Caraiscu ~i De11:-IsC'lt ass 0 v, pag. 96, ca.nt. CXX, la verslll 4 eetim ca Deli-Iscu (P strfmgE'3. voinici nllmai ' ApoocVL't'omxl8Loc, baet'/.:albaneji; ace~ti baeti adica albanejiorau Far$ero#, caci ~i el era Far$erot.Vczi ~i III.Nr. 295 ~i Nr. 69 Ji mai cu seama la 162 180 Fratii Cac'/.:andoni, ari ~i ei erau Far$eroti. La Nr. e 288, la, cifra 38, se vede ca familia Iscu, Cara1:scu,esto tar$eroteasea,dllpa informatiuni pozitive ce avem dela Ffi.r~erotii din loca1itate. NlImelo romanosc Iseu, a carui explicatic populara am dat-o ]a Nr. 182, se prozinta III.alti Romani ~i in formele Ieca (ItCH, de ]a leu, ICl:u, leicu, Iscu) Iliseu, $i$cu. Acest din urma insemneaza la Maccdo-romani ceva , pl,:n,gros ~inalt. Cu ocaziunea acestui nume IC'lt,Jc.iu,lcieu, lscu, dam aid trei list!' de numa de botez ~i de familie ale locuitorilor unor Homani, cari locuiescspre Salonic ~i in provincia Mrglena din Macedonia, in satele Nanta, Berislav,Lz"gunti, Lungini ~i Megliani, sate romane~ti, ai o11.ror]ocuitori vorbesc roman~te. Cititorul va observa ca numele de botez, care figureaza In aeeste li~t(', observa.'cineva ~i la. lista Nr. 10 dela Nr. 193, iar Humele de tamilie, de~i 1'0nu1n.e§ti, prezinta oare~careaspect arhaieromanesc. Le dam aici ca curiozitate.
LlSTA Nr. 17. Numele~i pronumele Ioeuitorilor din Lugitnlii, zis ~i Lundzini. (Lista este ineompletA)
1. Mitri Af!J.zn. 2. Mitri Age 0.. 3. Vani Azaio.. 4. Bizi BaIcka. 6. Dimn. Batilea. 6. Ion Bubuleta. ',. Petre Bre~ea. 8. Ta.ni Bncifaru. 9. Stoia Car-ilea. 10. Tica Chiaia. 11. Mitli Ciabc)e. 12. Gg. CiUnca.
13. Mn.rc.1l Coein.

14. Nlmi Coici.

II>. Mina Cota. 16. Dima Crivu. 17. Tani Dafa. 18. Tanasi DascaI. 19. Hristo Deca.. 20. Todi Dima. 21. Gg. Doica. 22. Vani Doiea. 23. Avram DOfa. 24. Ta~iu Duia.n. 26. Tanci Filip. 26. Anghel Filipesti. 27. Vani Ghetca. 28. Gg. Giaea.

29. Petre Giaca. 30. Nani GiueR. 31. Nani GOlia. 32. Petre Gona. 33. Petre Go~a. 34. Stavre Go~a. 36. Lazu Gugiaba~i. 36. Coli Gugu~i. 37. Boici Hagi. 38. Ta~6na lei. R9. Coli leie!t. 40. 'l'a.~cuNoga Lica. 41. Doni Lifca. 42. Ghill~iu Lifca.

41

43. Tani Liu. 44. Mitri Malioncn. 45. Cociu Matu. 46. Nicola Menecica. 47. Mitri Mcneeica. 48. Tand Tu~iu-Me~u. 49. Gg. lIfiei. 50. Noghie Miga. 51. Cristea IIIile/i. 52. Smilca Minda. 63. Tani Minda. 54. Vani MI~ica. 65. Tanasi Mitiea. 55. 'ranasi Mitica. 56. Mina Moscovu.
57. Mitri Mur11[1I.

59. Dimitri M~L 60. Mitri Noga. 61. Christi NaieL
62. Ghetn, Nc}icL

58. Chimn Mu~i.

63. Mitri Naie. 64. Naie Papa-Gg. 65. Christi Noti. 66. Dueia Peia. 67. Gg. Peia. 68. Mina Peni. 69. 'ranei Pipa. 70. Gg. Port6gher. 71. C1g.Puliciacu. 72. NaniRizi. 73. Coie Ho~ca. 74. Mitru Samargiacu. 76. Nicola Samo.rgill.cu.

76. 'ranasi Seaca. 77. Petru Smilca. 78. Bugiu Stipta. 79. Bugiu Stoll. 80. Hita Stoia. 81. Ducoa Terzi6e. 82. Mitri Tonta. 83. Trcpci 'ronta. 84. Giogi 'l'racAI~i. 85. Stoica TrAici. 86. Coli Umine~u.
87. 88. 89. 90. Marcn U~illet-II. Risti Vacarici. Filip Volte. Coli Zlntea.

L1S'l'A Nr. 18.

Numele ~i pronnmele locuitorilor din L'ullgini ~ Mogliani (Lista oste incoffi)JI.). 1. Aliu Bnbil. 2. Aliu Beliuz. 3. Liapu Be~ir. 4. Stavila niscru. 5. Vrizu Bisnue. 6. Mosca.Boi/ma.. 7. Duli Bondi. 8. Nona Bota.. 9. Glemta Bre~ea. 10. Glemta Caellca. 11. Giuna Carlu. 12. Ceca Cepa. 13. Ghetu Cioli. 14. CiMa Ci6na. 15. Tano Ciulu. 16. Tanto Cristo. 17. Stoia Cuie~ea. 18. Doka De~io. 19. Scongiu Despo. 20. Doina. Dolin. 21. Maro Drepi. 22. Strejea Gavra. 23. Salamura Ghera. 24. Geell Godo. 26. Cueiu Itu.
26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. Grosu lulu. Balouca Liaeiu. Gona. Lill.ciu. Nita Lifu. TurAn Mali6e. Proeiu Maria. Calin Mn.rtin. Suban Matu.

34. Mito Menee. 30~ .<Jiona Meno.

36. Repi Micea. 37. Neto Mia. 38. $oru Miga. 39. Lina h£iUll.. l 40. Cano Mindo. 41. Le~iu Mireea. 42. $umu .Mll~eo. 43. Pupl!,llca Neeo. 44. Bubuleta Nelda.. 46. Bosa Noli. 46. Dimo Norvegu. 47. Menca Nu~ea. 48. Piste Oda. 49. Magioc Ogrot. 50. Pono Plliu.

42

51. Volta Peia. 62. Cinciu Poiu. 63. No~ca Pitea. 54. Conda. Pit.o. 66. Toto Praciu. 66. Regiu Praseilu. 67. Liu Puli Ceaen. 58. Tanasi Ripii. 69. Pena Hiza. 60. Limnia Roto. 61. Rizi Samareana. 62. Tnpu Sca.ndi. 63. Sulta. Stamoll.ta. 64. Ghiuro Stonehi. 66. Cota Strevu. 66. ~oru SumIa. 67. Stoli Tai-Dana.. 68. Stoli Tecueiu. 69. Giuea TeUna. 70. Malionca Toda. 71. Poso Todo. 72. Vla.do Tnpu. 73. Ylacio Vaeariciu. 74. Cioea Voaeea. 75. Goto Volcio.,

LISTA Nr. 19. Nnll1ele§i pronumelo locuitorilor din Ndnta ~i Berislav (Lista cste ineompletii.).
1. Gogo Angu. 2. Peso Apiu. 3.. Ghina Guti Baro. 4. Dosto Be§ioca. Ii. Nedo Be~ioca. 6. RighI Be~ioea.. 7. Sofia Risero. 8. Braie Donia-Mati. 9. Po]> Mance Bre~co. 10. CaIio Dnein. 11. TaIlCr. Carlejn. 12. 'l'mlU§iu Carloju. 13. Stamu Cena. 14. Itn Ciali. 15. Sipata. Cia.pata. 16. NILuo Cioiche. 17. Mucin Ciona. 18. Ni<;o Cioplea.

19. Paris Giora. 20. Mello Ghiro. 21. Dimo Cufu. 22. Faneo Cufn. 23. Dupi Da~iu. 24. Do~iu Da~iu. 25. Pacu Deio;

26. Pu~iu Deio. 27. Sina Drope. 28. Taoian Duca. 29. Steclio Duciu. 30. Vociu I>uciu. 31. Altona Durdo. 32. Sebo Filio. 33. Mnsta. Ginga. 3.4. Noti Ghiosu. 35. Vono Giuca.. 36. Moto Goverlcc. 17. Mineo Graco. 38. Roman Grande. 39. Nicola Grosu. 40. Tasi Iani. 41. Vorta IIi. 42. Piti Lio. 43. Miia Meda. 44. Petre Minda. 45. Proca. Minda. 46. Sirma. Moto~ea. 47. Docill Mure. 48. Godo Murti. 49. Tonto Nacu. 60. Tanllr No§ca.

liJ. 62. 63. 64. 56.

Doni Tavo Noie Serto Tono

Nu~i. Paciona. Peiu. Po~an. Pro in1\,.

66. Fondo Prondi. 67. Roba Scodra. 68. Nena Sima. 69. Sirmn Sima. 60. Popu Maeu Simo. 61. Proia Stana. 62. Chiti Stefan. 63. Chiro Tanur. 6,1. lei Ta~iu. 66. Naee Ta§iu. 66. Miree Ta~ill.
67. 68. 6B. 70. 71. 72. 73. Misagan T1\,§iu. Ro§cu Tepo. DOlla Tu,iu. Decieo Ugri. Malioell Ugrin. Nano Vanr. Petru~j Vano.

GOGU BACOLA
208. GoguBacola era armatol 801 Acarnanici ~uperioare la muntele Macri. noros 9i avea renume de om razboinic (T r i cup i s, vol. I, pag. 312). In revolutiunca greaca ajunse a~a de celebru prin victoriile sale, incat se cn'dca, ca.nltmai prezcnt;.'1sa intr'o lupta era dcstula ca sa. fie ca.~tigata ~i ramase provcl'biala,fraza: « unde-i Gogu, acolo cste ~i victoria ». (T r i cup i s, vol. I, 314). InaiJlte de revolutiunea greaca se ra,spandise vorba ca. el a.r fi fost pus de Ali pa~a de a asasinat pc Chitu Botari, tatallui Marcu Bot.ari. MarC'llBo(.ari dcsmenti aceasta rumoare 180 inceputul rcvolu~iunii grecc~ti, sarntand ma.na lui Gogu Bacola, care era batran, pc cand Marcu era atunci Ui.nar, ~inumindu-l tatii, ceca C8Marcu niciodata n'ar fi facut, cand ar fi avut eea,ma.i mica banuiala (T r i e u pis, vol. II, pag. 123 are inca credinfll,Ca, in adcvar Gogu Bacolaasasina pe tatal lui Matcu Botari ~i ca Marcu se impaea en el pentru amorul patriei). GoguBacolatnvingea, pcntruca avca soldati oteli~iinlul'te! soldati numai far~!!roF. Intr'o lupta insa, dupa proastelc.9rdine 43

ale guvernului central, Iu rugat sa aperr, 0 pozitiulle nil ell so]datii sai, ci cu reeruti, iar so]datii sai sa lupte aiurea. fuecpandu-se lupta, recrutii fugira toti ~i Gogu pierdu pozitiunca. IndatJ~ eci dela guvern 11I1-CUUtra tradator ea ~i Goguatata se supara de aceasta ea IlUIlmi vru sa ma,ilupte in tot restu] din timpul revolutiunii (T r i cup i s, vol II, pag. 283). GoguBacola era irate eu A~uirei Bacola, poreclit Andrei Iscu, Deli-lscu, Cara-Iscu. Ca a fost Roman vezi la, Nr. 207. Dimitr'ie Bacola., fiullui Gogu Bacola, Iua parte insemnata in revolutiunea grcac1t ('r r i e u pis, vol III, pa.g. 154). Romanii fa,r~erotidin Aca.rnania ne-a.u spus ca Gogu Bacola a fost ~i cI Far~erot,n'au ~tiut insa sa ne spuna daca a fost fra.te eu Andrei ISC'lt sa.u Caraiscu. In tot cazul numele de GOl7u. porccla Bacola mai cu seama ne spun ~i ca avem a face cu 0 familie romanea,sca.. Dam aci ~i §eapte liste de Ilumele ~i pronumele loeuitorilor dela §eapte sate romane~ti, liste in cari se gas.e~te ~i porecla Bacola, care se face dela numele Bacu sau Baca, precum Ta/;ola dela. TacIt etc. Bacola. de multe ori este explieat de popor prin Baca Cola = Nicola pantecosl1,l. istele in chestiune L ~unt dela unnatoarele eomune ~i poarta urmatoarele numerc: Lista Nr. 20. Avela 1) dela Pind.
il )

)

)

21. Calivele lui Barda Alexi de lal1ga orallul Veria din Macedonia. 22. Xirolivade, idem langa Vei.ia.
23. Cern~i. in provincia Zagori din Epir.

»
) »
)

)
» )}
»

24. Liscoveti idem. 25..M anasi idem.
26. Milingl:, comuna. IAnga.lanina din Epir.

Cele din urma trei comune (Nr. 24, 25, 26) sunt acum grecizate,celelalte !ill. Locuitorii celor trei comune dela inceput (Nr. 20, 21, 22) Bunt de acela~i trib j nu numai atata, dar cele doua, a,dica Calivele~i Xirol£vade, sunt compuse din locuitori emigrati din Avela. Lista numeJor locuitorilor eomunci Avela am tiparit-o la pa,g. 38-42, reproducandu-se intoema,i 0 lista ee ni s'a trimis cn data dela 1824. Numele acelei liste s'au tiparit fAra a se a~eza dupa alfabet. Deci aiei ~iacele nume sunt a~ezate in mod alfabetic ~i altele actuale s'au adaos ~i printre ele sunt ~i numc de familii vechi disparutc, sau cari astazi au alte porecle. In lista dela Avela. pcntru nUlllcle publicate In pag. 38-42 se arata pagina. ~i co]oana, ~i litera (b) din paranteza arata: nUlllc de botez. Numele din aceasta lista, dirora nu Ii Bearata pagina, sunt actuale, in!" ulJ(~ledin ele familii dispiirute. La lista din Liascoveti (Nr. 24) dam numai numele de familie.
iJ' Avela este numele vechiu al Avaelet, cum j se zice astli.zi; Avdeiti ~i A.~la (P. P.). 44

:,ISTA. Nr. 20. NUIUClc '~ipronumelc locuitorilor din Avela" la Pind 1. Tegu Dima AiilllU. 2. Familia Armenu. 2 bis. Familia Arboritu. 3. Arvaniti, -. Iani 41, II '1. Bllbiehi 40, 1. 4 his. Baeatar. 4 ter. Bacula. ~i Bacola. 5. Baghi6fi 41, II. 6. Bagiea. 38, II, 39, I, 40, II, 41, I 1). 7. Biaua 41, J1. 8. Baltn 41, II. n. Gg. Balato 2). 10. Tanasi Balato. 11. Baldullla 40, I. 12. Baldumi. 13. Ggachi Bn~ea BahtDinta. 14. Iani Iotu Balu-Dima. 15. Bu~in Balu. Dim~.. 16. Pljca Balu-Dillla. 17. Not[~Balu-Dima 41, I. 18. Mbalomimn 40, I. 18 bis. Bar1Leu40, l. 19. Barca 38, I, 40, II. 20. Barrlii. (b.) 38, 1. 21. Barda 38, 11. 22. Rarda Ulea a8, II. 23. Barde~iu 39, I, '10, I. 24. 1. Tegu Barde~iu, 40, I. 25. Barusi. 26. I. A. Batona. 26. bis. Dzima, Bazdii. 27. Bnzuchi 38, T. 28. Mitru Bebi. 29. Bechia 38, I. 30. Bechlri 3D, II. 31. Bechlri 40, I, 42, I I. 32. BNa. 33. Eelmeza 4(), 1, 42, 1. 34. Belu 42, 1. 34. bis. Ilu Beri-I'a ca. 35. Eeta 3n, II. 36. Eetula 39, 1. 37. blli Joga BOza. 38. Bozu 40, I, 41, II. 39. Eidivanu 40, I. 40. Rita 41, 1. 41. Bircn. 42. Bit6na. (b.), 38, J. 43. Diti-Menu. 44. Boci. 45. Nicu Boci. 46. Mi~iu Bj}tli. 47. Mi~iu Eoti. 48. Botu 40, I. 49. Brahu 39, II, 42, n. 50. Ziea Bmhu. 51. Bre~iu 38, I. 52. Br6jdi. 53. Bnta 4L n. 54. Bueuvalit 40, I. 55. Gg. Tegu Sueuv/da. 66. Il)tu Tegu BucuvMii.. 57. I'~eo.Dimu Bucuvala. 68. L bciu Buda 8). 69. Bura 42, 11. 60. Buru 39, 1, II. 61. Nota Bu~iu. 62. Bu~iu (b.) mul~i38, 1. 63. Bu~illienga.41, II. 64. BllzbilChi 42, I. 65. 'foli Bur.bilchi. 66. Bmbuea.' '. 67. m,eii.naru. 68. Caeat6si 39, II. 69. I. N. Cacill,flia.ni. 70. Ciieellla 38, 1. 71. Caciamac 38, II. 72. Caciamaca.. 73. Caciandoni (Bilmeza). 74. I. 'f. Caciandoni. 75. 'f1)1i u~iu Caci1mdoni. T 76. Caciavachi 41. 1. 77. Caciavani 40, II. 78. Mitru I. Caciona. 79. D. Caeiona. 80. Mitri Caciani. 81. Caeiu-Iani 40, II. 82. Caciu-peri 38, I. 83. Bu~iu Calciu. 84. Cale~ea 39, II. 85. Ca.ciard6-lu 86. Callva (b.), 38. 11.
87. CiahJra 6).

88. Calpachi 40, II. 89. Caltoni 38, II. 90. Camari 38, n. 91. Canabea. 92. Canal'. 93. 'fana.si Cane. 94. C~pii 38, 11. 96, Capii.40, II. 96. Capari 38, II. 97. D. Gg. CarabCri. 98. Gg. Caraberi. 99. Cara-l\1ieiu 100. Cara-Iani \ 38, II 101. Cara-Nieu 102. Cara-Stamu 103. Cara-I. Iotu 104. Cara-I. Dada,mi j 105. Cam-Costa. 40, I. 106. Cara-Dimll 40, 11. 107. Gg. Camlseu. 108. Mitri Caralscll. 109. Cal'a-Sterghiu 39, [l.

') Acoastii.familie 3.1'0de ramuri f!\rniliile AriIdu, Caireti, Hagi-Nota dela. Calivelc lui Hardii.-Alexido aproape de ora~ul Veria. din Macedonia, Lenga, Gurgeli ~i Ghiuiui. ') Din familia 'fambOzi, Iuda. eu familia. $ugiuchi.
0)

A fost tatiil Pal'intelui Al'chima.ndrit verehie, fost director al ~eoaleiMaeedoA
pe 13. 1866.

romane III, Sf. ApostoJi din Bucure~ti ') Insemneazii.prost. I) Din fa.mili:\ Calpachi.

45

110. Garalltim (b.) 38, II. 111. Carcabel.
11~~. Carcabe~i.

lIB. Careiilpi 39, I. 114. CarciiIpa. 115. Gg. 'l'egu Gareya. 116. N. Gare~a. ll'i. N. Cartali. U8. CRti 42, I ~i II. UH. Catichi 41, II. ~20. Giitimbi140, II. 121. Cc\tihi 39, II. 122. Mitri Cay6hi. 125, Cavitchi 40, I. 124. Ceaicu 41, I. 125. C<!alera40, II. 12f:i.Ceapar 40, I. J27. Ceapar 39, I. 128. Ciaparar 42, I. 129. Guarccani 39, I I. 130. C'~ni. )31. Bu~iu Pi~iu Chiraya. \3'2. Chircu (b.) 38, II. . t33. Chiriti (h.) 38, II. 13+. Hagi-Chiriyi 39, II. i35. Ciamlta. 136. Dimu Ciavela 1). 1.37.Ciaveloniu 42, I. 138. Giomi. 139. Gg. Cionga. HO. Cionu 40, l. 141. Circeli 38, I I. J42. Ciubani 39, 1. ut!. Ciucaiti 2). tH. Giuciu. 1,15.CiuciuUca 38, II. J.lG. Ciulca 8).

147. Giumani 40, II. 148. Ciiunari 39, It" 149. ()iumetii.38, II. 150. D. I. Ciupa. 151. Giuturi 42, I. 152. Ciuvilli 39, II. 153. Gg. Chiane.
154. Givica ~).

155. Cooiu (b.) '38,' I. 156. Coliu h.), 38, II. 157. Coltida. 40, I, 41, 1. 158. 'fanasi Coni. 159. C6scari 38, 1. 160. Bu~iu Dimu C6scari. 161. Cova 38, II. 162. CricuniI). 162. Cuchlni. 163. Cucotu :.39, I. 164. Cucurinii.38, II. 165. Cucuycli 39, I, 41, II. ] 66. 'Rudu Cucuyeli. 167. Bu~iu III. Cucuvlya.. 168. Culeta. 169. Culu (Stupi) 40, I. 170. Culu!}iu(b.), 38, II. 171. Cundu (Sterghiu) 42, II. 172. CureubCl38, II, 41. II. 173. CurcubeJi 3~, I. 174..Toli Mitri Curti 175. Cu~cu 38, II. 176. 1. Mi~iu Cu~cu.. 177. Cu~iu 39, I. 178. Cu~iuri I). 179. aara-Cuta. 180. Cutova 38, II. 181. Tulia Cutra.

182. Cutroci 38, 1. 183. Toli Gg. Cutroci '). 184. CutriIlii.42, II. 185. Cujioni e). 186. Daca.'). 187. Dadami 38, I, II. 187. Dadami 41, I. 188. Dadami 42, 1. 189. N. !}iIIIi~iu Da.dami.
190. N. N41ii. DBJa.

191. Damali 41, II. 192. Damai}ioti 39,. I. 193. Dami 38, II. 194. Dami 41, II. 195. Danaca 41, II. 196. Mitri N. Darla-Iani. 197. Bu~iu DascaPO). 197 bis. Dara 68, Nr.86. 198. Da~iu 3!), I. 198. Dauti 39, I. 199. Dclfini 39, I. 200. Deli 39, I, 41, I. 201. Derpani 41, I. 202. DiamanJi 39, I. 203. Didu (b.), 39, r. 204. Dima 41, I. 205. Diml\Chi (b.) 39, 1. 206. Dimu (b). 38, II. 207. Dimu (multi) 39, r, 40, II. 208. Dimu 41, 11, 42, I, II. 209. Dimuli tb.) 3U, I. 210. Dina 41, I, 42, II. 211. Diunisi 39, I L 212. Docu 39, I, 41, I, II. 213. Bu~iu Doeu. 214. Ta~iu Ducu.

----') Sa ana in comuna Blata. din Macedonia..' ') nunic~1l lui Hagi-Paje, astii.zi familia Exa.rhu. 'J Din aceastii. familie a. fost unu Ciulea pela. 1887 Directorul gimnaziului greccsc dill Bitolia in Macedonia.. 0) Hamura din familia. Hagi-Mi~ioti. 5) Fra.te eu Gimii. 'rrapoci. ") Dill falnilia Ga~iavela. ') Din familia. Vru,i. ") Din familia Bardii.-Alexi. OJDin familia. Manafi. 10) Din aceastii familie au fost capitanii Teodor Vi IaniIla Ziacii din Ti~fR,sa.tUnga. ~Y91a. vezi la Nr. 264 Ia. pag. 148). ( 46

-

216. Gg. DI}sa. 16. DOY8.

217.Drugilti 41, 1. 218.Ianuli Drllguti. 219.Niell Dubru§i. 20.BU~itlToli Duea.

21.Duli (b.) 3!3, 1. 22. Epll 41, If. 23. M!tri Ermn. 24. Exarell 39, II. 25. Fagl1 38, 1. 26. Gg. Fardela. 27. Iani Fenga.
.

28.Bu§iuFlehL

29. Fi§tii.38, I, 41, II. 30. N. Gu§iu Fi§ta. 31. Floru. 32. Filii" 42, I L 33. Gu§il1Gimi Filiia.. 34. Filsi 40, 1. 35. Gable~a 39, I, 40, 1. 36. Gablet.a 41, 1. 37. Gaehi (b.), BU,II. 38. Cola Gad6li. 39. Pisu Gallea. 40. D. 1. GaUeR. 41. Togu Gg. Galiea. 42. GambCta 39, II. 43. Papa-Damu Gambeta. 44. Garnhl~a 3\), II. 45. Tanasi Gana.

254. Ghi6ti (b.) 39, II. 255. Ghi6ti 42, 1. 256. Ghlotu 3£1,L 267. Ghitii.ra. 258. Ghizari 39, II. 269. Ghizari 40, 1. 260. Dirna (b.) mul~i39, J2) 261. Dimurtu 38, I 3). 262. Girnurtu. 263. Gimerea. 264. N. Giuvara'). 265. Gota I. GilIV/Hii. .266. Onein 41, J. 267. Gogu 39, 1. 2G8. G6rciali 38, I, 39, I. 269. Familia G,)~chiani. 270. Familil\ G63chin. 271. Ghita san Oatil,39, I I. 272. Gotl~ 42, I. 273. Alexi Goteima. 274. Goti. 276. Ghcea (h."t 39, II. 2'7fi. Gilcea '10, 1J. 277. Gillen. 278. GuU~u41. 1. 279. Gilma. 280. Ghnari 3U, II. 281. Gurgcli. 282. GuvWi 41. I. 283. Haiqllti 3£1,II.
284. '['oli Ga.sldi H1Llchi.

294. Hroni 39, .1, 40. II. 296. Hroni (b.) 39, II. 29B. Iaciu 42, I. 297. lana 39, II. 298. Jani~i 40, II. 299. JanOta 41, I. 42, II. 300. lanotu 39, I.
301. 111.1 tiIla H) 40, I.

\3. Gana§i.

47. Ga§iavc.a '12, I. 48. Gg. Togu Ga§iavidi. 49. Gg. Ghimi§i. 60. Goagea 40. I, 42, I. 51. Franga (f.) 11,1 iil.ha. G 52. Ghi6ta (b. mul~i) 39, Ill). 63. Ghi6tu (b.) 39, II.

285. H;j,H~eiu I. 40, 286. 1. fIfll1Lcin 40, I. 287. H'1lili 41, L
288. 289. 290. 291. Ha.mZl1. Hitmzn 3[1, II. Hiisapu .10, II. H;1.rtl1 40, ] 1.

292. Himona, a9, I L 293. Hot6s 99, II.

302. ZianiIla Cutu-Martu. 303. lapraehi 41. I. 304. Jatru 39, II. 305. lboaje (nume de loealitate). 306. N. lea. 307. Ilia 40, I, II. 308. Ilu (b.) Beri-Paea. 309. 'roli §i I. Ilu 5). 310. .Toga(b.) mul~i 40, J, II. .Bll. Iota--n, i, vezi Ghiota. 312. Itu Cutroei. 313. Itu. 314. Gg. Itu. 316. N. §i Mitri Itn. 316. Laea38, II, 42. 1. 317. Lenga. 318. Zisi Lenti. 319. Gg..Lia.na. 320. Lieu (Gg.) 42, II. 321. Lihnari 39, I. 322. Limazi. 323. Limoni. 323 bis. Iani Li6e1L. 324. Lipendu 0). 325. Gg. N. Lita. 326. Gg. Litra. 327. Lupa 41, I. 328. Macia.cit42, I. 329. Caeia (f.) Ma,eri-Puliu') 330. I. D. Mahera.

1) Se au de ea. rLW't'Cf., -.bWTCoU, rLWTI/, §i Ghiota, Ghiotu, Ghioti, iar aiurea ~i Giota, iot;u, Gioti ~i Ziota, Ziotu, Zioti §i Zota, Zutu, Zoti. ') So aude ell, DZI:mii.§i Gima. . OJSe Rude CII.JJzimilrtu ~i Gimiutll, ~i de llnii so plOJJUnta CIL mumiJI~ul
() 5)

Adiea eu laeiu Buda. Din familia. lui Bebi Fiehi. TI)li Ila eu nevasta Iui Barda-Alexi erau frati.

0)

Este Arboritu san Arborlti.

') Buniea Iui Cacioni; ia.r Macri.Puliu er,L Bunieul Iui ~ota. §i din familia Baraeu. acia.era fiiea. lui Ms.cri-Puliu. 47

1
c!;Jj. \Ialina 41, II. 332. {ani lInUlRIi. 3.'33. Mamuchia 41, J. 334. 1\1ma 42. I. i

335. Mana 38. II. 336. Manitchia 40, II. 337. ManMi 42, I. 338. Manltfi 39, I, 40, I. ;;39. Mana. -e (1).) 41, I. iBO. (Gucen.) Mane 40, II. 841. Manea 39, I, 40, I.
~W<!. Hanola. l H43. Marticii ,10. II. 34+. lvlartu 39, I, 41, I. 345. Cu~u-Mal'tu 40, l. '346. Martu (b.) mlll~i 40, II. 347. Marlldi 40, II. 't4R Mlistureca 40, I I. ,34:1. Musturillia 40, II. c;50. Toli Mastureca. 'ji)1. Gg. Masturulia 1). '\52. Gg. I. Masturilliii. pt;3. illt~nlU 41, I. '54. (f'ara-)Miciu, 38, II. . 'fie). Bebi Miga I). ';156, Miga 40, I I. ~57. Rapa-Mihu 40, I. 358. Ianuli Mihu 3). %9. Mi~l)ti 40, IT. '\130. lIH~ill 39, I. 'HH. Mi§iu (b.) m'il~i 40, II. 'hi2. ?Ii~ii11ea (b.) 40, II. 31)3. 1IIitri (b.) mul~i 40, II. 3'\4. Puliu Mocia '). 3Gb. lIiociu 41, II. ,;6G, Mr!ciiIlea 38, I I. 367. MMfa (nume de muute) 3QS. Mucima. 40, II. :HJ!:I.Paje MilCan.

no. Toli l\IiJ.can. '\71. lIIillu (b.) 41, 1. ;372. Mnrati 39, T, 40, II. ,;'i3. Murati 41, I.

374. Mu~iu 38, I, 41, I. 376. Mu§iu (b.) 40, II. 376. lIiustaca., 38, I, 39, I. 377. (~I1\!a.) ilti 42, I. M 378. Muz9.ca.(b.) 41, I. 379. Tasi Na6i 5). 380. Natra 41, I. 381. Nauni 41, I. 382. NaniL 383. I. Nenu. 384. Nep6tu 41, II. 385. Niciu 39, I. 386. Niciu (b.) 41. I. 387. Nicu 38, I, 39, I. 388. Nieu 39, II, 39, II. 389. Nicu (b.) mul~i 41, I. 390. Nota.39, 1,41, 1,42, I. 391. Nota. (b.) 41, I. 392. G. Sima Nota. 393. Gillla. Nota.. 394. NuJa (b.) 41, 1. 395. Pacii. 41, II. 396. Paeea 41, II. 397. Iota Pacl. 398. Paciailra. 399. Paeiurea 38, I, 39, I. 400. Paciurea 39, II. ' 401. Paisi 40, II. 402. Gg. Palio. 403. D.'N. PampOli. 404. Panaioti 39, II. 406. Panderma 40, I, II. 406. Zaharachi PandilJ.i. 407. T. Hr. Pa.ndilli. 408. Iotu Panditll. 409. Pauu 42, I. 410. Papleca 42, l. 411. Pa~ali 40, II. 412. Patauliu. 413. Pavlina 40, II. 414. Perdichi 41, II. 416. (Caeiu)-Peri 38, I. 416. Pe~n (PHi) 41, II.

417. Pet'" (II.) '!t, II. 418. (Pe~li) Poti 41, II. 419. I'iitha 38, I, 39, If. 420. Piil.hii.40, 1. 421. Piciaca 41, II. 422. Plha. 39, I. 423. Gg. Pispii.
424. Pi~ta.1i 40, 11.

I

425. Simu Pi~tola.r. 426. Plahuri 41, [I. 427. Gg. Plahuri. 428. Pliacica. 41, II. 429. Plina. 41, 11. 430. D. Porde~i. 431. Postolica. 39, 1. 432. D. Tegu Prefendza.. 433. Vangheli Prefondza. 434. PuIiu (b.) 41, II. 435. Pupa (f.) h. 436. PUpil 38, I. 437. Gg. Marcu Hi.llna. 438. Ramalldani ,W, II. 439. (PII.c5.) amanditni, 41, R II. 440. Tcgu D. Ramll. 441. T. Rizaca. 442. Rizachi 41, I. 443. Rizu 41, I. 444. Rizu (b.), 41, II. 446. Ro§iu (b.) 41, II. 446. Gg. N. Rudn. 447. RUlldos 41, II. 448. Ritsi 40, II. 449. Ruza (b.) 41, 11. 460. ~afariea 41, I. 451. i)agilna. ,n. 11. 452. Mitri SamalL 453. ~amalldani 39, I. 454. Samara 41, I. 455. Sandiehi 38, 1. 456. Sandu 41, I, 42, II. 457. ~a§a (muti) 42, J. 458. Saulo 39, [I, 40, I.

1) J<~:!te IInchilil lui Ianuli Toli CaeiandonL ') Sunt din neam Cutroci. 3) Nevasta lui IaniJ.IiZiaca era. vara eu muma. lui Ianitli Mihu (vezi de Zia.ca, Nr. :~.64dela pag. 148). ') Din familia Mama.Ii. '} Din fa-milia Hagi-Iapra.chi.

48

409. Sgaru 39, 11). 460. Sdongu (Casidi). 462. Sdongn (Drug uti). 463. Sduea. 40, II, 42, II. 464. Sdraliu 42, I. 465. ~efu-lani 39, I. 466. Simu (b.) 41, II. 467. Simn (CatI) 42, I. 468. lIr. ~6chi. 469. N. 'ali ~6mi (f.). 470. ~oca I.. Cara-Stamu. m. 9iomu 38, I, 41, J. 472. Gi6mu (b.) 41, II. 473. lanuli 9iomu. 474. Fa.milia 9ota. 475. Siru 41, II. 476. Smirli 41, I. 477. Spim 41, II. 478. 911giuchi40, II, 41, I. 479. Slugeru 38, I. 480. ~itmbi 39, I, 40, I. 481. Iotu Sllrfitli. 482. (Cam) Stamn 38, II. 483. Stcrghill 39, I, II. 484. Sterghiuli 41, II. .485. (l'apa) Sterghiu' 42, I, II. . 486. (Cllndu) Stergbiu 42, II. 487. Stracanela 39, II, 42, II. 488. Stramba.li 41, II. .489. (Cui\!) Stupa. 40, I. 490. Familia. ~umudiara.. 491. 'l'a.bi~chi42, II.

492. 'faca.naru. 493. 'fa,cami 42, 1r. 494. Taciu (b.) 42, II. 495. Tacnachi 39, II. 496. Familia. Tacola. 496 bis. 1'a.fechi41, II, .12,I. 497. Tampozi. 498. Tana~ioea.41. I, 42, L 499. Tara.poei 42, II. 600. Tasi (b.) 42, II. 601. Ta~iu 41, II. 502. Ta~iu (b.) 42, II. 503. Tegu Tatagona. 604. Toli Tatagona. 606. Tegu 39, I, 40, I. 606. Tegu 42, I. 607. Tcgu (b.) multi 42, I, 42, II. 608. Tega(b.) 42, I. 609. Te~iaru. 510. Tica. 39, I. 611. Tica (b.) 42, II. 612. Ticiu 39, II. 513. (Cara) Timu. 614. Cara-Timu Da.dami. 516. Tiri (b.) 42, II. 616. 'firlinga 42, II. 617. Toeica. 39, I. 618 (f.) Toli Ilia 40, I. 619. Toli (b.) multi 41, II, 42, I. 520. Toni 42, II. 621. Tosca 41, 1. 622. Cola Traglmi. 623. Dragu-Dina 42, I I. LISTA NT. 21.

624. Tricalioti 39, II, 42, II 625. Tuca 40, II.
626. .Tucnlda.
42, I.

627. Tufa. (b.) 42, II. 628. Tulea 40, I. 629. Tuliasa. 630. TlIlIcii 40, I. 631. Tuliu 40, I. 532. Turtiui. 633. Tuzlnchi 42, II. 634. Ulea. 38, I, 39, II. 636. Varsami. 536. (Ga~ia)vela 42, 1. 537. Veloni. 638. Vergu 38, L 639. Veru 39, II, 41, I. 640. Gg. D. Veru, 641. Veta 39, I. 542. Tegu Fillea Vicu. 643. I. N. Vira. 644. Virguliti 41, II. 645. Papa Mendra Virguliti. 64r-'.Vlahu-Dimu 42, II. 647. Vuli6ti 42, II. 648. Tegu Vurduni. 649. Zaglui 39, II, 4J, Jr. 660. Zag6ri 39, II, 40, I, II. 661. Zag6ri 41, I. 562. I. Zamani 40, I. 663. Zapara. 654. Zanni!. 40, 1. 556.. Ziambu 42, I, 42, II. 666. Zianii.(b.) 42, II. 657. Zisula 42, II. 658. Toli Zotu.

Numcle~ipronumolclocuitorilordcla Cdh:velc Barda Alezi lui
1. 2. 3. 4 5. Nicola. Adam. D. Agorasi. Zisi Alieu. Iani AIHIachi. N. Anrloni. 7. lorghi Arpidon. 8. Gimu Arunga. 9. Gg. Baba-Nica. 10. Tina Bagi-Costa. 11. P. ~i D. Bagi-Iani. 13. G. ~i T\l~i\l Ra.nlli. 14. Alexi Barbarusi. 15. N. Barbarusi. 16. Alexi Bardaloxi. 17. Ghiti Bardalexi. 18. Nnsi Barda-Niall..

6 'l'\l~illAndoni.

12. Tusiu Ba.Hata.

') La. pag. 39, I, este scris Doli-Sgdru. Aceastii. poreda fiind greu descifra.bilii in 1i8tr~, m corui informa~iuni, care au dat caz 18. xplicarile dela pag. 11-12, 30 Nr. 1, 62 a e la Nr. 92. Informatiun.ile de-.a-dreptul din'. familie. mi-au dat porecla. in forH'Ia Deli-ScuTa, ~8.re cate alta dec4t Sgirti. 49

19. Coata Hasba.naH. 20. Gu~ea Bazdii. 21. Gu~iu Bazdanela.. 22. Bn~jn Boca. 23. Cu~iu Bebi. 24. Nu~iu Bela. 25. Gg. Bena. 26. Gu~iu Bidivitn. 27. Gg. ~i Nu~iu Bidivan; 28. Gu~ea Bitdrnu. 29. Iani Bula. 30. A. I. ~i Gu~iu Bujina. 31. Pi\.VliBujini. 32. Mih. 13ulu~i. 33. lani Bumba. 34. Gu~in Bura. 35. N. Bu~iulimga. 36. Toli BII~illlengii. 37. Costa Caciu. 38. Hrishl Caciu. 39. D. Calciu. 40. Gg. Calpac.lli. 41. lani Caltoni. 42. Tegu Caltani. 43. Costa Camina. 44. Miha Camina. 46. D. CanNi. 46. I. ~i Dina Capara.. 47. N. Capitan. 48. G. Capraru. 49. D. Cara-Dimu. 50. D. Hagi-Cara-Iani. 61. Hristu Cara-Ia.ni. 02. Tegu~iu Cara-Iani. 63. Tanasi Cara-Na~iu. 54. Tina Cam-Nica. 55. Bu~iu Cara-Nica. 66. Alexi Cara-Nica. 67. Gima Cara-Stergbiu. 58. G. ~i 'ru~iu Oaraveli. 59. Dimitri Caravidii. 60. I. D. ~i Ghiti Oati. 151.Tcgu Oatirinu. H2. Gg. Cheptenaru. 63. Gu~iu Chica. 64. Nicola OMea. 65. Iota Ohiclu-lani. 66. Gg. Chirani. 67. D. Chjra~lI. 68. N. Chiriti.

69. Toli Chiri~i. 70. Zisi Ciacu. 71. Bu~iu Cearceani. 72. Gu~ill Cearceani. 73. Gg. Ointiri. 74. Nicola Ciea. 75. N. ~i Gimi Cicrigl. 76. la.ni Cioci. 77. I. ~i Martu Cionga. 78. Gg. Giri. 79. N. ~i Zisi Ciubitchi. 80. Gu~iu Ciurlicu. 81. Pa.pa...lani Ciumeti. 82. Gg. Ciumeti. 83. Gu~ill Ciumeti. 84. D. Ciitpi. 86. T. ~i Gu~ill 'fivichi. 86. GlLi~iCoca. 87. Nicola. Cocali. 88. N. ~i 'ru§in Coia. 89. Picu Coia. 90. Adam Colita. 91. Bu~iu Coliu. 92. A. Papa. Costa, . 93. Bu~i\l Pa.pa-Coata. 94. Ghiti Papa-Costa.. 95. Gu~iu Papa.-Costa. 96. Nicol;t Coza. . 97. Gg. Coza: 98. 'l'u~ea Cava. 99. lani Cuc.iOfti. 100. Gg. CnciuUilli. 101. Hagi Cucu-'l'egu. 102. Iani Hagi-Cucu-Tegu. 103. Nicola CllcuUciu. 104. D. Cnloca. 106. Bu~iu Culio. 106. Cara bni-Culi o. 107. Duli Cupaciaru. 108. Gg. Cupaciaru. 109. Gula Cllpac.iaru. 110. Na~j1't1i upaciaru. C 111. Dimitri Cu~i. 112. Gg. Cu~u-lani. 113. Gu~ju Cu~u-Ia.ni. 114. Veru Cutu-Iani. 115. Tana~i Cu~u-Inni. 116. Andoni Cu~u-Mi1la.li. 117. GG. ~iNu~iu Cuturlcu, 118. Gg. ~i Nicu Da,da.mi.

119. N.

~

TII~iu Dadami.

120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135.

Toli Dadami. Bu~iu Dala-Mitra. A. ~i 1. Dalecu, Jotu Da~iitli. Chi~u Dauti. Dimitri Dauti. Bu~iu Demu. Mltrtu Cara-Dimu.

128. Mnrtll Dulica..
Nicola Durditma. D. ~i Bu~iu Fa.ca. Gg. Fieata. I. ~i Alexi Floru. N. ~i C. Cara-Foli. Tegu Franga. N. ~j Tu~iu Pendi. Fimdit. 136. Dimu GabiJt.a. 137. D.~i M. Galait.u. 138. Gg. Gala.ni. 139. I. ~i Gu~iu Galka. 140. Iaui GamziJli. 141. Nicola Gani~u. 142. Tu~iu Ga~nachi. 143.' St.,rghiu Gargitni. 14-1.Costa Ghlcali. 145. Dimitri Ghiuleca. 1.46. 1. ~i lotu Ghizlui. 147. 'rimin Ghizari. 148. Timu Gimaracu. 149. lani Gimitrtu. 150. lani Giumurtu. 151. V. ~i Godi Gogll. 152. M.i~eaGoglI. 153. Gu~iu Gongu. 1M. N. §i 'J'u~iu Gongu. 165. U. §i l'avli Gota. 156. Costa Grcca. 167. F. ~i C. Gudra. 168. Tegu Guguliana. 169. G. ~i Gillla Gulia. 160. Alexi ~i G. Guwan3. 161. lutu Guteana.
162, V115iliPa.pabag1.

163. Gg. Hangiara. 164. N. Dascal Ha~i6ti. 166. Adam Ha~iura. 166.' Gg. Ha~iura. -167. Toli Hinlldu.

50

168. lani Hristachi. 16Q. N. ~i 'I'1I~iu la.c6chi. 170. Gg. Janca. 171. Gima limcR. 172. 'reodor Janca. 173. D. Ia.ncu. 174. Uziln lani. 170. GlI~iu lanilli. 176. Nann lotn. 177. Gg. 08rl\-lscl1. 178. Tanasi Jabo. 179. D. ~i NII~ill Jabilli. 180: I. Jabu-lnni. 181. Gg. Jaca. 182. V. Hagi-Jogn. 183. .ToglI .rllguliitna. 184. Dimitri Lamll. 186. GIlIi Latinll. 186. ~dam Lenu. lS'l. Gimu Linpi. 188. Na~ill Liapll. 189. Nicola Lilliia. 190. C. ~i 11. 1.11£:8. 191. Ghit,i ~i Gu~ea LII£:a. 1!12. Coli ~i Gherasi Lura. 193. Iancill Lllca. IB4. Il1olllt!i1,lIea.
195. Ni(~t)la. 1.111'11.

1!!6. IB7. I!l8. \!IH. 200. 201. 202, 203, 204. 206.. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 216. 216. 217.

D. Mahin'a. 'I'u~iu Mal~~£:Il. IIrista Manacilli. Ta.lli Manr.ca. Gg. Margllrlt.i. !ani MarIti. N. Masilri. Iani 1rIatu. D. M11zdrachi. I. ~i TII~iu Mazdrachi. Toli MigdaIu. Gg. Mi~eaculi. Dimitri Mitr~ngn. Nica Mitritla. Gimll Mitrula. Gima Moci. Nicola Motu. Cala. Murgiu. Gg. Murnu. Sterghill Must,aca. Gg. ,Muzi. Gu~ill Muzi.

218. St~rghiu Nacu. 219. Ghiti ~i Tu~iu Nabni. 220. G. ~i Nu~iu Nicill. 221. Costa Ni6pa. 222. Nicola Ni6pa. 223. Hagi-Nota. 224. Joga Ha.gi-Nota. 226. lorghi Paciilra. 226. lani PRlara. 227. lani Palin. 228. lani PaJicaria. 229. Milm Palic,aria. 230. 'ru~ill Paspa. 231. Adam Pn~vati. 232. lani Pa~vati. 233. Gg. Pcrdichi. 234. N. ~i T. Peti-l\1eza. 230. I. ~i G. Peaticu. 236. Gg. Pitu. 237. Gu~iu Pititlia. 238. lancill Pitillia. 239. {ani Plastiri. 240. Bechi Prapii. 241. Nu~ill Prapit. 242. Colin Prapii.. N3. Litu Pra-pit. 244. Picu Prapii. 245. Toli PritpiL 246. 'I'u~iu Prapa. 247 Toli Psofu.chi. 248. Gg. Puliu.ea. 249. D. Da.scal Pnliu. 260. NulicR PUpil~iu. 261. Tegu Rp,va, 252. Nu§ill Riza. 263. 1. §i Mitri Rusi. 254. Nicola Ru.~i. 266. Tu§iU;Ruv~ti. 266. Zisi Ruveti. 267. Sterghiu S~chelari. 268. Dimitri ~eafarlca. 269. Tu~iu Sagri. 260. D. §i G. Sama.ra.. 261. Nicola Sambnr. 262. lorghi ~ap~ali. 268. Dimitri $arciiciD.nu. 264. lani Scaliu.ri. 266. Gg. Scanava. 266. Hristu ~codreAnll. 267. Dimitri Sdraliu,

268, Nicu Sdraliu. 269. N. §i Picu Simu. 270. Gg. ~iogiu. 271. Nicola Slsa. 272. 'I'u~in Spiru. 273. Gg. Cara-St,amu. 274. Gg. Stamitli. 276.' Nicola Sterghiilli. 276. Gg. Sugaru. 277. lani ~i1Ia. 278. J. ~i Piti SuldAtIl. 279. N. §i Toli Suldlltll. 280. Hagi-Sultll. 282. Iani ~lItll. 281. A. ~i Custilli 'rar.hi. 283. Alexi 1'ilhn. 284. Nicola Tahn. 286. Gg. ~iAntoni Ta.mbitri. 286. lorgilla Tanasi. 287. Nicola 'fa,nn§iocfl. 288. Tegu Tasi. 289. lani Ta§l1li. 290. Dimit,ri Tegn 291. Adam 'l'imiu. 292. Gu~iu Hagi-Tirlingn. 293. Gn§iu T6na.. 294. Gu~ea Mitri Tonn. 295. Alcxi ~i N. Tosca.. 296. Andon ~i Gg. Tose... 297. Toli Tosen. 298. Tu~iu Trapiwi. 299. Gu§in Tuli. 300. GII§ea Turna.. 301. Tu§ill Tu§iachi. 302. Toli Guduviw. 303. Gg. Varsami. 304. D. ~i P. Va.sili. 305. 'I'u~iu Vasili. 306. D. Yiitamac[l. 307. Costa Vavum. 308. A. ~i Gg. Verno 309. Gu~iu ~i lotl1 Veru. 310. Nicola. Veru. 311. Gimu Vichi. 312. lani Yolcu. 313. lani Vru~ea. H14. Antoni Zagnri. 315. Gu§iu ZagarL 316. Tu~iu Z~ari. 317. L §i G. Zamnni.

51

~\18.Nicola Zamani. 3"19.Gu~ea Zii.rcadii.. 320. Mitri Zarculi.

321. Tu~iu Zaro-Iani. 322. Gu~iu Za.rosi. 323. Iani Zefiri.

324. Ianacbi ~i N. Zisi. 325. Gimn ~i N. Zuchi. 326. Dimitri ZusulAcu.

Jl ahalale la Cdlivele Barda-Alex-i: 1. Selin. 2. Yolada. 3. Doliani. 4. Maru~iD. .6. Scntina.

US'l'A Nr. 2~. Nnmelc ~i prouume]e locuitorilor din Xirolitlade 1. Ghi~i Angii.rlimi. 2. -Inni Armenu. 3. Sterghiu Arpidoni. 4. lani Bamicu. 0. Adam Bitarnu. 6. Gg. Bazaca. 7. Zisi BerbeC/\m. 8. lani Blii.ccanu. H. Nicola Blaceanu. l'O. Nicol:t Blicu~iu. 11. Nicola Hojdu. .12. D. Bucuvalii. 13. Gg. Hufa.. 14. lani Burduni. 15. Gg. Bnsbilchi. Hi. Nachi Busbuchi. 17. Mihu Camlua. 18. Dzima Caprini. IV. lancu Capsali. 20. lani Cara-lani. 21. Adam Cara-Muzi. 22. Zisi Cura-Simu. 23. VasiliCara-Stamn. 24. Dimitri Ca~ava. 2&. Nicola Ca~3.va. 26. Nuli Cav/whi. 27. lani Chilipuri. 28. Ia.ni Cealera.
2.'). Costr'lIa. Ciam/tru.

30. a!. 32. 33.

Gg. Ceapara. D. 1'. Ceam. Dimitri Ceara. Gg. Ciopi.

34. Zisi Cociuna. 35. .Tnsiu Coc6li. 36. Gu~iu CutoVI\.. 37. Bu~iu Outroci. 38. Dula Cutrulii.. 39. rani Dad/uui. 40. Martu DimUla. 41. Nicoln Fanda. 42. lani Cltra-Foli. 43. Nicol:~Cara-Foli. 44. Tu~iu Furchianu. 45. Dimitri Glima. 46. Dimitri Cara-Iorgu. 47. Gg. GheriLsi. 48. Gg. Hagi-Gogu. 49. Dima Goschina. 60. Bu~iu Gudama. 61. Toli Guguliana. 52. Dimitri Ha~ioti. . 53. Nicola.Hondm Andoni. 54. Sterghiu Huleva. 65. Dimu lancu. 56. Gu~iu Cundu-LimAzi. 57. Nicola Lupu. 58. Nicolu Luru. 59. Gg. M:tcrMi. 60. lani M1rtlcu. 61. Nuli Hagi-Ma.suri. 62. Ciulea Mega.-rani. 63. Iani Mocunu. 64. Gu~iu MUlllu. 66. Bu~ea }[uzaca. fl6. Chiriti Hagi-Negllrii.

67. GIl~iu Hagi-Notii. 68. Gg. Nulii.. 6!1. Adam Papa. 70. Iani Paparacu. 71. Zisi Papini. 72. Nicola Pa.tera. 73. Cu~ill Paun. 74. la.ni Pavlicu. 75. Const. Pogalia. 7(;' Tuliu PoUtu. 77. Dimitri Prapii.. 78. Gu~iu Prapa.
71:1.Nicola. Robola.

J ogu $ablmi. D. Samara. Gg. SC1Lrghioti. Dimitri SdriLli. Hristu Stcrghiu. ~astasi G. Cundu-Stel'ghill. 86. ~icola. Sterghiuli. 87. Iani Sterna. 88. Gogu $utu. 89. Iani 'ramb/ni. 90. Nu§iu 'fica. 91. ~icola. Toli. 92. D. 'l'uzluchi. 93. Ghi~i Vasili. 94,. Dimitri Vrana. 96. 1ani Ziircadii.. 96. Gu~iu Ziana. 97. Gg. Zoi~a.

80. 81. 82. 83. 84. 85.

52

LISTA JIIr. 23. Numele ~i pronnmele loel1itorilor din Cel'nefi
1. 2. 3. 4. 6. 6. 7. 8. 9, Familia. Andoniciu. Gg. Bacula. I. Barzn (Bardzu). N. 1. Barzu (Bard:w). J\.Iitru B8.tali. Familia. BeBda. I,'arailia Boeia.ri. Familia Boli. Familia Bota.

36. 36. 37. 38.
39.

Familia Familia Familia Familia

Drambali. Duliari. Ec.oIlomatilor. Exarhatilor.

68. Familia

Cara-Nicll.

69. Familia Sterghiu Nll~i. 70. Fa.milia Pacitlra. 71. Familia Pescii.. 72. 7:3. 74. 70. 7G. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 8H. 90. !H. !)'!. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. Familia.. Preangn. Familia Primichlri. Cu~iu ~abani. Familia 9ablri. Fa.milia ~iafi1li. Familia Seuli!.. Familia Staicu. Familia Stilu. Familia St,Mi. Familia Rula. Familia $uti. Nasiu ~i Hr. Tiic[ti. Gg. Tasuli. Costa Tasilli. Dimitri Teghea. Mitri Teghca. Familia 'l'eohari. Familia. Nic\1-'1'crn. Familia Popa-Timeli. lani Tira. Fa.milia Todi. Familia Tricoli. !alii Turnll. Familia Uciari. Familia Vlahu. Marcu Vurgari. Iani Za.mlmi. Gg. Zamani.

F2I1I11lia Fcndruli.

10. Familia BnzhueaWor. 11. Familia. I. Caciandolli. 12. Garin-.Ia.ni. 13. Iani Calt.l1. 14. Familia Capit.an. 15. Cu~ju Ciapam. 16. Nicola Ciacihli. 17. Hrist.ll Ciapi. 18. Fa.milia Chirghioplu. 19. Gg. ~i Vasili Cim. 20. Gg. Ciropulns. 21. Fa,milia Giilcn. 22. I,'amilia. Cinln-Iani. 23. l,'nmili,t Cinpii.. U. Familia OQ~ilt. 25. Familia Cl1eUflUtCu. 26. FamiJia. CUCllviti. 27. Tegll Culi. 28. Familia DiI.ie. 29. Familia Damaeu. 30. F:unilia Damuza. 31. F,tlUilia Ihngliari. 32. Deli-lauclI. 33. Nastasi I. Dit;in. 34. Familia Dima.

40. Fe.milia Fufa. 41. Fa.milia Garitciu. 42. Familia Ghizii. 43. Familia Giatm. 44. Familia Gicigiu. 45. Famili:L Giuvara. 4fi. Familia. Iani Hagi. 47. Familirt Hirn6na. PapalIristu. 48. Famili:l Caeiu-lani. 4[1. Familia Coudo-Ioti. 60. FMnilia Papa-Iani. 61. Iani Iota. 52. Fa.milia.lota.~ilor. 5B. Uu~iu Lambru. 54. GU~illLalllhru. of,. Fltmili<\Lazaratilor. [)6. Familia .Miiduc. 57. N. Malam\!. 58. Gg. Mao. 59. Familia Niclu ati ,)[ari. 60. Familia. 'ltlarita. 1;1. Ciupa Mociu. 62. St,ati Monahu. 63. lani Morava. li4. Stilu Mora-va. 65. Familia Nann. 66. Fa.milia Nicheli. 67. Familia Hondru-Nica.
Cerne~i (Nume d.e pozitiuni)

1. la Bi}ceti. 2. . Euza. 3. IU Chiare (Ioe neviunt de soare). 4. t Giuea (munte). 5. . Ciuca dZlnaliei. 6. la Gardini (gradini).

7. III.Grumor.

8. 9. 10. 11. 12. 13.

. Gllre (ir.\'oare). . Heino. . :Mii.giiHil. ~ Peri. . PC~itrlt(mllote). . PIlJllce.
..

14. 16. 16. 17. 18. 19.

III. Renda.. . StIi.barburii.. . Trunghita. . Tumba (munte). . Valea ra. . Vulodzi.

Comuna Cerne§i AW trei plural, $eli, articulat $e~il..

mahalale,

numite:

Pade (= camp),

Bele,. ~i $es sau la

53

LIS'l'A Nr. 24. Nnmele de familie din Liascot.eti (Lista aste' incornpldM. 1, Avdi. ? llabini. '!S. Bac6la. ,t. Bacn. .... Barca. ;; Bata. 'i Bazaca. H. Bereehet. H. Brahu. 10. C5.cin. l!. CaHna. 1" CamBIa. 13. Canecin sau Ganedn. j 4. Cangiuru. 16. Caru-Ghiozi. 1G. Ca\'lui. j 7: Hi HJ. 'il. 'd!. 2'...;,. J. n.. !;. ti. Ceei. Oiiuni. Ciofa. Ciota. Cinpulaen. Clufa. Gociori. Cuein-Miti. Cucntina. Cuia-. Diicu.. 28. Dli,e6plu. 29. Da;lipana. O. Daveli. 31. Dinen sau Dingll. 32. Drea. 33. GAga. 34. Galimi. 35. Garavela. 36. Gium. 37. Gologani. 38. Gordzu. 39. Guma. 40. Hamo. 41. Tieo Hantani. 42. .Jem. 43. 44. '15. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. Liapi. Liondu. Ficiil Luta. Mana-Ii. 1rIandaIa. j<landeIu. Mashea. Melni. Mici. !IIi1oi. 55. 66. 57. 58. 69. 60. 61. 62. 63. 64. 66. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. Nia. Palin. Papittu. Pailpa. Pamaeotu. Paa. PatAehi. Peili. Plaiu. RaUi. Ru§ia.rnil.lli. Buiu Goliu.

_Sgani. ofili. itil. omu. tolinga. Tafeea. Tangari. Taniein. Tlma.. Timi§. VIt.JZII.(VaedzaL Vaiu.

;9. Zvarnn.

63. Minglidi. 64. Mutu. LlSTA Nr. 25: din Manasi (Listn este incomplctil).

Numele §i peonumele locuitorilor G ~i jlihu ~ C. Bacula. Agemll.

'3. A. ~i C. Bala~i. .~ L §i C. Baleea. ;) ('. Birbi. ';. Gg. Biliurhti. I. Hiruchi.

8. 9. 10. 11.

C. Cani san Git.ni. 1. Caraglcu. 1. Chiehc. I. Ciohi.
.

12. Gg. Crilta.

13. Hri&tu Divinccll., 14. D. Economu.

15. A. ~i F. Gugiamlmi. 16. C. Liondu. 17. 1. .m,ci. 18. D. Nea.ng,ra. 19. 1. Pascali. 20. I. ltadll. 21. C. Sari.

LIS'l'A Nr. 26.
!\umele §i j>l'onnmele locuitorilor G. ~i f'piru Hiitu 4. Jorghi Petm Bllc6hl. Bac6la. Bacula. Caeia-Iulli. din Jiilillgi

5. Vasili Cacia-lani. G. Costa Caciu-Petru. 7. V. Hristu Caeiu-Petru. 8. Mitru Ceala-.

!J. Costa Cialiu. 10. Costula D. Cioli. 11. Hr. Rizu Cioli. 12. A; GiuvlI.

54

113. Costnla Cio,,/!' 14. Gg. CioV!l. J5. Cost.a ftli~iu Cod6ni. 16. iI1itrn Coci(ini. 17. loti Cod6ni. 18. IHtl! Costul". ]9. T. N. Clllin:!.
20. Mitl'lI Dii.flu.

36. N. ~i Taci MandL 37. Iani ~[il!ll)j. 38. N. ~i Rotiri MilUdi. 39. Catu Mandi. 40. Jani Mieiu.
41. 42. 43. 44. 46. .16. Tnna...~iMjeill. IIfttu l\litrn :Mitri Mocu. l\[itru ~1(H:u. Hristu Muea. ~litrn Hr. Muca.

,

21. Hr. Coliu I:unanrli. 22. Costilla Dilllll. 23. Iota Condo-DimH. 24. A. GaragllHi. 26. Nu~c;l (f.) Clal'agiloi. 26. CMu Gheli. 27. Gachi GllI'li. 28. Dinl1l GhMea. 29. Zoie Papa-Gg. 30. Familia. GogiWlor. 31. Gachi ~i Hr. Gngu. 32. Costa. Gu§ea. 33. Mitl'll GU§ea. M. I,ia Ianaehi. 35. Part(.nt~ Pap~.- [ottl.

47. Familia MUI'ittillll'. 48. Fntu Kaste, 4,9. Mitrn Nut.u. 50. Mihu Panr'lu. b1. Uolitl Pap,!. 52. Cadu PascH. 53. Iota. Pascu. 54. 1. D. PasclI. 55. Gg. PIl'§itu. 56. A. Raiti. 57. m.tu Rafti. fi8. 1. ~i Spirll 0ithllcllli.

:)9. Familia 9abacula~iior san Zarzltvalilor. GO. C. V. ~i Panu S,tI:a. (i1. Mitcu ~amn. 62. Vasili ~iba. 63. V. $imba. 64. Oatu 9imba. G5. Mandi 9.imbn. G6. Mitru 90giu. 67. Nicola ~ogiu. G8. T;),nasi Taci. Ii!!. Iani Tanu. 70. IJristu Vnena. 71. I ani Varzeli. 72. Costa \' asili. n, Hr. ~i Totu Yasili. 74. Illni Zarzavali. 75. A. Zoic. 7G. Haralamp Zoie (~au Colin Papa). 77. lIlitru Zoic. 78. Nicola Zoili.

Mill:l1fJi (C:itev<I nllmc de pozitinni):

I. lleneehi. 2. Ciucl1(viirf dn munte). 3. La (,iun~a (0 parte .de munte).

4. La Guvii. (0 gaur'l 1)(' muntel'J Oldea). 5. Meziula. (un platoll de mllnt,i~l)l', uude em m:\.i

lIainte a~cz/lt satul Mi.

ling!) .

BAHABULEA
209. Capitan Barabulea. a fost un vitcaz din trupa armatolului GMorrJu 7'ornu. ' ApL<1't'O't'€},:IjC; Bcx.Aocwp(TIJC; n mcntiollcaza, prcfacandu-i lllUIIC!C in nocpoco6).,occ;, prccnm ~ipc arma-tolul Beltt lani 11prefacu in Mm:).,0YLocWYj<; a~a
Rau ' A!l1t'E).,0YL.xwrV; (vezi ' ApLO'''. B(£~,o:wp. in Kupa 11>OOU'V1) P , pag.

1(1).

Bambulea.a fo~t HOlllan. Porcell\. Rarabulea StJarm ~i in Romania. BA.JrmCIlI 210. /1'ra.(iiBajrlechi au fost mai l11u]1i 1Lpitanidin Olimp, Iii ai lui TaC nasc lJnjtlecli/:,Cli re~ediJ1ta in ora~ul 111'tcrim:/a, provinciaZagomdeJa din nOl'd111 om~uJuimaritim Volosdin Tesalia. :MuJti in ei luara parte imcmnati'L d in revohttiunea grcaca (vczi la Nr. 49). Chiriac Bajdechi aduse nmri Rcrvicii o~tirilor Sultanului ]a IIlPtele in eontra lui Ali pa~a ~i de aceea spre reCOlllp(')l~1L SultnnuJ, P<'JaJlga capitfuwtnJ Bau pa.rintcRc,ii mai £land altc tl'ei }Jla~i, 55

I

.

'

:""'~ V,leitin~iui, pi"'. dela Armi"" Ii _ea delo Do~o,",: toote in TesaJi'.

]
f
..

(v." m F II, '" 0 n, III, pag. 134). Au 10" Rom&m,dupn cnm so de",,,. J
VARNACHIOTI

",." I. No-.49.

2.11.Gheorghe Varnachiot-i, and incepu revolutiunca greaca.,cra armatol c .W:l1l'ntlasupra EtoIici ~i Acarnaniei intrcgi (F i I i III0 n, III, }Jag.329). El ;wu un Irate numit Ghiott~, are a fost capitan al plasei Xeromerdin Acarwmia I c (t!' r j cup i s, vol. I, pag. 302; F i I i m 0 n, III, pag. 341). Ambij luara parte '} InsemJHLtrt rcvolutiunea greaca, insa Gheorghearnachioti, ncvraJld SItIucl'cze in V dupa onlinele color dela gllvernul ccntral revolutional', cad nu .weau nicio it/eie dcspl'o luptc, iu banuit eil.trateaza cu Tureii ~i tratat en tradittor; dpci se las[t de a nuti lupta eu Tureii ~i se impaca cu ei, cu conditiunca ca Turcii sa JlUtmteze po cei din capitanatul sau ca inimici. Daca. a !acut biue sau rau l\'~abtinelll de a califica aceast.a, insa dupa cum Ipsilante, Negri, etc. ~i alii elltiva Fanarioti (ajun~i, DUlllnezeu ~tie, ca dirijatori ai revolutiunei) tratau pe capitani atiit de mizerabil ~i dupa. ordinele proste~ti ce Ie dadeau, ne mir5,m cllm Ull facura ~i altH ca Gheorghe Vamachioti. EI ca §i Od1:seu, Ini fiul Andrufu, trail'a ell Turcii ~i-i cuno~teau bine, ~i chiar erau de mult amici Clicei llIai prillcipali generali tllrci, Albanezi, pc care Turcia ii intrebuinta in contra. dipitallilor rasculati inrevolutiunea greaea; caci aceia servir1Lsubt Ali pa~a ~i multi capitani romani luptara impreunli. cu ei mai inainte in contra inameiilor lui Ali pa~a. ~i Varnachioti, dar ~i Odiseu Andrutu ~i alti capitani, in tirnpuI l'cvolutiunei, cand vedeau ca n'aveau incotro, tratau provizoriu eu Tureii, sau se prcfac.eau ca tratau ou ci ~i, ca~tigand timp, faceau eu accle lmtari mai mare rau uncori Turcilor deeat eu lupte, pentruca n'aveau o~tiri I!lari, nici munitiuni de razboiu in abundenta ca inamicii lor. Dcacecu, de multe ori eci dela guve1'llulprovizoriu, nc ~tiind tactica arlllatolilor, ii banuian .m trMMori ~i-i deseurajau. Astfel Odiseu A1tdrutu Iu tratat de trlLdMor ~i JIlai tarziu sc vazu ca tradatorii sau egoi~tii erau cei cari 11tratara astfel; gsernenea Gheorghe Val'llachioti fu banuit ca tradMor, dar toti mai tarziu rceUIloscura ea tratarilc lui crau prefacute ~i stratageme; caei nu ~tiu de ce Ipsilanti, Negri §i al~i fanarioti, parveni~i la guvernul central, puteau sa l1lheasca mai wult Iiberarea cre~tinilor din Turcia decat armatolii, cari sufeIirii, Cli poporul §i-i euno~tean ranile, ~i cIliaI' ei a'\'eau ata-tea prigoniri de raz. !mnat in contra Turcilor. Deei to~i scriitori mai reccn~i ai revolutiullci (pag. 420)~i greec~ti, precum G u d a s (VIII, 161), Xp1jO't'o:;B.u~iX\lO'no~ ;t1tii dec1a.l'ltinocellt pc Varnachioti, care, jignit in amorul sau propriu ~i in rJ.t@nitatca sa de vechiu capitan, sau vechiu print, putem zice, prin banuiala co aruncara asupra lui Fanariotii dela.guvernul central uzurpat de ei, ii dispretlli §i canta sa apere, cum a putut, pc supu~ii SRi de furia Turcilor. 56

, G:~eorgl~e Varnachiot~, e~inn mai vru sa serveasc[tsnbt Ipsilante ~ialtii, d ~lehmr ~lIaparte CIIo~tIrea sa imprellna, CIITurcii in cont.ra celorlalti ea,pitani revolta.tl, iusa aceasta 0 facu ell.sa ajnte in mod indirect pentru prosperarea revolutiunci subt mana ~i poate ell.sa-~i razbune in contra defaimatorilor sai. .Nuse vede insa nicaieri el\ el, chiar in supa.rarea sa" sa fi fa,cut vrelln rau revolutiunci. $i Nicola Sturnari, capitan gencmI asnpra provinciei Aspropotarn .dinTesalia, facu ascmenca t.ratari provizorii cn Tllrcii, ell.sa scape populatiunile PUs(~ subt protectiunea sa de furia o~tiriJor]]u'viiJitoarctllrce~ti, ciid cl era, responsabil de oriee nenoroeire a supu~iJor sfti, dela eari mai inainte strangca biruri ~i se foloBeael de ole ell.un print independent, ~i a, fost banuit i~iel, dar n'a vrut. s11~t.ieniei sa aseuIte de nimol1i, eaci eI singur euno~tea. mai bine ce trebnia sa, faca in capitanatul sau chiar pentru prosperarca revolutiunei (P 0 u que viI I e, Regener. vol. 4, pag. 274 ~i 279); ~i /lceste tratari nu-l oprira mai tlirziu sa lupte ~i sa cada, cn glorie III.c?irea ,din Misolonghi. Gheorghe Varnachioti cste numit VlallO-gheorgachiin cantecele popnlare grecc~ti.Deci a fost Romlin (vezi amanunte III.Nr. 203). EI avea, cum am VI\ZUt 'ai SIIS,un fra.te care pluta numelc de botcz lotu. san Ghiotu. Numrlc m lotu, 10111. va,zut (la pag. 39, coloa,na II, ~i III.Nr. 189, ~i eetitoruI poatc am c.auta~i listele de numelo do locuitor a mai 111u1torate romane~ti) ca numai s ,Romftlliin poarta. Deci ~i prezenta unui astfeI de nurne in familia lui VlahoGheorgachi Varnaehioti arata ca in adcvar avem a faee cu 0 familie 1'omiineasca. Gheorghe Varnaehioti, am vazut III.Nr. 203, ca se iscalea in greee9te ,irEWPY&XYj<;NLXOAOU, Filimon (III, pag. 334) ni-l da. iscalit ~i rEWPYLO'; iar
;

BOCpVUtXL(~'t7)';. Porecla

BIXpVUtXLW't7).;insemneaza:

lOC?J,itor

al satului.

BIXp-

Vay-IX, se ziec ~i BIXpv&xooIX. care Credem ca aceasta porecla i s'a dat pentru Cell~i avea, rezidenta in satul BOCpV&XIX, poate ehiar sa fi fost din i dar

IBOCpV&XiX. aeeast!\. In

ipoteza iata ee zice P 0 u que v i I I e (Voyage, [\'01.III, editia II-a, pag. 461 ~i nota 3) desprc satele Comboti, Candili ~i Var.naca: «reunion de douze cabanes. .. Les ehreticns relegues dans ces escarpements. .. il existeraient comme separes du monde au milieu de leurs rorhers, s'ils n'y etaient trop souvent visites par les volems et les AIbanais '1. Varnaca. era un mie catun far~arot('se (vezi ~i III.pag. 136 a aeestei carti a noastre, unde tot Po u que viiI e spune: «ce canton solit.aire et sauvage... posslklc encore une population etmngere a Ia. Grecc par ses 1110ellrs01. son la.ngage)}).Acest limbagiu, deosebit de eel gncese, nu putea fi aItuI decat eel aromflncse. Dint-r'un cantec popula.r grecesc (F a u r i e I, vol. II, pag. 4, versul 9; Pas s O'V,pag. 159, cant. CCXXVII, versul 9; vezi ~i textul grecosc la, pag. 204 11acestci carti a noastre) aflam ca Gheorghe Va,rnachioti ia ~i 01 parte impreuna eu alti armatoli la 0 espeditiune a Jui AJi pa~a, satrapul Epirulni, in contmlui Ibraim pa~a din Berat, ora~ in Albania. 57

BIND

212. Capita/n Hinu a fost a.rmatol in Olirnp ~j luii,pMte insf'II1nat1l. revoin ]ntiuncn goff'aea.deja 1821 Impreuna, eu alti capita,ni de pc Olimp, ptccurn Va.nyheli Ciiciu, J1htru' BajdecM, Dinn Ta.yhila, Ciilin ,!,am, J.htru L~:a(:Op Costa [}u.bioti, 1ani Velendza,Cota.~i allii (P I' rev 0 s, 'AITOfLv.7tOA€I.HK vol. 1], pag. j3 ~i 17; 11'i [ i 111 n, IV, pag. 282). Per c v 0 s, In rit<ttiunea 0 tip mai SUi>sorie J\ht:vo<;, iar 11'i ] ! III 0 n, earl' elimineaza. sau stricii. nmnele

rOmaHr~ti, scrie B-'ijvo<;. Bt:nu.,Rim., Rim ~i Ghinu, Gkina, Gln'nea sunt r()l1l[tnc~ti; clar:, crlpita,n Binn a f()st Roman (vrzi pag. 99, nota. 28).

Jlume

BnASC.~

21H. 1alii: Bruscaa. fost capitan HI~Hbolacului, plasa din provincia Ciirpe?n:~nhti(T r i cup i s, 1, pa.g. 309; If j I i III 0 n, III, }lag. 346). EI lua parte IJlSrmnata ~iIJJrcvolutiunea. greaca deja 1821 ~ise distins!' In mai multI' luptr; 1I('1tvancitunuri, cl niou din trunehiuri de par (T l' i cup i s, 1, pag. ~nO). PIasa $ubo]ac estc locuita de Romani (P 0 u que v ill e, Voyage,ed. n, vol. IV, pag. 21-"-24; anumI' pa,g. 23, un de poate vedca cincva numelc rO[JIaJle~ti le satelor). .Iar porecla lui Ia.ni Brasca ne este datil. de '1'r i e lia pis: M7tpa(JxC(<; Ii'i I i m 0 n, care elenizeaza H1l1neler()ma,lle~ti: Dpaade
xc<<;,ltr de 1. e. KOAOY.OTpWV1j<; i ("EyypC(~!X xC(r. emO"mA:Xr. :pr. '6js 'E),A. m E:IT!Xvc(O'Taae:w<;, 280. rLaw1j<; I1pooxC(c;, TPLXOU7t'f)<; }Jag. ne-a dat cea lIlui apro}Jiata forma, a poreclci; ca.ci ca,pitanul in chsetiune era poreclit Brasca,
Ill!

Rroasca,dupa

cum ar putca credecincvadin forma.n poO'x.cr.<;, dar ori

Brased ori BroaBea, avem aface Cll un Roman. Este adevarat ea Greeii seriu :E<iWIJ<; 100 de Soare, M7tpo<:rx!Xc; Ioc de Broasca etc. ~i IUitudu-se cineva in b1 de ccle serise ~i de formele aualoage ar putea sa, sustina ea M7tpaaKO: n poO'x(X<;, reproduce pe Broa8ca (vczi ~i la pag. 30, P. 2). Broasc(1la Macedorornfmi insernllNtZa broascii testoas(1, iar broasca la ei se zice broatec, iar un brosco1:Umare se zice Bata, care serve~te ~i ca porecla .Ia eei en gum mare (In AO:fL7tp(I)"1):;, vol. II, pag. 75 gasim pe un Stergh1:u Rata din oomuM Siiraen dcla Pind; iar in vol. I, pag. 5;~ gasim numele lwei ci~mele B1'asca M7tp(O'xlX). 1\1ulte ci~mcle la, Macedoromani sunt nurnite Brliscii, poate dela baril, blira~ca, bUrilsca, brasca, (vezi ht pag. 66) ~i numelc Brdscil sc aude des ~i ca porccm. Aeeastrt porecHl se ana, ~i la, Romfmii din 1:;t.l'ia (vezi: D'ie Romanen, de Bid I' r man n, pag. 136, lIota 1). Ci§1nea'llala :Macedoromani se zice §opot ~i mica ci~rnea,$opo0l. Loeul limed ~i rnocirlos dcla ci~me]c se ziee 1n1lcelt'll,~i cine se fe~tele~te ori se uda ori se IIInplc de apa sau de glodul dela ei~mele se ziee ea: se tace 1nucMle.

; Provincia Zagori din Epir cuprinde 46 sate, cele mai multe grecizate astrtzi s/w pI'. call'. de a se gl'cciza.. TontI' aerste sate acu1l1 0 BlIta de ani vorbean

romanr~tc~iIn cele, pc cale de n se grcciza, ba.tranii inca vorbesc rOlllane~tr. F'iinrIcii, ei greciza,ti din Za.gori JlUvor sa crcada cil.slint de origina, vhd1ic.ii. c cd cr. serie aeestc rii.Juluri a cules numcle ~i pronll111elo turor fami!iilor din tu ecle 46 de sate ~i numcle de familic toate Sll)1tvlahicc. I\i,ti inc% 111 a.C('(I,KtiJ, en-rh' eititorul va citi 1J,ccle numB proprii ~i, comparill1d\l-](~ c(>leale eelo/'cu Jl1Jti omfmincgreeiZitti,va vedea ca toti Z11.gorc1J,uii Vlahi. In a.cea.s/5. H sunt

provincieexista un sM, scmigrccizat,care se nllme~te$opote~ It mbrid c. (L
. n, }lag. 82); () pozitiune de Iunga $opotel, unde estc () cj~mea, se 111111109to (L u'm b rid c, n, pag. 105). Am fa,cut 1tccasti!, id M1lciale l\'lou't'crL&Acw; grcsillnc pentruca previtd ca, dupit publicarca. dlr1;.iinOB,stre,arc sa se ivea.scii,

vreunZa.gorcansa C011tcstezeOllla,nitateanumclui IJrd.scif, spuna,nd cii. 1;1, r
Grech: an Elinii din Zagori, deseendcn tii lui Temistoelc ~i Pericle, se afla. s acest mlmc ~i ca ~i dipitanul l11.niBrusca poarta, porecla clineasca. Grecii 81mEJinii din Zagori sunt Elini de contraba.ndii,. JII conJllJ1a Avela, <tela Pind cxista 0 ci~mea, J1l1l11ita Brascii. Ia.ni Brii,scii,dar,di1iplasa $ubolac ~i armatol al $ubolac~tlu£,(I,fost Ronuln. POll q n e v i II c (Voyo.{Je,vol. IV, edit. II, pag. 24), vazand ea, pllts(I, .s'llbolaccstc locuiUi. nnl1la.i de Romani ~i llecunoscalld sensn! cuva,nt.lI/ui $ubolac, seric Sou- Fala.chos. Macedoroma,nii au urmatoarcle formo pentru cuvantuJ ~obolan, cu cari Intcleg ~i diferitclc spccii de ca,rtit,e: :j'Ubulan,,~It-

l bu,ran, ~wnuron£u, 1n1t.~unoniu, mu.'}urica, ?nu.~unidi, 1/I.u~q~miti(, intcl~g 1/1.1£!;

~u,noi1tl, au mica ridicii.turlt de pamant ce fac c6rtif.cle. Multe locuri, ullde s sc vad desc mu~unoaic, poarta Humele Mu.~unite, la lJbt.'}un*. Pa.tria ea,pitl1,nuluiTanase Diacu. (vezi Nr. 227) din cauza aecasta se nU111ca, lII7,(,~unita.

i

I

I !

CAPITANI FAR~EHOTI
CAFRITA

214. Costa COo/rita, era armatoJ eu capitanat, ci un simplu haidur, nu dupa, cupriJlsul cantecului sau din Pas s 0 v (pag. 74--75, cant. XC, uncII' vedem ca Iua prizonieri ni~te Roma,ni, <lela cari cerea bani spre a-I Iihera ~idin care ca.llzaarmat.oliiCarpcni~uJ\li, ratii Ghl:1da.,qi, \mire eu \In 'furl' f in :Muhunia.raga,il Ilcisera). Acea,sta. s'a intltmplat Intre anii 1800-1810. Un cio!m!l, tot din :Lceast1\.amilie, numit Nicola Ca/rita, om clIJ"a.gios, xecutii f c lIla,jmulte rnisiuni pcriculoase, in timpul revolutiunei grcce~ti, sub connl.l1da, Jui Od£.seu ndmt1'(' If i I i 111 n, III, pag. B67; IV, pag. 121 ~i 122), Costa A ( 0
Cajr£[a

era Far~erot. din provincia Ca,rpeni~ultli, i cste cunoscut de Ro7

mani slib l1umele Costa Cavricilu, adeca micul rae, pentrudi. er(l, foartf!, scurt de talie. Ca haiduc facu multe rele ciobanilol' dela munti ~i H1satriste IIl11inl.iri e unde trecu, maicu seama la Pind. El avea de amic 111 p Pind pc un.Homan, capitan, numit Ta,na.sc Th)Va,ca,!'£'nf' ('sIc da.t(~I,doua perSOIl,DC' 59

in Pas S 0 v (pag. 70, cant,. XCI, vCl'surile 12-14; aici numele lui Tanase go-va, racandll-se 'POOO7tOUAOc;S tra.nsformat ~i in 'POY07tOUAOc;, s'a adicao it t1'ccutln y, din cauza IIrmatorlilui 7t; Rogopulos a fost Homan: Mav epxo/L'
d7tO 1"~V I\1-t)ALd: L' cX7t()'t'd: BAOCZOX(~pw. -- M1jv e:!~€:; 1"av X
TOV

.

poooeocv&CT1J

»). Vezi la Nr. 249.

.

POy67tOUAO xoct

Homanii au ~iporecIelc Gartea~ia(wm (ve~:ila pag. 10~~,Nr. 30 ~i la pag. 103, nota 16. La accasta nota este data ~i porec.Ia Gatri/a, insa J1umele lui Costa Gatn:!a K<.:JG1"occ; Kocprph"(Joc, fi.indca Romanii dela Pind il cuuosc sub forma Giivrici-lu, uu cste dcla Gavra (=gaura), ci dela Gavru = un fel de rae CI1opt picioare numit de greci xcxpxIvoc;. Kcx.cpphmxc; esto lIume grecesc, nici JlII poate proveni p1'in mctateza ntl deJa cuvantul grecesc Kcx.prp(>rGCX,Gosta Ci£vrici-lua fost Fij,r~erot, caci ~i'Ia.ei nu se aHa deloc pOl"odegreee~j;j,pent1'uea nici in dialectullor nu gasim cllvinte greee~ti, pc cand gasim albILnczr.~ti. A fost dar Roman. Poreela Cavric se gasc~tc ~i in Sat a s (N€Oe:AA.
(yLAOAOY(OC" pag.

471, 578 ~i 655).
CARA-IANACHI

215. Ga,ra-Ianachi a fost din trupa lui Gaciandoni ~i negre~it ca ~i cl (\ fu~t Far:!erot ea ~i ~efnl sall. Est.e mentionat in cantcelll lui Caeiandoni ea tova1'ii~ en 131 ass 0 v, pag. 82, cant. cr, vcrs. 2 ~i 13). (1' Gara.iscachl: Giongase1'vir11. Caciandoni, sub e11re~i Gara-Ianachi ~i sub dp lIlai sus, ~i de aceea credcm d~ un oarccarc eh.ililHch, in revolu ~illnea gn'aca en nume1c Anagnostt: Garailmi, PI) care il gasim des men~ionat impn'ilJ1r~en Garaiscachi ~i ell Ciongl£, trebue sa fie tot Cara-I a1~achidn maio mD cel men tionat in eantec.ul lui Cacia)ldoni. Pc cand T l' i c n pis (vol. HT, pag. 154 ~i 382), ne da pe acest Anagnosti en porecla Garaiani, Filimon .11 ria CII nnmclc Anagnostis GaraianollUlos (Ii' u I i III 0)), III, pag. 348). i-I A.nagnosti insa se isealea eu poreela Oaraianis, nu Caraianopulos, ~i aeeasta fJPvede dilltr'un raport dat de juriul militar, care judecr~ pc Caraiscachi, in !'Im .-aport este iscalit ~i el (T l' i e u pis, vol. III, pag. 382). Tot din familia lui Oamianachi trebue sa fi fo:,f,~i loan Caraiani ~i Dimitrie Caraiani, pc .enri ii gasim servind sub Caraiscach'i ill luptele de langlt Atena eu Chiutldli l\lehmet R('~it pa~a (Xp'ijG't'o~ Bu~&v't'~oc;" pag. 155, nota. ct, ~i 156 11ota.a). Am zis rlespre Oaraianach1:ea 'neglC§ita. fost Far~erot, ppntruea, se ~tic eu, annatolul Ga(:iandoni era fanatic nationa,list roman in contra Grc(jilor ~j admitrrmt nnui Grrc Cara'ianacln in trupa sa ar fi eeva eu neputinia; {b]JoiCaciandoni, ca Far~erot, nn avea eu cI decat numai Ffi,r~eroti, ~i p1'in Ilrmarc Garaianachi sau Anagnast1' Gara1:ani~i loa.n ~j Dimitric' Garaiam: trf'bue sa Ii Iost loti din aceia~i familie, de oarcce ii vedem mentioJ1ati Jlumai 60

cu Ci(J1i.ga i CII Ga1"al:sC(zclti, ~ cari, impreuna en Garaiaurtchi, au fost ill trupa. lui Caciandoni. Toti dar au fost Romani. (Vezi ~i la Garaiscachi la Nr. 216 ~i la Caciandoni la 1\r. 162. Vczi ]a Nr. 272 pc un lani Batardt. Acesta it fost Gara-lan/wki, san Anagnosti ~i Dimitri.de mai sus, fiii lui Iani Bataria, servi ~i sub Lcpenioti, fratele lui Caeiandoni.

CAHAISCACHI 216. ClheorgheCaraiscachi a fost arlllatol ~i eel Illai marc general dintrr toti in ruvolu~iunea. reacll..EI se nUllleaGheorghe g CaraisC1.t simpln Casau I'aiscu.(P 0 n que v i I I e, Reghl.er.,vo!. IV, pa.g. 339, 340; AA£~CXVOpO~ 2:ou'mo-;, Toupy.o(J.ocxo,; 'EAA«t;, }Jag. 65, randul a.1 doilea). :Mai des insa, il gii.sim su b fonna diminutiva, 'Ko:pocr<JY.I1.Y."I)<;; = Caraiscachi (F i I i III0 n, III, pag. 348, ~i in IlllzItialti auj,ori). EI de tilllpuriu a fost numit Caraisca,chl infonneb dimillutiva., in loe de Caraisc"U, pre a se distinge de tatrblsau, care s se Jl\lnH"~b ndrei CaJ"aiscu, pentru ea, t;lnarul Garais~'1J"ll desele luptc eu A i TlIl'cii, inaint,e de revolutiunea greaca, ajunse foarte celebru, ~i ca sa nil se confunde nUlhele Jui eu lbl tatiUui sau, e.are deja era vestit ~i de aceea em pOfl'clit de Turei Camiscu, care insemncaza Veliul-Veliilor san viteazul vih'jilor, Iu numit de popor Cltra.iscach?,adica micul Garaiscu san Caraisc.u liltl. Ghcol'lJheCaraiscar;hi des este numit j-iul Oiilugiirite-i de multi <butori
Z;"up(o(,)V II. Aoc(J.itpoU (in Pewpyto<;; Z~AO)(Wcr't'CXc;,'AO},v1)O"t, 1868, pag. 4i jos); ~i mai eu searnlb Xptcr't'oq>opo<;; n€pp~t6o<;; (in carte a sa' A7to(J.v'iJ(J.o\le;u(J.cx,,;,~

itOAe;(J.~?a:, yo1.II., pag. 28-29) ne espJic1'i, lucrul prin urmatoarele intcresantc amanuntc, ce ne dlL,pe ea.rinoi Ie da.m aici in traducere din textul grcccsc: «Mama lui (Caraiscacht) se numea Zoie, naseuta ~i erescuta in satul Seolicaria, care se ana in cpa-rchia, Artei; IJarbatul ei se numea lanachi :Ma,vroma(;iotu, din s1l,tulMavromati, eMe cstc aproape de satul Fanar al Eparchiei Agrafa; dupa moartea bal'batuJui oi, se facu Ciilugiiriti'i,.~i dupa treeere de Ullan, impreunandl1-se pe a8cuns, coneepll 1) pe a.ecJa, desprc care cste vo1'b3o, niiscandu-I in mentionatul Bat :Mavromati. Avii.nd banuiaHi. de inevitabila pccleapsa a faptei 's111edin partca Gl1VtJrnnJuiOtoman, Ina.nd pruncul, se refngic illtr'o ]Je~tcrltaproape de satul Jluzachi, mbrese afla spre finele Eparchici Agra.fa; ::tand aeolo peste patruzcei de zile, treeu in patria oi Seolicaria. unde t1'ai, eresealldu-~i copiIul in lIlodul eel mai aseuns posibil ~i cu eea I1mimaro ingrijirc; treeand ca1;iv~l, a,ni, Caraiscachi sc duse la IanilHb, unde, a.jnngandla varsta de cinsprezeceani, irnbrati~evirata militara, inrolanflu-sc
') « De multi so zieo (adauga autorul II£~I~tXL6o<;, aeeastii. nota) ca Capitan Cara.iscu in dela Valtll se inamora. de ciUugari~ii.~i naseu I"! CaraiscacM. din cauza aceasta 0 a,para, de orice pedeapsa din afara. _, 6]

,,; Plerct'Jnr llii Ali }Ja~a; viv(tcitatca llii naturam ~i ura. in contra TurcillJ!' il arttJlcara 111 multc uCRonlini; maniindu-sc Pa.~a de aeeasta ill eontrn lui

.;II cOJldalllna. prJltru un an in Inchisoarca dela Tepclrni 1), de unde Ol~mi&~ r:achi, dezertand lloaptea.,se duse la Agrafa ~ise uni cu CacieUldoni acolo, de
\'pstit ~efde brigCLllZi ~iinilllie al Pa~ei; dupa einci ani, fiind viu prim CCLc1a)ldoni, prill trihlare ~i din cCtlizaboa-leisale ~i fiind dus impreunlt Cllfmtele sall Gheorghe la Print ~i luand amandoi 0 moarte foarte eruda prill sfrtrfttllan'<L :;;oldurilor, Caraiscaehi ramase ell Lepenioti, al treilea frate allui Caeiandoni, }i!'care, neput.'1.ndPa~a sa-l doboarc prin anne, i~nUIlli capitan peste Agrafa; dCLr uprt un an il ucise ~i pe el prin panda, pe care i-o promise ~i 0 executa d

fidelnl sau slujitor Nieu Teu Agrafiotul, din satul Hrisu »,
(Il\lurind toti trei fra.tii (Caciandoni), ramasera ca ~efi ai camarazilor lor, 1',lI'lerau tot.i patm sute, Gheorghe Cionga,Gheorghe amiscachi,VasilePantjal C ~i loan Fmnghista, cari, eoneentrandu-se, tineau Agrafa cu armele, etc" ,j"..». Cele ce spuHe Perevos in textt~l ~i in nota citata mai sus nu lI1ai sunt llici
.11 'au

fost un mister. In adevar armatolul Andrei Cllraiscu Bacola, fratclc

!"i Gogu Bacola, se inamora de Calugarita ~i avu un fiu nUlI1it Gheorghe, 'an' JIlai tiirziu lua porecla de Caraiscu., poreela tatalui sa.u. Cele ce n'a ~tillt j'pwvos sa ne mai spuna ~i pc cari noi Ie-am aflat dela batrani, rude de ale illi Cionga, nepot.ul lui Caciandoni, sunt urmatoarcle: Andrei Garaiscu, UtUi.Illlicului Gheorghe Gara'isca.chi,era ruda cu Caciandoni, anUllle era nepotul lui Caciandoni 2); fiindu-j uar ru~ine a-I tinea eu cl, il dadu fami!id

~'adandoni, care il puse sa pa.seaoile impreuna cu alti bae~i dill aeeasU\, af . CI,j varsta oarecare, t
,ilie ; ,dic~ la 1i"8,r~erot~i .n0mazi, ori.cat de ~o~ata ~r ~i0 familie, !)~etii, ~}~na
1~1 petrece vleata pascand ~I eJ turmele parUlte~tl IIll-

~
~

!

j'n-unit CIIdolmnji salariati. Noi am apueat batrani Far~croli, cari cunusclIrfL "'I.C;oban inca pc Gheorghe Caraiscachi. Cand Caraiscachi ajunse in vil,rstrl ,Ie 15--18 ani, taUt! srm Andrei Caraiscu, care era armatol, il IU1I, langfL pc ..I In mica Sit trupa de voinici. Tfmarul insa Caraiscachi dupa doi trei alii a. I',st dat oa z5.Iog tata.! sau lui Ali pa~a, eare-l orandui in garda sa personala, de fJI ,'are se ana ~i un alt fiu de armatol, Odiseu Andrutu. Dupa ea~iva alii dl' scryiciu militar la curtea lui Ali pa~a, Caraiscaehi fu Hlullit armatol dl' Ali in Acarnania superioara, ~i la 1804, eftud Ali pa~a reu~i a expatria pc ,;!ll'ati, C,lT<J,iseitchi deja arrnatol supus lui Ali pa~a. Per e v 0 s (in era '(JTopl'1."rou LOUAtOU Y.:xtn&.pyac;, \'01. I, pag. 166-167) lIe spune ea )11

itimde lupte ale o~tirii Illi Ali pa~a ell Suliatii, Caraiscachi ordonat a pl\zi 'p>('Morilein contra Suliatilor, prinse ~i trimise la Ianina. pe Triantafil Pa. !1J~ca., gincrele Iui Chitu Botari. Porevos ne spune in eitatiunea de mai sus
iI

t) Pittria natalfL it \.ui, Ali pa§a, in AIlJa~a.. · POll que v i II e, Regene.r., vol. lV, pa.g, 163. 62

despre lla~tcr('a. Iui Cara.iscachi ca a. fost inchis un an ill inehisoare de Ali pa.~a~i en. scapand se dusese ~i se uni ell Caciandolli. Aceasta nu rste exact. Cand Ali pa~a lua toata averea de tnrll1Ca familiei Cacl:andoni ~i 1J.crstll, cn fratii s1ti Le]Jenioti ~i Ha§ioti se rascuHi.in contra Iui, CC1l'aiseaehi, te~i t.rii,ja c bine eu AIi pa~a, se deeise sa ajute ~i cl Ini Caeiandoni, ca ullnI cam fu eresent in aeen familie ~i din care facca, parte ehiar. T~isacrifiea da,I' reccntnl 81JH eapit1l11at ~i se uni eu Caciandoni ~i ell fJ'l1.~ii ~i dilpa moartra Ini, Ini, Caciandon i ~i ;j, lui Ha~ioti, rrLllHJ.Sc trupa lui Lepenioti, a,1 treika frate; in caei, dc~i ('\,11, na,tural alilli Andrei Camiscu, rudil de apl'oape en Caeianfiu doni~tii, se co.nsidel'a ~i cI ca fa,eand parte din familia Caeiandoni. Xp1jcr-.o<; Bl)~rXV-'LO<; 256) ne spune en. tanaruI Caraiscaehi, rama(pug. nii.nd din copiIarie fa.ra proteeFe, i1Ubrati~il cariera armelor. Prin euvintole (rdin copiliirie !iira proteC/ie') intelege ~i cl na~terca ilegaIa a lui Camiseachi, insa 11'a fost, CHma.m vazut, f1\.]'3. protee~ie, eaei a fost dat de timj1uriu fami/iei Caeiandoni de ea.tre t.aW.!BitU.Andrei Caraiscu. Am Vltzut Ia Nr. 207 ca. AtUlrei CIl1'fliscuDacola, poreclit ~i Deli-lsC'lt,
it fost Roman; atunci i;iGheorgheCaraiscachi,fiuI sa,1l atural, a fost Roman. n Tatallui Caraisca{;h!: purta porce(a.Cam-lscu, care inscnmcaza: del£lI.ldeliilor,

viteaz'U.l itejilor (ve;~i130 207 ~i Nr. 182); Camiscachi fiul sc arat1\, 9i mai v Nr. mare uecftt tat.1U sa,u, ajUJlgalld prin vit('jiilr sale ~i prin geniul SItUstrat.egic eel mai mare dintr<~ toti gcneraIii rcyoluf.iei grcce~ti dela 1821, avand comanda genNala asupra tuturor o~tiri\or rcvolutionare dc pc useat ('1'r icup is. IV. pag. (i3). Per e v 0 s (' A1to(.L\I'Y)(.Lo\l&U(.LC<-'iX vol.' II, pag. 29-30) ne 1tO),&(.LL:d:, spune ca. G. Cionl/a, G. Caraiscachi, Va.~ile Po.ngal1) ~i loan Prangista.1), eari dupa asasi11area lui Lepenioti lual'a. comanda cplor patru snte soldati ai sai, tinura ell a.nnclc provincia Agrafa Ull an aproapc. Ali pa~a neputand sa-i snpuua ell a.rmele, a~tepta iarna ~i I'igorile ri, ~i rpll~i a-I face sa cmigrczc in Leueada, una diu insulelc Jonia-ne, (',are em sub stapanirea Englezilor. Englezii fiind )11alianta eu Ali pa~a, era s!t-i prcdca lui, ~i deei fura siliti sa
') Yasilo Pa.J1!/l!l cste nciyx(xAo~(dc In niiv 9i nil
XOtAO~),

ri cste nn pat.ronil11ic

romancse alilli Prma. Dela Pan a 51' fal:e dirnilllltiniJ Panco. PaIlW, Panger, Pang//,. dc nnde patrnnimicul Pallga.r,;, }'angalu, m dda Damu, Damali. stramhll, St.nimhali, lthuna. Ma.maii, GazlI, Gazali, ct.c. Vasile Pangal era Far~erot, ~i prill llrImlrC nllmc greccse nttyxctA6~ la ei est-c (:cva IICCIIlloSCIILApoi Far~ctotii nllluall in trupele lor dcefLt IInmai Far~croti ~i prin IJxe\'pthnc Romani lIefiir~er()I;.i, I'll at.ata mai pntin Greci eiit.rc cari I1.VCall an aversiune ~i-i pcrseclltau (vezi ~i la pag. 13, 209-210). SllfixlII ,:sta dcla IIU~i melr propriu Franghi.<la este UII patronimic nzitat mai II1lllt la fii.r~erotj, la. cari giisim ~i pc un vestit om de Mmc 9i ~cf al unni nUIIlCI'IJS trib far9crotesc, cu numclc Cole Ghizii Cordista.. In coc legii.tura. stii. a.cest Hume Gordista eu !lumele !:XOpo£axol, Kopolcn~, Koo8rn~ctt a.1ullor triburi ga.lice din Pa.nonia ~i de aiurea vOl'biin PI' larg aiurea. Pal!{1al dar ~i Franghista. mentionati aici, au.rost F;ir~~roti. .9i numele' Pantu, Pandu' slInt patrnIlimice a llli P(I.na. Ver.i ~i In :-:Ir.288 lI1ai mult.e lucrnri relative 111. Far~croti. 63

'Yiticl.l'eu Ali pa~a ~i sa intrc, vnlnd ncvrancl in scrvieiul lui. G-iongafu nUlllit pazitorul provineici Voni~a din Aearnania superioara, iar pc Caral:sctlcM iI insuru eu 0 odalisdi. a lui ere~tina numita Golla. Caraiscachi paJia la rcvolu~iuJica greaca era armatol la Agrafa, tri'iiJld lIne. ori hinc cu AIi-pa~a, altc ori in rcvolta. Dela mazilirca lui Ali pa~a. ramasc . l'1iradi.pitanat; ecru de multc od ~i Jlu-i se dadu, ~i cum incepu rcvollltiuJwa greaca, i~i aduna pc vcchii slti soldati ~i incepu luptclc eu Tnreii, outinand prctutiJldeJli mari isbiiJlzi. Sc certa ~i el cu cei dela guvernlll central (g;eccsc) J!evroind sa asculte de proastele lor ordine, iar ei gasira ocaziunca sa-l declare trrldator al patriei, precum f1i.cura ~i cu Varnachioti ~i cu Odiseu Andrutu ~;ieu multi alti, ~i iata ocaziunea: La 1824, fiind Caraiscachi la :Misolonghi ell UJInumar oa.rrcare mic de o~tire, eaci dela guvcrn if persecutall ~i nu-i dildea.ucell' trebllitoare, cloiIUJltra~i, ertandu-se eu un nepot al sau, n pale II1l1ispril, se faeura Jlevazuti. Caraiscaehi ecru dela guvern sa-i gaseasca ~i ~i sa,-i prcde1L;vazand eil.JlU i se dil. nicio satisfacere, lua. C8,prizonicr doi din fu.nctioJlarii Misolonghiului pana sa-i aduca pc cei cari palmllira pc nepotu! ~au. Aceasta irita pc cei dela guvern, cari n declararii. de inamic al patriei \,i ell' tradator ~i-I pusera in judecata. Caraiscachi, ~tiindu-sc inocent, lioera pc c.ei doi frunta~i ~i se pl'czenta spre a fi judecat. Consiliul tribunalului miJita.r 1), suo influcnta. guvernului, condamna pc Caraiscachi, care fu siIit SIt piece de acolo ~isa se intoarca la Agrafa, rau vazut de to~i pentru acel verdict dcfa,imator, dat subt pl'esiunea guvernului. Pc langa aceastlLera ~i holnav eand fu cOJldamnat ~i suferi multc din cauza prigonirilor ~i din partea fT('9tjni!or ~i din partea Turcilor. Ccru de rcpctate ori sa sc judrce din nou ball sa, fie erta.t, chiar daca a gre~it, dar n'a vrut nimcni sa-l asclIltc, pana. '~~,nd infiJw, zice T r i e u pis (vol. III, pag. 125), rCClll'SC Capitanul la ;Andrei Jscu, prin mijlocirea caruia fu iara~i primit in armata. Andrei lscn: la care recurse Caraiscachi, era tatal sau, putcrnic pc atllllci ~1in urma pentru victoriilo sale repotate in contra TUl'cilor. ~i aceasta cstI'
1) Cci cari compullcau ,juriul erau urmatori, dupa. T r i cup i s (vol. JIll. pag. 382): Generali: Ghiliarchi: Noti Bo~ari. M. Sturnari. G. Cionga A. Scal~lt. A. Vlahopol. D. Macri. G. Ghiuta~iu.
Despre romallitatea.

G. Liacata. A. Caraiani. S. Ca~aros. Capitatli : C. Vla.hopol.

G. Sultani.
Pe G. Ghiuta~iu Tricllpis ni-I

lor vezi la Nlllllerele respective.

di!,in forma Ghiol.da.~i (r~OAO~~); de ce noi I-am scris G1Iiuta§iuvezi la Nr. 234. Vezi
~i la Nr. 180 pe ea.pitanii Romani cari apii.rara. Misolonghiul ~i carl fii.cuta. {ail1loasa ie~ire

-let" Mi801onght.
64

o probA ea Gheorghe Caraisca.ehi, linl Ciilugliri{ei,era fiu natural al lui Andrei Iscu, poreelit ~i Cara{scu, ~i de a.ceea purta ~i 01 poreela tatalui sau, adica Cara£scu ~i Oaraischachi. lnainte de a fi reprimit de guvcru ill serviciu, Gheorghe Caraiscachi, intr'o petitiunc eatrc Mavroeordat, scria i.ntrc aItde ~i urmatoarele: Nu 9tiu daca din UllIlteICraceli m'am imbolni'h'it iara~i sau din a.t.clteaaforisenii co mi-ati facut; ~i to rog sa ma icrtc stapanirca ~i toti crc~tillii ~i"srL se trimita mi ~i0 binecuvanlrtre e erlaredin partea a1'chiereului r i Clip is, III, pag. 125). d (1' De atunci Caraisenchi a mers mereu progresiLnd prin victoriile sale ~i 111 fine, ciind Mchmet Rc~if;pa~;a, zis ~i Chiutahi pa~a, eel mai marc ~i eel mai 'capabil general al 'l'urciIor, ameninta intr'un mod ingrijitor stingerea revolutiunei, toti capitani i revolutiunei ~i Henatul ~i guvomul ~i-aruneara privirilc asupra lui Caraisehachi, ca singurul om care putea sa scape Greeia ~i sa lupte CLI n inamic a~a de redu tabil; ~i deei ii dli.dura, comanda gencrala asupra u tutllror o~t.irilor de pc uscat ~i asupra, tut.uror d1.pitanilor. Nt! numai ere~tinii, dar ~i'1'lIreii recllno~teau eapacita.tel1 militara a llli Caraiscachi ~i ziceau: « Un Rc§it au Turcii, un Caraiscadti G-re:;t1:nii uria~i l?qJtii,,ournai Dum; doi n nezeu §tie care pe ca,,.eva f,nvingeI). Aceasta era. la, 1827. Caraiscachi, pH cand era in lupUt. eu Re~it-pa~a, in campiilc de H1.nga, AteDa, intr'lUU.I, in zite sc duse sa faca 0 vizitil, unui a,miral d fra.nccz, are se afla in corabia sa st1Ltioni1ta. portul drla Pireu. Intampla.rca c in aduse ca in acea zi se dllSerrL faea vizita amiralului ~i Ol1ler pa~a ~i Hc~it. sa pa~a, ell tlLri lllpta, Cara.isC<1.chi.Amiralul, ziec T r i cup i s (VI, }Jag. 67), « dupa co primi pc Caraiscaehi, il condllse inaintea Pa~ilor, eari ~edcau pc eovClta corabiei. Se lIimi ~i Caraiscachi, aflandu-sc pc Jlca~teptate inaintca, Pa~il()r,se uil1lira ~i Pa~ii, afliindu-se pe llea~t{'ptate inaintea lui CaraiSC11Chi. Camiseachi ii ~aluta dupa obiceiul Lurcesc ~i ~CZII;iar aceia il salutara ell illga.mfarc, plecand simplu capetele lor fa,r{L seseonlc. Conversatia se facti in sa Iimb11 a.lbanezi"LChiutahi mustrii, intr'u.1J mod uland pc CaraiBcachi ca infidel catre Poarta ~i-i zis'Jca dad\' se supunca era sa-i dca eel mai stralueit eapita.na.t. « Cand iti eerui capitan at, ii raspunsc Caraiscaehi, nu fui ascultat: de atunci ma deeisei l1a-1 ca~tig prin sabia mea ~i dacrt va vrea. Dumnezcu, il voiu ca~tig1L Ch1:utachisurise ~i t.acn.Pa~iipleca.radin corabie cei dilltai: ~>. ramase im~rtun Alhanez, care in numeIe lui Chint.achi rcpeta crttre Caraiscachi in particnlar, ca unul care-i era ('.UJloscut,cde co Chintahi ii zisrse pc fata,

dar ~iaecsta auzi cell' co ~i stapanul sail ,>.
Ca,1:a.1:sCftcln:, tinfLlld muIt timp ill loe pe Chiutahi :MelulletRe~it pa~a inaintea Ateuei ~i ciJ.~tigand nmlte lupte in contra. lui, de~i cu forte $i CII mijloa.eeincomparabil de mici, cacle in fine intl"o lupta, eu el, strapuns de un glonte, pe eand comaJlda calare o~tirea sa..Cilt tinu lnpta, nu spuse nimanui de rana.. a; intorcandu-se insa la lagarul sau ~isimtind eaeste mortalranit. s

ruga pc oamenii sai sa-l dea jo~ de pe cal, pentruea nu ma.iavea putere, ~i 65

;1,dOl/itzi in zori de zi lI1uri, Jasanu goJ imens in ,trluatn sa. l\loa,rtca ~a 1 un H' intalll}JJatoemai Ja 23 Aprilie 1827, zi de sf. Gheorghe, patronuJ nUllIeluif .' _ (01 pul sau Iu IlIgrop,tt eu mare pompa ~I cu multI."regrcte UIlJ1sula 8(tla'/11 ilustra aWLdata prin victoriile navaJe aJe Jui 'l'emistocle,ar acuma pcntru 'tla., i /'If!l'lJIantul lui Caraiscachi. ~i AcropoJea Atenei avu doua morminte a doi il!l:itri cfipita.ni l'omani ca,ri 0 aparara: aee~tia sunt capitan Ja.n'i Gum si (;~l;"f'nAndrut'u, amilndoi ingropa~i Ja.nga vestitul Partcnon, tnmpluI zeit~i 1l i,Acl~ 'AfJ~v'l),templu, pe care mult timp iI apara.ra de distrugerea Turcilor. lJespl'c Gheorghe Caraiscachivorbim pe larg aiurea, eaci mcritii sa vor. IWil.scii incva pc larg dcspre un astfel de erou, mai cu se,tma Roma.nii, din c "I dimr neam a fost ~i el. Per e v 0 s (' A1tOfLv. tOAC:fLLXO:,II, pag. 68-69), trecand in revistrt 1 vol. P" to~i croii revolutiunei grece~ti, zice ca cei mai mari dintl'e toti au fost OlI!IJ/'(Jhe araiscachi ~i Gheorghe Olinwiotul, care muri croic in Romania. C [';L ~d al o~tirilor Jui Jpsilante. Amandorura Ie da a,ceea~i capacitate ~i [\"',la9i cura.giu militar ~i zice ca, dacii.Caraiscachi se distinsl' mai mult, cauza a Yostca dispunea de mai mari puteri ~i de multi subt-colllandanti viteji \,i ",pcrimentat,j, pe cand Gheorghe Olimpiotul in Romania n'avu nici una nici a.lla... l{ecunoscand amandorura egal eroism, zice ca lui Gheorghe OlilUpiotul i se datoresc mai multe Ia-udepentru virtutile sale; I(pentl'1lcrt, zice, "Jara c11 intrepid in lupte, era foarte eredincios patriei, 0111 rudent, ouest, era p cOJlstant ~i sineer eatre amici )}. Amiindoi ace?ti eroi ai Greciei moderne purtau sange romancsc in vineIc lor Caraiscachi,;),)}1azut. ca a fost Roman; Gheorghe v Olimpiotl~l fost din a :;;;.tnlr,)malleSe Vlaholivaclede pc Olimp, aviind taU\.numit Nicolac din fa'niJi,t -,'pfhtiJor armatoli Lazc~tii, nascuti ~i crescuti in Vlaholevltde, ~i mmua. numira Niculeta (G u d a s, V, pag. 399). LfUlga Vlaholivade se arIa ~i un alt HlIt.;romfmesc numit Feariea, zis de Greci in traducere cI>'t'EpL. udas, V, G pag .tOOzice ca eronat spune F i I i In 0 n in vol. I, pag. 93 cil. Gheorghe (I\'rnpiotul se nilSCUill <I>'t'EpL, caci insu~i fiul lui Gheorghe Olimpiotul ii f,j'11;~() tata.l sall era din VJaholivadc, nu din cI>'t'EpL. (Ja Cil ~i cI>'t'epL cate
sat /'omanesc avem l1I[trturie, tiparita

<:au ,ur:bot~:? ':oata ~frccia II planse ~u ~lare durere.

i

in ~YjfL-fJ't'pLOC; cI>LAL1t1tLOYjC; (re:W'YpOC<pLXQV

~-I)~'PO'JfLO')VLOCC;VOI. I, pltftca II-a, pag. 31, randuJ 20). Gheorghe Olimpi"tul cste cunOBcut in Homania in timpul Eteriei greee~ti sub numele l'Ioita.n Gheorgachi sau Iordachi. Yitejiilr. lui Caraiscachi sunt eantate in unnatoarele cantecc populare: I'" s S0 \', !Jag. 196, cant. CCLXV; pag. 197, cant. CCLXVI; pag. 1!J7--198, (,'.~;,nt. CCLXVII; pag. 193, cant. CCLIX, verso 9.
1). Era de 52 de ani cand par:. 256). Inun, cii.ci sa nascuse. la 1775 (Xpijo''to" B\)!;tiv'ttO~.

66

Car:tiscachi, caJld in u1timii ,mi ai revolutiuJll1i grec()~ti era gcncra!isill1 :LslIpmtutUl'OI'o~tirilor de pe useat, avea un corp al sau de e!ita compus do 1200de 80Ida(.1comaJldati de urmlLtorii (J,rmatolide subt dansul: IIriRtodul Hagi-Petru; Gheorghe Vaia; rani Ruchi; Caracosta. Valtino8; Vrru; Spiru l\Iiliu (vezi Xp1)crTO£; Bu~tf'mo~, pag. 279). . G n d a s (VIII, pa.g. 306) no spunE' ea Gheorghe Caraiscachi i~i dadu Hufletnlin bratele iubiWor sai generali (de ma.i sus) ~i in spl'cial ill bratele lui II agi-Petm. Despre romanitatea ~i a ciipitanilor de mai sus a. se vede; Ill. JlUmen'lc rCHpectivc. Caraiscaehi, ell. ~i toti 1Haccdoromanii, era foa.rte glumet .(nEppOtLBo~,

,A1tolL" 7tOAEIJ.LXOC, II, pag. 31; G u d a s, VIII, pag. 324). Asemenea. vol.
ci\pita,njj Panu.rea, D£ovum~oti~i mai Cll seama Teodor Cowcotroni, ne sunt dati ca.oameni foal'te de spirit ~i foa.rto glumcti, insit n 'avea llici 0 instruc(iune (Xp'i)O'TOC; BU~&.\lTLO£;, 151, 258). Cu toate acestca avea 0 clocventa pag. natnraHt foartc rari1.~i prezenta. de ~pil'it pretutindeni ~i totdeauna, ~i Xp1jaTO~ Bu~&.v'['lo~, (pag. 259-260) spune ca, dacu. ar fi avut ~i instructiune, era sa ajunga unul din barbatii glorio~i IJ,iepoeei sale, pentru ca avea calitatile naturale a!e militari\or mari ~i glorio~i, apoi ea el ~i l\Iarcu Botari, prin llIoart.ea.lor, 8'all imortalizat In nou.a gen,era!iunea Grecilor. Multi seriitori greei ~i straini au spus ca frLra.de Colocot'/'01ll: 8e lihel'a nn Grceia; H'a zi:-; semcnea ca~ifara de OdiseuAndrutu ~ifara de Marcu Botu,ri a nici prin vis JIll le-a.r fi trecut Grceilor ea. ar fi putut vreodata sa devie liberi;
i oarocc

era sa rie, d;tca n'al' fi fost ~iun Caraiscachi? MaeedoromaniiciaI'en ca r Idl'eptcuva.nt.so f1Urse ei C1'ce(m~egat~dGreciei JlUJlHnw,iprin Colocotroni,
Odiseu Andrutu, :Marcu Botari ~i Caraiseachi, ei ~i prin toti capitanii revolu(iunei gl'ece~ti ~i o~tirile lor de e!ita, (k'tri toate orau compuse de soldatii lor vrterani ~i de alti Romani munteni. Cct:itorul pana acuma n'a dat peste UII clLpitangrec ori de alt :ncam, ei numai peste capitani romani, ~i-I asiguram elL in paginile cari urmeaza nu va, du, de cM numai peste H.omani, eari ~i ~i in:tintc de rr.volutinne;L greaca au 11lptat cu TlIreii peJltru independenta lor ~i in revolutiunca greaca uniti cu totU se hotarlra sa faca. un regat ere~tincsc, In care credeau ca fiecare are sa-~i menti.na c[tpiUl.natul parin tesc oripc eel ce singur i~i iI croise. Ideea de regat Elinesc esclusi'l1 nici nu Ie trecu prin mintc capita-nilor roma.ni; multi din ei nici nUlIlele de EA)..oc~ sau Elada Jill ~tiau co imclIlneaza, caei pc atunci Peloponezul se numea Morea (MuTertt,iJ, n dialec.tnl MacedoromiJ.n) ~i Grecia continentala se numea Rumelia. i Crtpitanii romfmi, ca.ri Irl eea mai mare Ilarte crau dill provinciile din afara rlinGrecia pe ca.re 0 libcrara, atu.nci sc de:ltcptara, eand vazura ell.eei liberati faceanaCllmadistinct-iuncintre ataoh!om:~i eterohtoni,adica intre cei nil.-

.

scn~in Grecialiberata ~icei nascut.iin ceiLneliberata ~icei naseuti in partile i
ramase ndiberate cratl excll1~idin randul cetatenilor libed ~i n 'aveau niciun ((I'ept. ~i 8'11intamplat 'un Incru ne mai pomcnit. Cell.lIlai mare parte din 67

___n h..__

.- ..--.-

'1,(;"]11, i~j varsura siingele pcntru liberarea Greciei n 'avcau drepturi IIi! care (Trcciv, ~i afara de eapitanii, cari ramasera in vicata, toti eeilalti fura siliti.~ "a se lutuard't iara.~i eu pcrieolul vietii In patriile lor ramase subt Turei, iar } c[tpitanii, ne mai putal1d sa se il1toarca la dtpitanatclo 101', amasera in Grecia r IlIlIrind dr foamp cri mai multi. J), Sat a s (in XPOOiXAAtc;, III, pag. 225- i vol.

226) ClIdrept euvilnt acuza diferitcle guverno ale Greciei «(eari In IDesa ~ dca ,mllatoJiIorInptatori dUe 0 bucatlt de pamant, pe care oi eu sabia lor .~
o ca?tigara ~i ell aUita sft,nge 0 adltpara, a~ezi\lldu-i in eparhiile lor pentI'll '

culti\'area posesillnilor lor ~i pentru conservare<tinflucntei lor armatolicC', ,
pe care () ~L\'urltInainte ~i dupa 1821, crezura din nonorociro terminata inde-

l'cJldenta greceasdi,~i invitar[t IJeluptlttori sa dopul1aferul ~i sa se COJlcen,
treze la Atena, unde mrcjiIc eivilizatiunii intinse cu abilitate ii faeur[t trantori ~i \'anatori de slujbe. Jar cand in fino diIlastia havarcza, recuJloscand marea g'rc~eal[t, lucepu sa viseze MMea Idee, eei mai multi din armatolii dela 1821 JIlllrispra, fii.rl~patriC' ~i Hir[t eamiJI, pe rogojiua, IJlestemalld de multo ori I'('awl, in care au suferit atatea pentru liberarea untli furniear, care din zi In zi, degencrand ~i deVeJliJldftizie, so scoboara in mormant, deoarece scutiIIII'ntlll grecesc in Grecia dispiiru; iar rama~itele eari au mai triW, diu eauza [lingei lor absenti dela capitanatele lor, au fost uitati, ~i canmrazii lor de alta dat.aJill nw.i reeuno~tC1tUsubt costulI1ul frantuzese po capitanii, in numelc carom jurau pela 1821 ~ila un semn nol or se aruncau in flacarile ra,zboiului.. l Aceasta a fost soarta armatolilor dupa terminaroa revolutiuuei grece~ti

~i dupa liboraroa Grcciei. Ei luptara, pentru a face in loc de mai mulle ciipii(fnate ~tnul singur,dar nu grecesc, i cre~tinesc. Caud Dimitrie Ipsilante, ~erul c gnvemului rovolutionar, spuse armatolului roman Odiseu Alldrutu «eand sp nt consolida natia, aIU SIt te fac general I), acesta ii raspuJlse: I( Caud noi ('apitanii VOIII aco imparatia ere§tineasca('t'o 'P<I>(LOt('Cxo) am sa te fae adf eu Jllta,ntul lIJeu». Ei dar i~i v[trsara sangele pentru un capitanat crc~tincsc, III care fiecare nationalitate sa-~i aiba drepturile de rasa, libortatc in instructiunc ~iin cultul religios. Ce s'a intamplat jnsa? Iutaiu in istoriile revolutiuJlei g'reee~ti Hiei nu so pomenc~te de Romani, ca ~i cand n'n,r cxista pc fata pa1IIi1.1ltnlui, desprc ea.pitani so vorbe~te astfel el1 este greu, daeil un illlpoiar :'ibil, de it strabate cineva in nationalitatea lor romfma, ~i am vazut h~ pag. H ~i 10 eata osteneall1 i~i dii D. S 11 a s ca sa demonstrezc ca. Tcsalia fll t Illllnita Me;YcXA'1J BAOtX(cX cauza ca fu locuita de Albanezi ! ! I 9i peJltru ce din <'el~a.sta? ~[tva'da Jlegre~it lumea ('a in sitngele grecese modern eurge sangele Ca I'roilor Illi Orner. AI doilea., l"l>gatulere~tinesc ('t'o 'P<I>(LOtLr:XO) fu botezat CII Humcle'EA).~C; Grecii, din 'PW(LcX~OL ~i ~i'PW(L1jot e se Jlumeau inainte de rc"oe lutiullC, £Ie ollata se transformara in "EAiI"l}ve;c;, pentru ea. au dovedit lumci prin vitejiile Romanilor annatoli, ca in adevar sunt demni coboritori ai cdor dela Termopile, Maraton ~i Platee otc. ~iprin urlllare ca trebuia sii-~ischimbe 7i JllImeIe; ~i 11\1 J1IITIIai atMa, dar so pusera sa IndenlJlc ~i c.hial' sa siloasdi. 68

~ipe Romltni ~i Albanezi sa se ziea ~i ei "E""1jVEC;, ered ea-~i fae 0 mare po~i

manitell ei, introducandu-i in sltnlll familiei elem;ce adopta.JHlu-i i pc ei ~i ~
ca sa, tread], de "EA);1jVEC; recenti, pe ei, eari prin bravura lor din timpul cei revolutiunei grece~ti uimira lumea. Ce sa faci insa. poporului roman ~i albanez ell.nu vor sa ereada. cele scrise in cartile grece~ti despre minunile rceente grece?ti useat ~ipc marc, ~inu VOl' fie "EAA1jVEC;, ci unul vrea sa fie pc sa ~ioi, ~isa se zica Roman, iar eelalalt sa se zica Schipetar. Dovad1idespre accasta este ea. ~j Romilnii ~j Albanczii lupta. astazi eu cine? en aeeea pe cari i-au libCl"at,Homanii pc useat ~i Albanezii pe ma,rc, eft.Srtintroduc~. limbile lor nn.tionalc in ~eoale~i in biseriei, ca sa se enltive ~iei ca ~i Grecii in elementnl , lor. Jnsa cei din Grecia ~i clcrul greeese din Tureilt Ie fac tot felul de piediei !it I'('alizarea accstei legitime aspiratiuni nationalc, ~i vor en orice pret sa,-i raellsa. dispara de pe fata pltmantului ca,natiuni aparte, a.~aCrta'a intamplat ell ei el'NI,en ziee zieatoarea: «pc cinc lJU-lla~isli,moara"nn to laartsa trllie~ti)1.Sunt multe de zis despre acca.sta, dar nu cste locul aei.
CARA-TA~HU

217. Ciipitan Cara.-Ta§iu era ar111atol al ora~ului Nea.go~te din :Macpdonia, OT1t~arl' se ana la poalele nord-estice ale Olil1lpului. Po u q u cc . v i I I"c (Regener. vol. III, pa.g. 415), vorbind desprc ~efii militari ai ora~ului . Nea.go~tr', ice: «Deux chefsfameux, qui eomnmndaiclIt dans cette partie z dt>Ia. Ma,cedoine eisaxienne, Tassos et Zaphyris. . .". Cara.-Ta~iu uneori a.vea. eapit.1\natul dela. Feria, ora~ aproape de Neago~te (T r j cup i 5, II, 180). NU1llcle Cara.-Tf.l§iuinscmnea.za Ta§il~eel negru. De ee neam era Oara-Ta.,~iu? Cd care seric aerste randuri a cunoscut pe Cia1m;Cara-Tcl§iu, Iiullui Ca.rnTll§in ~i a vorbit roma.ne~tc cu e1 130 Atena, pe cand era. adjutantu1 regelui 01.011~i se dadea de Roman, mai cu seama cand dup1\.revolutiunea dela 1854 din provinciile tm ee~ti, unde fusese ~i lupta, cazu in disgratia regelui pentru nmlte cruzimi en faenra oamenii luL DisgraFa, lui il impinse Ia ni~te proclamari de revolta pentru detronarca. lui Oton, ceea ce ii cauza eondamnarea. ~i inchisoa,rea lui pcntru mai mult timp in Atena. Gratiat in nrma. de rcge, parrtsi Grecia furios in contra natiunci grece~ti, care l'ecompensa serviciile sale din l'evolutiunea. greaea eu aU\ta ingratitudine ~i la 1861 trceu prin Bncnre~ti, unde a fost reee primit ~i de Grecii de acolo. Din Bucurc~ti se dnsr la Bclgrad in Serbia, unde, dupa cateva zile dela sosirea. lui aeolo, mud ~i Sf~rbjjii fiicura. 0 inmormantare stralueita ~i pentruCrt era genera.I in armata greecasea, dar mai mult pentruea., auzind ca. era din Neago~te ~i crezand ca Neago~tenii sunt Slavi, vrura sa onoreze un Slav, om mare, iar jurnalelr de atunci din Belgrad il treeura ca. Slat'. Est.c adevarat ea Neago~tea are astazi pc Idnga Romani ~i un Jluma.r OM"PCarr e Bulgari. Dar cum de s'au a~rZl1t~i f11.milii ulgare in Nf'ago~tr, d b 69

'7 ;;

ora.~romancsn, Iocuit altrt data mm18.ide Romani? Caci ROmaJlii)H1 primesc .ea totl ROl11anu,formau un capltana.t Uldepcndent in £lese lupte eu Turcii, cMi vroiau SIt Ie ia privilegii]e. Lowitorii, de multe ori tn\'in~i, crau goni~i din ora~,iar Turcii d/i,deaucascle lor, viiIe ~i ogoarele lor la BIIIgari cultivatori ell II)]]JJ'I.'t inim; nu trccea insa. mult ~i eej jsgoni~i reveJliau, gOJliau eu gr1Lm maria pp Bulgari, i9i construiau tnrnuri ~j zidllri de a,pii.rare ~i sfidau pc Turci, cnri IIJworiIe diideau pace cn sa sua.pe de salbaticp]e pradiiciuni co fa(:(',tlieii.pit,aniilor ciUre heii turci din apropiere ~i chiar a.ec~ti bei mijlocil1l1 c:Mre .tl1 trttile tllree~ti ca81tIe dt'a pace; alte ori insa l'a~ij Ii atrlC1tUen tori ()~tjrile lor ~i dupa l11ultc varsa,ri de sange inutile se retragcau. In timpnl . din tlrmii., ncnoind Sitse StlpUnlllui Ali pa~a, satrapul Epirului, furll atacati de (1'1'1)(']0ui ~i, dupft 0 rczistpnta de Jllai wult timp, l)lnrLbn~iti cle numltl', l furn, Invin~i, ora~lI]lor fu aI'S,~i multi din loeuitori fura va))duti. La Inceputul revolutiunii grece~ti se rasculara ~i Neago~tcnii ~i luptara ea ni~te eroi en Turcii, insa rivalit.a~ile interioare i)ltre dOUltfamilii al'matolic'r. 1tdllSPial'a~i I'uin<l ora~ului ~i a. loeuitorilor, clt(~,i n oa.l'ccal'e Balu san Bali u in l'ivali1.3ote fiind dr mult eu arnmtolul Zafiri ~i Bomfci pcntru eapit.1iJHttul ora~ului, desehise 0 poartii. din fOl'tarcata Neago~tei ~i introduse pc Turei, eari asediau ora~nl, ~i accasta tl'adlLrl' invinse pc accca, 1)0c.ari armelo nn-o put.can invinge. Din pozitiunea exeePtionaHi., ce 0 oCllpau to~i Romanii faFt cu celelalte nationalitati cre~tinn din impcriul turcrsc, intelege oricinc CIL armatoJii Homanilor din Ncago~te nn putcau Sit fie de 30ltneam decaj; de eel rom[mesc; t;iiei Bulgarii 3o~ezatiin Ncago~te ~i toIel'ali de ROl1la.ninu se oeupau deeM ell gradinii.l'itul ~i nici prin mint.c nu Ie trecu vreodata sa so apuco de arm\! ;;i SIt.snstina elLpitanatul traditional 301 Romanilor, ei mai eu seama cari eran :::trftiniin aerl ora~ ~i n',weau nicio amintire de privilcgii antcrioa.re. FMnilia.ciaI'annatoliclt 11 Cara..:1'a§iu, ~iaccle ale lui Archon Vasile, lui ca Pala (vrzi la Nr. ]93) au fost.romane~1.i, i cine so indoie~ten'al'e decat sa ~ Introbl' pc ROJllanii batrani din Neago~tc ~i din Clihvele Ini Barda Alexi de dp1tsupm Neago~tei ~i se va incrediJ1ta de cell' ('0 spunem noi aicl. Al'lIIMolul Cara Ta.,~i1l i fiul sau Oiami Cara-Tafiu, ~i inaintc de revolu~ tinnea gn'tlclt ~i In revolntilU}('a gredL, mai eu seam a., au dat probe de mare .l'luaj ~i dl' mnltii abnegatiu)le pcntru liberarea ere~tiJlilor de sub Turci,
.

aHe n~amuriA s~.se a~czeIn eOl~lU:l~l(' ]o~"lata ce s'a IntilmpIa,t:Ncago~tenii,l

i
i

.

nw.i ell ::H'amIL t.a.Ut! Cara.-l'(/.~iu.

T\~{)dor Colocotroni

(~l~"0JO"lC; O"u{l.Mv'twv

,';':; EAA"f)VlX'fjC; ]Jag. 14;~), care cunoa~te pc Cam-Ta,~iu, n htudii. ca (jlu),'fjc;, lJl' IUl eilpjtaJl care ~tic sft lupte bi!w. T r i cup i s (III, pag. 198) nc da pc Caraiseaehi, pe Dracu, pc Costa Botari, pe Ciaveht ~i pc Cara-Ta~ill ca pc ('('i mai iJls('lIInati eapitani ai Greciei 11~ revolutiunea gn'aciL Po u q e v i II e (Heyener. In, pag. 415) alii viizlIt ea. nume~te pc Cara-Ta~iu ~i pc Zafiri, cei doi arlllntoli ai NNIg()~tci:(tDpu,,?' cht'ft:flLmeuJ;).La luarea Ncago~tei, la 18~1, I 70

neva-sta lui Cal'a-Ta§iu a fost Iegata ~i pusa de Turci i11tr'un sac cu *erpi (P O'li que viII e, Regener. vol. III, pag. 420 ~i 421, unde poate eiti cineva ~i alto multe suferinti ale Neago~tenilor). Ata-tea, credem, 8unt destuIe pentru a arata insemnatatea militara a armato!uIui Cara-Ta~iu. A se vedea ~i numarnl urmlttor 218 despre romanitatea familiei Cara-Ta~iu. 218. Ciami Cara-Ta)~iu.a fost fiul Illi Cara-Ta~iu (Xp1j<rTO:; U~&VTLO:;, B pag. 222). Vezi ~i nllmarul precedent 217. Numele Ciami este nume de botez la l\iacedoromftni ~i se ami. ~i ea porecIrt. Acest nume se aude in formcle urma.toare: Ciamu, Ciami, Ciama, de unde patronimieile Ciamila, Ciamala. Se af]a ~i in forme Ie Giamu, Giami, Giama, de unde patronimicele Giamali, Giamala, GiamHa. Tot din aceasta radi'ieina sunt ~i numele 1YIacedoromane: Ciana, Ciavela, Giana, Giavela, Ciona, Ciunara, Giona, Giunara, etc. 1). Aici la Ciami Cara-Ta~iu, Ciami estc nurne de botez. Deei Ciami, fiind un numc de bot.ez exclusiv romanesc, eel ce il purta a fost Roman. Oiama cste ~i nume de botez remcesc. Din listele de nume proprii din satele romane~ti, ce po8ote vedea cititorul publieate in aceasta carte, se va convinge ca acest nume este exclusiv Macec1oromanesc. Regret ca dupa planul ce mi-am format in scrierea accasta )Ill pot vorbi aiei dcspre origina nUll1clui Ciamu, Giamu, Giamila etc., caci a~i c~i din e.adru! mou. Cu toate acestea vada cetitorul despre acest 11Ull1e cartca: Essai sur q~lq~s inscriptions en langue gauloise, par Ado I P h c Pi c.t 0 t, Geneve, 1859, pag. 40 jos. CIONGA

219. Gheorgite iongasau Gheol'ga,chi 1:onget ra ncpotlll ~i protopaliearul C 0 e llli Cacian<loni (P 0 u que v i II e, Regen-cr.vol. I, pag. 206; vol. III, pag. 432. Vezi ~iVol I, pp. 209-217 din aceastrt carte a noastra). ~i dupa porec!a romftl1easca.« 01'onga,)~i dupa inrudirea cu Caciandoni, desprc care am vuzut la Nr. 162 ca a f08t Roman, Cionga ~i el a. fost Roman. Dar ~iun cantcc popular gree.csc (P ass 0 v, pag. 183, cant. CCXLVIII, vel's. 6, 12, 16) ne spune citC1:ongafost Roman(Ia versul6 cctim: 0 Bt..iXXOTcrOYxiX:; versul 12: a ; la Bt..iXXO'tcr6yXiX<;; la 'versuI16: lliXt..LOOt..iXXE. ~i Ia Nr. 15()-161, pag. Vczi 207-208 din nceasta. carte a lIoastrlt). Ca sa nu r1i.maenicio indoiala dcspl'c l'olllHnitatea Iui Cionga, vom da cuvfmtul unui Grec, ea sit ne spuna oj ca, a fost RomtLn. In foaia poriodica grcccasca niXVOfupiX, a.parea odinioara In. care MeJia, in tOlllul al XVIII din 1867, la ]Jag. 140-142, un oarecaro r. M. gree dencam, intr'un articol despre 'A POiX\I OAiXXOL, cari Grecii ii J1U,TO pc
mese. ~i
KiXPiXYOUVL8e:<;, rXiXP.iXYXOU\lL8E<; rXiXpiXYXOU\lOL, pre ~i s

a-I

distiJlgC

') Uncle din accst.e flnme au 0 aIM originii, dcsjlrc carr \'orbim aim'oa. 71

1
de ceilalti Homani, pc cari ii numesc ~i BAOCX07tOt{J.EVEC;; = CiObani
"

Romani.' iata ce scri,:-: «Din Caraguni putini a.u luat p~rtc la. lupta greceasca ~(m~ru v l~depeJ1d.enta, pe cand din contra rasa VJa.hopimenilor, zi~i sceniti,

...

JJ1Jparta~1cu nOl aproape toate faptele ~i suferin~le razboiului, oferind pc ' citmpiilc de lupta un numar destul de mare de viteji lu,ptiitori 1), dintre cari. j multi, precum Cionga etc., au Ulsat.numele lor ~i in memoria posteritatii. . .
(' Ey. 'CWV Kocpocyy.oUVt~wv TlJu(occ;; '
~

EUr1.ptO{J.O£ 'nvec:; O"uVE7toi.E{J.'1jGC(VTOV

tmE:p

cY.VE;OCP-

" yo e1 1\0. [.LEVCuV O"K1)VtT(')V.O"UVE{J.EptO" )

. EAi..1)VtKOV aywvoc, ev <i>a7t> evocvT£ocC;;fjJUA1)TWV BACX:x.07tot{J.tvwv ~ , >. ~\ "''' \ '1:" . \
{J.e:

0

1){J.WV<1XEOOV~II\OC:;'rocc;;7tpOC<,EtC;;KOCt TOC

-

1t(Y.f)~{J.OCTOC "L"OU7tOAE11.0 U, 7tpOOEV£yX.OUO'OC elc;; 't'oc m:8£oc "L"'ijc;; {J.clX'1)e; LKOCVOV \ , ' , -,,. T '" \ apt 0 {.LOV £wv {J.ocX'YJ"L"WV, WV 7tOI\I\Ot, 0 OC;;0 O"oYYOCC;;Y.'t'A. KOCTeAmov yevvoc E<;

r

. 'r

"L"O: C.V6{J.OCTci L"WV KOCL de; "

't'"~v (J.v'hl.L'fjv "L"WV emye:yvo{J.&Vw'I.

. .).

Din

CII-

IJlinsul a,cestei carti a noastre se demonstrcaz1i. ca Vlahii incepura, condusera ~i sfar~ira revolutiunea zis!i.greceasca. dela 1821 ~i tot ce se distinse in aceasta revolutiune au fost capitanii Vlahi Cll palica.rii lor tot Vlahi. Deci JIll,IJItclegem fraza Grecullli de mai sus, cand zice: rasa VlahopimeniJor ill1p[l,rta~i cu rlOi(GrecH) aproape toate faptele ~i suferintele razboiului, oferind pc ei1mpurilede lupta un num,ltrdestul de mare de V'iteziluptt'i.tori...». Aiei mai observa,m ca autoruI se in~eam, cilnd crede ca. din Arvanitovlahi putini Iuara parte in luptele peJ1tru independrnta gree.easca, se in~eau\' asemenea in ceca ce prive~terasa, din care faGeaparte Cionga, dici ~i el era ' Apoocvt"L"60),00;I.oe; Homaniizi~iFar~eroti. In ceca ce prive~teporecla de Kocpocsau din
yxoUVt~e:e;, KocpocyxoUvt8Ee;, rKOCpOCKouvt8ec;; aa,u rxocpocyxoUVOt, pe care Grecii

o dml Arvanitovlahilor ~i despre ('.are ei cred ca insemneaza: purtatori de blll,ninegre (cara turcesc = negru; gunt'i.romft,nesc blana.) 0bservam ca = ArvanitovIahH nu poarta blan.i, nid negre, llid albe, ci t.ot costumullor este alb ~i prill urmare Gariiguni nu insellllleaza.: purtatori de blam: negre, oi cuvantuI are cu totul aWl. origin a, la care nu s'a gandit nimenea palla aeuma, ~i dcapre care aiurea vorbim pc Iarg unde aratam origina Romanilor din Peninsula BaIcanica ~i in special a Arvlmitovlahilor (vezi provizoriu despre Arv<Ulitovlahi cele scrise III.Nr. 288 ~i mai cu seama. la Nr. 295). Am vazut mai sus ell.Gheorgachi Cionga a. fost nepotul vestitului armatol Cac-iandoni,despre care am vorbit Ii, pag. 209-217. Fiind aci vorba de rom&nitatca lui Cionga ~i prin urmare ~i a unchiului srm Caciandoni, gasim ell cale a eita ~i 0 aWl,marturie despre aceasta, marturia engIezuIui calMor U rq u b.art. In cartea acestui englez, tradusa. in limba germana. subt titlul: Der Geist desOrients, yon D. U I'll u h a I't, aus dem Englischen iibersetzt vo.i]'F. G e 0 I' g B u c k, Stuttgart und Tubingen, 1839, in 2 volume, in .partea 1, pp. 84---86, citim urmatoarele, pe care Ie dam in traducerea romi1neasca, despre Cionga, Caciandoni ~i desprc "JoTlalli:
1) Yezi ~i JII Nr. 241) In fine. 72 j

« De~i Vonita era cartieru! principal, cu toatc acestea nn stations. aeolo niei 0 parte din trupe ~inumai unul din ca,pitani era acolo: Cionga: ~eful Vlaliilo'r,0 popnla~iune, care in diferitr timpuri ale rcvolu~iunei a ajutat atata 1/1;ii oameni. Ciongain timpul BaU eomandat doua.mii. Cu toate de a ca eece ea.Vlahii nu emn ann'ltoli, eu tont!' acc&tea oi devenira soldati mai iute decat Grecii raiale. Monwnrile lor nomadice ~i cea mai miclt ati;lgcre, in care ei erall Cli Turcii, ii facura tnai putin sHpu~i ~i lIin contra deprin~i en pericollil ~i-ell lIZII!annclor. Tot de odata avcre::r.lor COl1stain turme ~i vito, Ll~orde transportat, ~i in Ullt ~i branza ~i mantale. pc care oriundc ar Ii plitUt cincva tot Cli aceca~i lI~Llrintasa Ie prefaca In bani; aceasta nn marginea viea~a lor vagabonda ~i-i seutra de nccesitatea ~i de placerea de it hoti. En cred ca n'am trebuintrt sa 0bserv, ea Vlahii ~i-au origina din Vlahia ~i ca ei toti, cn to~ii suntaproapc vreo jurni1tatede milio1/,de sufletc de ciobani migratori prin toata Turcia Europeana, cari schimba ]ocuin~ele cu schimbarea sozoanelor, ea. ei poseda in tara 0 marc parte de oi :~imai des inca a.Itii pazese tunne, cari Ie sunt incredintMe ingrijirei Jor de loeuitorii sedentari 1 ». «( Cclebrul ]or ~ef, Caeiandoni, unul din eroii cler~i subt guvernamantul lui Ali pa~a, a fost un bogat posesor de oi ~i de caprI', de cai ~i de catari. 0 banda. de Albanczi nava.Ii odata in ditunul SItu. Oi fura taiate, burdufuri de vin [ura dc~ertate. Dupa acest osp[),l se d1idura Ia cell' mai neru~inate ultra.giuri ~i in tilllpul somnului lor cazurlt jertfa castitatii ultragiate a catunnlui vlahic ». «( Caciandoni, exaspemt de inauIta,fa1lliJieisale ~iacuma pierzand irevocabiI oriee speranta. de icrtare. dadu foe eortullii sau ~i eelor mai multI' din averile sale, amf',steca sangele eelor doua mii de oi trtiate eu aeela al Albanezilor oll1oriti,~i,dupa en 111i exprima aeeasta eI11fatie, puca rnwl,til: tmjpe:'t"o~ouv6). c a ( Barbat de un spirit iJldrrLSne~, sa nu 7,icemsublim, ~i de 0 complexiune de ca fier, a devenit cl aculll eroul aeelol'a., ca,ri poarta numele de Vlahi, complcta trupa sa din ace§ti oameni indrasneti de mUllte, care nicaicri n'aveau locuinte stabile, dar pc cad putea sa-i gascasca cineva pretutindeni, unde loeuia un lup §i un vultur i~i :Lvca cuibu!. Multi ani sfida el puterea lui Ali pa~a, in fine insa fu prins, suferind de friguri reci ~i ascuns intr'o pe~tera, un de unul din fiii slti, care il adusese &colo,ingrijise sa-l a.scunda. In aceasta stare 1'1fu adus la Janina ~i indura 0 moarte Infioratoa,re ~i plina. de chinuri, sfarfunfmdu-i-se unul dupa altul fiecare os din corpul sau, fara sa se auda nici
1) «Urmatoarea descriern a V/(Ihilor in al X III-lea secol este 0 dOV1tdii. rapanta def spre neschimbarca de momvuri ~i intereHe orientale: Vlahii Bunt 0 rasa. migriitoare, carc prin turmcle sale a capii.ta.t 0 insemnat;a bogii.~ie; via~a Jor pastoraJa i.a deprins en greut.1i,~ilc~i i-:, inT-estral; cu mare putere corporala., pe cand uzul obi~nuit de vanatoare i-a instruit ill cele tlintai principii ale rii,zboiului ~i dese esca.rmu~uri cu trupeJe impii.rii.te~ti Ie diitlu 0 inscmnntii. abilitate in manuirea armelor.. Pachimer. IIist. Andr. I, c. 27 '. 73

1111uspin, nici 0 pH'i.ngerc,~i pe lUlUIdin fiii sai, care la asemenea tortura s itratit. sJabiciune, iI OCar!ca. face l'U~inccasei sale.. « Cionga era protopalicarul sau ~i se supuse indata dupa moartea sa lui [\Ii pa~a. EI mo~teni dcIa ~eful sall considera~ie pe lilnga Vlalti, ca1'i atulwi f)('ill'/''U intdia. data se ilti1'aca aematoli. Def}ideosebi~ide Greciin limbii i}iorig'ina, I'UJii, Ins[t In orice ~tlta privin ~a cgali cu ei, ~i deci, cum Incetu domni~t llii Ali pil,~1t, e facu acea iute transi~illne dela cleft la armatol ~i dela armatol In s patriot ». La cele citu.tp <Lcidin Urquhart observam CII.f1tJuiIi:L Caciandoni II'n llii lost ultra.giata de nimcnea ~i ca nu dinte'un astfel de ultragill cl apueit armeltJ in IJontra llii Ali pa~a, satrapul Epirului, ci din eauza Cutacest diu urmii. sub un pretext oarecaJ'e Ii confisca toata. averea sa in tueme ~i vite. Caeiandoni eU fratii sid ~i eu voinieii sai spee razbunarc faeu ntatea reJe Ini Ali pa~a, i!,p:ilndll-i rno~iile, taindll-i vitele, omorindu-i pc eei mai viteji comandanti si soldati ~i aducal1d cca mai mare desordine in Statui sall ~i devenind teamrea Tlircilor, ineM ajunse un leI de Horia transilvunean in aeele Jocul'i, Cl~care a avut acela~i sfar~it aproape (vezi despre acestea ia pag. 209-217, ~'39-241). U r q u h art nu oste bine informat ~i in eeea ce prive~te zisele hri e[l un lit/, allui Caciaudoni arata. sl1i.biciunela torture. Vezi adevr~rul de~pre I1vcasta 180 pag. 216-217. Ascmenea gre~e~te U I' q u h 11 t, cand spline r ca Vlahii illcepura a avea armatoli pentru illtaia data eu Caeiaudoni, pc ~i\,ndArmatoliilc sau Capitrmatcle au fost 0 illstitu~ilme exelusiv romiineasca, cef'a ee se vede clar din cuprinsul acestei carii a noastre, in care nll gasim lliLiull armatol gree. U I' q II h art spune ca Vlahii in revolu~iunea greaca 1UI1},jutatatata ea 10 mii de oamcni. ~i aceasta nu este exact. BMrilnii spun ;:it ill timpul revolu~iunii mici eorpuri de paza ramasera in satele romane~ti, pc cand I'estul se inroH\ intre veterallii armatolilor ~i lasara pustii satele lor ~i ('iobania ~i orice aWi. ocupaiiune ~i singure femeile eu lucrul lor intretinrtH! familiile Jor. In asemenea caz ehiar diu jumatate de milion, cali ii scoate U I' q It h art pc tutii Romanii dela sud, ,numaI'u) celor cari luara parte la revolu~iunc trd.me sa fi fost incomparabil cu mult mai mare. Samburele ,.ital 301 o~tirilol' ~J.l'matolilorera compus din R.omani, caci toii armatolii ~i marii capitani all lost Romani, ~i in vitejia cona1ionalilor lor aveau incredere ~i nicidecllm 1'1 claca~H plugari greci, despre cari vezi 180 pag. 124 ~i 134. Fiind ad vorba despre VlaMi F1i.r~eroii, din al earor trib facea parte C:unga ~i pc cari Grecii Ii numesc Apoom't'6oAGl.x.O~ ~i unii din ci ii nllmesc ID.,::(;(07tOL{.I.EVe:C;; (= VlaM pastori), iar altH aK1jvL't'Ot~ traind in c01'tttri, (=

·

no 'ua.zi) gasim eu eale sa a.mintim ~i despre unii d,in ei, eari in timpllJ revoh-tiunii grece~ti dela 1821 se aflau in Peloponez. WWTLoc:; Xpua<xv661toUAoc:;sau<1>cu't'c£xoc:;, primul aghiotant al lui Teodor { ! JO'.~otl'Olli,In ear tea sa intitulata B£oc:; IIe:Ao1tovv1)G£cuV <xvopwv etc. EV 74

AO{p.x.",1888, editata de' }:;'rCLUPQ~ Ayap67toUA(J~, ce spuJle desprc iata, .:Viahi,:din Peloponcz la pag. 289-291. AC09t.iVlahi trebue sa fie Far~ero{i, caci ii nume.~te crK"I)VL't'()(~ (O"K"I)'/1) ==cort, <1KYlY£"OJ<; care Iocue9te in cart = in loc de cagit), ~i <1K"ljVL,IX~ Ii al~ji decat Fiir$eroJii, cari sunt nomazi. nu pot Observam insa noi aici ca. <I>(,)'t'cXxo~ vorbe~te decat numai despre unii Jlll dintr'in~ii, cari servira in cetele Iui T. Colocotroni. Traduccm in romanc~tc scurtele )Iotitc, pe cari ni Ie da, dm:pre ei: pASTOHII VLAHI (BAIXZ07tOL{.LEVe:<;). «Pa.storii Viahi, cei zi~i ~i seenifi, Rumelioti 1), cari se Iiascura in Polo[lono7.,traiau dupa ncamuri ~i se gasira. 3colo in timpul revolutiunei 2). «(IANI HACO-IANI «Neamul sa.u avea donazeci osta~i; oi iernau III,Gastuui ~ipctreceau va.ra. Iii.Xerocalllplll deht Calavrita. Costa L(wd;;,9i Gg. Lavdii. 9i oi asomenea servira. Tribul Cu,t~"d'ilor, Mitl'll, Dimu, Cunstaudi. Ei aveau peste cinsprczcec osta~i. Costa Cioli sau Hafti, Hristu ~i Costa Calpeni ~i Dimitri Sarant(liVga. Accasta familic avea peste cinsprezece osta~i ~i crau sub ca.pitauia lui lvlacn;[ani dela Sait.a. La muntele CandiJa era neamul Papueizil.or, al carui ~ef era Vasili Pa-pILCi, 'avand din neamul sau zeceost.a~i. La muntele lui Ghioza, neamnI celor numiti Oaliva ~i Franeo-Iani aveau de ca.pita.n pe Constantula Franco-Iani, I)are avca peste cincisprczece osLa~i. «VUUTRlE

.

.

BUTU

«Accst pastor roman, c.are in timpld din urma. lomti la Vilia de la, Dervonohoria, servi militarc§tc sub T. Colo(:otroni in timpul navalirei lui Dra.mali, avand vreo cinsisprezece osta~i. Ciiti dintr'in~ii aduceau oilc lor aproapc do lupUi.~i 111, ascdiu serveau ~i ei ca ~j Peloponezienii.
i<MACRI-IANI

« Acosta tr~iia v~~rala muntelc [ni, Saita; inso~ea pe generalul T. Colocot.roni avand peste 25 de osta~i. Cei cari traiau la muntii Sf. Petru, Iii. muntii dela LeoJldari ~i la muntii dela Calavrita, precum ~i cci cari s'au gasit Ia muntele CandiIei in
. '.) A~a numes.c Grecii .pe. to{;i locuitorii ') In~elege revolut.iunea delll 1821. Gredei continentale din .aJara 'din :Pelopqnez.

75

1

bmpul nl1valirei lui Dral1lali,oferiracontribuira pentru nutrimentul soldatilor, " tu~iunei ~i pe 1iillga aceasta toti ~i oile lor militare~te la IIlPtele revo. [I.I,m ~i ceila,lti Peloponezieni. cn.

« IANI ~J CHIRIAZI CORDILl 1)
«Erau sus pe muntele Ziria ~i aveau peste dncisprezece osta~i. Neamu] Haniat'ilor, ~i el era la Ziria, avli.nd aselllenea eincisprezece osta~i

~i capitan pc Tanase Hania.

.

Din Mistra era Tanase Linga, ,wand douazeci de osta~i. . Gheorghe Cociali, I{afto-l\fistru ~i Hristu Cap§i, ace~tia mainainte pc. treccau verile la Xiroeampul de1a Calavrita, ~i aeuma la 'l'ricoehia aproape de Sf. Lavra a acelcia~i eparhii. Ajutara militare~te patria 1aril.zboiu, msotind pe fratii Pei'i-Mezct. Jar oilc lor Ie Impartira soldatii, pe eari Insa ci de buna 'loic Ie dadura. Pc la inecputul revolutiunei intrasera din RumeIi in Peloponcz ~i alti PF~storiRomani, ~i rnai eu seama in epoea Ini Dramali intrara Mamalafii (M<XfJ-iXAG('i;oL din neamul lni Maritali) eu multe rnii de oi; ser'lira = cci ~i ci Il1iIitarc~te ~i contribuira in proportia lor ~i eu nmlte oi pcntru nutri!Jlcntul soldatilor ». Aci finc~tc autorul eu nomazii Far~eroti. Avea multe de zis despre Far'~eroti, despre numarul Illarc de osta~i eu cari luara parte in revolutiunea dela 1821, ~i despre 'litejiile lor, dar n'a v1'oit sau poate n'a ~tiut, citei toti Imbraeau fnstanele ~i nn putea sa-i distinga cineva de cc noam crau, precum i-a,r fi distins, daca a1'fi pu1'tat costumul lor national, caci costuIllul far~erotesc nu se confunda cn alto costume do oamcni de alte neamuri. IDw't'ocxo< in cartea sa, la pag. 154-156, iara~i ne vorbe~to dospre un Far~erot din Pcloponez£ara sa ne spuna i11saca era ROl1uLn, dupa nume ~i dupa dar fplul sau de trai, oricare Homan dela Sud inte1ege ca este vorba de un Far~e1'ot.Acest Far~crot se numea Iota Bruzu, dupa inform~Ltiunile ce avem rlela par~eroti, celnici din Grecia, iar autorul cl>w't'ocxo~ da numole lui ne II! grece~te rau reprodus prin: n(lV(lYLWTIJ~pouv't'O'o~.ota B1'UZU n I era ~ef de trib al unui eiitun ffi,r~erotesc din Peloponez, catun numit: satu1 Giildaraml'Ul:sau Giilivele lui Bruzu, sat care era 0 sucursala a comunei Aluni~teani, ~i era locuit de ciobani, caci Fair§crotii sunt ciobani. Dupa citatillnea ee vom face aici din carte a lui IDw't'ocxo~,ala Bruzu atat pentru 'litejii, cat I ~i pcntru sacrificii in timpul revolutiunii dela 1821,n'a a'lut aU egal in Pcloponcz. lata ce ziec IDw't'J.xo~ pag. 154-156: la
') In text cste Kop8uAcxtm,adicii: cci din IIcamuJ Jui Cordilii sau Cordulrl. Daca '1.Utoruldiidca nealllul in forma romancasca, era sa zica: Cordileani sau Cordilati, CorJ~llea.nisail Cordulati. Am dat formele Cordila ~i Cordula. pentru ca scrierea in grece§te KQP8u)'('LO~eu upsilon ne . da a in~elege. ca. mai exact numele se pronun~a Cordula.

__

__

n..

-.-

«PANAWTI

BRUZU

«Acest. vestit capitan ~i de toti cunoscut ora. originar dintr'ull sa,t llumit. 301 Caldiiramlui, care se ana. intre Cap§ea ~i osto 0 sucursala (&.7t6a7tcw!.loc) a comunei Aluni§team: (' AAWVta't'ocwoc.;;), lua numele lui Bruzu" de se zicca, care

de atuJlci Ciilivelelui Bruzu. In timpu1 revolutiunci cati dobani locuia.uin
acest. mic sa.t.aveau de ~ef pc acost capita.n, care s'a aratat dispus cu toa/;e rudclc ~ale, frati, baietii lui, gineri, Jlcpoti ~inepoteii lui 1a.numar vreo opt. spreze oameni, sa 1upt.ecu mare ze1pentru patrie, dela. inceput.uI revolutiunei

panaIII,sfar~itul oi, cand pc III,difcritelo lupte co s'a.u facut luptftndu-se

eu

gloric, a.u cazut aproape toti, afara de ~eful acestei familii Panaioti Bruzu. « Sa.crifir,iile ~i serviciile acestoi familii n'a,u C01nlJara,{ie nicio aW;' cu /am.ilie din Pel01JOnez. aca insa cineva va vroi sa compue saerificiile ~i 80rD

viciile a,cestei familii eu acele ale familiei 1\Iavromihalilor, e gase~te 11/.a,: I
mari ~i mai 1/I.ulte,exceptandu-se numai descendenta ~i cunoscutul titlu tureesr, de Ba*boglu, care insemneaza pe acela, care are putere administra,tiva. ~i din cau?..aaceasta :Mavromihalo~tii, dupa. nume, ajunsera. vestiti, lucrn tan. lotunci avea marc insemnatate. Dar in ceca co prive~to sacrificiuI. po (',arc esto dato rfiecare sa-l ofere pentru libertatoa patriei sale, Bruzu estc dcmJl ue oriel' lauda, pentruca oferi mai multo vietime decat oricare aU prloponezi(/'/1,far1l,sa pa.gubeasca casieria natioJlala nici eu 0 Hi.sca,ie.l\Iai ell sea,l1Ia pontru pu~inc1c femei, care au rama.sdin accst Jlea.l11, guvernul Greeiei n'a lu,a,tnicio grijii. Nllmai chivernitul ue vc~niea. pomonirc (inteIege a,ici pl\ Gapo-d'/stria) dadea a,cestui batran, pc eand traia, 0 midi. pensiune, oa.r dupa. ce muri batrii..nul ~i fu ucis ~i Ca,po-d'/stria" fellleile ra.masera, a~a. lara sa-~i(tduca aminte de ele nirnenea. Faptele aeestea so atesteaza ~i de eel(' doult cparhii din Caritena ~i din Tripolita,.)} <1>(u't'~xoc; a mai publicat ~i 0 alta. carte: Mem.orii despre revolutitmea,
greaca:
· A 7tO!.lvYjfJ.0ve:u!Loc't'oc7te:pl TIj.;;

.

EAAYjvu6j.;;

£7tO'.voccr't'~cre:w.;; imo

<I>WT~XOU,

7tP(~'t'ou imoca7t!.O''t'ou(= intaiul aghiotant) TOU 0e:08wpou KOAOXO't'pwvou,

·AO~vYjaL, 1858. Aiurea yom face 0 dare de seama desprc cuprinsul acostei carti, extragand numele luptatorilor romani, ceea ee vom face eu cart.ra. sa eitaUi.~\.ieimai sus cn oeaziunCiolui Iota BruZ1L.Notam aeuma. aici ea crl nmi wstit. stcgar ItI Ini Teodor Colocotroni, Nicola Cara-Hal,:u, desprr. care <1>(<)'t'&.xo,;; In pag. 182 din Memoriilc sale ea: «niciodatii inamicii tlU-l: SpU11C viiznri'i spetele >} era. Roman dela Pind, anume din comuna l"Omaneasea.Baeasa. Ve7.i11llll1clc proJlumelelocuitorilor din Barasa 111. ~i Lista Nr. 44 dela Nr. 278 nl Annatolilor. E. 1\1.Co u Sill e r y, in cartea sa: Voyagedans La. Macedoine, Paris. 18.31, in 2 vol., vorbind despre Romanii din Macedonia 9i din Pelopol1CZ, unde est.evorba ~i de aeeia, despre care vorbe~te9i <I>WT~Y.O';;, zice la iata ce pag. 17-18 din vol. I: 77

.,
« lA'R Valaques d'.1la Macedoinc differcnt beaucDup de ceux qui habi. tent les bord du Danube, quoiqu'ils parlent les uns et Ies autres un latiu tres-corrompu. Ceux de Macedoine ont conserve non-seulemcnt leur caractere national, ainsi que Ie nom de Homains, mais encore la fierte ct Ie courage de leurs ancetres. On les place toujours a la tete des c;uavalles qui se tra:nsportent dans les foires de Ia Romelie, Iorsqu'il s'agit de quelque passaglJ suspect. 1Is portell t tous dans ces marches Ie mcm~ costume, les memes armes, ot un bOJUlCtcouvert de laine noire fort cleve, qui leur donne une ~~ttitude trcs-martieJle}) 1). « On voit des Valaques non-seulenH'nt dans ]a Valaehie ot ]a Moldavic ct ]a l\Ia.cedoinc, mais jusqu'a.ux environs d'Argos, ou ils exercent generaJement 180 profession de marchands et de bergers. Je puis parler de ces der. niers avec une pleine connaissance ». (iUn jour que je me trouvais au marchC d'Argos, on me fit remarqucr un: grand nombre d'hommes et de femmes dont l'habillernentetait different ,. de celui desGrecs on m'assura qu'i [s ha,bitaient sur des montagnes voisincs, q\I'iIs etaient prpsque tous pasteurs, qu'iIs parlaicnt a-peu-pres Ie laJIgaglJ des Val1tques de 1a Macedoine et en memo temps la lang'ue grecquC'. Je jugeai fa.cilemcntque c'etaient des anciens Rornains,tels que ceux dela Macedoinc et des descendants des anciens colons qu'Auguste ~tvait Mablis it Corinthc ct it Patras. IIs auront apparenmwnt eprouve Je meme sort. et Jcs memcs affections que ccux de la Macedoine. Chasses de leurs propin1tes dans des revolutions dont les opoques lJOUSsont inconnues, iIs auront chercM un rduge dans les montagnes d'Argos, ou Us pouvaient lr mieux se nourrir et
s~ defendre }).

Nu e locul aci sa citi'tm t.ot Cl' a scris. Co u sin e r y desl}re H,omanii dela Sud in cartca sa cititta. m3,i sus. Indic3.m numai volumnl ~i .. ! p:Jginilc, unde vorbe~te despre ei. Vezi dar vol. I, pag. 14!},163-164, despre \

comertul Valahilor dela Seres2) din :~[acedonia; ol. I, pag. 14,16-17 drspre v
originea l\Iacedo-romaniior ~i cauzele cari ii facurn. sa se rctmgi1la munti; vol. I, pag. 17 dcspre VIahii din Moscopoli din Albania; vol. I, pag. 185, 188, 189, 190, 191, 193, 194, 195, dpspre nomazii mahometltJli ~i crc9tini, nomazi numiti Iuruki, turce~to, cari de pc muntii dinspre Seros ~i Salonic emigreaza iernele pentru iernarea turmolor in campiile din Macedonia ~i Tr:teia, de unde apoi tree in Asia Minora in partile Brusei ~i ora~ului vechi Hi(,J'apolis din Frigia. Ace~tia fac migratiunile cu famiIiilc lor, precum Ie fac Ho;nanii dela Pind (vezi pag. 51-52 din aceasta carte a noastra). Atat cre(>tilliiclit ~i mahometanii luruchi, despre cari vorbe~te Cousinery, sunt Vlahi vorbind rOlJJii.ne~te, i unii dintr'in~ii de vreo 200--300 de lwi s'au turcit. ~
') « Cet cquipement. est Ie meme que p(Jrf,ent les, De~is ou fous qui se mettent dE'S pachas, pour' Ie service miJitaire II. a Ia solde

') Pe aromane§to Sear. (P. P.) 78

Illire lttrttchii 10caH din mun~ii Brusei ~i din Frigia sunt asemenca, lIlult,i VIahi. Cel ce scrie acest.e randuri a vorbit cu Hnii din tr'in~ii la 1868 intr'lIl1 vapor care lUergea din Coustantinopol 180 Varna" in care ~cfii de cioballi din muntii dela Brusa duceau berbeci pentrn o~tirilc tllrce~ti de atullci din Va.rnn. Ei poarta, cci mai mul~i, costumul Vlahilor de la. Pind. Vezi desprc luruchii VIa,hi turci~i ~i In Geschichtedel' Btblgaren, de C. 1. .J ire c c k, pag. 197. Vom vorbi in aceasta carte, aiurea, pc larg tlesprc ROliiii.niitlin Asia. Minora, ~i dr. istoria lor. Dllpa. adestNI,ne int.oarcem 130 Gheorghe Cionga. Romanii din Pcninsula Balca,nica. de regula SUllt ina.lti de statura, (vezi la Nr. 255 bis); Cionga era ~i smut ~i pu~in pii.ntecos, dar sprinten ~i viteaz. 1ntr'lIn ca.ntcc poplllar grccesc (P ass 0 v, p3og.196, cant. CCLXV, vcrs. 12) figllreaza Caraiscaclli suparat pe arm3otoJii 1\Iiciu Condoiani, Andrei Caraiseu, Stamuli Gaciu ~i Cionga" ~i porecle~te pe acest din urma. eu cpitetul grecesc (j(X1tOXO(A"1)~ = 011
pantecele

putred. CioJJga,din aeeea,~ifamilie eu Caciandoni,vellea,ncpotel

~i di.pitmmlui Micill Condoiani ~i de aceca, cand in familia, Coruloiani nu mai emu armatoIi in varsta. de a purta armele Illi Condoiani, Caciandoni, fiind tot din aceea~i familie ~iaratandu-se vitea.z In razboaielc ell Tllrcii, eredita el sabia vestita. a mo~ului Condoiani, mo~tcnire care nu se putea capa.t.a, dadi, IlU era din familie (Vezi despre accastii. sabie la Caciandoni la Nr. 162). Toti din aeeast.1i.familie a.u fost scur/i, ~i Condoiane~tii ~i Caciarldone..,~tii Cion~i
g71)'§tl:£, ~i

porec1a.Condo- ani nu inscmnca,zaalta in grece~te deeM: I ani I

Scnrtu. Despre Gheorgaehi Cionga trebue sa mai spuncm ca, in Satas (DoCltments inedits, 1'elatifs Ii l'histoire de la.Grece au moyen age, vol. VI, pag. 189, linia, B9; pag. 161, linia 18; pag. 200, Iinia 17 ~iaiurea) ga.sim pela anii J47!11483 \\Ii vestit. capitan Roman nU111it l:onga Caratolia" Inptand impreuna C en Venetienii in Peloponez in contra TurciJor. Dupa, informat-iunile personale ee a,VC111 dela Far~croti dcsprc familia Oionga"c.are exista ~i acuma eu acest numr, ~i familia armatoliJor Condoiani ~i acrca a lui Cacia,ndoni purtau toate porec1a de Cionga, ~i a,sta proba,bil ea Cionga Cara-Tolla din timpul Venetienilor sa fi fost strruno~1I1familiilor I1lodrrnc ale Condoianr~ti1or ~i ale Caciandone~tHor ~i Cionghe~tilor. Din eitatiunile de mai sUSdin Satas, la paginile indicate, se vede ca, Cianga CamJ'olla era de aceea~inatiune en Buie§ti1: i rudii.CIlfamilia Clada,ca.re~i ea ~ em in inrudire cu Buie.§tii ~i cu B~ich.e$ii, toti ~efi insrmna~i de o~tiri in aliantii. ~i in scrviciul Venetienilor. Iar Cladc§tii erau rude de aproape ~u flLmilia vcstitului Gheorghe Castriotul,supranumit Schenderbei vezi ~ila,pag. (
84---85 ~i ' Ap~O""t'O"t'~A'Y)~ B(X).(X(Up('n')~ ' A6o:voCa1)c; toCy.oc;,pag. in ~ 213, unde

se vorbe~te despre Inrudirea Buie~ti1orcu Curcudel Clada). Buie§tii s'a, demon.. ... .. . . stra,t in aceasta sc)'jel'c:(veii pag. 5-:-6 ~i .11) ca (l,ufost. Romal~i,. Cla4.efti~, rud!) eu Buie~tii-; au fost ~i e~.Romani J' Schenderbei .fiul era.var pr,imar Ctl Ottrcndel Gleda (vezi pa,g. 84-85); daca dar CI~d.e~tiiau' fost Romani,atund 79

\,1 Schenderbei It fost Roman 1); (Nonga Cara-Tolla era, ruda eu Clade~tii, dcci a fost ~i el Roman,. familia Condoianz:,Caciandoni crau din vechia familie /j,lui Cionga Cara-Tolla,. Caciandom: s'a demonstrat (vczi Nr. 162) ea a fost lloman : Ia Nr. 1'79 s'a vazut Crt GheOr!11wOionga era nepotul RQlnanul'ui ~i Far~'erotului Caciandoni; a~a ea ~i suindu-ne ~i eoborindu-nc in accasta mare }i insemnata familie militara istorica, prin documentele scrise ~i tiparite cOl1statam ea a fost romaneasclJ, !.si1.nda () parte numcle ~i porec1ele ea H J
romane~ti,

cari nu mint, ~i convic1;iunile oastre din informatiuni personale n

deja Fal'~el'otii inJ'uditi eu familia in chest.iune. Gheorghe Cionga dar, nepotu! lui Caf.,'iandoni, fost Roman. EI sel'vi a InUi.iusubt unehiuI sail deposedat ~i despoiat £Ieaverea sa in turme £Iecatre satrapul Epirului Ali-pa~a. Gheorghe Cionga dupa moartc1t unehiIor sai Caeeandoni ~iHa~ioti intra in trupa lui Caciandoni. Dupa asasiIlarea ~iacestuia de ditre Ali pa~a, Gheorghe Cionga, ca prin minune scapat, Iua comanda ceJor400 de soldati ai lui Lepenioti Impreuna eu Gheorghe Caraiseachi,croul 2) £IeJ])aitarziu, cu Vasile Pangal ~i eu lani Franchr:sta (vezi eitatiunile la C£ongalua dela Ali pa~a armatolia dela Agrafa Nr. 216). In urJ])a Gheorghe h~zi la Nr. 216). Cand Ali pa~a fu ma.zilit, trimise lui Marcu Botari la Suli o.serisoare printr'un oarecare Custa Manu, in care sC.J'isoare vede ca Cionga se em ell totul devotat lui Ali pa~a. F i I i 111 D, (IV, pag. 450, nota a dela Nr, 0 1(2), ~i ' Ap<XO<X\li'LVO~ TIj.:;H ndpou, vol. I, pag. 327) ne spun ca Ali (Xpov. ' ))(1\18.. fiind asediitt la, lanina" trimise pe Cionga 3) la armatolii de pc Olimp, ea sa Ie ceara ajutorul, ceea ee se ~ifaeu, insa iueepitndu-se revolutiunea grcaca, tot.i n parrtsira pc Ali pa~a. Gheorghe Cionga este unul din a.nnatolii viteji ai revolutiunii greee~ti
9i in cnralld ajuTIse it fi reeunoseut de guvernul revolulionar ca general ~i siJ,fie cOllsiderat ca unnl din ea,pitanii cei mai insenmati ai revolutiunei (vezi T r i cup i s, III, pag. 187, 382). Cionga este mentionat in revolu1;iullea greaca mai l11ult impreuna eu armatolul Dimitri Macri, alt Far~erot dela Oiilive7,e din C1:uciidin Etolia. (x<XAML<X UYL(;)'t'LX<X), Z puternie armatoJ. Vezi cateva

fa.ptc indrazncte de al'l]]O ale lui Cionga inP 0 u que v i I I e (Regener. \,(;:1.II, pag. 39: vol. III, pag. 52, lHi, 335, 338, vol. IV, pa.g. 311, 326, 339, 432). Oionga ~j Macri aveau soIdati munteni 9i in special Far9croti, caci ~i Pi erau Far~eroti (P 0 U que v i II e, Renener. vol. IV, pag. 311). Intr'un (tHoc popular (F It u I' i 0 I, vol. II, pag. 4, versul 9) vcdem pc Cionga impreuna
') Despre romanitatea Iamiliei SchellderlJei vorbim IIHti incolo pe larg. Vezi deocamdata nota dela pag. 19. ;") Vezi nota 3 dela Nr. 216 §i 295. oJ Po u que v i I ! c (Voyage, vol. V, edit. I, pag. 419) spune ca Ali pa~a pune pc (;',.mga ca ~ef al blmdelor din Macedonia, c8.ri eran sa impiedice o~tiJ'ile ilUparate~ti, 03a.rii ceru inainte sa-i des. zii.loage ~i Oionga nu VIU ~ ell regret iI trimise. (Cauza a fnat o.'j..i 1.1cisedoi ,In chi ; vezi 1110 162). Nr. 80

eu a]ti multi armatoli, dand ajutor llii Ali-pa~a in contra lui Ibra.im pa~a din Berat din Albania. Intr'un nIt can tee (P ass 0 v, }Jag.183, cant. CCXLVIII vedem pc Cionga in lupta. eu armatolul Teodor Buia Griva in timpul ehiar 31 revolutiunei grcee~ti, dar mai ta.rziu se impacara (T. Co I 0 cot I' 0 n i.
L\L~Y'I)O'L~ O'u!1.6iXvTUJV T'ijc;'EAA. -PUA'ijc;, pag. 241). Vezi ~i Ia Nr. 160. Dcspre poreela Cionga. vezi la. pag. 32, nota 3. AceastrL poreda fie a.udl' ~i Cionta~ ~ionta, Ciontu, ~iontu, Ciondu" Ciondu, ~ionda, 9iondu, ~i CiUJJtu, Ciundu, ~iundu, $unda, ~i nu-i totdeauna eu sensul de Ciung, oi de multe ori BateUll patronimie al numelor Cion, Cioana (= privighietoare), Ciun (= len111 lung, ~i ciolan) in formclc Cionea, Cionta, Cioncu, Ciontu, Cionga, Cionda, Ciunea, Ciunta, Ciunga, Ciunda, etc. Aiurea vorbim pc larg, la p<ttroni-

micele maeedoromane. Vezi un important artieol desprc cuvintcle ciol1ga, ciung, bot, ~i altc deasemenea in: Zeitscritt li;'r rom. Philologie, 189]. XV Band, 1, 2 Heft, pag. 101-105. Vezi dcspre Cion, Cioniu In pag. 45 la eifra 31. (Vczi desprc inrndirile 11liCionga ~i Caeiandoni eu familiile Iscu, LalaDitnu, I. Slata la. pag. 160 Nr. 45, pag. 173 Nr. 72, pag. 240 ~i 250; iar dcspre OaCiOl1do1l1:era din Xeromero al Ar.o<'tmaniei ea. vezi la pag. 204. Vezi despre lamilia, 1sc1/.cil. cste Iflr§crotca.5ca Nr. 288 In dfra 38). la IANI COSTA 220. I ant: Costa, era armatol]a muntii Giu,merca 1) dcla Aspropotam din
v 0 s, . A1t0fL"" 1tOAEfLLY.OC,

I

Tesalia ~i original' din satul romanesc God~te (P ere

vol. II, pag. 87). Din citatiunca de mai sus se vede ca lua parte insemnatii, in revolutiunea greaea. D. Lam b rid (' (vol. II, pag. 72) ne spune c11Godi§tca este cuprinsa in plasa Malac(J,$i,unde am vazut ca. locuesc Roma,nii zi~i Malaca-~i~i MalacG.9'* (vczi la pag. 5 jos). Po u q 11 v i II e (Voyage, e
r

vol. II, edit. II, pag. 359) dandu-ne eadastrul Ano- Vlahie1:(Valahiei supcrioarc din Tesalia) sau al Calltonului :M:alaca~i, upa. ce, dela pa.g. 324-:358 DC-It d vorbit despre Dolopia sau Ano- Vlohia. din Tesalia, ~i la ]Jag. 858 JOB)lp-a
SpUR despre poplllatia.romana din aceasta provincic, ziee: « Si les maim des da.mos v3olaques, gerc6es par les engclurcs (XtfLE't'AOtL), ot leurs formes 3othle-

tiques, n'en font pas dE's houris de serai!, leursinstitntions en ont toujonrs la.it des ehretiennes piruses et des femmes recommandablcs pa.r In. puret.c de lems moeurs. Ainsi 130population indl1strieusc de eettc con tree cst mH' des plus £nteressantes;l observer, et. comme la plup30rt de ses hameaux pen-

vent acquerir une grande importanCl\,nous en donnerons iciIetableau ~iaci )),
ne da. intre satelc romanc~ti de pe munte ~i Godi§teo,.Tot Po u que v ill f, care nume~te tinutul AnoVlahia ~i eu nnmcle vcchill de Dolopia, vorbindu-JJe.
1)

Aiurea vom explica..00' tnsemneazii aeast ~UUle.. 81

despre un alt armatol Godi~tea,Jinumit Cutelida, se esprima. astfel: «CoutC" lidas, commaJJdant des Dolopes dc Godistas, Yillage £Ill mont Polyanos (rcgener, vol. IV, pag. 54) It; iar despre Godf~te spune aiurea. (V oya.ge,I editic, vol. II, pag. 227): {~ViUagede Godista, qu'on apen;oit it lUlCgmnde elevation

dans Ie mont Polyanos It. Iar aiurea nc spune (Regen. vol. III, pag. 97): {( 11 0
aYait mande allx habitants beIJiqueux de Godistas... d'Ctre prets it occupcr

Ie pont de Dypotami.. .». Po u que v i I I c (Regener.,\'01. III, }Ja.g.432) ne mai spunc: « Marc Botzaris mlliait en meme temps ks bandcs dela.Cas~iupie, du Djoumerca., du mont Polyanos, et il se tl'oL1vaita.la tetc de quatre it cinq mille hommes, en donnant quelques subsides nux habitants de Goilistas, qui ne dcmandaient qu'une sommc assez modique pour cntrer Cll ('ampagne ». Godi~tenii Illara armele in timpul revolutiei grece~ti ~i luptara ,'itej('~tc, cOlmtndati de doi voinici arma.toli ai lor, dill' (,Dej.l les insurgcs tic Gudistas, zice P ° u q 11e v i II e, (ill 1legener. vol. IV, pag. 58) infol'mcs de la catastrophe d'Alexis Noutzas, leur ancien primat, dont, on attribuait la mort a. Odyssee, Ctaient rentres da.ns leurs montagnes, en declarant qu'ils se scparaient de la. cause des insurges ,). Din toate acestea se vede clar cli.Godi§tea, atria, armatolului I ani Oosta, p pstc sat romanesc, ~i c11. odi~tenii au fost un popor r11.zboinic timpul revoG in ;Iupllnei grec('~ti. Godi,tea, ca toato comunele roma.:ne~ti, ste a~ezaUi, upa. e d eum ne-a spus-o mai sus Po u que v i I I e, mai Jllai pc varful munteIui . Polyanos sau Puliana a Romanilor, ~i Filinion ne spune (vol. IV, pag. 149) ca se ana patru oaro departe de comuna 8aracu, despre care vezi amalllwte in Po u que v i II e (Voyage, I, editie, vol. II, pag. 118, 158, 170, 182). Posedam toate numele de familie ale locuitorilor din Godi~ti. Elc sunt vlahice. Dcsprc forma in-~~tia multor sate romane~ti vorbim a,iurea pe larg. Godi~t('nij !1unt ast11.zisemi-greci7.ati 1).
') D. Lam IJ rid e (MwICoc(nocl<:C,L$POl; ;p&hovl png. 28) no spunc I J ca Uluntcle

d.!a.supra satului Godif/i so nume~te de locuitori Fn:guroasa 4l1p~yoUpMOC, III. pag. 26, iar
ne spnne eii. aeolo au fost dona. cdtulle ~i cii. locuitorii acestorciitune s'ar fi rii.spandit de mult in Grecia. Noi crodem ea. God~lea s'a fond at de lor.uitorii ace lor vechi ca/un/!. Ne pare bine ca d-sa a. admis insemnarea co i-urn dat des pre sensul cuviLutlllui Cd/una in rrJ\nane~te de <JTpOtT~TLI<6.. <JTOC&116C;. D. Lambride yom avea mai incolo in aeeastfl Cu farte oarc§icari diseutiuni relative III..multo lucruri privitoare IlLRomanii din Epir, cii.ci multo nume romallli§ti do lor.alitiiti ni Ie da. ca slavice (Ia pag. 14 din eurtea mai sus ci. tata, nota. 1 ne di\. dupa. 'Apcr.6cxVTLvOC; :;.inumele Vdldoara., en provenind din BcX),T~ ~i t;)PE:Let,nsemnand 1!;),w3'7) i -rOJ;OV,ar pe multi Romani insornnati, ncputand siL-i treaca. i la Greci, Ii preface in Albanozi, ceea ce iace la pag. 16, vorbind despre Buief/ii din comuna romaneasea. Lt~niea dela Pind. Amicul meu Lambride este un infatigabil cerf~etii.tor in lueruri privitoare Is. geogrs.fia §i istoria Epirulu!; daca. §tia limbs. ramana. §i n'ar fi infocat Elin, de~i ca Zagorian este ~i 01 de origina. vldhica, ar aduce foarte mari ~ervicii pentru lamurirea etnografiei Epirului. UltiD1ele bro§uri ale d--salp."; n-titulate i H1'te:LpwnK~1LE:>.e-rljIJ4T<1, cuprind..lU1. foarle bc.glrt...material,. Iii,:!..care. 'se. constata. ca. 82

ANTON CUNDU~IU 2m. Antoni Cund1qiu, zis ~i CundU§opulos, era varul Ini Tanase Diaeu, din :Mu~uIli1ade pc Parnas, ~i armatol in provincia Talanti, adicli. vechea Locrida (F i 1i 111 n, vol. III, pag. 85; T I' i cup i s, vol. I, pag. 204). Cand 0 inecpu rcvolutiullea greaca era drja blitr&n, dar Iua parte insemnata in en ~i fu rlinit (F i I i m ()n, III, 370; T r i cup i s, II, pag. 75)., Numnle CundU§iu cste romanesc (vezi Ill.pag. 43, A, continnare deia pag. 42=I)..9i inrudirea lui Cundtt§iu,cu Tanase Diacu, caruia ii era Val'~icare vom vedea, cii.a fost R{))nan, ne probeaza. c,! armatoIuI Cund'11-$iu fost de aspa mema Roman. Vrzi despre Tanase Diamt la, pag. 135 ~i III. Nr. 227.
LIACU CUTOV A

,
1

222. Liacu 1) Cutovaera.armatoIIa OHmp ~i servi intil.i ell.protopalicar
la un capitan insemnat de pe Olimp, numit 'faghila. Suparat de Turci in eapitanatul sau, se declara rebel ~i Ie facn muIte rele. In fine Turcii, nepntil.nd

sa,puna mana pe eI, reu~irli. a-i prinda pe nevasta-sa, pe care iara~i 0 s~apa s
din mainile lor en sabia. El avn muIte Iupte victorioase contra Iui Veli Ghega, un fn.imos comandant al Iui AIi pa~a, pe care in urma il ueise'intr'un duel vestitul Caciandoni. Liacu Cutova a fost asasinat de oameni pu~i de Ali pa.~a. Dcspre toate aces tea vezi: Ii"a u I' i e I, vol. I, pag. 131-132, ~i canteccle dcla pag'. 134-139, vol. II, pag. 313-314, ~i cant. dela pag. 316-319, unde se vorbc~te dl'spre asasinarea Iui Liacu Cutova; 'Apr.cr't'. BOtAOtWp(1)<;, III 'AO. tiL(X>:'O<;, 202; ,ApOtI)Ot'mvo.;, pag. Xpov. ..r,<:; Hm:(pou,vol. I, pag. 284, , 381, O~);Pas 0 Y, pag. 73, clUlt. LXXXVIII, pag. 7~74, callt. LXXXIX; XOC<1L(~TI)C;, 215-217, cant. XXXVII. pag.
Epirul este locuit de lIn popor exclusivamente tJlahic,din care 0 parte s'a grecizat" iur majoritatca vorbe~te r()nlline~te*). DaaA ar fi ~tiut Rceasta.D. Lambride, care se crode Elin ~i.crede cii cu publicarea bro~urilor d-sale aduce sen'iciu elenismului, n'ar fi tipiirit nido linie macar, Koi vom lua mai incolo ~i din car~ile d-sale ~i din altele, toate numele tie sat:e, mun~i, raUl'i, etc. din Epir ~i vom dovedi ell.sunt romllne,ei,. mai mult indi: vom da list-elede numele ~ipronumele loeuitorilor mai din toate satele din Epir ~ise va vedea cil acele nume, de familie mai eu seamA"sunt tJlahice,a.~aei~in Epir astazi nu existii. Grecic.i0 parte numai din VlaM, eari eu ~coalele~ibisericile grece~ti eu timpul piir:i.sira limha rom ani\., iar restul vorbind ~i astiizi romiine~te. Vezi la pag. 262 cum amicill meu D, Lumbride se ineearci~prin car~ile ee publica sa arate Romlinilor cil mni to~i Romiinii Sl1lltnpronpe f}Tccizal': sii.-~iia nadejdea,. De aceea am SPUB sus eil vom avea oare~i mai cari discu~iuni eu d-sa, dar mai incolo, ei~eiaici In armatoli suntern oeupll~i eu lucruri scrionse pentru noi Ron~anii. 1) Cit.e~tlJ:L'iacu, cu l' muiat, cn in cllvalltlll muZ'iare (= muiere), mol'." (= moiu dc. P. P. *) Vezi bro~ura: Refutation d'une brochure greeqlle par un Valaque Epirote (extr:\it tlu Cour'rier d'Orient). 1879. Vezi ~i In. pag. 68-69 din acenstil carte a noastrA. 83

I

1
)

..:Porecla Cutova ne este data in limba greaca. ill formelc Cutavas ~i CutuvAs
(.KOUTo(O~<;, {ouTou6~<;). Rornanii I ii ziceau Ctltova ~i Cutav-lu, articulat.

.
.

Inr' numeJe Liacu este uneori dirninutiv lui Lia (= Ilie, Ilia), alte ori pres-

.

curtat din Caliacu. Pc lilnga aces tea se ~tie din Fa. u r i e I (vol. II, pag. : 3J 4) ca IAacu Cutova era din tribul romancsc 11.1 ar~lerotilor, fiu de pastor" / F (11etait ThessaJicn, ct eomme Katzantonis, fils d'un pfitre). Prin fiu de pastor ' nil trebuf1 sa intelegem U1lcioban simplu salariat, c.i Ull om !Jogat in turme, e~1.re 1\1 pa~tea eJ, ci avea ciobani salariati, precum era ~i Caciandoni. 1 Ie $i din nume dar, ~i d n porecJit, ~i din profcsiune, Liacu Cttlova a fost Romftn. (Vczi despre numelc Cutova In. pag. 65, Nl'. 1(0). Liacu Cutova Hisa doi fii, pc cari li gasim eu nurnele Mitru ~i N. Liacopol. 1<:1 Iuara parte insclllJlata III revolutiunea greae-It ~i faeura vitejii rnulte ~i ~(' d!st.illscra, ara,t,and astfcl ca crau'demni fii ai arrnatolului LiaCtt Cutova, care, dupa dtlltecul popularl), la somatiunca ce i :3etacn de. Turci de a se ~mpullesan a se inchina Pa~ci ~i Vizirului,raspnnse: Puna cand Liacu este viu, nu se inchiru(,la Pa§a,. Pa~a are LiaCtt sabia sa, ~i Vizi,' p~ca sa I>:
«(IT pocrxuvO(, A LrXXO,
"OcrO'Vo(L
TOV it'O(crii, r:pooxovO( 't'ov ~£~oP'1) I).

ALrXXO'; ~WVTo(VO';,

m'tcra

3E.v 7tpocr'<UVci£L, I).

«( ITcxcrii ''I.EL AL<XXO<;'t'o <m0(6t,

r3E~Op'1) -.0 't'oucpexL

P. P. Per e v 0 s (' A7to(J.v.7tOAEILLXcX:, II, pag. 193), vorbind de vol. l\1itrn Lia,coppol, il caracterizeaza prin cuvintele: ihp6(J.'1)-'o~()7tAO(P;(YJY0<; := 1.t1,trepidapitan I).~i adauga ca-I pHinse toata, o~tirea, cand llluri de ranile c capatate intr'o lupta in care fu eroul; ia.r T r i cup is (vol. IV, pag. 386), d5.IHIscarna despre 0 lupta dela 1829 intre armatolii revolutionari ~i Orner pa?a., zis(\: se distinscra. pcntru vit'3jiiIe lor doi dela Olimp, Psarodimu, repezindu-se eel dinti1iu, §iN. Liacopol, ueigallli pe stegaruUnamicilol', care mergea Inainte ~i rapindu-i steagul ». Despre romlJ.nitatea lui Psarodimu sau Dima Psar-lu vezi la Nr. 277. LIACHINA CUTOVA 22H. L£achina Cutovaeste nevasta,lui Cutova,can', c.iizandin mainile Turcilor ~i fiind torturata ca sase turceasca, arMa atilt.a tr~rie de caracter ca ~i barbatul ei. Poporul pentru aceaWi. ii facu trei (:antece (P ass 0 v; pag. 71-72, canteceIe LXXXV, LXXXVI, LXXXVII). Intr'uDul din accstea ge ~ice «( Cinci Albanezi 0 tin ~i trei 0 tortureaza », iar intr'altul « Cinci pa# o tin ~i zece vO!:1Jozi, §1:'u.n tiu 'mic de. Paf}!(' sf,((, ~1: 0 cereetea.za:Ncvasta a lui LillClI,nil te mariti sa iei de barbat IIn Ture, sa te gateasca CllgallJeni ~i en ma.rgaritare? )1, ~i ca raspundc: « l\fa,ibine sa-mi vad sangele ro~iDd parnfintul decii.t.8a-rni vadrt ochii sa rn'i-isarute un 'l'ure I). LiaC1tdupa cu'prinsul cante-I
) 1'11sO\', )Jng. 7.1. din t. LXXXIX, '"ers. 4-G.

,

.

84

J

cuiui popular, pe ca,nd Turcii schingiuia,u pe novastit-sa, se repezi asupm Jor cn sabia ~i srnucindu-li-o din m1l.ni0 puse pc murgul sau ~i se facu nevazut. (P ass 0 v, pag. 72, cant. LXXXVII, vel's. 16 ~i 17). Ncvasta lui Liaeu (Dia,chinlt in grcce~te), nu este cea dintai Romanca cantata In cantceelc popularc pentru mandrie de eameter. Femeile arrnatolilor, cand ei se declara. rebeIi in contra [mpcriului, ii intovora~eau ~i ele ~i luptau aIrtturea cu barbatii lor. Far~aroateIe mai cu seama in asemcnea cazuri niciodata lill se despal'tiau de ba,rbatii lor armatoli, ci inal'mate ca ~i barbatii intr'un costum u~or fcmeesc, erau cei nmi fideIi adjllt3nti ai barbatilor ori fiilor san fmtilor lor. Intr'un cantcc popnIar (X<XO'LWT"I)t;, 102, cant. 19) pag. iata ce cetim despre Fi1rl)aroata Elena Batari, sora lui Marcu Botad: (IToute nevesteie capit:tnilor ~i toate oache~ele, toate fura robite ~i Ie Iuara sclave, jar acera Lena Botari, acea, oachc~(\,oa nn fu robitit, pe ea l1U0 luara. sclava; cinei 'rurci 0 gonese ~i einei ieniceri; se intoarce Lena ~i Ie zice, se intoarsc ~i Ie grae~tr: II Tur<:ilor,nn va pedrpsiti., nu va pierdeti osteneala; eu sunt Lena lui Bot;ari, ~i sora lui Marcil, IJort pu~ei.i. e Damase ~i pistoale de argint, d ~i vie nu cad eu in mainile TureHor ». La rlb:boaicle Suliatilor vom vedea ca, una Despa.Batari, Itsediata de Turci in castelul ei, pc ca,nd era numai cu fetele ~i nllrorilp ci ~i eu copii mici, dl1p;~ce Iuptit eu ci ~i vilzu cll.era sa fie lllat castelul, ca sa nu carl1\.vie in mltinile 'Jurcilor ~i oa ~i familia ci, se pusera in mijloculllllor butoaio de praf de pu~eiL ~idandll-le Ioe, fura svi\.rlite in aer Imprenna eu castelul. Exemple de ace~tea le luau dela barbatii lor. (Vezi ~i Ia Capitan Gheorghe Olimpiotul la Nr. 246).

IANI CUTULIDA 224. lani Cutttlida a fost Itrmatol III. mun~ii Giumerca din provincia

Aspropotamdin 'resalia ~i era din satul romanesc Gadi.,tede pc acei munti. Po u que v ill e (Regener., IV, pag. 54), vorbind despre Iani Cutulida, vol.
zice: (ICoutelidas, comandant des Dolopes de Godistas, village du mont Polyanos)). Dolopii sunt Ana- VlahiJii, sau Romanii din Valahia superioara din 'resalia (vczi Itmanuntc despre Oadzfle, dcspre Gad~teni ~i despre caracterul lor razboinic In.Nr. 220, la armatolul la'nz; Costa,care era din Godi~te). Porecla Cululida, sub care este cunoseut de Romani armatolul in chestiunc, ne este data sub urmatoarele forme de difcritii scriitori, cari-l mcnmcntioneazii: Cautelidas (P 0 u que v i II e, Regb~~r., IV, pag. 54). Ko.~t.~o~~ ~i KovT£).£a<xC; KOTO),,£aXt;, i I i m 0 n, III, pag. 349; vol. IV, pag. 149, 166, ~i (F
293). KOUT£)"L3oct; II d a s, VIII, pa,g. 62), Kou't'oc),,£a'tjt;, ou't'£t..£aOCt;Apo:(G K (' 60'.V't'LVOt;, xpOV. T'ijt; , H rtdpou, vol. 1, pag. 285, 248), KOTU).(a<xt;LOU"t'O'Ot;, ( Toupxo(J.ttl.Ot; 'EAA.:Xt;,pag. 219).

85

Ujn toate fonnele de mai sus aeeea care se apropie mai mult de forma

romaneasca Cutulida oste KO-rUA(ao:.~, daeaam admite ca ~ou-raoc; a Vl'ut s5,~'eproduca pe romanescul u prin v grecesc~Cutulida cste Hicut precum UJ'[!\NtZit:Din Cola, nume exelusiv romanese, Romanii formeaza t.liminutivlIl C'ntul1'u~i C'JA,tUri,schimbant.l~ipe 0 neaccentuat in u,. deia Cutul'iprin
t!'l'minatia (81)c;,r.~o:.c;, care insem~lCaza liul ill grece~te ~i care corespundc ell esc romanesc. s'a facut Cutul'ida. Armatolul Culul£da, nascut ill Godi~tc, ~nt I'Omftnosc, fost Romc'in,~i torminatia grccoasciinl/-i poato transforma a sitngele ~i sa-l faciL grcc, precum nici 'J'apopulos, l'arop~tl(}s, Pifjcopulos, Cundu~opnlos, Bucuropulos etc., )lU-~i pot schimba firea ~i sa se transformo ea, prin lIlil1unein Greci prin adoptarea unei terminatii grece~ti la numele leI', fie acoasta facuta de ei, fie de fanaticii lor profesori (vezi ~i Ia Nr. 186). Homanit,Ltea lui lani C.utnlida se explica ~i prin cele zise 1:1Nr. 220 despl'e arnULtolul lani Costa, care poate sa fie ehiar acela~i eu lani Cut'uUda sau (l,cetttafiullui, caei munele Cola romanese il fac Costa,dascli,]jiin ~coala. Deci I,wi Costa a fost Iani Cota ~i Cutulida era [iullui. F i 1i m 0 n (vol. Ill, pag. 349) ne dlt. ~i pe Dim1'(r£Cutul1'da ca lupti\.tor conw.ndant in revolutiunea greaelt.. COSTA-DESPOTI

225; Costa Despoti. Numele Iui Costa Despot'i il gasim intr'o lista de cei 1!l<1,i imemnati armat.oli in uumar de 35, lista dresata de ' ApLa-r,BOCAOCWph-ij (in: Kup.x l1>pOa\N1), 232).N'avem iusa nicio informatiune despre 10cuJ pag. lJ<!iiterii i f,l,ptele lui, de-~iII vcdem prenumarat intre eei mai vestiti ,trlllatoli, 9 p!('eum Cocianclom:,Lepenioh, lani Bucuvala, POt1bCiavela, etc. In revoIu~jIIilca greaca gasim in T r i cup i s (II, 127) pe un oil.reeare Mareu Despoti, 0111e arme devotat lui Ali-pa~a,~ipe un Gheorghe d Despotopol(Ii'i 1i m 0 n, III. pag. 92), trimis eu Dimitrie Caliva §i Biico-iantt, protopaliC<Lriai arruatnlnlui Tanase DiaC'lt,sa mcarg[L III.Patragie III.annatolu! l\liciu Contloiani t;1 sa.l decida a so rascula ~i el pc 111. inceputul revoJutiunii greee~ti. Credem e;'t !Ii M'brcli Despoti ~i Costa Despoti ~i Gheorghe Despotopol, care insemJlNLZa finl Jlli Despoti, sunt din aceea~i familie, ~i anume din Epir, dlci Diacu ell care estc [iul lui Despoti, adica Gheorghe Despotopol, 91-a petrecut" mai ;)Inlt viea!a. in curtca llli AU pa9'bimpreun[t eu OdisCll Anclrutu, cil.mia era, <tgh.iotant.~i care la numirca, sa ea armatol in Levadia Iua pe Diacu cu cl 9i c~,"d!'111 Crtnu se porni din Ianina sa mcargrt In.armatolia sa Insotit numai de /)!f!CU, ei ~i de a1ti oarnenide ai lui, intre cad trebue sa.fi luat ~ipo Gheorghe Dr.,;pot.i,filiI poate al Iui Costa sau Mareu Despoti, devotati Iui Ali pa~a, d11pa cnm se vede din Jocul citat lIlai I>US din T r i cup i I>(II, pa.g. 127). Despoti Insemneaza arhiereu Ia GrecH moderni ~i In. Romani; Costa . D"8POtidar a.r inseuma Costa fiul mhiereuJui sau rnult mai exact Costa Arhie86'
.

re~d Oar Costa a lost iu adevar arhiereu? nicidecum. Romiinii munteni rad barba ~i rar se gase~te Ia ei un 'JfIl J1eclericsa-~i lase barba nerasa; calld dar ~rmatolii eu .osta~ii lor crau iu rebeIiuue ~i luptau eu Tureii, i~i Hisau toti barlnle llerasc, ~l ea,nd SE: ntoreeau ial'a~i pc ]a easele lor ~i apareau inaintea i eonectftteniIor, eel care avea barba Celt mai lungft de multe ori era poreelit Ciilugiirul SitUDespoti,a,dicaarhie1"et~l, porcelli.care ii ramanea de multe ori ~i pe care \,i el uncori, vrand, nevrilnd 0 adopta. Arhierei.~i Ciilugiiri se viid foarte mI, ie~jti din rasa I'Oml1rlCasdi.; eei cand gasim aceste poreele d nu trebue sa credel11 cft avem a face en ciilugiiri sau eu al'hierei. In Jista eomunei Perivoli (pag. 92, Nr. 125) ga,sirnnunl('le Noti Caloier,care Caloier este forma greceasdi. a euvantului ctilugiir. Cunoa~tem familia personal ~i ~tim ca llieiodata n'a fost caJugiir llimeni din aceasta famiIie, ~i aeeastii. porecW,~i-arcorigina din motive1ed,tte mai SIIS.Tot a~a dar s'a intamplat i ~i eu pOrccla Despoti. Grecii fiindea n'a,vura a.nnatoli n'aveau cui sa dea ni~te aselllenea poreele, ei sa I'opete ~i ei poreclele date la multi de Romani armatoli]or lor. Am vazut a,iurea la Nr. 107, ca a.nnatolul Alexi Cdlugal'ul a fost Roman ~i purta ~i porecla Rmnani,. la pagina, 26, Nr. 10, am vazllt cil.un armatol Panat:oti iilt,yiirul,porecJitTramean, a fost ~i el Romii.Jl;in lista de eei 35 C de armatoli illscmnati, Ce nc da 'Ap~o'T. BtXAtXWph"y)£; K'Yjpoc l>pOGuv'Yj, (in < pag. 232), intrc altii gasim ~i pe until numit Hristu Ciilugiiml. Aceste porcelc liar, hind date de Roml1ni la ;1rIuatoHa lor" ~i fiindea. numai Homanii au avut armatoli, pc tari putcall sa-i porecleasea astfel, nu incape nieio indoi11,la ea,CostaDe~poll:, Marcu Despoti~i Gheorghe Despoti, eel din trupa lui Tanase D£acu ~i imprellna eu Caliva ~i Biiicoianu, cari ~i ei D.U fost Homani, nu ineape, zicem, lIieio indoiala ea a fost Roman. Fiindea vrni vOlba de lista drrsata de Ba.AtXWpL'T"tjC; mai vestiti arde eei matoli, dam ca~iva din ei aiei, ueeuprin~i poate in lista noastra totala a arnmtolilor. Acc!?tiasunt: Nastu Zerl1lt,CU7'Upl:, Costa, Strat, GhiorguStrat; (aec~ti doi din unna veri primari eu Toodor Griva, din familia istorica a
Bnie~tilor, drspre care vezi 0e:63wpoc; KWAOY..O't'pwv"tjc;, 6.L-fJ'Y"tjGLC; GUfLMv't'W'1 TIjc; 'EAA'/)VLY..'ijC; ~UA'1jc; pag 212), I ami (h,/'sti, Goga, Pandula, Dzima Nasta,
Cion£u, Harmura, C1.I..(J1:1.I.copol, Costa

Apostoli, Hn:stu Toma, Apostoli Leven-

dachi, Ciflugiirul (altul deeM H1'istu Cliluga-rul, mentionat

mai sus), Perevos, istoriograflll, etc. Despre toti aproalle eel de mai sus afara de Perevos, n'avem, eel putin noi, nicio informatiune dCHpre vieata ~i locu] na~terii lor; numele lor insa arata elt an fost Romilni.

CAPITAN DIAl\fANDI 22(3. Capitan Diamatul.i ne este da.t. de scriitorii revolutiunii grcee~ti ea l'olllandant general (T I' i cup i s, vol. II, pag. 308): « 6.LtXfLtXV'T'ijv NLY.OA~O\)
87

.U.

__

__

= pe Diamandi Nicolau ~i aI1i cat Italll al OIunpullll (Ii III m 0 n, IV, pag. 120»)). Din aeestea rezulta ell,era. dqJ.itan la OIiIrl~,inainte de revolutiunea greaca. lar in revolutiune II gasim ~[(I.JotdAe~unaC'ltat in Iuptc impreuna cu armatolii de pe Olimp: Cara-T~iu, t 'fllllt, GaC/ll, Gula.1), Siropol, Ba.jdechi, Dimu 'faghila, Tara Liacopol, Du!''ioti, Velendza, Cota, etc. (P ere v 0 s, 'A1tOflV"YjflOVe:UflOC't"oc vol. 1to),e:l.wd, .", pag. 11-13, 9i 24). Nimeni insa nu ne spune din ce anume comuna de lJl' Olimp era. F i I i m 0 n (IV, pag. 281) lIe spune ea avea un frate, care
I:" (X :J\~U~ ~1tA~P;C~YO~U~ 't".OU 'OAUfl1tOU)

\ '')...

~

,....

~e JHlmea Costct Nicolau cJ III grecc~te:

ji/olul, Comtlndantul o~tirilor lui lpsilante in RomillIia la 1821, se iscalca si
«(re:wPY&X1j~NLXOAeXOU 'OMfl1tLOC;,adica: Ghcorgaehi Nico[(t;t

=

KwvO"'t"occ;NLXOA~O\). Capita,n

Gheorga,chi

Olim-

1

t

~

(1IiTllpianul,sau ee! de pc Olimp ». Familiile annatolicc de pc Olimp ne sunt lunoseute toatc, ~i numelc noua de eapitani ec intalnim nu ne dau ~ifamiIii, l10ide al~i cr.pitani noi, ce s'ar fi ivit mai tarziu ~i ai' fi inlocuit vechile familii1

1

arrnatolice. ci sllnt toate ramificatii din vechile familii annatolice ereditare. Dc exemplu Gheorgachi Olimpiotul, iscalit GheorgachiNicolau, cste diu :f f;LliliJiv, rmatoJica a Laze§tilor, Homil.ni din satuI romancsc Vlaho-Livadc; a ,htrll ~i Nicola Liacopol, fiii armatolului Liacu Cutova, de~i ell terlllina~ic gT(\CCaSea numele lor, sunt tot aceea~i familie Cutovaj Panaioti l'arop'ulos, in riu! vcstitllllli capitan de pc Olimp NiC'tt 'lara, continua tot familia 'lara, de,:i In ~coalai s'a transformat porecla in 'l'aropulos. 0 aWLfamilie dar arrnMolica nOlla in afara de aceea a Laze~tilor, ai carui membri sa se iscaleasea D~:(lmandi~i CostaNicolau9isa nn fie tot aceea~ifamilie eu aceeaa lui Gheorgaehi Olimpiotul, care ~i el se iscaIea. Gheorgachi Nicolau, nu CUJloa.~tem, Pl'ntruca n'a existat, ~i nu gre~im nicidecum, admitand din tot ce s'a tiparit paua acuma, la care ne vin in ajutor ~i informatiunile personale ce avem
(Un fata

l

locului, ea Diamandi ~i Oosta Nicolau au fost fra~i eu Gheorgaclli

(vicolau Olirnpiotul, nascut din parinti romani in satul Vlaho-Livade ~i fiind din familia armatolica a Laze~tilor, nascuti ~i ei in Vlaho-Liva,de ~i 1).';)1nd armatolia patriei lor ~i a provineiei intregi, dupli. cum ne spune G II d a s (vol. V, pag. 399 ~i ineolo). Numele armatolilor Lazef}t~:, cari Ie cunoa~tem din poeziile populare pe ~! din :tIte inforrnatiuni, sunt: Costa, Dimu, Hristu, Nicu, Toliu sall Tolia, Lioliu, Lambrachi, Diamandi ~i capitan Gheorgachi Olimpiotul. DillIU se isdUea: A~(J.oc; I. A&~ou (vezi G u d a s, VIII, pag,400: EV Cbt'OUcrL~ f 't"ou
,f.p~CI)You T6ALOC A&~ou,

.!-[1tdFOU,vol. 1, pag. 386, nota

b A~fl0C; II. A&~ou). ' ApocoocV't"tVOC; (XpoVOypOCtpLOC 't"~<;

1) ne dli. pe Diamandi ca Irate al lui Dimu

[;1711, c care i1 scrie L\~lloc; A(].~6~oUAOC;, aecasta JIUse poate, pentruca p insa Ul;>mtLazu subseria: Ll1jflo~ ll. A~l;ou, pe cand Capitan D£amandi subs,oja: ~LOC(J.&V't""Yjc; NLxoMou, precuIll ~i Gghe Olimpiotul subseria: r€WpJ) Est'!' r: ilIa T>rll~cu. 88

YO:-::')~ U(oA&OU. N Fiind dar ~i ace;;ti dill lU'ma tot din familia Laze~tilor, el IIUpot sa fie dccatfii ai Iui Nwu, Lnzu, ca.re Nicu este Ntx6ACW; &~ou,1). A Dod Capitan Diamandi ~i, Crtpitan Gheorgachi Olimpiotul erau frati. Dadi. Dilllu LazlI subscria Ll~~wc; . AcC~o!), eel n este na.\la.ytw't'ouA&~ou, care n a na.\lOCYLC:J'!O'J e8tenumelc }Jl'opriu cxdusiv romiincsclotu, Iota, pc care popiila lJotez 11 translonna in nOCVOtYL(~niC;'poatc en accst Iotu sa fie vcstitul Se Capitan lotn drla OIiQIP,dcspre can' vezi la Nr. 233 de mai incolo. Nu afirmam Iucml, pcntrudi. n'avem 111, indeml1Jla cc\'n tiparit, in care sa se spuna anume Crtaccl lolt/, era ]olu Laz'u, pentruca, im aceasta carte, dupa cum a observat rititorul, nu d(blll informatiunilc noa~tre dcspre romanitatea armatolilor, ci infonnatilUli din carlitipiirite,e1\'ci e urma vom spune ~i informatiunilc p Iloastre despre oi, informatiuni eule~o chiar dela familiile existente ale fo~tilor armatoli romfini. Vezi despre cele zise aci in privi.nta ca,pitaniloJ' Laze~ti ~i la, Nr. 92; asemcnea la pag. 205. Vczi ~i 1;1Nr. 246. Cll,pitanD1:a.mandt Nicolau dar a fost Roman din Vla,ho-Livade.Romanii proJlunti1 numele « Diama,ndi» Cll aCGentul pc penultim1L, Diamandi, ~i, astfel nc este tIat ~i tie 'ApOtOOt'lTLVOe; (Xpovopy. '!'lje;'H7tdpou vol. 1, pag. 28b, randul 7 din :nota), adica L\LocfL:£vTrlC;, nu L\LOtfLOtv'!'ijc;. 2). Paptele rnilitare ale lui Cli,pitau DiamaJ\di sllnt nmlte in rcvolutiunelt greaC1b,din cari vezi uncle din P f) 11q 1Ie v i II e (Rege-ner., vol. IV, }Jag. 280, :100,352, 359, 251, 336; Ill, ,123). T r i cup i s (vol. II, pag. 1136) descric 0 sccna lllgrozitoare intamplata no In ineeputul rnvolu~illllii grece~ti eu oe<bziunearascoalei ~i cre~tinilor de pc OlilJl}J,al citror comandant general era Dia,mandi Nicolau. Dupe mai limIte lupte sangeroas3 intre cre~tini ~i Turci, la cari uneori invingeau Cre~tinii, alto ori tUfciL ace~tia navalind in fille COU puteri considerabile reu~ira SrL impra~tio pc rcyolutionari, cari i~j cautau sca.parea in munti. « Atunci, zice T I' i cup i s, Capitanul Diamandi ~i unii dintre rudele sale ~i dintre credineio~iisai, fugind ~i ei XOtxYjv xOtx(;)C; iJlsotind cei mai multi femeile ~i copiii ~i lor, cazura,Jloaptea in. deasa padurc de sub Milies numit1i.« Piidurea palalului I). Tureii, urma.rindu-i cazura ~j ei :1)1 aceea~i padure in aceea~i noapte ~i 1(> C1Ll1tau rmele, :?i atata se apropiara de cei eu Diamandi, ineM se auu zcau vorbirile ~i calcaturile lor. Undo dilltre femei, iutre cari chiar ~i aceca a lui Di;tmandi, tineall in brate pruncii, cari sugeau tata; ~i fiindea era teama sa nu se nuda, plllnsullor ~i din aceasta sa fie tradati ~i sa piara. toti, Ii sugrumarrt pc toli pruncii ». In a,oeastrtpozitiuJlc infioratoarc avem sa vedom mai incolo eii.au fost ~i Suliatii in ultimul razboiu en Ali pa~a, cane! frtellrrb~i ei ceea cofacu ~iCapitanulDiamandieu ai si\i.
1) Aceasta 0 spuno §i 'A\lT. rE:wpyLol) in C8.rtea sa IIoAt'T~xOV y.chompov romanesc ~i 'TOO'" tOA~'TLKOOV 7 nn este <1ola TIjc; 'EAM8oc;, !v 'A(H1YCttc;1880, pag. 186, nota 3). ") Romanii :lie: rtCt[J.IXvd.i. Acest numB este exclusiv AIICtp.a.vnoc;. Aiurea ariitrun originn ltd.

.

89

"~I ,"va in!e,,,an! d"p" Dimu La,u la pag. 141. Mai multe am""'nte (/,sl'ro DJ/llu Law so pot vedea in U r q u h art, in cartea sa tradusa in .", 1j
nem tp~te sub titllll: /Jer Ge£st des Orients. St.uttgart und Tubingen, 1839, i"
VI.'/. L pag. 296-307.

]

EROUL DIACU
4n. 'l'anase Dl acu. 'ApLa't'o't'ef.:f)~ Bcx.Acx.W ph"7j~ (in 'AeOtVcXOI')~L&:XOC;, ~ u pa,~', H--52)no di'i. rmatoareIenotite biograficedespre Tanase Diacu, pe ca.ri

It' !'I'IHoduc, rezuma.ndu-Ie cat s'a putut mai mult: Strii.bunul lui Tanase Diacu era din satul .j}lu.§um:ta pc Parnas ~i se de IJlPtJl.'aTanase Gri1.rni1ticuJ. I cu un Irate ~i un V1traI sau facul'a armclc E subt armatolul Costandara (despre care vczi Ia Nr. 41). Cu timpuI Tanase Gr,Imiii1'cul8,junsc ~i cI armatoI, dar fiind in lupte cu Turcii ~i picJ'zand in una. din ele po frateIe sail ~i impra~tiindu-i-se ~i ceilaIti soldati, se impaca ('U Turcii ~i se intoarse in MU.~U1tt:ta, unde ~i muri Htsand trei fii, pc M£tru, Cosfulea~i N7:C1.t pe 0 fiica numita Slama. ~i Mitrou ~i CostuleafiicuJ'aarmeIo subt armatolul Vlaho-TanaBedin satlll fJuluJ-hoara de pc Parnas, apoi impreuna cu Vlaho-Tanase se puser1t slIbt eoJIla,uda. ui Capita.n Andrutu Veru.,iu, eu care intovara~ira pe Lumbru Cacioni l in Illptele uo corsar co facu acesta in contra flotelol' turce~ti. Costulea fu u()is in Peloponez la 1796 in retragerea. lui Capitan Andrutn, iar l\titru, iIltraml in trupa lui Luca Caliacuda, eazu impreuna eu el intr'o lupta eu Turcii la 1802. Nicu se tinu de ciobanie in Mu~unita, unde ~i mud la 1802, lasand do! fii, pe Mitl'll, poreelit Ma~a-Veta, dupa numele unui unehiu al sau, care, n~,[,.iJ,ndeopii, il adopta, ~i pc Tanase, care mai tarziu fu supranumit Diacu, IH'Iltru ea se lasa de calugarie 1). :7'anaseDiacu se nasen la 1792, iar dupa F i I i In 0 n (III, pag. 197) h 17.86.Tanase Diacu se caIugarise, dar neputiind suCeri insultele Tnrdlor, I.ash'r:alugaria ~i intra in trupa haidueeasca a fratilor Dima ~i Gula SctUtu lit' [1._ Parnas. In curand Diacu se distinse in luptele eu Tureii ~i de multo ori j'nlt.nlia pe ~eful Dima Scul[u. Ali pa~a numi ea voivod al Salonei de pe Parnas [H' .m oareeare Ferhat, ~i dupa obiceiul armatoliei, trebuia sa vie sa-I fclieite ~i sa-i ofere de politeta cate un dar in semn de supunere. Diacu nevroind sa ~(' ulnforIne uzului, Ferhat serise Ini AIi pa~a, dela care primi ordin, sa-I ucidit, dar nn putu, eu toate ell,in urmarirca lui fu ajutat ~i de UJlii din annatoE In fine, staruind toti ere~tinii, Diaeu velli eu 80 de voinici ~i vru sa se pre',intc lui Ferhat; acesta insa. eerea ca Diaeu sa-i Be prezinte singul',cee8 ':f' Oiucu JIll primi, caci ~tia ca era sa fie asasinat. La urma urmei Diacu {Ult zec" din eei mai vitezi soldati ai sM ~i astfel se prezenta la Ferhat ~i-i oferi --- ---') \' ezi la pag. 167 cand }t'ar~erotii se decid a face ciUugar pe un fiu al lor. 90

(I eupi1:dup~ Citro,Bea.}Ja,lld teafar, Beretcase iara~i Ja mUllti eu cei 80 de voinici, en can vemsC'. Du?a aceast~ Tanase Diacu se duse, C11 alti multi armatoli, la Ali p(I.;;a ~i l~ IanIna, unde mtdi. In serviciul Jui, i.n corp111de garda personaJa aJ Pa;;ei ;;1statu acolo pana, la 1816. La 1816 Odiseu Andrutu, care era ~e£uJcorpului de garda al ViziruJui. primi ordinuJ sa ucida pc Diacu, pentruea Diacu nu vroise niciodata sa-~ipateze caractcruJ Clivreo £apta criminaJa, traind III curtea, acelui tiran ~i lui Ali pa~!anu-i pJii,m~au oameni de puritatea earacterului lui Diacu. Odiscu insa l1Uexecuta ordinul \!i convinse pc Ali pa~a despre devotal110ntul lui Diacu cii.tre eJ, ~i la aee1\.da.ta, fiind numit de Vizir armatol la Lcyadia din Beotia.,lu3.eu 01~ipc Dia,cuca adjutant. La 1820,fUnd mazilit Ali pa~a, Odisou Andrutu so dnse la Iarlina spre ajutorul lui, iar Diaeu fu ales de cei ~eapte adjutanti ai lui Odiseu ea ~er in loeullui Odiseu ~i ramase in Lcvadia. La 1.821 incepand revolutiunea greaea in Peloponcz ~i fiind asediata de revolntiol1ari capitala Peloponezului, adiea Tripolita, se pornirii eu multe o~tiri ca sa dcspresure ora~ul ~i sa stinga rovolutinnea doi Pa~i insemnati, Omer Vrioni pa~a. ~j Chiose Mehmet plt~(I"~i trecal1d prin Tesalia se apropiau de Ternl0piIe, po undo trebuia sa treacli. Mai multi armatoli se decisera, sa-i oprcascatrcccrea cu vreo 1500 de osta,~i, dilltre eari numai 400-500 emu veehi solda~i de ai lor. iar restul recruti. Armatolii, deci~i sa opreasca trecerea turcilor prin Termopile, an £ost urmatorii: Panurea, lani Diovunioti, lam: Gu.m, vitrul lui Pimurca, T(wase Manica" gillerele lui PanlIrca, lani Mamu.ri varni lui' lani Gum, Papandrei, Gheorghl~Halmu.cu, Tanase Caplam, Vas1:le Buz(j1J., djutantul lui Diacu, Andruttt VergM,lani Lapa, Mitru Triandafia hna, Nicola Simaresi, Anton Cwwl1{wpol, varni lui Diacu, Miciu Condoiani dill familia Cacia.nd011:i Cionga, Comno;Troacii,Gheorghe ~i DespoU,Dimitri Caliva, Bacoiu,'nu. Tanase Diac'l},. ~i O~tirea ere~tina se impa.rti in trei pa.l'ti; Diacu se pnse III.mijloc cu 500 de osta~i, avand aproape de el langa un sat llumit Alamana po adjutantii sai Ciiliva.~i mf,coian-u., iui ocupa.u puntea de pc raul Durn,. PanU1'eacu 600 c 111. aripa, a~ezllnd in a,propiere pc adjutantii sai Papandria ~i Comna Troacii; 0 ia,r I ani Diovwm:otien 400 ocupa ceealaltJ:i. ripa; iar Miciu Condoiani ocupasc a un loe indepartat intr'o mal1astire. Pozitiunile ocupate de armatoli nu crau intarite indeajnns, crtCin'avura timpul neeesar, en toate aces tea Inptara eu marc vitejie. Turdi ataca,ra <:\Itoat<'i, ~tirea lor la un loe intai pc Diovunioli. Q pe care, dupa un marc macel din amandoua partile, rell~ira sa-l disloaee, eaei rcerutii iugira cum ineepn lupta, ~i JIll luptara. dccat soldatii veterani ai armatoIilor; tot acela~i lucru se il1tampla ~i en Panurea, care putin lipsi sa fie prins viu. Dupa ce au fost diBloc.ati~i i'mpra~tiati aee~tia, o~tirea tllreeasea faeu doua atacuri de odata, unul asupra pozitiunilor ocupatc de Ciiliva ~i B.iicoianu la punte, ~i celli.lalt asupra celor ocnpate de Diacu ~i trupa sa. ~i 91

,
Ciiliva ~i Biil:oianu.fura parasiti de recruti ~i ramasera numai ell vechii lor c<J.lIlarnzi arme, CIIeari se opusera TurciIor, iar cand numikuIIor se redusc de la vreo zece, atunci se inchisora, intr'un han de Ianga, puntc ~i api1rau dchb fm'cstrc spargerca u~ii hanului. Iar coi eu Diacu, izolati din toatc partile, caci ('oi din cele dOlla aripi, cari era sa Ie dea ajutor, erau deja impra~tiati, se decis~ra sa-~i yanda seump via~. Au cazut multi din trupa lui Diacu; mai toti ]'ecrutii Ii fugira ~i Ia urma urmei nu ramase deeat numai cu 48 din vechii

. sai soldati, apoi eu 10, eu cari se retrase intr'un

ocol de yite din manastirca

fJamasta, care era foarte aproape, de un de a eontiuuat a lupta puind pc pa.rapet corpuI fratelui sau Jl.1itru,deja ucis inaintea sa. Cand Diaeu ri1nmse mlllHI.ieu zoce in~i, atunci un tana,r numit Bispirig, care facea annele de eat.va timp subt Diacu, ii aduse calul ~i-I indemna sa incalece ~i sa se duca de acolo, spunandu-i di. oste nebunie a mai lupta, eand toti reerutii il parasirit, eei lIlai JIIulti din soldatii sa,i cazura ~i n'are decat zeec in~i, eu eari degf'aba. are sa r,e sacrifice. Diacu se supa.ra. de vorbelc lui Hispi'rig ~i 1}tiindca u.djutantii s1tiCi1l.ivai Bi1coianu § Iuptau Ia han, ii raspunse: (c Diacu nu luge, tovarii§i'i I;)i n adevar, zice F i 1i 111 n (III, pag. 195),cum ). i 0 nu-§i parase§te putea sa fuga" eand pc stindardul sau era seris: « liber{ate sau 1noa.rte , iar » IlII IIlibertate sau tugi1». Tlircii ii ))I('.onjumra toatc partilc ~i navalira in orol. Atullci eei zecc, din .ni(/(p,t ~i Bispirig ai doispl'czecelea, luptara eu iataganclc, cautand sa-f;iifac1b loe prin lIIultirnc,jusa.ill zadar, citei cei zece eazura ~ilui Diacu ii sfil,ramara !lmamldrept ~i-icazusabia din mana, ~ilIulupta decat ellpistollll,servindu-sc df' l'l Cll mana stangrt. Astfel Diacu, inghesuit de multimc, cazu vill in mainiIe T"rcilor, precum ~i Bispirig, earc ca prin minunc uu eaplW\.nki 0 rana. Tonta multimC<L Turcilor sta eu uimire illaintea accstui crou. Jar pc cand ,e pctreer(t aceasta scena la ocolul dela manastirc, Cdliva ~i B(tcoianu Cll alti doi cari mai ramascra vii din tovara~ii lor, vazalld dela fereastra ceca ce se ]H'trce(1la manastirc, es dillhan, i~i fac drum printrc Turci cu s1~biilelor ~i . ~I,leargrtsa dea ajutor Iui Diacll; dar ajungand Ia gramada de Turci, cari Inconjurau pe Diacu, ~i cautand sa strabata, cad ~i ei morti strabatuti de mii de gloante, iar vitejia lor a fost admirata. ~i de Turci ca eeya extraordinar t1' r i t: Upis, vol. I, pag. 264). Diacu fu dus inaintea Ini Omer Vrioni pa~a, eu care s'a petrccut urma,torul dta.log: -- l'u e:;ti Diacu? 1). - 1£\1. ,- Clim de tc pl'inscra r - -------') Omer Vrioni cuno~tea pe Diaeu ~ipe Odiseu Andru~u dela curtail. lui Ali pa~a, dar
J

acuma se prefaeea ca nu-I cunoa~t,e(P o'u que v i II e, Regen-er., 11,.pag.' 411).
92 j

I
~

-

Dad!. a~ Ii ~tiut ca nil era sa mol' in lupta, a~ fi oprit ~i pcntru mine

11eartu~.

- Vrci sa, ma serve~ti ca sa te vindcc?

- Nu te servesc; ~i dad'i. tc-a~ servi, nu-ti a~ aduce uiciun folos. Omer Vrioni, apreciind eroismul lui Diac'lt, il consoIa CRare sa-I vindece; IM' n frunta~ ture din Lamia, Halilbei, ecru moartea lui Diaeu, ea sa seru cascrt de spaima pentru cre~tini ~i Omer Vrioni iI dcte Turcilor sa fad! eu ce voiau. Ace~tia se decisera. sa-I frig! de viu; ii dii.dnra. dar frigarea sa poarte 01 insu~i, ~i-I pornira la 24 Aprilie 1821 la locul executiei, urmat dr mare mn1time de Turci. Diacu pe drum asvarli frigarea ~i adresandu-se Mr\'AIlw.nezii in jurul sau, Ie zise: «nu se ga.se~tevreunul dintre voi sa mil. d eidftr dc ee Jasati pc Anadoli# 1) SrtlI1aschingiuiasca? ell nu sunt un cri-

il1 ). al

Dar nu se gasi nimeni sa-I IIcida ~i a fost fript de viu fara a da celmai mic nm £IesHi.biciune~i fara a pronunta nici un cuvant. dupa obiceiul armatolilor ascmenea. cazuri. Astfel muri Diacu, eel dintiti martiI' 301evolutinnii grece~ti, in va,rstn de r 'Jde ani. EI eu drept euvant este eonsiderat ea un al doilea LeomQa,modern. Lui Diaeu i sc faeura mai multe ciintcee populare ~i inainte de revolutiullca l'adl, ~i dupa lIlomtea sa (vezi Pas so v, pag. 59-60, cant. LXX, cil,ne! CITia snbt ItrIuatolii fraW Dima §i Gula SctUtu, dupa. cum 51'vede III,vcrs. 1,3 2f1;pag. 60-61, cant. LXXI; pag. 173, cant. CCXXXIV). Aici III,vcrsurill' 3-35 SI'spune ea Diaeu, cand fu prins ~iera. sa-I puie in tcapa, ofera. Turcilor mil' de ga.lbcni ~i 0 mie de mahmudielc sa-i daruiasca vieat-a,pentru opt zilc, ana cand sa soseasca Odiseu Andrutu ~i Tanase Vaia, iar la versnrile 44 ~i 5. vrlZii.ndca Turcii l1u-i daruesc aecle opt zilc, zise: (,las sa fie bine Odiscll Ca.pitan Nichita 2), ci au sa mananee tureimca ~i au sa arda imperiul turesc~; pag. 175, C§,)1t. CXXXV. Aici la versurile 16 ~i 17, cand Diacu cra C a, fie pus 'in tcapa, zice: (,unde e~ti, Vasile fratc 9i tn inbite Gura, sa-mi tzhunati sangele in contra lui Omer Vrioni? I). Vasile, dcspre care se vo\'e~tcaici, est.e Vasile Buzgu, protopaliearullui Diacu, iar Gura, cste armltolul Iani Gura. Vezi despre Buzgu la pag. 27 sus, ~i despre Gura la Nr. 285; Fan r i e I, vol. II. pag. 31-33, notite bibiograficc dcspre Diacu, ~i pag. 14--37 cantecul). 11' 1i 111 n (III, pag. 197), recunoscand ~i 1'1ca, Diacn estc un al doile,l, i 0 Df'.omdamOflern, se pHl.ngc ca pc cand Grecii cci vechi agezara la intra.rca Tcrmopilclor un leu de marmora, care sa eternizeze mcmoria lui Leonida ~i

1) 'l'urcii din Asia minora, considera~i ca frico9i 9i pro9ti. 2) Nichita, poreclit Turcofagul, se numia. Nichita Slamatel, 9i era nepotul lui Teodor olocotrolli (vezi la Nr. 163). !ar Vasile Busgu a fost suliat 9i probabil din tribul BuzatHol, despre cari vezi Is. pag. 26 j03 ~i 27 sus. 93

coloane pc mormintelc c:elor cazuti atunci ,~colo, oprind trecerea Pen;;ilor, Grecii modcrni n 'au facnt nimiea pentru Diaeu, aecst Leonida modern, ~i treea.torul Tcrmopilelor nu vede daea Diacu primi acolo moartca de martiI' pent!'u libertatea Grccici. Speram eii. Rornanii din Peninsula Balcanica VOl' face pentru Tanase Diacu Ill,Terrnopile, ceea ce Grecii cci vechi facura pentru Sp,uti?>tul Leonida. D. Averof, Roman din Metzovo = Aminciu, mare bancher a,cttlalmente in Cairo din Egipt., care ridica cele doua marete statui de diMi!.ltca universitatii dela Atena, UIUtlui Riga Vell\~tinliul ~i cealalt5. z;atnarchulj,(,iGrigoT1:e, artirii liberta~ii Greciei mode:rne 1), speram ca va m Ii acela care va eterniza memoria Homanului Leon1;da. 8i),vedem acuma nationaIitatea lui Tana..ge D'iacu. Din celc expusc la inccputul acestei biografii vedem cl1 familia lui Diacu a fost ciobiineasca, I'i gasim in ca nume romancl'ti }'l#m, Costulea, Nicu, Ma~a, Veta, Slama. Tana.se Diacu are un Val' 2) capitan, Cll porecla Cu:ndu§iu (I'i Cundu.§opulos, grccizata Ill,l'eoaHj,).Porecla Cundu.;:iu. ar este rornuneascii. Pc de aWl. parte i F i I i Il10 n (lII, pag. 78, randul 32---33) ne spune ca Diacu a fost Dorian de tetra sa de na.;:tere,din satul M ufll.m:ta (~w pLe:Ue; ye:Ve:eALCX;V h TOU T-YjV yYjv XWP\OU Moae:vLTa"fje;). din plas,L Dorida de pc Pamas. Tot If i I i m 0 n Era (III, pagina 70), vorbind despre sa.teleromanefti de pe Pam as TO:BACX;X.O XWpLO: spune ca ele formeaza pIaI'Hc actuale ale Dorienilor, zise ~i alc Chitinia.[ilor (TO:BACX;XOX.WPLCX;, TOUe;
&~f1.0')C; ~&YJ ~wpLtWV

xo:t

KUTLVLCX;TWV). in PI'

intelege «( in salele romi~ne§ti I), caci plal'ile d ~WpLEWVxcx;t KUTL'nO:Twv sunt ceea, ce numc~tc el I'i « TO: BAiXXOXWpto: », 'F i I i m 0 n, vorbind despre rrLscoala aceastor BACX;XOXWPLCX; la inceputul revolutiunei grecel'ti ~i de armatolii lor Pant~rea ~i Gum, cari Ie raseulara, iati), ea ziee (vol. III, pag. 70): «('0 oe: Ilcx;voupLac;'rOV f1.e:~' A8cx;vcXaLOV
MiX\I(;~CX;V xcx;t llCX;mJlv&pLiiv cX.7t0aTe;),Ae:L e:U8ue; 7tpOC; (fTPCX;TOAOyLcx;v de; T<X

Dor£a.n dar F i I i m 0 n

m\OCZoX,wpw;,TOUe;a1jf1.0Ue; a"fJ ~(dpL£:WVxo:t KUTLvw:n:;)v' TOV oe: roupo:v ~ de; 'rOV"AyLOv rs:WpyLOv xwpLov etc... '0 Mo:v\'w;e; ~v 0 YO:f1.opoe; OU T na:\I~upLii, 0 oe: roupcx;e;€~cXoe:),cpoe; TOUTOU adica,: « Pan urea trimite in data. » pe Tanase Manica ~i pc Papandria. 8pre recrutare la satele romane§ti (T<X BAO::X,OXWpLOC), la pla~ile actuale ale Doeien'ilor I'i ale Chl:tinia[ilor, iar adica pe Gnm Ill,satul sf. Gheorghe etc.". :Manica era ginerele lui Panurca, iar Gu-w, varullui '). La Nr. 133 ~i Nr. 285 poate vcdea cititorul ca Panurea ~i Gura, armatolii 11eelor BACX;X,OX,Wpw; precum ~i JHanica, au fost H,omani. Dar sa ne illtoal'ccm la Tanase DI:aC'U.Probe ca a fost Roman avcm inti1iu numelc romane~ti

I'i Cu,ndu.§iu,.al doilca ca era din

din familia lui: Mitru, Costulea, Nicu, Ma}~(J"Veta, Stama solele romane.;:ti (TO:BhX0x,<;)PLIX),de uncle

') Vezi despre aeeste statui la Nr. 18'1. Vezi ~i despre alte dona~iuni ale d-lui' Avcro{ la pag. 115; dar sunt ~i alte mai reeentn, foarte insemnate, despre eari \'orbim aiurea. 2) Vezi la Nr. 221. Ca era yar eu Diaw, ye2ii F i I i m f) n, III, pag. 85. 94

~i Panurea ~i Gura ~i Manica,. al treilC1~servi subt armatolii romani, pa.g. 135, unde se explicit fra.~iiDima Scaltu~i Gula (despre cari vezi ~i 180 de cc s'a dat porecla Scaltu lui Dima); dupa toate acestea apoi Tanase Diacu. cste din satul Mu§unita, sat cu Dunie romanesc ~i faca.nd parte din BA<XXOXWpL~. Cetitorul este rugat sa ceteasca. Inca odata Ia. pa,g. 125 ~i 135, ca, sa, vada.In cc pozi~iunc 'este ziditii. MU§uni{.a~i ce limbii. vorbiau cei din M~~uni,a~i din alte trei sate vecine cu Mu§tmita ~i a~eza.te pe ni~te sta.llci IllSpaima.ntatoare ca toate satele romane~ti, lucru despre care am vorbit pe Iarg la pag. 109-114. Po u que v i II e, citat 180 pag. 135, spune ea cei din Mu~unitl}. din cclelalte trei sa,te veeine de pe acele stli.nci, cari era,u Far~eroti ~i ~ipc cad ni-i da de rasa Dorica ca pc toti Far~erotii, precum undeva ~i pe
Gheorghe Dl'acuSuliatul din familia lui Puliu Dracu,~i a lui Scnmpu Dracu ;spune,zicem, despre ei fraza: parlant un idiome dillb'ent des autres Grecs .).

Cii. Po u que v ill e aici intelege ca vorbeau 0 altii limbii decat Grecii, iar DU ,"orbeau un dialect grecese diferit. de al celorlalti Greci, se constaUi. din ca" accra, ca el nu cuno~tea limba greaca model'J1a in a~a grad Jncat sa poata, 'dcosebi difere)l~ele dialectale ale Iimbei grece~ti moderne ~i sa vorbeasca de aceasta. Cei cari ~ti1l,grece§tene VOl' da drcptate, cet.ind Ul'mii.toarele cuvintc ce pune In gum Iui Caraiscachi: MWpE 1t(Xr:aEe; f.LOU, uyxpu~<X't'E ~(J.~v<x a de; lvocifAAO !lepoe; 1tAeOVMao<x't'ov X<XL xpurpov, XC'lLaupE't'E va: Y.'t'u'l'dja£'t'£ IXU't'OUe; 't'otlC;<X1tta't'ouc; ~X6pouc; !l1XC; Regenb'. vol. IV, pag. 340, nota 1) I), (

adiea: ({ :MaiMeW moi,aseundcti-ma intr'uD aIt Ioe mai greu de umblat ~i ascuns, ~i dueeti-va sa ba.tcf,i pe ace~ti nelegiuiti inimici ai 1l0~tri~). Am lasat accentuarea intocmai. Cine cunoa~te limba greaca lIloderna ~i cum 0 vorbca.u capitanii, prin urmare Ca.raica.chi~are nu ~tia.earte, intclege cata, c
grcce[~sca moderna
e

euno~tea P 0 u q e v i II e ~i daca era in stare sa dcose-

bcasca ~i dialectele moderne grece~ti. Apoi P 0 u que v i II e nki nu vizita M~unita, ci-i se spuse de altii ca vorbesc alt idiom 2). Dar ~i fara de marturia Iui Pouqueville despre ce limba vorbeau cei din M~unita, numele ce am dat mai sus din familia Iui Tanase Diacu ar fi destule sacoustatc romanitatea lui. Dar ~inumele Mu§uniJa al satului in care se nascu Tana.se iaeu, sat facand parte din satelenumite SateR01/uine§ti D (BA<XXOXWp~IX), este0 dovada. ca el a fost Roman. MU§unQiu~i MU§Un'ita ~tie ca insemneaza se ridieaturilc de pa.mant facute de carti{.e.La. Macedoromani pc Ianga cuvintcle
. mu.w.noin ~i mu}~uni(i1.exista ~i: 1nU§uroniu (= mU§uroiu),
1nUfUnoniu, !jUll/.U-

roniu, apoi ~ubu.roniu,~ubuloniu, §ubulac. Toatc acestea insemneaza carlilii. Ii tnumlul de pamant ridicat de cartile; vezi ~i Ia Nr. 213). Tanase Diacu dar din MU§unita, din plasa numita BAOCXOXWPLa. de pe Parnas, a (ost Roman. Am spus de muIte ori In aceasta scricre ca pentru deI) Yeti ~i 130 pag. 0-6. ') VBliila. pag. 130, nota. 1. 95

mOllstrarea rom.4nitiiJii armatolilor romani ne servim de tcxte tiparite ~i £Ie numele ~i poreclele roma.ne~ti ee au purta.t. Aiurea dam ~i informatiunilc personale co avcm dela compatrioti ~i TIlde ale lui Tnnasc Dincu. I~espro porcela Cundu.§iu a varu]ui lui Tanase DiaclI vezi la pag. 43, A, cUJltinnarea dela pagina 42; asemenea pag. 57 111. 132.Mai adaogam aici Nr. ca. clIvantu] Cundu~iu (= s~urteica biirMteasca ]30Maeedoromalli) cstc romanesc ~i Greeii nu poart3. cund~iu, ~j oi cu.nd~1iulromanese ilnumese greee~te <0 %c>'r;£m niei odata 1"0XOV1"ouat. ~i Cand dar CUndll.§iu,var111lui Tanase DiaclI, i~i prefa-ell in ~coala greceasca poreda sa in C-undu§opulos,el nll se porccIea mai inainte KOV'rta1)C;, dici, dadi s'ar fi poreclit KOV'rta1)c;, sa se era faca J{oV1"Ea07tOUAOC;, in forma greceasca, cj lJU KouV'rooo-r,c; dela acest Cun~i du.::issail mai bine dela CundU§iu romanesc se lacu Cu.nd~op1J,los.Ar pntca insa, zice eineva cit eI nu era poreclit Cwultl.§iu.,ci KoV't.oc;,(= Scurt), ~i ea
dela. KO'/1"OC; SCttrt) se facu Cwnd?l.§opulos KOV1"OOOO7tOUAOC;, (= KOV't'oa07tOUAO~

Da.r dela Kov't'oc; recii niciodata nLl fac niei Kov1"o\)a67toUAO~ Kov't'oa6G niei 7tou),QC;, numai KOV1"07tOUAOcei cluj eunose limba greaea ll10derna ci ~i ma Inteleg ce spnn. Deei CundU.§iu,prera,eut in Cundu~lO}Julos, fost Roman a ~i pluta, porcelli. romaneasea ~j in forma romaneasca. i\iei cste loeul sa spunem eateva ouvinte ~i despre Bispil'iy. Numelc llli lIi-] tla F j I i m 0 11 (III, pag. 195, randul 10) scris Mmamptyxou, caci pc fl Greeii il reprodue prin yx. Numele Bispil"ig se aude ~i Pispin:g ~i Pis" piliI' ~i Pl:spilic ~i PispiUcli. (Despre insemnarea aee8tci porcele vczi v. I p. 91 Nr. 13; p. 93, Nr. 135, ~i nota 2 deh~ p 93 ~i bota 34 dela p. 95). Bispiri{/ ne spune Filimon ca era ViZl:tiu.lJui Diaeu (bmoxo(1.o.;); JlU estc cxaet; el era ceca ee se zice liu de suflJ!.tla armatoli, adica tana1' de 16-20 de 8.ni, care pentru intaia data intra. sa. fadi. armelc in trupa unui a1'l11atol (gn;e.e~te Ij/ux.oyu~o<;). sdel de liv. de su./letcstc lllCutionat ~i lUlU Balaur A .sall Balaura M7t(x).ocoup~c; lj/uxoyu~oC; ca.pitanului Jam Gura (F i I ica al m 0 11,IV, pag. 442, la (8) dela nota 131). De regula un Ij/UX.OYULOC; sau hiliu de sullet, cum zieeau ~i zic Macedoromanii era 0 rudli sau vreun fiu al vrellnui a.mie al armatolului. (Vezi ~i la Nr. 62). Vcsprc eclelalte persoane mentionate in aceastr~ biografic seurta a lui Diacu a se vedea la, u\llllerele respective din lista £IeraFi sall din lista care urmeaza. dupa aeest capitol 301 II-lea. V Nnmele Slama a mil.t\l~ei lui Diacu. cste romfiJwse ~i este feminh1UI lui Sta.rnu, Jlume roma-nese, de unde Stamuli, Stamatt:, etc., eari n'au a face de Joe I'U \"echiul grecl'se modern a1"~[J.X'rw ma. oprese. = DIMU DRACU 228. Dimu Dra.cu a fost suliat, din aceea~i familie din care era ~i Puliu

Draeu, ScumlJuDracu,Gheorghe Dra.cu~i Tanase Dra.cu... Numele de Puliu
96 J

DraCll ~i de Scumpu1) Dracu nc dispenseaza It ]0 ar11,tav]a.hitatea. Dimu do
':

Dracuse distinse in razboaiele SuliatiJor inaintc de revo]utiunea greaca"

iar Gheorgachi ~i fratele sau Tanase Drar:u se distinsera in revo]utiunea greaca (vezi despre vitejiile lui Gheorgachi Dracu: T r i cup is, III, pag. 246, 247; IV, pag. 4, 94, 95, 97, 143, 155, 157, 158; F i] im 0 n, IV, pag. "287, 288; P 0 u que v i II e, Regener., vol. IV, pag. 5, 16; Per p v 0 s, kr't"opta: 'TOU LOUALOU IT&pya:c; ol. I, pag. 131; ,A1tOfLV"f) xa:t v 1tOAE(J.LXer., n, vol.
pa.g. 68. ~i ]8, Desprc

Puliu Dracu vezi ]a pag. 19, 26 la il), 1; Dcspre Scu?nlm

Vracu vezi Ia pa,g. 27 la E); iar dcspre Gheorghe sau Gheorgachi Dracu, vezi

explicari]e ce dam listei croiJor romani din revolutiunca greaca, cil.putern sa spuncm ~i aici in t.reacat despre e]; ca intr'o ]upta fa.,cilia ]anga Atena.]a 1827, putine ziJe dupa moartea, erou]ui Caraiscachi, revoIlltionarii au fost intr'o completa infrangere, pierza,nd peste 0 mie de soldati, fiindca nu mai aveau un om la, inii.]timea Iui Caraisca,c7r.i sa-i comande in contra ]ui Chiutahi 1vIehmet Re~it pa~a. In acea lupta ncnorocit1i.Gheorgachi ,DraC'll acu minuni de vitejie, dar i se sfarama, bratul drept ~i cazu in maif nile Turcilor viu. Facut astfel prizonier, pc cand Tnrcii il duceau ]a insula, 'Ennea, Dractt pc drum rapi pistolu] unuia din Tnrcii cari il conduceau ~i se i sinllcise ('1'I' i c 11pis, vol. VI, pag. 157).

;ClItoate

,

,

Vezi cantecullui Dimu Dracu, tatal lui GheorgachiDracu, in Fa ucant. CCXI).

Ir i e 1 (vol. I, pa,g. 296) ~i in. Pas 0 v (pag. 155-156,

~ DEPpa:~6oc;, '10"'T.'TOULOU)..LOUa:t H&pya:c;, pa.g. 14) spune ca Driica'ii ( x
'cra.u din satul Marteani ~i ca de acole cmigrara. 111, Su]i. Vczi ~i 1Iota (1) dcla pa.g. 26 parte a 1. It acestci carti a. noastrc. LECA DURU
22\). Leca Duru cste mentionat impreuna CII l1IlU Scantu Bni{l, ea, 03,mcni de anne, cari ajut.ara pe Ali pa~a il1tr'o expeditiune in contra inimicilor sa.i ~i ca.ri mai tarziu ii scapara ~i vieata (' Apa:ca:vnvoc;, Xpov. 'T'YjC; 7tr::t,H
. pou,
:

partea I, pag. 251, nota 2, ~i ' APLO"'T. Ba:Aa:WPLT7jC;, in Kuper.<l>pocruv"fj. Dum ~i Buia arata, ca au lost Romani cei eari 1('purt.al1. FAR1vIACHl

pag. 67-68).
Numcle

,

230. lan~ Farmachi. Am vazut la.pag. 138-139 bogu.tiiJc,de cari dispunca. familia,11armache~tiIor ~i cum Ali pa~a, satrapul Epirului, ]e confisca toatrt i\vcrea unul din Farmachc~tii, nume lane Farma{Jhi, faeu capit<m~i ~i a se
intra. in eteria

greceasca ~i lupta in Romania impreuna cu Capitan Gheor.

') Vezi nurnele romane~ti articulate Nic-Iu, Scump-lu , ){ ani a t i in Acta et d!:l'l. g7aecade M i ~ 10 sic h, vol. III, pag~ 271-272. 97

gtwhi ~lim.pi~tulla 1821. Despre acestc averi confiseate de Ali pa~a ne vorbe9t~\>1 FIll m 0 11(voJ. I, pag. 249--250) Intr'o serisoare ee publica, pe la 1820, din care se vcde ca Iani Farma.chi era la Bucure~ti ~i Eteri~tii vroiau sa,.f trimeMa la Ianina cu pretext ca. sa se uneasca eu Pa'9o bri, care asedia pe Ali pa~a, 9i sa-~i reia averile, <Jarin fapt ca sa IntiUneasca in Epir pc to~i iH1Ilatolii~i sa Ie spun a sa fie gata pe:ntru a i:ncepe revo1utiunca, pentru care luera.u eteri9tii. In scrisoare se zice ca" daca mergea aeolo Iani Farmachi insotit ~i cu scrisori de recomandatiune dela cteri~tii din Bucure~ti, « u~or « era sa pontil, sa. vorbeasca cu toti c8,pitanii de acolo ~i sa Ie conmnice sco« purile
«

noastre. 1\colosunt adunati toti barbatii viteji ai neamului 1l0Stru din Grecia ~i ganditi-va cat de 10108 so.fie prezenta lui Farmachi.. . era

"Dati, amico, buna atentiune cuvintelor mele 9i gallditi-va, :pentruca acolo ".~UJIt adunati toti capitanii Tesalici, Levadei, Epirului 9i Mucedoniei, dela "car~ (t$teapta cineva cele ma.i mari sel'vici'i, 9i nu este sUit cincva sa alerge "din loc in loc sa-i int/Uneasca 9i sa se faca intarziere. Acolo ii gase~te pc « toti la un loc ~i-i indupleca negrc9it cu mare u~urintrL. . . '). Textul greeew zice: « Evx6AWC; ~3uvoc:t'0 voc O'UVO~~A-/y.rn ~E OJ.ou:; TOUe:; EXE!: K(X7tL't'C1.'10\)<;:, ){(XL VIX TOUe:; XOW07tO~~<ry) TOVe; O'X07tOUe; O).O~ at y<:vv(X!:o~ iX'Il)pEe:; ":'0::'; Y£vove;
7tOOOV E:XP'Y)O'L~EVEV

~(X:;.

' EXE!: E!v(X~ O'uv(Xy~kVOL T~~ · E",,&~o.;,
~60'(xTE,

(J.(Xe; OC7tO TO ~{;po:;
TOU

)«(xL <p[A<:,

O'ToxO(ae~TE

~

7tIXPOOO((x

<lJlXp~cXX1J...

Xo.A'~V 7tPOO'0Xl}V d.;

TOU<; Myoue:;

~ou,

XIXL O'TOXMe'ij't'E,

8'n

hE!:

ELV(XLO'VV(xyXOCL M(XXE-

!l-FVOL 8AO~ ol
3€v

K(X7tLTcXVOL T'ije; 0EO'GCY.i\((Xe; AEOIX3E(('.(<;,'H 7tdpou
TL<; 3~oc voc TPEZTI OC7tO't'67tov de; T07tO'l va 'ExEi: TOUe; EUptcmE~ 8AOU:; ~x~'ij,

oov(u.<;:, r7.7tO TOUe; 07t0[ov<; dV(xL ~LM~kvoe:;

7tpOO{LEVEL TW.xe:; TOCe;~EY(xJ.E~'TEp(Xe:; 30UAEUO'EL<;:, X(XL 1:0U<; EVT(X~6v-n xetL TOUe; xo:nt-

V.OCI: VtY.YLVET(x~&pY07t0PL(X. m:lOE~

f3kO(xL(x ~E: ~E;j'cXA1JV EVXOAL(X'II).

La mazilirea Ini Ali pa~a, eapitanii carl aycan multe de razbunat in eontra lui, iudata ec sosira o~tirile im])arate~ti sa-l combata, se prczentara ~i ei ea alia~i, aIara de unii dintr'in~ii, carl chiar dela inceput imbdi.ti~ara eauza lui Ali pa~a. Eteria gr{'ceasc~" care gandea sa, fad, rcvolutiunea, gasi ea pra bine ca to~i armatolii sa ajutc lui Ali pa~a ca sa nu ca,da eurand, 9i astfrl, ineepandu-se 9i revolu tiunca, o~tirile impa.rMc~ti sa. fie divizate in doua, uncle in luptrle en Ali pa9a, iar celclalte eu revolulionarii 9i trimiterea lui Capitan Iani Fannachi in Epir avca de seop a initia pe cI'i.pitani in a,cestsens.Pc capitaniii gasca pc toti aeolo, caci ~i eci eu Ali pa~a ~icei ell (j~tirilc iIllparate~ti cr<j,upostati hi imprejurimile laninei. Jaui Farmachi insa, uu se 9tie din ce imprejurari, nu vru SlLse desparta. de intimul sau amic Capitan Gheorga,chi Olimpiotul din Blioure~ti ~i sa se duea in Epir, ci ramase, 9i cand izbucni revolutiunea greaca. in Romania sub Ipsilante, ace~ti doi romani au fost dela ineeputul ~i pana la sfar~itul trist al acelei revoJutiuni singurl coma.ndanti ai o~tiri1or rcvolu~ionare, ~I singuri cari lupta.ra eu patriotism a,devarat, en vitejie ~i eu prudenta, pe 98

(J~ndun oare~l'e Oaravia, improvizat general ~i comandant ~i de pedestrime $1 ~e cavalene, compromise totul cu lupta dela Draga~ani, facuta in contra. ordmelor /; exprese ale Iui Capitan Gheorgachi Olimpiotul ( G u d a s' VIII, . 4 C pagma. 01; ostantas, pag. 261). De aceea. Pouqueville (R€gener., vol. II, pag. 358) spune cli,incepu lupta fiind juma-tate beat (a moitie iVI'e), iar la pag. 363-364: «La cava.lerie turque s'avam;ait contre leur carre, lorsque Oaravia et ses Arnaoutes, au lieu de les soutenir (les HeteriSt(8), se replient. au galo})sur Ie corps du prince Nicolas, jeune homme rempIi d'honlleur qui commande inutilement a.ux siens de se porter en a.vant. Les laehes suivent Ie mouvement de defection imprime par Caravia; ils cntmiI1cntla brigade d'Alexandre Hypsilantis, qui n'etait pas a son poste, et en Inoins de dix minutes la plaine cst balayee I>. «1", b~ta,jJlonsaCl'e(ii,ce nom quel Franc;ais retiendra ses htrmes?) immobile, cl1voit, rel;,oit.,rend mort pour mort et succombe. Cinquante de ses guerriers qui s'Ctaicmt fait jour In baionette a 130 main, entenda.nt battre Ie rappel, reviennent sur leurs pas et tombent victimes de ce stratageme employe par les Osmanlis, qui s'Maient empares des tambours des HHeristes. lIs ne sont pIns, les Tures celebrent. leur victoire par des chants impics, quand I'intrepide Georges du mont Olympe, a.ussi rap ide que I'ecla.ir, fond sur eux, les sabre, I('s disperse, s'empa.re de l'artillerie des chretiens, reconquiert Ie drapeau dl! Phenix, et rentre ,wee CI.'S tropMes a Rimnik. Couvert de sang I.'t de blessU\'es,

il dcmande11, Hypsilantis, dans quel lieu se trouve l'arrnee? 0 est

1>.

« On lui a.pprend que l'OItu, gonfle par les pluies et la fonte des neiges, a rompu les ponts aussitot qu'il a eu franehi ses rives; que les soIdats disperses s'mfuient de toutes parts, et qu'Hypsilantis, avec son Hat-major, a fait sa. retl'aite sur Kosia, II renonce a suivre ses traces, il n'8oplus rien de commun avec des deserteurs de la cause de l'independancc; et la patrie, preSl'nte a. son l'i>prit, lui inspire de Slejeter en partisan dans Irs montagnes de la haute Valaehie, OUon Ie verra opereI' une diversion favorable a I'insurreetioIl des Hellenes I>. Continuand Po u que v i II e (pag. 364-365) ne SIJl1JH' fl1garii in numar de patru mii se adunasera la Kozia ~i cum dupa cum patru zile Ipsilante dadu Ol'din sa traga clopotele in semll de veselie, caci Ie spuse ca puterile declarara razboiu Turcilor, ~i adauga, apoi Po u q u e\' i II e la pag. 365: « On se felicitait d'un secours si inespere, on s'embrasmit, on anait se venger; mais des q1,'il tut lIuit, Hypsilantis et les siens prie rent la j1l,ite, n abandonant les victimes de leurs suggestions1>.

La pagiJ1a364 PouqueviUene spune dcspre hotarirea ce luara ~efiide a se cotorosi de o~tirile lor ~i a fugi: nccoururent a un moyen quinc pouvait etrr imagine qne par des officiers du siecle de Manuel Comnene». La.pag. 365 PouqueviJ]ene spune ca. Ipsilante ~i StatuI sau major, vrand sa I> trraCltill Austria, sunt. opriti la Inzaretul «de ia Tour Rouge ~i apoi
r.ontinua: 99

, «Cc fut

ml ~.ortirde ce,poste sanitaire. quelques jours plus tard, que Ie

l)relendant au trone de la Grece,fut arrete, avec ses ffereS, par les Autrichiens €t conduit a :Montgatz, lieu qui aura-it du Ie tal~ree:rpirer de honte s'il se rap~ p.ela que ce. fut ~a.ns cette fortercsEe que l'epouse de 'I'ekeJi soutint un siege SI hIli': et 81 glofleux contre toutes les forces de l'empire germaniquc. 'relle u fut I:" .fin de I'insurrcction des proviJJCcs ltra-danubiennes». « Hypsilanti8 prisonior n'inspim jamais cct interet qll'on accorde aux infortuJ1es immeritecB, si on examine sa conduite 1tVant, pendant ct apres j'i!lsl1rcction >}. . La accastlt plll'tMe ncdemnu faeea aluziune Odiseu Andmtu, cand 1.utr'o 7.iDim'itr'ie Ipsilanti, fmtele acestui :nedemn, ajuns ])umnezru ~tie cum ~eflll gl1V('J'J\Ullli central revolutionar in Grecia ~i crezHndu-se ea viitorul rego a.1Greciei ii zise: «ciind se va consolida.na#a am 8(1.te f(w general >} aceJa 9i Ii raspuJ1se e1teJ a.)'(\sa-l ill,de aghiotant al sau, ~i in urma va.zaJlc!OdisclI ca Dimitrie Ipsilanti Ii faeeatot frlul de prigoniri ~ide neajuJ1suri,II apuca Intr'o zi, pc eand era ineo.njurat de un mare numar de capita-ni, ~i-J batjocori ~i pc ('I ;'i pc fratele SItU,care fugi in a~a mod l'U~inos din Homa.nia (vezi la, Odisen Andrufn la Nr. 206 ce i-a. zis). Jps~lante fugi ~i-~i arasi po:;t.ul;jar rolullui Garaviase margini intru dar p a da. ordin sa decapiteze pc Tudor Vladimirescu, Jncredintat in mainile Iui, ~i sa-i ia eei cinci rnii de galben'i, ce gasi in hainele lui impreuna cu alte lucruri pretioase, ce purta asupra sa Tudor; ~i apoi jumatate beat sa inccapa. lupht dela Draga;;ani in contra ordine]or exprese ale Illi Capitan Gheorgachi Olimpjotul, Jucru eare aduso catastrofn revolutiunii grece~ti d.in Principa.to. la,tlt toato ispravile lui lpsilante ;;i ale Iui Caravia. lata co zice P 0 n q u evi] Ie (Regene'r., vol. II, pag. 358---354) despre moartea lui Tudor Vladimi]'('s~'lI:«( nfin Ie troisiemo jour, 'l'hCodor Yladimiresco fnt remis a GaE Favia, qui ordonna de Ie decalJiter, et trouva dans la doublurede son dolman nne mtleurde C1;nqnilleducatsen or et (:'11. 1 pierreriesdont a s'emparaI}. Nu mcura, insa a~a ~i Romanii Zani Fannachi 9i Ghem'ga,chiOlirnpiotul. Ei 1wcnu traditiuni dela armatolii romani de pc Olimp ~i de pc Pind de a n\!-?i parasi posturile la ra.zboaie, eiici Gheorgachi em din familia armato-

licit It La.ze~tnor din Vlaholivade,iar [ani Farrnachi,de~i nu era din familie
armatolicu., insu.,prin av!'rile sale ~i prin influenl:t sa, avea armatoli sub conmnda sa Inainte de confiscarea averii sale de catre Ali pa~a ~i fll ~i el arIImtol ~i cllno~tea obiceilll armatolilol'. Deei. pe cand StatuI nmjor ell Ipsilante ~i ell t.oti ceilalti fugira ~i .se irnpra~tlara, ci cliai lor continuara lup1('le, pana cand in fine, inconjUl'a~i din toate..p1i.rtiIe, se inchisera la man1\.stin'i.t Seeu din Moldova. Acolo [ani Farrnachi ajunse greu bolnav ~i nu mai em in' stare sa Inpt.e, pc eand Ghoorgachi a. lupta,t ~i cund vaZlI ca nu mai ('m speranta, de sea.pat, d/i.dufoc butoaieJor de praf, cari se afIau in clopotni!;:t lIlanastirii, d(, unde Inpta, ~i iu Itrllnml.tin It!'r; iar la.lIi Farlllachi, de~i 100

boI!uiV, tot a c?ntinuat ]upta. prin oamlJllii sAi, eand un eonsu] austriae mijlOCIa nu se nun prelungi 0 ]upt1t inutiHi ~i indup]eea pc eei inehi~i sa subserie o iuvoire intn! Turci ~i Cre~tini, dupa care eei din urma, sub garantia eu jl1l'amiute a consulu]ui austriac, erau liberi a ie~i cu arme]e lor ~i a se duce ori unde vroiu,lI, Co s'a intamplat lUSa? Consulul era inte]es eu Tureii ~i indl1.t~'t din mana-stire ie~iti dupa. toa,t.e jurii.mintele, fura ataeati de Turci cei ~j putini Se1ip3.rli a munti; iar CApitan lani Farmachi, bolnav..cum era, fu I transportat la Constantinopole, unde ayu una din c{'le mai crude morti Cll t.orture (Vezi despre toate aeestea Fan r i e I, II, pag. 40-43; Po u q u e\' i II e, Regenh'., vol. II, pag. 340-368; T r i e \I p i 5, vol. I, pag. 126-144 ~i 1.44-169; F i I i III0 n, vol. II, pag, 193-212), Sit vedem acuma nationalitatea lui Iani Farmachi. lata ce zice F i I im 0 n (II, pag, 210): Iani Farnwhi era din comuna Blata, care se ana intre Oastoria ~i Seate[jti. 9ci de ciobani la inceput, ca ~i tatii.1~i bunieu] sau, avea o avere )Ill mica.» '0' Iw<xvv'l)c; $<XPfJ.tix1JC;xoc,,~ye:'to ex ...rjc; xW{lo7t6)..e:wc;
Ai 7tAa:'t"O'L...rjc; (J.e:'t"oc~ Ko:O''t"op£occ;. XOCL:E~C(,;,(0'1"Y)c;.'Apy'mOL{l'~v I) XiXt 0 7tiX't"iJp XOCL0 7t<X7t7tOC;iXU't"OU, EX~X't'1J't"o y.oc't"<XO''tocow ou XiX't"'&pXO:c;, <:)C; (lLXptiv I). Era

dal'. dupa. FilillloJl din comuna Bla{a din :Macedonia, trei ceasuri departe de Vlaho-Olisura.Blata cste un orr~~e1 romanesc, care tinde spre grecizare prin ~colile greee~ti de acolo; ea este patria Dumbe~tilor din Viena ~i din Tara Romancasca" precum ~i a lui Ghermani din Bucure~ti, ~i ta.UI.l~i bunicul Iui Iani Farmaehi au fost boga.~i oieri sall eel-nid, cum se zice pe acolo, ~i insu~i Ialli Farmachi avu profcsiunea tatalui ~i bunicului sau, ~i am yftzut la pag. 138--139 de co bogatii dispunea inainte de a i se confisca averilc de Ali pa~a. A fost dar Romiin. F<Ul1Iache~tiierau originari din comuna rOlllaneasca San-Marina dela l'ind, ~i de acolo ernigrara In Elala. Exista inca cascle lor in San-Marina ~i sunt locuite de rudele lor: Miha al Stati Zioga ~i Zisi allVIiha al Stati; (Zioga t.d1e~teinca ~i este ginerele IUl Hagi Bin},); apoi Dima al Zioga. Din familia Farmache~tilol' sau Farmacheanilot', cum Ie zic aeo]o, era ~i unul Ianachi O d Ceara, u.ndura" in a c1irui familie a fost ~i lllarele armatol Nieu Cearasau Nico-Tcr'*pexc;;, cst.e scris in car~i (vezi Nr. 197). Acoste informatiuni Ie cum avem dela membri actuali din familia Farmache~tilor. F i I i III0 n (II, pag. 210) mai spune ca lani Ji'annachi a fost camarad eu arlllatolul Eftimie Blahava In luptele de corsari In contra Tureilor, apoi ca Iua armatolia CaZamariei1), ~i in urma, pcrsecuta.t de Ali pa~a pentru n,zilul ce dadea Sulia~ilol' ~i altor prigoniti de Ali pa~a, se refugie Ill.Odesa, unde fu initiat de unn Scuta in ale Eteriei grcce~ti. De acolo, scoborindu-se la ConstantinopoI, iu trimis in Tesalia, Macedonia ~i la Muntele Atos, unde initie intro multi altii, ~i pc Patriarhul Grigorie. Dupa aeeasta se duse la
') 1'ln~fl Spl'P Salonic. 101

Bueure~tj ~i se ata~e de Capitan Gheorgachi Olimpiotul, care ii era compatriot ) ~i de acelea~i idci, ~i ca dupa celc intamplate 13 manastirea Seeu iu ucis 111 ConstaJltiJIOpol in varsta de ~aptezeci de ani aproape. Acestea spune Filimon. Noi vom explica aici de unde aceasta legatura stl"ansa eu Gheorgachi Olimpiotul. Familia Fa.rmache~tilor poseda multe, mii de turme ~i inrna se scobora sprc icrnare in Tesalia pc li1ngiJ, arisa, in L satul Dama~iu, i1tr va.ra.uncori morgea la muntii din Blata, altl) ori la Pind ~i nla.j des la Olimp, unde-~i petrecea vcrile in comuna Tllaholivade (de unde, era ~i Gheorgachi Olimpiotul), avand stana langa Vlaholivade, De 11.0010 ciaI' se cuno~teau oi, d\'ci ~i familia Laze*tilor, din care facea parte ~i Gheorghe' Oiimpiotnl, era fami1ie eiohaneasca bogata in turme ~i avea ~i c1\.pitanatul unei pa.1'ti a Olimpului. Farmache*tii eran mai multi frati, dintrc cari pc nnni il asasina AUpa~a, ~i 0 ramnra din familia lor traia cn turmele in Acarnania ~i de aceea Filimon, vorlJind de aceasta mare ~i nnmo1'oasa familie, zice: <{>cxp(l.chu8e:c; = adiea Fal'lnache~tii (F i I i m 0 n, vol. I, pag. 328, la nota dela pag. 130 a, randul
8, '>01)C; <DO(p(l.&.x~acxc; EV ..-n 'Axcxpvcxv(~).

NUlIlcleFarmae la Macedo1'omani insemneaza otmvd ~i se tlrLca poreela la. eei C1/. Ma neagrii *i gallJenii. In ciil1tcccIc popularc gr('ce~ti Iani Farmaehi estc cantat impreUlIlt eu Capitan Gheol'gachiOlimpiotul, ncdespartitul san amic ~i camarad de anue. Cfi.l1tceell' rrfera la Illptele lor din Carnpu-Lung ~i mai cu seamit deja mase nltstirea. Sec'lt. Vezi Fa u I' i c I, vol. II, pag. 39-43 notite biografiee, ~i pag. 44-53 cele dona cantl'cl'. Aici in al doilea cantcc, la vcrs. 4--7 se schimba ul'mMoan'le vorbe intre Fannachi ~i Gheorgachi: « Gheorgachi, aide sa pIe- ,:" dim,;;1i. mergem in l\:foscovia».- « Bine zici, iubite Farmachi, bine judeci;' dccil.t r.~t(' earn ru~inc, ~i lumea are sa r1i.da; mai biue sft Juptam la aceasta lI1anrt~tire» Iar la. versu1'ile 13-16 dela pag. 50, zice Fa1'machi catre osta~ii sai, bolmw fiind la manasti1'ea Seeu: «tineti-ma, Inati-mi galbenii de pe mine si haina, de auI', luati de pc mine ~i pl1i.cilede argint, sa. mil. u~urez putin, pputru Illpta; ~i trageti sabiile ~i sfaramati teciIe, sa faoem as11.lt a sa gonim ~ e pe Turci ». Iar mai incolo, ci1nd Iani Farmachi cade viu in mainiIe Tu1'cilor eu toate jurruuintelc date de Turei ~i de consulul austriac (Udriski) cil.eei. inchi~i in manastire pot sa iasa en 11.1'mele sa se dncrt o1'iunde voiese, ci- 'I ~i J!cva ii zice in can tee: (.Nu ti-am spus-o, Farmachi. odata, nu ti-am spus-o' de trl'i ori ~I de einci, nu rltmanca in R{)mania, nu ~edea la Secu? - ~i el L

displlude: II Deunde sa fi ~tiut eu amltritul, de unde sa-mi fi trecut prin minte,i

tit au sa ne t1'i1dczevreodata consuli cre.Jlini?». 1\1a.iobsel'vam aiei ea JlUl1Iel('Campn-IAtny, mcntionat la pag. 44, versul 13, ~i la pag. 50, versul 4, este reprodw; In grl'ce~te: KO(l.7t0UACh:t Compulaehi). r i e u pis (II, (= T pag. 866) reprQduce un loc dela Suli numit Carnpul prin KOU(l.7t0UA . ( = Ctt.mpulon); iar Per e v 0 s (' A7to(l.V1) ufJ.cx't'O': (l.ove: 7t0A!>(l.tXO:, I, yol. 102

p~g. ~51:. nota, ~) ~'epr~ducc C1~vantulStriimbul, numele unuia din muntii plranudall dela Suh, prIn L't'P0I)!l.7tOI))..Q'I Strumpulon). Cantecclerelative (= In.Farmachi ~i Gheorg'achi se aml ~i in colec~iunea Pass 0 v, pag. 167-169, cant. CCXXVI ~i CCXXXVII). III T l' i cup i s (IV, pag. 319) gasirn ~i pc un a,lt Iani Parmachi, tot din familia Farmachc~tilor, comandant in revolutillnca greaca, care s'a distins. Fiindca cu ocaziunea scurtelol' notito, ce am dat desprc ""rolullui Capitan Farmachi, am yorbit despre rcvohqia Iu! Ipsilante in Romania, treblle sa mai amintim ca pc langa Glu30rgachi, armachi ~i Caravia, cel de trista memorie, F a mai fost ~i un aU Roman, care ca ~ef a eondus bandeJe revolu tionare din . Romania Ia foe in contra Turcilor. Acosta a fost Tanase Ciirpeni§iatul, orikginaI' din ora~nI Carpeni~iu deja muntii Agrafa din Tesalia apllseana, care avea poreela Burhdif. intre compatriotii sai din Carpeni§iu. Acest Tanase ! Oi'irpeni..~iatul in Romania accJa~i 1'01militar aproa,pe, pe care I-a jucat juca ~i Crtpitan Gheorgachi, ~i caZU 1a Jnptele deja Sculeni de langa Prnt. Despre a,cest Carpem:~an,pc care POllquoville il nume~tc Athanase d'Agrapha . ~iI'Etolien Atlwnas/~, (vczi in Po u quo v i I J 0, R/!gener., vol. II, pag. 348352; G Ud a H, VIll, llag. 441--45G). [mpreuna cu accst Tanase au fost ~i multi 8jachio# db1 Creta, despre cnri vorbim mai Incolo. In rovolutiunea ~:reaca dar din Homania, cinci persoanc militare sunt cele mai marcan te: 1psilante, Oa:ram:a, F'arnwchi,Gheorgachi i Tanase Ciir~ . peni$iat.ul. Ipsilante JIU se VltZUniclticri, lupta.nd sau comandilnd, ci-I vrtzuram cum fugi noaptea in Austria, pa,disindu-~i pc camarazii sai; ispravile lui Camvi(t. ca,re-~i di1.cIu singur titlu] de general, a fost asasinarea ~i despo'poierea lui Tudor Vladimirescu ~i inceperea luptei nenorocite dela Draga~ni in contra, ordinclor exprese ale lui. Capitan Gheorgachi, lupta in care Caravia era jumMate beat, dupa cum am vazut in Ponquevillc. Singurii cari luptara vjteje~te au fost cei troi Ma,cedoromani, cad nu fugiI'a, ci muridi. pentru pa,trie. Acuma vine Intreba,rea: cum se face ca din atMa gI'ecime,care se afIa ill Tara Romaneasea,sa nn se gaseasca aJti ca sa comande o~tirilor revoJutioJl<1redecft!; trei Macedorom3ni ~i tocmai ei sa se arate ~i aid eei nmi vitoji ~i cei mai buni patri01.i, nu prin fanfaronade, ci varsandll-~i silngeIe? Noi eredem c5, ereditatea. ea,racterului poate explica acest lueru. Daclt stramo~ii Roml1niIor au eomandat secole intrcgi in Orient din taW, in fin, em natural ca. ~i fiii lor sa aiM aecasta dispozitillJle ~i la timpurile cllvonitesa 0 puna in eviden-ta, rin faptc, cari au dOl11onstrat merita a p ca. avca pretontiunca de a, comanda. In notitcle scurtc ce am dat pfi.naacuma . desproarmatoli am vazut ca Romanii, in cera co prive~te armele, nurna-ioi se ivese pe sccna ~i numat: ei prin tro eolelalte nati~nalitati ni se prezinta ca co;aandanti. Italienii zie: cinque greci, dt.ecicornandanti, dur din cate am vl1.zut'pfi.na a,cuma, acoi Greci au fost Romanii, reprezcntantii cllrajiuJui lIIilitar la Grecii moderni. 103

---Am SPUB aiurea

(I. p. 138) ca o~tirea zisa. arnauteascii a DOlll1lilordin

Romania era compusa din vechi soldati ai armatolilor romani din

MeYOCA

~i M~xpa BAotXLoc de prin Tesalia ~i Etoloacarnania, ~i comandantii aeele o~tiri erau armatoli din acele locuri, cari i~i pierdusera capitanatul. Capitan Gheorgaehi Olimpiotul, Roma.n din Vlaholivade de pc Olimp, fiu de armatol, comandant al o~til'ei al'Jlaute~ti a Domnului Valahiei dela 1821 in Bueu l'e~ti, n'avea dccat soldati Romani in revolutiunea dela 1821, ~i ace~tia au fo~t singurii cari au luptat fara a gandi la fuga. lata ce spune Pouqueville deRpre spirit.ul o~til'ilol' revolutionare grece~ti din Romania dela 1821: «Les Turcs qui avaient contamment suivi Hypsilantis, inondaient la haute Vala-

ellie, tandis que son armee se fondait de jour en jour. L'inquietude etait

visible, meme parmi les chefs. Les soldats, Ii l'exception de ceux de George l'Olypien, q'ui formaient WI'/. orps de cinq cents hommes, avec q~£elques rec c G

sOTtis des bandes de OolocotTOni, attaches depuis long-temps a1~ service des hospodars ,. les soldats d' H ypsilantis n' attendaient que le moment de se debander.

La seul battaillon sacre, place au milieud'eux, semblait s'animer d'un courag nouveau en apprenant qu'il allait bientot en venir aux mains avec les oppres seurs de la, Grece i). lar la nota (1) zice: « On ne s'{)tonnera pas de voir des palicares de Colocotroni en Valachie, tandis que leur Capitaine se trouvait en JY[on~e, quand on saura que les milices grecques au service des hospodar etaient tirees en grande partie descorpsd'armatolis de la Hellade». Am vazut pana acuma C11, al'matoli numai romani au avut; ca soIdatii armatoIiIor au fost Romani; ca armatoluI Colocotroni a fost Roman ~i prin Ul'mare soldatii Greci ai lui Colocotroni,despre cari vorbe~tePouquervilIe, au fost Romani i Glleorgachi Olimpiotul, armatol Roman, nu putea sa aiM decat soldati [lQ milni, in care avea incredere ~i a caror valoare 0 cuno~tea. Cei cinci sute dar de soldati, cari formau corpul de elita:allui Capitan Gheorgachi, in care corp erau ~isoldati de ai Iui Colocotroni, acei cinci sute erau Romani, ~iPouqueville ne spune despre ei C11rau singurii din toate o~tirile revolutiunei grece~ti din e Romania « qu,in'attendaient pas le moment de se debander », pe cand despre eei la1ti a spus eontrariul (vezi P 0 u que v i II e, Regener. II, pag. 355--356) vol. Ne inchinam insa cu pietate Ia devotamentul ~i entuziasmuI batalionului sacru, compus din tineretul coloniilor din Turcia ~i Grecia in Romania. De part£; de noi ideea de a contesb\ fratilor no~tri Greci curajiul ~i iubirca depatrie, dar unde vedem fapte de arme ~icartile spun oa cei ce Ie facura au fos Greci, aceia la 0 cercetare mai de aproape se vad ca au fost Romani, din ee impra~tiati in Peninsula Balcanica. Terminand cu lani Farmachi, zicem: §i el a fost Roman. In niei 0 cart greceasca fiUgasim scris ea Farmachi,Gheorgachi Olimpiotul~iTanase Burlidi ;;;is ~l Ct1rpeni§atul au fost Romani.

Fiindca lani Farmachi 11 fost original' din comuna romaneasca Ban J.1Ia;rina deja Pind, dam aici lista de numele ~j pronumele Iocuitorilor aeele 1M

comune, lista care ar purta Nr. 27. Unele familii din San-Marina.Buntdin acela.~i runchiu eu unele familii din' comuna Lesnita din provincia Zagori t
din Epir, anume din trunchiul vechei familii istorice romft.ne a Buie§tilor; de aceea. dam aid cu Nr. 28 ~i Iista de numcle ~i pronumele locuitorilor din i Le§nita.,insotind-o eu eateva notite, pe cari recomandam cititorilol' sa. Ie citeasca ~i dupa co Ie VOl'citi, pot citiindata. ~i cele scrise la Nr. 234 ~i 278, adica la Fratii Buta§i ~i Fratii ScMlo-Dima (vezi aceaste numere la partea I, p. 148 spre a te orienta unde s1i.Ie gase~ti).
.

LISTA Nr. 27. Numele ~i pronumele locuitorilor din San-Marina (Lista este incompleta)

1. S. Adamitli.
2. 3. 4. 6. 6. 7. 8. 9. 10. 11. '12. 13. 14. 15. 16. 17. l\latu~iu Aguru-Tani. P. Agurasti. T. Agurasti. Tegn AgurilstL G. AIMi. Zisi Albu~ilCU. Vasili Amicea. Manu AnghOli. S. Anghelicl1. NIlIi Antoni. Rterghiu Antillu. A. Papa-Aprlli. Tnsi AprUi. N. Arifaga. Zisi ArHaga. !I1anacu Arapu.
Aru~mH~i.

37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

Mihu Belciu. Cu§ill Beloin. Manu Be~iu. Cu~iu Be~iu. Mann Bitiirnu. Manu Bigiogli. D. Bijiu. Zisi Bila.

41>. Gg. BiIi-Meza..

46. Gg. Biliilri. 47. Cn§iu Hagi-Biru. 48. Leonida Hagi-Biru. 49. Zisi Hagi-Birn. 50. A. Bi§lichi. 51.. A. Bocia.
1>2. Mici Bona.

18. Costa

19. 1. Asimrmill. 20. G. Aveliotu. 21. Costachi Avela. 22. Miitu~iu Abeln. 23. G. Avrarnuli. 24. Nuli BacariL 25. Gg. Bii.htava. 26. Carniani Bajdechi. 27. G. Balabani. 28. A. BaJa-Costa. 29. T~hla Buldhmi. 30. A. Buldltmi. 31. M. Balu-Menu. 32. Matl1§iuBana. 33. Zisi Barba-Iani. 34. ~t.. Bfntlre. 31>.Simu Bebi. 36. Plllin Bei.

53. Hristu Brajioticu. 64. Petru Bhciumu. 66. G. Bnciumiili. 66. N. Budo-Dimu. 67. Lazar Bufu. 58. G. Buiatn. 69. D. Bulovenu. 60. Tulia Miciu-Buncea. 61. N. Burdzlca. 62. M. Bu~ea. 63. Joga Caca-NIlIi. 64. Mihu Cacarandza. 66. Na~iu Caciani. 66. Costa Caci.u. 67. Tegu Caciar. 68. A. Cacu. 69. M. Cafadari. 70. G. Caipi. 71. lani Calati. 72. Gima Canavu.

73. i. Cantanie. 74. Adam Capitanu. 75. Ada.m Caprini. 76. Ia.ni Carit~ia. 77. Zisi Caraiscu. 78. N. Cara-Muzi. 79. Grigori Carveli. 80. G. CarvCli. 81. Tegu Castanhlea. 82. 1. Catichi. 83. Joga Catuna. 84. Iani Ceara. 85. Gachi Cestu. 86. Chirghiu Chiaca.. 87. Simu Ciitha. 88. Gg. Ciahciri. 89. Tanasi Ciama CiulL 90. Puliu Ciamu. 91. Nuli Cianga. 92. D. Zisi Cidata. 93. Tasi Cidata. 94. Zisi Ciopa. 96. Gu~iu Chios/!. 96. Manacu Chiparlsi. 97. Bicn Chiparlsi. 98. Zisi Chiratuli. 99. M. Hagi-Chirghiu. 100. Mihu Chirghiu. 101. N. Chischini. 102. Iani Chitu. 103. A. Cinciluni. 104. Nuli Ciuciitmi. 106. Costa Ciulachi. 106. Sterghiu CiuIAchi. 107. Zisi Cinliai. 108. Zisi Ciumn.ri.

105

lOB. Mihll Ciumba.. 110. III. CiupeiLi. 111. NuJi Ciutra. 12. Ziitna Ciiltra. 13. N. Uoadu.. '14. 'l'asi Cucura. 115. A. Condo-lani. !1G. Zisi Condo-Mihll. 117. Gg. Copano 18. Zisi }'apa-Costa.. Uti. 'l'Pgll Constantin. 120. Hristn Omia. In Zisi Craia. 1.2::!.D. Cucinrumba. \2<1. Manacn Cnciurumbu.. l2'i. C" Uuc6ti. l25. Zisi Uudara. 12\). ~lilll\ Cudina. I\!? Gnchi Culi1~ia. 128. Mihll Ullrlldadi. 129. G. Uu~mali. WOo Nacn Nicu Custilli. 131. M. Cuti-Mana. 132. Nuli Cn~uva.chi. La3. Cu~iu Cuvati. UJ4. Zisi Dabum. 1<.\!).81l1ta. Dabura. !36. Zisi Dabura. 137. N. Dadaliari. 138. Gherasi Dafnu. 139. Zisi Dafna.. 140. Zisi Daiani. 141. Zisi Daiami. 142. Zisi Dajcani. 143. Gimii. Dala-Gheorghi 144. Caraiani Dala-Nica. 146. I. Maneca Dala- Vieu. 146. Gherasi Danlcu. 147. Joga Dasiu Pineta. 1'18. D. Da~uli. 149. Gg. Davara. H;O. N. Deciu. 151. N. Deli-Iani. 1'&2. Cu~iu Despuli. 153. Gachi Diamandi. 154. 155. .l&(j. 157.
.

Gillla. Papa-Dima. ~~ihu Dimcea. P Pa.lani Dimitri. Z si.Mavro.Dimu.

158. G . Papa.Dimu.

t

169. Costa. Dina. 160. N. Donda. 161. Joga Dorcu. 162. :M. Dosa. 163. 'l'egu Dot.a. 164. l\hllia Ticn DovlI. 165. 'ricu Dova. 166. Gimu Dom. 167. Gg. Drngoi. ]68. Adam Drigoi. 169. Tanasi Drig6i. 170. Zisi Duzeni. 171. Mihali Fardela. 172. D. Fnstlli. 173. A. Zicn Cneufina. 174. Hristll Fligiani. 175. Zisi Fole. 176. 'l'imiu Foli. 177. Zisi Frangu. 178. G. G:~bCta. 179. N. Galbu-Ghini. 180. 'l'asi Giimil. 181. !ani Gamale~i. 182. T. G.mga. 183. Adam Gatil. 184. Cu~iu Ga~i. 185. D. Gherasachi. 186. N. Gbcrgufi. 187. Zicu Ghiaea. 188. Hristll Giamiha. 189. Tegu Gianiara. 190. lani Giani/na. 191. A. Gilepi. 192. N. Glwu-Gimu. 193. Adam Giogia. 194. 'rho Gbioldavi sau Iuta1}i. 195. C. Giubanicu. 196. N. Giurnura.cu. 197. Nicola. Giuvam. 198. I. Giuvairi. 199. Zisi Gimu Goga. 200. Jioga Gogo.. 201. 'l'achi Gore. 202. Zisi Grabii.. 203. Mihu Gravimi.. 204. Lidu Gribo-Zisi. 205. Gims Griji6ti. 206. A. Griva. 207. Hristll Guda.

208. ~lIli GuglliiiHla. 20£1. Tegu GUilla. 210. Costa Miliu Caragllma. 211. Zisi Gureana. 212. S. Guti. 213. Toli Papl~.Hagi. 214. 7.iRi lIa~iura. 2lf.. Zisi Hclidoni. 216. Milm Hondrozomi. 217. Gim:~ Honie. 218. Gimii Hota. 219. Nachi Hotll. 220. Mihn Hotll. 221. Ia-lli al Hriscu. 222. Mihu Papa-Hristu. 22(1. Mihu llrona. 224. N. Hula (IIuhlaca). 225. D. Ianga. 226. Zisi lllllitea. 227. lIristu Papa-bni. 22B. Lazar Ianichi. 229. Zisi Iani~i. 230. Sterghiu I.mota. 231. Tulia lanota. 232. 'l'lIlia IIn. 233. Manaeu Ghio(a. 234. Mihll Jugana. 236. A. Lalli.. 236. Gg. Lalli.. 237. Gogu LAla. 23B. Zisi LAla. 239. Hristu Lllmblri. 240. Zisi Leca. 241. Adam Lengi. 24\!. Mihu Lipellioti. 24a. Gioga Ligiua. 244. Zisi Lipidatu. 246. Zisi Liupa. 2443. Mihu Loghi. 247. Adam Loli. 248. J. Luca. 249. 'l'ulia Lupu. 260. 'l'nliu Liu~iu. 201. Gherasi Macri. 252. Zisi Macri. 203. Dimitri MaIami. 254. 'l'egu Malamu. 255. Simu Mali~u. 2543. 'l'asi Mali~u. 257. 'l'allusi Mamilri.

106

258. IIIlInacu Manaca. 259. Joga Manachlfa. 260. ZiRI Ma.ndcla. 261. Gr;. Mania.. 262. lIrist.t1 Ciulimani. 263. Gil1la. I\lanoli. 264. N uli Manu zit .

261i. Gg. Margara. 266. Mihu Margariti. 267. Zica 1Ilastaca. 268. lani Matea.

26!J. 111.Hagi-l\1ati. 270. i\l. MihiUiciu. 271. Auton lI1ihi. 272. Dimitri .Cara-Mihu. 27a. G. Dili-Mihu. 274. ilfillU Cara-Mihu. 275. N. Mihilli. 276. J. Mihitli. 277. 1. 1IIiIi-Menu. 278. Gherasi Minga. 279. A. Misten. 280. lIIit.ru Moca. 281. Tulia Mochen. 282. Sil11n Mitlia Moram. 28B. {<herasi lIloraru. 284. Sil1lu Millca. 285. Gu~in lIIusta. 286. N'. Naca. 287. N. Na(:ea. 288. 111.Tomn Nachca. 289. Mihu Nacu. 2!10. Goga Na~l'a. 21H. Tasi Na.imi. 292. G. Naza. 293. Null Niea.. 294. lI1i~ia Nica.. 291i. Z. Cut.n-Nien. 296. Zisi 1. Papa-Nicola. 297. Gillin Nicu. 298. G. Nifamli. 299. Mihu Nigza. 300. G. Paca. 301. 111.Paca. 302. 'fasi Padiu. 303. lIlitru PiIglitii. 04. Dimitri Pagonu. 30r,. i\liha Pal a.. 306. Zisi Pal~ca.

307. lIfiha Z. Pala~ca.

308. Nuli Palio. 309. N. PaJiura. 310. Manu Pandosti. 311. Manu PApari. 312. lani Papad. 313. Miha Papa-Gr;. 314. 'l'egu Papi. 315. N. PapiIli. 316. N. PapuJia. 317. G. Para.festa. 318. N. Parafesta. 319. Tasi Parafcsta. 320. Cu~iu Parli~i. 321. D. Pa~iu. 322. D. Pascn. 323. G. Patilrghia.. 324. D. PAvJi. 325. Zisi Paza.iti. 326. Nasi Pendii. 327. Mii.tu~iuPici-Mihi. 328. lani Pici-Mihi. 329. lani Pi~-Miha. 330. Adam Picu. 331. I. Pili. 332. Anton Piperi. 333. Joga Pipcri. 334. St. Piretu. 335. Joga. Pirvana. 336. N. Pispi. 337. Nicola Pispiricu. 338. M. Pi~a. 339. A. Piteni. 340. Gughl~a. Pi~i. 341. Manacn Pit.i. 342. Pnlin Pit.i. 343. Tasi Piti. 344. Adam Pivol. 345. N. Pliei. 346. Niciu Rru7.U-Dina. 347. Guli Psohiu. 348. N. Pucichi. 349. A. Pilhia. 350. Gg. Pilbia. 351. Jags PuhOni. 352. M. PubOni. 363. Zisi Pulihru. 354. Mihu Pundica. 355. Mu~iu Pupte. 356. Costa. Purieu. 357. Mihu PUliioni.

358. Gimu IJut.ichi. 359. 1. Rahavelia. 360. Joga Rahovltu. 361. Anagnosti Ramu. 362. Gg. Rita. 363. 1'egu Rizll. 36,1. Zisi Rizu. 365. A."Hociu. 366. 'l'eodor Rocill. 367. A. Sabacll. 368. lani ~abitcu. 369. Gg. Sa.caraca. 370. Mihu Sachelari. 371. Nic. Sachelari. 372. D. SRcillia. 3n. Mihll Sacu-Leva. 374. Nachi Sacll-!I1enu. 375. Dimitri Sada. 376. lani ~a.flia.ni. 377. Gimicu Sa.marii.. 378. Culll~iu Samara. 37f1.V. Samoladu. 380. A. ~a.pcra. 381. D. ~ltpcra. 382. Adam Sarafilli. 383. Zisi Sitrpu. 384. A. ~atra. 386. .Joga Savat,lIla. 38H. Gherasi ~oca.. 387. Gima ~cra.cu. 388. A. $creta. 389. Gg. ~eca.. 390. Gg. Cara-gillln.. 391. Zisi Sirnachi. . 392. Zisi $imblicu. 393. D. Smixiatll. 394. G. $iorbi. 396. lIlihu Spanu. 396. N. Spaun-Mihtl. 397. T. St.a.iclI. 398. Zisi Staicu. 39!J. l\Iitru Stann. 400. Joga. Stasi. 401. Ta.!iuliStasi. 402. Manoli Stefa. 403. Tasi Stencil. 404. Hristu P;l.pa-Stcrg-hiu. 405. Zisi Stiln.. 406. Adam Stimoniitri. 407, ZisiSlIltanu.

107

108. N. Susdichi. 409. M. Svarna.. 110. D. 'rabuca. ,111. Gg. Taha. .112. Giogu Tahula. H3. Goga 'l'ambiui. 414. A. Tamila. 415. G. Cara-Thana. 416. Gg. Papa-Tanasi. .m. Zisi 'fangUri. 418. Zisi 'fapurnu. 419. Adam Ta~ia. 420. Culita. Carn.-T~iu. 421. larn Tau~ani. 422. Zisi Tecuse. 423. Costa Tigarida. 424. V. 'l'oma. 421}.S. Tragacica.. 426. Gachi Trandafili. 4~7. Tegu Tranu. 428. 'l'anasi Tremi.

429. Sisi Cuml-Tringa. 430. M. Tripu-Spiti. 431. A. Truvaciu. 432. Iani 1uc3. 433. Miliu 'filcali. 434. Zisi 'furi. 435. Iani Uritll. 436. Nicola Urau. 437. Zisi Vara. 438. Mii.tu~iuVardachi. 439. Tegu Varvami. 440. Cota Va.vilra. 441. Stefan Veli. 442. Mihu Mandra-Veli. 443. Hristu Mandra-VeiL 444. S. Vendza. 445. St. Hamu-Verghia. 446. Zisi Vinoti. 447. Mihu CacavitL 448. Cu~iu Vlahuli. 449. Joga Vrastiniotu.

450. G. Vmca.. 451. .Joga Xilo-Mihu. 452. Zisi ~i Manu Xinuli. 453. Mi~iu ZarambiJca. 454. Gimu Zechiu. 455. Zisi Zerva. 456. St. Mil.tu~iu Hagi-Zicu. 457. Mihu ZicUli(Cu~u-N&. chi). 458. Nuli Zidru. 459. Adam Zimaricu. 460. Adam Zisica. .161. A. Papa-ZisL 41)2. N. Zisi Hagi-Zisi. 463. Zisi Zora. 464. Nicu ZotL 465. Tasi Zotu. 466. Zisi Zuca. 467. Gu§iu Zuehi.

Notii. Dupa. informatiuni din fata loeulu.i, multe familii din San-Marina au emigrat §i se ana a§czat.e aiurea. Astfel peste 400 de familii se afli!.a~ezat.e In orlt§ul Trieala 1) din Tesalia; vreo 200 in Cardita din Tesalia; 30 in Vlah{1linadedl.la Olimp; 30 in (Trebeni la poalele orientale ale Pindului; in Tarnova din TesaJia peste 100 de fa-roilii ~j in Larisa peste 80. Sunt multi a~ezati in Cojani §i Seb.li§tein Macedonia, §i in Discata, dincolo de raul Pliiciarlu de langi!. Grebern, 8e ana vreo 10 familii. ~i in larnua ~i in Zngori se ana. mnlte familii din Samarina, liar §i in aUe mlllt.e piir~i. Familia lui Nicola Cojanitul, ci!.pitanul, era din Samarina, a~e7;ati!. Cojani ~i in Samarina Ie in ziceau Capsomidi. LISTA Nr. 28. Numelo §i pronumele locuitorilor din Le~nila 1. J.<'amilia milL A 2. Familia Andoniti. 3. 1. G. §i Sterghiu Bajdechi. 4. 1. G. ~i tal') Barca. 5. lani Bazaca. 6. Sterghiu Becu. 7. Costa Bena. 8. Costandi Bezi. !J: Iltni Bielt. 10. Costa Biri. 11. Hrisa (f.) Biri. 12. larn Biri. 13. r.lih. Costa Biei. 14. Familia Bi§iu. 15. Acribu Biteri. 16. Anesti Biteri. 17. Andon Biteri. 18. Costa Biteri. 19. Toli Biten. 20. Dimu Biziachi. 21. Nicu Biziacbi. 22. Stati Biziachi. 23. Stati Blida. 24. StatiBogiacbi. 25. Tasi Bra.bu. 26. Du.fi Brahu. 27. 1. Da.fi Brahu. 28. Mitcu Bra.hu. 29. Gociu ?lliti Breaza.. 30. Cociu Bruscheli. 31. Nieu Buehl. 32. Gg. CaJ'a-Musuli. 33. Gg. Caciavati. 34. Nica Caciavati. 35. lani Gacia Yeti. 36. Gg. Ci\.cio. 37. Sterghiu Gg. Calha. 38. Nicu Sterghiu CaIhu.

I) Tricol pe aromane§te (P. P.). ') Sotia (lui Barcii).

108

39. lani Calpa,chi. 40. Iani Calpiu;i. 41. !'rIaroCambit,8o. 42. Anagnosti Camber-i. 43. Costa Camberi. 44. Costa Camburi. 45. Nicu CAnzu. ,16. Gg. Capasu. 47. Gg. Capa. 48. Gg. Capeti. 49. Andrc}na Capraneiu. 50. Apostoli Capraciu. 51. lani Caputa. 62. Mitru Carimi. 63. Sterghiu CRrani. 54. Mihu Ciirjiali. 65. Tali Carjiali. 66. Dogiu Caleiali. 57. Gg. Cara-Musuli. 58. Gg. Cara-Musila. 69. Costa Carpuzi. 60. Timiu Carputi. 61. Nieu Carveli. 62. Hristn Carveli. 63. Gg. Carveli. 64. Nicu Cati. 65. Musuli Cava. 66. Costa Cavrieu. 67. Na~iu Cavilehi. 68. Costa Ceaza. 69. Costa 'Chesuli. 70. Costa Chiri~~u. 71. Costa Chitu. 72. Toli Chi~u. 73. lani Ciahu. 74. Costa UiaIahaui. 76. Linu CiaIari. 76. Nicu Cialari. 77. Mitri Ciambali. 78. Nieu D. Ciambali. 79. 'l'anasi Ciambali. 80. Crcspaniti Cinari. 81. Gg. Ciohu. 82. I-lristodo\ mohu. 83. Costa Cioio. 84. Costa Ciomo. 85. '1'asi Cic}mo. 86. Toli Cic}mo. 87. Ficiu Ciue.a. 88. Costa Ciuma.ri.

89. Mihu Ciuma.ni. 90. lani Ciumeti. 91. Nieu Coliu Ciuni. 92. Costa Ciu.pimi. 93. Costa Coca.. 94. Familia Cocheani. 95. Gg. Coei. 96. Gg. Cociami.ru. 97. Gg. Cocia.ri. 98. Toli Goeiu. 99. Mihu 1. Coeiu. 100. Familia Coo::u. 101. Nieu Cofina. 102. Sterghiu COliu. 103. Gg. Colin. 104. Gg. Colovu. 105. Gg. Papa.-Gost,a. 106. Iani Cozi. 107. Tachi Crespaniti. 108. Vasili Crespaniti. 109. Costa CuciMti. 110. Costa Cudan/loTi. 111. Na~iu Cueiu. 112. Familia Cueu. 113. lani Cucuzcli. 114. Hristu Cllcuzeli. 115. .«'amili!\, Culio-Culpangi 116. Andoni Cuuavu. 117. Iamandi Cunavu. 118. Tanasi Cllnavu. 119. Nieu Glltroci. 120. Storghiu Cutrc}ci. 121. Tanasi Nicll Cutroei. 122. Andoni Despo. 123. Mandi Dcspo. 124. Capitan lamandi. 125. Gg. Iamaruli. 126. Nicu Iarnandi. 127. Nicu Dicina (L). 128. Mitru Dimiea. 129. Nicu Dim/e.a. 130. Ancsti Dimitraehi 131. Iani Dimn. 132. lam/mlli Dinu. 133. Gg. Dosea. 134. Hristo Duli Costa. 135. Hristo Duli '1'rama. 136. )jicu Duli Trama. 137. lani Dllma. 138. Costa Exarhu.

139. Mandi Exa.rcu. 140. Uandi Filcica. 141. Iani Folina. 142. Nieu Folina. 14B. Nieu Gabit.su. 14,1. Nieu Gaeiu. 145. Gg. G.aeiu. 146. Gg. Gagiu. 147, Milm ~i Stati Gg. 148. Taghiu Gheorghiu. 149. Familia GheorguIa~i. 150. Andomi Ghien. 151. FamiIiaNeagu-Gimula. 152. Familia Ginvara. 153. lani Glie~u. 154. Costa Goei. 156. Iani Gael. 156. Gg. Gogu. 157. Zisi Gogu. 158. Mihu GrigiaIl. 159. Sterghiu Grlgiali. 160. Sterghiu Gu~iu (Sterghiu). 161. Sterghiu Hadoliu. 162. Sali Harpuli. 16B. C. Sterghiu Uatiliu. 164. Costa HatMiu. 165. Nieu Uatu. 166. Papa-Gg. lIrisu. 167. Tanasi Urisu. 168. Tanasi Hilhu. 169. Andronu bnL 170. Tingu-Iani. 171. Tingu-Ianu. 172. Costa. lIu. 173. )lieu lIu. 174. Cc}stina(f.) I~u. 175. Mihu Ianu. 176. Andon Jupani. 177. Hristu Jupa. 178. lani Lenu. 179. lani Lioliu. 180. Stcrghiu Liviiditr. 181. Nicu Lupa.. 182. lani Maca. 183. lani Maeic}ti. 184. !'rIitu Ma.ntu. 185. Sterghiu Mantu. 186. Sterghiu Manti. 187. IlitziMartachi.

109

18t I\;1;;! PRlu ~ll\ti. VJ!J. mzi ?liriu. 1'10. IJiJ,;;i}[ihalill. 1:1L Jiandi MUm. I:P. .\fa.ndi Mintcsu. ImL Pascitli Murtiw. J 94. Gg. Musilli. 195. Teodor Musuli. 1W;. Hristu M.usuli. 19'7. Papa-Gg. Neagu. 1U8. Pascali Gg. Neagu.

un

Sterghill Niciu.

200. Sterghiu Nicu. 201. lani Nicu. 202 Tasi Nicu. 205. Hrisu Niculeta. 204 Familia Niculeta~i. 205. Costa N otl. 20G. lani Noti. :!l'7' ~lillU Noti. 208 Andon Nu~u. 209. Papa- Pandu. 2\ O. Costa Pandisi. 211. Nicu l'alldisi. 212. Costa Paplchi. :HP. Pandu Paplchi. 214. Andon Paripu. 216. Pandll l'arlpll. 21G. St.erghiu Paripu. 217. Sterghiu Parlafesta. 2 ti' St.erghiu Pascalachi. 2111. Alldon Nieu Pascali. 22,0. Hristu Pascali. 221. Paudll Pasca.li. 222,' Gg. Pascnliiui. 223. Sterghiu Pascalicu. 224. Gg. Pasicu. 226. Haida (f.) Pastuchi. 22G. VIIsili Patili 1). 227. 8tel'ghiu Peca. :'28. Gg. Peca.. :!'!D. Costa P(~ca. 230. Iani Pochi. >31. hui Ped11e.

232. Nicu Pelisterli. 233. Haida (f.) Pena. 234. Sterghiu Pena. 235. Mandi Pena Despo. 236. lIIandi Perdichi. 237. Mitru Pot~t. 238. Sterghiu Petu. 239. Sterghiu Picu. 240. Cod Picurachi. 241. Gg. Piliana. 242. Sterghiu Pilinct. 243. Gg. Pinaricu. 244. Gg. Plpi. 245. Gg. Pipilianga. 246. Costa Plita. 247. lIIitri C. Plita. 248. Gg. Plita. 249. Misiu Plita. 250. Nasi Plita. 251. Iani Popovlni. 252. Urisa (f.) Proscali. 253. Gg. Puchi. 254. Nicu Puchi. 255. Sterghiu Puciu. 256. bni Puciu. 257. Nasi Puciu. 258. Iani PuIiu. 259. Iani Purpuli. 260. lani Pustulicu. 261. 1. Atanasi Potina. 262. Ciachi Radu. 263. Gg. Radu. 264. Sterghiu Radu. 266. l"amilia Cucianari sau Rama. 266. Hristu Remu. 267. Sterghiu Remu. 268. Costu Remu. 269. Nicu Remu. 270. 'friandafil Sterghiu Hemu. 271. Mihu Rugu;;oli. 272. Fra tii ~abiri. 273. Nicu ~a1llandani. Nume de poziJiuni tt/ Left/ita

274. To!iuzu~amal1di]'lli. 275. Toliu;;u~atrevani. 276. Tasi ~iano. 277. Pandu Sicoca. 278. Maudi Silitura. 279. Anagnosti Simita. 280. Mitru ~i]J~iu. 281. Sterghiu ~ip~iu. 282. lani ~ot\l. 283. Stamati A. Stamati. 284. Mihu Stati. 285. 'fasi Stilu. 286. Nica. Stllpi. 287. Iani Tasi. 288. Iallu 'favaroca. 289. Ianu 'fega. 290. Ianu Tiirpeli. 291. Costi '1'eru. 292. Dimitri Teru. 293. Dimitri 'ficiu. 294. Dimitri 'l'ogiu. 295. Gg. Tosca. 296. Sterghiu 'l'ragani. 297. Gg. ~i Nicu 'l'ml11a. 298. Sterghiu TramiL 299. Hristu I. Trama. 300. Costa Nastasi Tuma. 301. bni Costa Tuma. 302. Iani Vilcaru. 303. Costa Vltiona. 304. Nicola Valnm. 305. Nicola Verghiu. 306. Gg. Caeia Veta,. 307. Papa-Costa Ylahn. 308. Nica. Viueti. 309. Mata (f.) Vhjiu. 310. Costa Vrana. 311. Nicu Vrana. 312. Nillu Vrana. 313. Ninu Zambali. 314. Ninu Zisi. 315. Gg. Zumbuli. 316. Costa Zumbuli.

! in ,Biieasa (a~a se r.icea mai uainte Lesnita).
1)

2. l-al BaldunU (loc). 3. Iii Borcea (loc).

4. lit Campitu (camp). 6. » Capret.i (Ioc).

Din

familia

COCII.

110

6. la, Carpino 7. » Ciitalncu. 8. in Cela. (un varf de munto). 9. in Cili~ti. 10. ,} CiochinoYa. 11. . Codru dB a roate. 12. 180ali (~osti. 13. » D;;3,din-li. 14. it Diman. l'al Dlmo~i. la Dulova. in D;;cana in Ciuma. » Ciuma. (in v5,rful munt,elui). 19. a Ghigor. 20. a Ghi;;davell1. 21. a Gugea. 15. 16. 17. 18.

31.
32. 33. 3,1. 35. 36.

22. in Gnrit-a(ostc izvor). 23. in Gurpariu (loe nnde poporul uede easnnt drad). 24. in Hrusti~j, (loc,de vii). 25. a Laeu. 26. »Val de a lacu. 27. »Lebrisin. 28. . Lepo-holi. 29. . Liasell. 30. »Lisva (la apa. eu mazgii).
') Lilcin-Iu. »NucfL (Ioe). ,) Pitdea.-mare (~cs). 180l Palin d;;eana{!leal) a 180Pii.!tilri. » P,mderlllu.

37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

la Pa.pingu (munto). . Pii.rlcndzi. a. Pia.sineu. a. Pleamtii. »Poareii.. ,) Grisen. I'al Pulia. la Riisadini. a Sca.rvena. » ~olati1ra. »Soa.ni~ti. 180Siliva.

49. ,) B80lta Strigiilioi (strigoaei). 50. » Useanto (Ioe useat). 51. a Val (0 parte. a mUlItelui Papingu). 52. Valoa ra.

Ciileva cuvinte curio(/se cc se aI~din Le§nita: 1. lJreami = Va,~de ghiuveciu. 2. cOlllandulsalHomftndul. 3. gobu = strigoiu, varcolae, care i~i ma.nanca. rudele dupii. ce moaro. 4. lni goalJeI = sarll11mo ! 5. gurgulian ~=rosma-rin.
G. maritna = baltul de pe cap la fete. 7. meal = pallla.nt negru.

8. pu§caricu~~ balerca.
mica. 9. Raman", Roman.

10. Scarpi = sureole. 11. Sim-Nicoara = Salltu Nicola. 12. Su-mednl = Si\.ntu Demotru. 13. Sum-Chetrll=Sf. Petru.

S,!'AMULI GACIU 231. Stamuli Gacin a fost armatolla Agrafa, (1' r i cup i s, vol I, pag. 131; J)'i I i m 0 n, IV, pag. 147, crt.a fost armatol in Etolia). Ellua parte insemnata, in rcvolu~iunca greaea (F i I i m 0 n, IV, pag. 147 ~i aiurea). Poreela Gciciu imcmneaza tnpul, eMe conduce eaprelc. Stamuli Gac'iu
(~TOq.l.OU).:YJ~ r<iTO'O~)a

fost Roman. Poate ca era din familia armatolilor

Trambuca ~iGi1.ciuli, iul Jui Trambuea (vezi la Nr. 15 ~i43) vezi despre nurnele f Stamuh la Nr. 227. VANGHELl GACIU
232. Vangheli Gaciu a fost capitan la. Olimp ~i in ora,~ul Vodena (vechea Edesa, capitala de vara it regilor maccdoneni). EI trebue sa fi fost din aceea~i fami1ie eu Stamuli Go.,ciu, e mai sus, deJa, Nr. 231. Per e \r 0 S (' A7tO(l."'1')!LOEUd fLiXTOC 7tOAE(l.Lxd:, II, 13-14) ni-I dB. ca dela Olimp ~i ell numele 'AYYEAij~ vol. K&'t'croc;, ofmd la pagina 95 ni-I £la,' Ayyel.'Y)c;r&T~Oc;. Se pOl~eclea' pe dar Gaciu (roc't'~oc;), u Cticil£(Koc't'?;oc;).Lua n ~i.elp:a.r.t;e insemnata in revolufiunea,

111

gren.i'5, VeZI:<PW't'OCX.Oc;, ( pag. 234; T I' i cup i s, II, pag. 180, 187, IV, }Jag.86; Pel v u s, ,A7t'of.l.v. 7t'OAE:f.l.tX1X, pag. 95). vol. II, Porecla Gaciu estc romaneasca (vezi la Nr. 231); deci Vanglwli Gaciu a fost Homan. CAPITAN GHIOTU :m3. Capitan Ghiotu din canteeele populare, despre eare yom vorbi mai la vale, se vede ca a fost UIl armatolla Olimp din aceia cari au fost inlocuiti prin 8,~anumitii Dcrnenag azi albanezi. Nu se ~tie precis cand a trait, de~i toti il pun contimporan eu Ali pa~a, bazati pe un cantec ce se aWl in F a u r i e I (vol I,' pag. 124) in care se spune ca veni 0 veste ca toti Capitltnif de pe Olimp sa so duca sa faea. act de supunere lui Ali pa~a ~i ca. toti se duserrt; «( oi d voinici jnsa lIU se supusera; i~i luara pu~tile, sabiile cele stdtIucitoare ~i se suie pc munti ~i alearga la haidueie )11).Se presupune dar ca acei doi au fust C5,pitan Gh1:0tu Capitan Stergl&iu,in ale carol' cantece populare se exprima ~i accpa:?iidee, adiea, ca amandorura Ii se luara capitanatele. lata ce se zice in cantt'cul lui Capitan GMotu (F au r i e I, vol. I, pag. 126, versurile 3-11): «( Ce to gande?ti, Ghiotule, ce-ti pui in gaud? Nu-i timp de anna101 sau sa. ie~i Imiduc estan; cad tl'ecatorile cazura. in mainile Turcilor, Ie Iuara Albanezii)1 \' 0i diJ,catrecatorile cazura in mainile Turcilor 9i Ie luara. Albanezii, rugati-viJ. lui L!umnezcu, la toti sfintii, sa mi se vindece mana, sa pot tinea sabia, Cit sa, ItpUe curmozi~ muntii, curmezi~ piscurile muntiIor, sa prind agale ,'ii, ~iTurei ~i Albanezi, sa aduca banii in poala. 9i gaIbeni in san ~I. ar canteeul I ~i £lac1\. lui C5.pitan Sterghiu zicc (F a.u ri e I, vol. I, pag. 128, vel's. 1-7): trodi.torile cazura in mainile Turcilor 9i Ie Iuara Albanezii, Sterghiu este viu, JlU-i pasa. de Pa.~i. Pltna eand ninge pc mun~i, sa nu nc supunem Turcilor. l\1ergem sa ne facem ]agrtre]e acolo, unde lupii i~i au euiburile. In ora~e 9i in eij,m}Jiilocuesc sclavii impreuna en Turcii, voinicii au de ora~e padurile ~i singurMatiIe. De cat cu Turcii, mai bine sa traim eu fiarele salbatiee )/.
({

:30vede dar ca Ghiotu ?i Sterghiu au fost eOlltemporani. Intr'un alt cantee Ghiotu este cantat impreuna ell un alt armato],numit
Plu!'cicii,. Plia.cidl afJemeneaeste cantat intr'un ealltec aparte, unde se mentioneaza Intre alti ?i Capitan Nicu Tara, care a trait pela inceputul secolului prezPllt ~), £loci atnnci au trait 9i Pliacica ~i Ghiotu ~i Sterghiu. Cii.pitan Ghiotu, duplt cantecele populare, a fost rebel in contra 'l'urcilol' 0i om de mare vitejie. EI 11 fost in fine gren ranit intr'o lupta. ~i popornl, care il admim totdeanna, Ii scoase un cantec foarto jalnic, in care it compatime~tc. Aceut ciintec este a1 CXIX din Co1ectiunea P.a s s 0 v, ~i se a.na, 1a.pag. 95--96. Pe cand Ghiotu este greu ra-nit ~i zace, ii zice cineva: «( Ian scoala-te, --.-.---.,rezi textui gl'ecesc 13.Nr. 148 dela pag. 202. ~.' E3te vorba de secolul al XIX-lea..: (P.P.) 112

Ghiotu1e~inu dormi a~agreu. CarauJastriga ca potera vine aSllpranoastrrt)}.
Jar Gltiotu ii raspunde: «Ell va zie ca sunt aolnav, ~i voi imi spllneti, scoala». Roaga apoi pe eamarazii sai sa-i ajute sa se scoale ~i sa a~tearna ramuri de copaci ~i sa-1 puic sa ~eada ~i sa-i dca 0 tambura ~i sa scoatlJ.eJ singur ciintecuJ sail. Dupa. aceasta roaga. pe tovara~ii sai sa-i facit. mormfultuJ ell lUtJIgiarele ~i sa-l faca mare, ca.sa ineapa doi oameni, pentru ca sa stea in pieioare sa lupte ~i sa inearcc pu~ea; iar in parten. dreapta a mormantului sa-i lase'0 fereastra., sa bata. soarcle dimincata ~iluna noaptea, ca.sa straluceasca pUicile IIJi de argint ~i sa scapcre sabia sa, ~i eand VOl'trece pe acolo haiducii sa-i
dea bUilD.zilla « atma ziua, draga Ghiotu I); sa Ie ziea.

-

« bt:ne a,# vem:t, voi-

nicilor,l. Vezi cantecele lui GMotu in Fa u I' i e I (vol. I, pag. 62, 124-126, iar Ia. pag. 59-60 ~i 121-123 notite biograficc) ~i in Pas s 0 v (pag. 93-94, cant. CXVII. Aici Ghiotu figurcaza imprcuna ell Capitan Plt:acicii; pag. 94, eanL CXVIIJ, pag. 95-96, cant. CXIX). Numcle Ghiottt este seris in greee~te rLWTI)~,adica Ghiotis; eand insa SI' canta canteeul, poporul nll zice Ghiotis, ci Ghiotos, ceea ce este Ghiotu. Gh,:ot,u, hiota, sau Iotu, Iota, cste un nUIllc de botez national la MacedoG

romalli~iexclusiv de ei pllrtat. La botez preolii il prefac in n<XV<XYLWTY)1.; ~i
pe acest n<xv<XYtWTI)~ poarta decM numai Romfulii. Poporul erede ca. nu-l Iota, Iotu, este preseurtat din n<XV<XYLWTI)~, dar 1111este exact, caei lot 11.. Iota, ca ~i un numar foarte mare de nume de tamill:e maeedoromane, este de origina. galica1) (vezi: Ern est Des par diu s, Geographie dela. Gau,le rom.aine, aris, 1878,vol. II, pag. 478, nota 5). Ce callta numc proprii ga.lice P la, l\Iaccdoromani vorbim mai meolo in aceastrt carte. In lista contribuabiIilor comunei Avela dela Pind (vezi pa.g. 39) ga.sim noua persoane cu numc]c Iotu. Iota. La Suliati gasim asemcnea lllllncle lotu in forma rLWT01;ne:ppO':L( 001;,'IaToptcx TOU~OUA(OU x<xtn&pY<X1;, I, pag. 165). vol. Capitan Iot?l-dar sau Ghiotu a fost Rom4n. Vczi desprc Dumele Ghiotu. pronmicnta lui dupa credinta poporului ~i difcrit.ele forme ale lui ~i a. luj n<XVY(WTYj~ la IJa.g.28, G, 1. Asemenca vczi ~i la. Nr. 189 ~i 234. Vczi dcspre Capitan lotu, ~i la Pliaeiea la Nr. 275 ~i la Nr. 92, 226 ~i mai en scam;t In Nr. 226, unde se dovedc~tc ca acest Ca.pitan lotu era din armatoJji Laze.,~ti Vlahovade dela Olimp. din

_._-

I) In l'!tItca: Inscriptions

et monuments

ligures de la Throie

par

Albert

Dumont,

Paris, 1878, pag. 46, inscrip~iunca 81-a, citim: U7tEp(3Ct(1\Afwc;'AnOCAO'J

(IhACt8fAq"JOtJ

x{tt (3Ctot).[OO7jC; ~Tp{tTOV(X'l)C; 'IooTCtc;, ~'I)IL7jTp(OtJ 'IooTCtc; dar sau Iota romallcsc nil $. poate Ii niciodata precsurtat din nCtvCtytOOT'l)c; derivat de Greci dela navdy!ti = maic~

precista, prea. sfanta..

l

113

FRATII GHIUTA~I
234. Frat/:iGhiuta1i. NUlJ1ele botez romanese Iota, 10tu, se serie de Greei de J\(~TO'.~,l\wTo<;, cad 1 dela Iota ~i 10tu se aude la ROIIJi.i,ni ~i caml ar ca ltYNtUl' OJ' grf'ersc inaiJJtca lui, ~i ea sa, reproducem aee:it Sl1)lrtam soris Ghiutlf! in Joe dc luta§i. Numele Iota, lotu are la Maccdol'omani diminutivelu lutic, Jut1(§in ~i Iutl/.~iu. Numrle fra~iJor Iu!'a?i il gasim in Pas S 0 v (pa-g. "J--75 dint. XC, vrrsuriJe 8,15) la 80euzativ TOUe;;toUTIXO"O'.(OUe;;. r P a sf 0 v In ]Jag. 75 ne da in notu. vari~tnta, rtO'VTOCO'&OUC;;, UJldiminutiv care 1trfi
<I.' cuvil.ntuJlli

Gl1io-nf., accst euvant, dupa cat ~tim noi, JlII se audc la i11Sa

Ma.ecdoromani. Sufixele greee~ti OCtOt, hLnume proprii arata ncamurile EOL i:i corcspund sufixuJui pluml -e,~tidin Homania ~i sufixelor macedoromiine a(i ~i -calli, preeul11: Petre~tii, PetraJi-li Petreani-l'i in greeo~tc ot neTplXtOL, 'J! nETp€O~ Numele dar 801ratilor Iuta§i ~iforma diminuti,'a sunt romane~ti. f F i I i III0 n, III, pag. 346 ~i T r j cup i s, I, pag. 305, no spun e11fra~ii luta:;i 1HI ost armatoli 80iCar'peni~u,lui,~i in car~ile lor vedem ca 111ara0 parte f insomn8ota.in revolutiuJlea greaea. Imprcuna eu armatolii acelei provincii Iani Brusca ~i fratii 1'lahopoli. ~i FiJimon ~i Tricupis 5e1'i1l rLoAalXO'lXtOt, po efmd in eantceele populare grecc~ti ]lumele ne este dat rLO'J't"IXO'OCtOt AscllJi'nra Po u que V i II P, llegener., yoI. IV, pag. 315, scrie Ilyoldach. T r ie () pi" Ill. pagina citata lIla,i SlIS zicc TWV &.SeA<pi;)vrtoAOIXO'IXLW'V fmtilor = Il)lda;~i. 'Nu nlllllai atiH8o,dar ~i fratii haa§i se iscalesc rLOAO:X.O'1jC;, nll rLOU' 1",:X(J'(iC; erede d1Lreineva en. fra.tii luta.Ji din eantecelc popuhtro sunt alW . A1'

d"cat hatH I\oAoIXO'lXtOtea in cantecele populare poporul ill loc sa ziea sau
r\OAao:aX~ot zis grr~it rtOUTOCCiOCLOt. a Nil este }liei IIna nici alta, diei iatrL ce s'a, intfilllplat. Fratii in ehestiunc se nUlllcau Iu..ta.5i i fiind armatoli, ei prau ~ prigoniti de Turci ~i se facnse multi!, vorblt Hespre ei. Turcii 1(' p1'onuntau numeJc nn Inta§i, ci Iolda~i, caci Iolda~i in limba turcil.iJlscmnca.zaIrati de anne, ~i '1'u1'eii uziml «lratii Iu..tafji:)rezura ea este vorba de cnvantnl lor a c I alda;!?', care arc acela.9isms. Cand rm~iiIuta§i fura recunoseu~i in fino de Turci ca armatoli in eparhia Carpeni~iului, oi figurau 111, autoritrtWe turco~ti ClI nUlIlcle de Iolda§i, numc PI' care il ILdoptara. in aeeasta. forma ~i fratii Iuta~1;(vezi origina numelui Ghiotu, Iott~ la Nr. 233). Fra.tii 11~ta/}ierau originari din comuna romaneaSClt San-Marinlt dela Pind. Familia lor emigrase de mult din San-Marina intr'un Eat Vi11.ticu.~ia din ]Iordul Tosaliei ~i ~eolo"au fost intai armatoli fratii Iv1.a.,~i, unde apoi de fura chema,ti ea ata.ri in provincia CarlJeni~ului. Unii din familia lor ramasera in Sa,n-Ma.rina, tmde se aHa ~i acuma. Vezi numelc Th. Ghl:Qlda.~i hda§i sa.n la, cifra 194 din lista. numeJor JoeuitoriJor din San-Marina., c<tfese aWi 1a Nr. 230; vezi a.semenea a.mammte intereslmte la nota listei numelor din Le..~nita ) 1
1) Lista Nr. 28, pag. 102. 114

Iila Nr. 300 la, IA?onidaHagi-Bt:ra. La nota listei din Le§nita va vedea cititorulca fratii Iut(t$i sau IoldCt$inu numai ca erau Romani, dar inca erau din 'amilia istorica a Bui(~ilor, Unul din fratii luta~i se numca lanach (pe r e Y0 S, ' A1to(.Lv. 1to).e:(.L. ol. II, pag. 7), ~i Po u que v i II e v (Reg/?ner.vol. IV, pag. 315) ne spune ca el a fost cn Marcu Botari, cand ,accstafu ueis; iar la pag. 251 Po u q n e v i II e spune ca in revolu~iunea greacii: Odyssee, Jean Gouras, Panorias et les fl'c)'es II yoldaches, furcnt :DOllllllestratarehes de la Gn)ce orientale ». Fratii Iuta~i sunt pU9i pe s '!lWcoa~i eu Odisell Andrntu, Iani Gum ~i Panurpa, cari au fost dintre linie ceidintfi,i eroi ai rcvoJutiunii gl'ece~ti. Frat-ii Inta~i aveau de cnnmat pc un vestit a.rmatol numit Ia'm: Diovunioti, care ]ua de ncvastii pc sora. unuia dintrc ei. De ee aeeastil, incuscrirc a tocmaieu lhovunioti? pcntru ca fratii IlIta~i ~i DioV1tnioti u fost dintrc ct'i mai vitczi adjut.anti ai Jui Capitan Andrutu ~i se cuno~teau de aproape. ,i de aceea pc fra.tii Iuta~i ii vedem stratarehi impreuna eu Odiseu, fiul lui Capitan Andrutu, in rcvohltiunea grPaca (vczi G u d a s, VIII, pag. 269). 'Incuscrirca fra,tHor Iuta§i eu Diotlunioti arata cft ~i Diovllnioti a fost Roma.n, caci~i Int.a~e~tii au fost Romttni, ~i Romanii nu se incuseresc eu a.Itc neamuri decatnumai eu Romani. 11tni iovunioticra de pc munW Oela,zi~iArin de Romani, mnnti pc rari D \ocuianFrtr~arotii Buie§ti (vczi la pag. 5-6 ~i Ia Nr. 114 dela pag. 190 ~i 191 mai en seam1\,spre fine; vezi asemenea la pag. 127-128). Pc mnntii Arin ~iGura, de unde era [ani Diovuniot,i, ('ste ~i un munte, care se nume~te Gea,!1Ie'1Ht7.Dzeamenul,nume pc care Grecii I-an tradus cn 8uo f30uvcX doi san = Il\unti,insa ~i ei ii zie ~i-l seriu ~j "CoZe:(.L't)vov Z€(.L<:vov san (vczi Per e v 0 S, 'A7to(.Lv. 1tOA€!J.~Y.C(,II, pag. 98, nota (**). ~i un sat romanesc de pc mllJ1vol. ,telc Dzeamen est.c cnnosent en uumele Dzeamen,' Ia Dzeamen, sat pc care Grecii il numesc 8uo f3ouvoc doi 11Iun{i, precllm numesc ei dcseori aUQ = ~O\)v&" muntclc Dzeamen. lani Diovunioti era de pc muntcle Dzeam.en 9i ~idin satuI Dzea,men, zis de greci 8uo f3ouvoc i ~i-a gcccizat sau ~i-a fiiont ~ porcehtin grece~te ~uo6ouv~w't"'lJ<; din eei doi mun{i san eel di.n satul = eel doilInmti in loc sa se ziea rom1tne~te Dzemeneanusan aemeneanu.Vezidesprc satuI auo f3ouvoc, i aIte sate romane~ti de pc mnntele Arin ~i Gura Ia pag. ~ 191JOB.DIni :MllItCdespre lani Diovunioti vrzi partes. I, In. pag. 190-191. CAPITAN GULA 235. Capitan aula era frate (\USciil(u-Dima ~i a fost armato\ la Pawas, Gild 11. (VIII, 425), care ne spune aeeasta, ne da pe aula en numele in S
aCllzativ ill forma rou).exv ~xo(p"C~ocv (=

aula Scar/a). Noi ~tim ea ~iaula

pUl'taporccla fratclni san, adica Sealtu, de~i aceasta porccla nn era a familici lor, '118ftCrate sau 1111ra poreelit Scar(a (~xexp't'~C(<;), Ie e ci Scal/u, din cauza 1I5

-,

diformit1ijii sale. Am aratat la pagiJHL 135 ~i vom arata ~i Ia Nr. 252 ca Dima:' 8~a1tusau 8cUlJuDima a fost HomAn; deci ~i fratele sau, Capitan Gula, a fost ,; ~i pi Roman.

. Fra.tii Gt~la ~i Scul/u-Dima Bunt rnt'J1tio.na,tiI11t1"uncantec allui Tanase.,} Diacu (P ass 0 v, pag. 59-60, cant. LXX, versuri1e 1, 3 ~i 29). Diar:u facu' armele subt acr~ti doi armatoli, dupa. clim se vede]n G u d n s (VIII, pag. 425) ~iIII cil.nteculde mai sus. Vezi ~ila.Nr. 252. Gula est.etotdeauna menjionat simplu « Cl'ipitan aula I), rarade poreda Scal/u, care era personaIi'i. fratelui sal! (vezi 'Apta"'t'. BO:AOCWp('T"Yj<;, In 'AOo:v. AtIXXO<;, 12 ~i 13 ~i aiurea). pag. PI' ea,pitan Gula nu-I vedem figurand in l'ovoIutiunea greaca, PI' cand fratele san lua parte Insem.nati'i..Vezi despr!' numele aula IlLNr. 235 bis; asemenca vpzi dm:pre provrnienta numelui Gull' ~i In pag. 78 Nr. 166. GULA DHA1;)CU 235 bis. aula Dm!}C'l~ fost armatoI Ia Olimp ~i Iua parte i.nsemnata ~i a In revolutiunea greaea impreuna eu armatolii OlimpuIui, Diamandi Nicolau Law, Nicola Cojanitnl ~i cu aljii. ArnllLtolul Nicola, Coja,nitul este cel despre earl' am vorbit ilL Nr. 58, pa.g. 169, pe c.are, dupa Pouqueville ~i altii, i-am dat porec1a de KO:O'O!.LOUA'Y)<;, Ii C~<;o-mul'i Cll§ de mulii = Ca§ de care ar catir. Dupa infonnatiulli dela batrani din ora~ul romaneHC San-Marina dela Pind, cl avea poreda de familioCapso'm.ub: ~iera din familiile din San-Marina, a~czatc in Cojani. F i 1i III 0 n (IV, pag. 281), care Yorbe~te desprc armatolul
(?ttla D'I"a.1Ct~, scrie numclc ii rOUAOC(; ~pcXQ')(OU, c cand l p el se su bscria rOUAIX<;

N"t"pcXO'y.o, aula, DrWjr:u (F i I i HI0 n, IV, pa.g. 486, la nota (b) dela adica, .'h. 281). Nllmrle attla, Guli, auliu este prescurtat de regula din Tegula, Teguli, 'l'eguliu, diminutiv al numclui de botez macedoromaII, foarte des auzit, Tegu, l'ega. Uneori el este prcscurtat dela Ghiogulll., hiorgu.lt',Ggiorguliu, diminutiv G lui Gheorghe, ~i deci rste nume romilnesc. Ia.r numele DrllfC1teste un diminutiv aI unui nume Duru sau Da'ra, cari se aud en porecle 111. MacedoromiIDi. Din Dum ~i Dam se fac intaiu dimiIllltiyele Duraciu. ~i Daraciu ~i din acestea ;tlt!~diminutive Dura(~iC'lt Daracicu., cari apoi se prefac in Dracic-u~i In fine ~i (II Dra.~cu.Porecla dar a lui aula DT(1.~cU ~i ea romancascii. ~i deci armaeste tollli Gula Dra~cu' a fost Romil.n. Despre faptele militare ale lui Gula Dra~cu vezi in T l' i cup i s, II, pag. 185, !;1iin Per e v 0 s, 'A1to(.Lv'Y)(.Lo\l<:u(.LO:"t'ot vol. II, pag. 24. 7tOAe:p.Lxa, Desprc formlLrcanurneIui G1da vezi ~i la Nr. 166 dela pag. 78. Vezi despre m'matolii dela Olimp la Nr. 246 111. Gheorghe Olimpiotul ~i la Nr. 226. IANI GUSTI 236. lani austi. Desprc accsta nu ~tim alta deeAt simplu cil.a fost armatol, dupa 0 lista de armatoli ce gasjm In Apt(]"t'O't'£A'Y)<; BO:AIXWp('T"Yj<; (In KupiX 116

!JPOC1';V"IJ, 232), in care figureaza ~j :numelo lui. Porec]a oste romaneasea, pag. eci 11tni Gusti a fost Roma,n. In cartea: 'B(ot lle:).o7tovv'¥(CIJd:v~pw'JY.Ott WV T e~ClJ6e:v T1}V de; ne:).okA06vTClJV 07tO 4>ClJT(OIJ XPOOOtV607tOUAOU

OVV"fj"jOV

~ 4>ClJTcXKOU, ev

'A61jvOtte;,

888,Ia pag. 272, cetim ca rani GtMtia fost ~ie]initiat in ale Eteriei greeo~ti trimis do IpsiJanto din Odcsa, undH se dusoso, e11. initieze ~i el pe altii Sit Peloponez ~i aiurea.

HONDRU

237. GheorgheHmtdru ne osto dat de F i Ii m ° n (I, pag. 133)intr'o lista e eomandanti mercenari, cari servirrt alternativ in armatele francezrt, USa ~i engleza in insulele Ioniane pe la ineoputul seeo]ului al XIX-loa. I figureaza in aeoa Jista cu nUOlelc: 1te:V1jVTOtpxoe; re:ClJpYcXy."fje; Xov8poe; AXOtpVOtVOtLoe;, ~ef peste cinzeei Gheorgachi Hondros Acarnanian I). adica:

heorgheHondru trohuo sa

fie din familia armatolului Hondru Mara, despre

are vezi 111. 82; prin urmare a fost Roman. Cii.in !ista de mai sus F i ] iNr. 0 n I-a scris XovSpoc;,iar nn X6vSpoe;,aceasta nu opro~te pe Xov8poc;sa. e Hondru, clLciFilimon olenizeaza numele ~i poreclcle romane~ti. La Nr. 82 lamure~te .nafionalitatea romana, a lni Ghcorgachi Hondru. CAPITA~ IANI

238. Capitan la.ni a. fost armatol in San-Marina, comuna. romaneasca e pc Pind (vezi la pag. 13, randal inta.in, apoi la pag. 51 jos), ~i era din SanMarina. XOtcnwT"fje; 110--111, cant. 33) ne-a conservat un cantec despre (pag. , de un de aflam ca era fiu de preot. A fost dar Roman, ca unul care era din an-Marina. Mai exista tnc~.doua. e!ntece despre aeest Capitan Ia.ni din SanMarina in Pas s 0 v (pag. 138, cant. CLXXXVII, ~i pag. 138-139, cant. LXXXVIII) din c1tri aflam ca era. armatol ~i la Tricala (versul 16 dela 1l.nteculCLXXXVII) in Tesalia, ~i ell mai vroind sa ia cn armele ~i annaolia dela Metzovo, deja. Zagol'i ~i del1~Grebeni (vel's. 11 ~i 12 dela ea.nt. LXXXVIII) fu declarat rebel de catre 1'urci ~i prigonit de ei; il vedem etl'as in insula Staca, apoi percurgand cu banda sa Peloponezul ~i tr1!.ind rin muntii deJa Mani (= Mani) din Laconia ~iprin satele dela Patras ml'reu n lupta eu Tureii (vers. 1-2, 5-6, 15 dela cant. CLXXXVII), dar in fine 11 rins, ~i PI) cand il due la spa.nzllratoare, zice in eantec: p 'A ' , .1. 'I.' (.I. " 'I. ' , CP"fjVCIJ YE~Ot 't'''fjI\Ot !-'OUVOC xoc~ X.OC(.l."lJI\O~ (.I.0U XOt(.l.7tOL.
'Arp~yCIJY€~.x Tn.; B>.axta<1CUC; XCl:~ ye:t~ Tne; BACl:X07tOOAOttC;II,

Adiea: (cLas sanat1Lto sau ramanej.i sana.to~i munti inalti ~i campii

lecate, r[uuaneti saJlatoase Rornfzncelor fete de Romance» (vers. 10 ~i11 ~i

cla cant. CLXXXVII). Jar ]3, verso 14 cetim: «' Eyc1 (.I.'6 rtcXVOe; ~Oty.ou117

a"o~, (; ULOC;rOU 7tCm' 'Av'rpeoc », adica: ' pOJ)(1 Andrei» 1).

« Eu sunt vestituI

Ianu, fiullui

Capitan Iani dar din cantecul citat din XoccnwTIjc; este tot acela~i cu cel din_~antecele citate din Passaov lara data. c l\iANTU ECONOl\IU

239. Mantu. Economu a fost unuI din secretarii intimi ai lui Ali pa~a, ~atrapul Epirului, cu 0 mare influenta pc langa el. L'am pus ~i pc eI printre itrmatoli, cft.ci,ca Roman, fi'ieumult ~ipt'ntru armatoli ~i pentru iJHlepcn<lenta gn'ceasca. Dupft moartea tragiea a lui Ali pa~a, SultanuI, vrand sa. afle como. riin Iui, scrise Sit i se trimita din Ianina 111. Constantinopole pe cei trei principali sccretari ai lui, adieu pe 111 Economu,pc Colovos antu ~ipc ~tefan Duca i !ma Pa~ii, cari luptau cu armatclc Iui AU pa~a ~i cari in fine il ucisera ~i impftrtira intl'l) ei toate comorile lui, ucisera ~ipc cei pc doi dintre secrctari I?iIe trimisera capcteIe la Constantinopoli, iar al treilea, ~tefan Duca, lTIul'ise iJH~inte inchisoare (vczi Filimon, in I, pag. 217, 317, 328 lIota (a) dela N:'. 130; ,AptO''r. Bcx/.,occ.up(TIjC;,'A6. L\tcXxoc;, ill pag. 239, 245; Po u q u ev i II 0, Regenb'. "01. II, pag. 102). . Colovosera din comuna romii.ncasca.Am.er dela Piml, zisa M"I)/"tOC de Grcci (vpzi 'Apocoo:v't"tvo~, XpovoYP',,~C;Hm;(pou vol. II, pag. 109); nationa' Iitatea lui Duca ntl 0 cunoa~tem; iar Mantu Economu era din satul Ouc'Uli din Zagori din Epir (vezi AO:(-l7tpto1)C;, ZOCYOPLCXVO:, ev 'A6~vCXL~, 1870, pag. lOu-10S). Provincia Zagori are 46 sate, toate locuitc de Romani, dintre cari multi sunt astltzi complctamcntc greciza~i, a1tii mcrg spre greeizarc, iar la nnde din satclc acestea deabia batranii mai vorbesc romane~te. Nu ~till in Cuculi dac[t se lIlai aude limba I'OlIlaneascape la batrani. Cii.in8a Cuculeni'i sunt dr origina r01lll(,neaSCcl. ca prob1\.intrc altcle numelc do familio ale locui. avcm t.orilor, cari sunt ea ~i ale celorlalti Homani. Vczi !isLa aci alaturat1\. Nr. 29, Prill nrm~treMant~tEconomu a fost Homan. Informatiuni dela familia BruCapesova din Zagori, anuUlPdcla batrana Bruzachi originara din COll1llH.a zach'i,astazi moarta, ne-au confirmat in idea generalii.in Epir despre vlahitlLtea Zagoreanilor. Ea ne spunea ell.in copiUiria ei la Capesova.se vorbel~ inca romanc9tc, cil.in familia lor, in familia lui Alexi Nutu tot din Capesoyo ~i. in alte familii aristocratico, imigrate la Ianina, se yorbea romane~te ~i cA Ia lanina. iuecpura 11-e Ill-sa de romane~tc. Tot dela bMrana Bruzachi am s
') T!ttid Illi capitan rani nil se numea IIom' 'Av3peoc<;, ci 'l;ocr,oc-NL>c6AOC<;, era din ~i Inl11jlia. Cv.~l!tla.lilor. Capitan lani fa.cu multo incursiuni in provincia Colonia din Albania,
tll sa-~i riizlmne in contra Albanozilor, care se incercari sii-i calce patria. A fost, lI1ult tiwp gruaZlt lor ~i-l nU1l1cau [an'i [>/'illi. Cand plangea.n copiii in Alba.nia ~i lIlumele voiau s,,-i all1enin~e ca sa taca, Ie ziccan: taci ca vine lani Prilti ~i-ti taie caput Pc cl il triidil Ull t"\'anj~ al sitU ~i sill patriot numit Coza. Acestc informatiuni.le de~inem dela f,tmilia [IIi Capitan III,ni din San-Marina. .

118

af~at ~a ~i in familia lui l"'ffantuEcouoIJIll se vOl'bea inca romane~te i.n timpul Ill! All pa~a. Intr'o recenta calatoi'ie CP alll facut prin Zagori, pe oriunde am trecut ~i am iutrebat, mi s'a. spus eil.ei se cOJlSideraca. Vlahi, caei pana. cri alaitaeri vorbeau roma.ne~te pariJltii lor. Astazi in Zagori numai in 12 satn se eU]loa~t.climba romftllcascn, iar la eelelalte se vorbe~te sall curat grece~te sau 0 gn'ecasea. alllcstccati'~ eu romane~te. Listcle de nnmele locuit.ori/or satclor din Zagori, pc care cititurulle ga.se~l.ein aceasti'Lc.arte, il CQJIvinge ca zagoriaJlii sunt Vlahi. Grecii in timpii din urma inventara un CUyant, prin care i~i inchipucsc ca. pot sa tread'i. pe Romani in rubriclt Grecilor. Ei, yorbind de Romani, ii
numesc DAtXXO<pWVOL "EAA'1)'Je:c:;, adica Oreciyorbind romane~te, cu alte cuvinte

ca Romanii dela Sud sunt Greci, eare insa vocbesc romane~te. Numele de familie, daca un alta, ale Roma.nilor de/a. Sud arata ca ei n'au llimica comun cu Grccii.Noi, yocbind aici despre Vla,hiidin Zagori,putem cu drept cuvunt, nu Cllnedl'ept ea Gl'ecii, sa numim pc eei grecizali din oi rpOCLXOcpWVOL BMZOL, adica (ca sunt) Vlahi, vorbind grec.e§te, sunteIIl autorizati sa intrebuinl1\.m ~i 'aceasta expl'csiune prin faptul ca toti batranii zagoriani spun ca ei sunt de origina Vlah£, luccu afiJ'mat ~i de veci.nii lor, cari i~i conserva inca limba lor romaneasca; apoi numele lor de familie sunt romane~ti ea ~i ale tuturor celor lalti Homani din Peninsula Ba.Icanic5.. Dar desprc vlahitatea Zagorienilor yom avea ocaziune sa vOl'bim ailll'ea pe larg. Poseda.m Humele ~i pronumcle loeuitorilor tuturor satelor din provincia Zagori din Epir, atilt ale celor Hcgrecizate, cat ~i ale celor semigrecizate ~i grecizate. Dam aci pentru moment, Hindea revenim aiurca, ~ease liste de numelc loeuitorilor a ~ease sate din Zagori greci7..ate~isemigrecizate. Aceste liste sunt: Listtt Nr. 29 din Cu,culi, patria llii Mantll Economu dela acest Nr. 239. )} » EO din C1tpeSova. » " 31 din Doliani (pc eale de greeizare).

"

,,32

din Cepclova

(= Ciupelova).

" ,}:33 llin Giodila. I} 1\ 34 din Liopu. Cititol'Ul, comparand numele din aceste liste eu cele din listele satelor, cad vorbesc t'omilne~te, va vedea ca sunt acelea~i. LISTA Nr. 29 NwmeZe pronU/meZe lacuitorilor din Cucult. ~ (Lis La.este inC'ompleW)

1. Familia Bagima 2. Gg. Bendi
B. Pandeli Biea

4. C. Bratu 5. T. Bucali G. D. Captrll 119

I. T. Ceafi S. 1. Cevi \I. Hf. Ciuci 10. A. COCOi'll U. I). COCOl'll [2. HI'. Copra 13. ",tavru CILra-Costa t4. f. ClItuzi If.J. D. Dimoeiu Hi. Gg. Druguti i 7. Petru Flom

18. Stavru Gaciu 19. 1. Gavanosu 20. D. Hangiara 21. P. Cara-Hasan 22. G. ~i Hroni Cara-Hasan 23. Hr. Huta 24. Costa Liapi 25. I. Na~iu 26. I. ~i H. Stamati 27. 1. 'firon

Nume de pozitium: tn. Capesovn ~ i\. 4. '. Ii. i. N. La 13cjdiacu. La Carpin. La Ciopolla.. U,t Ciopitina (== Ciorchina). La Ciuca (lUunte). La Ciuvali. L1t Cutreani. La Grmlici (slInt vii ingradite).

9. La Gradil1a(= grMil1a). 10. La Gradi~tea. loc. 11. La Mancli. 12. La Tripa (= gaUnt lIcvcstci). 13. La Ripidini (= scobori~iu). 14. La Spem sau Spela.(cste 0 pc~tcra adii.nca),

LISTA Nr. 30 N urnele .~i pronumele locuitm'ilo,' d-in Capesova
t. C. Barzoca. 2 Familia Batavali. 3. Familia A. Bucuvala 1). 4. Familia. Buga. ij Familia. Bruzaehi. t5 Falllilia B1'llzU 2). 'j Bulo-Dimu sau Vulo-Dimu. <', Familia Cacipu. \J. Familia Caninll. W. F1tmilia Ccngilu. i i -\lexi Cianchi. ramilia Ciongiu. 13. 14. 15. 16, 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. C. Cofolota. Familia Cu~ill-Rafti. Familia Dalamanga. ~tefan Duca. Familia Ghcorghiti. Familia Giabalexi. Familia Giaba. Familia Ginfn. Ta.~iu Hroni. Hr. Law. Familia Leftel'. Familia Marin 3).

!) A. emigmt aceastil familie. "1 Din aceastii. familie au fost Marin ~i AI. Nutu, cari erau veri primari din doi 'Il ~i rud~ eu Pase~latii. \' ezi nota 2.
S',

120

r 26, Familia

MuJaiu. 26. Fa.milia Nu~u 1). 27. Familia Pasealatilor 2). 28. Familia Petaliti. 29. Familia Piteli. 30. Familia Pu~iu. 31. Fa,milia Ram buli. 32. Familia Rizl!.

33. 34. 34. 36. 37. 38. 39. 40.

FamiHa Familia Familia Familia

AI. Roman 3). Sapolitii. Saraini. Tai.

Familia 'fata-ruel!. Familia. 'fataritu. Familia Papa-Telu:' Gg. ~j Hristu Vlabu 4).

LISTA Nr. 31 Cdteva nume de lamilii de locuitoridin Doliani

1. Ba~uli. 2. Batina. 3. Bazaea. 4. BazM. 5. Biru. 6. Born. 7. Caciuli. 8. Calf-uda.

9. Caravatia.

10.Coti. 11.Cutnunba. 12.Dupi.

13. Fieiu.

14.Finoglu. 15. Giahanieu.

16. Harbacbi. 17. Hrisida. 18. Lulidi. 19. MandeIa. 20. Meciu. 21. Monaeu. 22. Panalachi. 23. Pispiri. 24. Plastira. 25. ~afaca. 26. Stasinu. 27. Ta~iu. - 28. Vuropulos. 29. Zoie.

LISTA Nr. 32 Numele ~ pronumele locuitorilor din Cepelova (= Ciupelova).
(Lista este incompleta) 8. Familia Biziula. 9. 1. Stef. Gheru Mantu (din familia Biziula). 10. Familia rancH Biciu. 11. Teohari Blazi. 12. Familia Blidu. 13. Ianachi Bubu-Ia)1i.

1. Mih. Apostolachi. 2. Costacbi Arta. 3. FI1.miliaBaioti. 4. Familia Baluia. 5. Familia Bu~ja-Dimitri. 6. Stati Papa-Belu. 7. Familia Beza.
') ') ') ')

Vezi nota 2, dela pag. 114. Vezi nota 2, dda pag. 114. A emigrat in Romania. f)'au IIlImit astfel pentrucii. AUlost. in Vala-hia.
121

14. Familia. Busdu-Iani. 15. Familia. Cacica. 16. Familia Caciupi. 17. Costa. CanispiL 18. Familia Ceala. ]9 Trodor. Chendru. 20. 9tefan Chiriacu. 21. Nit~ (f.) Chiriacu. 22. A. Cioca. 23. D. Ciolachi. 24. Familia Ciuehi. 25. Familia Ciuflea. 26. Familia Ciumbllri. 27. T. Condo-Foti. 28. Nastasi Cosma. 29. Fratii Cuciafti 1). 30. Gg. Cu~iu-Rafti sail CII~idis2). 31. Filip Cu~idis. 32. Gheghilla (f.) Dalcavuchi. 33. Gg. Dale~N\. 34. Gg. Danga 3). 35. Familia Da~iuchi. :~6. Familia Didea. 37.. Familia Druga.. 38. Familia Dulca. 39. Familia Duvali. 40. Gg. Facana. 41. Familia Gambl'iciu. 42. Familia Geru. 43. Familia Giaferi. 44. Familia Gianoglu. 45. Mastul'u-Iani A. Gur!!..

46. Familia Gu~iu. 47. Nicola Hagi. 48. Papa-Costa Hondru. 49. Familia Iauni. 50. Costa Jengu. 51. D. Liapi. 52. Mastu Magu. 53. Hrisl1.Maliu. 54. Familia Mao. 55. l\fih. Minga.. 56. Dimitri Nofi. 57. ~ana (f.) Papa-bni. 58. Gg. Chir Pascali.
59. Familia Primichiri.

I
.

"

I

60. Familia Prunu. 61. Familia Psiha.

I

62. Costa Raieu. 65. Familia Ianeiu }{oma.
66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. Preotul Sachelari. A. ~am;~leehi. Familia Sa.ndaval'i. Costa ~earca. Ianuli ~earca a). Gg ~trafili. Familia :;;opa,rHi. sau :;;obula. Nicola Tirolli. Doctor Alcibiade Bologa, sail Voloaga 6). 75. Ianachi Xanti. 76. I. Zafiridis 63. Familia Cola-ReSli. 64. FraW ReSII.

I

}

i

j

Nume de pozitiuni din OepelotJu(= Ciupelova). 1. La Barba..Ro~ie. 2. La Carioti (ci~meaua lui Carioti).

4. La Cojaeu. munte. 4. La Cutori. loe. 5. La Fli.ntaneali.

: 1

"
.)

') A~a se numesc cei CIInrechile hiiat.e 1/1!\faecdoromani, Emu din cornuna FlITCH.

, i
1

.) Danga.
Calle

=

rnagar

(figllmt) ciwIJ mnrg.

(yoUIl-Otp!X',6pw7toC;)

fP.ItTCII

=

6) Originar din CO/llIIII/lNl'gadzi sail Neageani dill Zagoci. 122

f

r
6. La Gardichi(o mahala din Cepelova). 7. La, Ghigor. Ioc. 8. La Gianova, deal. (Dzeana =
varf de munte 111. Maeedoromani) !I. La, Gura-Stearpa (era 0 data un izvor). 10. La, Gura (= isvor III. Macedoromani). H. La. Guva Verinl'ici (este isvor). 12. La Guve (= gauri).
17'1"~V gum, Ot-1); guves, amr; Accla§i ciuea lucru ranioasa,

13. La Havu (vale ada,nca). 14. La Macu. 15. La Muciale (loe moeirlos). 16. La Nucetu (sunt mu]~i nuei). 17. La, I}a,diceli(mici ~esuri la, MI!.cedoromani). 18. La Ciuea Ranioasa, (= LaIIImltele raios, fa,ra ia,rbli.). 19. La Ranza, 10(;. 20. La Strunga lu Vlasna..
fantanealc,
~i 17'1"1)<:; =. eele scmi-

NoM. -- Cei din Cepelovlt zie in greee~te: a't~v (L7tcXp(L7tIX POOtl1; ~1jr;
etc. adicu' a'l"1)v = la, 1m singulare la, t,oa.t.e eomllnelc din Zagori 10., en lIunllJ III. plural. grceizate ~i greeizate. se petreee

LISTA Nr. 33 N umele §i pronwmele locuitorilor din Giodila 1. 2. 3. 4. 5. Familia Aerivu. I. Ba,iami. Gg. Badoea. Alexi Bajdeehi. J. Barea. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. C. Copra. Gg. Coeoni. Hr. Cotroci. H. Dadumi. Gg. Driu. C. Furca. Gg. Gogu. A. Gonguli. D. Papa-Iani. D. ~i NU9ia Lecu. Gg. l\Ia,lami. D. :Manu~i. 1. Pa,teia,. G. Petrachi. G. Resu. G. ~i N. Riganatu. A. Sachelari. D. Papa-Spiru. Ta9uli Statio I. Papa-Zisi.

6. T. Bogdan. 7. Bordodulos. 8. N. Calu!)i. 9. Hr. Caluhi. 10. A. Caneeiu sau Ganeeiu. 11. A ~i T. Caprieiu. 12. 1. Cara.. 13. V. Ciangoia,. 14. Gula Ciania. 15. 'Stcf. CiIuli. 16. E. Ciuleca. 17. 1. ~i V. Ciuri. 18. C. Coeoru. I\}. V. Coia. 20. T. Condo-Iani.

Nume de poziliuni din Giodila 1. Bau~iu, munte. 2. Belu, munte. 3; Ciu~a, munte. 4. CU9chiza, munte.

123

5. Ferecetu, loe unde cre~temulta feariea. 6. Putina, munte. 7. Riziani, munte.

8. Surpatit,' :mwlte; 9. Vareadzi, locuri ml&~tinoase. 10. Guve = gauri.

LISTA Nr. 34

.

Numele ~ pronumele locuitorilor din Liopu
(Lista esto ineompleta)

1. Hristu Baba. 2. A. Beneeu. 3. T. Cianacn. 4. 1. Ceara. 5. D. Cira.
. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Gg. Culi. D. Cundrani. 1. Cutu-Iani. H. Cutroci. Hr. Del~i. Tasi Del~i. 1. Dorcu§iu. T. Exarhu.

14. Hr. Floru. 15. T. Garani.
16. C. GmCl~.

17. I. Jabura. 18. D. Jalaveli. 19. N. Jicu. 20. M. Hangi. 21. D. ~i T. Malamu. 22. I. Palasea.. 23. A. Sasu. 24. Sterghiu Sturnara. 25. Dimitri Zecu. 26. Hristu Zidru.
Nutne de poritiuni

1. 2. 3. 4. 5.

Bondi, 100.. Carcop~lia., 100.. Ca~ni, 100. Ciuea., munte. Lambiri, 100..

6. 7. 8. 9.

Manero, loe. Biz§,na, loe. . Varoo, 100 mla~til1os. Zarpuni, Sarpuni, 100..

LAMBRU
240. lani Lambru.. CAntecll1 CLXXIX din oolec~iunea Pas so v, pag. 134, spune ell. Iani Lambru era RomAn din OiiUirel1: i mare comerciant Ia. ~ Ianina ~i 011. Tllrcii, eredem AU pa§8., n eondamnar~, la span zuratoare. Con. damnarile de oameni pa~nici Clio lanl: Lambru se fa-ceau, pentruca ace~tia sustincau pe ascuns pe armatoli sau drepturile comunelor roma..ne~ti. Mai incolo 130Nr. 260 la; GheorgheTurturi, unehiul lui loan Ooleti, vom vedea ce sulereau PrimaJ# c.omul).elorromane§ti de cAnd cu revoltele capita-nilar pentru reea~tigarea privileg\ilor lor l'apite de TUJ"(~~. Iani Lambru a fost :&niAn, ceea ceo0 ;spiine§i' cantecul §i Iaptul ca era. din comuna romaneasca Oiili1.reJi: umele Lambru, lotu, '.Tegu, Fotu;':Ster. . N ghiu, Zisi, suntnationale..la Macadoromani. Poporul crede caZisi est~: dela 124

gr~ecscuI, va: ~~cr'(Jc; sa traie~ti; ca Potu cste deia tpc';)c;, tpw't'oc; lu. = gen. = mina; ca Lambru, cste dela. AGr:(L1tpOC; = luminat. Insa, dupa. cum yom araw. aiurea, numele acestea au aWl.origina. (Vezi ~i la pag. 25, Nr.7 cu COIltinuarca, la pa,g. 92, Nr. 91, ~i nota (22 bis) dela pag. 94, unde din Lambru se face Lambrat, crczut dc popor = luminat, pc cand cl cste un patronimic macedoromanesc insemnand: Nul lui Lambru). Poporul mai crede ca ~i numeIe Lambru estc prescnrtat din XiXpcf.AiY.(L7tpOC;, acest uumc il gasim pe cand

ca nume propriu ~i la nn Troian in Orner (Iliada). Am pus ~i pe Iani Lambru intre armatoli pentru cuvantul ca a suferit moartca, dand pc ascuns ajutor ~i con(~urs scopurile armatoIiIor. Nu ~tim la daca Iani Lambru a fost din familia Iui Paulu Lambru,desprecare am vorbit.
LIACA T1\

241. Grigore Liacata. a fost arma-tol al comunei Clinova din Aspropotam ~i ginercle lui Nicola Sturnari, capitl1,n general asupra intregii provincii Aspropotam (T r i cup is, I, pag. 316 continuare dela pag. 315; F i I i III0 II, IV, pag. 150). ~i Capit!tn Hristodol llagi-Petru era ginercle lui Capitan Nicola

Sturnari (G u d a s, VIII, pa,g. 307 jos). G u d a s, (VIII, pag. 299) ne

spunc ca Hagi-Petrlt, St't~rnari,Ooleti,TU$i[adin M etzovo(= Aminciu) ~inepotul Avero/, mare baJ1lJher la, Cairo in Egipt, sunt Romani. Po u que v i II e (Voyage, edit., II, vol. II, pag. 378, nota 2, ~i pag. 381) in descrierea ce face a Romanilor din Aspropotam ne da ~i comuna Clinova locuita de Romani; asemenea ~i in iVlemorittl deleg{LWor B..omani, dat ambasadorilor la Constantinopol la 1881 ~i Clinovo figureaza intre comunele romane~ti (Me-

moire,pag. 8, la l\~r.59. Vezi despre 1Lcest cmoriula }Jag. 2, Nr. 14al carm
filor citate in aceasta seriere) i~i H a h n (Albanesische Studien, pag. 32, jos) ne da Clinova. ca sa,t romanesc. Homanii ii zic Clinova, nu Clinovo, caci toate numele de sate romnnc~ti in ov Ie au in forma ova mai mult accentuate la antepenultima. Murea aratam ca acest sufix ov, ova este vlahic, iar nu slavic. Grigore Liaeata dar din comuna romaneasca Clinova, ginerele romallului Capitan Sturnari, a fost Roman. Numele LiaC<Ltaeste facut astfel: Ilie la Macedoromani se ziee Lie ~i nULirle.s Lia. Fiul lui Lia se zice Liaca sau.Liacu ~i aeeste forme au ~i sens diminutiv. Neamurile lui Liaca sau Liacu se zic Liacati = LiaCa{)i:) iar fiecare aparte se ziee Lacatu, Liaeata (vezi ~i j Nr. 222 la Liacu Cutova, und~ se vede ca Liacu poate avea ~i alta provenienfa). Aiurea dam toate sufixele patronimice la Vlahii din Peninsula Balcaniea, sufixe cari sunt foarte numeroase. Grigore Liacata in revo1utiunea greaea a fost impreuna ell compatriotii sai Nicola 8turnari, Hagi-Petru, Nf1§iu Matuial, Sterghiu, Gheorghe, Costa ~i Mitru 8tumari, fratii Iui Nicola St.urnari, ~i altii. Dintre toate vitejiile lui.Grigore Liacata.cea din urma,ca.re.j aduse ~i moartea, a fost la apararea 125

IIneI mici imule, numitli Dolma, de langa ora~ul lVIisolonghi.La 1826 G1'igore Liacata, avand sub comanda sa 200 de osta~i, ocupa insula Dolma, ~i se hota~l sa nu lase sa debarce in ea o~tirile tUrce~ti, cari vroiau sa ocupe pentru (j.opera ~i de acolo in contra celor inehi~i in l\lisolonghi. Insula era inconjqrata de luntri ~i de corabii mici, inearcate eu o~tiri turce~ti, cad cureau sa dcbaree; cei 200 sub Grigore Liaeata erau bombardati ~i de pe marc ~i de pc uscat (caci miea insula Dolma este aproape de useat) de eatre Turci, eari l'rotejau ~i Inlesneau debarearea, aruneand grin dine de obuzuri ~ide gloan1e, dar luptara 0 zi intrea.ga ~i impiedieara debarearca, ueiga.nd trui sute de Turci, intre care ~i pe un vestit general albanez, numit Bi'inu§i7~Servani. Da,r in fine Tureii, fiind foarte multi, reu~ira a strabate in insula prin multe pUllcte ~i lupta incepu numai eu sabia din partea lui Grigore Liacata cu ai i:[ti Pc cand aeesta eu ai sai luptau in insula, Suliatul Chi(u Ciavela eu 500 dp I'wldali ie~i din MisoJonghi sa-i vina in ajutor, rcspingand pc Tureii eari bumbardau ;;i d1idoau ell pll~tHe de pe uscat, dar ilUmarul Tureilor era foarte '.Il1UC nu putu sa faea nimica ~i astfel Grigore Liacata eu toti cei dourl ~i 'mt.e osta~i ai sai cazura lupti1nd ~i insula fu oeupata de rrurci pe la mijlocul Hoptei, caci rezistasera pana atunci (T r i cup is, III, pag. 341). Poporul iJ,dmiranderoismul lui Grigore Liaeata, ii facu Un cantee (P ass 0 v, pag. 194, cant. CCLXI), care zice urmatoarele in tradueere: «( vuItur aurit se Un invartea afara din Misolonghi; intrcaba la tabara lui Macri, la tabam lui D~spot: nu cumva ati vazut pe Liacata, pe Capitan Grigore? - Du-te, draga pasa,re, la Anatolico ~i uite-te inprejur ~i prive~te spre Dolma ~i in fata vadului; acolo sa vezi pc nisip trupuri albe ~ioase, ~i, de vei putea, alege pc C~,:ritan Grigore I). Vezi alto lupte ale lui Capitan Grigore Liacata in T r.i cup i s (I, 316
:ji 317 ~i aiurea). Aici la pag. 317 gasim in Tricupis cuvintele romane~ti MocupYjC; llOUAtex.:; ex.t KOPIL7tOU, ozitiuni in provincia romaneasca Asprox p pohun, cari se zic in romane~te Pulia (= puica) laie (= neagra) ~i Corbu)..

MITRU LIACOPOL

.

242. l1-Jit-ruLiacopol era fiul armatolului Liacu Cutova de pc OIimp §i a fost ~i el armatol la OIimp impreuna eu un frate al SrLU nUlllit Nicola Lwcopol. Romanii, ca sa arate ca eineva este fittl eutarui, fac ceca ce fac C;recii, cari arata aceasta prin terminatiunea 7tOUAO'; ese, insa ei pun la = f.iJ,lcle numelui terminatie, plul, ~i plural plili, articulate, precum Lazu, [,gzop17~-l Lazescul, fiul lui Lazu); Liacu, Liaeoplu-l (= fiul lui Liacu). (= Homanii clar, cand ~orbe'au de fiii lui Liacu Outova, ziceau:' Liacopli-li (aici 1: din urma se aude ea gli italian). Greeii in asemenea caz zic: TOAtex.X07tOU hi, singular netttrul (= 'to 7tcx.t8t = copilul lui Liacu) ~i laplural: 'teX i\w:X07tOUAIX 7tcx.L8tOc AtlXxou= copii lui Liacu). Asemenea Greciic.a ('t'~ ..ou

126

saa.rMeosta~ii unni arma-tol zic ca. ~i pnntru fiii 1ui;prceum: ..1X ZLOtX.01tOUAiX = lii£ s(~u copiii san voinicii 1ui Zillca. Pc Mitrn Liacopo1 ~i Nicola.e Liacopol ii gi'isim IIlcnt-ionati ~i simplu. Liacu (F i 1i In 0 n, IV, pag. 121, 486, 437 i aid la aceste pagini unnl din fratii Diacu, Cutova este tratat ca triLdittor, fiindea nil invinse intl"o lupta), .dar lIlai des ALC1.X01tOllAOC; fac vitejii. UnIII din ei, l\iitru Liaeopol, unde cste des J\1entionat impreuna ell armaLolul Bintt in diferite lupte (vezi T r icup i s, vol. I, pag. 224; F i 1i m 0 11, IV, pag. 282; Per e v 0 s, ,A1t0ILv. 7toAEflLX.1X,II, pag. IB). Despre m01~rtealui Mitl'u Liacopol vezi Per e v 0 S vo1. ('A1t0flv. 1tOAe:flLX.:1., II, pag. 193; aid este numit (hpOfl'Yj"OC; vol. 01tAOtpX'tJyoC;

=

intreprid

armatol);

iar

desprc moartea

1ui Nicolae Liacopol vezi

T r i cup i s (vol. IY, pag. 366, 367) ~i Per e v 0 s (' A1t0fLv, tO/,e:fLLX1X" 1 vol. II, pag. 187; a.ici se spune ca N. Liacopol era ~cf peste eincizeci de soldati), Pm'evos spune ca Nieo1ae Liacopol dedse 0 mare victorie, sarind ~i ucizand Ull stegar turc, caruia luandu-i steaglll, inaintcaza cu el in contra inimieilor, dc~i ranit la pie}>!. i 1a mana dreapta. ~i exemplul lui il imitara toti ~ tovariL~ii~i invinsera. Var muri dupa cateva zi1e. Vezi ~i la Nr. 222 Ic;~ Liacu Cutova.,tatal lor.

243. NicolM Liacopol. Vezi mai SUi> Nr. 242 la Mit1'U Liacopol ~i In. la Nr. 222 la Liacu Cutov,],. CAPITAN DASCALACHI 244. Capitan Dascalachi se nasen in Paleo-Catun(1) din Dorida de pe Parnas, ~i a fost acolo, dupa. cum spune G u d a s (VII, pag. 339), un vestit armatol. EI 11fost unchiu de sora al Il.lllli oarecarc Atanasie Scarlat, tot din Paleo-Catuna, care a fost invatator in satul sau. Fiindca Ali pa~a se decisc a extcrmina pc armatolii, cari nu i se sllpuneau, ca.uUi sa ucidii. ~i pe 1).1Scala-chi;acesta insa, vazand ca Iln. poal;e rezista, se decise sa. se supuna., insa tcma.ndu-se,nu vru sa. se prezintc, ~i, ca semn de supnnere, ruga pc sora-sa sr~ dceidapc fiul ei Atanasie Scarlat sr~IIlcarga. a ziilog la Ali pa~a, ceca ce s'a c ~i facut. Atanasie Scarll1l, taUil, dc~i in \'atator in satul sau, a fost pus de Ali pa~a sa.iJlvetc mai depart.e ca,rte 1a UI1,'cstit profesor pc atunci Ja Ianina, nlllllit Psalida,' ~i din Scarlat i~i schimba porccla in Lidorichi,. dici plasa Dorida. de pc Pamas, de unde era Scarlat, se nllmN~ pe atunci Lidorichi (G u d 11 5, VII, pag. 339-340) 2).
') Yezi ~i In Nr. 25 ~i :~r. 274. UndE< giisim Catuna in Grecia, dam mai mult peste triburile Builor.' . I) Lidorichi ~i Dorida. este acel~i lucru (I' 0 u que v i II e,'lToyag~, II, editie, vol. III, pag. 307). 127

(T II d as ne mai spunI.' (VII, pag. 334) ca. unul din ~efii familiei Searla-t('~tilor avea porecla Tunta sau Panurea sau Papadogheorghopulos, adicll '1-{p(J, pOl'ccle. Noi am vazut la pag. 21 un trib al Suliatilor numit TOIItrei laf!", jar la pag. 102, Nr. 111 numele Tunda Hristft ~i la Nr. 112 tot deIa. p;],g.102 numeIe Dunda Tarpo,. asemenea la pag. 88 Nr. 74 numeIe Dimitri L'l1ni{.a.ScarIate~tii dar de mai sus au fost Romani, caci purtau porecIA romaneasdi. ~i porecla Panurea este romaneasca (vezi Ia pag. 50, randurile ln~-22). Porecla Papadogheorgopulos trebue sa fie elenizare din ~coaIa, a numelui vreunuia. dintre Tonta#i Scarlate~ti. Prin urmare 8carlate~tii, ~idin p.)reeUj,~i din satuI lor natal Paleo-Cat1tna ( = Vechia Catuna), care era romiJ.nese (P 0 u q 1Ie v i I I e, Voyage, edit., II, vol. III, pag. 758), ~i din aceea ell. Cotuna. este dilltr'o plasa (Dorida), unde sunt satele romaJle~ti pc Parnas ~i de accea este CUllosCUta. sub numele Vlahohoria (BAtX.XOXWPLtX ~i "'=sate romfme~ti), au fost Romani. Vezi desprc D01'ida, 08. se nume~te ~i

BAiXY.OXWpLtX., pag. la

127.

Familia 8carlat~tilor forma doua ramuri, dintre oari aoeea care avaa pnrecJa Tunta em cea mai veche, ambele insa mai tarziu luara aceea~i poI'P('I~de Lidorichi (G u d a s, VII, pag. 333). Anagnosti Tunta avu la 1797 un fin llumit AmJ,stasie ~i patru fete, pe eari Ie mariti'i. cn eei mai blSCIlIl1ati armatoli din revoIutiunea greaca. Pe una 0 dadu armatolului Canna 1) sau C'tmna dela Parnas, (vezi Nr. 26 ~i Nr. 30); pe a doua numita. Asima 0 dadu armatolului Zani Gura; pc a treia, Elena, 0 dadu al'matolului State Caticolani, ~i pe a patra lui Cranachi, care se distinse ~i el prin arme. Toti ace~ti pa,tru armatoli an fost Romani, dnpa cum se vede la numcle lor respective dir Iista; iar nevestele lor cran bine ereseute ~i cu oarte. Fratele lor Anastasio, fil11Ini Anagnoste Tuntct, este cunosout eu poreda Lidorichi (vezi G u d as, VI.l, pag. 333-335). Prccum Anagnosti Tunta se ineuseri cu Romani, tot a~a el'cdem ca ~i ilrmatolul Dascalachi dadu pe sora sa unui Roman, adieU.tataIui lui Atanasie Lidoriehi, din cealaWi. ramura a familiei Tcmtatilor, cari se numeau ScarliJ.to,~ti, ~i prin nrmare armatolul Dascalachi a fost ~i el Roman, oaci Rmnanii 11Use incuscresc cn alte neamuri, dupe cum am avut ocaziune sa 0 spunelll 0C multo ori in aceasta scriere. Apoi satul Paleocatuna, fiind romanosc, toate pcrsoaneIe desprc eari vorbim, nu puteau fi deoat Romani, ca unele cari Na.U dintr'un sat romanese. Aiei trehue sa. spunem ea. Gudas din gre~caIa .\ zis Paleo-Catuna,in 10csa ziea Vlaho-Catuna,di.ci Catuna din Dorida se

P 0 u que viII e, Voyage,cditia II, vol. IV, pag. ',H. randul 8, unde se ziec expres: Vlacho-Catouna, ColonjfJ deBYalaques

7.iCC Vlaho-Oatuna,vezi

0___..__

'j Existi III.Ma.cedoromaniporecla Carma ,i Cdrma ,i Carmald ~i Oarmalac'§i Car.
"liI!iciu. K£jo:a:UlLivo~ ne .dil. pe un primii.t "PT8 fine III. cilra 1). MegaIovIahi.t Ka:pp.a:).~)(7)<; (vezi III..NT. .189

128

~omiens. Ace~ti. Romalii Bomieni sunt Romanii zi~i Bui,caci Pouquevillc 11 ~urne~ze Bom~ens, Boviens ~i Buaei, dupacum am vazut la pag. 127 vol. I. Prm urmare Romanii din Vlaho-Oatuna sunt Far~eroti; iar Paleo-Oat1~no. se afJa in Acarnania (P 0 u que viII e, Voyage, edit. II, vol. III, pag. 458, 470 ~i nota 1, 478; aici la pag. 478 no esto data simplu Oatouna.);so mai ami. in Acarnania ~i un alt sat numit simplu Oatuna, Po u que viII c, Voyage. edit. II, vol. III, pag. 464 ~inota 1). Aici la pag. 464, la nota f, Pouqueville spune urmatoarele: Oatouna, K<x't'ouvoc, camp ou eampement. Mon. M 0 ss c It 0 p u I, in Lexie. Philostrat. Ood.Barbaro-graec.lib., III, num. 6; S g 0 uI' 0 P u I,

Rist. OoncilFlorent.C. 26, 52. Iar aiurea (Voyage,edit. I, vol.

III, pag. 221 nota (1), Po n que v i I I e zice: Palneo-Oa.touna,. par la domination de Oatouna les Valaques designcnt les ruines des a,ncicnnes villes. comme les grecs Ie font sous celIe de Palaeo-Oa.stron». Noi yom vedea mai Incolo ciL la Romani ciituna insemna tortiireatii, loc de lupta, sau sat tortificat. La multi Far~eroti ~i astazi orice sat se nume~te castm sau citate sau catun(1 indiferent. Satele Romanilor in tot veacu] de mijloc se numeau catune, a~a. ca unde gasim Romani pomeniti intlUnim ~i cuvantu] Oiituna" ~i unde Odtunc, aco]o intalnim ~i Romani. Vezi ~i Con s t. 10 v. J ire (}c k (Geschichteer Bulgaren,pag. 219; Die wlachischenDorterim Gebirgena.nnte d ma,n Oatuni = Satele romane~ti de pc munti se numeau Oiitune}». La

'Ma,cedoromani acest cuvant se ana mai mult la feminin, do unde insa ~i la neutru: una ciUuna,doaua catune, un catun, doua catuni. In unele ]ocuri
expresiunea: tuta ciituna mea msemneaza toata averea mea, tot ce am agonisit. 9i Oiituna dar ~i Pa,leo-Oatuna din Aca.rnania ~i Catuna dela Parnas, zisa ~i Vlaho-Oatuna, sunt sa.te romane~ti, ~i prin urmare locuitorii lor sunt Romlj.ni. Deci ScarHlte~tii, Tuntatii sall Tunte9tii, porecIiti Lidorichi, ~i 'Arma.t,olul Dascalachi 1) au fost Romani. Vezi dspre eatunele far8erote~ti din Pe]oponez, din secolul 801XV-lea, la pagincle acestei earti 6, 47, 53, 80 jos, pag. 127 nota (1) dela pag. 127 ~i ma.i eu seama eontinuarea ei ]a pag. 128, unde rste vorba de Ro~iu Buia., ~cf de patru ditune Numelede ciitun ~i ciitunii eate a~a de stram; legat eu ideea ca loeuiesc in ele Vlahi, inc§,t de multe ori sunt insotitc 9ide cuvantul Vlaho, precum am vazut despre Vlaho-Catuna de pe Parnas, ~i precum vedem oriunde cetim mentionate ciitune in carti. In Sata,8 (Documents inedits etc.) oriunde se mentioneaza Cahtne 'in PcIoponez ~ini se dau ~i nume de locuitori ori de ~efi, vedem ca ~efii ~i locuitorii mentionati poarta nume romane~ti, ~i eel ce vrea sa se incredinteze, caute la indieele alfabetic dela finele cartilor Documents inedits demai sus la cuvintelc Catunae, X<xMOtiXla paginile unde se trimite a fi mentionate aceste euvintc ~i
1) Am citit undeva, dai' nu-mi aduc aminte, cii. acest "Ca.pita.n Ddscalachi era din Sfa.chio~H Vlahi Dascalachi. Vom reveni mai incolo, cand vom vorbi pe larg.de Sfachio~i. 129

~i.va, intalni locuitori eu nume roma.ne~ti.9i in J 0 s. Lad. Pic «(Jber .dM Abst~mmu1~g€ler Rumiinen,pag. 57, randul 4-5 ~iaiurea) oriunde ne vorbe~te on ne mteaza despre catune, Molo vedem Vlahi ~i vice versa 'astfel . 180agina de mai sus, 57, eetim: ~ Sammt €lerdortigenVla.chen p (Katuna'Vlach)
din seeolul 801 XII-lea de prin Nordul Albaniei ~i de prin Serbia, ne da de mnIte (I Din meisten YJachcn, 320 Familien, wurden jedoch yom Caren Stephan Dusan dem Klosterdes heil. Erzengels der Bistrieabei Prizrengesehenkt, nd zwar: an u Die vlaehen Blateane am Gestade des Meeres, 87 Familien stark; del' Katun'h Kostl'ean'h, welchen einst Stephan Nemania den Griechen abgenommen, 66 Familien; der Katun'h Dragolieviei, zwischen Prj~tina und Decany, 100 Familien stark, und der Katuna Goluboviei unbekanter Lage, 36 Familien stark ». Toate acestea Ie spunem ~i eautJi.1n sa Ie sustinem eu atatea eitatiuni .pentru a se stabili ca oriunde e~te vorba de ciitune, loeuitorii lor au fost ~i sunt Romani, ~i a nu mai reveni eu probe unde yom mai da peste Romani din ciituneea sa demons tram romflJlitatea in a.ceastaseriere, al carui lor scop. este numai ~i numai a demonstra pentru moment romanitatea un or persoane istorice, trecute subt alta firma, ca mai tarziu sa putem vorbi pe larg despre ele subt firma adevarata a romanismt~lui. Dupa toate acestea sa revenim acuma 181 cateva persoa,ne eitate in acest numar relativ 181 Cii.pitanul Dascalachl:.S'a demonstrat ell. Dascalachi, Scarlate§ti, Tunte§tii, supranumiti Lidorichi, dupii. numele provinciei, nascuti toti . in Vlaho Oatuna, au fost Romani. Asima, nevasta lui Capitan lani Gura ~i fiiea Iui Anastasie Lidorichi poreclit Tunta sau Tunda (caci numele Touv..~

etc. ,) D. Pic la pag. 57 de mai sus,eontinuandeitatiuniledes Vlahii pre
ori euvantul ciitun. lata ce ziee textual dela randul 10-19:

in greee~tese aude ~i Tundas) poarta ~i ea nume romll.nesc,despre care vczi
]a pag. 61 Nr. 82. Asima ne spune G u d a s (VII, pag. 338): 'H i>€~pwt~
, Ao-fj(J.w rxoUpOt xOtt ypcX(1.(1.Ot't'Ot iy£vwaxe: -rije; 7tOtTp(8oe;, XOtt &V&cpAey&~O e~ ev6ou(jLtXO"tLOU t>1tEp &7te:A&u6e:pooe:we; o(jcXx~e; (1.cXA~crTOt civey(\lW<1x& 't'oce; ~p{r.);;xti~ ~r;Otp't'lOtTti>wv I). adica:

7tpcX~e:Le; TWV &pXOtLWV 7tpoy6vwv

~(1.WV xOtt t8£we; 'twv

« lar eroina Asima Gura ~i carte .~tia ~i era animatil. de entusiasm pentru liberarea patriei, de cMeori eitea faptele eroice ale vechilorno~tri strabuni
~i in special ale Spartanelor I). Gudas nume~te eroina pc Asima, pentru ca, cum avem sa. vedem 180 285, ea comand8oalaturi ell barbatul ei lani Gnra Nr. la apararea AcropDlei din Atena, in timpul revolutiunii grece~ti, ~i dupa moartea barbatului ei, ea a continuat a apara Acropolea, p§.na e§.nd intr'o zi ni~te obuzuri turce~ti, cazand pe acoperi~ul templului lui Erechteu, sub ca.relocuia.,cazu a,coperi~ul ~ipieri ~i ea ~itoti cati se aflau eu ea (G u d a'5, VII, pag. 334-335; Xp~aToc;BI)~cXV't~oc; 216). Ca "to8ote Romaneele, pag. neveste a.le arm8otoliIor,a~8o~i Asima inso~ea.pe .barbatul ei la toate luptele. Exemple de acestea. avem multe, mai cu seama, la Romanii Suliati (vezi ~i la Nr. 226). " 130

~

.

Atanasie Lidorichi, dupa ce invata carte la profesorul Psalida la Janina, deveni unul din secretarii lui Ali-pa~a ~i aduse multe ~i mari servicii cauzei armatoIiIor (G u d a s, VII, pag. 339-358). Vestitul profesor Psalida a fost din comuna romllneasca Saracu 1) de pe Pind ~i era fiul lui .Petru Psalida, care se a~ezase ca. comerciant in Janina. D. Lam b rid e (vol. II, pag. 73 ~i 75) ne da pe Lambru Psalida ~i pe G. Psalida, cari, negre~it, sunt rude alc profesorului Psalida, care ramasera in Saracu. Am vazut-' la pag. 115-117 co sacrificiu fac Megalovlahitii pentru instructiune; deci nu trebue sa se mire cineva,gasind Romani invAtati j tocmai de contrariul trebue sa. se mire cineva fati!. cu sacrificiiIe ce fac. ~i invatatul profesor GhenaJios, a~a de popular in Grecia, ~i el a fost Roman, original' din comuna roma.neasca Doliani din

provincia Zagori din Epir (G u d a s, II, pag. 312 sus). $i fiul sau dar, care a
fost ambasador al Greciei acuma cativa ani (~i poate ~i acuma) pela Londra ~i aiurea, ~i el este Roma-n. Un aIt vestit profesor care a predat mult timp in Misolonghi dela 1750-1800. Panaioti Palamas, a fost ~i el din Dorida de pe Parnas, unde sunt ..eXBACXXO:;(WptCX se numea mai inainte Paliima.r, ~i ~i ~i-agrecizat numele in llCXACX(J.iX;. dintr'o provinciecunoscuta Cllnumele A fi
"t'~ BACXXOxwptCX, a Ii

perofesorsau dasciil~i a fi poreclit Palamar,care in

romane~te insemneaza un fel de paracliser, aceasta arata. ca. Palamas a fost Roman (vezi Sat a s, Ne:Oe:AA1)VtX~ cptAOAoyloc, 1 dela psg. 573). nota NA~IU MANDAL 245. Naf}iu Manda.l a fost armatol in provincia Aspropotam din Tesalia, ~i este mentioilat de T r i cup i ~ (I, pag. 315) ~i de F i Ii m 0 n (IV, 151) ca armatol subt Capitanul general al provinciei Aspropotam. Am vAzut aiurea. ca provincia Aspropotam este romAneasca. (vezi la pag. 123); am vazut ca Hagi-Petru, Nicola Sturnari etc., impreuna cu cari Na~iu Mandal rascoaUi.provinc.ia la 1821, au fost Rt>mani (vezi ~i la Nr. 255); T r i cup is ne spllne (I, 315) cil. Nagiu MandaI, Hagi-Petru, Sterghiu, Gheorghe, Costa ~i Mitru Sturnari, fratii capitanului Nicola Sturuari, precum ~i Grigore Liacata, ginerelelui Nicola Sturnari, au fost armatoli ai satelor din Aspropotam, subalterni ai Ca.pitanului general Nicola Sturnari (vezi ~i III.Grigore Liacata la Nr. 241). Nagiu Mandal dar nu poate fi dedit Roman dupa cele ce preced (vezi ~i Nr. 65). Despre numele Na§iu vezila pag. 30, R, 1. Iar poreela Mandal este UIl patronimic roma-nesc al numelui propriu Mandu. Se poate insa ca

poreela Mandal sa fie dela. cuva.ntul grecesc ..0
laU§ii 2).

(J.cXV8CXAOV Veriga

=

de

J) \'ezi 18.Nr. 317 numele ,i pronumele locuitorilor din Sira.cu, Intre cari tigureazii ~i unu Const. Psalida 18. cHm 71. ') In canteccle populare grece,ti capita.n Na,iu Mandai este Ilumit B)'CtXoviXO'tO~: TO XP(ILIX vli'X1I& M«v3IXAOIO IXu-rO~ BA«x0vdlno~, etc. = paeatul sa-I aiM Mandai, aceI & Vlaho-Na~u.

131

Na~iu MandaI in peripe~iile lupt.elor revolu~iunii grece~ti ajunse a fi mana dreapta a .Iui Capitan I ani Gura, 0 figura mare in l'evolu~iunea greacA. II vedem dar ~l pe el ap80rand Acropolea Atenei impreun80 cu lani Gura. Na~iu MandaI. Pe cand continua asediul Atenei Ill. 1826, fu trimis de Iani (]um sa straJlga birurile pela satenii din Atien ~i.din insula Salamina, pe cari se vede ca Ie st.rangea CI1mare rigoare, ~i de aceea Tricupis (IV, pag. 57), ::"orbind de acest fapt, critica. foarte aspru pe lani Gum ~i pe Na~iu MandaI: «( lani Gura trimise pentru strangerea birurilor ~i in SaIamina, unde erau Atcnienii, pe sceleratul sau satelit MandaI, care prin grozave vexa1.iuni executa misiunea sa. Subt un astfel de ~ef soldatii sai cei aplecati In dezordini facura inainte de a se inchide (in Acropol~) clUe este ~i ru~ine a Ie spune cineva in ('ontra nenorocitilor la-rani etc. ». Noi cari cunoa~tem caracterul bland al Aspropotamitilor JlU credem ceea ce spune Tricupis despre cruzimile lui Na~iu MandaI, cruzimi cari poate s'au cornia de aIti so[da~i £11.1'80 ~i ~tirea voia. Iui, clici, neputii.nd 01sa cutreere toate satele, trimise negre~it oameni, cari abuzara. Toti capitanii aspropotamiti s'au purtat foarte corect in revolutiunea greaca ~i au cheltuit sume eoIosaIe din pungilo lor £ii.r3, a. despoa,ie pc nimeni s (vezi despre aeeasta ceca co spune G u d a s, VIII, pag; 299--324 ill biografia Iui Hagi-Petru, in specialIa pag. 319, spre a te incrrdinta dospre ceea ce spunem mai sus). Credem dar una din doua, ori ca. Na~ju MandaI i1'a comis ~cele cruzimi, ori eii.Mandal despre care vorbe~te Tricupis estc un alt MandaI, original din satul Signi~a de pe Parnas, despre care vl\zi in G l\ d a s (VIII, pag. 380). Un stramo~ al lui Na~iu MandaI cste eantat ea a.rmatol pentru vitejiile sale in ean~ecele populare. Acest arm(~toI traia pela 1750 (P ass 0 v, pag. 21, cant. XXVI, versnl 11). Un alt Na§iu Ma11dal tot din aceastr~ familie este . cantat de popor impreuna eu vestitii armatoli Caciandoni ~i Dipla, impreuna en cari lupt(~ in contra Iui Ali pa~a, satrapuI Epirului (P ass 0 v, pag. 80, cant. XCVIII; Xo«(Hdl't"1)c;; 116, eant. 40. In aeest cantec se spune ca pag. Na~iu MandaI a fost ueis intr'o lupta. ~i ingropat intr'o campie, ~i cand un plugar ara, plugul scoase din pamant oasele ~i capullui inca en pletele netopite. (Vezi ~i Ia Nr. 65 dela pag. 170, vol. I). VLAHOLIVADEANUL GHEORGHE ZIS OLI:M:PIO'l'UL

246. Gheorghe Olimpiotul este cunoscut in .cartilc greee~ti cu numele re:WpyLOc;; re:wpy&.x(1)C;; sa.u 'OAU[.L1tLOt;, Gheorghe sau Gheorgachi OHmadicit pianuI san dela OHmp. NumeIe "OAUI-I:lto,; (Olimpos) ROlllanii H au in forma Elirnbu, cn aecentul pe antepenul tima, ~iarticulat 'Elimbul. Aeeasta forma 0 adoptara ~i Grecii sau Romanii greeil.<'\.ti in TesaIia, ~j zic ~i ei "E:Au(L1toc;, d pc cand Grecii cari ~tiu putina istorie zic "O:AU(L1tO';. Gheorghe Olimpiotul se C:l1h:wriaKo:1tLT~V re:wpy&x.1jC; 'EM!L1tLOC;; i I i III0 n, vol. I, pag. 175), 0 (F 132

i1-dLiromane~te. Prin a.eeeaca. el se iscalea 'EMllmoc; r-,

iar nu 'OMl1mo' ~, r-

se constata. ca. el nu facuse studii de istorie ~i de gramatica grecease1!.. Cre. dem ea. pOl'ecla 'OAUfJ.11:tOC:; dadurl!. GrecH en oarecare inv1!.tatul'1!., pe care i-o

o adopta ~i el, dar nu vru sa serie 'OMfJ.mo~ ci 'EMfJ.moc;. II gasim asemenc,t in cartile grece~ti ~i eu acest nume subt forma 'OAUfJ.m6J't'1jC;, care insenmeaza acela~i Incru ea ~i 'OMfJ.moc;, adic1!.dela Olimp (F i I i m 0 n, I, pag. 233). Alte ori este iscMit puind ~i numele tatti.lui sau, preeum: Kcxm't'cXv rewpYU.X1j<; Nty.o/,ocou 'OMfJ.moc; (F i I i m 0 n, I, pag. 220). Armatolii romani, 1) in loc sa se iseaJeasea, i~i puneau sigHiul, care de multe ori era un inel pm'tat in degetul aratator. Se ga.sesc ~iserisori, eari poarta. ~i isc1i.Iituralor ~i peeetia, ~iatunci, dacii. isealesc ei cu mana lor ga.sim numele ~i poreela lor nealterate, iar daca ii isdilc~tc sccretarullor, aeesta Ie elenizeazii numele. Astfel Odiseu AndmJu, eand se isealea el eu mana sa, seria Lloocr&oc; sau Aoocr&cx.;. 'Avap£'t'~ou, iar eand n iscaIeau secretarii ~i el i~i punea sigiliul, unii il iscii.leau'Oaoocreuc;'Av8poomou, altii '0300creuc;'Av8p£TcrOU altii '0300creuc; ~i 'Av3p£crxoc;,dupa gradul de pedantism sau de panelenism al fieearui secretar. Mul~i capit.ani nu-~i puneau poreela, ei numele lor de botez ~i acela 301 tatalui lor. Astfel armatolul Vlaho-Gheorgachisau Ghcorgachi Varnachiotul se iscalea: rewPy&:x1j<; t>WAOCOUi I i III0 11, IV, pag. 491, la nota (a) N (F dela Nr. 294). Vezi ~i la Nr. 203; tot a~a dar ~i Ca.pitan Gheorga()hi se
isca.lea KcxmTcXv re<dPyocX1jC; NtY.OAOCOU ~i uneori adaoga ~i ellvantul 'EMfJ.moc;, alte ori 'OM(J.moc; ~i altc ori 'OAUfJ.1m~T1JC;. G u d a s in biografiile eteri§tilor (yo1. V, pag. 399) iata. ce ne spunc despre

originca Iui Gheorgachi Olimpiotul: (I Gheorgaehi Olimpiotul se na.scn la 4
Martie 1772 in Vlaho-Livade, comuna pela fruntariile Tcsaliei ~i Macedoniei, din taW, Nkolae, c.a,rese tragea din familia renumi~iIor armatoli Lazf!§tiij iar din Illama Nicol.eta,fiiea unuia dintre frunta~ii Vlaho-Livadei. lar Laze§tii crau a~a de redutabili in epoca aeeea catre autoritatea tureeasca, incat faimosul VeU pa~a 2), de~i dispunand de multe puteri, n'a eutezat sa-i ataee . pc fa~a; insa mai tarziu pe clind erau armatoli ~i aveau patru ciipitanate, ii invita 130 Tarnava. (in Tesalia), rezidenta satrapiei sale, subt pretext sa se consulte eu ei despre oarecari afaceri, ~i acolo ii asasina I). Dupa obieeiu, I caci poporul consaera ~i pentru ei intr'un mod earn drama.tic ~i un clintec popular, caruia 'ApCXOor.V't'LVOC; Jle conserva. numai pasajul urmator: « Acolo impiirtese galbenii ~i capitanatele. Lui Ni~ Ii cade la sort valea raului, lui Hristtt, Alasona; Tolia fu capitan est;tn Ia. Caterina ; ~i mieul Lazu Iua. Plata') Vezi la Nr, 2fi(j cft ern fiul Illi Niw Lazu, (Ie~pre care se vorbc§te §i in versurilc I!;rcce§t,ide ma.i la vall!. oJ Era fiul lui Ali pa~a, satrapu' !!:pirului, §i Pa§ii al Tesaliei pc atunci. 3) Nil este I!xact; Ie lUlllJO numai a unora dintre ei fllllliliile (vezi XIXO'L&t-tj, 113-114, Jlag.
133

- . - __ __ u._ ..._

mona )1, adiea. in grece~te: «('EXE~ l'I.LOP~~OUv <pAWPLeX 't'eX
-.ou aTIjv N(xou 1tsrp't"

~ 1tO't'OC(LLeX, 't'OU
rps't'oc;'

XPYp't'.'

~

·

XOCL 't'eX XOC1tL't'OC\l&.-'IX'

AAa.aawvoc;

0 T6ALOCC;XOC1tE't',xveuae:

Kocnp(voc

XOCL't'O (LLXPO Aoc~61toUAO 1) mjpe:

TIjv IIAoc't'oc(Lwvoc. ~

Filimon considora ca, patrie a lui Olimpiotu satul Fteri de pe coasta Nordici!. a Olimpului (F i I i m 0 n, I, pag. 93 jos), dar informa~iunile noastre sunt, credem, mai sigure, CR unele cari ne sunt date de liullui Olimpiotu. Prin urmare Capitan Gheorgachi Olimpiotul din comuna Vlaho-Livade de po Olimp a fost Roman. Credem ca. niminea nu se indoie~te ea Vlaho-Livade este sat 1'0manese, Cu toate acestea yom da marturia tiparita a unui autor gree modern, care se 'fere~te ca de diavol sa spuna cAsunt RomAni pe 1110 Olimp~ lata ce zice
NLX6AO:OC; 1. MocYV1)C; (IIe:pL~Y1JaLC; ~ To1toypoc-<ptoc 't'1jc;
.

0e:aaocAtocc;

XOCL0e:'t'-

« Intr'un Ioc eu mult mai inalt in par~ile apusene ale Olimpului e810livadea. Vlaholivade, in vechimc Dodona, comun1i.cre~tineasca cu vreo trei 8ute de case aproape, locuita. de Rorminz:sau eel pulin vorbind limba rO'l1w'neased. omun1i. insemnata mai C cu seama pentru iubirea de inva.~8.tura a Iocuitorilor, cari avura totdeauna ~i Ji,U~coala elinea8c1i. i trei biserici cre~tine~ti j in acea cOIIiuna i~i are rezidenta ~ sf. Petru, episcopul Tesalonicului~. Vlaho-Livadea dar este comuna romaneasca. Filimon insa am vazut ca spune co. Gheorgache Olimpiotul a fost din comuna fteri tot de pe Olimp. Comuna Fteri 'este roma.neascA~i ea ~i se ziee Fearica de RomAni, ~i W't'SpL este traducere80 cuvILntului leaned. Despre Feaneii sau 4'>-rS(!& e8te comuna romAne8osca ca ne-o spune ~1)(L~'t'pLOC; ~LAm1t(01)C; (in: re:WypOCrpLXOV 't'1jc; Pou(Louvtocc;;T6(Lo~ oc' Mspoc; W 1816, pag. 31, ra.ndul 20). ~1)(L~'t'pLOC; WLAL7t1t(01)C;dintr'o comuna aproape de era Vl8oho-Livade, numita Amer (= mar) de RomAni ~i "'M1)ALOC~C; de Greei (vezi In opul citat mai sus pag. 30, ra.ndul 11-12). Am insistat a da toate amauimtele de m80isus, pentru c80sa scutesc de discutii pe vreun panelenist infocat sau pe arhiereul din Vlaho-Livade de a. pune pe .Iocuitorii comunci s1i.iscAleascii.fara voi8olor vreo Mrtie ca ei nu vorbesc romline~te ~i prin urm80ree~ sunt Greci, precum s'a ll.tli.mplat 1801880 pe Ia Pind cu locuitorii a sute de sate roma.ne~ti (vezi la pag. 67 pela mijloc). Gheorgache Olimpiotul. a jucat un rol foarte insemnat in revolutiunea greaca din Rom§.nia 180 1821, ~i a fost in Romil.nia ceea ce Caraiscachi ~i ColofOtroni au fost in Grecia. Deaceea yom vorbi pe. larg despre el, re.zumil.nd ceea ce au scris altii, mai eu seama. G u d a s, care in bibliografia lui a cules tot ce este mai important dela toti autorii cei mai autorizati ai revolJltiunei grcce~ti.G u d.8o in volumul al V-lea 1101 8~leintitulate:BtoL IIocpocAA1)AOt ~ eartii consacra patruzeci de pagini pentru Gheorg8ochiOlimpiotul (rezipag.a991:OCALX'rjC; MocYV1)a(occ; 'A6~vOCLC;, £v 1860, pag. 17 sus):
C

439). Din Gudas dar rezultli.urmli.toarele,pe Ia.ng~cari yom adliuga ~i cele spuse ~i de alti autori pe cari ii yom cita:
1) Vezi'la finele acestui Nr., d. se in~elege Gheorgachp.OlimpiotllJ. 134

,

Capitan Gheorghaehi traia, cand Ali pa~a, satrapul Epirului, se decise

s~ exterm~e pe armatoli. Ereditt'tnd capitanatul parintese pe Olimp, a fost ~l el prOSCrIS impreuna eu armatolii Nicu 'fara, Laze§tii, rudele lui, Blaha1Je~tii, Oara-l'a§iu, Diarnarldi Olimpiotul, Ziaea, Biziote§tii,~i altii, cari dupa multe lupte sangeroase, nel1laiputand rezista numarului, se impri\.~tiara parasindu-~i eapitanatele In discretia satrapului. Unii dintr'jn~ii 1l1lpreuna. eu Gheorgaehi Olil1lpiotul,'auzind ea Serbii luptau eu Tureii, reerutara vreo trei mii de solda.ti ~i strabMur~, in Serbia, unde Gheorgachi fu bine primit de printul Cara-Gheorghevici ~i so facu !artat sau frate de cruce eu generaluI sau, Haidueul Veleu Petrovici. PI! atunci Serbii erau combatuti de 100 de mii de Turei. Capitan Gheorgachi fu intrebat de generalul aeelor o~tiri turce~ti, ee cat/fa in Serbia eu oameni inarmati, ~i el ii raspunse ea-$i ca'uta noroe ~i ca vrea sa servl'asea pe orkine iI plate~te. Astfel este luat eu toata o~tirea sa in servieiul tureese. Capitan Gheorgachi insa, aviind 0 ura neimpaeata in contra. 'fureilor, cauta sa. Ie faea rau eu oriel' mijloc; deei se intelese pe aseUDScu ~efii o~tirilor sarbe~ti, ~i pe cand Turcii serbau bairamul, navale~te intr'o noapte impreuna eu Serbii in contra lor ~i-i puse pe fuga ~i-i impra~tie, ucizandu-Ie un mare numar de soldati ~i luandu-Ie tot materialul de rAzboiu. Aceasta fapta cutezatoare cree 0 pozitiune militara nalta

lui Capitan Gheorgachi ~i rl ramase in Serbia in capul o~tirilor impreuna cu
Haiducul Velcu Petrovici. Aeestea s'a.u petrecut pc la inceputul secolului al XIX-lea. La 1807 Capitan Gheorgachi se duse la. Bucure~ti, unde auzind ea. vin o~tiJ'iruse~ti in contra Turcilor sub generalul Cutuzof Smolenski, ridie1i. stindardul revolutiunii ~iin fruntea unci trupe compuse din veehii sai osta~i ~idin Ru~i ataca pe Turci ~i facu 3200 de prizonieri, pe cari Ii predete lui Cutuzof, care impreunr\ ctt generalisimul o~tirilor ruse~ti Isacof raportara imparatului ~i obtinuta pentru Capitan Gheorgachi gradul de colonel in armata ruseasca., ~i comanda generala. a o~tirilor romi\ne~ti din Valahia, (Gu d a s, V, pag. 400--404). Dela 1807-1808 Gheorghe Olimpiotul se duse in patria sa. Rcintors 180 1808, fu trimis do Ru~i sa. goneasca pe Turcii din Valahia Mica, ~i reu~ind sil-igoneasca dincolo de Dunare numai eu o~tirea sa zisa arnauteasea, intretinuta din punga sa, capata dela generalul Isaief un act de multumire, ~i de atunci intra in o~tirea ruseasca en gradul de colonel, in care ramase pan1t la 1811. Dupa aceasta se duse iar in Serbia, unde in luptele cari mai continuara neolo, Gheorgachi, av§,nd comanda suprema a o~tirilor sa.rbe~ti, aratli. nu numai vitejie, dar §i 0 mare capacitate strategica. Izbucnind razboiul intre Napoleon ~i Rusia, Gheorgachi Olimpiotul tot Inserviciul rusesc, fiind in RomAnia, opri pe Turcii, cari cercara de mai multo ori sll. debarce in Principate, ~i pentru acest serviciu i se conferi de impAra.tul Alexandru al Rusiei medalia Sf. Ana. La 1814 Gheorgachi Olimpiotul 135

;'lYOfipe ImparatuJ Alexandru la Viena, de unde se duse ~i intiUni po St.a.na, "aduva lui Velcu HaiducuJ, retra.sa, dupa moartea barbatului ei in Austria, ~i disatorindu-se cu ea, se intoarse ial'a~i in Bucure~ti. Aei Gheorgachi fu initiat pc la 1Sl'Un Eteria greceasca ~i inijie ~i el multi alji ~i era eel mai i;f>108 propagator al ei. lnijiindu-se ~i prinjul Garagea, il facu Comandant al gardei sale ~i Capitan Gheorgachi ucise .trei caHi.i, cari veneau pe ascuns din Co:nstantinopol sa ucida pe Print. Cand Caragea fu detronat, Gheorgachi \'1.\llsoti pana hI 'I'ransiIvania ~i fu lasat epitrop al averii sale. Alexandru :$lq;U,care succese lui Caragea, de~i suparat pe Ghcorgachi ca opri pe cJW1.i

sit taic capul lui Caragea,insa, apreciind fidelitatea lui, il numi comandant tI.supmtuturor o~tirilor din Valahia. Capitan Gheorgachi in curand ajunse
tare in Valahia, incat Bimba§a Sava, intr'o scrisoare a sa catre lpsilante, ii zice: « Am pentru prczent din oamcnii mei patl'u apostoli dincolo, ~i oricc VOl' ace Va voiu serie. Cat poti insa, cauta sa entuziasmezi pe Gheorf gIlie. ~i pe eel de aici (adiea pe principe), daca'vrea il sacrificlL Tara Romanca,sea 0 are in st.apa,nirea sa, dacl!. vrea sa ne-o faca aliata sau cu pUllga Hau eu faptele. Fii SigUl'ca barba Toparchului (= ~efului tarii) este in mana Jui. Va in~tiilltez spre regula voastra », Acestea Ie scria Sava la 9 lanuarie
ni~<L de

J821, dtnd se apropia isbucnirea.revolutiunii lui Ipsilante In Romania (F ij j m 0 11, I, pag, 261). lpsilante Inainte de inceputul revolutiunii nUlIli po Cupita,n Gheorgachi generalisim (cXPlLG-rpiX't"1Jyov) asupra tuturol' o~tirilor revQlu{.ionare din Principatele-Unite de pe atunci ~i la intrarea lui In Moldova prin Basarabia, Capitan Gheorgachi se duse spre illtampinare cu un eorp de cava1erie ~i-l insoti la Ia~i ~i pe urma panlt la Buzau. G u d a s (V, pag. 415 ~i 423), vorbind de aceasta numire a lui Capitan Gheorgachi, zice: {:Pacat ca un astfel de barbat n'a fost ~i in urma principala parghie a mi~. eaxii din Moldovalahia, pentruca Ipsilante se increzu ~i in oameni incapabili pentru.o astfel de illtreprindere, Din cauza unor astfel de numiri nenimerite se intamplal'a orgiile Iui Garavia, ezitl!.rile Iui Sava ~i indrasneala sau porta lui Vladimirescude a exploata lupta greceasca de abia inceputa, ca sa ~1.jUIlga prin gl'e~clile ei ~i prin pandurii din Tara print al Romanici. lntr'un . I1.stfelde caz afacerile din Dacia n'ar fi luat poate sohitiunea deplorabiHl Gf'a luat. «0 judecata ca aceasta despl'e Capitan Gheorgachi nu exprimam noi r,ei dintai, ci Po u que v ill e zice: « Lui Gehorgachi Olimpiotul rezerva providenta dumnezeeasca de a repara in ochii cre~tiniWi.tii gre~elile i3efilor1). lar Hau (Xaou), vorbind pe scurt despre afacerile din Principato, ;;ice; « lpsilante, Intre multi oameni de caractere foarte nenorocite, intrebuinFl unul, al caruia numai numele onora. intreprinderea; aceste era Gheor. ~~a,chi 1impiotul 2)"~.« lar Go l' don zice: 3) « Gheorgachi era eel mai 0
i) l' 0 U q 11 v i II e, Reyener., vol. II, pug. 304. e ") « Vezi Hall, Historical Ketche by Samuel IIow., pag. 15~. "J VlJziHisl 01the G'feecrel'o/ulion by G 0 r don, vol. I, pag. 132)~,

136

otri\' it sa ia aSLlpraa directiunea mi~t;ariidin Dacia; era un adevarat erou . s

ra il1spirat de un devotament sincer, de 0 bravura peste natura omuIui: i de un entlJziasm dumnezese pentl'll patrie ». G u d a s (V, 418-419) spune despre Capitan Gheorgachi ca. conduse e IpsiIante deia Prnt Ia Ia~i, ~i dupa ce se inteIcse cu eI, cu printuI ~utu' i eu Rizu, ~i dadu online sa se compuna diferitcIe corpuri militare, lua in rma pe prinrull\1ihail $utu, toatft familia Iui ~i eomoriIe Iui ~i msoti toate ccstca p1i.naIa fruntarii. Gudas in aceea~i pagina publica 0 scrisoare a Iui izu Nerulos, in care cctim ca ~i CoIocotroni fusese pe atunci in Rom1i.nia. ta. ce zice despre eI Riztt Nerulos: (,CoIoeotroni veni 8oici;il intaInii; omuI mi se pare cUl11into;maniera ~i purtarea Iui mi-au pIacut foarto muIt; nu ste ca. ceiI8oIti; va face onoaro, etc. .>.Iar despre Capitan Gheorgaehi iata c zieea Rizu NeruIos la 20 Ianuarie 1820 mtr'o serisoare catre Ipsilante G u d a s, V, pag. 424): (,Capitan Gheorgachi OJimpiotul este un om emient, bun militar ~i adevarat patriot, ~i astfel fiind, trebue sa fie numit geeralisim asupra o~tirilor lui din Principate. ~i fiindea eunoa~te bine pc inamieul cu care are sa. lupte, est.e eel ma,i eapabil sa apere Tara ~i la caz de ereu~ita a mi~carii din ea ». Vorbind desprc Capitan Gheorgachi, nu nc putem opri de <t relata aiei eca ec spune Trieupis despre coarta Iui eu Tudor Vladimirescu ~i despre moartea ceIni din urmiL Tricupis spune CrL VIadimirescu nu se tinu de juaml\ntuI de Eterist, ~i de aceea fu dfclarat de ceiIaIti Eteri~ti ca inimic l cauzei cre~tinilor ~i tradMor; deci trebuia pedepsit. (~ 18 Mai, zice T r iLa up i s (I, pag. 147-,-1.48),Vladi1Uire~('.u ajunse ell toata o~tirea sa la Goe~ti. Intrc GoIc~ti ~i Pite9ti, unde st<'1.tionaGheorgachi, trece r1i.uIArge~; malurile acestui rQ.u1e leaga 0 pun te, lIe care 0 ocupa de mai inainte Gheorachi cu scop de a nil lasa pe V1adimirescu sa treaca raui. Vladimirescu In-

tiintat ca pl1ntea era ocnpata, trimise ~i ruga pe Gheorgaehi sa-l lase sa. reaca. Gheorgaehi amana raspunsu1 san pentru a dona zi, in care fiind inotit de 400 de soldati a.Ie~ise dUBeel iIJsu~ila Gole~ti. Vladimirescu il primi n fata celor mai mscmnati comandanti ai saL Gheorgachi incepu sa-I mutreze ca JlU se opuse pe cand intl'au Tnrcii in Bucure~ti, ca-~i caIca promisinnile ~i jnramintele. Vladimirescu vroi sa invinovatrasca. pentru neopnnerea.sa pc Saw, zicund cli.nu vrll sa lupte 9i el; dar Gheorgachi replica. Ct1. tul IpsiIan te cun09tea relatiunile lui secrete cu inimicii religiunii, prin r~avea dcspre aceasta probe 3crise, ca 9tia ca el Ii lncurajeaza sa caIce CI1 armcle Principatul, ca prin aceastu. fapta a sa ruina tara sa ~i ca are sa. dea cama inaintea llli Dunmezeu ~i a oamcniJor. Stigmatizaapoi purta,rt?a, llli pcrfida.catre comandantii sai prin moartea nedreapta a unora dintr'in~ii 9i dii.ngaC8. igllranta pentru cei prezen1i aeolo nu mai era pentru viitor; s'a s ctit in acest. interval in auzul tuturom ~i un inscris secret intre el 9i Vladimirescll,scris inaiJlte de inceperea mi~carii revoIutionare ~i care demonstl'a cil 137

VJdimirrsclI flicu eontra-riul de ceea ce trebuia sa faca. Vladimirescll, care ilve.a dispozit;iunea" uar nu ~i capacitatea unui om insidios, se zapaci dt; IllU' ~tra.re 9i nu 9tiu ce sa raspunda. 1ar Gheorgachi, vazand CrLVladimirescu ~c ziipaci ~i ca multi din eei prezenti aprobau cele ce zicea e1 in contra ace. lilia, lIltinzandu.~i manUedespanzura sabia Jui Vladimirescu, care era atar. nata la. perete dcasupra eapului lui, zicand ca nu mai era demn sa 0 poarte ~i eli vroia sa 0 trimita generalisimului. Cutczanta lui Gheorgachi ~i pc VIa. di lIIil'cscliilltililidil ~i pc lIiciunul din cei pre zenti TIUirita. Aceasta obser. v£md.o Gheorgachi, Indrasni ~i mai mult, rapi din braul lui Viauililirescu pistoalele lui, ~i ordona sa-1 transfere la Targovi~te, ca sa se justifice IJiaintea. jHintului 1psilantc. Atunci il prinscra unii dintre camarazii prezenti ai !ui Ijheorgachi frtrrt Srt.! apere nilileni, 11legara cu manile inapoi ~i-! duser[t sub pi1Ziila Pite~ti; de Molo iI lua Nicolae 1psila:rte ~i-l duse sub paZrt suficicnta a Targovi~te, unde mustrat iara~i amar de 1psilante, fu dus afm'a din ora~ ~i 'u t[.iat bucati de soldati ca tradator ~i sperjur la 23 Mai, fara Srt fie judecat dupii legilc rnilitare ~isa fie condamnat in regula, ci pe baza h/ktiilor ce se aflau in mana lui Ipsilante, prin care se vedea intr'adevar tradarea ~i sperjul'u! I). (,k;tfel s'aaratat ~i astfelde sfar~it avu Tudor Vladimircscu, om care ill/)",abincIe patriei sale, dar din cauza extremei sale !ipse de cultura, a cdueatir-jsale barbare ~i a relei sale deprinderi, considera ca iertate uzul perfidiei, 8,1tradarii, al uciderilor nedrepte ~i al sperjuriei, prin cari se distinse pu/'tarea sa din urma I). . (1ar dupa uciderea acestuia, 1psilante numi ca ~efi ai o~tirei pe cei doi mai Insemnati comalldanti ai lui, pc Hagi-Prodan, sarb, ~ipe Macedonsehi, Homan, care purttt numele originei sale din Macedonia I). Astfel cste descrisa de Tricupis cearta lui Capitan Gheorgachi cu VIa. dimireseu ~imoartea lui Vladimirescu, ~iastfel este judccata ~i de toti scriitorii greci purtarca nationala a lui. Despre uciderea lui Vladimircscu Pouqueville difera de 'fricupis intru aceasta ca el spune urmatoarele (Hist. de la reghlb. de la Grece, vol. II, pag. 353 jos -354): « Enfin Ie troisieme jour, Theodore Vladimiresco fut romis Ii Caravia, qui ordonna de Ie decapiter, et trouva dans la doublure de son dolman une valeur de cinq mille ducats en or ct en pierreries dont il s'empara I). Despre acest Caravia, numit ~i el comandant -Je Ipsilante, ~i de ispr/1vile Iui in revolutiunea din Romania Ia 1821, vezi h Nr. 230la [ani F'armaeki. G u d a s (V, pag. 429-430), relatand ~i el, dupa. .nglezul istoriograf al revolutiunei grece~ti Go I' don, cele Intamplate 1(\ iTolqti intre Vladimirescu ~i Capitan Gheorgachi, spune ca Vladimirescu, cund vazu Crt ~i Prodan ~i Macedonschi ~i alti ~efi de panduri aprobau pc Capitan Gheorgachi ~i declarara ca de acum inaintc recunosc de ~ef al lor jWacest din urma, puse mana pe sabie ca sa se arunceasupra lor, insa cu totii strigara: du-te, sperjurule, sa Iii judecat» ~i Capitan Gheorgachi eu ';/I'nauj'iisai iI legara ~i-I dusera la Pite~ti, etc. I). 138

"8."'

'._-'---

Sunt eu totnl naive afirmarilc lui Tricupis ~i ale a.Itora ca Tudor Vladimirescu so za,paci,di Gheorgaehi Ii diJ,du 0 pal:na inaintea comandantilor i ~i cn se Ia.sn sa fie ]egat fara eea mai mica rezisten~a. Intclegem cuteanta lui Ca.pitan Gheorgachi, fost armatol, fin de armatoIi inspaimantat,ori e ]a Olimp, da,r ~i Tudor Vladimirescu ~i oricare alt militar ar fi fost este mposibil sa ne imal~inam ca n'a rezistat ~i ca n'a pus mana pe pistoalclc n bran, ca sa se apere. cum vazn ca i se ]uase sabia atarnata in perete, lucru aecsta de necrezut. Tricnpis spune ca sabia lui Tudor vladimirescu era atarta III,perete; se poate una, ca. aceasta.? Apoi Tricupis vrand sa ina1te cujul lni Gheorga,chi, tocmai il scoboa,ra cu amanuntele de necrezut co ne !..Adevarul cste ca, ~i uiml ~i altul emu animati de aeeea~i dragoste pcntru trie; Vladimirescu pentru Homania., iar Gheorgachi pentru liberarca turor crp.~tinilor de sub Turd, ~i ca, la Gole~ti Capitan Gheorgachi dintr'o Hma mai caldrt It j'ost provocator, ia,rVladimirescu se apara, dar, tradat ai sai, coda numarului ~i cOll1plotului, ee i se urzise ~i cazu victima. Despre luptele lui Capita,n Gheorg3ochiCll Turcii in Romania, ~i despre rajul sau am vorbit l.t Nr. 230130[ani Farrnachi, unde trimitem pc cetitor. sa vacla ~i rolul trist ee a jucat Ipsilante ~i paclttosul de Caravia, care, mit din senin cornandant ~i el de Ipsilante, compromise totul cu IUptil, cladu Ia Draga~ani in contra ordineior exprese ale lui Capitan Gheorgachi. pta pe care 0 orclona ea sa-i rama(\ gloria, de invingatorul dela Draga~ani, sa pc .care 0 para,si fugind. La Nr. 2BOla lani Farmachi sc vedc ce a facut apitan Gheorgachi la Draga~a,ni dupa fuga lui Caravia 1) 1;ialtora,. Dupa catastrofa dela Drrtga~ani, IIJsilante se decise sa fuga in Austria u cativa din ai sai, parasind pc cama,mzii lui de ieri la discretiunea Turcilor ci afara de vreo cincisute de ost{t~i,cari formau trupa, de elita a lui Capitan heorgachi, osta~i vcterani, otcliti in luptclc cu Ali pa~3o~i fo~ti soldati dr matoli de pela Olimp, restul era 8,dunatura ~i nu gandea 111, lupte, ci la praaciuni ~i 130 fuga. Planul sau de a fugi in Austria Ipsilanti nu-l comunica ecat nUl11a.iIui Capitan Gheorgachi, caci, spune T r i cup i s (I, 157): Cuno~tinta co avea. dcspre caracterul ~i valoarea lui Gheorgachi ii dadc,t ncrederea sa-i descopere acest scop a,1sau ~i sa-i ceara ~i sincerul sau conurs. Gheorgachi nici de increderea lui Ipsilante )lU se arata nedemn, nici urd nu ramasc la cererea lui, de~i 0 considera ca foarte vatamatoarc ~i pentru pta comuna ~i pe.ntru sine; pentru a,eest scop tril11iscde a.colo pc unii din omandanW suspccti cu pretext de H,ocupa ni~te pozitiuni strategice, da,r n realitate sa nu incomodeze pc Ipsilante la plecarea sa. Dar ceca co l110dita psilante sa faca pe aseuns, foarte multi din cei de subt 01 0 faceau pe fata
.

I) Caravia, fugind deJa Jupta doJa Dragii.~ani,se facu nevazllt ~i trecu in teritoriul ustriac,lara a mai da ochi Cll tovarii~ii sui, pe care Ii parasi I/i dela cnre se t.cmea sa n pA~eaB9i1:. (I"i 1i m Qn, H, pa~. 183 184), cava

139

f.]crgand, dupa infrangerea dela Draga~ani, sprc fcuntarii, ca sa scape U1 Tmnsilvania. ~. .Amallunte despre cum fugi noaptea Ipsilante vezi la Nr. 230 Ia lani FOima.cM.Po u que v i II e (Regenb'. vol. II, pag. 366-367) judeca. foarte aspru purtarea militara a lui Ipsilante in revolutiunea din Romania: «II se traine jusqu'3oux portes de Bukarest sans oser s'y montrer; il retrograde, quand il faut marcher a l'ennemi, et au lieu de se devouer avec les Hetcnates, il fnit en tcndant des mains suppliantes aux agents charges de l'enchainer. C'est aprcs une tolIe ignominie, que celui qui s'etait intituIe Repr6s'!l1tantet agentde la Grece adresser un ordre du jour injurieux a.ceux qu'i! ose a.vait traitreusement abandonnes 1). Pe cand dar toti gandesc Ia fuga, soldafii hnita.nd pe lpsilante ~i lpsilante pe soldati, singuri cari raman la postullor
I,W fost numai doi ~efiMacedoromani,GheorgachiOlimpiotul din

Vla.holivade

de pc Olimp ~i lani Farmachi din comuna Elata din Mact:donia, compatriofi ~l amici ncdespitrtiti ~i camarazi de armeinseparabili unul de altul in tot eursnl revolfufiunii din Romania ~i pana in ultimele momente ale morfii )(11' (Vezi cauzele acestei amicitii intime Ia Nr. 230 la lani Farmachi). Gheorf;<"JhiOlimpiotul, decis a nu-~i parasi postul, conduse pana 130 granifele auf'triace pe lpsilante ~i se intoarse inapoi. lata CUIlldescrie F i 1i m 0 n (II, la pag. 190-191) despartirea lui lpsilaJltc §i Capitan Gheorgachi la granita: (cSosi in fine ceasnI despartirei a
.---.----') «Soldats, leur dit-il: non I je ne souillerai pas ce nom si beau et si honorable en vous I'appliquant. Laches troupe au x d'oselaves, les trahisons et los trames que "a us aviez ourdies me forcent a. veus abandonner. Desormais tout lien entro vous et 'no! ~st rompu. Je porterai seulement au fond de mon ame la honte de vous avoir c.'>mmande. Vous avez dementsi vas aerments. vons avez trahi Dieu et 111. patrie; ous m'avez aussi trahi au moment OUj'esperais vaincre 1m mourir avec vous t. Aiurea Pouqlloville (regener, vol. II, 364, randul 0) spune des pre Ipsilante ca 111.Draga~ani, unde a spus in ordinul de zi« Vous m'avez trahi au moment ou j'esperais vaincrs ou mourir., spune cii tocmai aeolo: il tI'elatl pas a 80n poste »; iar la randurile 7-20 tot de la pag. 364, Pouqueville, dupa ee mai sus vorbi despre fuga lui Caravia.dela Inpta de la Driigii~ani, adauga: «Le bat.'\ilIon saere (a. co nom quel fran9ais retien11m S€S larmes?) immobile, envoie, rC90it. rend mort pour mort et succombe. Cinquante de ses guerriers qui Petaient fait jour 111. balonnette a. la main. entendant battre Ie rappel, reviennent sur leurs pas et tombent victimes de co stratageme ~mp!oye par les Osmanlis , qui s'etaient empanS! des tambours des Reteristes. lis lie ~(>Ilt plus, Irs Tures celebrent leur vietoire par des chants impies, quatld Z'intrbpide '}eorges du mont Olympe, aussi rapide que l'eclair fond sur eU:I:,les sabre, les disI r.rse, s'empare de l'artilZerie des chretiens, reconqllierl Zedrapeau dll Pheni:l:, el rentrd aver.ces iropMesa Rimntk. Couvertde sangee de bless"r", it clemande OUest HypsiI,m/is, dans quellieu ,e troulle !'armee ? Are dropt dar Pouqueville la aspra judeeata ce face lui Ipsilante. Vezi continuafia Ita~iunei de mai sus la No. 230 111. lani Parma chi, unde se vede ciLoei mai coreefi ,i .~; mai viteji ~i adevarafi militari in revolufiunea din Rominia au fost Maeedo-roma.llii ('!1piian Gheo:gachi, lani Par-machi ,i Tana.,,/!BurHdd din C8.rpenisiu de la Agrafa. 140

doua inimi, pe eari Ie uni sincerul amor al patl'iei, onoarra.~i credinta.,Despartindu-se Ipsilante de OJimpiotul ~i OJimpiotul de Ipsilante, se imbra~i~a.raeu 0 11feetiunefrateasea, udand unul a.ltuia. obrajii eu lael'imi, pe eal'i 10 produe nesucccsul de mari sperante pentru patrie ~i amintil'ea. inca vie a atiJ,tor amal'e sufel'inte in a~a Beurt timp. Seena a fost fOMte duioasa provocand la.crimi reeiproce ~isuspinurile tuturor eelor en IpsiJante ~ieu OJimpiot.ul, ~ide abea dupa eateva momente au putut sa.se desparta unur de altul ~i sr~-~i ureze din inima. reeiproe: ~ la revedere f,n patrie ». Dupa fuga lui Ipsilante1) ~iimpra~tiereao~tirilorsale, Capitan Gheorgachi ~i rani Farmaehi in fruntea a vreo einci sute de veehi soldati ai lor, eari Ie ramasera eredineio~i, douB.luni de zile, intreg Iulie ~i August 1821, luptau necontcnit eu Turcii prin muntii din partile Curtii de AJ'ge~ava..ndu-~iun laga.r fortificat pe muntele Brea.ea. Capitanul Gheorgaehe eazuse bolnav de

. intristare ~i prin Septemvrie, facandu-se sanMos, se retrase impreuna eu Iani
Fannac;hi ~i cu 350 de soldati, ee-i mai ramasera, spre manastirea Sec-udin ~rolrlova, de un de gandea sa. se apropie de Basarabia pentru a-~i proeura. ma.iu~or munitiunile de razboiu. Pe eand ei erau ae010 ~i faeeau eatcva fortificatiuni provizorii in jurul manastirii, pc nea~teptate sunt inconjurati din toatc partile de un nnmar mare de o~tire turceasea, ~i dupa. ee fura re8pin~i so inchisera in manastire eu cati soldati Ie mai ramasera. Somati de mai multo ori a se preda, raspunsera cu focuri. Capitan Gheorgachiera inehis in clopotnita ma.nastirei numai eu unsprezece oameni ~i de a,colo lupta. Cand Tureii da,durafoc caselorde lemn din jurul manastirei ~iva.zuca nu mai era speranta dad), vre!i, tugi!i, vii deschideu singnr ~a

de aparare mai departc, zise catre tovara~ii sau: Eu am sii mii ard, ia.r tJoi. Tureii vazand desehiza..ndu-se u~a,na,valira en totii in clopotni~a.,dar deodata. Capitan Gheorgaehidadu focbutoaielor de pra.fdinauntru ~ifura toti arunca~iin acr ~iCre~tini~iTurci, afara de un singur soldat a lui Capitan Gheorgachi,care seapa viu. (T r icup i s, I, pag. 164-166). Astfel a fost sf!r~itul lui Ca.pit.anGheorgachi; iar despre [ani Farmachi veri la Nr. 230. F i I i m 0 n (II, pag. 212), facand aprecicrea lui Ca,pita.n
{( I>.

Gheorgaehi, sfar~e~tc eu urmatoarele cuvinte: Ultima insr~ deciziunc ~i moartea de martir a lui Gheorghe Olimpiotul cuprindc ceva mai presus de
{(

natura omeneasca,arata eeva dumnezecsc,pentru e,Lrc aeest fidel cultivat.or
(yewpyor;)al planurilor mari ale Celui de sus pentru elenism. ~i mort onoreaza, Grecia mai mult deeat 0 onora, cand tra.ia ». Iar T I' i e u pis (I, pag. 167), dupaccnarcaza.ntamplarile i delam!nastireaSecu,zice urmatoarelc: (f Lupta dela Secu este ultima sccna a dramei razboinice din Princ-ipatele Dacici, r.a.reineepll la 22 Februarie ~i se termina la 22 Septemvric, adica. dura ~eapte luni int.regi; ea seineununa. prin moartea lui Ghcorgaehi, cel mai glorios
1) Pe \a juruii.taoo&lui Iunje 1821. 141

polemarch, eel mai onest barbat ~i (:el rnai inlocat ~i cel rnai crediocios amie 801 acestei lupte de ~eapte Illni. Demna de remareat este IUl'ta pana la moarte

a acestui barbat; putea sa se refugiezein tara straina. ~i sa scape, precum
_

~i ceiIalti conluptatori ai sai, fara sa fie socoti-t ea dezortor; dar ramase de bUlla sa voic, de~i apasat de 0 boala grca ~i lunga intr'o tara pil.rasita de toti ceiJalti ~ide iJlSu~i~efullor. 9i nu di,ma,se,nici nu lupta, nici nu muri cu speranta de a invinge, caci speranta, de victorie nu mai era; niei nu lupta lupta mortii pentru sprijinirea cauzei libertatii, caci C<'tuzara pierduta; dar ramase, lupta ~i e muri pcntru onoarca sa militara, pentru juramantul sau -~i_pentru patriotismlll sail; subt ni~te astfel de imprejllrari omenirca trece peste natura oi slaha I). Cii,pitan Gheorgachi nu-~i dadu l1umai vieata pentrn eauza libertatii, dar i~i saerifiea ~i averea sa, eaei corpul sau de elitii. de eiJlci Slltl.'de soldati 11. intretinea din pUl1gasa ~i pe cand a,ltii luau leluri, el cheltuia din banii sai pentru izMnda eauzei libertatii. F i I i III ()n (III, pag. 342, nota a dela NT. 211) spune ca Stana, nevasta lui GheorgacM, imprumuta. Eteria greceascaell 5.500 de galbeni eu chitanta subscrisii. de Ipsilante ~i 1m promisiune de a-I se pl1l,tide viitoarea,casierie nationaUL, ~i intreba: «Oa,re i s'au plittit vreodata Stanei, care muri la Atena, sau ereziJor ei cari traiesc dupa dansar». La aceasta intl'ebal'f' a lui Filimon i~i lull,voia sil raspunda. G u d a s (V, pag. 437-438) zicand: «nici nl£ s'att pliitit, nici n'att sa se lJli1teasca,~i ada,oga cil.probabil erezii sa- n'aibii. nici 0 pretrntiun'o, da.r daClt nu Ii se plate~te datoria, oarc fiica lui Gheorgachi Olimpiotul, C<'trrtrac~te, nu merita oare C1~ i se faCt~ sa o recompensa ationala,rama,~a cmaritata~isaraeapana la varsta de cinci. 1. n n
zeci de ani trecuti? I).

Capitan Gheorgachimuri la vars1.a. e 50 de a.ni(F i I i m 0 n, I, pag. 94), d iar Ial1i Fannaehi de 70 de ani aproape (J!'i I i 1Il0 n, II, }Jag.211 sus). G u d as (V, }Jag.409 ~i 438) ne spune ea 111. 1872 traiau inca un fiu a lui Gheorgachi, numit Milan ~i 0 fiica numita Froshla, in vanta de cincizeci de ani. Trebue sa mai repetam a.ici ceca oe am spus ~i aiurea ~i la Nr.230 la lani Farmachi, ea, adeca o~tirea zisa arniiu{easciia Domnilor Valahioi ~iMoldovei nil se compunea de Albanezi, mahometani sa.u cre~tini, ci numai de soldati ai capitanilor R{)manidin Tureia. Aeeao~tire arnil,ututeascii. compusanumai era de Cre~tini, nU ~i de Turci. Daca dar Turcii Albanezi nU emu admi~i in ea, eu atMa mai pu tin crf'~tinii albanezi; c[tei Albanezii ere~tini n'au avu t armatolii sau capitanatc, ci numai Romanii (Vezi ~i111. 138 ee ziee Po u que v ill e pag. despre aceasta, Arnautii sau $chipetarii (adiea Albanezii) despre care vorbe~te Po u que v i II e (Regener. vol. II, pag. 353, ra.ndurile 13-16) ca formau eorpul de elita a Iui Capitan Ghoorgachi, nu erau Albanezi, ci Romani ea ~i Gheorgache Olimpiotul. lata ce zice Po u que v i II e: «Lc guerrier du mont Olympe, eleve parmi les a1"lnatol?:sde la Thessalie, accompagne de quatre cents schhypetarschretiens, nes commelut: dans les camps etc. to Arm1!,toliit~i compuneau o~tirile din Romdni Ilumai. Gbeorgachi Olimpiotul, ]42

armatol ~i nepot de armatol, caci era din familia Laze~tilor, rcnumiti anna,toli pc la Olimp, expulsat de Ali pa~a din capitanatul sau ea ~i Nicu ram ~i altH, ce a faeut eu vechii sai soldati, cu cari lupta atatia ani la Olimp? N('gre~it ca-i aduse la Bucure~ti ~i pc aceia ~i pe alti ai altor capitalli, care ramascdl disponibiIi, dcprin~i numai eu armele. Aeei Arnauti sau Schipetari au fost dar Romani ea ~i Gheorghe Olimpiotul. Costumul fitcu ca, sa fie llUlUitiArnauti, costum obi~nuit de armato1ii romii,ni in timp de razboiu. Gheorghe 01impiotul, fiindca a fost il1separabil de 1ani Fa?"1nach~. este canta,t in cantccele populare grecc~ti imprcunit eu el. Vezi Pas s 0 v, IJag. 167, cant. CCXXVI; }lag. 168-169, cant. CCXXVII; Fa u r i c J: "01. II, pag. 39-43 biografie, ~i pag. 44-53 cantecele. Despre moartea. JUl Capita,n Gheorgachi vezi ~i Pouqueville (Regener. vol. III, pag. 184-189). Vezi~i la Nr. 230 la lani Farmachi. Vezi, dupa eetirea celor Rcrise aici desprc Capitan Gheorgachi, cele intamplate lui Odiseu Andrutu, in cearta ell frateJe Jui Alexandu Ipsilante in Grecia; multe din cele zise aici despre purtarea lui Ipsilante ~i din cate s'au spus la Nr. 230 la lani Fannachi explica ca justa. indlgnare a lui Od1:seu ndrutu in contra lui Dimitrie Ipsilante, fra.telccelni A din H.o'llania, care, fara nici un merit. militar vroia sa eomandc unoI' armatoli experti ill lupte, prin simplul fapt ca era. fratele cclui din Romania. ~i plin urmare reprezentantul lui ~i ~cf suprelll al o~tirilor rcvo\u tionare din Grecia. Capitan Gheorgachi Olimpiotul cste una din figurile mari ale armatolilor. Romanii dela OIimp au trait de totdeauua indepcudenti, ~i in timpul dominatiunii turee~ti paua. III.Ali pa~a,-satrapui Epirului, in loc do bir, nu trimitea,u de catunmic pe§che§ Su1tanciVa,lide ~iseadministra.uei singuri, avand dB ~di pe armatolii lor. Ca toti armatolii din cele1a.Jtepa.rti locuite de Homani, a~a ~ieei deJa.Olimp au aratat mare vitejic ~i tenacitatc pentru mentinerea drepturBor lor scculare. Printre multi armatoli vestiti de pe Olimp sunt de notat urmatorii: Pauu Zidru, fiul sau Fotu, Bizioti, Siru, Nann, Nicu Tara, Vlaho-Todor,Capitanii Laze~ti: Iotu Lazu, Tolia, Nicu Hristn, Lambru, Lioliut Diamandi, Dinu, Costa, Lambra.chi ~i Gheorghe Olimpiotul; apoi Binu, Dra~cu, Dubioti. Velenza.. Caza,verni, Carata~iu. Cutova; Capitan Pliacica, capita,n Sterghin ~i a,lti multi, ca Bajdechi, etc. 1). In nicio carte greceasdi iusa din cate S'(I,U
') Vla.hii din 'resalia in genere ~i dl'la Olimp inRi CII seama, de totdeallna au fost vi. teji. lata ce zice d-I A I f red Ram b II U d in carten. sa: L'empire grcc au dixieme side/e, pag. 260-261: f Les Vn.laques, de langue latine, n'a.vaient pas, commc les Grecs, Ie respect il)1Jr dll gouvernemcnt. D'ailleurs, assauvagig par Ie contact des ba.rbares au milieu desqlleh; ils I!taient emprisonn!\s, !\Ioign!\s de la. mer, enfermes dans ces montagnes qui. deplli& Hercule jusqu'lI. nos jours, u'ont jamMa vu s'interrompre les traditions du brigandage. ita etaient de,-enus bientot une deBraces les plus turblflentes de I'Empire. Ils etaient rl'jncOllnuodcs voisins pour le5 colons dela plaine, pour les S!avp-s qui lea a.vnient d6poaa6des, 143

SQrispanaacuma. despre ace~ti armatoli n'am v/i.zut sa. so spun a. eil.ei au fost

Romani. Grecii i-au trecut ~i pe ei ea, Greci, ca pe toti arma,tolii rom4ni (vezi I. p. 120); nu numai atAta, dar chiar cAndeiteaza pc vreun seriitor strain, care vorbe~tedcspre vreun armatol ~i spune ea a fost Roman, ei omit
pour Irs colons de la. plaine, pour les Slayes qui les avaient d6possedes, pour les Greca contre lesquels ils somblent avoir nourri I'eternelle aversion du latinisme contre l'hel16nisme. Ce sont eux, assure Niceta.s, a propos de caux du Balkan qui ont appris aux Bulgares it. detester les Grees 1). Quant a ceme du Pinde ou de In Grande ValachieJ),
agiles comme chevres, ils a"aient coutume de descendre les montagnes sur les territoires grecs, de piller et d'enlever les habitants. L'histoire ne nous dit rien dos campagnes qui furent dirigces contre cos derniers pa.r les strnteges de la Hella.de ou de Nicopolis. Benjamin de Tudela, qui assure qu'aucun generaln'a pu encoree'/Ivenir Ii bout, laisse supposer de 110mb reuseslentativeset de nombreu.x echechs de Ia. marechaussee byzantine I) t, «Au XIV siecleencorela Grande Valachiectait: «une des plus dangel'euses conlrees de l'Europe 0: la gra.nde Compag,nie catalano eut des peines inouies a.s'y fmyer passage I) t, Yezi §i III.pag. 133-6 din aceastii. carte a noastra. « Les "alaques du Pinde et dela. Macedoine, naturellement int.elligents et bien doues, se distinguent d'une faQon remarquable dans les lettres, l'illdusl;ril! et Ie commerce.,. Des Chroniqueurs byzant.ins "), nous disent qu'au VI-e siecle (57~!) il Y av:dt les Vlaques en 'l'hessalie, slIjets ficIcles des empereurs byzantins at fournissant toujours avec em, prcssements de "o.leureux bato.illons contre les envahisseurs qui "enaient du Danube.

,

Ils se sonI fail l'emar'1uer l'tipoquedes KlepMes par leltr passion violenle pour la Ii

liberte,

se cOllsiderant comme partie intcgra.nte de l~ nation grecque. Transfonnanl, lorsque la lyrannfe des Musulamns devinl in,~ul)ortable, les Gorges du Pinde et de I'Olympe en refuges fuges .) sacres de la liberte grecque, protestant toujours contre ses bourreaux, ils chantaienl les 80uflranees Mroiques de ceux qui avaient glorieusellleni succombt!: en faisant usage de la muse populaire grecque, en monlrant des idees et des sentimenls hellfiniques, ils fournirent It l'hisloire de la Greee pleiaded'illustreset noblesArmatoles Kleptes,heros naune el lionaux, pro/esseurs de la nation, et jusqu'd 1108fours ils se sonl 1/totltres protecteurs intel. ligelils des choses, de Z'esprit, reliant tou;ours la grandeur et la gloTie de l'hellenisllle et mettallt Ii son service une ineqmparable ardeuT pa.lriolique manifestee par tout d'oellv res gmndes et gentireusest. In bisericile din satele romii.ne~ti PatrilLrhia din Constantinopol nu pormite a se sluji in limba roma.na.. Precum catolicii cred ca. nu se poate sluji 1110 catolici ill alta. limb:!. declit in cea latina, tot a~a. ~i Arhiereii Greci spun Romanilor ca. nu so cade Is. ortodoC§i a so sluji in biserici decat numai in limbo. greaca. De aceea pana. acuma Ma.cedoromanii, afara. de pu~ine excep~iuni, au in bisericiJe lor inca limba greac5., o.~a cil. poporul, mai ell seamii. femeile, nu inteleg nimica din cele ce se cetesc in biserica.

1) N ice t a s, Urbs Capta, p. 83!. ') «Entre la Thessalie et I'Epire. Cf, Len 0 r man d,La Grande Va/achie; R ij. s I e r, Dacier und Romanen, Vienne, 1866~. ') «B e n jam in de 'f u del e, Ititmari.u'III en 1173, trad. Barra.tier, Amsterd. 1734 t. I) «M u n tan e i, Chronique, Mit. Buchon, p. 474.. 6) Am fi foarte recunosca.tori anonimului Eli?1sa ne spurta carl cronicari bizantini zic acea.sta.. ')Ve~i la ~, 106, 144

din cita,tiune cuvintelc unde se vorbe~te ea a fost Roman (vezi la Nr. 250) 1). Dc abea in timpul din urma. Un Grec, subt pseudonimul un Hellene, intr'un arti<;olintituIat: LesCoutzo- laques,publicat in RevUe Geographie, aris, V de P 1889, quatrieme Iivraison, Octobre, pa,g. 241-245, ~i-a Illat inima in dinti ~ia spus cli.armatolii dela Olimp a.u fost Vlahi. lata, cateva pasaje din aeest articol: 'foateaceste sunt exacte, insa autorul a VOl' numa.i de armatolii dela, bit Pind ~i dela Olimp, pe cand noi in carica noastra demonstram ca tot ce a fost arma.tol a fost Roman, ca institutillnea armatolica a fost exclusiv 1'0-

maneasca ~i ca armatol gree n'a fost niciunuI niciodata.
Anonimul in chestiune, dupa, ce a facut atatea laude Romanilor ~i a spas ca armatolii vlahi dela Pind ~i Olimp all facut din ace~ti munti aziJuri sacre ale liberta[ii greee~ti,eu alte cuvinte ea Grecii in loc sa ]upte pentru libertate fuge30u ]30Pind ~i OImip sa se puie sub scutul 3ormatolilor romani, cari s'au distins prin pasiunea lor violenta pentru liberate, adauga. in cea mai marc contrazieere cu sine insu~i urmatoare]e: «Le nom de Vlaque a eteapplique par les Ronw.insa une elasse paysans de esclaves, basseorifiine et deda1:gulJsAceasta este 0 minciuna intai, apoi de ».

chiar un aItu], da.caar fi 30vutindr1isllealasa spuna despre Vlahi ca sunt 0 clasade tiirani selavi, de origina basar;i dispretui[i, Grecii, ~i nmi cu seama grecul anonim, care vcde in reprezentantii Vlahilor atat-ia ilu~tri ~i nobili Armatoli ~i Clelti, cari devenira eroii na[ionali ai Grecilor, at&tia bineHi.catori ai elenismului prin atatea faptc mari ~i gcncroase, etc., ar fi tn'buit. sa,

protestcze sus ~i tare. Vedem uar ca tocmai Grecii, cari cunosc valoarca RomariiJor ~i simt bincfacerile lor ~i care trebuia sa protestezc, tocmai oi insy,lt(l. neamul romanese.f;)ipentru ce fac oi aceasta? Pentruca Romanilor din Peninsula Baleaniea dela 1861 incoace Ie t1'asniprin ca.}) idee stram:e 0
pcnt1'u Grcci, aceca de a se instrui prin ~coale in limba lor nationala, ea toato popoarelc civilizate 2). Cultura nationala progreseaza de atunci din zi in zi, sentimentul national ia avii.nt mereu, ~i in fine VIahii sunt astazi in plina, de~t.eptare nationala. Grecii in loe sa aplaudc la aceasta intreprindere a de~tcptii.rii nationale a fra~ilor lor Romani, in loc sa Ie spuna 0 vorba de bun augur, urandu-Ic succes bun, ~i sa-i incurajeze, sa-i ajute ~i sa-~i arate recuno~tinta 3) catre fiii acelor fail11o~iarmatoli ~i clefti cu pasiunca violentil,pentru Iibertate, cari f1i,cura Pind ~i Olimp ni~te aziluri sacre ale din libertii[1:igreeer;ti, ari dadu1'a.ctitoriei Grcciei 0 pleiacla de ilu~tri ~i nobili c
---I) Vezi §i alte artificii grcce§ti spre a nu respira. ca cutare sau cutare capitan It

lost RomAn 1110 a.g.143,vol. I. p 2) Pana atunci Romanii aveau (§i.. u imca in multe locuri)in. §coliexclnsivlimbs a
elena. ca in occident limba latina in veacul de mijloc, 3) Vozi III.pag. 74 ce datore§te elenismul rasei va.lahice dllpa.ideea bunului mell amic D. Lambride. 145

armatoli ~i clefti, cari devenira eroii naJionali ai G,.eci~~i,profesori ai natiunei grece~ti, ~i cari pana in zilele noastre s'au aratat protectori inteIigenti ai lucrurilor de spirit etc., ale Greciei, zic, in loe de a~estea s'all pus guvern, Patriarhul din ConstantinopoIe, Arhiereii diq Turcia, COllsulii greei, Siloguri, societati ~i tot feIul de agenti, sa, stinga mi~carea na.tionala a Romani/or. In timpii din urma, vazand ca !lU mai pot sa Ie inchidi1 ~coale ~i sa 'opreasca avantul national 11.1 lahilor, Grecii nu inceteaza de a-I Injura prill V jurnale, facandu-~i 0 placere de a-i porccli CUJoVlak,; (Kou'm66Ao:xoL), ar d ]Jereu~ind ~i cn aceasta, acuma prin antOI'llI anonim 11,1rticolului din Revue a de GeograpMe inceardi un ultim mijIoc in contra VlahHor, Mela de a-I face 1;11e fie J'l!~ille de numele lor ctnic de Vlah prin scomirea lor ca Romih.ii I prill Vlak int.elegeau 0 elasade larani sela,vi, de origina basa ~i dispretuiti, ~i prin urmare ca Vlahii poartii. un nume de selavi, ~i cred ca ~tstfel au sa-i faca sa-~i Iepede numele de Vlak sau de Roman ~i sa, adopte acela de grec, ca sa-~i ascunda opro~iul nation.il! Aceasta s'a publicat negre~it ca sa . ajunga 130cuno~tinta Vlah1;lor.Dar din )lenorocire pentrn Greci niullele de greela Vlahii din popor are 0 insemnare mai rea decfit l~,Francezi; caci cell, mai mare insulta ce poate face un Roman 111, alt Roman este de a-I spune un ca, rste Grec, pentrncaprin Grec ei in1eIcg ceva, josnic ~i fnjositor. Grecul modern pentru Vl11,hi estc ceva mult ma.i injosHor decat gmecu.lj~s11,1 omaR niloJ' ~i iata pentru ceo Grecii, dupa stralucitele fa,pte ale armatolilor ro~ mani in rcvolutiunea dcla .1821,f11,pterczutc in Europa ca facute de GreC£, c J~iIllara numcle de Elinl:. Accst nume provuaca. rasulla R.omani, cand l'aud; eaei la ci acpst cuvant msemne;J.za ria;:,~icont.rastulcc observa,intrc Grecul u pc care 11dispretucsc ~i llumele de uriag ce-~i da, numindu-se Elin, cxeita J1cgre~it Ianga dispret ~i ras.ul. HomanH, cand vorbesc de Greci, ii nu~ pc iar nu mesc aranio§i = ri\.io~i, in Romaniaprin capriira.ioa,'3a se intelegc . <tItceva deciit un Grcc. GrecHdar Ilumesc pe Romilnii din Peninsula Ba,lcaniclt Kouw66AO:XOLRomani schiopi (dupa cum cred ei), iar Romanii = ii numesc an'i;niogi= raio~i. Albanezii din Grecia prin Greai int.cleg salaVl: (8 a t has, Documents inMits, relatifs a l'kist. de la Grece01,(, moyen age,vol. IV, pag. LIII). Pentru odgina numelui Vlah, Valah recomandam anonimului din Revue deGeographie citcasca deocamdatacartea d-Iui H. D'A1'sa b 0 is de J u b a i n v i II e, Introduct,:onIi l'etude de la L-itterature celtique, Paris, 1883, pag. 10-16, unde va vedea ca Romanii, departe de a numi pc a1tii Vlahi, erau ei numiti Vlahi de catre altii in Orient ~i ca derivatia co da anonimul Elin cuvfmtu1ui Vlah, Valah nu este cum crede d-sa dela radacina de unde ~i Villaggio, village, villano, ~i Vlah J1Uinsemncaza paysan, cum erede d-sa. Anonimul Elin la finele articolului situ, vorbind despre eele patru mari triburi ale Romanilor ate de Pouqueville l1umele Perebi, d cu de Da.sareJi, ruzi ~i Bari, face un fel de scamatorie 9i-i scoateGreci,. in speB cia] vorbind despreVla7~ii Bui, pe <mri GrecH ii numesc ' A?6~\I~r66~o:xoL, 146

,------.--

niei pe ei nn-i nume~te Vlahi, ei iara~i faeltnd seamatorie ziee; ils participent egalement du caract ere, du sentiment et de la langue des deux peuples grecs et albanais». Ne miram cum D. Drapeyron, directorul periodicei « Revue de Geographie» permite a se insera in revista sa ni~te asemenea copilarii illsolentc eu prctentiunea de a lumina lumea desprc origina Macedonenilor, scrise de nn grec in mod anonim. Numitul domn anorum Elin, dupa co a lumina,t indeajuns pc public dcspre Macedoromllni, intr'un alt artieol, publicat tot in ReV'1U3 Geographie (1890, Livraison de septembre), 11vrut sa.-l de lumincze ~i despre Romanii din Romania tot pe aeela~i ton. Colegul men, de la Universitatea din Ia~i, dol AI. Xenopol, iJltr'un artieol eminent inserat in ReV'1U3Geograpllie in 1891, janvier, pag. 38-50, a raspnns anonimului de d Elin intr'un mod a~a de bine doeumontat, incat ra.spunsul d-sale poate sarvi ca raspuns pcrpetuu stereotip la toate veleitatile Grecilor. Vezi la pag. 139, 141 ceva relativ la Dimu Lazu din familia Laze~tilor, din cari era ~i Capitan Gheorgaehi Olimpiotul. Vczi ~i la Nr. 226 la Capitan Diamandi Lazu. Rdativ la accst din urma" la pag. 205 la mijloe, gre~its'a pns ca fu ueis, deci sa se eorccteze, caci nu fu ucis, dupa cum au fost uci~i Ili~te alti capitani, mentionati I1colo, eu perfidie de catre un pl1~a. Vczi la Nr. 72, I. p. 173, pe armatolii dela Olimp ~i de aiurea in luptelc de corsari in contra Tu1'cilor. Vczi la Nr. 226, unde se constata ea. Gg. Olimpiotul ~i cr~pitan Diamandi emu Irati ~i fii ai lui Nicu Lazu. In cantecele popl11arc grcec~ti Gg. Olimpiotul este designat ~i cu civintele; TO (L~XpO Acx~61toUAO ==mienl fiu al ]ui Lazu (vczi ~i · Av... re:cupytou, 1toknxov XOCT01tTpOIlTWV ' 7tOAmX(';')V 'En&ooc;, EV 'A6YjvCXLC;, 1. p. 143, nota 1, b). TIj:; 1880,

rANI RANGU 247. lam; Rangu. Dcspre aeest armatol avem 0 monografie recenta serisa dc I. Panu Rangu, un nepot de frate al lui I. Rangu. Cartea. cste intitulata:

·

Icu&wou

n.

'Pciyxou,

0 :ETpOC't"YJyOC; 'Pciyxoc;

y.oc"oc 'to 1821,

in EV . AOYjVCXLC;,

1891, Dupa acest autor, pe care il vom cita aiei Cll simplu numc]e 'P&'yxou,

armatolulI. Rangu 11.1' originar din satul Got1"§tidela Pind, de unclea fost fi ~iun a.lt arl11atolIani Costasan Iani Cutulida ('Pctyxou, pag. 16). El era
din familie armatolica ~i tatl11 sall Gheorghe Ca armatol era foarto bogat. Gheorghe Rangu, in cearta fiind eu ni~te vcri ai sa.i, fu ucis de ei 'P&'yxou, pag. 61, nota (1). Capitan Gheorghe Rangu a fost armatol vestit in provinciile Valtu ~i Agrafa (' Pciyxou pag. 41 ~i 62) ~i cu marc influcnta asupra. Etolo-Acarnaniei ~i 011re~edinfa. in comuna LUV't'£xvov,ilnde so ~i JlaSCII fiul siiu, viitorul mare capitan ~i general, Iani Rang1t, III.1790 (' Payxou, pa.g. 62). Iani Rangu eredit1\. bogatii1e tatiilui sau ~i mai tarziu capMa ~ialtele mai mari, fiind armatolnl protejat de Ali pa~a.,satrap1l1Epirului, de~i ]47

la inceput aeesta pe ]11. 1808-1809 il prigoni, il prinse ~i-] tinu Lnehisin laning pentruea se aliase eu Su]iatii in contra lui PayxoIJ, pag. 42 ~i 62. ~ani Rangu juca un mare rol militar in revolutiunea greaca. ~i cartea ; d-Iul I. Pan u, · PayxoIJ descrie toate faptde luL Foarte des vorbesc cu ... mari laude despre el ~i F'i Ii m 0 n, (III, 3J9 ~i aiurea) ~i T r i cup i s V (III, 289; IV, 221 ~i aiurea) ~i Po u que v ill e (Regener., III, pag. 432 . ~i aillrea).

.

T I' i Clip i s (I, pag. 314-315) spune en. comunele romane~ti dela Pind!,! Siiraeu ~i Calareji, avand cea dintiti 750 de famiIii, iar a doua 680, se rascu- ~ lara ~i cle la 1821 ~i fnmta~ii lor Consta}ltin Turturi, protopopul Sguru, Iani Coleti ~i Nicolae lanieu chemara in 1,tju torul lor pe armato]ul Ianachi Rangu ~i gonira pe IbraimPremeti, care staliona in ele eu 750 de so]dati,' tJ'imi~i fiind acolo de Hursit pa~a" care Mund asedilt pe AH pa~a la Ianina.' Ia.ni Hangu, dnpa Trieupis, ]e veni ill ajutor, dal' tarziu, eaci venira o~tiri '

numeroase in contra ]oeuitorilor, dupi'\.ee singuri gonira pe Ibraim Premeti'"
~i se impra~tiara, a.~aea fu si]it sa,se retraga ~i Iani Rangu ~i ee] ce sustinu Jupta a fost singl1j"armato]uI Gherorn.balornenos inteeniotis eu paliearii saL S Cine este aeest Gherombalomenosvezi la Nr. 3171). D-I 1. P., . PcfyxoIJ,in cartea so.citata 130eest Nr. 247, protesteaza la pag. a . &7 spuind ea 1. Rang'u nll fugi dinaintea o~tirilor turee~ti, cari arsera cele doua eomune de mai sus. Dar ee putea face I. Ran!7Ueu eativa soidati in contra unui DUmar foarte mare de soldati turei? Deci noi eredem ea se retrase luptand. Cu toate aeestea arma,tolul I. Rangu, dupa. cum 0 spune §i 1. Pan u Pcf-(xoIJ(pag. 68 din eartea, sa), a fost unul din eei mai ilu~tri barbati ai revolu~iunii greee~ti. Fiindca aioi Jloi in aecastrt carte a noast1'a avem de seop mai Inuit it arata romilnitatect armatolilor de eftt a istorisi faptele lor, cari gunt deja serise III cartile revolutiunei grece~t.i, nu prelungim vorln" despre armatolul I. Rangu. Trebue insa ea curio zit ate sa spunem c~ 1.mnatolul Iani Ranguse vede ea pliltea bac~j~uri la ost11~jjsai, eare-i aduceau eapete tl'tiate de Turci ~i-i aducoau multe. I~tni Rangu avea obieeiu a Ie punein saci~ia Ie trimite]a guvernulprovizoriu greeesc. n fine i sefacu I observatiunea cD.acest obieeiu este barbaI' ~i sa nu mai trirnita ~i as~felse Iasa de a Ie mai trimite (' PcfyxoIJ, pag. 83 ~i 54). Aeest obieeiu barbar, yom vedea mai ineolo, ca-l aveau ~i Romanii cunoseuti sub numele de

.

2:'t"pC1:'t'LW't"C1:L, in timpul

venirii Tureilor in Peloponcz ~i mai ineoace §i-I

.

practicau ~i in Italia ~i Franta. ~i aiurca, unde mcrgeau sa lupte ea mereenari ai VenetieniIor. Capitan rani Rangu Ina parte eu chelt.uiala sa \;i la revolutiunea del~ 1.854,facutil. de guvcmul greeesc in .1'esalia ~i Epir (' Prfyxov, pag. 48). El
') Vezi Nr. 317 cifra 85 diu lista numelor din Od/ar-li nude se vorbe~t.t1 despre poetu)
Addle Pnrasclli. Vezi ~i In Nr. 278 la fratH Schilo-Dima.

I

148

, I I

r ~u'i

de Ill~a'~ M'u,ali in vB.rsti de 95 de aui Ii lu ingroput la Misolonghi rntre mormmtulUl Marcu BOJari ~i Lord Byron. (P(~YXOIJ, ag. 42 ~i 48). p . lani Rangu avu un fiu cunoseut eu numele de Dimu Oeliu, care ~i ellua. ! 'parte insemnata. in revolutiunea Ifreaca ~i se distins'e, ajung1l.nd ~i g~neral ('PiXyxoIJ,pag. 11, 12, 34, 79; vezi despre Dimu Oeliu ~i la Nr. 269 din aceast1i arte a noastra.). lani Rangu avu frati Panu, Costa ~i Hristachi c ('PiXyxoIJ, ag. 41, 43, 49, 69; vezi ~i p:tg. 13, 14) ~i un viteaz nepot numit p Gogu'p~YXOIJ(pag. 81), care fu ucis in revolutiunea greaea. Numele do Panu, Celiu 1), Gogu ~i Rangu pe cari Ie gasim in aeeasta familienu sunt nici greee~ti,niei albaneze~ti,ei romane$t1:. Satul Godi§ti dela

Pind,de unde se crede ca a fost familia a.rmatolieaa Rangilor, s'a format din dona cUune f~r~erote~ti,existente acolo de mult ca. loeuinta numai de vara a locuitorilor, cari iernele se scoboara cu turmele ~i familiile lor in campiile Valtu ~iAgrafa,unde r;hiarmulte ramasera acolo(veziamanunte dela la Nr. 220). Godi§tianii dar au fost din Romanii numiti APOIXVLT6oAIXXOL
de Greei. Fa.r~erotii din Acarnania ellJtosc familia Rangu ca din rasa lor (vezi cifra 47 dela Nr. 288). Godi§tianiicei ra.ma~iin Godi$li,devenind sedentari din nomazi somisedenta.ri ce crau, s':tl1 grecizat, iar eei emigrati in Acarnania, p!J la Valtu ~i Agra.fa, eonserva inca. limba roma.neasca. Capitan lani Cosla sau Jam: Outula, prefacut §i in Cutulida, era simpatriot eu 1. Rang1£ ~ipoarta ~i 1'1nume romanesc (vezi I:LNr. 220 ~i 224).
.

D. 1. Pann Rang1t, autorul c1htiicitate la acest Nr. III, ag. 46, 47 ~i48, p
ne SpUIlC ]11. 833 un colonel german Fidin Rang, facaud cuno~tiinta en eft. 1 armatolul Ra.ngu ~i cn fratii lui, se -doclara ruda eu el, spuind ca ~i el este de origina greceasca, ~i spre aeeast;t a trimis din Germania ni~te acte, prin cari credea el ca demonstra origiua familiei sale din Grecia ~i inrudirea cu familia armatolului R.ang1t. Aceste acto se ana in e80rtea d-Iui I. Pan u, 'PiXyxoIJa pag. 46-48, dar se intelege cil. n'au uicio baza ~i am dat a.cest l

(. Iapt ell, 0 simp]a

curiozitate.

~:

POl'ecla Rangu in forma Ranga se ga.se~te ~i la Romanii din Banat (vezi !oaia. eriodicl\. Familia din a.nul 1891, Nr. 2 ~i 9. La Nr. 9 gasim ~i nume]o p Ranoi,care este un augmentativ al numclni Rana. Vezidesprenumele Rangu ~ila Nr. 153 dela pag. 93 ~i nota. 39 dela. pa.g. 95; mai vezi ~i la pag. 167 sus ~inota (1) dela aceea~i pagina.

.

Porecla Rangu.in forma. Ranga 0 gasim ~i la. unul din locuitorii ora~ului
'8eal~li din Macedonia. Relatiy la origina vlahiea It locuitorilor acestui ora~

am vorbit deja la pag. 113-114, unde intre altele am spus ea: <I$ibiirbafii .§itemeUe poartd numeromo'ne§tf:, df!#,a.~tiizi Buntgrecizati. Numele~iprot numelelocuitorilol'n'arn putut; sa Ie dam III,pag. 113-114, ca sa.nu intrcmpem ~irul obieetului tr8ot8ot acolo. ~i noi ~i alti scriitori, intrebll.nd pc
') Yezi la r,r. 269. 149

"1' ~ uatranii dill Seat1'§ti despre origina lor, am capatat raspunsul ca Seati§teanii.i a.cnm 0 sut.v,eincizeci ~i doua sute de ani vorbeau inca romane§te~i ca se con. serva t.raditiunea printre ei ca sunt Vlahi, dar ea. cu ~eolile grece~ti ~i ell limba greaea din biserica ineetul eu incetlll limba greaca. lua loeul cclci :1

romane~ti. ' Apexoexv'nvo<;,(XpovoypexqJ(1X't"1j<;'Hm:Lpou, vol. II, pag. 151) :1zice ~espr:- .8eati~t£urmatoarele: Seati$ti, ora~ al l\facedoniei, numit Sisania'} de BlzantIm, care de JUnlt fll Ior-uit ~i colonizat de ginte elineascii, iltr IIU '!:
bul(1i{reasca 1:l7.T!.IJ''t"1X -nU~7.vnvwv, 7t6Al<; -rYj<; MexXEl}ovilXC;, XexAOUfJ-&V'1j~lo"(XVlex U7tO ,,(;jy U7tO qJUA'ij<; 'EAA'1jVlX'ij<; XexL oux.t
'f

-iJ't"l<;7tpO 7tOAAOU xex't"<py.La8rj

BOUA'(<XplX'ij<; la pag. 152' 1\pexOIXV't'lVO<;, cele zise la pag. 151, ,). Iar uitand zice: «Este traditiune, ca acest ora~ se fonda 180 inceput de pllstori Ylalii ~tabiliti acolo pe la al XII-lea seeol (nlXptXOOal<; &O''t"LV, ~ 7t6Al<; exuTI) l)T!.
LopV6"f1 xex,,'O;pxac; U7tO BMxwv 7tOlfJ-€VWV Eyxex't"IXO''t"o:8€v'twv hELIJ'E 7tEPL 'r~v IB'

;'XO:'OV'tIXE'rfJPLOex) ,). Seati$teanii dar IIUsunt ginte greceascii, enita de aiurea, v care ~a fi gOJlit pc Vlahii loclIitOl'iai Seat1'$tei~i sa se fi a~ezat ea in Ol'a~ul golit de T'lakii locllitori. De unde deducem aceasta? Vela nuruele de familic

ale loeuitorilor, cari Buntvlahice, um va vedea cititorul mai 180vale indata, c
Alipit de 8eat1'$tise ana un alt ora~el numit Ghemnia, care nu este decat 0' slIlJUrbie Seati§tei,care se zicede locuitori ~i xwpexadica Haarii, cuv1l.nt J~ a a la Maeedoromil.ni insenmeaza ora~iu: locuitorii numesc Seati§tea haar;;'sprc distingere de Gherania. ~i Seat£$tea ~i Gheran'ia contin locuitori de acela~i tl'ib ~i SUJit inruditi (vezi la ]Jag. 113--114, vol. I). o particularitr.te la loeuitorii diI;,Ser.,!'i§ti j din Gheran1:a ~ este ca ei la multe numc proprii pun deseoriun 'i SClutInailltea voca.lelor a, 'U, care ~ de multe a" ori altereaza cnnsoana precedenta. Astfel numele Dadu, Dada, se aude des Uiod1'U Dzadw, Dioaa, Diod1:a ~i ~!Dzodza,.Dada se nude ~iD.iadia~i Dzadza i

'.~

.~

Duca, Diuca, lJz'iuca; Laliu, Lioliu ; Gama.Gamaci,Gameci,seaud ~i Gheama, Uh-imnaci, Ghiameci, Nanu, Nian'i.U, etc. Dam elm' aci Lista Nr. 35 eu numele ~i pronulllele locuitorilor din Seat'i$ti ~i L1sta, l'h. 36 cu acele ale locuitorilor din Gherania. Dupa ele urmcaza Lista Nr. 37 eu numele ~i pronumcle locuitorilor din Tdrna'Va, ora~ rOIll!L!H'se In Macedonia lilnga Bitolia (Monastir). Locuitorii din Turnova nu sunt grecizati, ei vorbcs(', rOIllane~te ~i au ~coli romane~ti. Romanii pronunta" Sp.at1'$ti,Siat1'$ti ~i $iaci$ti ~i zie: un Siti§tean, UII 8ifi.,tean, un $iei§tean. Romllnii din Romil.nia, cand estc vorba sa articuleze J1Itl1lele plurale de ora~e in e$ti, le exprima sau la plural in e§ti-i sau la singular in e§liul, precum: Bucure§tii, Bucure$tiul, etc., ~i subinteleg la singu. larch, articulate cuvantul ora§iu, a~a ca Bucure§tiul = ora~ul Bucure~ti. La ~\Iacedorolllani J1ullIPle plura.lc de ora.~e sate IlUse aud in e~ti, ci in i$ti; ~i

dlnd clar este vorba sa Ie exprime articulat.e, ei Ie uziteaza llumai 111. ingular s atunci ~i Ie fac feminine in en, caGi subinteleg lIumele fcmenin hoara = ora~ill. AsHel ri zie: Pipili~ti, ~i a.~'ti('.lIlat ipili~tea. adica 'lOam (= ara$iul) ;j P .. 1'.0 .) : --~

PI>pili*ti.Grecii reproduc numele acestea, terminandu-Ie in LaTa;~i zie ~i ~ ArXLC1't'OC.Locuitorii din Seati1}ti pronunll1 numele ora~ului lor: Siati~ta ~i Sia~i~ta, ~iaci~ta, iar c.ei invatati din ei zie in greee~te ~ ~La;'t'£C1"ti'), ~i pe ctind poporul zice ;£;LO('t'LC1't'LVOC; (= Siti§tean), invatatii zie
2:LrX.t"LC1":'<>:, ~Lo:'t'L(J't'EUC;.

Aiurca vorbil11 pe larg despre loc.uitorii din Seati.f}ti. Obscrvam CrL~i in Romania. deseori plllralele de sate in t:sle se fae In singular ~i in i~tea, ca Batistea, Bralli~tea, etc.. La pagina 114, vorbind despre grecizal'ca ora~ului Seati§ti, am spus ell, ~i un aIt ora~ inscmnat din lVIac.edonia numit Gojani s'a grecizat ~i 01. 1.0cuitorii din Gojani au fost ~i oj Vlahi odinioara, vorbind romane~te ca ~i Vlahii din Seati1}ti. Posedam Ilumele ~i prouumele loeuitorilor din Gojani,ele sunt romaue~ti, mai en seama cele de tarnilie. ~i acolo traditiunea loeala este ea sunt din Vlak?;greeizati eu timpul. Din foaia periodiea grceeasea, care odinioara se publica la Atcna, numita II a;v8w po:, in vol. al XXII-lea din anul 1872, pag. 488-497, 507-514, 530-538, 555-562, mai eu seama

la pag. ineepatoare, afHtrnca locul unde se afIa astazi ora~ul Gojaniera aeoperit de paduri ~i ea acolo i~i-avcau turmele ui~te c-iobani, cari locuiau in colibe, ~i in urma venin £I ~i alti ciob1tni facura cu toW colibele lor la locul Ilumit astazi 8opot ~i in urma fondarrt OI'a~ulGojani, la care luara parte ~i al~iciobani. Vlahii ciobani, dupa cum noi vom arata aiurea pe larg, cari fondara ora~ul Oojani, emu din loeuitorii a dOlla coionii romane a~ezati in comunelc uu mite astazi Galia.ni ~i KO:~(jiXpLO: la11ga Gojani (vezi deocamde data dcsprc aceste doui't comUliC din urlIla cartea: lJ,[ission archeologiqtte de Macedoine par Leo 11 He u z c yet H. D a u mot, texte, Paris, 1876, pag. 285-290. La pag. 289 autorii sustin ca 11umelesatului Galiani, (Kaliani) ar fi din K(X)..Yj Ala;v~. Noi obscrvam aci ca satele macedoromane eu nume in eani, ia.ni plural, aratau la inceput pc oamcuii din tribul cuiva, deci Galian'i insemncaza: 01Lmeniidin tribul ~efului numit Gala sau Galea, Calin, porccla des auzita la Macedoromani ~i pc care 0 poate gasi cineva ~ica nume de botez in listclc de nump. publicate in accasta. carte a noastra. Aiurea vom da ~i Iista dr numele ~i prouumele locuitorilor din Gojani ~i yom vorhi pe larg ~i despre istoria a.cestui ora~, aWl data. romanesc, iar asta.zi completamcnte grecizat.
LISTA Nr. 36. Numele ~i pronumclo lor.uitorilor din Seal~li (Lista este incompltlti\) 1. Do~iu I. Albimi. 2. Vll~iuD. Alb/tIIL 3. ~ogiu N. Alb1tni. 4. Mitrl1 Alba.ni. o. Tanasi Argb.iriadL 6. J.iaclI Hr. B,lhcehi. 7. Mitru Gg. Babu. 8. Hristu BalabiLllll. 9. lalli BaWLca. J.O.Gg. DaJii\eu. 11. N. Balsarnagi. 12. N. Naum BlL~ia. 151 13. Obirn I. Batoll/l.. 14. 1. Nianiu Ba~6na. 16. lotu Chiru Ba~olla. 16. Teodor Spiru Bchi. 17. Costa DehL 18. Coeiu Beta.

,:) Tnnasi

Beza.

'll). Ciueiula. Bibi. 21 Dimitri Bibi. 22. Mata nibleu. :!3. Gg. Bibu. ~4 Iani Bica. 25. Taciu Rica. 2ti. ClJdu Rieiaea. n Dimitri l:IiCC1t. 28 Tan1l8i HilindAri. 3!J. TOnia Rita. XAntu. 'BO. Dimitri Bit.a. aL Gg. Bitea. . ,32. '1'oma Bliagu. :13. Niacli N. l:Ilia.gu. 24. Law Bocicari. 3[). Midu Bocicari. ,)(;. Ianaehi llocicari. :17. Cota Diodiu Ruda.. as. Iani Boga. iJ!J. Pitvii Gimu Boga. 40 Mihali Buga. ~1 Codu Anasta.si Bogiu. l2 Gg. Hoji. 4B. Ilazisi CotC11Bogiu. H. Hagina (f.) Bonda. 45. Hr. Dora.vu. !6. Toma Boravu. 47. Dimitri Bostangi. 18. Diodiu Tacin Bum. 49. Dimitri Bura. ,,0. DtlCa. Bura. 61. Diodiu Buru. 52. BUTU Nioplu. [\3. Gg. '1'. Burn Niuplu. [}4. Marcu Buru. CJU.Dimitri Cacali. ':>6. Papa-Gimu Calallgi. [.,7. PericH Calamargi. . 1'8. Nicola Calamargi. ')9. Coliu Calambbca. 1;0. ~ogiu Calambuca. n. }lihaJi Oalcin. (,2. '1'. Nicola. Cnldu. W3. Coeiu Calimeri. (;.1-.Gg. Caliva. '55. Clllu§ea Calha. iJo. Cotea C1I.Itiu. ';7. Lialia Oame~.§ea. fl8. Gg. D. Canistrn.

69. Nuli Gimu Caprini. 70. Zisi Caprini. 71. Niacu Spiru Capitri. 72. Ilia Caputi. 73. Petru Cas~a. 74. Nicola Ca~a. 75. Cociu Catimbura. 7G. Nicola Ca~ira. 77. Gg. Cntrana. 78. Nicola Cnvo Marco. 79. Costa Toma Cazangi. 80. Papa-Gg. Cazang1. 81. Gg. Ciiznarn. 82. Guli Cerne§iatu. 83. MUm Cerne§iatu. 84. 'raunsi Cerne§iatll. 85. Cociu Chichi. 86. Lioca Ohing!. 87. Pandu Chiragi. 88. 'I'eodor Chiragi, 89. Gogn Chirghia. 90. Liacu Gimu Chirghia. 91. lani Ciami. 92. Teania Cicarina. 93. Gg. Ciocari. fJ4. Hr. Cioli. 95. Cocin Cirligani. 96. Panaioti Cirligimi. n. Marcu Ciucalea. 98. I-Iristodol Ciulaehi. 99. Bitea Cociea. 100. lani Cocica. 101. Nicola Cocica. 102. Panaioti Cocica. 103. Lazu Cara-Cociu. 104. Niacu Cara-Cociu. 105. Papa-Costa Congioti. 106. Ilia Condari. 107. Maren Condura. 108. Lio1iu Cundura. 109. Tociu Crustali. 110. Gg. Cucicea. 111. Naum Cuclca. 112. Puliu Gucica. 113. laucu Cueuliu. 114. Diodiu M. Cue/diu. 115. Gula Culu-Iani, 11G. Dina Cuia. 117. lani Cilia. 118. Vusili CnlAcea.

119. Iani CoJandru. 120. Lengu Culianioti. 121. l'unuioti l'apa-N. Cn. liu. 122. Iani Cumaeiitli. 123. Lazu D. Cnrvii.nu. 124. Lazn Curu. 126. D. Cutnmanu Muuu. 126. Nico\1t Daba. 127. Lazu Daca. 128. Duea Dzil.d7.n. 129. Gg. Dafa. 130. Numciu D1~la. 131. Gg. Da\{~jea. 132. Iani Dalian hli. 133. Tanasi Daniwicu. 134. Ciciitln Davimi. 136. Titicu I.' Davimi. 136. Hr. Demba. 137. Lazu Demba. 138. Ilia Deleveri. 139. Liota N. Derina. 140. Panaioti Diacn. 1H. I,azu Dieanica. 1-!2. Nico!:1 Dic.aniea. Hn. Voeiu Di(:iu. 144. 'funasi Diein. Uf>. Pana.ioti Dieu. 14(;' HI'. Deli-Nieu. 1-17. Tunasitli Dilllitraehi. 148. Ciuciu!:1 Dimitri\cu. 149. Cociu Hnndu-Dimu. 160. Tuciu Cundu-Dirnu. 151. Hristu Diu. 152. IIristu Diitlcu. 163. Do~iu Papa-Dosi. 104. Iani Palm- Dosi. 155. Niaeu D. Do~iu. 156. Cociu N. Cot.a Duea. . 157. Cocin Hr. Duen. 158. 'I'om:l Hr. Duea. 109. D. Cot:1 Duen. 160. Panaioti Dudnliacit. Hi!. 'l'aeiu D. Cala-Dl\l;hi. 162. Caleiu DulglllJm. Hill. lIristu DlIlglu'm. 1G4. ~ula Dulghera. 165. Liolin DUlllciu. 166. CalioJla Eeonolllidi. 1(i7. (ighinu !';CI1J10 midi,

]52

168. Belc-meza Gg. Fasnli. 169. Tegu FasiIla. 170. Dimitri Filin. 171. N. Filiu. 172. Papa.Hagi Filiu. 173. Triandafil Folia. 174. SultAna Fra.scu. 176. Gg. FnrchiAt.n. 176. Dosi Gnnuli. 177. DUell.GaniIli. 178. Gg. ~i Niacu GanllIi. 179. 'l'eteli Gara. 180. Mitru Cociu Gan. 181. lanachi N. Garagnni. 182. Uoliu Garagimi. 183. Mitri Garagimi. 184. Lincea Gargatlliia. 186. Panaioti GArpi. 186. Panaioti J. Gavu-Alexi 187. Cociu Gheaghea. 188. 'faciu Ghca.ghea. 189. Vani Ghcor~he. 190. Hristoelol Gherihte. 191. Toma Ghcrihtc. 192. 7.isi Ghiamcci. 193. Cociu Ghiba. 194. Hristu Ghiba. 196. lanachi Ghiba. 196. Manacin Ghiba. 197. Marcn Ghiba Bubu. 198. Diodin Psoro-Ghidemi 199. Lioliu Psoro-Ghidemi. 200. Hristn GHea Cerne~iatn. 201. Pavli GJmciu. 202. Iani Gimina. 203. Toma Gipu. 20'1.Nuli lIristll Gim. 206. Cneina Giugin.
206. St.1LVIH Gillgin.

207. Codu Hr. GiIlTa. 208. Hrist.1l Glundari. 209. Cara-Iani Gg. G~lea. 210. Ncra.ngi Golen.. 211. Nianiu Gogu. 212. Arona Gogu. 213. Gg. Taci Gogu. 214. P. Coriu Grarnenu. 216. Diodiu Gugearnani. 216. Cuein Gurna.

217. Gula. HAciu Chirngl. 218. Panaioti Hacin. 219. Ciocin IU.cin. 220. Gg. D. Hang!. 221. Harisi Papa-Harisi. 222. Marcu Vasili Hionu. 223. Marcn Hionll. 224. Vnsili Hionu. 226. Dimitri HIiitra. 226. Cost. Pa.pa-Hrist.odol. 227. Bita Pet.ru Hagi-bni. 228. Cocill Hagi-Iani. 229. Gg. Petru Hagi-Iani. 230. lanaclli Vlallu-Iani. 231. Costacbi D. Hagi-Iani. 232. Marcu Papa-bni. 233. Hristodol Gg. latrn. 234. Mit.ru Ilia. 236. lani Lada. 236. Lioliu I. Lada.. 237. I. Lioliu Lada. 238. Nicola Lioliu Liidft. 239. J\iinga I,iolin Liidi\.. 240. Mitru J,ambru. 2-11. PaMioti Lambru. 242. Cucillia Let-a. 243. Panaioti Leta. 244. Cociu H~i-Liaca. 246. Papa D. Papa-Lieu. 246. Nicola Lipid1l.tu. 247. Hr. Cara-Liuta. 248. La7.u Cara-Liuta. 249. Liucea Cara-Liuta. 260. N. I. Cara-Liuta. 251. I,ita Mo.il1da. 252. Taciu Maliaru. 253. Cociu Malionga. 254. Nianiu Malionga. 266. D. Lioliu :Maneca. 266. Mitru Nianiu Manoca. 267. Cociu lIfanoli. 258. Panaioti Medcori. 259. Cocita Mele-Mcti. 260. Gg. Mele-Meti. 261. Dodu N. Mergc1mi. 262. Dimitri }lergehni. 263. Mitru Mcrrninga. 264. Costi Cara-Micin. 266. Banncu Minina. 266. Numciu MJ~iari.

267. Panaioti MJsari. 268. J. Cociu Muciu. 269. Toma Marcn Muciu. 270. ~ojiu Muhtiui. 271. Petrn Muhtari. 272. Gg. Nacu. 273. Naum Nacu. 274. Sanglia Cociu Nacu. 275. Niacn Napoleoni. 276. .Hristodol Niania. 277. Gg. Nianiaciu. 278. Apostol Nicola. 279. Gg. Ghiru-Nicu. 280. Dimu Kapa-Nota. 281. Leonida Nota. 282. Cota Numciu. 283. Numcin Cocicn.. 284. Procopi Numcin Voido mati. 286. 286. 287. 288. 289. Numein Mega. Dimitri Otu. Bita. Pacca. Sojiu Ninca Pitlill. La7.11Panelu.

290. I. Papa- Vasili. 291. Nicola C. Pa§iota. 292. Cociu I. Piltca. 293. Andoni PitIlga. 294. Nicola. Plasta. 296. Gg. Pleca.ciu. 296. Taciu Janaehi Pociu. 297. Duea Prambu. 298. D. Naum Pritl1li. 299. Cota Pudarina. 300. ~ojiu Naciu Pillicn.. 301. Fotu I. Pillicu. 302. Nicola Raicn. 303. Hr. Ramo-Gutor. 304. Tomo Culi6 Ranga. 305. Bitea Dodu Hepa, 306. M. Gogn Repa. 307. N. Gogu Repa. 308. Lioliu lanuli Ripu. 309. Lioliu Nianiu Ro~iu. 310. Alcibiadi l'apa-RiIgea.

311. %ma Rugiu.
312. Nicola. H.ujiu. 313. Papa-No H.ujiu. 314. Dimitri Samara.. 1315. Marcu Sii.manl.

153

~.

316. Dimitri ~eahini. 317. Zisi Scufa. 318. Andoni Sculiu. 319. IrUlachi D. ~ica. 320. Panaioti ~igiuli. 321. Gg. Simigi. 322. Nicola. ~ioga. 323. Panuioti ~ioga. 324. Mitrn ~ota. 325. Nastasi Spirn. 326. Mitrn Statio 327. Nicola Statio 328. 'l'anasi Stefan. 32H. Zisi Stefu. 330. Nicola Lazn Stracal i. 331. Tanase Stracidi. 332. Tadu ~uzilica. 333. Nicola Svercu. 3:14. 'fanasi Sterghill Tabachi.

335. Mitru Sterghin Tabaehi. 336. D. Tabarduell. 337. lani Tacnaehi. 338. Nicol.].TabUla. 339. Pandu Tana. Costa.. 340. Papa-D. I'apa.-Tanasi. B41. Hristu TapuTa. 342. Nastrl.SiT!trlamlmi. 343. Cocin Tcamcrui. 344. Mibali 'l'emeari. 346. Naclu Pavli 'femeari. 346. Nieob Tca.meari. 347. Coeill Team~t}ti. 348. Cocin T(~cari. 349. Dimitri 'l'ecmegl. 360. Ilia 'fecmegl. 361. Bitea Tefa. 236. Mitri Tirliganu. 363. HristodQI D. Tironiu.

354. Nicola '!'ironin. 366. 'l'ogiu Nacu.
366. Tiomo Clllie) Torda.

-I:

367. Cociu Trapangi. 368. Mitfu 'I'rigona.. 1J69. Nicola. Va~iu. 360. Milt. Zisi Vera.. 361. Dimitri Voguli. 362. Hristodol Vogli. 363. Na.um Voghli. 364. Duca D. VoidomU,i,,' 365. Naciu Voidomati. 366. 307. 368. 369. 370. 371. 372. 1'aein Vurgari. Deaull Xantu. Hristu Zanam. Cociu ZUfda,na. Nastasi 7.igiuu. Papa-Gg. Zisi., Panaioti Liolill Zoi~.

8e(/Ii.~ti Nume de pozj~iuni In Siati~ti) ( 1. Uoeica (Ioe), Bo~ca 2. Bunn (ei~mca). 3. Burcanll (munte). 4. Cazali (Ioc). 5. Cia~medea (loe). 6. Cirv(!na (Ioe). 7. 8. 9. 10. 11. 12. Drac Bonari (loc). 'furca ~!}pot, (ci~mea). Gardi§ta (loc). Gom:tcita (loc). .Janghina (Ioe). Paui (nil ~es).
LIST A NT. 3U. Nllmcle ~i pronllmele locuitoril(lf din Ghemnia (Lista. este ineompletii) 13. ~upulura (ei~mea). 14. Sverni~a (loc priipa.,. tios). 15. Vreta (~opotlll Jlli Vreta).

1. Coeiu Albanidi. 2. Liolill Arigepi. 3. Bita m.ci. 4. Gg. Bagill. 5. Dina Bagiu. 6. Lioliu Ba~ona. 7. Gg. Pandu Boga. 8. Ca.ra~illOaca-bnL 9. Manu Caca-IanL 10. Nicola Caca-Iani. 11. D. ~i Liuca CacuH. 12. Mitru Ca.nichi. 13. Dimitri Caragea. 14. Marcu Zisi Chiuru. 15. Nicola Iani Ceapandu. 16. Niota lani Ceap/mda. 17. Il\ni NiclI Ceail~i.

18. Niota Nicll Ceau~i. 19. Niota Nu~ill Ceau~i. 20. Spirit Ciuciu. 21. Toli Ciuciu. 22. Ianachi Ca.ra-Cocill. 23. Cutilli Cujanie)tll. 24. Bu~iu N. Colandru. 25. 'l'u~iu Cozeli. 26. C. Dimitri Cuca.. 27. N. Cuciu-Nacu. 28. Nicola CucolL 29. Lioliu Cucllni. 80. Lildia T. Culio, 31. Alexi Cu~inu. 32. Nianiu ClItilleu. 33. Cociu Darda. 34. Nicola Despll.

35. Nasta,si DiclI. 36. 1Ilitru Dimilla.
37. Nerangi Ta~iula, Dzbn&.

38. 39. 40. 41. 42. 43. 4i. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51.

Niota N. Dzllnu. Stafu Dupa. Zisi Duvlll. Papa-D. Er.onoma. Cocill Gamaci. Duca Gagima. Dimu Gargatuia. Nicola Geala. 'l'imill Ghea~a. Nianiu Ghiillei. Gga.clri Qudra. Diodill Gugen.mani. Niacll Gugeamani. Gg. Harisi.

154

52. Marcu Hllhlia. 63. Papa-HristodoJ. 64. Apostol Papa-Ianachi. 56: Costa. Vasili latru. 66. Gg. .liogu Capitan. 67. Taciu .Jiagu. 68. Gimu .Jiagu. li9. Tanasi .lirMa. 60. Liuea Tiomu Mugu. 61. Mitru Langa. 62. Vangheli Limci. 63. ~litru Liuliilca. - 64. Liueia 1\1. Paleo-Castritu. 65. Nerangi Paleo-Castritu. 66. Lioliu M.lndra.

67. Gudi MeulU. 68. Pandu Mila. 69. Panaioti Mulagicu. 70. lIfitru Nianiacu. 71. Numeiu J>uliu Laggiu. 72. Numciu l)uliu Liacu. 73. Nicola Paicu. 74. lani Pa.nza.ra. 75. Petru Papia. 76. Cociu Pi~nicaru. 77. Dimitri Pu~iu. 78. Niacu N. Ru~iu. 79. Panaioti Saliaga. 80. Nicola SCU!1u. 81. Nicu Sfindoni. 82. Lioliu Svoli.
US'l'A Nr. 37. din

83. Ilie M. Papa-Tanasi. 84. Dimu Tapcu. 85. Cociu Teamu. 86. Arghir Tima. 87. Niacu N. Titc§i. 88. N. ~i 1. Toli Asvest,a. 89. Nicola '1'rahu. 90. -Cociu Yanghcli. 91. lanachi Veru. 92. Zisi Veru. 93. Nuli Zisi Veru. 94. Tanasi Xa,nti. 96. Nicola Zavalu. 96. HristOdol Zografu.

NUll1cle §i pronuJllele locuitorilor

Tdrnol;U. (Lista nu-i completa)

~I;

~

1. D. §i Panu Adamu. 2. Liazi Ada.mu. 3. Gimu Adamu. 4. N. ~i Hristu A<lall1u. Ii. Gonst. Anastasi. 6. (joste A)\{loni. 7. Gg. Apostali. 8. C. §i Dimitri Aspra.. 9. Naum Atanasi. 10. I<'ratii T. Baliiui. 11. Const. Barza.co. 12. Fratii Ba§iachli. 13. Tase Helcani. 14. NauIIJ Belcani. 16. Fratii Laza mea. 16. Gg. D. Rica. 17. Gg. Bighie. 18. A. H. Binari. 19. Bele Buiana. 20. D. Buiana. 21. Mina Buiana. 22. Mibali Buia.na. 23. Stel'ghiu Buia.na.. 24. Hristo Bura-Nir.u.
26. Fl'a(,jj Calit-a.

26. Anastasi Caporimi. 27. Tejo Caracio. 28. Fratii G. Ca~i&ri. 29. Mib. Ca.terg4ri.

30. 31. 32. 33. 34. 36. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 4~. 49. 60. 5!. .52. 53. 54. 55. 56. 67. 68.

Calina Checiu. Fratii H. Chichi. Costa Chijca. D. ~i N. C. Chirghiazi. Melina Chirghiazi. Stergiu Chirghiazi. Petre Chirghiazi. Fratii Ciaceli. lanacbi N. ()jagn. N. G. Ciapanu. Tabu Ciapardani. Stergill A. Cico. A. Ciole. Mih. Cipu. N. CihOnti. Sterghiu CithOnti. Teodor CiiIli. Spiru G. Ciitli. Papa D. Giitli. Sotiri N. Ciilli. Dimitri Cocin. luvani Cociu. Nicola Ciociu. Stcrghill Condili. N. '1'. CopaciMi, Sterghio Taha COi'l!O SJ.ma.ndi Costa Vasili Costa. Zoie Coeta.

59. Iama.ndi H. Cot.e. 60. Mihali Cozo. 61. Mirce Ciirimti. 62. TltlJasi S. Caranti 63. Mih. T. CllciilChi. 64. Gg. Cllficill. l>5. Fratij N. Cufiti. 66. Sterghiu Cimdura. 67. Gu§ill Cunduragi. G8. Dina Cllpaciu. 69. Fratii Gg. Cu§curido. 70. 'l'a~C1IJ. Cilti. 71. Teohari D1lica. 72. VangheJi Dardo. 73. Nano Dziapa,no. 74. Casti nziapano. 7[). Traico Diavati. 76. Nastasi N. Djmil~i. 77. Alexo Dimitri. 78. Dimitri Diupanca. 79. N. Domazeti. 80. lanco Domba. 81. Tanasi Docea. 82. Gg: Duca. 8'. D. Dilcie. 84. D. N. Duina. 85. Ianaehi Elbasa-nli. 86. Ianaehi Fiir§earotn. 87. Tanasi Fa.r~oarOtu,

155

88. Tanasi N. Gango. 89. I"nj,~iiS. Gangu. 90. Fmtii N. Ghega. 91. N. Andon Ghega,. (12. hll1lchi Gheorghe. 93, Papa-Nicola Gheorghe. 94, Liazi Pap1~-Gg. 95, N. T. Cara-Gliiorgo. 96, TmJasi Cara-Gllior{~o. 97. C. Gherasi. 98. D. Ghero. 99. Rapi Ghica. 100. Alexo Ghiore. 101. D. Ghiilla. 102. Sterghiu D. Ghiilia. ]03. Fmj;ii Giapanu ]04. Gg. Sima (Giona). 105 FraW Dina Giojdi. 106. N. 'r. GrMo. ]07. Dimitri Griwo. 108. IIristo N. Greco. IOU. bni D. Greco. 110. La.zu G. Greco. 111. l',icola Gu§ei. 112. Sterghiu Gilva. 1111.Ta§iu Guva. 114. J.a.niHangl. U5. Costi G. Hrisicu. 116. Nicola Hrista. 117. Licio C. Hrista. 118. Fratii Hristodol. H9. Nicola lamargian. 120. 'reodor lana. 121. Vasili Ianachi. 122. Gg. Ianco. 123. FratH H. lani. IN. D. Papa-Iani. 125. Sterghiu Cara-Iani. 126. Andoni Condo-Iani. 127. 8terghiu Condo-Iani. 128. Ta§cu H. Iano§i. 129. Nicola E. Ibraim. 130. Fratii Joga. 131. Mina Jilila. 1B2. N. ~i Pano JlIli. 133. Zisu Jilpa. 1B4. fT. ~i N. Lecio. 130. Naunl A. Lerazan. lB/). Naum Liasco. 137. Sterghiu 1. Lianura.

138. A. Lica. 139. Fratii A. Lilio. 140. Hristo G. Lita.. 141. Teodor Loca. 142. Fratii C. Macri. 143. Hr. lI1am Pervoliatu. 144. Andria C. Ma.ca. 145. Costa Mara. 146. Gace Mara. 147. T. §i D. A. .Mu.stor. 148. Ta!Jco S. Mele. 149. Gg. Ziochi (Merga). 150. Nicola (Morga). 151. C. M. Pa.pa-Mihali. 152. Fratii D. Pa.pa-Mihali. 163. Mitra §i Simion Mihali. 154. SideTi Mihali. 155. Xenofon Mihali. 166. Tlmia. Mihu. 157. Ia.ni I\IIIio. 158. Frat,jj G. lI1ilitari. 169. C. Milij;1l.ru. 160. Spase Milona.. 161. Fral,jj 'r. Mino. 162. Frat,jj G. Mino. 163. CII~iaCara-Mino. 164. Petra Marcu 1\Iisa.. 166. Gg. Mitca,. 166. Mih. Mitca. 167. Lena Mitica. 168. Nicolachi Mitru~i. 169. Gg. A. Mizioti. 170. D. C. Mochie. 171. Nicola Mosco. 172. 'Liane Muha.rem. 173. T. G. Muzanu. 174. Nastasi P. Nasca. 175. Gioga Nastasi. 176. Gima 1'\ stasi. a 177. Piwlu Nastasi. 178. Ta§co Naste. 179. 'f~co 11. Nasti. 180. Mih. Nuto. 181. Papa-Iannelli Naull1. 182. N. 'f. Neeo. 183. D. Papa-Nicola. 184. Gh. Nicolachi. 186. Gg. Cara-NiclI. 186. Costi Adam 'Nisha. 187. Costa Nita.

188. I'l!tre .Pano. 189. Costi G. Papu. 190.. Ianachi Parisi. 191. NlLStn 111. Parisi. 192. Pitu l\l. Parisi. 193. N. M. Parisi. 194. C. M. Parisi. 196. 1U6. 197. H18. H19. 200. 201. 202. 203. 204. 206. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. Costa, I. §i D. Pasp31i. Ciusa ~i Mih. Paspali. Stecghiu 'r. Peo. Tache, I. ~i Mih. Pecclltichi. Gachi Iovan Petco. Tallasi Pe~o. Gg. Petro. Dimitri Plati. Mihali l'otlra. Zir)ga Putlra. . Fra~ii Gg. Pca.scidi. lani SM. Prespa. Fra~ii G. Pupa. Dimitri a Reseancu. Sterghiu 1. Resna.li. DiJnitri Rica. Sia Risto. I-Iristo JUste. Sterghio Rist.e. Alexi Rilfo.

.... 1 i ".~

2:16. Vcngholi Rufo. 216. lanachi Rilfo. 217. Familia Saeu. 218. Anagnosti Samarniatu 219. J oga Sii.macniiLtu. 220. Nicola. 8ii.marniatu. 221. Zisi Samii.rniil.tu. 222. Iani Sa.ndicci. 223. Statu Sandicci. 224. C. §i Fani Sarng!. 226. I. ~i Petru Saragi. 2~~6. Condili Sacagi. 227. NuuTtl Cote Sa.ragi. 228. Sotiri Saragi. 229. Fca.tii Schipetari. 230. Cote Secula. 2131. Gg. SerpeL 232. O. Bguro. 232. Dina ~iliguna.. 2:34. Ianachi ~ilighna. 2135. Gachi Sima. 236. D. N. (Sinco).

156

237. Hri~to SiI'o. 238. Sot.iri G. SoHri. 239. Ta~co Spiro. 240. Costa Stameni. 241. D. N. Stavri. 242. N. D. Stiwri. 243. IIagi-St.cf;l,n. 244. Vasili Sto.fani. 245. Nastasi Stefo. 246. Mina P;~pa-Sterghcn. 247. Gg. H. Storghin. 248. Nastasi. H. Stergbiu. 249. lanachi D. Stka. 250. Storghiu 8tHa.
251. Tra.i<;o Tn 11119. 1

252. T~;eo l'npa- Tanaai. 253. Toma H. Tanu. 254. Costa Tn.8i9. 266. U. M. Tole. 256. Fratii N. Telc. 257. Hristo 1If.Tele. 258. Gg. M. 'l'eodosi. 269. Zisi Tilltiu. 260. Gh. '1'ironill. 261. Costi Tuda. 262. Fratii T. 'rolio. 263. D. 'l'ra.iel!. 264. G. §i i\Iih. Traicc. 266. Nicola. Traiee. 266. Anton Tra.ndafil.

:!67. .Nastasj Tufee.ci. 2GB. Ohirigi Vasili. 269. Cociu Vangheli. 270. Mitru~i Vallgheli. 271. Pano Vangheli. 272. Tallasi Vangheli. 273. 'l'anasi Yilvozi. 274. Mih. Virsinica, 275. Nastasi Cote Vita. 276. O. Joga Vlaho. 277. Toga. Vla.hoDcnischiittu 278. Tolin Vlalto. 279. Iani Zoto.

TANASE RASU 248. 7'anase Rasit. lata ce no spline Po u que v i I I e (Regener.,vol. I, pag. 250, nota 1) dcsprc acest Tanase Rasu: «Jousouf Arabe avait ete etonnc, dans une aSfiernblee qu'iI tint a Carpenitze en Etolie, de trouver les annatolis plus nombrcux qu'avant les pertes qu'il leur avait fait eprouver. S'adrrssallt .\ un de leurs clJ.pitaines nOl1une Athanase ou Rassos: « Voila, lui dit-iI, plusieurs aJllleeS que je vous fais la guerre sans relache, comment arriye-t-il que vos ban des soicl1t plus fortes qu'auparavant? Vois-tu, repondit Ie capitaine, ccs ei11qjeuJ!es gens, ({u'il hli designa? eh, bien, deux sont les freres, dt'llX I~U les cousins, et 10 cinquieme est rami d'un de mas braves tres que tu a,s tue dans un combat. lis sont accourus pour venger sa mort; encore quelques al1I1eesde persecution ou de guerre, et toute la Greco se ra11gem sous nos dra}leaux I). Iusuf Ampul a lost unul din eei mai cruzi comandanti ai lui AIi pa~a insr\rcinat cu extermiJlarea annatolilor (vezi cruzimile lui la pag. 135 nota (2) ~i pag. 136 pc la mijloc). Cele scrise de PouqueviIIe '§i citate mai sus aVUl'r\loc inainte de revolutiunea greaca. Numele Raslt, scris de Pouquoville Rassos cu tcrminatiune greaca, araLa ca. Tanase Rasit 1~Cost Roma.n, caci Has ~i Rasu. se ~tie ce insemneaza, in limba. romani\.. Capitanii romani cu osta~ii lor in timp de lupte i~i lasau barbile nerase, ~i de aci celor cu barba cea mai lunga ~i deasa, cand so intorceaupe la satde lor, Ii se d1ideaudt'se ori poreclelede Calugiir~i de Despoti (

=

Arhicreu

sau Vladica);

nu rst.~ dar de mirare

ca lui Tanase,

noSH-

puindu-se acclui obiceiu, sa i so fi dat porecla de Rasu. Nu Cf('dem porada sa fie grecca,sca facuta de la 't'0 pOCC10V (strain) ncgru caJugaresc), caei IIici Homanii, nici Grecii nu formeaza porec1a dela acest cllvfmt. Cu porecla Ra.su ga.<;im Ull alt armatol roman din Arcadia in revolutiunea greacit lata ~i ce citim in F i I j m 0 Jl (III, pag. 16, randurile 28-31): «Iar l)e la cele
$eapte Pani sau la .partile roma.np<:l.i(J\~'t'cZ 't'~ 'Em'oc
tjJW(.l.~OC

~

BM;{LXO:)

1.57

(,}l<;L"./jj,in lla.~u ~i Gheorghe UriJa (' PcXO'o~ph'croc~) din Garje1U:Cun6 ;cri\.11'23 Martie doi Turci Spahii ». PorecIa Rasu purtata de un om in Ar'iJ.dia, unde am vazut ca Hunt Romani, intr'un loc numit BAcXXl)W:, aratrt "a eel ee 0 pllrta a fost Homan ca ~i tovara~ul sau DriJa, (jarc cste Dimitri/a It Mal~"c1oromani. jJeni ~i Tallase Ra.~u ~i Constantin Rasu au fost Romani. HOGOPUL f)I ROVO-TANASE 24P. llogopot ~'i Rovo-'1'anase.
13 ~i 14 citim:

In P l~S S 0 v, pag.

75, cant.

XC, vel's.

M-Yjv' e:loe:<;TOV POy61tOUAO xoct TOV 'Pooo6ocvcY.<TYJ » 6EV dart

.,ov 'PoY01tOUAO (.L"~Te: 'Pooo6ocvcXO''Yj I), adica, sc spuscsc mai sus in ca,ntec )11, eiJJcviJ,vcnea dintr'un sat romanesc dcIa Pind, numit Arner de Romani I ~Jf);\!.1: e Grcci ~i dela BAOC:x.O:x.Wp~oc" capitan Cafri~a intrcba: «n'ai d ~iun "azut pc Rogopulos~ipc Robo-Tanase?N'arn vazut pc Hogopulonicipc Tanasc Hobo-T"\J1ase ».Aici cste vorba de 0 singura. persoana nllmita Rova, care se zicen $1 'farlJ,Je Rovopulo sau Rogopulo eu schimbarca lui v in g, din cauza lui p 1'11,1'e urmeaza in silaba de dupa vo. In poezia populara greeeasca deHcori '!'"r;l~i 'ncrsoana est.cnumit1i.dupa porecla ~i apoi i se adauga ~i Ulullelede !jOt,fl, :,.~Jt a ar crede cineva C;1este vorba de doua persoane. Intr'o pocsie c populnhJ. greccasca, fiind vorba de un capitan numit Na~iu Manual, se
;i<Je: (t't"t. XpL(.LOCvoc 'X7J
MOCVOocAO~xoct ocu't"o~ 0

]

t

BAOCxo-NcXO'LO~ adicr~: I),

pa,eatnl :,;a-l aiM MandaI ~i aeel Vlahu"Na~iu, in loc sa zica: pacatul sa-l a.ibii <,cd \-1ahu-Na~iu MandaI. Tot a~a ~i in versurile citatc rnai sus desprc Tall(l.~('Rov.a. zis ~i ROVOPlIlo, Rogopulo. Dupa cuprinsul cantecului, cl sau I'fa Roman, armatol 1a satele rOlllane~ti dela Pind. (Despre numele lui vezi I. 10,p. 89, Nr.l71, 173, 175~ipag. 93, Nr. 149 ~i 151). La Macedoromani dr,:;e 'Hi literile b, v, p, tn schimba intrc cle la acela~i nume propriu dupa JocalitJqi. Astfel numele Rernu, Rerni se audc ~i Rebu, Revu, Repu, asemCl1ea RfJ1n1f., Onla.se aude ~i Robu, Roba, Ropa, Rova,. Zarplt, Zarba, Zarma, R ZarlJa.ll,.Zarman; Giabu, Giafu; Giamu, Giavu, Giavili, Giavela, etc. NUJIlcle care I", ceilalti Homani se aude Remu, RemU§i, la Far~eroti se aude H.epu, Hepa. Rcpll~i. Tanase Roba dar sau Rova, Rovopulo, Rogopulo a purtat un '11I1IIen,ma,ncse ~i era dela BAOC:x.OXWPLOC dela Pind; dcci a fost Roman. Vczi Humele de poreela Roba la Nr. 384 ~i 385 din lista nurnelor din Albania, La Macedoromalli se aud ~i porcclele Ruca, Ruga, Rugea, Rugiu, RurrU:eii, [lug sau amg 1a ei se nUllle~te papura ~i stufaria dela balti sall dclt~ i'I"UTj lllla~tinoase. Apoi la unii din ei se nume~te astfel ~i marikina. 1:~tgilRR,Uaruga (caci III. Macedoromani orice cuvant incepator eu r "2 audf' cu un a inaintea IlIi) se zice III. ei u,~a, pe unde trebue sa 'TP'IH;~. la ocolul dela stana, ca sa. fie mulse de ciobanii a~ezati acolo oil{' 'P!Jtw aC<Jst COp.Ruga sau aruga se zice ~i sirnbria ce se pIate~te la 0 :,;luga 8 158

... I

co se bag-a. a strLpan,~i arugat sail argat so zice orica.rese baga la stii.pan l CIl aruga,. Me-a-rv,ghez insemneaza, ma. bag la stapan; co aruga lial:? iJlsemIleaza: ce simbrie sau lea{a 'iai? La stani totdeauna este toemit un bii.iat cioballa~iu, care, pe lal1ga altele, aro ~i fUl1ctiunea de a faeo sa trcaea oilo pc In arugif" 1.tdieape la u~a. oeolului sall, cum zie l\1aecdoromanii, a C'luarului, sprc a, fi UJulse. Cand oile nu VOl'sa lIlearga la arug/l, servitorul alearga en Cftta dupit cle, indreptandu-Ie spre T?/,gc~ en diIorite ameniritari Ie striga ~i aruga, aruga, adicrt la ruga (mergi sau mergeti la mga). S'a, observat un lucru, ca' servitorii cei noi, cari peJltru intaia data intra in acest serviciu, striga a.ruga, aruga pc la ineeputul fondarii stanei primavara. Aeest aruga, aruga iI striga. moreu in toate zilele la mulslll dela pram ~i de seara ~i aruga, r v aruga, epetindu-se toati1. am, pc la toamna ajungc a.rua,arua. Daea aeela~i servitor continua ~i in annl viitor en acela~i scrvieiu, pc la primavara nu mai ziec aruga, nici a.ru,(/', l'ua, ci 1'tl.a,rua, rua, adieu ii se ostcncse orgaa ncle vocalice ~i riu mai pronunta niei pe a, niei pe g 1). Ciobanii cci veehi ra.d pe cei Jlovici, cari in 10e sa zic.a rua., rua, rua, zic ruga, aruga S1tH 'I'1l{Ja, ruga ~i Ie dau porec1a Ruga, sau aRuga de multc ori. Tot aeela~i lueru se obscrva ~i la aparii din Bueure~ti. Dc mult ee au strigat apa, apa, apa in toate zilelc, cuvantul apii, ajunge i'n gum lor apo, ao ~i in urma 00 ~i o. Tot a~a ~j la Giobani, at'Ugtfa ajuns arua ~irua, rua. Acest rua, rua nu inscmnea.za ci ueeat: Lau.~a,mergeti 180 In 1~(r. Ciobanii striga la oi ma, rua, ma, ~i cand illdcamna oilc ~a trcneR vreo stramtoarc sau vreun parii.u. Apoi rua rua, ma cstc ~i un strigat de indenuuue la ceva. Solua.tii ciobani ai annatolilor, ea.nd emn 130 lupte ~i faeeau asaltnri, in loc de u.ra sau 80ltcuvant de indemn, strigall totdeauua unii allma ~!imai eu seama capitanul lor care ii indenma: rua, rua, rlta gioni 2). In Croniccz Ep'irotica(vezi textul in Po u que v i I I e, Voyage dans la Grece,vol. V, editia I, din 1821, pag. 236) se vorbe~te ea 180 1378 Romanii .Mazaca~i cla Pind, avand in fruntea. lor pe printul lor Ghini Frati (K£V'I)~ d <I> OCnj) , at.aca.ra Iam:na, d80rfura invin~j ~i printu lor Ghini Fmti fu prins. Ii p lu1i.loculpril1tul loan Spata, tot din a.ccea~ifamilie, ~i in anul urmator Sp8oU1 in fruntea acelor8o~i MalaCU§i ncunjllra Ianina, strabate eu parte din o~tir('a, i sa in interiorul zidurilor ora~ului ~i lupta. ca sa ia eu nlUlte asaIturi un turn ce se a.na in interior. Soldatii :MaH1ca~i 30 1 a.salturile ce fa.c asupra tUTllului sau mai bine asupl'a.por(.iiturnului se indeamna uuH pc altii strigand ma, rua (pouoc.pou.x).Am va.zut ca Mc'i.lii.cafoii, ~i Maza.f!:Jii fost Romani Buii au (vezi1. la p. ~16). Rua, rua dar este strigatul de indemnare la asalturi al Homanilor9i i,l special aici iJiscmneaz1i.la l~i/',la u~ii, ---I) ~i popii greri do l1Iultiirepe~iro a ira-wi Kupt£ ~Al:rpov doamlle 1l1i]ue~te,ajung = Ia.fine a prollun~:t IO,ttr; KAllIO KAt~... I) Gioni = voinici, b&iej.i.CuvalltuI este acela~j CII jUlle din Romania, dar numai in sens de viteaz. 159

Crot.lI~aEpi~'otidi, a.~a cum ni s'(j, COl1sonrat,osto () prescurtaro dintl'a aHa crP.!lIcamal maro. Cel caro ILfacut proscurtaroa se vedo ea a fost AlImllcz de origina ~i vazand CIL Maliie~~ii, Buie~tii ~i Ml~zaritii emu tre<:uti in acea eronicJ, o,t Albaneii, (~xplica po rUll, rua prin piize~te-te, piize$tc-tl;,cu,ei In a.lban('zc~tc aeest Cflvant Insemneaz11 paze§te-te. Cand insa ~tilll ca eei cn facc1H1 <~salturileau fost Homani; cand ~till1 c11la toate asalturile ce fiicelLU anna.j;,-,Ijjeu soldatii lor eiobani strigau ma, rua,. cand ~tim ca 111cazlIl do fata a fost asalt la U~1J, unui turn, ca.ci ce alt se putea a,t[Lca pc I.Itulicila un turn 1I1dt dedit U~1t?no intrebam: 1'ua, rua, rua, pOl1te insemna altcova, deeat lv, u~a? la u~a? la u~a? la u~a sariti!. La 0 comandlt catre soldatii sai pentru un asalt, generalul care Ii indoamna, nn 10 zice: pi'iz-iti-va, v~inicilor?)r ci: inainte la. toe, inainte la turnuri! sau, ca in cazu) despre care vorbim:.lt~ u$a, la u.Ja? So intelego ci1: la u$ii?, la ~a? caci despro asa)tulla u.Ji/. i atacu) 'I{,.Jei ~ oste \.'o]'bain Croniea epirotici'i,9i strigatul: rua, rua a) RomanilorMa)aca9i accasta Insemneaza. Cronica epirotica la pag. 238 da pe pouoc, POUIX, un stl'igat de Inca
dell1J1la razboi, cand zice des pre ei ca: EO"w8e:v?le: 1tOCp"ljV6XAOUV YOUA~V, xoc-riX -rbv btL<J1tWfLe:vOL, xoct pouoc, pouoc cpWVIX~OV-re:<;, adiort: iar din xpa'1;o<; de; au'tov

Inrwntru 1) nolini9teau rau turnul, sarilld la cl 9i ataeanuu-I dill toate put"rile, ~i strigand nta, rua )r.Sa traduccm dupa sensul co da lui nUl, rUtt Alba-newl, eare facu prescurtarea crouicei: iar dinauntru llclini9tcau rrtU turnul sarind la rl9i ataeandu-l din toate puterile, ~i strigand: paze§te-te sau l)iizi-

(i-va)1 .Ei bine a91tse striga la un atae faeut din toate puterile? adid\: 80ldatilo1'~'p('i.zi('i-vasa uu patiti cova? sau inainte baieti, la u.Ja, la u.,~a, au, Will s ZiCClllastazi: la pa.rapet,iar nu pazi{i-vii bllieti sa nu se faca moarte de om.

pentruca cei cari faeura asalLulin ehestiu Ill', adica. Romanii MaHica9i, preculU 9i Buie9tii 9i Mazaritii, all rost
luati C<tAlbancji de istorieul Cantacuzen 9i au fost treeuti ea Albanczi ~i do a.ut.ontl cronieei epirotice 9i deprescurtatorul ei, ~i ar credo cilleva, care 1111?tie accsto amanunte, cil. acei Romani au £ost Albanezi, luandu-se dupa. sensu! de piJ..ze$te-te allui rua, rua. in limba albaneza, ~i lUai en seama ci' Miili1c(l~i'i, Buie§ti'i 9i Mazaritii, cari erau scoboriti de curand de pe la muntii Pind, vcnind din Albania, sunt Ilumiti Alahaneji (precnm coi din Transilva.Jlia slInt muniti uneori Ungureni in Romania), 9i crolliearul ii clistillge de eei localnici, pc cari ii Ilume~te BMxo~. Am Vu,zut ca cei din triburilo Hu.ie§tilor pana 9i in ziua de astazi sun t J1umiti de Greci ' ApoCt.vL-rIXL<; (yozi Ja, pag. 127-128). Vozi ~i Po u q II Cy i II c (Voyage, vol. II, eclitia It II, J'ag. 396) despre triburile Homallilor Bui, vezi ~i pag. 5-16. A';eastn {'ste cxplicatia lui rua, rua, 1'u,a"rua, sau arua, ama, arua, 1'ua
.

Am insistat mult aSllpra lui

TUCL, rua,

;a.r'\ ;t a,julls ca interjectiunc

4.____

de indemn la Macedoromani,

Mat pClltru

I} Or;!~u I };J oi ua CHi

atacat ~i Jin a.fara.~i diu nii.uutru.

160

r
I oi, cat ~ipcntru soIdafiIn asalturi. \'erbul Ia,tinescruo, mere are tocmai sensul Iui ru({.de mai sus, precum ~i verbul fmneez se ruer, dar romaneseul ma, .rua eredcm cil. nHti natural se explicil. prill ruga, rua, u~e de unde trecatoare de unde ~i tran{uzescul la me = ulita.. Fiind vorba Ia a,ee::.t r. 249 de JJullIcleRovopolsau Rogopol, dam aci N doua. Iiste Nr. 38 ~i 39 de numele ~i probumele locuitorilor din. satele Gardi§ti ~iLunca. Gard1~tise afla. 180 Pind ~i este semigrecizat, iar Lunca se aWi. in Albania. Dela acest din urma sat da.ill )lUmai cateva nume, caci lista ni s'a trimis in grece~te indeseifrabilli.. La unul din aeeste sate gasim porecla Rova, iar la eel/l1alt poreela Rovini, derivator din Rova.
LISTA Xr. 38.
NIIIllel9 ~i prolluJ1lc!c locuitorilor din Uardi§ti hing<1Gwbcni (Lista nu-i completii.) dela Pind.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Gg. Alexi. N. Balara. T. Bliahlit.H.. T. Oocl1a. Gg. Ciurica. 1. Oochin. Sterghiu Gllciafira.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Costa CungiIli. lani Dzadzoni. Mitd Ga.I,i. Mitru Glilea. Nicola Iota. Gg. l'ardiili. Gg. Plica. LISTA Xr. 39.

15. N. Por/wa. IG. Miliu Rova. 17. A. ~uruvali. 18. C. Tagara. UI. C. Zam8.ni.

Numele ~i pronumelo ca.torva IOlJUitoridin LUItC(1, Albania din

1. A. Hosda. 2. N. Data. 3. N. Goli.

4. I. Papa. 6. G. ~i P. Pihion. 6. N. Rovilli. pARINTELE DIMITRIE

7. A. Laza Toma. 8. Sotiri Trona.

250-251. Piirintele Dimit,.ie. La Nr. 51 la Blohave§tii am dat nUll1cIc catorva arm:ttoli din ILceasta familie (a Blahave~tilor), intre cari eel ma.i vestit a Iost Ettt:mie Blahava, ca,re dupa multcle staruinti a.Ie tatalui sau, batr§.nului Capitan Bl!thava, se facu preot, dar nu He lasa de armatolie ~i de annc. La Nr. 197 la Nicu rara. a.m "orbit pe larg ~i despre incercarca fi'icutiJ. e Ettimie Blahava de a face 0 ligfLde arll1atoli pentru a fi mai tari d ~i a goni pc satrapul Epirului dcla Janina, intreprindere care nu reu~i, fiind tradata inainte de a. se pune in Iuomre, cu toa.te ca avura IDe Iupte foarte sangeroase In Tesalia In desavILntajul armatolilor. III acea liga, tradaUj, chiar ina,inte de a, se forma ~i urmaritii, de a.proapede autoritatile turce~ti luara pa.rte ~i ll1ult.ialti, cari n 'au fost armatoli sau soldati de ai armatolilor, intre cari a fost ~i Pari11.lele Dt:mitric, despre care avem sa: vo'rhim la acest 161

;rI!r'i>'

f)ar inaillte de a vorlJi oe acest respectabil Parintc, trebue sa rea-

'llintim dtitoruJlIi ceca ce am SpliS despre Etimie Blaltava ]a Nr. HI, 111. icu N Tara, .'t(jidt ea Blahava, dupa neizbutirea lige-ide armatoli ~i caderea frateJui .;a.1I 'l'('pdor BJahava intr'o lupta llenoroeita, se arunca in vieat;a de corsa.r

'II eOl!tnt Turcilor imprcuna eu Nicu Tara ~i a]ti armatoli, ~i dupe multo '..:1r, f~(\u Turcilor, prin i~t~rvellirea Pa~ri~r~u]ui EculUe~ic diwl~a trup,~: ,ee "t. ~I s" Illtoarse sub garantm malt prea sfmt1el sale ccumemce Ia. Ohmp sail la llaj~la, in patria sa, crezand ca arc sa fie lini~tit. Ali pa~a insa printr'o scri;:oarr ulastrografiat11. ~i scrisa ca din parte80 armat.olului Lazu de pc OIimp, ill~f.'la])1' Ettimie Blahava sa se duca In. OHmp pentru a intaIlli pc Capitan ~(lZll, dupa. cuprinsuI scrisorei, ~i aco]o Blahava caw intr'o Cllrsa fat:ctla, dici a fost prins pc nea~tcptate de ni~te Albanezi,cari il pandirr~.a~eza~ila l\Jelll Ie intalnire indicat de scrisoare. Astfel Eftimie Blahava fll legat ~i adus Jcl,Ianina la Ali pa~a. Am vazut la pag. 141 cu ce afec~iune Ettimic maha. '(( ~i tovara~iul sau Cionga primira pe PouqueviIIc int.r'un post miiitar dl' lJc>munteJe Pind, cum II ospatara, regalandu-I cu un miel fript

a la

fU{:(I'/?r's herosd'Homere, ~i CUIIl upa ospat so despartira de el cu 1Il1t7.ica d d ~i ell ~'I,lve de pu~ti ~i-i dii.dura 0 escorta. Pe atunci era inca mare ~i tare I':ftimi(' Blahava; sa, vcderu acuma cum ni-l descrie Pouqlleville, eaml fll prins ill curSrt ~i adus la Janina: «Ce fut it Janina, zice Po u que v i II c (Rel1~HPr., ol. 1, pag. 253-254), attache it un poteau plante dans In COllf v rIll sera.il, que je rcvis Euthyme Blacavas, que j'avais autrefois rencoJltre a Milias ) da.lIsIe Pinde avec ses soldats. Les rayons d'un solei! brulallt frap1 p:t,iPI11 tetr bronzee qui defiait la mort, et une sueur abondante coulait sa. tlr sa harbe epaisse. II connaissait son sort; et plus t.ranquille que Ie tyrall qui sHv(llll'ait ridee de repandre son sang. il leva veTSrnoi ses yeux rl'lllpIis de sc;cnite, comllle IJour me prendre a temoin de son houre supreme. II la '.-if a.pprocher. cette heme rcdoutable pour Ie mechant, avec Ie calme dll jmq,e. [I seJltit, sans rrcmir et sans se pIaindre, les coups des bourrea.ux; \'t srs memLres, traines a. travers les rues oe Janina, montnJrent aux Grecs i'poumntes les re::;tes du dcrnier des capitaines de Ia 'fhessalie ). Astfe! a Jost sfar~itul lui Eftimie Blahava. Cand BIahava formase Jiga (l,rnHt10lilor,intrr~, se vede, in ea ~i Piirinlele Dirnilrie, despre care avem sa. vorbim Ali pa~a. afIfmd de formarea ligei, inainte de a fi atacat de toti ar'H8.toJiideodata., aUic:l el a parte po fiecare ~i mai cu seama pe Teodor BIaha.\'a, fratele lui Eftimie, pc eand acesta so dusese la Olimp, ca. sa. HCpor'lea5cii (10acoIo cu arlllatoIii Olimpului ~i sa inceapa actiunea comuna. 'feodor 13IJ!,hava, dUplL lupta sangeroasa, Iu doborit de numarul superior al adver0 ;a.riIor ~i ueis, ~i intreprinderea nu-~i ajunso scopul ramanand pentru altii. Llatii. Eftimie Blahava insa traia ~i AJi Pa~a nn cuteza sa. prinda ~i sa pcd~pi>f",.~ca pe ~___~. multi,...1 care Ii ~tia a.mesteca.ti in liga. Cum dar prinse pe Eftimie · '
1) Atne1~.

162

.B!ahava. prinse atullei ~i aduse 1a Janina ~i pe Pa1'i-nteleDimitrie, Roman din comuna romaneasc.a, San-ilJaritia dela Pind (vezi despre Sa,n-Mari11a la pag. 12 jos ~i 13 sus). Inainte de 11cita ceea ce zice Pouqucville despre intrcpiditatelt acestui martir, trebue sa spunem eateva cuvinte despre treeutul sau. Gild a s (II, pag. HJ4), vorbind despre parintele Samuil, profetul ~i eroul SutiaWor, cum avem sa vedem Ia razboaicle Suliatilor, ne spune ea a fost elev al 4, Cosma. Tot Ia aceea~i pagina, vorbind ~i despre Pii.rintele Dimitrie din Slm-Marina, lie spune ca. ~i acesta. a fost elev al Sf. Cosma. Cine este accst Sf. Cosma,? MIX:t'OiXLOC; K. fI7.PiXVLXiXC; 90, nota 1) ne spune (pag. ea era, Etolian, dintr'un sat numit MtyiX 8ev8pov, compatriot cu un mare invat<'1.t profesor nl1mit Eugenitt Ioanul'itt, un calugar care traia intr'o milnastire de 11lngrL Meya. dev8pov, numita Guva (= gaunL in dialectul macedoroman). Ioanu.liu (' IWiXvvouALOc;) Dumde Iamtli, romanesc, diminutiv est.e din lani, seris pe grcee~tc ~i elenizat putin. Sfantul Cosma dar dupa ce studie III.manastirca GUt'(1. Eugeniu Ianuliu, se duse la muntele Atos, unde i~i 1mb termini\.studiile, a,scuItllnd pc cloi inv3vati profesori romani ai Academiei de 3eolo, adica pe Panaiot./:Palama ~i pe profesorul de filosofie Nicola Zerzuli 1), Roman din comuDltMetzovo(= Aminciu, .peromane~te)delaPind. (Vezidespre romanitatca lui Palama la Nr. 2441a Clipitan Dascalachi, iar despre Zerzuli, cn. era Roman di.n Metzovo, vezi 'Apoc6cw'nvoc;, ZpOVOYPiXtp(CX '6jc;,Hm:Lpou, vol. II, pag. 282, rfmdul 17, unde se vorbe~te ca a fost profesor ~i Ia Academia din Ia~i dupa. 1759). St. Cosma, dllpr~ lIlai mlll~i ani de viata pustnica in muntele Atos, se decise Br~ predice cuvantullui DUll1nezeuin popor, ~i cutreora. multe proviucii din Turda apuseana dela antll 1760 pana la 1779. EI, imbracat in ve~tminte de schit.nic ~i dotat de natura. cu 0 elocven~1i. populara rara, fermccacu prcdicele sale pc popor, care il numia Sf. Cosma.Predicelelui tindeau a deeide PI) F\rani inainte de toa,t.o a-~i vinde tot ee au ~i a face ~coli, a persista in religiunca cre~tina cu toatc persecu tiunile Turcilor, a lepada Ol'ieeobiect de lux, de mlWi.sarie, de am ~i de argint ~i a fi gata, pentruca in em'and are sa. fie un razboi infrico~at, care are sa tie mult timp ~i fieeare srt-~i aiua depozit sltre, cu care sa manance ierburi in acel razboiu, care se apropie. in Negre~it cn. sf. Cosma era trimis de Patriarbia din Constantinopol pentru a prepara spiritele cre~tinilor la vreo rascoala ce se pregatea in contra 'furcilor. Sf. Cosma, pe unde trecNt, era in adevar a~tepta.t ca un sfant ~i era intampinat de populatiuni nmIte, care alcrglllt inaintea lui din toate satele. 1§,nga comuna Avela, patria celui care scric aeeste rilnduri, inca ~i astazi se arata locul, unde predica. sf. Cosma ~i dol bmzi dintr'o tulpina, Ia care rezemandn-se sfantul

Cosma, vorbi multimci adunate acolo; locul se zice: la doi.li

chini (= la eei doi pi..ni SitU braz-i). Guvernatorii turci urmareau pa~ii sf. Cosma ~i He tCllIeun sa Iln provoaee vreo insurectinne; dcci cand el trcCll in
I) Giurgiuli.

]63

!\Jb:l,1)J'~, urt p:1~a da<lu onlin ~i-l uciserlt la 24 August 1779 (S a t a s, C NeoE:),t\"iV~X-~ <l>LAoAoytoc" 490). Nu trebue sa uitam ca 111 pag. 1769, pe eand d COS"11:1 predica in Tl1rci1tapuseana ~i prin insulele marii Egee, isbucni revoJutiunea din Peloponez, instigata de Ru~i 1), ~iprin urmare nu ineape nicio indoinla ca sf. Cosma avu 0 misiune, aIta deeat eea religioasa" ~i aeeasta ne-o I'xplidi I'olul ce au jucat misticii sai clevi ~i eontinuatori Parintele Dimitrie din San-Marina ~i p(J,rintele8amuil de la Suli, despre cari yom vorbi putin nmi 1:1, ale. Sf. Cosma in pelerinajul sau fn aseultat la 0 predica ~i de Ali v pa~a, satrapul Epirului, pe cand inca era un simplu soldat. Dupa predica 2111lplul 0)(l1ttAli, m),]'ccredea de sfant ~i de profet pc Cosma, il lntreha: 8 (p am sit ajung eu? ~i Cosma, ii raspullse: «(aisa ajungi mare vizir in curllnd. {'ami clar sf. Cosma fn decapitat, Ali pa~a nu era inca vizir; cand insa ajunse, i$i-aduF~ amintlJ de profetie ~i la 1804 ii zidi sfantului Cosma 0 biserica cu mani'istire ill satul CalcutOf'i2) din Albania, unde resturile lui sf. Cosma erau ingropate ~i Sat a s (Ne:oeAA'YjvLy.-fJ <l>LAOAOY£OL, 491) ne spune urmatoala pag. rde: «Uupa eum mi-a spus D. Lambru, acela~i Ali pa~a comandli. bunicului sau, craniul lui Cosma, si cum il Ilia in mana, il trecu de trei ori prin barba sa in semn de pietate, ~jcind e1itre Turcii a.sistenti, cari mnrmurau pentrn acest act: aduceti-mi un mnsuhuan ea. acel cre~tin slL-isarut ~i picioarele I). D. Lambru, despre care vorbe~te Jrlai flUSSatas, este actualmcnte un insemnat numismatolog la Atena. (vezi la Nr. .206) Sfiintul Cosma, dupa spusele batranilor ~i batrauelor, cari ascnltal'a predic.ile lui ~i pc cari i-am apllcat ~i noi, zice ca em Roman ~i in sate Ie rotIlftl
.

\e;;ti prediea ~i In lirnba macedoromfina, limba pe care Grecii 0 dispre~i 'itnperfecti'i ~i nu 0 invata.

Sfilntul Cosma care POvlttuia pe popor sa-~i yanda ~i straiele ~i sa faea ~euak, i'Cll~isa, se deschida 210 ~coale non a in unua trecerii pale. Pe atunci ideea de romanism nici nn se ivise printre Romani, cn toate CIL mod illin stinctiv tineau la limba lor ~i mai cn seamala drepturUelorexcep{ionale, c p cari Je aveau in impcriul turcesc, traind a~tlonomiin muntii lor ~inesuparati ~ine!J,tin~ide Turci, pe cand vecinii lor cre~tini de alta nationalitate erau supu~i la mii ~i mii de apasari ~i de suferinte din partea Turcilor, precum am vaZllt la pag. 107. In locnl romaniS1n1tlui,cum este inteles astazi, pe atunei "1'11seJitimentul cre~tim:smul1tifa,ta en turcismul ~i mal cu seamlt fiindca pc ttt\1!1ciTureii incepusera a SUpltnt pe armatoli. Se zice dal' cil sf. Cosma 1)()langlt altele a sfatuit pe Romani sa factt toate chipul'ile ~i sa so lase de limb(; j'omana, cad este limbi'i paganu, sa yorbea.sca. numa.i limba. greaca, ~i jimbit en care aVCHlSILfim judccati de Cel de sus. Acest lucru II confirma
--.--

lUtf\(' ('a, schioapii

'i

\ ozj Ia :\1'. 1\:.12.
i p zicp

"

~j Coli('ort(]n~i.

164

~i D. La 111 rid e (I, pag. 113, randurile 28-32) b

, I ."'" " II .1. "'\'\ ' r i? e:7tOtPXLOtV pe:oe:vwv ~o~we;; 't'"t)v 7tpoaoX'f)v tXv't"ov t.a't"pe:",e:v 0 e:1\1\'Yjv~xw't"tXTOc: l;xe:~voe;; Xv1jp de;; 't"oce;; e eXAAoYAwaO'OVe;; x(J)(l.07t6Ae:~e;;«(LtX(l.tXptVtXV, lle:pd36ALOV, L(.Lt~Lv XOtt ' A6i>eAOtV) 7te:pt aooTocae:We;; axo),dwv x'Yjpunwv xod vov6e:'t"wv

-

-

zicand: KtX't"O: TIJv (l.€V

o 3-e:a7tecnoc;;) adica: Prin provincia. Grebene acel bl.i.rbat cu sentimentelc cell' mai elene~ti (adica sf. Cosma) i~i-intoarse luarca aminte in special la comunele de aWL limM, San-Marina, Perivoli, Smixi ~i Avdela I). Aceasta atentiune specialii. a sfantului Cosma catre acele patru cOll1unede alto.limM. care este cpa ?'oma.neascii, e explica prin aceea ell.ell' au fost ~i sunt cell' m80i s import8ontr. pc mnntele Pind pentru earacterul m80ien seama J'~zboinic al Jocuitorilor lor ~i sf. Cosma, pentru triumfarea cre~tinismulni in ('.0I1tr8o turr.isml1lui,erezu ca este binc sa dispara limba roman a, ca sa. )111 rivalitati fie de rasa in tre cre~tini. Aceste sfa.turi pentru a se lepada. limba I'Omana ~i a. se inlocui cu er.a greceasca au fost fatale romanismului, mai eu seama provenind ele de la un om considerat ca siant ~i date de un om, care zieNI.ea ~i el este Roman, ca sa-l creada poate mai u~or.Cell'patru comunede mai sus au rii.mas~i pana astazi i)1 limba lor stramo~easca;' insa multe comune romane~ti din prOViJICia Zagori din Epir apucara. de atunci drumul grecizarii ~i asta.zi 111. unele din ell' de abia batranii mai vorbesc roma.ne~t.e. InfluCJlt.a sfantull1i Cosma in ceca ce prive~te limba romana a fost puternica ~i in alte provincii romane~ti de prin Turcia apuseana de atunci, dar aceasta este nimica fata. en ratacirf'a a.ltor Roma.ni mult mai fanatici in clinism decat sf. Cosma. Ca sa.aducem )lumai un singnr exemplu din multe, spunem ca. un bogat Amincian (l\1etzovian) numit Nieola,e Sturnari, apucat de boala panelenismului, depuse la 1855 180 Banea Na~ionala. a Greciei din Atena 111.600 franci auI' en destinatiune expresa pentru instrucliunea tineretului de ambe sexe clin Metzovo pentm propagareaelenismului ~i desrBdiieinarea fi dialeetnlni ocal, l numit romsnMc (G u d a s, IV, pag. 183, I'iindurile 24-27). 1\1l.ndurilcSIlbliniate de mai sus sunt traduse textual de la pagina de mai sus citata. din Gudas. Dar despre aceast.a vorbim aiurca pe largo Din toate cate am spus pana aici despre sf. Cosma rezulta, c.a el a fost trimis de Patriarhia din Constantinopol, ca sa prepa.re spiritele pentru revolntiunea din Peloponez dela 1769, revolutiune pregMita de guvernul J'Usese. Ini~iati de sf. Cosma in secretul misiunii sale an fost multi, mai cu seama er'pitani ~i intre toti au fost ~i doi vestiti mai tarziu calngari, dintre cari unnl cste Piirintele Dimitrie din San-Marina, ~i eeHHalt Samut"l, pc care il vedem jucand un 1'01inscmnat printre Suliati. ~i sf. Cosma ~i Samuil ~i Di.
mitrie din San-Marina apartineau unui ordin religios dill l\funtele Atos,

zis

al sfantnlui Vasilie. Dintre ace~tia. sf. Cosma ~i Parintele Dimitrie au fost oameni eruditi, iar Samuil a fost armatol eu foarte putina. carte, care, prigonit de Tmci, se retrase in mnntele Atos, undedupa,.ce a stat c!\tva timp, 165

i!~i de .l;\.coJoll straie eaIugare~ti ~i se duse la Suliati ~i 5e dadu de calugar e

palla la !!loa-rtea fara Clioimeni sa fi ~tiut C8.a fost armatol ~i ca. nu em sa n
c[~Jugarit"Fiindca Samuil prin sfaturile ~i eroismul sall deveni 0 personna it,toriea importantrL ~i In timpul sau meu lumea sit vorbensca de el, citam nrmMoarele din Po u quo v i II e (R{o.gener,. ol. I, pag. 145). lata eo zice v l'ouqueviIle: «Samuel etait pour eux (les Souliotes) un genie inspirateur. On ignorait son pays, son origino; oar il etait apparu tel qu 'un astre preeu(urseur de 1110 bonne fortune, au milieu des enfants de 180 Selleide, sous Ie nom de Jugement dernier, refrain et portocole ordinaire tie tous ses discours. Lo peuple naturellement onclin au nwrv('illeux, l'avait re~u comme un envoye en de Dieu; .quelques chefs s'imaginaient reconnaUre lui un officierde distinc/,ion cacheSOltSla hairc d'un moine,. ot Ie divan auquel on revela son exit tenep, peJlSa que c'etait l'Antechrlst, attendu par les Tures, comme Ie Messie ]'('st pour les Juifs; tandis que ]'oracle de 180 diplomatio de Pera, Ie haron de Herbert, affirmait que e'etait un jacobim. Ali, mieux infoflne, sa,"ait qll" e'etait un fils de St.-Basile, et c'est tout ee qll'on It jflomaispu de}ouvrir au sujet de cet atre extraordinaire ». G u d a s (II, pag. 194) spune ,<Noi, eereetand, elit am putut, cele relutive 180 Samuil, credem ca 1ie-am apropiat mai mult de adevar)) ~i ne citeaza eliteva r1!.nduridintr'o serisoare a unui unehiu ;,tJsau, care spune ca la 1821 cunoscu doi frati ai pltrintelui Samuil, pe Apostoli ~i pe Dimu" cu cari a luptat la. SuJi in contra Turcilor ~i ea erau din Gureane§ti, sat 801 Epirului intre lanina ~i Paramitia. Tree-em acuma la Piirintele Dimitri!~ din San.Marina. EI a fost in adevar ciUugar intai 180 Munte ~i insoti ~i pe sf. Cosma in pelerinajul sau ~i apoi sf. se aw~a in patria sa San-Marina. Ca. ~i parintele. Samuil 130 Suli, a~a ~i Dimitrie fucca propaganda armatolilor })Cntrua se asocia toti intre ei ~i a nu fi divizati ~i a in cepe 0 actiune CO Jl1una, cu totH in contra lui Ali pa~'j,. Pc la Pind exista. CJ'edinta ca el a fost acela care ins!,ira lui Eftimie Blahava, preot armatol. idcea de a face liga arnH~tolilor, ~i el, PIi.rintele Dimitrie, a fost in o~tirea lui Teodor BIahava, eand aeesta lupta eu o~tirile lui Ali pa~a ~i fu invim ~iucis. Dupl~ueiderea lui Teodor BIahava, at1\c3,tinainte de a se aduna toate o~tirile armatolilol', Parintelo Dimitrie cu multi oameni diu ai sai alergau prin sati', indemnand pe popor a nu se rascula, caci planul de aLae in contra lui Ali pa~a s'a amii.nat, fiind tradaL Aceasta pnrtare a Parintelui Dimitrie 0 euno~te3oAli pa~a, precum ~i legaturile lui eu a.rmatolii ~i propaganda eo Hien pentru a fi gata toti pentru momentul de .acliune. InslL Ali-pa~a, pann, cfwd traia inea Eftimie BIahn.va, dadu pace parint('lui Dimitrie; iar ('and BIa,hava cazu in cursa. ~i fu prins atunci tot a~a a fost prins ~i Parintele Pimitrie ~i adus ~i 1'1130 Janina, unde hmt la interog3otoriu de Ali pa~3o,ca sa
') Sat Gurealll1§ti nil 1tim din Eph:, §tim ins&. Gurea.n~i ~i Vlaho-gureanti 'ApOtf\~~1'IYO~, Xpovoyprx<p!rx Tij, 'Hn-c!pou '"01. II, pe.g. 362 ~i 364). 166 (vezi

mu.rt.uriseasca.pe eomplicii sai, i-a. aratat at11ta. dispret. eu ma1JdreIe sale rlLspunsuri, illcat iI infuric. Consecintele acestei niandrii demne a, Parintelui Dimitrie Ie vom vedea din citatiunea ee yom face indata din PouqueviJIc. Innintc mSlt de a da citatiunea, suntem siliti sa denuntam reaua credinfii.11 d-Ior Gudas ~i Safas, cari i~i dau toate silint-ele in scrierile lor de a trece la Grecipc toti Roman£iinsemna.ti~i de a cauta It face 1L crede ca Romal1ii se nu se yitd nicaire, ~i prin urmare ea sunt. un popor mra. vitalitatc"sall ea 11(>existent pe fata pamantului, pe cil.nd dela caderea Constantinopolului (dar ~i de mai inainte) orice fa,pte de arme ee se fac pe pamantul, care se ziec Grecia" 1111Ie fac decat Romani1:,dupa cum am vazut ~i avem s5 mai vedem mai il1colo. Judece cetitorii daca avem drept a ne pliinge. Po u que v i I I c (Regener., I, pag. 254), relatand despre cele intamplate Parintelui Diyol. mitric, incepe astfe1: « Demetrius, enfant de la colonie valaque de San-Marina dans le Pinde ». Jar G u d a s (vol. I, pag. ),~ randurile 19-20, .dand traducerea din PouqueviIIe a randurilor de mai sus, lasCinetrad-use cuvintele «enfant de. la colonie valaque» ~i zice: « Dimitrie era on:ginar din Sanman:na de]J~ Pind I).De ee dar d-l Gud~s nil vru sa traduca ~i cuvinte1e(eenfant la deln eolonie valaque? I). Tot acela~i lucru il face ~i d-l Satas, care cum am V3zut III.pag. 9 ~i 10 a acestei carti a lloastre, mcrge cu panelcllismul sa.u a~a departe incat a cautat sa demonstreze c11 Valahia Mare din Tcsalia nu sunt in

Romani, i opEG(6LO~ e "E).),'YjVE<; greei traind la munte), ~i ea cei ce sunt (=
~i astazi acolo sunt Albanezi ! I Citand dar ~i 1.'1in traducerI.' cele relatate do PouqueviIle despre Parintele Dimitric, nu vru nici el sa traduca CUVilltde «enfa.ntde la colonievalaques ci zice simplu: 0 fJ.0VetX0<; », Ll'YjfJ.-fjTpLO<;, ex Let[1.OCptV/)<; TOU fHv30u », adiea: «mona-hul imitrie, din Samarina dela Pind». D
Intl'ebaJlJ: de ce n'a tradus ~i cuvilltele:
({ enfant de la colonie valaqu.e?

I'.

DacILd-sa vrea sa nu existe Homani pe fata pa.mantului, aceasta este chestiu1Je de patriotism grecese, nu disclltam sentimCJltele; dar cand se pnne sa serie istorie ~i mai eu Seam!Lsa traduca. ~i sa rcproduca ceva prin citatiuni, suntem in drept sa cerem s[t nil Ie falsifiee ~i sa ilJ~eleIIImea, dand de GreC'!' Romani ~i de grece~ti, fapte ~i suferinte romane~ti. Despre omipe siunea clIvintelor de mai sus «enfant de la colonic va.laqueI) ca spunem adevarnI, cetit.oml poate constata luerul cet.illd tl'aducerca ce face d-l Sat a s i)1cartea sa: Toupxoxpet.oUfJ.€v'Yj 'E).AcX<;, pa,g. 592, randlll J2. 'l'eodor Co)ocotro1Jispline undeva C[Ltrebuc tiiiat capul acelui istoric, eare spuJJe 1m:nciuni. Noi lJl1SUlJtema~a de severi, ci constaHim fapt.elc. Da.r istoricii grcci parca lJllm11.i c Parintcle Dimitrie au C!Lutat sa-l treadi. de Gree? 9i crea p ei oue ca sCl'iind astfel istoria aduc vreun folos real, pe nare iI trag toate popoarrIe dela 0 adevaratrL istol'ie a neamului lor? Noi nu crcdem ca 1'1.'znltlt folos, oi ratacire. Dar sa. trecem la parintele Dimitrie. Iatr~ unr ce spunI.' Po u que v ill e (Regeneration, vol. I, pag. 254) desprc Parintele Dimitrie,

dnp!L :I,dcscris tragicul sfal'~it a lui Eftimie BIa.hn a: ce v J67

({

H6las! pourquoi

"~~( fin si glorieuse etait-eIJe entachee d'une faute <Iui ;w:.it cntraine tant dJl]()CCJlts .au tomuctlold' 1Ild.llS !;lIfJpHce et 1a revolte a'Euthyme Ie preparraJrJJt 11'tnomphe d'ull faible morteJ qui ll'avalt POUI' armes que la douccul' !'t h prien' ; ils allaicnt reveler la gloire d'Ull de ces confesseurs de J. C., aestine:; it iSoutenir les timidcs dans la tcmpete, dont le sang, confondll a celui dl! gl!crier, rehabilit<t pal' SOil martyn~ lit fidelite que In, religion commande U,[! chreticns I). x
(, Demetrius, enfant de la colon1:e'l'alayu.e de San-lI1 arina dans Ie Pinde, ]'Pligil'ux de 1'on1]'e de St. Basile, tmnsporte de cctte charite eV1\.nghelique qlli fut toujollrs la earactere de l'apostolat allx temps des pcrsecutiolls, par('oura-it dans ers jours orageux les cantons agites de la Thcssalie, pOllr calmer Ips Grecs et les ralllcnpr au jOllg de J'obeissltnce. Denon(~e eomme se-

ditH'IIX, l'1 conduit avec Euthymc, il avait comparl,l charge de reI's devant Jp Hatrape de Jnnina. On voulait lui faire supposeI' des compliers, a.fin d'p]IV('jopper dans une fausse conspiratiOJI les prelats orthodoxes qui occupairnt II's tr6nes ecclesiastiques tie la Thessalie. Mais anime d'une foi bri}Jallte, il avait temoigne la verite du Dieu vivant; et ses rcponses enflammerent la c'-del'rdu visir, qui s'exhala dans un dialogue digne d'etre transmis a.la chretipn te, COB1lJ1e de ces exemples dest.im~sit iIlustrer Ie martYl'ologo de l'eun glj~(, lui]jtantr: Tu as nnnonee, lui dit Ali, Ie regne de J. C., I't pal' conseqt/PIlt In chute de JIOSaulds et de not!'eprinct'?- D. ~lon !lieu regnode toute eteruite ('t pour I'eternite et jc revere les maitres qu'il nOllSa donnes. - A. Que portes-tu sur ta poitrine ? - 1). L'image ,-cnerablc de sa sahIte 1\101'1' 1).- A. Je veux la voir. - D. Elle ne peut etre p1'ofanee; oraonnez qu 'on d6tache une de mrs mains, et jc 'lous la pn3sente1'ai.-A. C'est ainsi que tn 6gares les esprits; nous sommrs des p1'ofanateurs? Je l'eeonJlais it co disCOl\fS J'ag~nt. des eveques, lJ.uiap~ellel1t les Husses P?ur nous asservir. ~~lIlln~ tr" comphces. - D. Mes comphcrs sont 111aeonsClence et Illon devoJl, qUI lIl'obligcnt de console1'les chretiens et de les rendre clociles avos lois. - A. Dis .;tUXtienJlcs, chien de chretien. -- D. Ce nom fait ma gloil'e1- A. Tu
~

/

]Jortes une image de la Vierge, II.laquelle il y a, dit-on, des prestiges atta- I ehes? - D. Ditcs des prodiges. La mere de mon Sauvclll' est. not.1'e intercesseur aupres de ce fils immo1'tel et Dieu; ses miracles pour nous sont de tOllSles jours, et tous les jours je l'iJ1voque. -- A. Voyonssi pile te dMendra: bOUlTNI.UX, qn'on l'appliquc it la tort.ure.».
I

') Piirintnl" Dimitri" san nn st.r5.lnm dill fa milia IlIi, merganu pent.!.u iernarc eu t.ur. mnll salt: in prnvincia. Colonia din Albania, gasisl' acoIn 0 ieonitii. veehe a Maj('ei Prceiste, j/'J!lith (:an' se credpa ea l'ii.eatoare de minnnj ~i-i facn 0 bi~erica ]11 San-1I1u,,.ina., biserica ~:lnt('i Marii, zisa "hasearica a Sl'-l-Mariilici. de loeuit.ori. Aeeast.aestc icoana despre care "., e vorha aiel. Vnii din Samariniat,j cred ea !lump,le 8anmar1.llu al ora~nlui lor cste dela ,1~lill1 MaritI. zisii. ~i Sun-Marina, care ar fj 8tii.-Maria. Aillrca. ccrcctarn origina nu. ,,',,]ni 8omfl.n:na, dacii est.e dill San-,l/orina sau 1111. 168

«A ccs mots prononces avec I'accent de In fureur, les pages uu satrape se cachent, tandis que les cxecuteurs, saisissant Ie religieux, Ie renversent aux pieds du tyran, qui Iui crache it Ia figure. On Iui arrache la sainte image; on enfoncc lentement des roseaux aigus sous les ongles de ses mains et de ses pieds; on en perce ses bras, et au fort des douleurs, on n'entend de sa boucheqne ces paroles d'a,mour: Sdgneur. ayezlJit-ifJ volresennteur re:i1U~ de des cieux, pr1'ez pour nous». Lc tourment des roseanx etant fini-jon applique 1tutour dlt front venerable du confesseur dl' J. C. line chaine d'osselets, qu'on serre avec effort, en lui criant de s'accuseretde n01nmer comphces,.mais ses dIe se brise sans lui arracher ItIlCl\Jle plainte. Lc martyr n'est sensible qu'allx outra.ges de I'impiete contre l'Eternel. Les bourrcaux fatigues demandent que les tortures soient suspendues jusqu'au lenuemain. et Ie patient cst pl01Jgeau fond u'un cachot humide )}. «Le satrape n'assista plus aux epreuves qui recOl1lll1encerentpar son ordre, en sllspendant D6mQtrius la tete en bas, sur un feu de bois n\sinpux, a.vec Irquel on lui brUle lentement la peall du crane. On craint, par l'inhumalJitc. de laisser echapper sa vie, et on Ie retire uu bra-sier pour Ie couvrir <!'unr.tabI(" sur laqurlle les fa,milicrs du t.ymn mont.rnt e1. dansent, a.fin <Ie briser sps os ». «Victorieux dr. cette demicre torture, Demetrius, eprouve par les rosea,ux, par Ie fen e1.l'i'strapade, est scc1l6 dans UI1mur I'll laissant sa tete libre au milieu de la mac:-onncrie; on I'y nonrrit pour prolonger ses douleurs, ot il n'oxpirc que Ie dixicmc jour, en invoquant Ie nOI11du Tout-Puissant. Ses dcrnieres paroles £uren1. celles de sa.int BabyIas, eveqne d'An1.ioche, 11l0Urant cornme Iui entre les mains des ennemis de la Croix: Retourne, mon ame dnns le sein duoTe]JOS Ie Seigneur t'a a.ccordee prix du combat1) ». ,. l «Ce triomphc du chretien e1.onna rEpine; on cita, aussitfit Demetrius comme un saint. Un mahome1.an de Castoria, temoin de ses souffrances, demanda Ie bap1.cmc, qui lui merita. quelque temps apres la palme rlu mart.yrc2).Ori pa,rla <Iemiracles op6res par Ie senl nom du confcsseurde .J. C.; e1.un de ceux qu'on ne pent revoquer en doute, e'est que son sang apaisa 111. rage du tyra.n, ct qu'il fut la vietimc cxpiatoire de la Thessalie, OIl les vexations Pt Ips pr.rsecntions ccsserent ».
___

') 'EJt[a7€<jJov. lJiuz-lj !J.0u, e:t.; ..~v &v.ckmxualvaou, on 0 Kupw.;

EO-ljpy-rpl: aE:. Psalm.

cit.

a.Chrysnstol11 orat. de s. Baby!. et PhiJost.fJTg, histor. Ecdes. lib. VII, cap. 8. '. ') 8uivant les [ois mahometanes, tout Turc qui embrasse unc religion e.trangereest puni de mort. Ha.ssan de Castoria, reglmere par Ie baptGme, vivait oubHe, au jond It. de I'Acltrnanie, sous Ie nom de Geo,rgr-s cultivant un ternain qu'll a.nit Jone. Comme jJ eta.it rem~zqua.ble pltr S:1.piete et In. purcte de ses moelllS, ilne ta.rda pas 1\ etre decouvert par Mot-eM BJno, mousselim d'AIi paeha, qui Ip. fit perij' dans des ~uppliC('s tels, que je ne penx ell citer qu'une particularite, qui fut de llli ttllroduire dans les ~ntrailles U/IC sonde de fer rougie a blanc,' jr no saurais eonsjgner JeB MItres dMaiJs.

]69

-..-.--.--

---

.Astfel ~ f~st sffi,r~itlllpa,rintellii Dimitrie. Am sIHIS~i aiureit Crtla armatpl1 era obwelUl ca la torture sa nu arate niei eel lIlai mil! sellin de dnrere. I'arintl'le Dimitrie se tinu 9i el de obieeiul armatolilor. Am insistat mult a da toate amanuntele desprc rolul Pa.rintelui Dimitrie, ca sa sevada ~iprin el ea in istoria moderna a Greeieinil vin po seena deciH [{.Qmam', e ca,ri Grecii seriitori i-au treeut pc toti ea Gred, ~i ehiar eand p sunt silili Srt citeze ee au zis alW despn' Romfi.ni, reprodlw astl'e! eitatiunile IlJeat sli dispara Romanul de pc seena sau sa-I seoata pc scenit travcstit in Oree. Nc abiillem de a califiea aecasta. proecdare in rnateric tin istorie. seena analoa,ga ca aeeea ee s'a pctrecut eu torturilc pa.rintellli Dimitrie, u vedem repetfindu-se eu un :l,lt imll'mnat R~rnan din Citlaretii, cornuna rOlllaueasea. ela Pind. Accst Roman se numea Gh.eorghe"urturi ~i a fost d J ullehiul lui loan Colett, porsonagiu foarte bine ennoseut de 111111(' analele ill diplomatiei groce~ti din timpurile formatiunii rcgat.ului grrcese. GheorghI 1.'u.rturiapare pe scena la 1821, pe cand o~tirile imparate~ti asediau pe Ali pa~a la Janina. Heeornandam cititorului sa citeasca, imediat dupa. cele cnprinse in acest Nr. 250-251 eele relative la Gheorghe Turturi dela Nr. 260. Yezi ~i lit Nr. 162, pag. 216--217 lIIoartca infioratoarc a lui Capita.n Caciandam: ~i a fratelui sall Gheorghe. Canrl incepu revolutiunca grcaca la 1821, apare pe scena. iara~i un HollIan, citluga,r iJlSemDat, nepotul Parintelui Dimitrie, tot nUt de intrepid ca ~i unchiul sau, adueiind mari servicii revolutiunei, zise greee~ti, pein entn7,iasmul ce inspira populatillnilor rom1J.netic pc munti, populatiuni pe cari

o

Pouqueville, dupa obiceinlsan, Ienurnc~teeu nurnelegeneric de Greci in eita-

tiunea ce vom face mai la vale, dar dtitorul, din ciUe a,1ll spus noi in capitolul V despre capitanatele ~i capitanii rom!l.ni (pag. 106-144), intelege u§or ea. este vorba de populatiunile rom1tne~ti. lata dar ce zicc Po u q u ev ill e (Ht:st.de la regener. de la Grece,vol. II, pag. 32): (I Les Grecsmontagnards Hcntaient la faiblesse de leurs tyra.ns, ]orsqu'un caloyer, nevett du martyr Demetrius, ambitionnant it son exemple les palmes de I'eternite, sortit d.esmontagnesde III. hessalie,pour ~mnoncer T aux fidClesque les tempsetaienl
flccomplis ! Theodore etait son nom, et sa voix rcligieuse annon.;ait rnainte. 113,nt regne de la Croix. (.L'Eternel I), disait-j] en s'adressant aux guerrieI'f Ie

dc I'Orthrys et du Pinde, III'Eternel qui appela les Turcs d'un coup de sir. flet des extremites de la terre pour venir prendre ses ordres, afin de puniJ It's prevarications de son peuple, les a delaisses. Le glaivc dont il les am\! s'est rouilla entre les mains des enfants du carnage; III.valeur qu'illeur im spimit s'est evanouie, connne Ia fumee des sacrifi<:es1). Le Dieu qui tral(3i ;:PIXsoldats des sueccsseurs des calipllCs, leurs campernents, ell faisant mar eher dcyant eux la terrcur ot l'effroi, leur a IIlis un cerclc iUlnez et un mot

170

r
dan: Iv. !:-ouche1). Rappelez-vous qu'on peut etre fauatique COIllmeIe sout nos oppresseurs sous un gouverJ!elllent arbitrairc, mais non vertueux, parcc que Ie dcspote, detaehant !'interet des particulicrs de l'interet public, eteint da.ns SPSf'sclaves, non l'amour de la. patrie, puisqu 'elIe n'existe pas, l1Iais jllsqu'.aux liens de la societe. La Turquie n'cst plus que I'ombre d'un empire qui tombe de toutes parts». lar lit pag. 42 tot din acela~i VOlllIn,Pouqueville, dupa ee vorbi dcspre raseoala. tuturor nHwtenilor ~i qe pradaciunile eo facura TlIreii pe unde nava,lira eu hoardele lor, pustiind totul sub eoman da. lui Pchlivan Baba-pa~a, a.daoga unnatoarelc desprc ealugarul 'reodor, nepotul ma,rtirului Papa Di.'

mitr£e:

« De toutes parts on s'enflammait; et Ie moine Theodore, qui enehe-

rissait sur Anagnostc 2), prenant la parole au nom du Dieu des armees, appelait commc un autre Sa,int-Bernard, les Iidelos sous l'etcndard de la Croix )). « Qui foumira. 11. es youx une fontainc de larmes pour pleurer les malm heurs de Jerusalem? s'ecriat-iI au milieu des Grees n'iunis a Castritza 3) pour c616brrr la fete des Saints Apotres; et mes larmes couJeront jour et nuit sur Ie tombCM des enfants d'Israel 4). Le juge invisible a prononce l'arret fatal urs desnenda.nts d'Agar. Vons ave?;, leur dit-iI, rava.ge la vigue. La dCpouillc uu pauvrc rcmplit vos palais. Vous avez mis mon peuple SOLISe pressoir I pour cxprimer Ie sue de ses os; vous Ie broycz a"ec la l1leulc pour achevcr de Ie recIlIire cn pOlldre. Vos rapines l'araissellt dans vos superbes ameublements 6). Vos palais sont cimentes Ilu sa.ng des affliges. La pierre crie contrc vous du milieu de la muraille, ct. Ie bois qui lie Ie batjment rend tcmoignage COli re Vo!; iniquites II). Tout demande t vengence et I'obtiendra I).

Et h's plrures et les gcmissements. et les cris de pitic, ot les transports de fureur, 'qui slIcccdaicnt it ces paroles pronollces avec Un accent prophetique, elevaielit.dCsormais un ll1urde division entre les Grces ct leurs oppresseurs, pendant que Pchlevan Baba. pacha, 1\l1ssipeu in quiet des intrigues de son secretaire que des sermons de Theodore, poursuivait sa marche du cote des pays occnpes pa.r les part.isans d'Ali TCb6len». Fiindca. in acest Nr. 251 am vorbit ~i de moartea martirica a lui Eftimie m,\hava., cetitorul ca sa-~i facii, 0 idee mai completa despre el, poatc citi ~i: Po u q u c v i I ] e, Voya.ge,I, editiunc. vol. II, pa:g. 311-313; vol. III, pag. !J2-9fj. Aici la: llag. 96 jos, dn})1\,cc a deseris curajul nmrtirului
-------..--') 4. Reg. l~J, 28 o. 'J Vezi despre rolullui

in Po u que

\"j II e (Ref/ew!r., vol. II, pag. 23, 39 ~i aiurea). Ca.st.ri~a este un

m era din

8r.ate§ti,

dcspre care vezi la pag. 113-114 ~i la Nr. 247. Era Roman.

') . On croit que ce village a l'cmplace I'llncienne ville d'Hypate.. orit!jel in Tesalia. &). Jerem., 9, 1". 5) . Isaias. 3, 13, 14.. .) . Hahne, 2, Il, 12. Isaias, 3, 15..

171

D~:'nit1"1:e San-Marina ~i a. adaugat: ce cou.rage dill swrna.tu.rel.etonnal'Epire... ott'. fl,Pouquevillc,fiindea martirul Dimitrie era Homan (enfant dela colonie

valaquede San-Marina dans le Pinde), facc 0 eomparatiune intre Romanii
ea,ri locliese muntii ~i Greeii eari Ioeucse eampiile Tesaliei. spuind unnatoardr.' «COBfaits, dont. j'ai cte presqne temoin occulaire, puis qu'ils se sont

pa,sse~ penuant quI' j'habitais Janina" sutliraient seu,ls,a defaut de l'Mstoire de Cf'Smontagnards, pour peinuro Ie courage de ces hoOlmos,dont le caractere tranche d'une maniere absolue avec celui des habitants de la plaine .). Ce zic(' ll1a.i 11Ieoio POllqneville, facand accasta eomparalie, vezi la 1. p. 134 din acrusta carte 11noastrii, unde am citat textul intn>g. « Les habitants de la plaine'>ue mai sus sunt Grec'ii,. caci llIun~ii Tesa,liei sunt loeuit.i de Homani, iar satele din eampii snnt Iocuite de Grcci agl'ieultori (vczi la pltg. G7 ~i 68).
SCALTU-DIMA 252. Sc6,ltu-Dima. Numcle aeestui armatol ne estc dat in Iimba greaca
Slib nrmatoa.rele forme: ~xocA'mo-o1Jt..locc;, adiea XfJO'" TIjc; 'H1tdpou, vol. 1, pag. 285, rn,ndul (P ere" 0 S, , A1tOfLv'YjfLOVEUfLoc't'OC 1tOAf.fLLXOC, vol. 4. r[wdl1] 4; pag. 31, ri\,lldul 32, ~i pretutindclli in

Seal~u- Dima (' Apocoocv'nvoc; 4 dela nota); }:;XOCA't'~OO'Yj II, pag. 41, randul II; pag. forma de mai sus, afarrt de la

pag. [)3, randulll

~i 18, unde gasim ~Jforma Lx~','t'~o3'Yj(.Loc;); 2:xocA't'cro3'Yjl-.loc

(1' It s SOY, pag. 193, Cant. CCLX, Yers. I); Scaltzodimos (1' 0 u que v i Ill', Regeller., IV, p1Lg.282); il'ijfLoc;::S}:OCA't'O'~~ I i III 0 Il, vol. III, pag. 73). yol. (Ii'i Din to11.t!'formcle de mai sus eea mai apropiata de adevar, a,diea de forma romR.nea.sea, estc LX.OC]''t'croO~(..ltl.~, rcproduce pc SCIUtu Dima. SeLlIDima care Scdl{u. Forma Dima I.'s1.ccxclusiy romancasea (vezi la pag. 27, 1; pag. :1;3.continUiqia, notei 3 dela pag. 32 Epre finr; nota, 3 dela pag'. 63); iar poreda Scaltu, ~i eu It final Scalta (meuta LXOCATcriXc; de FilimoJl) insclllneaza (XL'a,tncurco.t,1,11tortochia,t, difonn, la Macedol'omani. I~(' eo Dima a fost poreelit Scalt11" c-o expliea Ii' i I i m 0 11(.III, pag. 73). n hUt co citim la pa.g. 73: « '01tACXPX.r,yoC;'t"Yjc; D,ulp(~OC; ~v 0 il'ij(.Loc;
::s; (f.J.'t'cr~c;, x'1X't'IXYO!.lEVOC; h T[;)V o~w 't"Yjc;, Ap"ro,,;,(v'tjc; cruvvou~ xoct x'oct 1tpW't'OTtO'.AA'~x'<Xpov WV o:I.J..OTE (3ocpuc;, cX.A],OC 3ucrC:laEO''t'<X't'Oc;T'~V ad -ro o:;,w; 8E &ypLW1tOY 't'ou D<xKOV":0YLOCVVO((WV. ' Av'~p (:)C; 't'Epoc't'w6'Y) 't'wv

CPEP()V cpUO'LOYVhJ~l(O',V 1tpocrWTtOU zocpocx-r1jpwv

y.iY.~ 7tO',p.xaoi;o'l V01)PLi, &,-",

OCUT'Ij.;, aOO'1tOAL't'Eu,,:6npoc;

EcpafLl),.I,OC; 't'oLc; 1tnpLwTl:.Wr.1; E1tl YEV'lOCLO't"Yj't'Ly.oct

a[cr1lr,fLOCGL, fLEyocAEm::pocv 'ij hE'Lvoc; Em p {Joy,v E~'XLpE't'LX~V E~-f)crXEL, »

&r.'~A<XUE

<P'~fL'fjv

« Cii.pitan al Doridei era lJim.?j, ,,"'calla, origill1tr uin ArtotimL ~i 1l1taiul palj~lLrfiind alta data. al CondoiaJlc~t.ilor.Barba.t ganuitor ~i grav, dal' foarte urit ht chip ca umtl care avea 0 fisionomie tnonstruoasade fata din cauza ca tl'asol,ul'ile ei erau siilbatice ~i extravagmnte~i rnai putin soeiabil deeat Pan urea, 172 adidi:

r

rlar egal in scnti1llrJ1trle

patriotic!',

:;e bUCllfa de relllllJle JlHti marl' deeM

aCI:I<tpelltrll vitejie ~i cxercita 0 iufluen ta exceptioua.iit I). ~i porecIa c!nl' Scal{u este rOlllalleasca ~i am va-zut expIicnrea ei din citatillnca de mai SliS

~i credem ca nu-i au dat-o Grecii, ci compatriotii sai Romani din Dorida,
clue se nUJ1\e~te~i T& !5).IXX0Y.6JP>Gt, pIasa satelor rOl1uLne:,ti. adica. Scal{1A. Diml1,dM, sa.u D£ma Sealtu, cum oste tunoseut de Romani, ..a fost Roman (vczi ~i 111, pug. 135. far despre Dorida. vezi ~i la Nr. 77 ~i Nr. 244). lJitn0 8cal{u a fost Far§erot.ca,ci HOl1la.uii Parnas sunt Far~eroti. dill POll que v i I J e, care. pe Far~cro!i ii nUlllc~te Doriem: prctutindeni, vorhind dl'spre D£nUl8ca.lfu(Reghlh., vo!. IV, pag. 282) spunc cli.avea sub cI 111 revollllilluca grcaca 350 de Dorieni. Po u q 11C v i I I c la pag. 281-82 spunI' ca t~/'IIIIJ.tolul anurea, aducand 0 trupa de nlUntrni de pc Parnas, P
armele in

in lIJoJllcntul e a. 111Cppelupta In contra Turcilor, Ie spuse: nu se luge CIl d 0 l1uiniia luptr~»;apoi 13pag. 282 SllSadauga dcspre Panlll'ca: «Puisl

sant par la pa.role, fort par sa voIonte, grand par son courage, des qu'il avait ete rejoint pm- Irs Illontagnards du Parnasse, il s'eta-it cl11bousqueit )'entree

du defile ou )'011 trouve la fOlltaincCastalieII. Dupa ce Pal1ureacu muntenii
InCeplllupta, ii vrni in ajlltor D£ma Scaltu: « IIs cOl11l1lencerente combat I au nomIne de cinq CCl1tscontre une nUl}£, e ces baruares, auxql1els ils red sistaient depuis plus de trois hemes, qlmnd Ie chiliarque Scaltzodimos arriva a leurs secours avec trois cents ciJlquante Doriens. II fait entendre Ie cri de V1:clo£rei.la Croix, et tous se reunissant, chargent les 'rures, qui replient i leurs eolonnes vcrs les pIaines de Ia, Beotie, ou leur cava.lerie empcchc les

Grecsde les poursuivreII.
SClil{u Dirna. a fost dintre capitanii cci mai Inselllna~i in revolu~iunea grcaca, ~i numelc lui se gase~te des men~ionat in luptde indcpenden~ei grccc~ti. Este c1lntat ~i eI de pop or (P 11SI;0 v, pag. 193-4, cant. CCLX). EI aVlI un frate llumit Gultt, men~ionat 9i in cal1tecul de mai sus. Mai multe despre 8ct11tu.D£ma poa,te vedea CillOVCL F i 1i rn 0 11(III, pag. 73-74) ~i in la paginile citate JIlaisus, unde a fost vorba despre djferitele forme a./e1111melui lui D'ima, Scaltu. CAPITAN GULA SCALTU 253. Capitan G1tlaScaltn. Este I~eela~iell Capitan au.la d(.la,Nr. 235. Vezi despre nUlllcle Gula In Kr. 235 bis. Vezi ~i la Nr. 252, la Scaltu-Dirna, care era fratelc lui Gula Scallu.

SIROPOL
254. Siropol a fost fiullui Capitan Siru ~i a luat parte ~i eI in rcvoluliunea greaca (P ere vo 5, 'ArrofLv.7to).EfL. ol. II, pag. 23). Vezi despre romaniv tatea lui 18.Capitan S1:ru la Nr. 71, 1. p. 172-173. 173

NiCOLA STURNAHI. "6f). Nicola Sturnari. Familia armatolica a Stumarilor era crcditara la l{Olnal1iidin Aspropotam. La Nr. 44 am vazut un Capitan Sturnari in lupta ell Turcii in revolutiunca deJa 1769 din Peloponez; Nicola Sturnari dar, II<-:;; care avom ~ii.vorbim aici. este stranepotul aceluia. Despre armatolul rl' Nic'1la Slurnari am vorbit pana acuma in multe locuri (111, pag. 108, 123 j npIJI Ja Nr. 241, la Nr. 245, ~i la Nr. 206); yom vorbi ~i aici, casa araW,m [(J1JliLnitatealui. Scriitorii greci cvita cu multe precau tiuni de a ara.ta. nationalifatra romana a. armato1i1or, ~i am vazut la pag. 69-70, 143, ~i la Nr. 250-251) co mijloace intrcbuinteaza pentru acest scop. D. Gudas, care se fCfI'ste ~i el, cat poato, in scrierile sale de a marturisi nationalitatea armatoliltr. c8,nd se puse sa serie biografia Capitanului Hagi-Petru (vezi mai incolo fa Nr. 255 bis), care em in legatura de rudenie cu multi c11.pitani lnsemna \' din I'Iwolutiunca greaca, despre cari era silit sa vorbeasca, n 'avu intOITU,~i vrand nevrand a trebuit sa spun a adevarul, temandu-se de scand~~l, tin, a crmtat sa fie prieten ~i eu Greeii ~i eu Romanii, spun3ml in destainuirea ~a di HOlllauii,pe Uingiilimba greacamodern vorbese ~i coa romu:na.lata ii, .,~ pune D. G u d a s (VIII, pag. 299) in biografia Capitanului llagi-Petru (iPI pr'wincia Aspropotam dela mun tii apuseni ai 'l'esaliei: « In cre~tetele Ph llllui ~i in costi~urile lui spre Tesalia, Epir, Albania ~i Macedonia dill timpuri imemorabiJe locue~te 0 rasa crc~tineasca cu totul particulara. Acrast.a 1'(1,,;': toate cclelalte se asimila cu celelaIte semintii cre~tine~ti de acolo; in VOJ !1('~te insa,lJe langi!limba.gr'eacamoderna,~ic0aromineasca. Intrece insa pi' f'pJpJaltc semintii in laboriozitatea, vigurozitatea ~i aproape atleticitatea (~!)J"J1(l1(i, caractemlui ~i a lungei sale vieli. In varsta de 118 ani muri bunicul 15PIJI']"(tlullli Christodol Hagi-Petru, ~i in viirsta de 104, tatal sau Gheorghie. '\cPl1Aii rasa nicideclllll nu ramane inapoi de celelalte din Epir ~i din Te~:,! ~i in patriotism ~i in scntimentul amoruilli libertrttii I). li,t Precu In sunt ttimitoare exemplele de patriotism ~i de eroisIn ale eelor!v,Jtj Epiroti, cari n'apart-in acestei semintii, precum ale Zozimazilor, ale lui CiJ.pla.ni, le lui Arsachi, ale Rizarilor ~i ale tllturor SuIiatilor, a~a de uimit(jare a sltnt ~i aeele ale acelora cari apartin acestei semintii, precum ale cdor doi

Stlll'nari, adica a lIIareluibindaditor ~i mareltti generalj exemplele lui 'l'u-

.~U!i,do lui Coleti, ale lui Avero!,ale lui llagi-Petru ~iale altora I). , 1[arele dar generalSturnari, despre ca.revorbe~teaici Gudas, este Nicola. '::t1l"Jlari, despre C11,revem sa vorbim la acest Nr. 255. A fost dar Rorn/Ln. a hI HWl'ele binetiiciitoJ" Stttrrnari a fost nepotul milionarului Tu.,~ita,mentionat !l1a .'us, ~j ca,a fost nepotul lui Tu~*, se vede tot in G u d a s (vol. IV, pag. , J6',. Dc ce il nUlllo~te mare binetiiciitor pc Sturnari, nepotul lui Tu~i~a?,
['1")ITUd1.el ~i eu unchiul siiu l't.l.$ila daruira. multe milioane de franci pcntrU

rj;bite stabilimentt' de cultura din Atcna (vezi amanunte d.esrreacele IlJilioanc
. 174

.
,. .

j

da-Tuite, G u d a s, vol. IV, pag. 147--186; lI1i1ivezi despre binela,catnruI In Sturnari ~i la Nr. 250-251). Poreela Btu.rnariin dialectul Maceuoromanlnsemneazacremcne ~icrcdem ca cstc luata sau data nu dela cremene dcla. 1JU..,~C(~, un pisc de lllunte c.i dela din Aspropotam numit Sturnari «(le pic de Stournan: qui cst ml il.son sommet ot COli vert d'arbrcs majestueux a.sa base I), zice P 0 u que v.i 11 e, Voyage. II edit. vol. II, pa.g. 370 jos). Mult.i di.pitani i~i luau ei singuri poreda. din satullor sau din numele vreunui munte; astfel un Cli,pitannumit Iani Xichi i~i lua porecla de Dt'ommiotis (6.u060UVLW't"'Y)<;, ~uo (3ouvoc doi munti, dela = grecizand numele muntelui, Geamen -lu in 6.uo (30UVcX, (~i numin1). du-se 6.U060UVL(~'t"'Y)<; = dela cei doi munt'i, in loc sa se nllmeasca Gemeneanu) (vezi In G u d a s, YUI, pag. 268-269); un altul, cunoscut cu numele Panu Meitam:, din satul Ci£iuna din Acarnania, purta porecla Panu Catuna (llcivoKoc't"ouvoc<;; a s, NEOEAA.$LAOAOytOl, 646, randlll 28. Vezi despre Sat pag. Panu Ciituna cu numele Panu ]leitani la Nr. 25). Am vazut ca. Nicola Sturnari a fost Roman, mai cu scam/I. cand aceasta nc-o spune G u d a s, un autor care a, ca,utat sa 11scundit s~.tacit romfi.ni~i t8otea,a 0 suma de Insemnati Romani. Pouqueville, care prrtutindeni vede DOl'ieni, unde Intii.Jne~tearica albaa Rom/tnilor~i mai CIIseama a F'ar§erns filor romani, no da ~i pe Nicola Sturna.ri ca Dorian Impreuna. eu annatoluI Andrei Cara-Iscu Bacola, desprc care am vazut 180 207 ca, a fost Roman. Nr. lata cum se exprima Po u que v i II e (Rerjener., vol. II, pag. 410): (,Les armatoIis, qui }'8ov8oiont connu (pe un comandant Alhancz Turc numit Ismail P8ossa,despre care vorbi mai sus) dans Ie camps d'Ali T6b6len, honorerent (I,ssez a valeur pour Iui opposer, dans une secondo entreprise qu'il forma,. s sept. cents hommes qu'ils envoyerent au 80COurS Varnakiotis, sous 180 do condllitc de Cara-llyscoset de Stournaris, c80pitaines issu-sdes racos doriennes de I'Agraide,si 1'on peut ajouter foi aux tradit.ions des Grecs indigenes I). Aiurea r 0 u que v i II e (Regener., IV, pag. 5) ne (Ui.ca D01'ieni ~i pc eapitanH fl\r~eroti dela Suli, Nicola Ciavela, fiullui Fotu Ciavcla, ~i pc Gheorghe' Dracu, din familia lui Puliu Dracu ~i Scumpu Dracu, despre cari am vazut la pa,g. 27.~i 29 ca aufost Romll.ni. La pag. 27, K 1 ~i 2 am vazut ca un fiu allui Cia,velapoarta porecla Biiciilel. Cu toate acestea ia,ta cum se exprima, Pouqueville: (,Ainsi Nicolas Tzavellas, fils do Photos, gnerrier de memoirc imJUortelle armi les Epirotes, et Georges p Dracos,issus de ees familles dorriennes dout l'illustration se perd dans la nuit de l'histoire, rc~mrent I'ordrc de se porter It Liviskitas, avec mille hommes accoutumes des l'enfauco a.u metier des armes ».
(IUU grand nombre de ces soldats se glorifiaieut d'avoir servi les Bourbons de Naples et l' Angleterre, etc. »).
~ .......--....--.------.-

')

Vozi ]a. NT. 234. 175

. (judas, care so preface oa nlt ~tie nimiea dcspre Sliliati ~i ni-i (Iii,ca f;i'Cfl,.cum am vazut la eitatiunca ee am faeut, unde a spus ca IlU apart,in ~t'!J!i:lti('irOlllanc~ti, el ill aWl,parte (vol. VIII, pag. 46) ocara~te pc cei cari ('(\\JUi ll oricechip sa proelamu de Greci pe Suliati, ori care ar fi origilHL e lur. Ail'[',!a (vol. VIll, pag. ~y) tot D. G u <.I s spnne eil. origin a Suliatilor cste a lntunec()(!sii~i necunoswtli ~i ea. nu adlllite niei opiniunca Ini Pouqucvillc, ('(l.r'-i ercde desecndenti ai vcehilor Le:AAot lui Omer, niei pC' aeeca It Illi ai 1'r rev 0 S ~i ' Apocoocv-cwoc;, ii crl'd adunatnra, cliei ziec: « in Suliatii cari de Il1ainte de revolutinnca greaeii vedem 0 soeietate COmp1tcta~i nniforma, inr 1111'ot fdlll de scmintii care se vcclc 111. adunaturi .). $i eu toate aeestca ~i PI Ii da dt' Greci. Maccdoromanii rad, cand eitt'se clesbatcrilc autorilor g-rcel moderni ~i 111,) strainilor, diei ~tiu ca Suliafii au fost ~i slIJltH.omani din tribul far~erotesc, eari \'orbese romane§te ~i albaneze§teea ni~te Albanczi,
ecca, oe

a ~i facut lie Grceii de a-i numi ' Apoocv~...6oACX:x.OL.opus iLiurc Am

(la, pag. 4, nota 2) Clt li'ar~el'oatele ~i Suliatele purtau ~i poarta, eel Jlmi pitor(:~("costum tarancse din toata Peninsula Balea)lica. Mai spunem ~i aici, [iindca veni vorba, ca se ascamana mult eu costumul taranrsc al F1.rancelor din Dueovina, nUti eu seama din apropiero de Sueeava. D. G II d a s (vol. II, {Jag. 187 jos), vorbiJldu-Ile de eostumul femeilor Suliate Jle spune: « Iar femeilr (suliate) purtau straie 'intocma'i a ~i c-iobdnitele Calid'romi,eari e djn ierl!pt1'?(J Atic/L, ell singunL difercnta ea /Lveau doua pestelce (~uo TC~a~iX in IIna fnaintr ~i uJla inapoi I). Ciobanitoledin Calidromi, despre cari vorbe~te (;uda~, slInt ~i ole Far§eroate din triburile emigrante far~erot()~ti, ca.ri iarna ~e scohoma IIIeampii, prntru iernarca turlllelor ~i vara so intore iara~i in satde 10['de pe munti. Aee~ti Far~eroti din Ca.lidromi sllnt eei cunoseut,i sub 1lIIIIIPkde Buii. lata ee zice 'Apcx~ocv't'Woc; despre ei (Xpovoypcxcp(a '6jc; 'lh,:ipo,'). YO!. 1. pag. 141): «BlIii: H,u.sa romaneasea, care, dU11aopiniunca p.rolnl"billt lui a
~I Ctlildromt, can due 0 vtata nomadlca I). Cahdrom~ cste munte la fruntiLrulc ~ud)('p despre Greeia a Tosali!'i 1). Din toate aeestca dar rezulta ca 8ulialii
!leall

l~ouquevi.lIl'~eorespl~n~de 'P~torii. romani din Ip~ti, Lal~~i eu

JIll SUl1,tJ):.rieni, ~i ca PouqlH~vill~.era seuzab!l,
(,reell,

Gheorghe Dmc'U~Ialtll, sunt Donem, eaOlnu euno~tea bill!'.pc Fi1n:eroti ea strain ec era; dar scriitorii groei sa, Ulai discute inca desprc

?and ~icea, dupa cUIIl!i spu-

urigina romana a Sulia~ilor, pc eand dau ~i eostulUul femeilor suliate, care !'Rte a,celca~i eu al cioba.nitclor far~eroate, pc cari Ie vad In toti anii in Atica 2) ~i aiurca ~i ~tiu ca eostulIlul Far~eroatelor nu-l poarta nieiun alt ncam dill foata. J'cninsula Baleanica, aceasta nu 0 putCUl pricepe. Dar sa ne intoareclIl iv, l',icola Sturnari. F i I i m 0 n (IV, pag. 150), vorbind despre ra,seoala
I .E1;;c zice Biirdi§iu <Ie Romani (P 0 II q II e viii pag. 2:32). · Diu seapare din yedere s'a pus 66 la pag. 123. 176

e, f1oyage, I, edit. vo!. Ill, pag.

provincici Aspropotam la 1821 ~i diindll-J1e po arma.to]ii cari ra.scu]ara pro\'incia Aspropotarn (despre care PouqueviIIe spllnf\ ca cstc ]ocuita de RorlUJ,ni: «Leur canton d'Aspropotamos )}),zice ca intreaga provincia era. CO/1lpusa dc' 671) comune, toate locuite de Greci I»)..wv 'E)J.,YjvwvX!Y:roLxwv, ia.r desprc Nicola 8turnari, despre cci patru fra~i ai ]lIi: 8terghiu" Gheorghe, Cosia, Dimitri, despre cci doi gineri ai ]lIi, Hristodol Hagi-Peiru, Grigore J"iacata,~i despre Na~iu Mandal, cari toti cran eapitani ai iLce]riprovincii sub ' comanda, dipitanului general Nicola Sturnari, ]asa. a se inte]cgo ca ~i oi au fost Urec1;vezi ~i la pag. 123, unde oste cita~iullca intreaga din F i I i m 0 n). ( Capitan Nicola Sturnari dar la incoputu] revoluti\lJ\ii greee~ti a fost. capita.n general asnpra provincici Intregi a Aspl'opotamu lui. adica ayea \lJl prutat (7tpw't"<X.'t"o), cste mult mai mare dec.ii.tcl1.pitanatul. In revolutillne care el juea un 1'01marc, a.parand ~i pc cei din capitanatlll sa\l ~i luand part.(~In. JIIaimulte .11lpte, unde se distinse. Capitanii Romani, c(],J'i-~i a.veall ca.pitrllla" tele pc la hotarele grece~ti, pc undl' trebllia sa tl'eaC1tnccoJ1tenit o~tirile turce~ti In Grccia, se gasira 1111..1"0 pozitinne fOllrte delica.ta., caci eran ohliga.tifata. cu supu~ii lor sa.-i aperc, iar pe de aHa parte trcbuia. sil, eontribuc ~iei pentru scopnl general a] revolutiunii. Ast.feI au fost Capitannl Patragicnlui Micitt Cmuloiani,Gheorghe Va,rnachioti,Stu.mari ~i altii, pc cari crau , foarte suparati cei cari compuneau gnvernul central eu re~edill\.ain .Peloponez, unde, casa ajunga Turcii Ic trcbuia mull..timp ~i trcblli;J. S;t ruineze mai intfi.i pe Iocuitorii capitanatclor deIa gra.nite ~i sa. sffi.ramc o~tiriJc l'iipit.~lJilor~i apoi sa inaintcze. Astfel Filimon, vazand ell.Micw Condoil1nigiindia, ~ila.apararca. snpu~ilol'sai, zice ca ael'st armatol tinea Illai mull.. ca.sa-~i conseryc ca.pitanatul sau ~i sa fic sub Turci, deea.t ~a ia. stratrgia mult sgomotoa,sa ~i cu multil. truda pentrll libertatc (F i I i m 0 n, III, pag. 91). Lui Filimon i-a fost u~or sa vorbeasca a~a, dar nl1 i-a.fost tot a~a u~or ~i Iui l\liein Condoiani sa se decida, ayalld mare raspunclrTe ciHrc poporul sa.n. Dill citatiunca ce yom face mai la vale poate judcea cineva, ciaca. arma.toJii pntl'a.n sa-~jparaseasca capita.natul ~i sa alcrge unde pomncl'au cei infundati 1/1 Peloponez, Hisand la discretiunea o~tirilor nilvalitoare t.uree~t;j aVNca ~i vil'ata popoarelor lor, deja cari pa.na atunci luau birnri, pentruca Ie apa,rall. lata .ce zice Po u que v ill e (Regener., vol. IV, pag. 2713-275), vorbind despre Capitan Nicola Sturnari ~i despre neascuItarea sa. de ordini]e ce-i veneau deI~tguvernuI centra.l eu rc~edinta in Tripnlita., eapitala. 1'<'10ponezn]ni, p"ecana e1 avca a-~i ap1i.raInt.ii.iprovincia sa de dc\"astari]e tur-

ce~ti:(I Les avis qn'on rcccvait de Larisse n'ctaient guere plus ra.ssurltntef:.
SlIltzios Gheortc.ha, nonrri dans les monts CaIH!<""il'IIS, yallt. rema.rqilc a que]('sbergorsJ1ega.lovla,chites, qui dcscenaellt chaqne al1JH~C dalls les plain!',:; de Ia TlwssaIie, se prepa.raicnt it rellt.rer da.ns Ipurs parconrs d'etc, avajj;

-----')

Vezi ~j la, pa.g. 134, nota 1 dcsprc Romanii, ca.ri icrncazii.in Atic8.

177

f-IJrpris dix mille de Cl'SJlomades avee IClIl'strollpp<tUx. Se port(l,nt aussitot "ers Ia v<~IIce l'Achelous, 01"il cOIll}Jtaitegalement I.tire escla,ve~Ies pasde ~t('UI'Serrants d</,})s ctte cuntree solitaire, il Illt arrete dans son cntreprise c IW,I' tonrnaris et Christ s Tzavcllas, qui Ie hattirent si complctement aux S a pJlvirons de Clinl)vo 1), qu'iI regagna Tricala av(~cHII tres-pctit nombre des
['!(Ins I).

« C'etaient Ies details dll bea.u cote de ce eonp de main qui avaicJJt eO]1 Iwle Ie ct1,pitain-paclm des 6vtJnements de Vonitza. OJJ n'avait voulu },in'ornwr que de ce ql'i etait avantageux a,ux mahometnns, car au moment 01'[ Sultzios sortait des montagnes, Cltra-Ilyscos avnit venge les chretiens. Tombant sur un corps de Tures Coniarides 2), qui marehaient en chantant des cantiques dans Iesquels ils prient Allah et Mahomet de leur livrer la M o/'ee sans combat, de conqubir au plus tot d.la,vra.ieloi Yienne, Rome alin Petersbourget 1IfOSC01~, avait taille en pieces ces bans croyan/s. Brftlant il cnsuite Ia petite ville dc Cardista, qui est Ia ca,pitale de ces i1neiennes tribusl d'Iconiul1l, il avait repandu une teIle opouvante sur les rives uu Penee que Ie serasker de Larisse, Dgelandin pauha., n'avait trouve moyen de mssurcr Ies csprits qu'en lui prop08ant une suspension d'arrnes I). . « La premiere condition oUerte pa.r Dgeladin pacha, Heveu d'Ali Tebelen, et.ait £Iemettre en liberta les nomadcs Yala.ques et de leur rcndrc leurs trollpeallX, sa.ns empecher qu'ils remO)Jtassent dans leurs parcours d'ete. II reeonnaissait eJIsuite spontanamcnt l'ILUtOl'itede Stonrnaris et de HysGos eommc chefs militaircs indt'Pendants des montagnes d'Agrapha, ave\) Ia faeultt>.do pouvoir pnJter assistance aux Etolicns, partont 0\1 iIs en seraiellt, rrquis, poun-u que ee Itlt en dehors l1u bassin de Ia Thessalie. Co traite, trop (I,vantageux pour JIe pas cacheI' quelque perfidie, fut ratifie, et }'Agmide forma ainsi une autonomic militaire qui n'etait plus ni grecque ni turque,

rlHoiquecUeconservat une apparence de liaison avec les Hellenes I).
«

Un armistice a,mbitieux conclu au moment 011I'armce ottomane, comSclim pacha, se reunissait it Thaumacos, ne fut pas

nH\.IJdee par Ie samsker

plus tOt comm it Tripolitza, qu'iI y produisit 'Un mecuntentcment general. Stipuler une tmnsa,etionl)(t1'eille sans f(tire mention du go'uvernement elle h nique, Nait un attentat politique qu'il ne pouvait mtifier. On suspecta la fidClite de Stournaris, qui n 'a,vait jama,is a,gi avec une franchise prononcec, ,tiw;i que Ies s('utinwut8 de Chn:stos Tzftvellas, qu'on sava,it divise de :Mar

Hotzaris, par d'anciennes rivalites de: famille qui se rapportaient nux guerres dela Sdleide. COnJme on etait presse par la marche des evcnemcnts depuis que Ie capitan-pacha se tl'oUV(1,nt Patms, et que de funestes disensions a

') «Voy. tom. II, c. 39, 40 et 41 de mon Voyage (utns la Gr~c~r our ue qui concerne p les Mega,lovlachites et Clinovo'. ') Coniarides. T. IT, 427 et,ll.l, 4.3L; III, 97, \18 de 111011 OY/JogcUllS /q.Grece. V d 178

S',eta,ientclevers parmi los chefs £Ill PelopolHJse, on resolllt de reJJvoycr it d autres tl'mps l'exnmeJJ de 111, conduite de BtoMTnaris, qll'jJ eta,it ii, propoo; d'entendrc ava,nt de Ie jugal' I>. Christos Tzabella$ de mai sus cste eel numit Chitn Ciavela., celebru In revolutiunea,grcaca,pcntru multe vitejii ~i mai cu soama.pentru e~ire(1, sa croica dela MisolongM. El era 10cott'JJentul lui Nicola Slurnari (P 0 u q II cvilIe, Regener., vol. IV, pag. 205: Stournaris, stratarquc du Pindc, avait dHache son lieutenant Christos TzaveIIas, pour observer Ie pont de Coracos, etc.). Din citatiunea lunga de mai sus se vede ca. Sturnari ingrijea de revoll1tiunea. greaca, dar cauta ~i de soarta poporului sau, ~i nu vroia sa ~tie de ceca ce-i comandau eei de 10.guvernul central din Peloponez, cari numai ordinc ~tiau sa. £lea rarasa eunoasdi nimica.din a.Icrazboiului ~i far1\. a tris mita ce trebuia pentru I'azboiu,caci dupa cum vedem in Po u que viiI e (Rege:ner., IV, pag. 280) soldatii ~efiIorAspropotamuJui:« Jamais leurs vol. Bold3oto; n'lwaient ete aussi devoues. Mangeant sOllvent £Illpain, sa,ns habits pour se couvrir et sans argent pour subvenir /lUXbesoins de leurs families I), ajunsera, in mare mizl'rie, ~i nesperand niciun ajutor de nicaicri, n'a~t('ptaH CIItoate ac.estea decat sa treaca o~tiri turce~ti sa lupte ~i sa pue mfi,napr n11l,gazineleinamieilor: I( ne eomptaient que SUI'1('8magasins ennemi!1 ainsi que

Sill'leurs depouilles pour avoir des vivres, des "Mements et de J'argent I). Ii\]' 111. pag. 305 Po u que v i I I e spune ea nemultumirra annato]iJor in contra,membrilol' guvcrnului revolutionar pentru aviditatea lor era a~a de
mare, incat multi din ei prcferau mai bine sa BerVeaScasub Turei, deciit sub oi. Acea,sUtneingrijire a guvernului central fa,eu e11 provincia. Aspropotamului sa fie invadata ~i cople~ita de droaiele de 09tiri turce9ti, ~i atunci ~efii Aspropotltmului impreuna eu Nicola Sturnari se \mira cu alii arma,toli 9i Incepura a lupta. pentru eauza generaHt, fiindea provincia. lor era deja in mft,inile Tureilor, pc cari nu mai puteau sa.-i scoata cu propriile lor forte. Capitan Sturnari este prctutindeni, unde sunt lupte, 9i in fine n vedem intre generalii, eari apara Misolonghi la. 1825 1), impreuna, cu fratii sai (T r icup i s, III, pag. 282 9i 382). La memorabila ie~ire din Miso1onghi, eondus:!' de gcneralii. Noti Botari Dimitri Ma.cri~i Chilu Ciavcla, intre cei mai inscmnali capitani cazuli, vedem ~i pe Nicola Bt'urnari impreuna. eu $adima, Razu-CoJca. i alti (T r i e u pis, III, pag. 356). Desprc difcritcle luptc date ~ de Nicola Sturnari poat.c eeti cineva in Po u q u e'v ill e (llegener., III, pag. 432; IV, }Jag. 68, 310, 311 ~i aiUJ'ca. In Ihst. de 1a regeneration <if la. Grece,vol. IV, pag.546 la cuv3.ntul: «Stou'fna.ris» Bunt indicate volullwlr ~i paginile, unde se vOl'be~te despre el).

.

') "Lc Commandl'JIlcnt
Stonrnlll'is

d.. ceUe dernii,rc ville I.Missolonghi) fut confie all genelal
lhstnirc <lit "ie!ll' de Missnlo'll!lhi. Patis, 1827.

"

zi(~e A 11g 11S t e F II h rein

la lw~. 104 jos. 179

Armat.ollll Sterghiu St.urnari, Iratele llli Nicola Sturnari, a fost asasinat IllIprcuna eu al!i arm<LtoIi la 1829 dr Selim pa~<L «(' A pOt OOtV't' , Xpov, LVOC; T'i)~'I-In'dpou, vol. T, pag. 386, nota 1; TIE:ppOt~OOC;, 'Ia't'op(Ot 't'ot) l:ou~\lou XOtI. I~pyOt;,voJ. I, pag. 28-29). T Vpzi dl'spre ronmndantii romani din JHsolonghi la Nr. 180 ~i 216. La Nr. ;14, pag. 157-1 ::)8 a.m vorbit dcspre Cli.pit.all Panu Zid-ru, fost nrn!atol la Olimp, care 11eeste dat ca original' dela Pind (pag. 15'1). La NI'. ni dP/a pag. 17 am vorbit despre Ca,pitaJl Lapa, fost aghiotant al lui Panu .??drndl' ll1aisus. Niei in poeziile popularr, lliei in eluti nu Sf' spunc dr ulHlc <lonllllll' all fost ac('~ti armatoli. lnformatiunilc co ne-an venit din lIIai multc piJqi HI'contrazi(', ~i la. pag. 158 relab\' la 0 informaliuJlc ce ne-3, venit dela
1111

hiltr;},]] Grr~mostcan am SpllS ca cpl(! spu:>e de ac('st b1i.trfw a.1l p1'obabili,

I(((pade a fi adrvlimte fa.ra a nc pronunta, dici tn~IJUiasa ajungem la Mmatnlul Nicola Slume1'i (Iela aeest Nr. 255 cash intram in toate amanunlrll'. Inrudirea SI.-urniire?tilor n eei din Ml'tzovo de sub accl'a~i pOfeclli.,existent-a fae lJIjliri Z-idm ill lHet:,(Ovo, ~ifa.ptlll ca. cr~pitall Lapa a fast.aghiotantul Ini Capitan Pnnu. Z1'dru,/Ie va explica origina, Illj Capitan Laptl. III eartea: rgV~X
lwt"OplOt '6j~ 'EA)\'1)V~X'ij~ E7tOtVOta't'ci.ag(t>C;Imo A&(.L7tpou Kou-;dr..uvb(Ot, 'A6'ijVa~'

18()3, '1'/1[1.0<; A'.

pag. 9, vedem, CILCa.pitan Lapa era 8trr~bunul familiei St!£r-

lIa./:e.§tilor tra.ia pe la 1750, dl'ci in timpul lui Capita.n Panu Zid1'u (vezi ~i pag. ]45, ~r. 34 ~i pag. 157-8 Nr. 34). Capitan Lalla, fiind ~i el Sturnari. a fost ruda ell Stu.rnari1:din !l<.tzovo ~i faeu armelt' sub Capitan Zid1"l.t, fa.

l!Iilil' earl' f'Xi~t[L~i astazi In Metzovo~i poate sa fie descl'mll'nta din aeeea . (1.11liCapitan Panu Zidm. Vezi clint. XV ~i XVa din coleetillnea Pas s 0 v, png. 15 ~i 16, undr !:ievorbe~tc dcspre Capitan Lapa, CIL /lunta ec facea la ('iJ.pitall Z-,:dru.pl'Jltru ]1l'potlll sa.u, la. earl' invitase toat.e armatoliile, pe cele J2 dipitanatl', ea pe p] nn-I invitase, fiind eerta~i, :;;icum Lapa sc dusese III. JlllIlta. Hl'ill\'itat, apoi laudele Iui Lapa e1i.estc om Vl'Etit in vitejii ~i ca-I cuJII)(I.~t(~

Olilllpul ~i plaRa lInmitii. Ca.tBl'ina,~i Liacum dcla Parnas, unde-~i

,1.1'('11. ea,pita,natuI. . Autorul citat ll1ai sus A,x(.L7tpou Kou't'aou..Ntxoc oste S'Uhl£l, dintr'o fal1Iilic IIlSell1J\aUt dr oameni ra,zboiniei, ILnume din familia Buzii-bate$/ilor (vezi 1. la p. 21, linia 2H; pag. 24, linia 25; pag. 26 nota 1 9i pag. 237 111. Nr. J 71). Ca Suliat a fost ~i el R01llttl1, dar ~i numclc de Buza-bate al famiJici ~a.l(' din Suli arata, HOl11ani,

CHHISTODOL HAGI-PETRU

I\r. 255 bis. Chris/odot Hagi-Petru. n'a fast de proIesiullc annalol, ci fiul UHui bogat primat al satului Veternu: din Aopropotam, care avra 0 mare in fi.\Tl'l1 ~i putele in aceaslil. provineie, intoclllai ea ~i un capitan. G u d as F\. 1)1j)iografia Jui Hagi-Petru (VIII, pag. 299--324) spune ea ilJflul'lJta fa milie

180 --

/

..

!fag~-Petru er~ ~re~itara de 200 de ani aproape pana la 1813, ca,nd Ali pa~a 11lu~ ~ce~t pnvdegJII. Aceasta famiIic pc langa multe tUflnc poseda ~i multe mO~.1I dlSpun~a.~i de mari sume debani plina la revolutiunea greaca. Atunci ~I Chnstodol Hagl-Petru lua ~i el piute In acea revolutiune, formand un corp de arnU1ta IntretiJluta, din punga. sa, ~i In Inceput se pune sub Capitanul general al AspropotamuIlli Nicola Sturnari, iar pe urllla lupta a parte cu armata sa ea ~ef ~i 111 unire eu aIti armatoli Insemnati. MuIt timp apara provincia sa IlIIprcuna cu ccilaIti armatoli locaIi; dupa aceea II vedem Impreuna ell capitanii SuIia~iin diferite luptn in contra TurciJor; cu Capitan Caraiscaehi n

vedem luane!parte la apamrea ~ila iC9ireadin l\Iisolonghi,?i In urma

luptand sub stoagul lui Camiscachi liJ,nga Atcna. In tot cursul revolutiunii greee~ti Christodol Hagi-Pctru a fost unul diu aeei capitani cari se distinsera prin bravura ~i prin liberalitate. El trai pSina la 1869. Dupa revolutiunea grcacii.. III timpul regelui OtCO!i agi-Petru se stabili definitiv In H Atena, unde tdLia Cll gradul de gcneraL La J854 ie~i ~i el eu multi fo~ti armatoIi ~i Greci ~i 111ft parte la 0 H'voluiillnc in Tesalia, unde Illpta mllit timp eu izbilude, dar fu pe IIea.~tcptate rcchcmat im'a~i la Atona, pcntrucft Franeezii ~i 'Englczii, cad IIIptau 13.Sevastopol in contra Ru~jlor, ocupara Pireul ~i silira pe regelc Oton sa rcchemc pc to~i cei cari luptau in provinciile turce~ti. D. Gudas In biografia lui Hagi-Petru no spune ca acest cii.pitall a fost Roman ~i val" COUol~'ti~i ('UT1J.rt1.tri.; Turcii II numcau Hagi l)a.~a Fla/t.C ca ~i bei,. ~j eu toatc acestea in ~il'UlhiografiC'i,iata ce spune (vol. VIII, pa.g. 32 f322): « Caud rcgeic Ghcorghie (al Greciei) pleca In timplll razboiului cretan la Paris, LOJldra ~i Petersburg in aparcnta ca.sa se insoarc, iar In realitate casa cereeteze. dis}lozitiuniIe Pllterilor, lua. eu cI ~i pc iubitul sau aghiotant Hagi-Pet?'1J.. Vazi1ndll-1 ~apolco.n al III-lea, 9i pliicandll-i mina ~i caliH'ttiio fiziee ale acestlli harbat, II intrcbA ce varsta an'. « $ease-spI'c-zcec ni» rasa punso naiv Grewl; « in zadar lun fost la Viena la 1814 pre zentat ca delrgat inaintea unchiului l\laiestatii voastre pcntru nenorocita patrie a mea. . . ,). Hagi-Pctru avea 0 talie atletica, ~i cu toate ca era de 75 de ani, cana vorbea eu N:.:.poleonal III-lea, avca, Itcrul de barbat de 40 do ani, ~i plll'ta eostumlll arnu~tolilo]' ~i in ciilMoria en regrle Gheorghie. De ce D. Gudas II nUU1e~te Grec? caei dlLca-lnllll1Ca relatia de mai RUS: omanul, era sa. in R d se faca in pinta dcla Atena un a~Jjo-da-le in cartile d-sale. Despre Hagi-Pctru vorbim pc larg aillrea. Despre el vorbim ~i in accasta. carte in treadit in multo locuri. Vczi 1<1 pag. 108, 123; la Nr. 2]6, Nl'. 241, Nr. 245, N/'. 255, ~i aiurea. Fiindca In acest Nr. 255 bis am amintit despre 0 revolutiunc facutii de guvernul grccesc in Tesalia Ia 1854, !~iisimCll calc sa dam aci cateva nenorociri suferih~ dc ROll1anii dela Pind, atftt din pal'tea Grecilor, clit ~i din partea Turcilor, din can?1\.ca. luara parte activa la acra revolutiune. La 1854, 181

,"'JJd IJlCcpnrazhoiuI, dl.zboi dccIarat Rusiei de FnulCezi ~i Englczi III aliaut ell TlIl'cii, guvernul grccesc prill emisarii sai raspandi vorba, secreta de ,dUel, printre Romanii dela Pind, din eari eea mai marc parte cu turmel :;i cn familiile 101' mau 111 o 'resalia, eiLGrecH au sa iasa cu totii sa se bata c Tllrei i prntru liberarea tuturor cl'e~tinilor de sub jugnl tureese, ~i ca n'a dCe/tt sa Inceapa ROlllanii tevolutia ea sa aiba Grecii l\n pretext inainte Enropci ~i o~tiI'ile greee~ti VOl'nlwaIi ill 'resalia, Epir ~i Macedonia. Ro inflnii pe Ia Pa~}tii.necpu1'1tl'evolutia, ~i nu trecn mult ~i guvernnI' greces llIlUl'llCandpe soldatii slti cn fustancle, ii arnnca in 'resalia, Epir ~i Mac thlllia. Romanii ii primirlL ca pe ni~tc liber[tto~'i ~i Ie dltdurii toate inlesniriI posibile, catari, cai, transporturi, etc. ~i un mare contingent de tineri vo

i!iei ~i Ie pUSCl'rt dispozitiunc pc lilnga aItelc ~i tunnell' lor pentru nutr la

liwntul o:;;tirilorgl'ece~ti, multi din oi gratis in entuziasmullor. ~efii o~tirilo p't'ce:;;ti, pste adevltrat crt pcntru toate turmell' cl' Ie procurara Romani nJad\. de cde cl5.ruito, diidnra. Homanilol' sineturi de valoaren lor, spunandu-I d\. guvemul gn:cesc, care trimisl' o~tirea in contra Turciei, arc sa-i despa gn ueasca pana ht 0 para ~ichiar cu prisosoCea mai marc parte illSltdin ae
~$efin'au

vrut sa dea l1ieiunsinet, luand cu sila turmele Romanilor. Nu trec

mult ~i guvcrnul grecesc i~i rechema o~tirile din 'rurcia, silita fiind de oen patiuuca. Anglo-Franceza, care dclJarca Ia Pircu o~tiri. Lrtsam Ia 0 parte ja .\milc ~i dospoierile, pc eari Ie suferira Romani din partt'a o~tirilor nava r.ito:],;-c rccqti ~i saerifieiill' benevole fllcute dc Homani pcntru cauza cre g :-;tinilor, precurn ~i prigonirilc pe ca,ri Ie sufol'irl\. Homanii atunci din parte Tureilor ~i vcnim la aceia dintre bogatii oieri Romani, c1trOra ~efii o~tiril gTecl'~tiIe drtd1lfrt sineturi in nnmele gnvernului grccesc de It Ii se plati pretn lurllll'lor, cllmpfmtte pentl'll nutrimentul o~tirilor greee~ti. Multi boga \'l!'l'i Homani eu cate 10, cu catc 5, cu eate 2 ~i eu catc 0 mie de oi ~i alti e I'mi pu(ine, singnm lor bogatie ~i singul'ullor mijloe de cxistellFt, ramaser pe drnmuri ~i se dusera eu sinl'turill' la Atena ~i se adrcsara guvernului gr !'ese Sit Ie plltteasca sumelc cupril1se in cle. Guvernul greecsc, trimitandu.dela Ana la Caiafa ~i dela C,tiafa la Ana, ii siIi sa-~i cheltuiasdl pc la hotcln ~i PI' la avocati 9i tot ce Ie rnai I'funase, ~i dispcrati se int.oarsera ca. vai de ia caminele lor, ruinati eornpletamcnto. Romanii du~i la Atena nu ecrea ,uila dda Greci, ei dreptul lor, ciar Grccii nici dreptul lor IlU li-l diidura R mftnilor, Bici milit ~i cOl1lpl1timircn'avur[t de oi, ci numai Romanii studcnt "ri studiau ht AtrHa, se cotizara ~i strftnserlt sumelo neeesare, ca oiel'ii s '\Jbii,Cll en sit, se IIItOitrcfL liLcltmincle lor. Oierii Intor~i la camincle lor pov

-1ira, simpatriolilor ce-i a~teapta pc Romani, dadi. ar mai face 0 a don

iit'bunie fra.teasCfL cMre Greci, Cil.aeeea dela 1854, eitnd dnpa jaJul facut d ,,~tirilc grecc~ti, cl' Ie nmi ramase, Romilnilor, turmc, cai, catari, herghel ~i cralalta av('re a lor Ie-au fost pradate dc o~tirilc turce~ti. Atunci se ruinar '.~,jfJlpletalll('l1tr dill caU7.a partciparii la aceca rcvolutic, intre altele, 182

locUlto!:ii n doua bogatc ~i mi\.udrc eomune l'oll1iiuc~tidela Pind, Avela ~i San-Marina.

DBiU TAGHILA 256. D£?ntlTaghila. Cllvantul teviese zice faghie lit Macedol'omani, illS[t insensde: toriut aU se tnvarte§telie un fus de cecl'iche 'faghia dar este un 1).

mic ghemu~or. Porecla Ta,gh1:ee <litla oamcni scur(i, mici ~i neastarnpara(i. s Dela porec1a 1'aghie se face 'fagMla, en ~i dela Fotu, Fot-ili/', iornu, $1um'lcl, $ Negru, Negri/ii, .Map, Ariipilii, etc. Dimu '!'a{/hWl dltr de aid I~i are porecla. Grecii scriitori, necunoscand origina l1umclui ]'aghila I-au reprodus prin 'fohilas (TuOX(:AtX~. ' AptX6ocv'nvo;, xpov. '6i~ ' H. 1tdpou, vol. I, 285, 311, nota (1), 307), 'fahilas (T~OCXlAAO:~ T~OCX~AAtXC;. ptXd)o~, A1t0IJ.v.1tot..z!1.I.XI1., II, pag. 13; . IcrTopltX Ihp , voL TOU LOUA(oU XiXtI1apyw:;, voL I, pag. 29). Dupa cuprinsul cita1;iunilorde mai sus Taghila,11fost armatol la Olimp, 1iIJl{'It.a,tparte ~i in revolutilill!'.a. grcaeib dcla 1821, dupa terminarea d'trcla sM'%.:ttiab\e crtpitanatul sau, ~i-l gasim tdi.ind pana la 1832 In lupta eu la Tureii, pentru conserntrea priviIegiilol' sale 111eparhia sa. Vczi 11manunte des Dimu 1'a.ghila, Nr. 153 1a Costa,etc. Bucuvali1 ~i la Nr. 49 ~i aiurea. pre la Numele de Taghila ne dispenseaz[t de a mai da ~i alte probe despre romi\,llitatea .acestui Itrmatol. Sub D1:mn 1'ayhila facura armele multi insemnati armatoli.
1:1. ' A9tXv&CiLOl; K. OLx.ovo!J.(3"YJ~ (TPO:YOUOLtX TOU 'OAU!J.1tOU, pag. 66, nota 1

ne spune elLla 1881 traia inca un fraCeal lui Dimu 1'aghila, llumit Gheorghe, in varsta Inaintata. El lu1i.parte eu toa,to bMranetcle sale la 0 revolutiune din 1878 in Tesa.lia, :/i poporul ii facu un cantec (cant. 86, dela pag. 66-67, din eoleetiunea d-Iui OLKOVO!J.(a1J~)' txo"o!J.la1J~crie numele « ZtXXdAtX~ 1:1.O s )) Gheorghe Zahila 1115. parte ~i in revolutiunea grcaca (Otxovo!J.la1J~, pag. 66, nota 1, pag. 11, nota 2, unde se a.Illt ~Ii<:antecullui Dim7£ 'faghila). DEL[ IAN] 1'i\PU 257. Deli-lani J'a.pu It fost armatollLI Metzovului ~inascut in Metzovo. EI

avu un frate numit Gheorghe 'J'apu~idoi fii, numij;iunul Gheorghe~i ccJlalt
Dimitri (' AptXD(x'I";,,.\lO~, T'ij~'Hm.:[pou, vol. I, pag. 285, 381 nota (a), Xpov. 379-380). Deli-Iani ,!,apu, in rivalitate fiind eu Eftimie Blahava, se zice (ceeace nu credem) ca el trada lui A1i-pa~a planullui Eftil1lieBlahava de a

forma0 ligade armatolicas/!,goneasc/t A1i-pa~a pe dela Janina (8 11 11 t S,
TouPXOXptXTOUfleVY) EAAd:~"pag. 588 ~i 589). Dez.i-Iani 'fapu a fost asasinat de OD.mcnii Ali"pa~a la 1827, precu 11l~i fratcIc sall Gheorghe Ia 1837. Cei lui

.

') InstrumtJnt

de tors, cecric.

183

'J"j IiI ai llli Ddi-Iani l'apu continuara a-§i mcntillea armatolia lor ucla
j\ldzovo cn annele ~i dupa revolutiunea greaca, insa in fine fura ~i oi siliti de forta lucl'Ul'ilor Srt emigreze in tcritoriul Gredel. Intr'o revolutiune din

provillciile apusene turce~ti la 1854 gasim pe Dimitri Tapu imp~euna ell /f'eodor (}n'vCtca §efi de revolntionarLin luptele Cll l'urcii (Xcxmw'tIJ~, pa,g

124-125, cant. 56). Armatolii 't'apu sunt cantati in cantecele populare (P 11 s~ 0 Y, pag. 100, cant. CXXVI; X1Xcnw'tIJ~, pag. 92, cant. B). In Pas 0 v (pitg. I3H, cant. CLXXXIX) g11.simcantat pe un armatol Deli-Gheorghe, ""tn' en'dellJ ca este fratcle lui Deli-Iani Tapu, caci '!,ape$tii se iscalean Cll JlIlIIH'le 101' de uotcz, prcces de cuvantul Deli (=deliu). Locul na~terii §i porecla Ill' Tap'u ne dispenseaza de alte probe pentru a arata romanitatea acestor Ml1Iatoli. etzovose ziceAminci~tde Romani, ~i locuitorii se zic Arnincian~; M t1i OJ'1t§lll romanesc vazut la pag. 8 jos §i aiurea din accasta scriel'e. estc am F'iindea HIli vorba de l\1etzovo sau Aminciu, un centru romanesc foarte important in Epir, trebue sa spun em cateva cuvinte despre el §i despre locui[olii s[d. Gild It s (vol. III, pag. 289-318) in biografia lui Nicola. 8t~t1'na1' eare em din Metzovo ~i care darui sume enorme guvernului grecesc, ne spune In pag. 28H ttrmatoarele: «Metzovo este cea mai mare comuna, in CMe iocueRe, duprt 0.. ' Ap1Xo1Xv'nvo~, numitii Elino- Vlahi de origina Dacicll, a§a UU'Romanii, dllpa el ~i alti scriitori mentionati de el, emigmti ill uncle tad diu Epir, Tl'salia ~i Macedonia pe la secolul al ~easelea dupa Christ.. .'1.De ce de origina dacicll ~i nu romana? Pentruca acesta este sistemul scriitorilor greci llIodemi: unde un Ie vine la socoteala Ii trec pe Romani ca Greci; iar l'Jl(J.e 'au iucotro, acolo caut1i,sa-i faca Schi!i; caci prin origina dacicii aceasta .11 VOl'sa spuna ei. Dar muuele de Arninc~u al ora~ului Metzovo, numc sub care it ClUlOSC omanii de acolo, arata origina din Italia. Numai Grecii nnmese H ,)]';j,:;ul numele Metzovo. Arninc:ianii consel'va ~i asUizi traditiunea ca venira ell din [talia. Dar despre aceasta vorbim aiurea pe larg; pentrn moment cititbrul poate vcdea ceca ce ,till spus la pag. 112 jos §i 113, apoi cele d~la pag. , 15--116. Gudas mai spune despre Metzovo ca este locuit de 1.250 de familii §i ca iVletzovilii se disting in corpolen{ii,in varto§ie ~i in laboriozitate. Multi diJltre

tocuitori se duc in tiiri straine, unde ajung foarte bogati. Mai spune Gudas

"J., eeilalii Metzoviti, pe langa alte meserii, aveau ~i aceca a transporturilor ':11 camvane ~i mult timp ei faeeau marile transporturi dintre Bucure~ti, (:oll;;tantinopol, Belgrad, Adrianopol ~i celelalte parti ale 'furciei, dar adaoga ~iJ,esclu,siv aproape numai ei, ceea ce nu este exact, caci am vazut la pag. [;8 jos cft transporturile in Peninsula Balcanica s'au practicat totdeauna '''Imai de Homani, iar Jill esclusiv de Romanii metzoviti. Acest monopol ;' duse multo bogatii Romanilor in genere §i in special MetzovitiJor. . Gudas in hiogral'ia Iui N i c () I a S t urn a r i este uimit de patriotismul :i,,~t'stuibarbat ~i de phwllrile mare~c ~i de lncrarile de lltilitati publice pcntru 184

care i~i dami milioanele natiunii grece.§ti,~ispune la.pag. 315 ca, egali cu N. , Sturnari, foarto putini din nenorocire s'au nlLscut in lume. Iar cel co Hlcll discursul funebru la moar~ea lui N. Sturnari zicca: ~Ce caract.er I Co lectiune pent.rumulti din e01'tSangenii no~tri din afara din Grocia,ai CarOl' opii nu c dupa muIt t.imp, 11egandu-~iorigina, VOl'considera. ca ru~ine a se nllmi Iii de parinti elini ,) (G u d a s, III, pag. 309). Trchno sa spuncm ('Ii.dintre toti Romilnii dbl Ppninsllla Balcanica acpia ,: cari au litcut cele mai mari sacrificii ba.nc~ti pelltru Elenis1n au fost ~i SUllt inca Amincianii, atat cei bogati a~ezati In ora~, cat ~i baneherii a~ezati in ~i multe ora,~cmari din Europa, prpculTIPetersburg, l\:loscova,Odesa, Virna, Constant.inopol, Alexandria, Cair ~i Italia. AmincilLnii au fost. a~a de bogati '.; mc1ltl11ulttimp ei crau un fel de Rotsehild pelltru guvernul tureosc, cand ~ vroiasa,faca imprumuturi mari, PI' care Ip facca numai dela oi. Eli see ~ R e c 1u s) N01welleGeographie Universelle, vol. I, Paris, 1876, ]a pag. 184), vorbind despre Macedoromani, aminte~te ~i de ceca ce spunem noi mai sus, dar nu cunoa~te bine lucrurile. lata, ce spune despre Macedoromani ]a pag. citata mai sus, cu care ocaziune vorbe~te ~i de Metzoviti: « Rompus au maniement des affaires, ils remplissent dans I'interieur de la Turquie ce role d'intermediajres naturcls du commerce, qui, sur ]e littora.], appartient aux Grecs; ;\ on raconte qu 'autrefois les Valaques de Metzovo etaient sous la protection ,:; i~lmediate de 180 Porte, sans doutc en leur qualite de preteurs d'argent; tout .~ voyageur, chretien ou musulman, etait tenu de deferrer ses chevaux avant de sortir dl1 territoire de Metzovo, «de peur qu.'il n'ernportat par 1negardequelIfIMJ parcelled'un sol qui n'etait point a lui '). «Les comptoirs des Valaques du Pinde se trouvent dans toutes les "iIles de l'Orient et jusqu'a Vienne, ou ,i~I'une des plus puissantes maisons de banque a Cte fonde par un des leurs 1). AI'etranger,on lesprend en generalpour desGrecs,car ils parIent tous Ieromal.' queet ceux d'entr'eux qui sont itleur aiseonvoientleurs enfants dans les eeoles '; r!'Athlmes.Isoles au milieu des musulmalls, les Z1:nzarsdu Pinde eprouvent Ie i, bcsoinde rattacher de creur a une patrie d'ou puisse leur v'enir 111. liberte. Cl'ttc ,1 patrie,e'cst Ie mondc grec; c'est it lui, espercnt-ils, que leur pays natal pourra (~ 8'unirun jour. lis n'ont appris que tout recement ase sentir solidaircs des Ro1t~. mainsdunord des Ita'iens, et d'ailleurs iIs font assez bon marche de leur propre ct
~.

i II pa.rait que,
~

nationalite ne songent nullement itse maintenir commeune race distincte 2). et
par une de ces tram;fonnatiOIlS graduelles si frequentes en populations macedo-valaqu.esse sont completcment

I histoire, de lIombrcuses

I hellmisees. moyeJJ-iige,la Au

Thessalie presque tout ClJiere etait peuplee t deZinzures: aussi les auteurs byzantins lui dOllnaient-ils Ie nom de Grandc') Credem cii intelcge pe Dumba sau pe baronul Sinu. I) ~coaleleHomane, ce so deschid mereu, aratii contrariul de ceca ce spune D. Reclus. 185

I,l'alaqnie. Qu'ils aicl1t emigre dans la Roum1l.nieactuplIe, comme Ie penspnt

('.('rtn.illSauteurs, ou bien qu'ils aient Cte graduellemcn L assilllile~ par lcs

Grpl.'s,ils sont maintenant peu nornbreux sur Ie versant oriental du Pinde .

l

('t distribnes cn petites colonies eparsE's.Enfin des miUiefs de familIes ronmai-! ,W'. qui vivent dans les cites dn littCtl'al,Avhma, Berat, Tirana., sont devenus ilJ1I,"nlmancs,quoique leur idiomc soit toujours Ie valaque I).
]Jill citatinnea de llIai sus din Elisec R.eclus relevfLm ceca co a spns despre

.

eiihltoriicari ;~i despotcovenu la ie;;irea teritoriul1l1eetovulni. Hcclus caii din V.

('.r(:(h~ accasta provenea din fapt.ul cu. 'Metzovitii eran impl'lllllutatorii. ca. Glivernnlui Otoman. Nu estc exaet. 1IIetzovitiiau Cost ~i sunt un popor' fu~.rtc razboinic ~i c.uragios, pc li1ngii.calWitile lor de excclen ti industria~i, ma.ri intrcprinzMori eomerciali ~i ma.ri patrioti. Ei au avut de totdeauna un dipitii,nat indepemlent perpetuat pana du!)/i. revolutiunea grcaca del1~1821, ~i :ton~tiut sa ~i-I Jnt'ntina. cu armele, mai ell seama. c:t ora~uI lor estc astfe], a.~fzat pe llluntele numit Giugu, ca, la ca.z, eu putini lupt1\.tori pot intrerupe oriec comllIlicatie intre Epir ~i TesaJ.ia. Metzovitii snnt UJ]popor foarte JnCap[~tiJlat ~i nu se tem de nimicCt,cand deoid sa faCrLceva. Ali-pa~a, satrapuI Epirullli, facnse atatea cruzimi, ineii.ttoatrLIumea se temea de eI ~i fli.cea tov,tc chipurile cas1\.nu-i dea caz de manic. l\Ietzovit.ii Jnsa.nici nu noiau sa ~tiede cl, ~is'a mirat ~i Ponqueville de aceasta. lata co spune (Voyage, dit. . e II, vol. II, pag. 405): « Ce fut 1:1Ie point capital de Illes remarqlles; car je savais que les Mezzovites sont marchants; j'av8ois VII leurs compagnies de mal.{oJlS employees a Janina. a la. construction des palais du visir; ct mes rapports avec les marches de 180 Turquie d'Europe, m'avaient appris que les Kiraugis OIl muletiers les plus ILctifs,sont des habitants de cette. ville ou du ZagNi. Mais co dont je pus me cOJlvail1rr(',ce fut de leur reputation d'entet0l11cnt, dont feus In preuve a In suite rl'une scene desagreabIe qui cut lieu'entre mes gens et les Mezzovitcs, scene capable, sans une extreme moderatIOn, q,'attirer sur eux Ie ressentiment du satrape de I'Epirc, qui ne laisse jamais impunie une attcinte portee a. son autorite », Curagiului lor dnr datorcse eonservareacapitrmatului lor pana dupa revoIutiunea greaca. Am vazut 180 pag. 106 ca Romanii in capitana,t.ele lor se bucurau de multo privilegii: nu lasara sa se a~eze Turci in I'le, nici sa. aiM geamii in cllprinsul unui capitam,t; IIUputea un Turc sa. tI'oaCr~ prin teritoriul unui c.rlpitruJa,tfara preaIa.' bila autorizatiune a ciipitanuJu,i,. ~i pe Ui.ngatonto acestea a.m yazut ca chiar ~i un rau-facMor, daCrLapuca sa strabata in teritol'iul unui cii.pitihmt, era sc.apat pcntru totdauna ~i nesuparat de justitic. Cccucr a IipU8 EJj~eo llcvlu$ dcspn! despotcovirea ca.ilor tUl'cilor ~i cre~tinilor, cari treceau prin teritoriu!, :M:etzoyitilor,II'a fost din eauza ca. Metzovitii erltu imprumutMorii guver., nulni tUl'cese,ci a.minte~te vechile priYiIegii ce aveau ci in capitanatullor fata ell Tmcii, privilegii pc care nil Ie aveau ~i ccilalti cre~tiJIi. ~it din traditillnca 186

loc<'}Ja deja. IIfetzoviti1)

~i dela ccilnlti Hmm\ni, se ~tic en Turcii nu cutr.za.u

sa tread!.prill teritoriul Mctzovitilor, i eel;ee eapatau1Joia. tread\. CI'(1,1I ~ sa,
obligati sa despotco"cusea. eaii lor a~a prccum a 8pUS-O D. Reclus. J\Ietzo~i vitii pc lii.nga aceast<t aveau ~i a.Ite mult,e privilegii, pc care ~i Ie mentinC1J.1I eu armcle, a,poi Sultanii Ii Ie confirmara prin bel' a.t n r i, care uncori erau cii..!cate de guvematol'ii provinciali. 0 imprejura.re facu ca acele ul'epturi sa capete din ]10U sancti1lnca lor. Din cita.tiunea ee "om fa.ce mai 'la vale desprc un firma,II ar crede cineva ca drcpturile, despre care vOl'bim, IIIetzovitii nu Jf' avura, ~i cil. Ie capatara in urma imprejurarii despre care oste vorba" ciaI' traditiunilc Metzovitilor ~i ale eelorla,lti Romani dela Pind spun di, Mctzovit-ii aveau de mai naintc aeele drepturi. PouqueviJle, eare faCti cuno~tinta de aproape cu Romanii Megalo-Vla.hiJi, daclu peste lirmaJlul dcsprc care vorbim ~i-l mentioneaza in una din scriCl'ilesale, dantiu-ne privilegiilc acordate sau reClinoselltc de SubJima Poarta 1\Ietzovitilor. D. · Apex6~v,wo:;;, (Xpov. T~C; 'Hm:£pou,vol. II, pag. 107,108, 109) a tradus din Pouqueville reJatiunea despre aeele privilcgii ~i ne 0 da in tradl1eerc eu eateva lIotite ~i ale sale desprc ora~ul JHetzovo prccum UTl11eaZa,: (I Metzovo. -l\1€-.aooov xexlMe:a66ouvov XiX't'<X 't'LVex~, adica Metzovo ~i Meso/J1/,. nion ( = in mijlocul muntelui) dupa IIIJii. COlIJunaa~ezati\, in COll,stl1 sudiea, a. iPjl1dului~i impartita in doua parti, I1llmite Lasoare (11pO(j~),wv) i Fl1rasoarr ~ ('A'r~ALov).In aceasta pozitiul1c eu patm seeole aproape inainte IOCliiall
\

.puti!JC familii de Mega-loVla.hi#,traind c<1, eona1ionaIii~i veeinii lor San~i
Marinia{i ~i aIti eu vipata pastoral1\. ~i stramutandu-sc ia.]"]Jf1, di,l11piile rsa.in T liei. AeeasH'L comulI[Ldepindca de prineipatul deja 'fricaJa ~i dUprLeueerirel! TurdJor se administra de bisl'rica dela Sla{Jus. Pe la secolul al XVI-leeLse intampla sa. se refugiezc la satul tesali1.t.Jl rijianu un vizir oa,reea,red'tzut in G urgia ~i prigonirea Divanului, care vizir ramase intr'un adanc secret pana primaval'li.in C<'1sa, unuia din preotii satului mentionat, care avand de intim amic pe Sterghiu Floea. din Metzo"o, frunta~ul pastorilol" eari iernau acoJo, incredinta. a.mici1ieilui pe vizirul refugiat, pc care Floea iJ imbraca ea cioba,JJ roman ~i-lprimi eu pHi.cere icauta de cl ca de un frate ~i-lpazi de8tllItimp, ~ ingrijindt.otdeoda.trt cerceteze ~i sa,-icomllnice ~tiri despre cele co se petree sa in ConstlH1tillopol,palla cand sehimbii.ndu-se lucrurilc, se publica. ill mod ofir.ia.J icrta,rca "izirului ~i chemarea lui la ConstalltinopoJ, casa, se suie la, postul de yizir. Se grabi cIar mentionatul vizir sa. mearga, la postul sau, ~i plecand 111I11tllmi Floca ~i-l ruga ca in eurand sa se duelL la Consta,ntil1o}101 lui ~isa.ceara oriel' dorea. pentru sine ~i pentru cOl11ullitatea. etzoyuJui. DucallM
111.

1111-5e pcste'lJU timp Floca la Constantinopol, acel mare vizir recunoscii.tor tin c l iI pril1li ll foa.rtemare hucurie ~i onoarc~i dupa, el'el'eaui Floeasereda.et)l e

------------

I) ~i din multe raJi vorbiUI niurea..

lucrii.turi impara.te~tj,

ce sa a.Wi. in a.rhivele

1I{p,tzovulni. d!'~prr

187

un firlIIan p,norgic.~i lUllg cuprinza.nd unnatoarole privilcgii ~i eoneesiuni pe.ntru l\1etzovo: 1. 'Ca sa fie proprieta.to indisolubiJa. a MetzovitiJor eate livezi (dupa. 0 insellmare data de Floca) erau dcstule pentru pa~unea tunnelor, livczi aflatoarc in Trsalia., Macedonia ~i Epir. U. Ca sa pazeasea in~i~i locuitorii trocatoriJe jurisdictiullii Metzovitice 9i Ra lIU locuiasdi Turci in intcriorul d. IU. Ca sa dea anual toata eomunitatea pentru orice bir ~i sarcina catre cnsa rrgala numai 113.000 aspri, adioa. lei turee9ti 941. IV. Ca niciodata sa nu fie urmarit 9i cerut de orice autoritate orice individ de oriee religiunc ~i conditiune, care se rcfugie in Iauntrul jurisdictiunii Metzoviticc. pentru orice cauza. V. Ca Turcii cari vor treee pc acolo sa considere acea tara ca sacra, 9i, cand ios din hotarole ei, sa fie obligati sa sooata 9i sa scuture potcoavele cailor lor, easa uu duca cu ci nicilm dram din tarana metzovitica. VI. Ca acel tinut sa fie administmt biscric.e9tc printr'u11 Exareh pab'iarhicesc.

VII. Ca cllmltiuut sa fie supus poJitieo9te Ia toparchul Em'ipului 9i judeclttorc9tc la Cadiul Levailei. Acest lucru din urma il ceru Flora, spro a se evita choltuclile vatamatOeue 9i certcle, 9i locuitorii sa fie siliti sa se tmpaee in localitate pentru orice neintelegere individuaHL In urma unor lI,stfel de mari ~i solide privilegii alergau din toate partile (}re~tini apasati san amcnintati ~i se a!ieZetu permanent la l\Ietzovo, care pana atunci era agezat Ia poalele muntelui ~i se stramuta dupa. lI,ceeain pozi~iunea sa de acuma. Acoste priviIPgiise illtindeau ~ila vecinii dimprcjur de acee~Z: rasa cu 1'rJetzovitii, adica Conservand la,eei cari Iocuiau satele Malaca.,i, Cu.t.uflian'i,Milia ~i Bolono§1:. ~i folosindu-se nelncetat de ni~te astfel de privilegii rare, Metzovitii trecura astfcl pana in epoca lui Ali-pa~a, care prin procedeurilc sale indr[Lsnete dobori puterea firmanului, ~iuni tara Metzovului Ia jugul ~i diseretiunea sa impreuna ('U cdelalte tari din Epir ». La cele zise mai sus de ' Apoc6ocVTLvoc;, din punctele firmanuIui, obser- I afara yam en. in Mctzovo familii de alt neam docat romanesc 11 fost primite sa. 'au locuiasca permanent ~i sa se a~ezo definitiv in el, lueru ce se practica 11.1. toate I colI1unelc romane9ti. Dupa aceasta ' Apoc6ocV't'LVo~spune la pag. 109 din eartea sa citata ne

mai 'sus ca toti IVletzovitii orbesc g1'ece§te, ar ca ~i limba 1'Omaneascaa v d c
limba lor materna 0 conserva. Noi ~tim altfelluerurile: ca l\fetzovitii, ca Romani ce sunt precum ~i toti Romanii, vorbese ronuine.}teiar nu grecf!§te, ar d ca fnvata ~i vorbese ~i Iimba greaca. Acest feI de a spune ce limba vorbese Romanii, mai cu seama dela mi9carea nationala a Romanilor din Peninsula Bglcaniea, t;i are scopul siiu. Citcasea eilleva in Lam b rid e (vol. I, pag.. 188

152, nota 1), ~i va, vedea de co paneleni§tii se cxprima astfel ~i ce alarm a a produs in spiritcle 101' de~teptarea llalionaIa a Romanilor. l\fetzovo sa.u Aminciu avu ~i aIfi muIti aI'matoIi, dupa infoI'matiuniIo co avcJIl deIa Ioeuitori. Notam aid pc u11ul din oi l1umit [ani Beltt (vczi Ia Nr. 35 ~iIa. Nr. 151 9i pag. 117), pc a carui patrie ll'am putut sa 0 dam Ja paginilc de lIlai sus in lipsa de marturii tiparite, nmi cu seam a grccc$t'i.Vezi desp1'e 1'01118.nitatea Iui ~i oa fJra din Metzovo in cartea: 'Hm:Lpu)'t"LXOC [J.e:).,e:T7)fLcc-ro:, Te:UZO<; Tp[TOV, Koupe:vno:xoc x:x1 Tcrocpxoo[occrnxcHl1to I. AO(fL1tp£aOU, 'Ae~VOCL<;, EV pug. 69, nota 1. D. Lambride, ill cartell. sa: MOCAO:XOCCTLO:XOC, fLepo<;Oe:UTe:pOV

Me-rcrooov, 0:1 ~e:p&xou, EV' Ae~VIY.L<;, ne da Ia. pag. 58-60 ~i pc urmax 1888, torii itrmatoli din Metzovo sau Aminciu: A. Veru, N. 1I1organi, 1. GheroMiha, I. Belu (desprc carc am vorbit mai sus), Gu:;ia Prihu. Ace~tia, 1110ntionati aid, ,tll fost eci mai inscmnati, di-oi au fost ~i aItii. Fiind'vorba aid de armatoli :~mineiani, dam ~i urmatoarea lista Nr. '10 de numcIe~ipronumeIe IocuitoI'iIorcOlllUnei minciu sau Metzovo,cate am A putllt sa, IIi Ie proeuram, caci, afH1.ndu-sc pentru ce Ie euleg, se fcreau loouitorii sa mi Ie spun a ~i de aceea la muJtc Iipsesc numele de botez. LIS'fA Nr. 40. Numclc~i pronllmclc locuitorilordin Amitlciu (Motzovo).Lista cstc incomplcta,did din 1200familii n'am putut culego numelodocat a 324
1. Nicola Acrivu. 2. Nicola AJ'(Ii~ni. a. Papa-Toodor A~alicu. 4. Dimitri Avgheru. 6. Gg. Avghi\ru. 6. Nicola Avgherll. 7. Adam Badibilli. 8. Adam Baqii. 9. Adam Baf.u. 10. Adam Baloaie. 11. Andoni BiLlosu. 12. Iani Bambarccll. 13. Gg. Cucublmi. 14. Gg. Bao. 16. Gg. Baril,~a. 16. lamandi Barda. 17. Mandi Ba,rdaCit. 18. Toli Varda.ca. 19. Ciuma Bardilliu. 20. Gg. Bargioia,. 21. Ialli Baro~u. 22. Costa Bar~a. 23. Costa Barsuchi. 24. Costa Bechiu. 26. Costa Boleta,ai.
26. Mitri Belicilti~. 27. Mitri Bel1j:i. 28. Mitri Benecu. 29. Mitri Bercu. 30. Vasili Bil'/>. 31. Dimit.ri Bisa. 32. Dimitri Hiti. 33. Bla~u-Dimu. 34. Blatu Blo'~o. 135. Blatu Dobl. 36. Blatu BobOti. 37. Sterghill Bociari. 38. Chirghiu Bodeca. 39. Ta~iu Bolla. 40. Nasi Bojvaru. 41. 'l'aohi Bota. 42. Tachi Bnioa. 43. Braco llIillli. 44". Iani Erisa,. 45. lani B\I]iha~u. 46. Mitri Bumba. 47. Gu~iu llura. 48. Gu§iu Ca,carda.cll. 49. lani ali Ca.ci. 50. Iani Caci.iLchi.

51. Da~ill Caciora. 52. Costa Caciora. 53. Gg. CaUL M. Gg. Capeti. 55. Hristu Ci1pisteraru. 66. Dimitri Caracosta. 57. Cola Cara-Gheorgho 68. Cola Carcanitl. 5\). lamandi Carla.ba.. 60. Iama.ndi Cartali. H1. Nicola Ca~cora.
H2. Nicola Ca.§iiLru.

133.Costa Casidi. 64. Dimitri CatarD. 66. Dimitri Cazumba. 66. Dimitri Calmani. 67. Dimitri Gilmani. 68. Dimitri sau Ciuli-Ma,lli 69. Cola Ceti. 70. Dimitri Chendra. 71. Dimitri Chilitu. 72. Dimitri Chirca. 73. Dimitri Chirghia. 74. Dimitri Chiura. 75. Dimitri Ciacu.

189

=---

,
175. Gg. Hrisu. 176. Spiru laciu. 177. Nicoht Ianaca. 178. Gg. Iatropol. 179. Gg. Iii. 180. Vasili Indra!utli. 181. Dimitri Iostu. 182. Dimitri Ita. 183. Dimitri !tu. 18.!. Costa Lccill. 185. Gg. l'a,pa-]Joli. 186. Gg. Lona. 187. Gg. Liondll. 188. Gg. l,ulachiaru. 189. Gg. Maciola. 190. Gg. Maciora. 191. Nasi Mana.chi. 192. Uciu Costcahi. 193. Gg. Manu9L 194. Gg. Mandu. 195. Papa-Sterghiu Manglara. 196. l'apa-Sterghiu Manichi 197. Gg. Margilni. 198. Gg. lIIa~icu. 199. Gg. Meehl. 200. Melu S~ahuli. 201. Meln Mcran. 202. Meta C,tciora. 203. Costa Meta.xiu. 204. Nicola Miciu. 205. Nicola Miciura. 206. NicoL1Mihi. 207. Ahili MihiI~u.
208. Gia \Ta Mi~iaIii..

125. Dimitri Deli-Iaui. 126. 1'0rcu Hagi-Iamandi. 127. l'orcu Dimachi. 128. Titu Dimani. 129. Da§iu Duladiri. 130. D,t~iu Dra§teliaru. 8 ') JlltJja-Nicola Ceau~iu. w. 131. Da~iu Dugani. 83. l'apa-Nicol:t Cica. 132. Da~iu Duladiri. 133. Da~iu Duliti. SI. l'ap<t-Nicola Cieu. 134. Da~iu Fahli. d5. r~apa-.\'icole Cio135. Da~i\l Fa~iari. bitl1oglu. 136. lani Floca. Ho. Papa-Nieoht CiobOJi. 87. Avl;hCri Ci6ca. 137. Chirghiu Floea. 138. Nicola Foliu. 813. Avgheri Ciolbk 139. Gg. Fotu. 8!). .- Giorecu. 140. Gg. Afrati. '30. - Ciotu. 141. Sterghiu Furninga.. 91. .- Ci6vaniu. 142. lani Gabrani. ,U. .- Ciovarna. 143. Dimitri Ga.deIu. :B. Gg. Ciucaraca. 144. Dimitri Galimana. rt~:. (g, Ciuciu. 145. Alexi Garalil.lli. Bu. Gg, Ciu[i. 146. Cola Gauciu. HG. (;-g. Ciumaga. 147. Cola Gavanozi. :i7. ('osta, Giumbicu. 148. Nicola Gheghiu. !J8. Cust,1 Ciupi. 149. Chitu Hagi-Gg. 'I:). Gu~iu Ciureca. 150. Tanasaehi Gheorghiti. I!O. c;u~iu Coal1t. 151. Mitri Ghesi. 101. Gu~ill Coaje. 152. Nicola Ghica. 102. lIlitri Colofiri. 153. Iota Ghiulde9i. J03. Tcodor Corca. 154. N. Ghiulde9i. L04. Gu~iu Cornilti. 165. N. Ghiuros. Wi!. f.iu~iu Cot,i. 166. N. Giamali. 1!Jr;. qll~ill Crit-hi. 157. Teom Gi.,rgiuli. 107. GU~i11 sau Teloma,hidi. 158. Teofil Giaruhi. HiS Dimitri Crata. 159. Gg. Dzima. 109. Gu~iu Critali. 160. Gg. Gioga. ]l0. Gu~iu Cueiamani. 161. Gg. Giogie. Il!. Uu~iu Cucu!;ani. 1'9 Cob Culiafa. 162. Gg. Giuclilu. , ,t__. 163. Mihalachi Giuanu. !_ i.B !'ola Cllniwi. 164. Mihalachi Gociu. Cola Cu~ill. Ii! 166. Mihalachi Golia. l<:paminonila Cuta Veli 166. Gg. Guen. Irg. Gu!avUi. 167. Gg. Gurgilli. 1' .q~~. Cuyeli. 168. Gg. Haha Milm. !:g. Dafll. 11 " I.~g'. naifL. 169. Gg. Hflhil. Mitru. Vita DaJabacll. 170. Gg. H£tu. !-I 171. Gg. Hastazeri. ! .~i. Vita Damati. 172. Giogu Himona. \: ita, Danga. 173. Tanasi Hondru TolL Dicola moo. 174. Tanasi Horneta. .U4. Costa. Da~ula.
Pim tri Cia.meli. 78. heh Cia,naca. 7D. MH:ri Cciua. 80. 'l'alJasi Ceara. HI. ('iiwa, ~fi~iaJi.

n

,U. 1.'U' tl'i Ciiu;iu.

1

\

209. Gg. Mocia. 210. ~ogill :Muciacu. 211. Gu~iu Husumimi. 212. lani Murtu. 21:3. J,tni Mu~iu. 214. Dimitri Na.ca. 215. Costa Naciu.
216. COSt<1 NacH.

217. 218. 219. 220. 221. 222. 223.

Costa Nani~,i. Mitri Naziri. Mitri Neitcii. Gu~iu Cota Nici. GU9iu Nic011la. Gg. Oacii. Gg. Qciu.

190

It

224. T.-eonidaPaciiuf\. 225. I.-conida Pacu. 226. Andon PiidiMu. 227. Vasili l'ii.ilii.. 228. Vasili Palmit~i. 229. Costa' l'aliu. 230. Chirghiu Panaiu. 231. Chirghiu Pandosti. 232. Chitu I'andi. 233. Chitu I'anglepi. 234. Andria Paun. 235. Andria Paplomonll. 236. Andria Pa pulia. 237. Andria PasclI. 238. Andria Pcitu. 239. N. Pailrciu sau Duliu. 240. N. Paurciu Pelca. 241. Gg. Poli. 242. Gg. Pepejiu. 243. Mitru I'crist(!ri. 244. Gg. Petre. 245. Mihali Pihtu. 246. Miha.li Piperi. 247. Miha.li Pipi. 248. IIristu Pospotichi. 249. Hristu Prii.ciu.. 250. Nicola Pmhandini. 251. Nicola Pn\hn. 252. Vasili Pritichi. 263. Dimitri Pruni. 264. DimitIi Psihu. 266. Dafu PII§iu. 266. Nkola. l'iltari. 267. Gogu Piltu. 258. Gg. Rccata. 269. Gg. Reguta. 260. Gg. Riz8. 1. Afimda. 2. Caeia. 3. Casilla.. 4. Chita. ii. Despa. G. Dia. 7. Gocia.
NoM.

261. Gg. RozlI. 262. Gg. Rustllpa/li. 263. Pulin f~aitalli. 264. Puliu $a.p§ali. 266. Pulin $arameti. 266. Toli S,.ra./ldi. 267. Toli $af;ra. 268. Costa Scabarinii.. 269. Costa 5cora. 270. CoSt8,Cuno'~cuvaro. 271. Gg. Sdrita. 272. Dimitri Sicara.. 273. Vasili ~ila.cu. 274. Vasili Simll. 276. Vasili ~illta. 276. Vasili ~partu. 277. Va.sili Spatia. 278. Melu Stamuli. 279. lanlili Stamu. 280. Ianuli Stamilli. 281. Chirghiu Stanch!.. 282. Chirghiu Stero-lani. 283. Costa. Strii.peliu. 284. Nicola. Sturnari. 286. Nicola SlIlti. 286. Nicola. ~umnia. 287. Nicola. '1'acltncsi. 288. Afendll Tacani. 289. Afendu 'ralabacu. 290. Arendu 'falari. 291. P. Taliura. 292. P. Ta mbiL 293. ]'. TambOniu. 29i. P. Ta,mburi. 295. Dimitri Tapu. 296. l\1itri Tat/wi. 297. J\litri Tarca.~i.

298. 1. Teucii.. 2~19. 1. Tavili. 300. T. 'feciu. 301. 1. Tegana. 302. 1. Teru. 303. 1. Tibril.. 304. 1. 'ricu. 306. Cola. Tlmha. 306. lani Tipllri. 307. lani Titra. 308. !ani Toea. 309. IIIitri Toeiu. 310. !ani Treha. 311. lani 'fritu. 312. Gg. 1'ulia. 313. Mihail TI\~iut.a. 314. Mihail Ucin. 816. Costa Uciu. 316. l\la§ca Uta. 317. Ma~ea Vardaca. 318. Costandin VenHi. 319. Nicola Vla.ha. 320. NicQla Vlahu. 321. Tasi Vraca. 322. Mihali Xindarilli. 323. Zisi Zacu. 324. Nicola Zamani. 32[,. Ta.~iu Zl1.mbu. 326. 'ra~iu Zanic. 327. Hristu Zarcitdi. 328. Nicola Zidru. 329. Nicola Zincli. 330. loan Pa.pa-Zisi. 331. loan Zmiu. 332. loan Zoic. 333. Dimitri Zurb1l. :334. Dimitri Zilvia.

Cd/em nUl1Ie fcmee§t! de bolez din Aminciu.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Gula.. Haida. Lena. l\lara. Paia. Peat.a. PiIia.

15. Sina. 16. Sisa. 17. Stama. 18. Tamil.. UJ. Tera. 20. Vuia.

NUlllcle relllee~ti de regula se aud finite

in a, iusa rleseori se aud ~i in fl.

lilMITRl §i GHEORGHl~ TAPU :Jo8 ~i 259. Dimitr. ~i Ghe(lrghe Tap!/' se vor vedea III.. r. 257. N 191

GHEORGHE

TURTURI

260, GheorgheTurturi. Numclc turturicii so zicc la :Macedoromaniurt uril III fel1linin ~i furfur la masculin. Turturi (Toup't'ouP'Ij';).este £flcut dela I( IIwninul Tltrturii, JlU dehi. masculinul TU1.tur, cuci atuJlci trebuia sa fie 'l't"tlturi (Toup't'oup"YJC:;), ell aceentul pc antepenultima, Poracla dar se. adica "Ide Turlllmlia Homilni, ~i in ~coaHl,fiindea. se invata in limba grraca, pro. f~'{lruI ]a. faeerra catalogului era silit sa. puna 0 terminapunc greceascILla Jl!lIm>]l' ~colarilorca sa SlUIC grece~tc ~i iata cum proceda: din Negura de ' ,.'\(,lIIplu mcca Neguris, din Nel}ot, Nepol.is,din Bot, Bo{is, din Rl/'sU,Rusis, di.n Raleiu. Raletis, etc. ~i din Turturu, Turturis. Poreclele astfel terminate ::;iIH'cutc in catalogul de apel al ~coaleiI'amwwau deseori pentru toatlL vieapi ,!p\'ilor, ~i fiind astrel porecliti in ~coala continuau ~i eiind devcneau bar. ha.ti a :)('isdUi ~i a sc numi ea in ~coala. Muitora profesorii Ie schimbau }lU. IlIrI,', prefiiciindll-lc Ciltotul in grece~te sau punandu-Ie terminatiuni in LO"l)~t ';'ih);, 7':OUAO<;, multi din clevi, devenind adulti ~i sdipilnd din mil.inile in8a l'lo[esorilor pedan ti sau fanatici paneleni~ti, i~i reluau poreela de familie'" ;11forma romaneasdi. Hiind toatc carpelilc inutile fiiente In ~eoam (vczi la. pa,g 60, Nr. 7~ ; vczi ~i ]a Nr. 186; idem la pag. 78 Nr. 170 vol. I). SIt trecem aCllma dela derivatii la faptc. Gheorghe:rur/uTi (~radiu cow'una Calare!ii de pc Pind ~i n'a fost armatol, ci primatul eomunei Caiaretii ~i om eu 0 marc illflucnta asupra comunclor romane~ti dela Pind, atiit IIcntI'u intelcpciunea ~i invatatura sa, cat ~i pentru bogatiile sale ~i illfluenta:i nl'l.rr CoP a,vra pe langa. a,utoritatile t.urce~ti. El era unchiullui loan Goleti,;. 0 hiixba.t politic destul de cunoscut in analele diploma~i()i greec~ti dela for.; lHarra acestui regat (T r i Clip i s, III, pa,g. 399, b). Gheorghe Turturi,
1"1 lInul care

em din Giiliire(i-i, eomulla I'omaneasca(vezi la pag. 72) se In1£' . 1 W' ea a fost Homan. ole#,nepotul lui ,!,urturi, locuia eu familia sa in co.:, C '1\IIlallCasca. tot la pag. 72. Am spus ~l repetat lJ1mal multo locun dm..~ VC;~I
.

J ~ltlll.a. 8ii.n~cu,c~rc cstc a.proape de Cazareti~. Despre ~iirac~t, ca, este COl~u~a
Constantinupolei de TUJ'ei pfmfL la formarcaj

,'.('e",~tii scripre en. dela luarea

'.f'g;~tUllli grccesc, unde .vede,1ll ~)C seena vn'un ,peJ'~o!~a.giu insel,ul1at militar,l! j'l('and un rol oarecare lstone ~l trecut de Grec Ul ear tIle grece~tI, acela a fosH l{omal1, ~i cititorul credcHl di s'a eonvins de acest adevaI', dacII a cetit tot-] Romfmii tratara cu ei ~i-9i IJJCntillura l'ozitiunea'

'f' precede. 9i JlU se put.ea, altrel; pentruca., pc cand Greeii se dadura Tur. .
'lor 1'1\1'11. !lido conditiulle,
I

,d"pcndpnUL CP 0 aveau ~l1ainte de venirea 'fllrcilor ~i capitallatele

roma-:,

\(,~ti sunt cea ll1ai eclatanta proba. despre aceasta. H.omanii la cea mai mica; tingerc a privilegiHor lor din partea Tureilor alergau la arme. Ei dar numai " f~I'edeall nedreptAtiti, ea,ci J1umai ci aveau drcptllJ'i, pe eand Grecii J!'3''

'!,m drcpturi in impel'illl turcrse, ei Jlumai datorii; ~i de aeeea CIItot InU!'-' punt! lor la. nrdrcptati din partra, TurciloJ' nu ajungeall pana la I'evolta. La 192 '

]

inlocuirea imperiului bizantin prin eel turcesc Grecii se slIpllsera, predii,Jld~l-seTurcilor fara conditiuni. Romanii insa nu vrura sa se prcdea TurClioI'deeMeu eondif.iuneade a-~i conserva autonomiile armatolice de pfula, a,tunci, ~i numai oi fa,ceall revoltH in contra Turcilor ~i de aeeea J111111lJ.i oj apar pc scena istorica, pentruca ei aveau inca drcpturi ~i privilegii, pc cnri Turciivroiau sa Ii IeriJ,pcasca lor, iar ri luptall pf'lltrll a,~i Ie nHmtine.In ~i toa.te mi~ci'\.rj]edar istoricc de 0 importanta oarrca.rr, in oi;icc intreruperr 1tlini~tci in imperiul turccsc din partea, cre~tinilor raia,le, nu ga.sim deciit Romani, ~i inca 0 proba despre aceasta no 0 da cera co avem sa, istorisim dcspr(' Gheorghe urturi. Pana la rcvolutiunea greaca Romanii rcprczeJJtauavcrca, T indcpcndent;a ~i persoana morala intrc cre~tini, ~i cu Romani tratan Turcii la cazuri important.c. Dar sa treeem la, proclt1;menon. li pa.~a.,satrapul EpiA rului, cste ascdiat Ia lanina de vreo 30 de Pa,~i, eu o~t.irile lor. Annat.olii romani, unii luara partea lui, 80lFi se uniJ'iJ, cu o~tirilc jmpariHc~ti. Cflllu in fine capul lui Ali pa~a se trimise la Constantinopol ~i Turcii sciipara. dr el, revolutiunea greaca era inaintata, ~i armatolii romani, dupa ee-~i aparara cat putura. intai populatiilo din ciJpitiinatele lor, se gruparit in aIt.r puncte, unde ncccsitatile razboiului reclama prczenta, Jor. Atunci Roma,nii r1i.ma.scr~ fara de protectiunca a,rmatolilor. 1ntr'0 astfel de imprejurare llur~it pl1,~a Omer Vrioni pa~a.,invinga,~i torii lui Ali pa.~a.,incepura a urmari pc Roma.nii eci mai illSemnati ranlao~i !i!.ra protcctiune. lata ce zice Po u que v i II e (Rist. de la regimcr,de la Grece, vo!. II, pa,g.402-405): « La conduite d'Ull visir dcvenu humain etait t,rop oxtra.ordinaire pour ne pas cacheI' quelque perIidic. On a.pplaudi~sait. ala. gcncrosite de Khourchid, Iorsquc Omor Briones a.ccusa <levant son tribllnallc chef d'une des principales familIes de Ca.la1'ites1), d'avoir re~1I des sommcs considerables d'Ali pacha, qu'on disait destinces it et1'c rcpa,rtie:,: entre les Chretiens qui survivaient a Ia revolution de l'Epire. Cdui qui avait t fait cette revelation a Omer Briones eta-it en fuite, ainsi qu'i! arrive dami ,Ies conspiratioJls de cetto espace; ot I'individn d(>,noncenominativel11('Jl t ota.ntmort, I'accusation retomba. sur un de ses plus proehl's pa.rents. II pas!\ sait pour riche, et c'etait a ses depens que Ie serasker voulait s'indemnisrr :;: de co qu'il venait de debourser avec tant do regret pour Ie raclmt des
,

i; chreticns

.>.

~. r

«L'accuse, appeI6 devant Khourchiu, a,yant ete interpele au snjct d'une

;;~SOllll1le trento milIe sequins d'or (trois cents soixaJlte mille franes), qni de :; luia.vaicnt ete confies par Ali pacha., 11 pas plutot nie I'existencc du depot.. 'cut qu'il fut livre au bourreaux. TIsavaient ordre de l'appliquer a la question: et pendant qu'ils Iui versaient de I'JlUile bouillaute sur la poitrinr, un gcolier alba,nais, complice des dcsseiJ1s d'Omcr Briones pf, de Khoruchia,
') U a I It I' it e s. Voyez mOil 'Voyage dans la Greec, t.. JL .p. 17G it 192. ] 93

feigJHtnt d'etre touche de ses souffranc.cs, lui conseiJIi'!' dire qn'il avait re~u de di:r,'Inille piastres, et qu'on pourrlt'it scwoir la ven:te qu'on vonlail connaitie, si

Oil1:nterrogeait primats de l'Anovlaehie~}1). les

,(Cette declaration ne fut pas pluWt faite ILUserasker qu'il fit appelcr {'.('IDqu'on vena,it de Illi designer. Us attesterent par serment qu'iIs n'avaicnt ancunc connaissa,ncc des faits allegues par \111d61ateur immoraJ; ct qn'o11'aceusait it tort un malheuJ'Cux, auqucJ on aurait dll presenter en face r>I)Jl dC\1OJlciateur. .l'entends, s'ecria, I{hour chid, il n'y (L])0,8eud'argen donne?Je vous en fera.ibien convenir,.qu'on les ermnene,}. « 1\lors, dit Georges 'ronrtoud, syndic des primats de Calarites, dout j'empruJlte Ie recit, que les Greestranscriront un :jour dans Ie martyrologe de Jem emancipation. « on nous conduisit dans la salle des tortures, OIlI'on voya,it dcs colliers en fer, des haches, des tenailles, des fouetH, avec divers instruments de supplices, et on nollS abandonna a rlos reflcxiol1s.An bout d'IHJ<: eure, l'Alba,nais, conseiIler de J'iniquite, s'etant approche de nous h vou]ut nous persuader de promettre (Ie l'argent, pour obtenir notre eJargis: srlll\,Jlt. II s'agissait, disait-il, de nous SlnlVer,en payant. plus de trois cents. SOj~G1J)t(' millr francs qui sera,ient retombes it la charge de nos administn\s", t't JlOIIS repondimes par Ie rofus d'acceder it,une proposition qui not1S a.uI'ait renrlus coupables de lachcte en convenant d'un delit dont. nous ctions
innoeents ~>.

« 011nOlls laissa done livrcs de nouveau iI,nons-memes pendant une heure;,
!'t

Ie scrasker 1I0l1Syant fait cornparnitreen sv,presence,]JousIe trouvi1mc a

oceupc ,!, iJlterroger la. vietime qui etait ](1.ea,use innoccnte do nos maux, Le tymn 130 pressait de doelarcr ce qu'e]Je avait fait des trente mille sequins ' qui lui a.va,je]Jtote remis par Ali paeha. Puis pretant. un moment l'ore
.

.iIlc a~
..

1111 e ses cOllseillcrs, qui lui dit en ture que nOUSctions tons d'intclligence'f d ij np-ostrophade nouvean I'aecnse en s'ecriant avec furenr: Tu as avoue,i ' ehwn d\ntilleZe,a l'otficierq~tivient de me Ie dire, q1tetu as touchevingt milk sequins. Qu'en as-tu fait? parle, je te t'iens qnitte du reste.'- Seigneu'r, vous Slwez le contmire,. voici . . . - .l'e11len~ls, es Gafres veulent des temoins a de. e charge? Qu.'on les em.mene, et qu'il.s s01:m~l pendu.s)}. «( meme instant, vingt sceleratH 88 precipitent sur nous; quatre d'entrc All f'l'X m't']ltra.iJlent, et je me retrouve avec mes eolJegues dIms la salle dr~ tortures. Un quart d'heurc s'ecoule. On apporte des cordes; les bonrreaux" HOll8lient etroitemcnt. les bras; IIn d'eux mc jette Ie ]aeet all eou, je marche all 'supplice, suivi tIps condamnes, ]orsqn'arrive au pied de l'eehclIc Omer Briones, qui s'Ctait rendu a,uprcs de Khourchid, des qu'il ?vait conJlaissance d(~'J1o(;recOJJ(lamnation, en joint aux bourreau.x: de suspendre l'exeeution.
~---~ , '194

') . Ano\'lachiE'. Vo.,'ez mOil royr~gl:S d.wts la,(/rea, t. II, cll. iW, 40 et, 41 '.

II pa,r]ea.u sernsker de notre pro bite, df)"notre ilUlOeencc, du dangerqu'i! y aumit. a nous sacrifier dans les circonstancl's presentes, et il parvient. ii, Cairerevoquer l'arret de mort ». « Nons sommes immediateme)] I. rendus :1 In libnrte; ct, par un de ('Pi> ,,-, contrasLes qu 'on nc trouve qu'en Tnrquie, les bOllrn>;wx nons iJ1\'it.ent ;\ nous ra.fmiChir avec eux. Le maitre a parle; ils nons traitcnt avec autan t de civilite qu'ils avaient deploye de fureur, et In main qui dcvait DOUS etranglrr nous presente humblement Ie cafe. Ils n'oublient pas de Ia.tendre pour demander des Ctrennes, Ie p;~iell1entde In corde, celui de lenrs poinrs et elf' nos depouilles, qui leur eta.ient devolues et que )]OUS leur donnfi,nws; satis,;. faits d'('n eLre quittes pout une longul' agonip,et de I'argent, qui n'est !'ien, qnand 011remonte des portes du tombf'au a la vie, pOl1l'ctre temoin dn chati))](')ltde ses oppresseurs .). «C'etait une sort.e d'echec pour Khol1l'chid pacha, :nIX yeux dl's musulmans, d'avoir Cte oblige de racheter des ehretiens fa.its esclavc~ par ses 801dats, ct de se tro11ver dans In necessite d'epargner les primats de Calarites, qui 6taient d'autant plus susceptibJes d'etre pendus en bonne politique, que leurs vertus les rendaient chers aux chrctiens, ear en Turquie, on n'est. :'. pas honnete h0I11111e impunerncnt ». , DaCtLarmatoJii, In timpul cand s'au petrecut cell'.de mai F;Uf;, n'm fi l'os1. ncupati In ;J.ltnlocuri, Tmturi era.sdipat imediat Impn'\.llIaeu toli colegii
.

sai. CUlJlera sa-i f;capea.nnatolii? Din urmii.toarea ci1a.tinneC\cyom face
. cititol'ul va. Inte1ege lIlodul cc intrebuintau totdeauna Cii,pitanii Romani in il' aSClllPnNI. eazuri. In F i Ii Jl10 n (III, pag. 421, la nota 70 a) r.etim nrmatorul fapt. Ali pa~a, satrapul Epirului, ordont~ lui Odiscu Andrutu, ca,re em arrnatolla Levadia. in Beot-ia, sa ueida pc un bulucb8,~a Lurc albanez. Odiseu insarr.inu,po protopalica.rul sau lani Gu.ra, care execut;~ omoruI. L,t At.ena, insa Gum fu prins ~i inchis ca sr~ fie spanzurat. Ce Hi.eudar Odiseu ca sa-l scape? prins ~i cl IndaHl.cfi,~iurci insemna~iga.siin Levadia.din Atena ~j A t din insula Eubea, ~iscrise Pa~ei din insula Eubea, sub a ('arui .iurisdie~illne era.Atena., ca va \.wide pe Turcii prin~i ~i ori cati alti va prinde in viitor, daca nu va fi pus in libertate Iani Gura. Astfe! Pa~a fu silit f;ii.libcl'eze PI' >' lani Gum. PouqueviJIe ~tie foarte bine ca. Glworghe Turlur.i era Roman, dici cl n fost in Calarctii, patria lui, ~ine-a deseris pe lal'g callitoria ee ;1, acut acolo f ~i primirea eorcliaU:i.ce avu din partea Romiinilor cari I-au giizduit, ~j din parte a. cclor mai hogati comcreianti a1 ora~ullli (vezi la, pag. 110-112). ',; Untoate aCl'stea, vorbind aiurea dcspre Gheorghe Turtl1l'i, ni-I da. ea (tree (RegeJII!l'., vol. .TV, }J8,g.365 ~i contin uarca, notci 1 dela pag. 364) ziciind: .Ainsi pa.rla.itun (}ree enfant du Pinde. Aceste cllvinte subliniate Ie Sp1l11l' PouqucviIle, dupa cc mai sus reproduse in traducere ni~te pa~agii dintr'o ~crisoarcadrcsata Illi de Ghp,orghe Tllrturi. In acea scrisoarc Turturi vor195

1"lt" ea nn ad?var~t descendent al eelor earl invin,era po Por,i ta Termopile , ~I itlllI'ea. Va zlCe eUleva: Dacii, TU1'tv,riinsu~i vorbe~te ea un descendent al .' telaI' dda TeI'mopile, Pouqueville n 'aY(~adecat S3.-1 llUmei1SCa i el Grec. Noi ~ }IUIll' plii.ngem de aeeasta, ei expullem fa,ptele llumai, pentruca JlUeste numai1 (}j)('orghr Tu.rtul'i, ea.1r. orbi lui PouqueviJle ea Grec, ei ~i multi alti, intre cari } v ~i JOHnCoteti, nepotul lui Turturi. Ooleti, de exemplu, iJltr'o proclamatiune

'
.. .

rf'\'olulionaI'tL adresata. ere~tinijor de wb jugul turcesc ~i pe care 0 poate ceti ~ eilJeva. in Sat as roupxxpOC't'OUfLEV"f/ 'EAA,xt:;pag. 639-657), vorbe~teca un ,., adevii.nit Grec, descendent al vechilor Ehni. Dar ~i Napoleon Bonaparte!

\'01'1)(':1. Francezilor co, nn Francez, insii toatii, IUlllea ~tie Crt01 a fost Italian ,I ~i ltnlil'lli i intre statuele oanwlliloI' mari ai Italici, l)e care Ie au 'intr'un muzeU ~ istorie din Roma, au ~i pe a.ceea a Jui Napoleon Bonaparte. Casa mai citam ~i u)] alt exemplu l'('oel1t,recomandam cititoJ'Ului sa citeasca 0 dare de seama despre II)] eminent poet al Greeiei modeme llumit Gheorghe Zalo-Costa 1) fi'wuti"tUP D. Spiridon P. Lambru, filiI eunoseutuJui nomismatolog in zilele 1I0a~l,rein Atena, Pavlu Lambru. Acea.sta dare de sea,ma s'a t.ip5.rit 111.1868 ~
Ja. Atnnit intr'o cnrte intituJata: (rEC:lpYLOC; ZOCAOXWO''t'()Cc;, 'Y1tO ~1tupL8wvo~ ,. .'
.
....

~1. i\ cr.impou. Din c~1111'i~lsnl neestei c~trli (mai eu .seama. a paginii 14) se vede ca " Zatu-()usta era Roman dm eomuna Samcu dela Pmd, foarte aproape de comuna !

CaW!'!!!ii, a,trilt lui Spiridon P. Lambru. 8atas ne spune (in xpooocn.t~, vol. : p Ill, pag, 225, nota 1) ca D. Pavlu Lrt-mbru estHnepotul Elenei Gareti, nevestei'f lui eii,pjtan Odiseu Andru!u, ~i ea ~i Elena. Gareli ~i Pavlu Lambru sunt ori-r ginari din comuna Siiracu dela Pind, comuna locuita de Romam:, cum am; <PLAOAOYLOC, pag. 491) .~ vazut lit pag. 72. Tot Satas ne spline (Ne:()e:)J.,'YlvLX~

eii bUllicullliiPavlu Lambru, dupa cum insu~iPa.vluLambruspuse Domnului . Sa.t<tS, un vestit argintar in timpullui AIi-pa~a~i era din Saracu. Pavlu em Lambrll dar ~i SPiridon P. t.ambrn suut Ro.mln;. Cite..,. insa eiuev. carte. ·
. d-Jui Spiridoll P. Lalllbru intitulata

.

« I'e:WPYLOt:; ZocAoxwcm:c<; mai eu seama. 'I,

'.

la I'a.gina 25, ~i va vedea cil.Spiridon P. Lambru nu cste Roman, el insu~i spune ;. ra este.{lescnulent al El1:nilorvechi. Am fi foarte reeunosca.tol'i d-Iui SpiridoJl P. 111,mbrLla ne spuna de un de are probele ca. Romanii din Siiracu sunt s descl'ndenti ai vechilor Elini. Dar J1l1sunt probeIe, niei eonvic~iunea intima de dcscl'ndenta dela Elini, eari au fAcnt pe £I-I8piridon P. Lambru sft vo1'bCa.S<'[L G1'ec,ci deJieatltpozitiune 'in earl' se gasea de a la,udapc un Roman ('a poet, l'l Homan,intre Greei,apoi ~ippntruca pana,la 18682) mai toti Romlinii

1

C1'pseuli'i11 spcolele greee~ti, nevazanu nicio lumina de undeva ~i pentru nea.II1l1lJ'OlIlilll(Se, ucran pcntru grl.'cizarea Homanilcr. Ruga.m pI.' d-l Spiridon I P. l.a,mbru 8[t nil ereada ca prill randurile de mai sus am vrut sft-l atingem in ct'va: 'din contra avem atMa iubirc ~i stima., ineM luand pe d-s;~ca exemplu
') (leu/II-Costaera adevarata lui pore cia. Vezi arnii.nunte la Nr. 317.
,} Cand a tipiirit cartea sa, 196 J .

- - - -- - de ROJllanii eari lucreaza penlI'll bincle Greci('i ~i cari au drcptul mai mult

chiar deeM lI1ulp Greci de a se zice Greci,am ca,utatsa gasimun pretcxt

sa-i adi.t1'i,m nemii.rginitele muItumiri !3ifelicitari pentru ral'llI talent ce are de a de~tepta in inimile oamenilor cele mai nobile emotiuni. Am citit ~i rescitit poeziilepoetului Zalo-Co8ta" andria,~imangaierea Homl1nilor m diJlPeniJlaula BaleaJlica,dar rlarca de seama ec face dol Spiridoll P. La~nbrudespre meritul aC9101" poczii ('ste in arleva.r (I capod'opera ill genlll ei, ~i Me atii.ta merit cl1t ~i mHu~j poeziilc lui Zalo-Costa; caci dol Spiridon P. Lambru a ~tiut, ca nimeni altul, sa fad\. un buchet binc araJljat din toMe fIorile cuprinse in poeziiIe Iui Zalo-Costa ~i sa Ili-l prczinte. De aceea reeomandam RomaJlilor ~i aici ~i 111. ill 7, undc vorbim dcsprc Zalo-Costa, sa citcasclt aceasti'L ~r, C<'l,rte d-Iui Spiridon Lambru. FiinddL veni vorha. deHpre Zalo-Costa, trelme a sa,SpUMIIleil el irnpreuna. eu A.ristotele Baiauritul sunt cei mai nmri pocti ai Greciei moderne ~i sangele romancsc care circula in vinclc lor Ii facu pc amandoi sa nu canto decat pc Al'matoli, pentru eari amandoi au fost eu drept cuvarlt entuziW}ti.Vczi la Nr. 317 despre Zalo-Costa. Seenele descrise in acest Nr. 260 eu martirologul lui Gheorghe Tttl.turi au multa aSeJna,nare eu moartea de martiI' a parintclui Dl:mitn:e din SanMarinadela Nr. 250; deci, daca eiLitoruldin Inta,mplareva citi intiti celo relative la Gheorghe :Turtu,n:,sa citeasca imediat ~i eele deIa Nr. 250 dl'spre parintele Dim,itrie din San-Ma,l'ina. 'l'urtun:mpreunaeunepotulsau loan Colet-ilucrara muIt pentm i Gheorghe revoIutillnea greaca ~iizbanda ei. Vezi in G u d a s, (pag. 69) ultima scrisoare a Illi IIlarcu Bolari cittrc Gheorghe Turturi. In revoIutiuneagreaca pe IangaGheorghe Turturi gasim ~ipe CostaTurturi, rudii negre~it eu eel de mai sus. ~i Filimon (IV, pag. 148) ~i Tricupis (I, pag. 314), vorbind despre rascoala comunelol" Sdracu ~i Cdlaretii, dupa ce ambii ne-auspus, in contra obiceiuluilor, cil.a,cestedoua comunesunt derasa romacpUJ.'tjc;, Mo [J.eyaAtXL BAtXxo7t6AeLC;), dau ne neaseii(&[J.~6't'eptXL~AO:XLX'tjc; apoi pc urmatorii patru frunta,~i, cari s'au pus in capul revolutiunii: Constantin Turturi, loan Coleti, Nicola Ia,nicu, ~i protopopul Sguru. Acest din urm!!.a fost profesor in CiW1reti ~i era UJlom erudit; este IIlcntionat ca fost eloval unui invatat profcsor Constant'in Balanide din familia lui Trifon Balan Machi din Metzovo (vezi lltXptXVLXtX, LxeoLacr[J.tX, pag. 73; ,AptXOtXV't'LVO Xpov. 't''tjc; H7tdpou, vol. II, pag. 273, 280, 282. La pag. 273 citim ca Balan , Maciudarui ~coalelor din Janina peste 300 de mii de franci, sau 177.000 de moneta l'USCaSCa asinghia cXcr(yy~a). . Fiinddt am vorbit de Gheorghe Turtnri 9i de suferintele Iui, trebue eu accasta ocazinne sa s:punem C/lteva cllvintc ~i despre patria sa Ciildretii, de~i am vorbit dcsprc oa aiurea In trea,cat (vezi r. p. 110--112; 71-73; 107). lata cozice' AptX6av't'LVo(; (Xpov, 't''tjc; ,Hr:dpo 0, vo/. II, pag. 69-70) la envantul KCXAOq~pUTtXL: Epirullli, a~ezat lie un ruUJltenumit in comun Pul£ana « Sat al 197

(' !()),UU,ViX), se presupuue ca estc "cchiu] Polienon (IloMcuvov).care Aproape de Ct1liireli, lit 0 distauta de patl'll ore, se afla munte]e ce] mai Halt aI ~irii Pindullli .mHnit Cacard'itn, de unde se vede marea Egee ~i Adriatica. CiUifret/nii sunt de origina romaneascll; cari de mult se civilizara (E~'I)uyevLa01JaC . --, Be ntcura JlobiIi) mai presus de oriee alta comunitate dintre conationalii

lor din Epir ~i Tosa.lia. Aeest sat in epoea. lui A]i-pa~a iufIorea in populaliuJH?,in lJogatic ~i In case splendide, fiindea nmi multi locuitori ai Iui flLccall IlPgoi ell JlJulte picti ale Europei. In timpul cand Ali-pa~a era. asediat, se rnfugiara. in CiUilreti,ea, Ia un loc sigur, multe familii de Iauioti cu averea lor (!~'O!' traJlslwrtat, ~i fiindca. peste putin se ara.tara senme I'cvolutionare, d8 dt'odatrL Tllreii din IaglLrni'wi'tlira ~i distrusera ora~elul palla Ia. pustiirc. In !lrnli'Lincetul Cll incetuI se intoarsera unii dill ]ocuitorii scapati ~i ora~uI de ;J,~trlzi(1856) ('stc locllit pe jwmii.tatedin Iocuitorii de mai naillte, dintre cari .'.ei r!H1ilIIulti sunt saraci ~i traiesc cu Iucm] de mana. Meseria argintariei, fiint! alUtdata profesiunea exclusivi'~a~a zicand a Cillareteni]or ~i mijlocuI de tn),iu al cdor mai multi dintr'in~ii, se conserva inca ~iltstazi, ocupa,nd ~i intretiJli:nd cateva famiIii, ca.re au Invatat aceasta mcserie din tata in fiu ». (Vezi dt':<pre aptitudinea industria,la, a Romanilor dill peninsula Balcanica ~i la L p, 110--111, nota. 2). lOAN VELENDZA 261. loan Felendza a fost armatoI Ia Olimp ~i Iua parte ~i in revolutiunea ff'Hnira eelebri in Greeia priJltr'o revolutiune in contra starii de lucruri de ').lnnci in Greeia. Despre toate aeestea vezi Pel' e v 0 S (' A1t0l1-v. teAel1-. 1 vol. j L pag. 13; T r i Clip i s, IV, pag. 87; G u d a s, VIII, pag. 232). Pe loan .1elendza impreuna eu alti armatoli de pc Olimp inainte de revolutillnea iIreaca, il vedcm ~i ea corsar in lupte cu Turcii. A I e x and l' n $ u t u, in VOCIllU, Toupxo[J.D:X0'; sa 'EAAcX.c:;, 15, vel's. 7-10), vorbind despre capitanii (pag. cari ltmra parte intr'o InpUt dela Termopile sub comanda lui Capitan Odisell ,\ndrutu, se exprima astfeI despre Velendza, care lua ~i el parte:
« Kod. 0 BeMv~cr..; 0 &ycr.1t1jcrcr.c:; T61'e TOU"Apew.; 't"~v (jo~v, Krxt .ou ITeLpWou iJanpov ~1jm1.';, Ka.t TO\) 'I&aovo.; 't'~v ~w1jv. Adeca: «$i Velendza,canlia Ii plaeu atunei vuetul Iui Marte, 'Ii care mai \,(,zi lntr'o mitologie e]enft. romanitatea acestui armatol. Vezi ~i la Nr. 97' Ciarnala, care a

g!'caeii.;ar la 1848 Velendzaimpreuna eu armatoluI Papa-CostaC'iamala i

U~l'ziutrai ~i vieata Iui Piritou ~i a lui lason ». Cine a fost Piritou ~i Jasot! Velcndz(l sau V1:lendza]a. Macedoromani se chiama Velindza. Porecla M
,!ispens.?aza de a demonstra rust nPpotnl

!,t IIergu Vlah-arrnata, unde este vorba ~i de Papa-Costa
Illi Vergll Vlalt-armata. 198

t

r
1
. , "

f

Papa-Costa Ciarnala Iua pa.rte lusomnata III revolutiunea greacii. (F i 1it ,m0 n, III, pag. 203; Bu~iXv'noc;, ng. 191-192 ~i aiurea). p CAPITAN VLAHO-TUDOR

!~ I ,

1 AlasoM (=
/

I

;

262. Capitan Vlaho-Todol' a fost armatol la OIimp cu re~edinta In ora~l11 Liist'm, pc roma.ne~t(). Dnpa izgonirea lui N7:C1t ara. din capiT taJ1atulsitu, Ii Iua locul Vlaho-Todor, dar nu prin arme, ci nuinit de AIi-pa~a.

J

DeaceeaIntr'un cantec popular (P ass 0 v, pag. 66,cant. LXXIX, vcrsul 3) zice cineva.lui N£ru rara: AI: liJ.mt lni Vlaho-Todor panea-ti piir£nteasci'i

\t(Intelega,nd C::i.pita.,natnl san cl'editar in familie), adicu.: "ArpaEC; rov BAC1.xo66t 8wpo ljiW(Ltro 1tiX-rpLXQ"ou» 1). In Pa,sov gasilU scris "AcpO"E lasa,pe cand O =

! depopor se

l "dea de~onstra .~..

I

canta. ,fAcpaEC; ai liisat, eare este adevarata. versiuJ1l'. Satas = ~lIe spune (ToupoxpY-o(Ta'J(L€v'Y) 'EAAc>.~, Jag. 577) e11 VlaJw-Todor a fost din ) 'OOl1luna Vlaho-Li1Jcule de pe Olimp. 9i poreda ~i pat ria sa. ne dispenseazii,

romanitatea aeestui armatoI.

r Pas s 0 v (In .;(index geogmphieus I>,pag. 643 din coJectiunea sa de ean:ftecele popuII1.re greee~ti) 111, numele BAiXxo86i>wpoc; zice: pagus prope Alassonae, I'llbi Nicotsaras natus est », adica: Vlahotodor este un sat, unde s'a nu.scut tWicu-'!'ara I). Observam ca sat en numele Vlahotodor in Tesalia n'a existat,

r~i prin Ul'maro nic.i )l'a putut sa. so JI.a.sea acolo armatolul N/:cu-Tara. Vezi .'-III. Nr. 197 de UIHIc era Niru- Tura. pe Passov 3. fost indus in eroare de verbul o:cpcrEC;, care I-a seris o:rpaE. ]' u r i e 1 (vol. I, pag. 196) a scris coro(;t o:cpcrEC; ai 111, (= sat), ~i a ~i tradus:
M-tu done abandonne Vlahotodor mo~tellirea.

a Vlaehothodor

ton hfrritage paternel?

(= ai lasat da.r lui

ta parinteasca ?).

IANULA ZIAeA
263.lanula Z1:lwL Vezi Ia 7'eodor Ziaca la Nr. 264, eare urmeaza. 'fEODOH ZIACA
264. Teodor Z1:acl~era arnmtol la (frebeni cn re~edinta in comuna T7'fte, ,carese ana pc coasta. orientalli a Pindului, doua ore departe de COllluna, 'fA1Iela. Armalolia se vede ca era.ereditara In aceasta famiIie, c11Ci i batranul ~
. Ziaca., tatal

Iui Teodor, era armatol

(' ApiXOOCV-rLVOC;,~Xpov. , Hm:(pouvol., -r1jc;

I, pag. ~85, eontiJluarea notei a dela pag. 281 la randul 9). Teodor avea un : tratellumit Janula, pe care il asasinara Turcii, ccea co impinse pc Teodor , safacit multe cruzimi in contra Turcilor ~iIn rebeliunea sa sa perceapa.mari
'biruri dela crt3~tini Intr'un mod nemilos (' APQ(OiXVTLVOC;, XpOV.T~C; ,H1tdpou : vol. .!~---- I, pag. 379, nota a, Ia nota 2).

') -Aq>ae:~ -:0'1 Dhxo068wpo (',;te in 10(: de &<pae:<;<;''';0'1 BAxxo668wpo m.0<;(o068wpov = ai h'sat 111Vlahotodor - Illi Vbhntodor.
199

'

din secolnl trecut, 1\u 1 ro~t ~~ei in.lu~te..~:o~tinueeu Tureii pentru mentinerea privilegiilor lor ~i . nratara man VIteJIl ~l de aceea au fost cantati de pOpOl".Vezi Pas S0 V, pag. 87, eilnt. eVIlI, vel's. 7; pag. 99, cant. CXXV, versul 3. Aici fratii Ziaea I'ignreaza ea ni~te haiduei; eaci luara ell. sclave doua femei bOO'~te Pe b , !It.'vasta nJlni Balan ~i pe UJla Frosina, impreuna eu mai multe slujniei ~iI 'ereau dela barbatii lor J1i~tesume foarte mari pen tru a Ie libera. Cilnd. annatolii crau in revoltli in contra Tureilor, satele din eapitanatul lor Ie tri".,iteall pc aseuns tot ee Ie trebuia, apoi se eotizau ~i Ie trimetcau 9i bani, u'i hogati mai en seama de buna lor voie Ie trimeteau sume ma.d de bani, :jl alegeau diu ciobanii lor pe cei mai voinici ~i-i trimeteau sa se incorporezc in trupelo lor ~i ei eautau pe raniti. Armatolii atunci impuncall biruri fortate ~i in satcb altor dipitanate pentru a avea eu ce sa se sustina ~i de multe liri din eauza aeeasta veneau in eonfliete eu alti cIlpitani, eari mai eu seama rlU voneau in ajutorul lor. Bogatilor, cad nu Ie veneau in ajutor eu bani, " luau ca sela,y vreun~l din membrii familiei ~i-i sileau astfel sa Ie trimitA 'Iani. In cantecnl CXXV de mai sus la versul 3 se gase~te euvantul BiXAL' :y;x6.poocearui sens ne~tiindu-l Passov a seris Valiacarda,in loc de Valea al ':aldii,9i crede eil. este sat, (P ass 0 v, pag. 642, Ja euvantul BOCA~OCJ<&paiJ.), 1" cfmd cste 0 vale adanea dela un viirf mare de munte pe la Pind, care se :ICO OU. Asc!1lonea 'Apoc6ocv't'Lvoc;. ~i espliea euvautul prin groapa adancO,
.)0tOUAOCXOC, 't"~C;'H 1tdpou" yol. I, pag. 380, eontinuarea Xpov. nota 2, III.vcrsul 3 din eanteeul eitat aeolo). Jlotei a deli!;

h:-tt,lJ laJlltla ~i '1'eodor Ziaea, ca toti annatolii

'l'eodoI' Ziaea Jua ~i eJ parte III.rcvo1ntiunca greaca, dupa care ramase' 1 in Gracia <;a ~i mai toti armatolii.

dpc,~tsa. apara pela Pmd ~l m eateva zllc putea sa sc stranga m Jurullul mii de voi.nicieasa lupte. La 1854 era batran Teodor Ziaca; eu toa1o
aeeste, ie~ind din Grecia, n'apuca sa se raspandcasea vorba eiL c~i Ziaca ~l intr'un timp foarte seurt se pusera sub steagul Iui mii de tineri romani dda Pind ~i de aiurea, ~i intre toti ~efii revolutionari din revolutiunea dela. 1854 in Tureia occidcntala Teodor Ziaca avca ell eI eel mai mare nnma! 'If osta~i. In ciLteva Illote ce drtdu i.nspiHmanta o~tirile' turee~ti ~i Illi~care& ('\,l)lu~ionar[t mergea bine, eand primi ordinuI dela Atena ~i el, ~i toti, cali !'!rft trimi~i din Greeia, sa se intoarca inapoi, pentruea Franeezii ~i Englezii; "ui atunci cran alia~ii Tureilor in contra Ru~ilor, in razboiul zis riizhoitill ';/1 Crimeea, oClIpara Pireul ell 30 do mil de soldati. Cu oeaziunea razboaielo i.. atnnci poporlll facu lui Ziaea. un can tee nou, pe care iI poate citi cineva " XC«Hb:)"IJC; (pag. 127, cant. 59) ~i in ' A6ocv&a~oc; Otxovo[J.ia"1Jc; K. (Tpa. l;\)iJ~OC 1'01)'OAU[J.1tOU, EV'Ae~voc~c;, 1881, pag. 28 cant. 31). In aeest eantec, . .!ItinseIllnate mai eu seama eele patru versuri ineepatoare, cari suna astfel in !lduCl're: V oi rnun#lor din Grebeni ~i brazilor din Metzovo, plecali-va puti 200

:R{'ll~lInele ui de br~v ~i (~e.strateg a.ju~sc legemlar In pop~r; d.eci. n'avu,1 ~
1

c1t~loc tine 0 pu~ca, ea se sa vada Grebenea acel mareSpiliu, cum ll~ptii $i hazducimeltcu p~tile turc~ti I}. TeodorZiaca este original'dintr'un sat numit Cire#u de lfinga Tl§te, in care Ti$te i~i avea, eJ ~i parintii sai, re~edinta. Ti$tea este zidita intr'o pozitiunc iJJspa,imilntatoare dar totdeodata ~i fermecatoare. CiWJ.toru],mergand din Grebeni spre Ti~te, trece InHti printr'un sat )1umit Mavrani, de unde inaintand pe un pJatou deodata i se infati~eaza un munte lnspaima.ntator de inalt ~i de stancos ~i drept suindu-se in sus. La mana stanga se vede o carare ducand Ja munte, carare sapata in piatra muntelui ~i care servea 1110 cazuri de retragere pentru sui~ullocuitorilor din Ti~te 1110 varful muntelui. Calatorul are inaintea sa 0 vale foarte adanca, in care trece un rau, ale carui maluri Ie une~te 0 punte frumoasa cu arcuri, pc care trebuc sa 0 treaca ea sa ajunga, suindu-se, la satul Ti~te, a~ezat Ja mijloeul coastci suitoare a muntelui. 'rot 1110 mana stanga, la loeul de unde prive~te, citlatorul vede 0 prapastie III.radaeina ea,reia raul vuind face Un cere, in mijloeul caruia este 0 eampie inconjuratrL de copacii de pe malurile raului ~i aeoperita de livezi inflorite ~i verzi, un de pase oi, cirezi de boi ~i herghelii de cai. Aceasta pozitiunc este o raritate ~i 0 recomand ealatorilor, care ar ciWJ.toriprin acele locuri, sa meargasa 0 vada. Muntele deasupra satului Ti~te se nume~te Spiliu ~i este cevagrandios ~i 0 adevarata fortarea,ta naturala. 8atul Cir~iu este rornanesc~i astazi este aproape parasit, ul1iidin loeuitori emigrand in Ti~te,iar altHin comuna Avela. Capitanii dar lanula ~i TeodorZi(tca au fost Romani. DesprenumeleZiaca vezi 1110 62 Nr. 87. pag. Dam aci doua Hste Nr. 41 ~i 42 de numele ~i pronumele loeuitorilor a

doua sate, azi greeizate, dela Pind, dintre eari unul se nume~te 'l'i$ti, iar
ceHl.lalt Mavrani. Locuitorii 1110 intrebarea ce sunt? raspund ca sunt VlaM, ~i poarta costumul romanesc. Din numele ce Ie va ceti cititorul va vcdca ca ei sunt Vlahi, BM)':,OL ypouX6q>WVOL (Vlahi vorbind grece$te), cum ar zice Grecii. :Multi din Ti$ti au rude in comuna romancasca Avela, negrecizatrL. Asemenea ~i familia armatolului Cil,pitan Teodor Ziaca arc rude in Avela. LISTA Nr. 41. Nllmele ~i pronl1mele locuitorilor din Ti~ti (Lista nu-i completii.) 1. Gg. Anastasi. 2. N. Hr. 'rata-Beta. 3. Gudi Bublnu. 4. Gula. Bubaru. 0. Gg. Ianilli Bubiull. 6. T. Cacill-llwi. 7. Hr. Ca.~avu. 8. N. Ceardaca. 9. N. Harisi Ceata. 10. N. Papa-To Cioca. 11. 12. 13. 14. 10. 16. 17. lB. 19. 20. Hr. ~i Gula Ciocan. Mitru Ciocan. lani Ciocan. Mitru Giogu Cioia. Dena Ciotra. V. Stavru Ciunari. Gg. V. Ciunari. Nicola Cornutu. Gg. CU'CIl. Hr. :ji Guls. Cuvarii.. 21. Hr. Na§iu Jigopi. 22. IIr. Cl1tu-N. Jigopi. 23. Mitru V. .Tigopi. 24. Papa-Gg. Jigopi. 20. '1'. Chircll Jig()pi. 26. Zisi Jigopi. 27. Papa-Hr. Econornu. 2B. Andrea Fida. 29. Hr. ~i T. Fida. 30. Gg. Galdernuli.

201

~

-'-39. Gg. ~i Zien LUa. 40. Mitru Nota.
,no Ianula })a.[Ia. 47. Zisi Proin. 48. Tanasi Hafti. 49. 50. 61. 62. 53. M. Gg. Riglt ~al1Joti. I. Cioba ~amoti. Hristu Simu. Mitru Spann. Nicola Taciu. Gg. Zanuli Trubiwhi.

:11. Zisi Ganacin. :32. Vasili Ghioet,u. 33. Sterghiu Toli Go~i. Bot. '1'3nasi Toli Go~i.

35, Gg. Gudunu. 36. Gula Gioga Gudunn. :17. Papa- St.erghiu Hagi. ns. 'fimin Ha~ioti.

42. 43. 44. 45. 46.

Mitru Daseal Parciu. Spim Bu~iu PMeiu. Mitru Bu~iu Parciu. Sterghiu Piciuva. I., Hr. !ii mIdi Plica. LISTA Nr. 42.

Numele ~i pronllmele locuitorilor diu MltVrani. (Lista eslc incomplctii) 1. l)anaioti AndiIli. 2. 1. Bala-Dimu. :I. Liacu Belu. 4. Tcgu Bita. 5. Tegu Cacatosi. G. lIr. ~i Gula Ceagiinu. 7. Lambru Ceagann. .8. Hr. C. Chirica. 9. Sterghiu Ciura. 10. Mitru Ciura. 11. Nastasi C. Golovo. 12. A. Tegu Cornu. 13. V. C. Ps.pa-Dahas. ~!5.Lambru Anagnosti. 14. Mitru Danu. 26. NUru N. Larnbru. 15. Mitru Dimu. 27. 'l'egu Lambrn. 16. Hristu Dona. ~:8. 'l'egu Loin. 17. lotu Dula. 29. l)l!tru Macry-Iani. 18. Iani Galman. 30. Papa-Gg. Papa-Iani. 19. Mitru Giuvara. 31. Puliu Pigacioti. 32. Mitru 'r.t~iana.. 20. Gg. Goghla. 21. Giogn H3.~ioti. 33. Ta~iJla 'regn. 22. C. Giogu Comnea. 84. Hr. C. Tirica. 23. GanacinGiugu-Comnea.. 35. Hr. ~i Gudi Vangheli. 24. Familia Cornneatilor. 36. Zicu Pnwopi.

CAPITAN MICHJ.

265. Capitan M1:ciune este dat de d-l~. ' Apocooc'ln'lQ~, (Xpov. 1.'7)<;' H7tdpou) vol. I, pag. 307, nota 1 dela pag. 30H fa 1::)intre armatolii Olimpului de pe . la, anii 1809-1814 fara niciun amauuIlt despre vieata lni. NUl1leIe Miciu (Mr,'t'~o.:;) scute~te de a-i demonstm romanitatea. Vezi despre JlUmeleMiciu ne la. pag. 90 nota 32; pag. 78, Nr. 164. Delli. Miciu se fac ~i augmentativele! : Micwr ~i Miciur (vezi Ill.pag. 115 Nr. G). IANI BATAHIA.

266. lam: Bataria este unul din protopalicarii lui Caciandoni, pe care il; vedcm poreclit ~i Caraiani ~i Caraia.nachi, ~i care, dnpa moal'tra lui Cacian-4 doni, servi sub fratele Iui, sub Lepenioti. (P ass 0 v, pag. 84, ciint. CIII,( versul 14, ~i pag. 82, cant.. CI, vcrs. 2 ~i 13)_ Vezi dar dcspre el III.Nr. 215 ~i la Nr. 278. Cuvantul balaria ~i palm'ia este in gl'ece~te M7toc'C'ocpt,i7tO:'C'OCpLcX, ~i ~i este) luat llela macedoromanescul biitareauli, care tIlsemneaza: €lescarcareade maii ~ mulie PWit'ideodata. Cuvantul sc da ca porecla Ia voinid, precum ~i palasca
'

(=

cartll~iera) ~i Carabinii~i altele. A fost Roman. 202
.

. . I I j

CATICO-IANE~TII. 267. Annatolii Ontico-Ianegtii. Am vorbit 1a Nr. 40 dcsprc un armatoJ Oatico-Ianide pc Ja anii 1737. Aiei mai adaugam ca aceasta fal1lilie numeroasa, a. continuat a-~i mc}]tinea eapitanatu1 pana 1a revo1utiunea greaea in continue Jupte eu Turcii. ' ApLO"TOT£A7)C; BCXACXWp(T7jC;, (in' AOcx'llaO"LOC;.D.Laxo~, pag.

210--213) ne da urmatoare1e mune de armatoJi din aeeasta familic, eari all luat. parte gJorioasa. §i in revo1utiunea greaea.: Hristu, Apostoli, lVliliu, Spiru, State, Costnla ~i Preba,. In aceasta, fa.milie gasim ~i 0 faUi, numita Bilia., pe care Ali pa~a. vru sa 0 ia in haremu1 sa.n, insa fratrlc ei Miliu, ii taie capul ~i nu Hi,sa. a. 0 ia vie Ali pa~a,. s
".

SllJlt mentionati pentru bravura in revo1utiunea greaca urmatorii:

, Miliu,8piru, State Cafico-Iani, ~i I. allui Hristu Gheorghe Cat'ico-Iani, care servi ca marinar (F i I i m 0 n, III, 198, 246-347, 456, 370; IV, pag. 57; 'f r i cup i s, II, pa,g. 356). Din eitatiunile de mai sus din Filimon, Trieupis ~i ,APLO"T. Bcx).cxwp(T7jC;, se vede ea. Miliu, Spiru ~iCostula murira in revolutiunca ,grl'aca..Costula muri in Romania. lar State Cntico-Iani cste UJlu1din aeeia., l'~ri se Inehinara imprcuna eu Odiseu Andrutu la hanul dela Gravia (vczi Ia.Nr. 206). Filimon nc da ca inehis aeolo ~i pe Spiru Catico-Iani. Roma,nitatca familici Oa#co-Ianegtilor se vede din probe1e date 1a Nr. 401). Numcle Preba a1 unuia dontre Oatico-Iane.~ti, mcntionat mai sus, iI purta §iun ~cfinsemnatal Romanilorzi~i Aa:x.oL B 'PUYX.LVOL, vcaeul de mijloc din .,(;(vezi in flop!, G'I'icchenlandim Mittelaltcr und in der Ne?LZeit,voJ. IV, pa,g. ;:~'95,eolol1nl1, randul 4). I . Este recunoseut asts.zi es. 'PUYX.LVOL fost Romani eu toate ca sla,au

l

~.,lIi§tii ~itoti istoricii ii credeau slavi. Mai incolo in aeeasta carte noi demon~stram cli,a~a.numitii ~6Aa6ot? ~6Aoc67)vvol ~XACXU1)vot,ete., invadara cari f Bulgaria,Traeia, Macedonia, Epirul, Tesalia ~i Grecia an fost Vlahi. Daea. (n'am atins pa.na aeuma aeeasta chestiune a fost ca n'am vrut sa distrag
"~.

;

pe citititori dela atentiunea. catre arma.toli, la care tin multo CAPITAN CAZAVERN1

J

268. Capitan Cazaverni ne este dat de d-I !:!.. ' ApcxOCXVTLVOC;, (Xpov. TYj<;;

j'Ihdpou" vol. I, pag. 307, nota ~) ca armatol ~i haidue din Maeedonil~. El a, t fost totdeanna eu armatolii Olimpului ~i nJa.i cu seama eu Nieu Tata, Impreuna.eu care il vedem in mai multe lupte In contra, Tureilor ~i pc usea.!: §i pe ma.rc.(8 a titS, TouPXOXPOCTOUf.L£V'fJ pag. 584 jos). Estc eantat 'EAAOC<;;, ~iol de popor impreuna eu Nicu rara (P ass 0 v, pag. 91, cant. CXIV).
I) Calico-Ialle§tiieran ineuseri~i eu Buiqtii, Far§ero~i, cari nu se ineuserese eu alt neam decatnumaicu Romani;aeeastaeate0 proM intre alteleea.familiaCalico-Ialle~taor fo~t.romancllsc3 (vezi Nr. 111, pag. 189-90; asemcnea, vezi la Nr. 288). 203

Pore cia Oazaverni este rau reprodusa de Greci din Oacia-Verni 1), porceHlsub care este cunoseut de RomWli. Ori cum, chiar slJb poreela Oazaverni, capitanul in chestiune n'a putut Ii de alta nlLfionalita.to demit Roman; ea9i daca I-am ad mite ea Grec, Grecii n'M! astfeI de porecle; daclL I-am admite, ca, Albanez, Albanczi crc~tini Ia Olimp nu sunt, nici n'au fost. BuIgar n'a

fost, caci Bulgarii cc cauta pe la Olimp? apoi ei n'au avut armatoliisau ca, pita,nato.Aiurea lamurim mai de aproapc romanitatea lni dupa informatiuni personale, eare nu-~i au locul aici, unde vorbim numai dupa citatiuni din earti tiparit.e.
DIMU CELIU

269. Dirnu Celi'u.,fiul lui Capitan Iani Rangu, dcspre ca,re vezi la Nr.r

2407,lua ~i eI 0 parte insemnata in revolutiunea greacil ~i-l vcdem coman-) l!ant in o~tirca lui Tcodor B u i a G r i va (vezi Xp'fja't"o~ Bu~&v't"to.:;, pag;' 420-421,~i T r i cup is, IV, pag. 421 ~i422 ~i aiurea). EI, pentru vitejiile sale, ajunse ~i general in revolutiunea grcaca (vezi la Nr. 247). In Pas 0 v (pag. 8!)-90, cant. aXIl) gasim un cantec popular facnt in onoarca lui pentru vitejia ce it arMat intr'o lupta cu un Dervcn-aga, Turc a.Jhanez numit Ismail Ohioi, pe care-l invinse, taindu-i ~i capul. Numclc lui Dimu Oeliu ne cste dat in formcle L\~!lo,:; T~gAW':;, \'Yj!L TcrEAW':; simplu TcrE:AW':;. ~i Tatal lui Dimu Oeliu se numea Iani Rangu j ce este cIaI'Oeliu de dupa Dimn? AI' crecle cine va ca Oeliu ar fi lllullele tatalui: Sa.lI. Noi credem Crt forma greccasca L\YJ!lO't"~gALO':;, intr'ull singuri scrisa euvant, fara de semnul de unirc (A'tj!J,O't"~E:ALO~)explica billC de undo ne It.p1'ovenit dupa Dimu ~i adaosul deOeliu. Numele Dimu are in dialectuL maeodoromall diminutivele urmatoare Intre aIt.elo: Dimutu, Dimuciu ~i Dimo. cin ~i Dimoci j un alt diminutiv a lui Dimociu sau Dimuciu' este Dimoceliu ~k Dimuceliu, pe care Grecii, ne~tiind formarea diminutivelor rOll1ane~ti,I-au soris in carti Mi!lo,:;TC:gALOC:;, facandu-l doua, nume, sau Clltra1:td'union. L\'Yj!T~EAtO~au L\"Y)!l0s Tcr&ALOC:;. Oeli'usau mai bine Dirnoceliu a fost Roman Dimu eaci ~i tatal sau a fost Roman (vezi la Nr. 247) ~i pentruca ~i el poa1'ta nume romanesc sa.u Cll forma romaneasca. Se ana Ia Maeedoromani ~inumelo Oeliu ~i ca porecia ~i ca,nume de botez, El se gase~te ~ila Albanezi, insa numai la aceia, cari, fiind Far~eroti, se turcira sau se albanizara. Oeliu'se aude ~iGeli1.('. Porecla Oeliu" scrisa TcrEAO<;, 0 gasim '~j la Romiinii din Peloponez. Filimon (Ill, pag. 283) pc liinga doi ~ef militari din satul Do!iani din Pcloponez numiti Casta Ciirje ~i Dimitri Mitru Mam Ie da ~i pc Celiu din Chinuria, provincie din Peloponcz, Numel Doliani nil este slavic; aiurea a1'atall1originH lui Vlahica. Vezi deocamdati la Nr. 278 ~i in specialla Nr. 37.
') De1a.Vemtt, Verni este facutii. Vernescu a1 UDuiill1stru Roman din RomaniA. 204

D-I IT. 'PcXYXOt; anuntat In c~!'tmJ. a-,pe clUe ,1.mcitat-o la Nr. 247, it s en.ill curand va seoate la lumina 0 monografic despre Diml~ Celiu. Amatorii, dacava.aparca cm'tea, pot citi mai multe despre armatolul nostru dela acest
,~J'

Nr. 269.

.

PAPA-C08TA

CIAMALA

269 bis. Papa-Costa CL:amalaa fost armatol la Parnas ~i era nepot a lui Vergu Vlaha.1'ntat(~, despre care vezi la Nr. 97, unde sunt ~i probele despre
.>

romanitateaui Papa-Costa l Ciamala. llu1i.parte msemnatain revolu~iunca E

greaca (F i I i m 0 n, III, 203; Xp1ja'wt; Bu~cfv't'LOt;, 297, 298 ~iaiurea). pag. :;: Vezi~ila Nr. 261. Cll numele Costa Ciamala a fost ~i un Suliat armatol .~~ ('Apa6a.v't'Lvot;, Xpov. 't'Yjt;Hm:lpou, vol. I, pag. 368). Numele acestui Costa ' CiamalaPouqueville (lUgener, IV, pag. 2) il scrie, clenizandu-l, Costas Timo'§; las, ca ~i cand ar Ii T~fL6J..a.OC;. despre un oarecare Papa-Costa Ciamala Vezi !~ la pag. 98 din aceastrL scrierc a noastra.. Vezl despre devia~ia numelui Cia;, mala ~i la Nr. 218 la Ciami Cam-T~~I:U.Dar numele Ciamala poate avea ~i aWl.origina, dupa c.um aratam aiure,I..

#

'.

NABTASE ZEGHIU 270. Nasta.~eZeghiu. ne este dat de F i I i m 0 11 (1, pag. 133) intre mai multi comandanti, cari servira ca mcreenari sub Francczi, Ru~i ~i Englezi in insulele ioniane la mceputul seeolului al XIX-lea. Era din Acarnania. Porecla Zegii (pronunla Dzega) sau Zeghe, Zeghiu este far~eroteasca; dcci Nastase~eghiu a fost Homan (vczi lapa.g. 11-12,~ila 30 N) 1). Dela Zegiisc facc ~i dimillutivul Ziguliu, Ziguli, ea.1'cpoate a dat, prin schimbarca lui l in r, forl1lcloZigu:riu, Ziguri, reprodusc de Greci prill ZuyoUp'1j~.Dela Zegii scface~iaugmcntativul Zigoniu ~iZi(/oni,porcelaa earli formatiune,l1CelillO;; scand-o ' Ap()dhv't'Lvot;, elenizat-o in ~~y6v'1jc;, ~i tara cale, e11eiin a rall I~\ poporulgrcc modern 111.1 exist1\.astIcl de po1'oel11. ezi In Nr. 271. V CAPITAN DZIGONI
,i

271. Capitan Dzigoni a fost ~trmatolla Lamari aproape de Arta ill Epir ~iIll. Xpov.T~C;Hm::lpou, vol. I, pag. 310, )lOm 1, ~). Alto detalii desprc accst '

; )814, luandu-i-sc capiH'tnatul de Ali-pa~a., se retrase la Prevcza (' Apa.oav't'Lvoc;
j~

b: arlllatol)H1 Ct1110a~tem. ~. ' ApOtoaV't'~vo.:; da pe Dzigoni in grece~tc ~~y6v.lJC; lle

;( ~iar crede eineva ea euvantul deriva dola 3~r;. de douii ori ~i y6voc; niiscut = = " sau carena§te, adeca eel niiscut sau care na§te de doua or£. Observam insa ca.
astfel de nume n1l exista in aceasta forma nici In limba elina veche, pc cand cxista 8lyovoc;, 8~YEv~c;"etc. Ca sa ne explicam cum pe Dzigoni H faeu ~~y6vrjc; 1) Numele Dug/Ira l1neori GrecHil scriu: T!;ocoopcu;()1Li cand ar fi dela 'l'!;tI(OOPL, ~ = seellrea (vezi la Nr. 38, 39 ~i la Nr. 1.90). 205

._\.' )11)G(5CY.v~voC;, sa spunem ca ~i<lansul a fost apucat de boala paneletrebue nislllllJui ~i de patriotism ciupel?te cat ponte dela vecini, elenizand ~i cuvinte. ~i HlImeproprii I?idandu-Ie origina elineascii, pe cand cle sunt strainc elenismului. Astfel (XpO'J.'t"~c; 'Hm;(pou, vol. II, pag. 205 nota 1) deriva, de exemplu Jlullloic proprii: Dragani dela opuoye;ve;tc; niiscut din stejar «opuc;); Chiperi = (pi}!pr) dela, K'fj7t"fjpa:, (K-Yj1toc; =gradini). Zeliani dela Z"ljA~CY.V1j ~'fjAoC; (dela =
zel)'

Za.ganideja Z,,)oyov~= (~wov~i yov~= na~tere de animale), etc. lar

1<1 pag. 317-319 merge ~i mai departe cu patr:iotismul. D-l D...' A pCY.6CY.v't'~v~ cst!' un om crudit, llC miram cum a lasat ~tiinta Ia 0 parte pentru patriotism, diei n'a. fost atata lipsit de cuno~tinteIe filoIogice ca. sa comitii de n()~tiinta ni9te 'ascmenea erori. De accea r. Xp. Xa.(nw'")c;il blameaza pentru aeeaste jn ~P\)crCY.).AL; III, pa.g. 45 jos ~i 46 sus). ~i Filimon elenizeaza numeJe (vo1. rOll'ijnc9ti, dar d-l ' ApIXOCY.V't'LVOc;, 1). Pe Dzigoni dar il facu D..Ly6v'IJ~' abuzeaza .
,

Ce (~Rtc Dzigon/:?Dela Dzegii, Dzeghiu,nume far~erotesc,se fac dimillutivele
Dzigu.lin, Dziguli ~i eredem ~i Zigttri reprodus de Greci prin ZUYOUP"ljC;, ~i aug. lllcnta.t.ivuI Dzigoni1£,Dzigoni. DeIa Dziguliu ~iDzt:guli se face ~i Zigulia, care in unde locuri se aude ~i Ti Cttli . Vezi ~i Ia Nr. 270 ~i 190. a AI'1natolul Dzigoni dar a fost Roman. LEPENIOTI 272. Capitan Draghista. Lepenioti, fra-telelui Caciandoni, ciuruit de gloant;c,1 nil' oa,nlenilor pu~i de Ali-pa~a la panda. casa-l asasincze, mai cn seallla a sol. datilor armatolului Nae/l. 'l'ea, care odinioara i-a fost protopa1icar ~i acuma eel III<Li mare vrajma.?fara sa ~tim din ce cauza, zice intr'un cantec popular gre, ccsc (P ass 0 v, pag. 83, cant. CIII, vcrs. 11-15): «Naeule, daca aveai raz.l !H,Iiu, e CellU mi-ai trimis veste, sa-mi adun cetele pc care Ie-am impra~tiate,' d

pc 'l'reanca~)la Euripoli,'pe Draghista3) la Rendina, ~i pc eel lani Batariar'
(,.1.H''' la plasa de dincolo, sa fi vazut ce este razboiu ~i asalt haidllcesc.. cstc
Pt' :I(\eb t Dl'aghista, Per c v 0 S (' A1tOfLv.1toAe;fL~xcl:., II, pag. 29) Jli-l dii. vol. I',ll numclc <Pp(Xyx(cr't'oc~. Cantecul popular dar confllnda pc <PpCY.yx(cr't"CY.C; CUi ~P:Y:r:Y.(cr't"(X~, Percvos ~i I'artl~ foarte importanta este eonfirmat ~i de ' ApLO..t'O't"€~"ljC; BiXACY.Wp('")~(in unuia dill cei
1'OU'

, i\(hvtXmoc; D..~:xxoc;, pag. 204 sus), care spune ca despre Caeiandon'i scrise 0
d-I 11 ' EmlfLLVwvihc; cI>pa.yx(cr't"CY.c;, fiul

!WI; vitl'ji conluptatori

ai lui Caeia.ndoni, ULOC; VOr; 't"WU E

ye;vvocLO't"€pWV

]{cc""~'7..V't'wV(;"Ij cruvCY.ywv~cr1'WV, ~i prill urrnare, I1pocyx(cr1'CY.C; din Passov <'st, (ppCY.yx(cr't'CY.c; a lui Pcrevos ~i a lui Balauriti, <PPCY.YXLcr't"CY.C;, carl', dupa 1110ar-

tea, !lIi Cacia,ndoni,intrase cu osta~ii sai in trupa Iui Lepenioti, fratele lui Cai'landQni, ?i de aceca Lepenioti in ceasuI mOl'fii ~i-aducc aminte de el. 111'
, i IIIai incolo vorbim pe larg despre aiurarile patriotiee ale d-lui

.Apcd)<xnLVo~. in.

p!r.roizareanumelor roma.ne~ti. '\ Tpc.&;y;«t. apO:YIC£a't<X ~i un sa.t eu acest nume pe muntele Ann. S) Vezi 206

cantrcul CHI din coloetiullca P;I. S so v, pag. 8:1, SpUI1(' urndUoarek In. lllCCpUt,po care Je tmduc: «voi piloSerisij,!ba.tice ~i dOIlH'st.icit.e, voi treabil, u'<).vct;i),colo ]11. ; sa-tell' romituo~t.j (C;T<X 13)'<XXoz<;)p\a), t.reee!;i sus la Agrafit dincolo de sittelc rornil,nc~Li sa gnsiti po cei trri armatnJi a,i Jui LC}JPuiot.i ). Aeo~ti trei } arnmtoli ai lui Lepeniol;i ne SpU.lW mai 1<1vale cantecul crt era,u Trcanga., Dranghistn ~i lam Bataria.. Dmnghistll de aid po11.tesft [ie in locul lui Dmllghista, poate sa fie Insl1, ~i altrt pe1'soilna ~i indaUi, yom vedea oa.1'e anu rnc. .Lcpenioti era Far9crot san' ApOIXVtT60Aazo<;. a ace~tin ga,sim lIlai des deeM L la.ceilnlti Romfmi ~i pa,tronimiec in iscn ~i isla, preCH11l orista, Cordista, ~i T .aIteic.FinJJui 7'rr,allga dar de nw.i ~U8J:t Far~eroti se ziee Tr<mnghista,ca,re u~o1'se poato aHrra in Dreanghista ~i Dmnglvista, t.PCXYX£crT:X<;. UrHmre Prill Dranghist(Latul1ci it 1'os1.finllni Trianga sail Drianga. PoreeIa, Trin existrt Ja, ,Macedoromani ~i cia pa,tronimice :;;iHnHli1de trib in: Tria,nii, l.'riancii (= TrianW, ~i articula,t Tria.ntili), ~.iHumelc 1'iului in: Trianc(/', 'J'rinnla., Triantu,. Nu rndo WrangIJista of'te f.~i 1 format en :;;iTria.nghista, de mai HIlS.Cui trci suh annatoli e ai lui Lepcnioti, nelica, T1'l:anga, Dra.nyinsta ~i Iani Bataria au fo::;t Far~ii.rot.i ea ~i Lcpenioti, deei iLU fost ~i pi Romaili. Pasarill', df't:prc CiI.tOvorbe9tc e1tnteeuI eita!: lJmi sus, crt,rOm Ii se SpUJIf: ea Jl'au Lrcaha, In satc1c r01/i,ane~ti ~i sa.mea1'gii,sa ga.scasea pc tovara.~ij lui Lepcl1ioti e,LRa vie s[L-iajutc, l1U illscl\ll1eazaaHa aici eleeitl aeca,sta: voi li~omiln1;, Ui.sati-vrL trdHl rile 9i slHlra,ti ill tl' ~a pasa,rik ~a spllllcti lui l'reanrla, IJronghista 9i Ialli flataria 8rt vie iute SfL ..dea a.jlltor Illi Depeniotl:.

CAPITAN MAMALINGHIDI.
273. Capitan Mum.alinghidi ne cste cunoseut dill Pit S S 0 v (pag. .102, Gant. CXXX, vcrs. :j). III canteenl eita,1. mai HUSfigurcazii urllltLto1'ii a.rmatoli. eari, iei/ind din Grecia la 1838 c<t si1-~i reia capit1\.JHLtele, pe care Ie pierdurlt Cll ocaziunea. 1'cvolutiuni i grece:;;ti, a,u rust u rllJtLrit,i dp o~tiri Ie tUl'ce~ti, ~i ca ~a-~i proenre eele neceSCHe de traiu ~i de lupta, ,ullcninFL mni multe orage Qre~tinei/tia Ie arde, dnea JIll Ie VOl' trimite eee,t eo cer. Annatolii Sllnt cei cari

llrmeaZlt: Dimitri ~i Gheorgnehi Tapli.
Teodor

Ziaen,.

Cara-Miciu.

Catamchia.
il,! atnalinghidi. Mam.iUiga Ja Ma.ccdoromani se zice Ciici'lll,ac ~i '/)/,(hni'ilingii,. de aci dar pocei cari fac

melade MCX[J.:>:AtYXLO'fjC; al eapitanului in chestiunc, citre porecU'i,cn sufixuJ
grcccsc t()"/)<; ;1,InSCllIl1at: fiuI Jui M (lmatingi},. La 1\facedoromani,
IlZ H13.ilUUlt de m.(trnal£gii sun I. fi:\,r~eroti i; doci Cl'edem fost din tribnrilc far~cl'ote~ti, ~i p1'in Ul'Jl1areRoman. ~i deja, JllIllJc]e ivlamali, nume de familie romanesc. ea M!X[J.CXAtyXlO"l)<; 11

Numele Ins1\.poate fi

207

CAPITAN MAVROMATI.
~74. C{lpitan M aIJ'rO'/lHlt£. Mo:uPO[LILcfTI')<; grecc~l,c insc IIlJlCazfL: eel Cll in

(}(:hinegri, O1nlltoaclte.1i. Cine n 'ar ~ti amanuntcle co yom da ~i s'ar lua dupa j'o,."ela greer-ascij" ttr erede ca Mavl'omati a fost Grec, inslL nu esLe a~a. ' Apocbvnvo!;, (Xpov. '6)<;'Hm:tpou, \'01. 1, pag. 310, nota L, §)}Il' spune desprc d' (. MocUPO[L[LeXT1)<; , Axocpv<xv, a1t6yovo<; apxoct!X<;(J7t),expX'l)youoLxoy<:vdoc~,' -r;poCJ'<pe:UY(lJV Ilcfpyoc'J II, adcdi.: « Mavromati AC<'trnanian, strancpot al d:;

IIlWiramiIii vrchi <.Ie armatol, care (111. cazuri) se refugia la Parga II. Acest flIanomati IIH'ntionat aid traia pc IiL 1814. Un alt armatol .\lavrornati, pila.tn tati\.! cr.lui in chcstiunc, iI gasim lIlentionat in Passov (pag. 5, cant. I"
;'1'1'8.H), ('are-I pUlLe gre~it pc la 1700-1710, eaci de aiurea ~tilll (S a t.a s,

.

Xpov~/.ovaVExoo'rovroc]\oc~e:LIHou, , pag. 157) ca trlLia pe la L 760 ~i Incoace, 1)-[ SMas (' EAA'f)V~X<X <X.VEXOOTOC, pag. p<1AT) vol. r, ne vorbe~te de iJ,cest M ,LYromati a despre un om foartc bogat in Acarnani,Lpe hL 1778-90, care c IHlIlPa~i seotl'a pe armatoli de aeolo, dupa placul SILll,dici avea ~j marc; putPrc. Aiurca (Ne:O€A);I)V~X'~ <ptAOAOYLIX, 646, la titlul N~%6Ao:o pag. i\'Io:upo;...[LCh'I):;) d-I Satas no spunc cn.: «aeest Nicolae Mavl'omati tot
~,. nlLseu Ia. 1771 in Cat'Una din Acarnania; d(~la 1770, fll ueis la Vmhol'i I). Capitan
t<1,~ prill

tatal Sall, U1Iinsl'lIumt

frullta~ .

iI,IAcarnaniei, porl'clit Pnnu.-Catuna, luand parte in revolutiUlH',~eIineasca
Mavromati dar, despre earl' vorbim

la,ael'::;tNr. 274 a fost finllui Nieolae Pnnu.-CiUuna, care em insemmLtfnlll'i
bogiWi ~i prin iJlflul'nt1t militara Illai marc chiar deeat al'luatolii. La

I

a,ecasta. dttr fi'icl'a aluzinnc d-I ~. ' APIXfhvTLvo<;, fmd ,Lzis ca arma.tolul Mavm" e m/tl.i de pc la, 1814 era strltnrpot al unei vcchi fal1lilii do arl1latol in Aearnallia.!i J[rwrOllutll: la.rin chestiul1c a fost nepot de tii~ ct lui Pan-l£-Cdtunadin Acar-; c nania, earl' pm pOl'celitCiitltnade I,t l1umelesatnlui Ciitnna nmle S(' nasuu.' I Ja.r ~i Panu-C(ltuIUt era strlwepot al unui alt al'1l1<ttol inscmnat din Gillum:
vczi,.

de PI' la 1.684,(',tro pI! atunci 1Lveaporcela de Panu ilh'ilan'i, despw care

Iii, :'oil'.251). Vl'zi dospre eOIllUl1a CiLt'una la Nr. 244. Capitan Mauromati dar" {;oborltorul lui Pll1m-Ciituna ~i Pan-u Meitan-i, din Cittuna, comUn1t rOIna. 'HNl~crt, a, fost Roman. III XpUCJ'IXAA1.<;, Ill, pag. 71:3-722). D-l Satas VOl" (vol. !,p\,te pe larg dcspre rolul inSClIlJULtmilitar cr l-(t jUl'ctt Panu Meitan-i, strll., Illo~ul lui Pmm-Ciituna. impreunlt eu ,Llti Illulti armatoli (Romani), pc la: H,j\iiIG84-.L715 in ,tliania ell Vcnetil'l1ii, ~i la pag. 717 ne da. ~i portretu! lui Palm Meitan-i. cupiat dl' pc unul cc se ana In biseriea din ClU1lna, al earii. H' \'l'de elL it [08t ctitor. Tot in XpuuIXAA1.<;, (pag. 721-722) d-I Sat(l.~ lIedi
II

copie ~i de pe 0 diploma a DogpluiVenetiei Aluiziu Mocenigo,prin ca~.

Uogele conferi tit/ul de nobleta Iui Anghel $umilii. Vlah'u Impreuna eu 0 ('!'lire pcntru marile servicii aduRl' republieci vcnetiene. Din ('.lIprinsu!acdci Diplomt
') Vezi I la :'>Ir. 5 dela p. 104, unde Pouqueville zice ca Ctiluna era. locuita de Vlahli 2
'Buie.jti sail Buil:.

208

se vode I;ii, Hornanii inca. pe In 1\Jlii J.684-1715 nju t.a.1I(',11 o~f,iri I1I1I11Crnll.se pc Vcncticni in contra, Turcilor. Anghellj{urnilii., porcelit RO'Inanul, zicc diploma ca,ajut.a. pr. Yr.JlCtieni, intretinii.nd 1.000 de Holdati din IHlJlgn sa, eu cari vcnisc' din partilc .I,].ninci. So lIlai spuneiJ! dipJomii. ca, Anghel /)umdii. Homii.nlll pj('rdu in fupt.ele l'en1:rn Venpticni un fmte ~i un va.r, cari dupa. CIIIII~til!l din' APLCJ't'. B~Ao:(o>pkf)c; 'AOo:v.. ~L(h:O<;,pag. 163-172) au fost. Hrislu Ba.l(Jorit1~.vii.r (in

prima,r a lui $mnila, ~i un frat.e, al dirui 1111mc u se spune. ' ApLCJTo't'e),,'I)C; n B~AO:Wph"Y)c; nc spune la pag. 163 cil.Hrist1~ Balaoritu este stra.l!lo~ulfa,miJiei
sale; insr~ aeest llristu Balaoritu, dupa. eum sr vede din poezia publicati1. 111 pa.g. f6fi din opul mentiona.t IImi sus, pnrta numcle de HristlJ, Balau.ra, (Xp'i'PTOC; BO:A!XOUPO:C;), este numele rom3ncsc Ba.lauf CII IIJI a Ia. fino, cnrP care

tine loe de articol (vezi pa.g. 63, nota B din aCP(I,staseril'n' a noast.rii,. l\lai
111111te1l11anll11te despre 1 stra.mo~ij poetlllu i ' A pLCJToTeAYjC; BO:Ao:(o>pL't'Yjc;vrzi Ia.

pag. 163-172 din opul citat mai sus al poctului Balaor'dis. Vczi ~i In Nr. 911; jar desprc Anghel $um£lii Vlahu vczi la Nr. 22, 23 ~i 24). CAPITAN PLEACICA
275. Cii.pita,n Plerwic(J, sail Plia~~ca. Ii' a. \I r i e I (vol. II, )lng. 2t!), vorbind despre a.cest arma.tol, zice: « Plinsllas n'el.anf. pas \1]1nOIl1 Grce. jp ~lIppOS(, que Ie Klephtc allqucl on Ie dOJlJ\eici, et.ait Albn.Jlais011VaJaquc 'I. Cllva.n[:ul

imwmnea,za.prada In l\fa.cedorOnaJ1i, mri n'au cllvantlll c Pliac/:cainsa. I-all ~iAlbanczii J.Il::;ensulIII eare ~i HOIJHI,nii. Arllla.tollil ;, Pliacidj, 'a fost Gree, da.ea. judee1'i.m dupa. .1lIIJIW dllpii, fa,)Jtc~,~i iiJ.f.H. n ~i eUI1I. :: GrecHn 'a.u nici cllva,ntul lllia,cica, niei poreclft Pliacicii sa.u Plia~ca 1): a.poj
" prada..

pl1~a.cid.i a,1Iplia~cii s

'1 capitan PlI:a.cica
:l~

era. armatol

111.Olimp,

IIndc

f~111vazut

ca, armatoliile

~11.l1

':!

capitanat.ele crall romanc§#, ~i arm8,tolii ~i-a.pa,rall satdc lor dr PI' 1111I1lIr, CaTe Runt IOPliitc de Romani, ~i nil ~t.ill, daea. ]>liac'icii,11, o~t Grec, 8C intelcgp I

~
~f

dela.ci],ynp,eo poft/I. i-a. venit sa sr duei\. la I1IlInte sa, npcrp pc ]{omii.ni<ip Turci. Pliacica nici Alba.n{'zn'a fost; caci sate a,lbanpzc~ti la OJilllp nicin'al1
fost.,nici nil Runt, ~i prin Ufmare nici c1\.pitana.t.r a.lbanezc~ti n'au putut. sa. fir acolo, car ora Pliacica. sa.. Ie fi fost armatol. Armatolul Plia.c1:cii.dar .t fost Roma,JI.
J) f'rtJ1ii In Maccdoromfmi p!iac pst!, mll~lIeYI1ti,. iar l/lif(cicii in8Cmn(\1\.7.ii /ll.o*nwr/: pnl'ul1:" ~i pri/iulir}.(' ~i pre~enrt.a.t

'.

pst.1' fill de 1tI0$)!I'Yllf snn Ii,' toi. 1I10$I1WY. Acens!.a il1SI'II1{flent.it din dela l'apu]iae. ~j Alhnl1ezii an

nc.1Zi\ Jloreeln armatolllini de!:l. aces!. NT. 275. Exis!.ii. ]a Mncedoroma.lli ~i porec]a Pa/iliac, C\lvantnI1Jl1:a(' in sel1s de brUrlin, dar neml de Mira/!, de prescnrl.aT/!u.

I-an ill1prl1l11nlat

HOll1ani IIUJn:ti ill sens ~e-

pe e;1.nd In H.onHlni, a.n r.on~tijllt-ii de sensul diminutiv nl c:nv:1nt.nlni ~i Ini deja papulin.r. clela. papi, 1/li/l1Ilill, lII'aUI. 1I/.0.~n('rI14 lot, Macedorodl'.

manii pentru Mtn'i.l1 all ('.lIvintelo al/.~ill ~i biUi.rnll : (r1I~ii In ei insl'lI1nc;lzii. t1l/.brilranii, J,,, ci diferii 1J(/pn de aI/fin intrn aeeasta. ca. eel 'i.nlr'i.iinsenuwazii Mlra.11 in "dlinc:i /l6Inl./lI'.(1' apoi ~i 111!l1ic. PI' cand l'apn inscmneazii a] noill'a insemneaz:'iu/l. InO$/l.I'.a.gIIn t.ol:nHti a~a ,Ie tot hitt-ri,n, ~i b1.lIll:(': astfel1Jap-nin = h1l111Cn-llIl'lI, Inl' /mniclI ,e hjc" i'laia., I/wi/',

209

1
In coleetiunca callteeeJol' popuJarc de Passov, In pag. !J3, unde so ana ' cii.nlncul Jni Pliaeiert, ul'meaza imcdi:tt la ltccea~i Pagilll1 un aJt canter,
.

. ill/it nlM I'twTf)~ xocl JD-Lcf.Tcrxoce;, adena, lulu ~i Pl£aclcii. Din enprinslIl can-; tp(;HIHi dill U1'Il1I1, vcclem e11Ghiolu ~i Phacicii snnt illSl'}.HLmbiJi,~i Pli:LcieIL ill t.n'a.IJii, PI) lolu: «Co te ga,nde~ti, 1olule, cc-~i pui In miJlte? Nil eumva te

giiJHje~tila haiducie, sa ic~i sa, t.c faei clefl?'- Nu ma, gandes(~ la haiducie, ii rasp'Hnde lulu, su,ins Srtmu,fac cleft, ci I1Irtgandcsc la timpul, en till1p ne-a ajun,: euei tl'eci\.tol'ilcse tnl'cira, Je lultra AJbancjij ,>.10l.u rial', adl'esamlu-se eH,tJ'l'Plifwica, 11 '[He aeruJ a vorbi en un eanHtrMIde origin a IllbaneziLAiurca. veckm (la Nr. 233) ea, lolu este illscparahil ~i de nn :1lt ammtolnurnit Ste1'ghilf" a~a,erLPliacica. 1olu ~i Slel'ghiu au fost impl'cunH,III 1'evoltcle lor IJl euntra Tllrcilor. lolu, Sterghiu ~i Pliac/:casunt nume romane~ti, ~i deci to~i t.rci
a,u fost Romani.

Toate cii,te am Spll8 pil,nrLaci llespn' Pliacica sun t; din earli. Din pm'tea noa~trft spmH'In at/Ha ea familia ssw deseendentii lui Pliacica se afm ~i asHizi in COHlIIJla vela, de pc Pind ~i Homil,ni u fost do t.ottleltuna~iHoman A a

HUnt ~j astazi (vpzi Jllllllcle PliQ.C'icii l IUlUia din contribuabilii cOll1unc a Auela J:t pa.g. 4J, cololtnlt [t, II-a., al doilpa rdnd, ~i pag. 67' Nr. 60). Arnw,tolul Pliacidi, dc~i rra ol'iginar ucla Pind, diu callza Impl'ejurarilor Ira,in.Ia OliJllp in ea.maraucrie eu 81e'fqlti1J. lotu, eare lutu 1) cnt din familia ~i Laze~lilol'din Vlaho-Livarte, eari sllnt llIon~ionati In cii,nlueul llli Pli:wiea din cokeiiu1H'a,Passov ~i Fa,ul'iel; pc Ii\,nga.eei de uJlti sus figureaza imprcuna ell l'liacidi in cantee ~ivpstitul Nicu, ta,Hi.]ui Cheorghi OlimpiotuJ, din familia l arnmtolilor Laze~h. ~;i ill Pas S 0 v (pag. 93, cant. exv I), \,i In Ii'a u r i 0 I (vol. 1, pa.g 32) vedeIlJ CH, liacicii este grcu ranit 5ntr'0 Iupta ell Turdi, iar III Pas S0 v P (}Jag. \)3-94, cant. CXVII Intit.ulat I\w't"f)e;xcx.l nl,L(hO'xlY.~, rrs. 10-11) v vcd(,J~1 Pliacica,runi/.Intr'o InpUtpe In Olimp, spline ca,nll cste de aeolo ca eeea ce so vrde din cupl'illsul vcrs. 10-11:
«. N&.XCl.VEP' .in' T(,V Tono (.I.ou xoct (1.'fjA' cln'
T.~ fl."IALa. ~WU, ., N&.ZIY. X<1.t T'~ ;1.IY.VOUAtX (.1_01), veX 7tj.octV'(J TOUe; YLCY.p&aee;»"

Atlec[t: « De-a:;; a.vea apa din locul meu ~j mere de po ma,rul meu, dc-a.~ a.vea, :;;ipc maiculit<t mea, srt-mi spelc rrtni]e I>.Pliacica. dM 11Uera de pe Olimp,. dupii, euprinsul acestor versnri ~i dupa ceca, ee am spus noi mai sus. Ci\.ntecul ]ui Plia,cicii, est.e foarte duios ~i nu 11180 abtillea de a nu-I pot da, in tradueerc l'omaneasea din textUI gl'eel'sc din Pa,ssov. lata ee zice in trnclll eerc :

,I Za,oe P]ja,jejcil, zane, za.ce Ja,Ci~l1Je;WiJ, ~jJJguraLka,; iib apa ;;a, lJe ra.co

reaseii"iar5~i apa cere. Cu paseriIe vorbia ~i ell
-~._' ~------

ra,ndunelile:

O301'e, pasa,rilof,

') lulu este eel zis n. A.x~~, adica. I1cxvJ:YI.ci.'n')'; Aa~o.; (vezi la :~r. 226). EI era. Ca.pitan Law, eel din Vlaholivade.

210

mii voiu vindeca., (Jam pasr~rilor, mij. "oin jnRana.to~i?-

(I

Draga. Pliacicil.

.( naca.vI:ri vindeca.J'e, ~iI.se vindece ranilc tn.le, iqi sus pc 01im», In. locnl 01'1 frumos; Voinici aeolo uu se imbolnavesc, ~i bolunvi se Imbru'b1i.tea.zH.. Acolo

slInt. cle/!£i eri multi, eele patm pmtate,. a.colo se impa1'tcsc galbe)1i, acoin
dipitii,nate. Lui Nicu ii el1.de la sort Potamia, (adccrt, vl1.lea raului Pencil), lui Hristu ii eadc 1\la80]la, Toliu avu estan capitiinatul deb. Ca.terina, ~i mieul fill al ]l1i Lazu Iua, PiatamoIHl.. ~i PZiacica sarmanuI, l'hacicii cc] ncnoroeiL sescobora 111.furnll.va 1), ell, sase duetL 111, ' Olimp. ~i TlI1'eii cari ('mn d!lpft ol i-an t1'n,8 t.rci impn~ca1l1J'i. II a~tc:tp1i\ sotii sai, 11 plang eodrii II. I:tr textnl
~rl'(',rse "icl':

t

Kd-rE-r'

/;

IJALa.'mx.<Y.<;;, XeL't'E't'OtL (j't"~v

zP'IJ(J.'lJv -r'~v

(3pOOL'

JHpVEL VEP') v~ 3po(J"L(rO'jj,1ta.AE VEpO YUPEUEL' ME: -r~ 1tOUAL1X. CiUV'rUZOtLVE (J.E:t'eXXEALMvLOt' X<Y.L ' (I T&;(er. 1tOU),L':7. YLer.7peu6w, -rrXXer. 1M 1tOUALO: 1X.YLa.VW; ~ TIAL(hCTXCI. (J.'.7.V ~h~A'IJ<; La.-rPE:(J.IJ.O:, YL17.VOU'J 1tA'IJ''{OtL<; Y 'J~ 'n GOU ,,' " ~T.'8 ,I. ~, '~ O)
''-'0Y<Y. !y'IJI\CI. Ci-rOV hc:!: ,U!J.1tO. a.o'l O(J.OpcpO -rov 'T01t(J' 'AVTpE:LOL

P & 3E:v &.P pWO"'t'OUVXL' (}. PWCTTOL V'TpeL(:JVOUV xAtcp.e<;; ot 1to),),ol, 'reX TECia<:piX"'P(uT17.'TIX'
'~ 'AA<Y.rra(71V7.,

'Exc:!: 'v~ ot , Exd
Tou '0

(J.o~pa.~OV't'Cl.L qJ)'(')PL~ XL' EXC:L xo:mTOtV7,T<Y.'
NLX.OU 1tEqJ'r' -fj IIo't'<Y.(J.L1X,'t'OU Xp~aT' TO),LOC; Y.Cf.1tE:T<xvelji<: JZTO<;; O""'~'I 1(<Y.'t'e:PLV'1j, q

Ko:l TO (J.LXpO Ao:r,61tou)\o
I\l' l:-:-ov ToupvIX6o

1t'~pe 't'"~'1 llAer.T<Y.[Lwv<Y.»~OAU(J.1tO V1X.1ty.'((). pL!;o:v.

r) fI)'L<xa'r)(o(<;; 0 X<Y.XO(J.OLpOC;, X'7.XO(J.O~pL<Y.cr(J.EVOC;, 0 XIX't'IUh:LVE:, a't'ov

K' ot T(jupxo~
Tov

1tou-.<Y.v1tLO"W TOU -.pe:LC; TOUqJey.LOtL<;; aU T

Wt.PTC:POUVCl.L O"UVTpOcpOl, 'TOV XAiX!:Ve:TO: AiXyxci8LiX.

tar iJI dinteelll inti1.ulat rLW't"f)C; X£Y,L),~rXTGXIX<; ass 0 v, pag. 93-H4 n (1' \W8. 8-17) cetim in traduecrc: « Zaee Pliaeieu, z<'\.ee,za.ee1'unit., eu picioa.rclc in aprt, ja.rft~i apa. cere. -(f ])r.-a~i avea. apa din locul men ~i mere de pI.' mii.rlll meu, de-:t~i avca. ~i PI' mu.iculitamea, sa, spelc ranile, sil. spelc ra.nile ea SUJlt rrmit I). (I CUpa.sarile 8e certa ~i eu ra,ndunclclc: «Oa.rc, dragi pasitri. mu yoiu vindeea, arc, dragi pasari, ma voiu insa,na.1o~i?II." Draga, Pliaejdi, dadi \rrei o Ag1'afa. SIIS In. lI1uutii ~. vindecarc, dac1.\, vrei sl\' t.c fa.ei sa.n1.\.tos.Sit ir~i 8m 111. dehtAgra.f~t.unde sHnt apclc cele ref.~i~j rl'tch~ eclc frumoase II.
.~

Arma.tolului Pll:a.cicIl.,C<Ll'e ra Roman, e

bardul popnlar,

earl' II ~tie ca. cm

obi~nuitca t.ori Hom/wii ell a1JeZe de pc II1l1ntii nde locuese, nu-i 1'ecoreci u umnd5.a.lt leae peutrn rani dedit a.pcle reci. Po u que v i I I e (Voyage,
~dit. II, vol. Ill, pn.g. 23), vorbiJld de ora.~lIl VlaltO-GNsura dill ~{aerdollia, ( ~JHC este a~(''''a.t J)(~BU1JI la 0 trrcii.toare, "icr: (Iline sorte d'iJlst.inct portl' te

-----

I) Acrst NicII I)ste Nicu sail Nicola Lazn tat.iillni eiipitan Diamanc1i (vezi Nr. 226 ~i Nr. 2.tH). 211

Cflpitim flghl' Olimpiotlll ~j al Ini

II'~ \'alaqlH'S Ii. reche.n'h~)r les regions iroide::, voisiJle~ deH forets, des paturaw's l't des eaux gluel.ales qui sonl le'urs delices ». Pliacicii da.r cumia ha.rd,,1 Ii reconmudii a.pele reci peIltl'U hme, em Homlin. ' Nicu, IlJrJl~iowtt. in eantceul citat mai illU;, oste NiC?J.Lazu, dospre care

\l'zi In NI'. 226, 246 ~i 02. AsemcJ]('al'o[iu, Iltist~t ~i micnl fiu al lui Lazu
sun! ~i ei 1trllmtulii La.ze~ti, origiJ1<ui diJl Vlaho-Livcu1e, despro clui vezi la 1"\1', ~i Nr. 24G. ~i d-I ti. ' APO:Oo:V"t'LVOC; T'Ij.;, Hr.dpou, vol. I, pag.307, \)2 (Xpov. .IIllta b) \'('de In N1:CUde mai sus pe lUlUI dint.n\ Laze*ti. EI !IU poate. fi Nicu Tom, san nn aU,,1 Nieu, pureclit Contlo-Nieu. din familia, armatolicu. Bujdf!'hi. ucspn~ ('11,)"(' vezi la NI'. 49. D('spr/' envilntul pmtate (1tP(,yt'ctTO:) czi v !;t. pa.g. J HI. Dl'spre Pliaeicii V('zi ~i in Fan ri P I (\'01. 1, pag. 29-31). Cii.pitanii Pliaddi, lolu ~i Sierghiu. <l.nl/i.sat fJ'llllJuase iLlnintiri la Romanii d!'Ja pjnd ~i Oljmp: (\« ;],('('('[1, popornl ej1.nUi,deseol'i lit nU/Jti ~i la baneheturi
';II1{.('('(~/t' fi\.e\1tl' IJI a.ll1iJltirea vitrjiilor ~i sufol'intelor lor. HOlIJanii ~tiu ca ~i

I

f('('~tj <Ll'Jllatolia.u fos! din siillgclc lor ~i cu. arma.tolii1e tonte ('rail rOJ1Jalle~tj. ~i'dl hIP!!'I" eu TUl'eii Ie ¥rtcuru. JlullJai H.)/tlallii: cand Turcii Incl'puri1 SIt aten(I'ZI' la pri\'.ilegiiJc lor. Nl1 ~t.i\1cc a.u sa zidi Homanii, eaml \'01' ceti urmatoa. 1'1,10('uvinte ajr d-Jui Sittas din cartea: Les exploits do Degenis Akritas; 1'".]'C. Sathas et E. Legrand, Paris, 1875, pag. CLI, undr d-sa, vorbind des. pre lLrma.!oli, pe cari ii J1ullle~tc e\1 cn vintrlc g1'ece~ti ak1'ites ~i clisourarques, ~~.x.p~T~L,X),zLcroupapXO:L),zice: « LI'8 premiers sultan::; avaicnt confirme dam; 1('11I' hHl'ge los akritcs ct 1{'s clisoura1'ques de la Grece proprement dire, e m:tis Soliman 11les deposscda, et confia DUXTurl's et [l,UXA.lbanais la garde: (h's defiles ou del'1Jens (NTERBENIA). A partir de cette epoque, Ulle guerre, tl'rribk, lteharnee, implorablc, flit d6eJa.ree par les Grecs ,1. lell1's envabis. SPllrs, ('t les paz.£cares marcherrnt au combat, en chantant hLfamellse prote-

station de Stcrgios». . Cell' zisr.de d-I Sat<tsnu sunt exact.e Hiacea.sta delllonstral1l11oiIn aceasta , carte 11Jloastra p1'in atutea citatiuni ~i probe, pentrucu. seriitorii grl'ci ca mai mata,al1: ll apueat ue all sfeterisjt tot aVlltul istoric a.1 Homanilo1'. D-J Sata8, a tot in cartea citata mai sus, cumpusa d(! d-sH. ~i de d-I Legrand, vurbind des. pre lli~te <j.rmatolidin vechime, 'Preti-n~i Grec.i, cari Iuptarrt eu Saracenii ill, Mia J\1iJlorii,~i-aduce aminte ~i de arma.t.olii lIIo(\t'rni (treci Jupa d-sa ~i iatA,1
c{' zi('.(' la png. XVI: « Dne partieularite digllc de remal'que, c'pst que ces 11\~~r()s t!'un autre age ant des noms lJlu.s grecs que les pa,licarcs dts gucrres d...!']nuepcJHla.Jlc(',ear au lieu de s'appeler N'ikotza1'a,~, ZidTos, G-rivas. Karais'. i;akis, ;!mlritzos: jIg HC nOHlment Digenis, PhiJopappos, Theophylacte, LeaJlllrc, f'orphyrt 'I. Aef'ast[L }1lU'ticula1'itate 81'.explil'a. foar!c ll~or, e[tci palicari'i ruz. '/n,ljl'lor indljJe.ndcntii grpcefli nil crau Orec£,ci Romani, ~i de aeccapoartA JHlIIlP!" rOHlal1f~ti de lV?'C'ltTa.m" Zillr-u., Gn:'va., Cam-lscaclu:, Llmlriltl, etc. ;::'jaiej dol Satas lIU c8te exact lliei de bun[t CJ'edinta., precum ~i aiurea am ;1,r;HM (vpzi Nr. 250). Dl'sprc p1'el1'n~1:i armatoli gret:~:din Asia. M.illoraai d-Jui

2]2

Satn.sVOIll "edea. de ce JlNtllJ eralt :llai incolo, LlJlde vorbim despre Rornanii din A~ia l\Iinora (Bitinia, Frjgia, PaI'lagonia, Mysia ~i Capadocia).

FRATrr PULl U
276. Fra(ii Pu.liu crau armatoli In provincia. Radovic£ sau Rad01,~di. Ei .no sunt dati de Apexoexvnvoc;,(Xpov. 'r'ij:; 'Hm:LpOU, vol. I, pag. 286, continuarea

.

notci 1 dela pag.280, !a (e:)deIa pal~.285) la pluml nOUAOC;:O~1 fratii adeca. Puhu HIWPulie?t££. Poreela Puliu (= }Juiu) no dispemcazi'i.de alto probe pentr" a ara.ta. romilllitatca !or. Cat dcspl'c provinci,t sau plasa Rado1Jici,vezi In POl1queviIIc (Voyage, edit. I£. vol. n, pag. :-;01, randurile 15 ~i 10): «( VeIa.tieo, premier village rlu RwlOl~':ch de V('leniskios, chef-liett de let ct capitailleriedes Kleplites de cettecont1'ee ~i(pag. 306, 362, 374), de unde se velie ca se afla. Ifi.n Arta in Acarnania superioara.. Vezi la. Nr. urma.tol' 277. Noi gii.
)

crodem C1t cl'i deIa Nr. 277, a.dica. fratii

Psara-Iani,

sun\. cei dati la aeest

Nr. 276 sub lJoreela. /i'lafii P1tliu. Origina. romanl'asea a nUI\1l'Iui Radovic£ dem:t.iSIIS 0 f'xplic1tm aimca.
PSAHO-fANT
J sail 277. Pm to: PS(I'/'()- ani (\V OCPOYLexVV(1.~OL)Psaro-Ja.ne§ti1:C!'all do i anna.superioara (' Ap!Xo(f.v't'LVOC;, Xpov. 't'-Yj~ 'Hm:Lpou, vol. 11, pa.g. 285, Ja nota E). Ei pc la 1810, ne mai putand rezista., ~e snpllscra lui Ali-pa~a, satrapuI Epirului. Dar iara~i se rascuIar1L ducand vieatade hair\twi ~.iia.rmt, spune d-I 6... 'Ap!Xoexv't'Lvo<;, so imuracau eu stra.ic de

toli diu pJasa. ll(]dov£c£ din Acarnania

ciobaniroman?;~i so refugiau in ta,rile din Tesprotia. Fiind tra,dat.i de 0 ruda a Jor, pc canu uUlII din ei era uolmtV in colioa 1I11ui ioban, fura inconjurati c pc nea~tepta.tp de soldatii Iui Ali-pa~a, ~iunul din ci fu ucis, iar ceIaIalt, numit NicoIac,fu prins viu fJidus III.Ianina. Acolo Ali-pa~a dadu ordin dc-l Icgara ~i-Ipuscra. III gunt unll i tUll incarcat <at praf, carui.t ii dauura foc, ~i astfel
corpullui Nicolae se rupse in mii de bud'i ti de izbucnirea tunului. 6...

.

Apexo!Xv-

nvo~spune ciL~jinsu~i crdaii varsara htcrimi Ia un spcctacol a~a de ingrozitor. Porecla Psaro-lani insemneaza IfJ,m: Psantl. Psar in dialeetul J\1aeedoroman insell1neaza ciimnt, ~ise <1a cui en porecl1t. iiruntla ei se ziee canut, Ia C ~ise dii.la c(!.r!i i la capre. Grecii au uuvantul eu aeecntul pc ultima, zietind ~ 'f(lp6~,iar H.omanii I-au mai sus: astfe! P c t' e v 0 S (' A1to[J.v. 1tOAEI1.LK<X, VO!. II, pag. 44, randul'ile 5 ~i 6) lIP cia p'~ un Suliat numit Iani Psam In forma romflJlcasdi' IWcX.VV'1)1; \Y:xpoc;, Illl \Yocpo~, ea.cieste vOl'ba de un Rmnan, pc cilnd
Sat Do (TOt)PKOXp(f.'t'ot)[J.ItY1), EAA<X<;, S . pa.g. 493;;i aiUl'ca.), dandu-ne pe UJI Grec

din insula Miconos, iI soric in fOl'llla greecasca. eu accentuI pc ultima, 'Yocpoc;, Perevos,n o}>uIcitat mai sus (la pag. 187), lle da. pc Iln Roman dela Olimp i cu nU11lcic\YlX.po~'fj{lOC; IOIprcuna. ell un alt Roman Z'hcola Liacopol (vezi In Nr. 242-243), dal' in \(fexpo~~{lOC;,1111 veue <Incaera \FiXpoc;,sau se \IJ'(f.poc;" 213

..

))['('Ci!W IlLPapOYLcXVV'Y), 5i arnULtolii in chestiuJH'. Am \'i'tzut la prccctll'lIwl : N/'. 276 Crtdin ll£ulovid, ('me este ~isat ~iplasa, au fost cloiarlllatoli, fmtii Puli'U1

(=== puiu), rari au fOiitRomani; lIUincapc dar nicio indoiala ci"t icOlnpat/'iotii, ~ 101 P,~are:;tii au fost Romani. Dar lloi credrm ca fratii :r.i~i PSlI'I'o-[alli din 1 Hlldol'ici trebue SIt fie tot eei 1lliluiti fratii Puliu dela Nr. 276, ~i IlJIul din ei ('siP chia/' lam: P,oarul, SuliatuJ 1); did multi SlIlia.ti cmu chemati a iI.para onl~(' ~i plrl~i intregi cu learn" ~i I'll rtau titll1l dr ciip'itan al provillcirj 111' ra.re I}apltnlli ~j 111'sunt dati ea o/'iginari din acea provincic. Astf,,1 pc lfapo;~'~f1.o<;, pt' ca.rt' p('/'cvos ui-I da, dela Olimp, T /' i e \I pis (lV, 3136) ni-l <1<'1, dill en I~l)i" PS1tro-raJll'~tii dar au fost llomtlui. l)(.spJ't' plafla ltadol'ici sa'll Ill/doui~'Ji \'ezi Crt :;'a :r.is la Nr. 27G.

COSTA ~An.II\fA

.n! his. Costa Sadimll 2) a J'ost armatol in plas<t Apoclll'o dill Etolia (F' i I i. III" Jl. III, pag. :3:35). Lua parte ill revolutiunca greacu" unde iI Vl,tbll des IIJ1l'!'t'lllla eu Capilauii lIristodol Ilagi-Petru~i Vasile Facen (G u d a s, VIII, P~!g. ;JO&).Era deja general, "and se duse in ajutoruJ cclor tJlchi~i la Misoloughi, unde ~i el sn inchise voJuntar ~i de unde ie~i ell gamizoana in Mea htimoasa il'~irl' din lVIisolonghi,in care i~i gasi moartea (A u gliB t c Fa b r c, P If is!.oiretlu siegede J.1hssolonghi, aris, 1827, pag. 199-200, 312; T r i Cu jI is, IJ [, png. 3(6). Costa Sadima era original' din satlll romfmese Co)'Ultzis ~i 'i'11.J'ia dela. Pind, sat Jlumit K?~VLcX. Greci. Cra.saLu! este rOllIallCSC, vczi de in Po u q Ill' \' ill e (Voyagt', edit. rr, vol. II, pag. 4813).In Jista de famili!lr. din Cornu, ce mi ,,'a trimis de primal'ia locala, figurcaza ~i nUllleJe: Mitri ~,., )udi>/lf.1t ~i Cost<t,)(/,dima, eari ncgrl'~it ca sunt dill familia (ui Costa 8adirnll. ,\ rost dar Romau. Numele Sad-i1nlL l'ste patronimicullui 8adas,llllUle exdu~i\ },ollla,nese. Despre patronimieele Vlahilor vorbilll llIai illcolo pc larg (vczi] ~i h. Nr. 272 lisla simplrta accIor patroJlimice).Fiindcrt Costa Sadima em diJl.~ (',-,PIlIlIa-rOlllancasca 'l'uria, dftlll aei List.1L Nl'. 43 a JlUIIlt'Jor ~i pro.llutlIP]or'L [or,'t!itoriIOl' din a.eea e011l1lJlii, :~; :~ LISTA Nl'. 4:"
,.

N wt!ele ,~i p1'ol11l'lI/.ele lOC1~itorilor (/-in 'I"aria

J. Jlitm AII'xi. ZiHi Alexi.
I

,I. Mi0ill Alexi. Tan u.si All'xi.

5. G. ~i :Mitd Ana.stasi. 6 Peristeri Anastasi. 7. 'famLfli AnghPli. 8. lU. Apostoli. ,

pj

.

J Dar.a lalli l'saTal ~i frat!'le sfw Nicoll! sunt in adc\.i'ir cl'i zi~i n:J:V'XYLc;>T'r,~, i,. atUIlC tehuc sa fit' din familia lili ['ulili Draw dcht Suli. . 2, :\ulI1l'l 1' de I 1Imilie SI/dillu(' sc proll nnta $lIdiula ~i d<lea Hili I-am dcris Sadima,
scris LIX3~I..l'X~. 214

. . 'i HZH c~te l'ft ill l'iirvile gre('(~~t.i, dl' Ulull' . citii III, t'stc

j
. ,.

n. T. Apostoli.
10. Gg. ~i T11,JH~si AV]lgcnu. 11. Fmtii Bal'barusi. 12. ,Joga Barbarusi. 13. Hr. ~i N. Bithoea. 14. St:UIlU Bithoea. 15. Gg. ~i Zi:d Bujiea. 16. Gg. BUI'II-Dimu. 17. Gg. Cost;~ BlIru-Dimu. 18. Gg. CaJcmi. 19. l\1i~u Canati. 20. Chipal'isi C11,psaJi. 21. Vas. ~i Nicola Capsali. 22. Gg. Car11,-Costa. 23. Gg. Caramgiu. 24. Ta.na,si Cal'\l~e:k 25. .M. Casachi.
26. ,Milw, C11,sulUi.

':i
.!l'-

'i ,>

i~'

.
"

27. Gg. T. Cata,nu. 28. Costn Ca!<tlIu. 29. T11,na,si Cata-nu. 30. Nicola. Catela.. 31. la.lllllc~Cntmll u. 32. Costa. Cavra,. 33. IalJuli Careili. 34. Dimu ~i Pavlu CIi.reili. 35. Hristll Crtrcili. 36. Hristu Chimeali. in. C. ~i ']'. Chirimi. ;\8. T11,llasi eca. C 39. C. Ciacam11,lli. 40. Taci Ciacu. 41. Va-sili Ciacil. 42. Costa Ciacu. 43. Mitl'i Ciacu. 44. '1'. ~i Gg. Ciafu-]a.ni. 45. l\Iitri Ciafu-Iani. 46. Gg. Ciolino 47. Cos/illa (r.) Cinlia. .I~. I[ristll Ciue<ma. 40. T. I. :;:iTegu Ciufrta. [10.Gg. Ciufrti.

51. Costa Ciuplecll. 52. Hr. Coco SinlU. 53. T. Coeo Shnn. 54. l\L Coeoti. 55. T. Condo-lani. 56. 1. ~i Zisi COlldo-Nica. 57. Tegll Condo-Nica. 58. :Mitl'i Condo-Niea. 59. Sta/llu Condo-Nica. GO.J. ~i PolizlI Cotica. 61. Gg. ~i Mitri Cueiufiti. 62. Gg. ~i T. Cotuma. 63. N. 1. ~i Tasi Cuvela. 64. 1. Franco Da,mo. 65. Gg. Dimu. 66. lanuli Dosi. 67. Mitri EcolloJilu. 68. Zisi Gg. Eeollolllu. 69. Vasi1i ECOllOIllU. 70. Gligori EeoJlolllu. 71. Zisi ~i T. Economu. 72. Gucca Foti. 73. Gg. C. ~i Timiu Foti. 74. Zisi Foti. 75. GUCN~ FuIa. 76. Ialluli Fufa.. 77. Gg. i?l ~li~iu Fufa. 78. l'i1.Fulilla.. 7H. Costa. Ghiorga. 80. Gg. Gheorga.chi. 81. Dilllu ~i N. Ghcorgu. 82. H.ristu Cara-Ghiorgu. 83. L ~i Gucea Gota. 84. Ta-nasi Grijioti. 85. Mitd Grijioti. 86. Hristu Hal'isi. 87. 1. ~i T. Hilllona. 88. Gg. ~i Mi~iu !-Irisu. 89. Costa. Hristu. 90. Tuh~ Hueazu. 91. HI'. ~i Costa Huca.zlI. 92. G. ~i Nic. IIucazli.

215

.
% Pulin Papa-Iani. H4. Hr. ~i Chip<trisi Papa-Iani. \If). Gg. i7iNicola Papa-Iani. \)1). Nastasi Ielechi. Vi. Tanasi .Jiogo. (18. Gg. .Jiogo-Hica. Dn: Costa Jiogu. iOO. Ianllii .Jiogn. 1i)1. Gg. Lafazall i. 102. N. Lagam. JOiJ. 1\1.?i HI'. Lagudi. 104. Fratii Lama. IOf). Gg. l'aca-Limi. LOG.(~osta Liondu. 107. Gligori Liondu. !mi' Gg. Lucti. IOH.Mit,.i Mandmnia. 110. Tegu Margarit. '11. Fm!ii J\:I1Ugarit. ,J2. Gg. M.atacu. J ];;. T. Costa 1\Iatuchi. U 4. T. Tegu l\Iatuchi. 115. Zisi ?i Tcgu Matuchi. 116. Ianuli Mergianu. 117. Ianuli l\1itrachi. f18. Gg. ~i Niciu Na?iu. 119. Hr. Pa.pa-Nieola. 120..r. ~i T. Nicu. 121. GUCNtNicu. 122. Tula Nicu Lu?ca. 123. 'fallasi Lll~ca. 124. D. ~i Hr. Pamiha. 125. 'fit~i ~i Mitri Panchill. 126. Teodor Panchiu. I~7. Tanasi Papa. 12f). i\Iit,.j 'foli Papa. 12\:J.. . Na~iu Papa. N 130. Gg. Paparina. VJl: CostaParciunm. WZ. Puliu Patcli. 1m:. Costa' ~i '1'. PatcIi. !;14. A. C. ~i N. Pat(){~a. 216 135. Hr. ~i Vas. Peen.

136. N. ?i Gucea Pecn.

1
~

137. Tegu PecII. 138. C. ~i Mitri Pecu. 139. N. Nann Pison. 140. Na~ill ~i Gg. PisOJI. 141.. Mitri Pizanll. 142. Gg. Psihula. 143. N. PnIiu. 144. Papa-Pulil1. 145. 1. Gg. ~i M. Cara-Pl1liu. 146. Pcristeri Cara-Puliu. 147. Nicoli], R~.fti. 148. Mitri Hartu-Iani. 149. Costa ?i Mitri ~adinw.. 150. Tanasi Samar/to 151. Gg. Scufi. 152. Gucea Costa Scufi. 153. Zisi Scufi. 154. 1. ~i Tanasi Sinn/. 155. Gg. Sirefa. 156. Iani Spiru. 157. 1. ~i Costa Statio 158. N. '1'. Stamll. 159. Sta,mu Suli. 160. 'l'afili. 161. V. ?i Puliu Ta£lIla. 162. Gima Talia. 163. N. 'l'anasi. 164. Stamu Tanasi. 165. Tegu 'ranicea. 166. Fratii Tanicea. 167. Gg. Tasi. 168. Fratii Miha '1'a~io. 169. Stcrghiu Cara-Ta~il1. 170. G. ~i Cost Tavalli. 171. Timiu 'regu. 172. G. ~i.Costa Tcodol'. 173. Tanasi 'roli. J 74. lanuli 'roliti. 175. A. Treantu-Iani. 176. Tina ~i Giogu 'l'l'UlIlbuchL .>

'"

177. Fmtii Trumbuchi. 178. Costa. Tuca. 179. Iani Tuca. 180. T. ~i l\iitri Vaieni. 181. Co~ta' VanghelL 182. T('odor Vanioti. 183. lIri!;tu Gg. Vlahiot.i. 184. 'J'ana8i Vlahioti.
SCHILO-

185. T. ~i Guciu Vuila. 186. I. ~i Lia Zigra. 187. :Mitri StaulU Zisi. 188. N. Zisi. 189. Tanasi Zisi. 190. T. Spanu Zisi. 191. I,UlU/i Zumbuli.

D IMA

278. Fraf,ii Schilo-Dima, dupa Fa, u ri e I (vol. I, pag. 147-148) erau palru, dintr/' c<'1.ri zicc cii i s'a spus ca unul se nUlllca, Spiru ~i ca erau din AearnaJ1ia,dintr'o veche famiIie armatolica. Fauriella }Jag. 150-151 ne da. ~iun eantec, in care se vorbe~te cum un frate allui SchiZoDima, om de armc, Wnd incarcerat la Janina, Sea.plt,~i presupnne ca. aeest frate era aeela, despre carei s'a Sll1),Sa se numea Spint, caci in cil.ntecul dat de pInu se spunI' numcle c frafclui lui SchiZo-Dima. Vom vedea mai jos ca el se numea Bterghiu sau Jeflu, cum ii ziceau Ro'manii,~i ea fraf,ii Sch1:Zo-Dima. emigrat-iin Acarcran nania din cOl11unaromaneasca San-Marina deh1.Pind. Faurielmai spunc ca Spiru, fratele lui Schao-D1:ma, scapat din ca,rccrlt, cel devcni mai tarziu unul din protopaliearii lui Odispu Andrutu; di,ci, cand ncest.aluii.armatolia dela Levadia din Beotia, starui de-I impaca cu Ali-pa~a" satrapul Epirulni. eare il pusese In incbisoare. Schilo-Dime$tii n 'avura la illceput d'tpitanat allor propriu, ca alti capitani, cistint eunoscnti ca,oamcni de anne, aliati cu alti armatoli in lupt.ele eu Turcii, ~iuneoriumblau ca haiduci,desbracand lumea in drumul mare, dupa. cum se vede in Pas S 0 v (pag. 86, cant. CVIl ~i pag. 87, cant. eVIlJ). SchiZo~, Diml'ftii in aecRte dona cantece sunt l1luni~i M<XXPIX'i:OL,a~a se 1lIlmeaU dici ma,i]Jlt.inte~i pc urma dupa. inseml1ata.tea lui Schilo-Dima se nnll1irl'.~i LXUAO" ~'r)flA'i:ot. p<x'i:Ot. M<Xx LXUAO-d'ljlLdt'i:Ot parte insemnaUi in revolntiune;l, luara greuc1\. dela, 1821, ~i ina.inte de revolutiunc ii vedcl11in ma.i multe lupte aHHuri 1mcd nmi insemnati a,rmatoli, ca B1tCUvali1, ondo-Jani, Vlaho Gheorgack£ C t ~ia.lti multi (' ApLa... BO'.AOCWph"I)c;, in Kup~ Il>poouv'1), )Jag. 222 ~i aiurea). Numcle Dima la Hmnani este :]i de botez ~i ca, porcelli, La. botez preotul 11repcta nu lhma, e.i~'ljfL1j'PtOC;, a~;tea. in popor D1'maestf' cgal en ~'Y)fL'~'pw<; §ise afla. in l11ulteformc (vczi la pag. 27, D, 1; }Jag.33, continna,tia notf'i n delapag. 32 sprc fine; nota 3 dela pag. 63). intl'e care ~iareea dr. Dimu.. Dirnu zie$i Grecii, 1m,itDima numai Romilnii, ~iunde gasim la Greei autori moderni forma.~1)fLO:C; se ~til) ca eel ce poartii. aeest Dume a fost Roma,n. (Vpzi sit, ~'dcsprc aceltsta ~i 111. 8cal'u-Dima la Nl'. 252). Schilo-D1:ma (LXUAO-~1jfLiXC;) 1Insenu]('aza, Olindede Dima in gl'ece~te,poato pentl'll l'aut.atill'ce facca, cfwd 217

era.
.

~'('rs:cutl\.t de. Turri ~i fii~:earethizitiuni dela cre~tiJli pl'Jlt.rll HllInitillJ}i .
..
..

Ul rnzbolU, a.nne ~Jpentru sustmerea trupei sale. POl'eda. ~ZUAo-Ll'~(.LO:c; ne cste da.t;t.In limba greaca in ttrmi'i.toarele forme: ~xuAo8:;j(.I.O:c; 1tRS 0 v, pag. (P

. .l
.
.

.

i;

8l ~! Bi; , APLO"'t".BO:AO:Wpt't"l)e; Kupcr. <Dpocruv1),pag. 222; Fa. u r i 0 I, in \"(,}. 1. pag. 147-153), ~i I:XUAOO'~(.LOCC; ('Apo:oo:vTLVOC;, Xpovoyp. TIjc; 'Hm:(- . pt 'j,. \'0J. I, pag. 380. )]otll. II In. vrl'sul cit.a.t 4). Forma. din III'IIJ;~(\str cca iOI/Ic/nl!ase/i,I"ol'm;.lw ('am 0 gasim II. toli H()lJ1f~nii,~i chia,' ftJ1Jieul nWII Lamb; ide (\"01.II, pag. 7t), din ca.rte:. d-sa.le pita-ta de nmltc ori in <J.ec(tsla. carte :t )](ll\.slrii) 11(' da. nUlllplr IInui Romii.n djn COmUJliLI'omanrascii 8(lracu dela Pint!: l{C,)vcrTIX"TLVQC; MIXX.p1)6'~fl'O:<;, singura dar fOl'lIIrt a lIull1l'lui putcm Din 1"11igllra.nti\. sa ne pronunti\.m CItfra.tii Sch-ilo-Dima a.n fost Romlin-i. La aCf'asta s J)(' \"in confirmari ~i din fata locului. Din inJ'ol'lIIatillIJi dl'la bii.tl'iini dill eomUJH1.romfi.J/l'lIsdi. Slw-lHarina. dela,~ Pind a.fIalII ca cci zj~i I\1O:XpO:LO~ fost patru frati din Sa1t-Ma.Tinn numiti, au AZ,';I:-/, 'l'(~gu,la.ni ~i Dimitri Macri, care era l,on'clit ~i Dirna, ~i Canele de!! D1'Ina, do IlJldc GrecH fi1euri1. 6 I:xuAo-ll'~(.LOtc;; ei so ziceu.n ~j kXUAO'~'i)!JjY.LO~ P/'aU inrn diti cu familiu, llli eapitan lam Parma,chi ~j Cll cei ~i J1ll/Jliti Ceam. Cei Jlllllliti Cellra crau porccliti ~j ell l'orccla greceasea:i, M;r:X)'(,)(.LEVOC; (= Cl(Tpit),din eauza ca, cci cari i~j car]Jesc st.miple se po-

]"pdf'SC cloTi!i sall doara, cuvant cure insemncaza sloarii., ala la :Macedo. romi1ni. Biltri1.Jlii Jl(l-11Umai SpUR ca ~xuAo-ll~(.LiXC; M.acri nu a fost
a.ltul dedi.t eel ellJlOSCllt ill rf'vohl~iunea gr(lceasca. Cll Jlumde ll1)(.L'~TptO~'

M<1.Y.p~c; (vezi Nr. 180). In eanteenl citat mai SllS din PasHov MCXXPOCLOt; sunt numili ~i LXU)\O-~1)(.LIXLOL. Am va.wt Ia pag. 46, Nr. 40, Crtlui capitan' Nicu tetra ii zieeau Nicu Ceara ~i-i schimbau porecla ~i in cionra, iar la Nr. 197 a.m vazut ca (II avu mai multi frat-i, dintrc cari unul se numca Citlin ~i5 IIn iJ,}tnlHristu, porcelit M7tO:AW(lEVOC;,fll armatol in AcafJIania la satele..!. c.are SintecllO ~i Sacare(. 0 informatiune ce citesc intr'o carte rccP)1taa amicului;
1Ilt'1I Lambride, intitulata. 'H7tE~pWTLXO:, (.Le:).,e:T~WXTIX, Mcr:AC1.X((crto:Xc1-, (.LEpod

;>;l>l~!TE;pOV,Ae~VCXLC;, EV ' 1888, pag. 67, ne spune CrL 1. M7t<XAW(l!VOC; frate'!: era ell ~x'JAo6-fj!J.O:c;. Am vazut Ilmi sus ca MOtXpO:LOL orau palru fn1~i, Alexi,:' Tl'gu, ~xuAoa-fj(.LiX<; lar/i. Acrst !n?!1; M7tIXAWP.EVOC;, ~i frat.e cn ~X.UAoa-fjf1O:~' :tvb:y.p'ijc;, poate fi altlll dedit lam: (Ceara) M7tOCAW(.LEVO<;, diJI I'}.milia nu deei F{l1"lIwJhi ~i Ceara sau Nicu Tara, origimua. din Sanmarina, uJlde exista ~i,. asti'tzi mmHicrU'i din acestc familii, a.i earor reprezentanti cei ma.i insoIllJJati.' SUJ\t. Zisi ~i Ghcrasi :Macri, !II. Balomenu ~i a1ti. Bii.tranii din Sa.n-Marina; ~pl1'n crt M7tO:AW(lE-JO<; il1semneazii. carpit, ci este reproducerea in gl'ece~tcl JHI a poreclei Balu-Menu (dona nume), dupr~ cUIn se veue din (jitatuJ ma,j sus, lit Balu-.Alenu, ~i cii. accasta i1 de~teptat ideca. cilvantlllui grecpsc 1J.7tIXAWP.EVO~ .= (;(l1'jYit.Mi-all mai da.t ea dovad1\. :,;i Jlumele de familij D. Buln- Venu ~i :l!jli-Jlenu din San-Marina, :teeastit db, nrma emigrata in ora.~ul 8eatl'$l'i din l\lac('donia (y(lzi J1l1l1lrlnloellitorilol' din Ran-l\Ia.ri!llt in liBta Nr. ~7 la, p. nO).I " 218 j

ACCRt.C infol'matiuni, date in acda~i sens, dc mai multi uatrani £Ida, Pind, ~i II1niell seama din Sa.n-Ma,rina" no fac sa CJ'edcll1ea: D£m£t1'l: acri. cpl M deHprei~arcam vorbit la Nr. 180 ~i despre care FILr~crotiini I-an dat ea din

lI,i101',~i l1lJii din oi cad pctrec 'lara, cn t.urmelc lor la PiJ;d He dnu din [nlJlilin IlIi, din ca,tnnnl zis KOtMOLOtZUYLWTLXOt Etolia, pcn trudi. a fost a(',olo din a.rmntoJ 1101 mllntelui zis Giugul, no fac, zicem, Sit credem !:it Dim,l;tri Macri era. tot acr/a, ca.re era. poreelit. ~i ~xuAo-Ll1jl.LO:<; din IlIomilia Macre.~t£lol' din San-lIlarina dcJa Pind (vczi ~i Nr. 180). 111, Nr. 180 noi a,m spns cil,

III nicio carte n'all1 ga,Sit seris de undo
ncgrc$it: ca, !HI se )Jntpa ci simpln Dimitri Macri.
lal1/:
Fa.1"nw.ch£

(/,jWl11,eera.

Dimitri

Macri.

EI

iscali

~x\)Ao-Ll1jl.LOt~, n 0 porccHi. a.~n ue rea, e

1)a,r ce ca,ntall Macrc~tii, rude ~a,u compatriot.i

ell {(.milia Nicu, TOofa, ~i (dela Nr. 230) in Aca.nania,? Familin Nicu Tara-F'annachi Pl'iJ,

toa,rte Jlll111Cr03sl\" poscda multe t.urme de vite de tot SOilll,dar It fost })('rsecutnW. de Ali-pa.~a ~i IJIcmbrii ci so ill1pra~t.i3,ra.care unde putu s5, seape, deaeeea pc IInii dilJ ei ii vedem in comuna, Elata din Macedonia, pc n1lii 111 OHmp~i pc a1tii in Acarnania. F i 1i m 0 11 (I, 328, la nota dela pag. 130 a)
lIJeJltioneaza pe Fannache.,~ti'i din Acarna,nia:, TOU'; (flOtp(.L&XLaE:<; 'AXiXpEVT{j va.vlC{I).Vezi ~i la Nr. 230. Acea,sta-i cauza pcntru care in Acarnaniaga,sim9ipe 'MlY.xpcdo~,membd din familia lui N1:CU ~i Tara. Ba,lu-Mmm ~i pe unii din For1I/.ru:hc~I£. ca.uzelcellligrariila pa.g.138-139. Unii din nca,mullui Capitnn Vrzi N£cY, Oom, orccliti ~i Balo-Menu,ii gasim~iin eOl11una T p romaneasea CiilrLre!ii deja,Pind (vczi la Nr. 317, la list(1,C, la, cifra 85). Despr!' patria
Hunt.uncnri

snu eomnna,

de unde anume

all fost nmi nnllti arma,toli,

necxnctita,ti in ei.trtile tiparit.c dc~au tori grcci. Informatiuni din

la.1-<'1o locului ne Hi.muresc multc laellJli 11i.sate. Astfel dcsprc crlpitctJl Dug'?:. caruia, 'ApO:O(f.'/TLVO<;, ii da. de 11atric satul romancse Doliani din Za,gorca Epirului (vezi Nr. 37), loellitorii din sntnl roma,nesc Bii.eas(}, dela, Pinel Hl1stin(',1\. neel ca,pitan era poreelit Duvli. iar nn D1tgl1', ~i ea, era din satH] lor rlfiJHlu-nc~i JJIIIJICIefamiliei sa,n familiilor deserndcntc dda el. Tot ej Bustin ea,~i prin tn] "echiu Bogo£, Boyx6Y)<;,<I~ pc ]a. 1400, despre ea,rc a,m vr~Z\I t la,pag. 14-17 ca. este J1umit in d'tq:i ~i ~e:pOOtpOOtVL't'ooouAYOtp66AiXXoc; ~i Mnoyx6"r,<; BMxoc;, ca, era din tribll] ca.re se a~eza 1JJ pa,tria, lor B5ca.sii. 0 ca.ei cxisUila, ei ~i asU'tzi deseendcn~i de ai a.cdui Bogoi, CII aceJa~i nllmc dt' famiJi('. pc cand in aHa, c01J)una romfineasca, dela,PiJld nllmila, Avcla. existii f) fa,l1lilie Bagua" despre care am auzit inca din copilr~ric rlPla. batraIJ i ~i IIda.Bag1/.l:;.~ti insur;;iea. (I,cxistat tra.ditiune in familia 13aguc:;tiloT,ci\ oda.tit I'mu din str8,bunii ]01' Vas£liazi, adica,regi. AiUJ'eavom discuta, acestp 9i alt!' rJH'stiuni <Lnaloagc (',ll toate ama,nuntele euvenite. DiJ.m a.ei Lista Nr. 44 de numele ~i pronumeJe locuitori]or din COJ1lIllHJ. l'Omii,nrnsci=i. B(leoA~(I, dela, Pind, in ('.are lista, figureazlt l~ 34-36 ~i fa/lJilin Bogoi, jar la. 7n f;nniJia, Duvh.

219

LISTA Nr. 44
Numcle §i pronumelc locuiton:lor d£n l3iieasa (List.a cste illcomplcta,) 1. 'l'a.si B1Lbc~i.

2. Baca. B. - Baciachi. 4. Bngio. 5. 'fasi Baia. 6. Hristu Baiara.ctari. 7. Bagiu Baiaractari. 8. Bajdechi. 9. 1. Balabani. 10. N. Cacia-Nicu sau Balabani. 11. B1tlamoti. 12. C. Balgioia. lB. - Baldumi. 14. - Baliura. 15. - Balu-lani. 16. Balab,tnc Balu. 17. Ba.hl Iani. 18. Barca. 19. Tegu Baru~i. 20 Costa Belciu. 21. - Bigari. 22. Mati Bilali. 23. - Bilali. 24. Iani Bircu. 25. Dimu Bitha. 26. Blano-Iani. 27. Boboti.

39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52.

--Bu~achi. Ca.cafica. 'Caciamachi.' Caciarnani. Caci<t-Nicu. Caciavachi. Calea. lani Caliva. Alexi Call1da. 1t{itri Cara.-Chifu. Chitu CMa-Iani. Castua. Iani Catuna. Cemut.i.

53. Pi~u ChIchi. 54. Stilu Cialapati. 55. Zisi Cealavu. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. Gioga Ciapi. -- Ciciani. Gima Ciomaga.. 'Colicea. Tegu Colovo-Uimu. -- Conl~uli. Tasi Condos. Tegu Costa. Tegu Cuciani. Gima Curnuti. Gf'. Custua. -- Cuta. - Cutavi. TanMi Cuvat.a. D1tla Bira. -- Dala~icu. Tcgu Da~iu. f Iani Da~tamani. ! I. Deli-lani.

28.

-

Brisi.

29. Gg. 13ruscu. 30. - Brusgu. 131. -- Bruzu. 32. Costa Bucca. 33. Buchi. 34. 1. Bugoi ~i Bugoco.. 35. SuIi BogaL 36. Gg. Bogoi. 37. :r.Ii~iuBura. 38. Tannsi Buzec.hi.

75. - Deli-Sango. 76. Tegu Dimarufu.

220

I

'!:

77. 1. Druill. 78. Gg. DumhaIi. 79. -- Duvli. 80. GiIna. Farnta.chi. 81. Hristu Fa.sina. 82. Flasca. 83. Cosln Ga.bmni. 84. Ghiti Galn'ani. 85. Sterghiu Gabraui. 86. Galani. 87. lalli Cialmn,li. 88. lani Gahna.ni. 89. Riza Gambili. HO..Jac1\ Gawht. 91. Costa Gazeti. H2. Gl'ghiu (Dzeghiu). 93. Arghir noma. 94. Trgu Cara-Ghiozi. 95. -- Giabum. 96. Gi~iani. 97. -. Giurgiuvl'li. 98. Gogula,ehi. 99. Guei Griva. 100. Groga Papa Guzncli. 101. Sterghiu Guzguni. 102. FamiJia. Cara.-Haliu. 103. Hristu Uroui. 104. 'fegu IIlIleva.. 105. Tana,~i 1aniti. 106. JiOg1tlea.. 107. Biza lea. 108. Nicola La,pa. 109. Nicil M. Leci. 110. Tegll Liciu. 111. Giogea Lula,. 112. Adam Ma,la.m:J,ti. 113. Iani Maliari. 114. Naehi :C\landcla..
1lf). 11\,11 Ma.ni. i

119. Gg. Nieiu. 120. Palami.

121. CosUt Panll.
L22. Hristll Parea. 123. Parlechi. 124. Parnesi. 125. Gioga Pa~ioca. 126. Tegu Pa~ioea. 127. Pataei. 128. Dimu Pavia. :1.29.Jioga Petru. 130. Mati Pilali. 131. Tanasi Pinaclli. 132. Chitu Piperi. 133. Tasi Pirchi. 134. lanasi Pordn. 135. Gg. lli1.~iu. 136. - Hihani. J37. Stl'rghiu Hiti. li}8. Lambl'll Rizu. 139. Gg. Rizu Hagi. 140. N. lwgozeli. 1.41. Costa Runduchi. 142. Nicu Ru~iachi. 143. Tcgu Saini. 144. Sazi. 145. 'fegll Scrima. 146. '.l'egu Sdruli. .147. Tegll Statio 148. Hristu Papa-~tefu. 149. Nastu Stcrghiu. 150. Iani ~tUp1L. 15.1. StupierilHt. 152. 'l'anasi ~u t,u. 153. Hristu Tachilma. ]54. lani 'raia,. 155. Tanga. .156. Tana.si Ta,ngit. 157. Jioga 'fa,pi. 158. 'l'egu Ta~tamani.

,\

116. Ma,tuehi. 117. Tegu Moea 118. Zotu Cara.-Nica.

159. 221

Tavac1L

160. Gioga. TClllelu.

'I'" 1 '.I . . -t lrOlll. 11)'2. --- Titem. W:!. Toli 'I'it,1ra. If.!!. TIlJHtsi Toli.
I/jf). Pnje '1'1'11,11I11,.

1 U6. Gg. 'I'u IIIbILli.

W7. 'lll,~iu 'l'urli. 168. ;';trrghiu Upa.. to!) Tu~i Va,rsami. 170. 'Iani V~t7oti. 171. Gillli't Vn~ioti. 172 I"osta VeIcin.

17J. Hizu Venza~ 174. Cn~tu Vica. 175. Vi1lgari. 176. lani "Jahn. 177. Zisi VIahu. 178. Tcgll 'TIahutit. 1.79. Gima Vrctu. 180. Na~ill Zerva. 181. Papa-Zicu. li32. 11t1liZisi. .183. Dima Zotu. 184. Toli Zotu. ANDREI f)IAFACA

~~78 bi~. Andrei l'ji{t/aca era din Agrafa dupa t:1. ' Ap(l6I1.v'nvo~, (Xpov. -riiq

,Hndpou, yol. 1, }Jag.381, nota y), unde se spune ~i ca. a fost lIcis de Sotirq
8lra/', nrmatol In Agrafa, cu care era farta.t. T r i Clip is (vol. n, pag. 2),.

vorhind desorc ni~te razboaie fericitc datorite bravurei lui $ia/aca, ne spunr! totodat1i ca a fost armatol la Gravari, ora~ ~i plasa in E1.olia1). Din acest~

douii marturii scrise trebuc sa. admitem ca era original' dpIa Agmfa ~i ar., mato! la Cravari IJlainte de revoIutiunea grcaca. Numele :Jia/aea no cst~ dM scris 111grecc~tc
l::ocrpcXXI1.C; de

cei mai multi scriitori; iar G u d a s (VIII, care I-a cunoscu1. personal intr'o imprejurare, dcsprc earl' yorbilll mai la vale, serie l::LOCrpcXXOCC;, pretutindeni, adica :jia.fnca,c.1c pa.g 375, 377-379),

I

ehi;],r a~a 5e prOllunta porecla acestui arlllatol. , UlIleiC :)ia/aca este pa.tronimic al ul1ui nume Ge/u, Gehu, Cialn, Uiahu,l :jej-/ ,)'elm, )~':a/'l/., 'Jia/m, nume carl' se 1tfla ILlIZit in toatl' acestl' forme. $ia. . fa,>(1 rln!' IIISelJ\lle1\.Za /!:ullui l)ia/u. sau i)ia/a. Aeest dill urma nUllle la Sf11chiot ~i L\(hiotii l'lahi din Creta sc all(le in forma ~1jrp'Y)c; patn:nimie ~~tpocy.~ eu dup:!. CI> VOIll vedea mai ineolo, ullde vom intra In mai multe Itmallunte III df'.;;pi'" Sfachioti, eaci la Nr. 188 am anuntat JIlai mul1. ?'omanitatea Sfachio~ tilol ,fitI'll a intm III toa1.cama,nullteIe. Dela $ia/a derivat exista ia Maeedo. rOll1ilHii5inumele de Camili{'.')ia.fa,ric(~ (vezi pag. 41, coIoana 1, rfLHllulal doilca). ea.!'! se ana III mai multe sate romiinc~1.i. In comllna romaneasclt Laca. diu Epi.' f:e 11,(111 lIulIlele Ada.m /)ialarica, Hristu Nica $ia/ariea ~i Toli {jiafariC/.! ,\t\:;btft pol'l'dlt 0 \'i'dclIl purtata. ~i de un Invat;<1.tslav Paul losef $ia/aric; ai' pHten dar credo cineva ca numcle este slavic. Noi crcdcm dill contra ~ s/:1\/I1 J,.~'ia/ane a.r(1 11111110 Vlollie, pel1t1'llca" dupa, ll111 YOm G arata ]a origt'{ -.- -----..----

J

prilOilor numit-i slalli, Slavini, se va vedea. cil. acei slavi au fost Vlahi, car~
') Despre existent,a de sate romane~ti in aceasta plasii \'ezi: H A0HNA
Av."),:;:~~~ ZV Ncw7t),(!{>, 1831, ,Mg. 35, 49.

~~.

222

.dill Pa.lloni" in va.d;u'u, atftt Trnda, l\Jncedonia., Epirul. 'resa.lin ~i (~ree;i(l,.dU ~jPolonia, Galitia, Moravia, Podoliit ~i multI) altl' pitrti, mai eu S:~allla,all" Rnsiei, pc la Dnistru ~i Dunaprll, 8pre Chiey, ~i sprc raul Vistula, a~a. ea, slarJi1: 'all fost limit IJ\l'a,uriti de Vlahi ~i IHt-i dr mirare sit giisill1 la. ci llnllle proprii vlahicc. rftm<L;;l'dda. Vlahii shn'i7.at,i. Intorcihllln-ne lei. arnmLolnl llosl.rll Alldrei 8£afw)(/" tn'ouo siL SplllWIIl

cael a fost }ll)'lnan ~i din 1II1IIwlc rOlJlfwcsc efJ poarti'i. ~i dill faptul ca. it fost.
armatol ]a UhZ0x'win." din plasa Cravari din Etolia, probabil origillm din aeelosate rOll1ftne~ti. Din citatillnra. ec am fiieut lIIai SlIS din T r i e u pi 8 (vol. II, pag. 2) re7.llItii.ca Andrei $ia/aGa.a fORt uJlul dill eroii revohl~illnii grece~tidela 1:121. Poetul Alcxandru $utu (ToUpjW(.L~ZOi; 'EAAtXi;, pag. 14) iI )JlInc al1'i.turi ell ilol'lllal;olii eei mni Il1senuJa.ti, diml nc dii, un numitr de a.rmatoli cari i;tu parte 111. luptrt imprrunD, CII Capitan lani Gum. latIt, intrc 0 al~i multi, cari ia.u parte ill acea lupta: « Pan?.l1'ca eel iubitor de riLzhoair, pareinsoti pc Andru tu 111 clliburile fiarc/or ~i care triLi ill paduri neealcate; Scdllu-D'ima.~i $ialaca, Condo-lan'i, eel care poarUi pc piept plaei de aur ~ila ~oId RII.bir ell inseriptiullca: cellli CiLntia llu-i paRa.de tiran, ollcllrie Iii onoare este sabia Sit, etc., ctc. I). DupiL momJel1 Illi Caraisc~chi I\1l1l~iarnmtoli furiL siliti RtLH' ill1prii~tir
. ~isa se prefaeit inail1teiL Tllrdlor di J1 1I1a.i Ol'sa. luptc inainte In rcvoluU V <tiuneagread\.. In tre ltcc~tia (], fost. ~i fiafaca, care se duse la I~tninn, c;Lsii,-~i familia. care era. retras8, I1colo. Tu rcii, r1r~i pro11liscra amm;stic, CerC<Lr8. vada

rr.sa.prind1i. pc $ia{(/C(t In biscrica If), Janina. in ziua. de Pa.~ti. EI, presimtind "IucruI, ic~i ~i so rcfugic in casa unehiullli lui GUdltH, care 11 scil,pa,. /Jio.fa.ca, , sca.patse dusc Ia a.rmal.olul-dc]a. Agra.ra. Sotiri Strat, "llrul lui Teodor Buia qriva,ell care era. frate de cruce sail fartat. Pl'ste putin $'ia.faca a fost. uci~ .Ia0 pandft de Turd Iii se I'rLspil.J1llise pc atullci yorha, e\llu ell Sotiri St rat 'J.ar fi illlpu~e;I,(;, alllCllil1ta.t fiind de Tnrei ca, daca nu Impu~ca. pc Bia.faco, 'va fi impu~eat eI (vczi G u d a R, VIIJ, pH.g. 377-370). Acestea. s'au petrecnt pc 11'1nul 1~27. DCRpre moartciL lui .')ia{aca vorbl'~t.e ~i cant. CCLXVIH, a pag. 198 dill colcctiullClt Pas s () v, unde so spunc ca i)ia.facaI~i cauta re: ('!gillI~i scapa,rea Ia. fratele Salt df' cruce Soiiri Slral, ~i ca a.ccst.a, in loc sit-I &cape, pllSCoamclli dc-l ill1pu~cara fara vestc. Trei dintrc oamcnii Illi 8'io.. Jaca fura pu~i In teapa 1.'1 la.nina ~i doi aruncati in callgi In illchisoarc. AslfrJ ,a fost sfii.r~ituIaCl'stlli brav armatoI. Fiind aei vorba de numele $ia.faca.,:1ia{arica,Ce{tt, ctc., dalll cinci list:r . ;;'Oe uuwclc ~i pronumelc locuitorilor a ci.nci CO!llUlICrO!lliiJlc~ti din Epir. Li~£tele poarta Nr. 45, 46, 47, 48, 49, iar eomunl'le se numcsc Flor-lu (articlIlaO StiU Fliimburari, Jfam'ini-li (a.rticlllat), Lcdi sau Lii.£e~# (A&i:O"'t"C( grcce~tc), in 'Paliohori (coIOl~ie dill Lacii.) ~i Pal1'oseH.In lista Nr. 45 a comunei Flor-lit
"
.',

fi,segase9t(~porcclit ~)iala(;a, iar in cclelitlLc cotitorul ca.utand va gasi ~i
.

nume!n

ldespreca.rcS';L vorbit.la.acest Nr. 278 bis. :Ma.i dam ad ~ilista Nr. 49 his de 223

c,llni11lUnH.' de !oGuitori dill satu! I'omanese Liibiini(a dela Pinel; nu Ie dam pe toate, caei lista ee ui s'a t.rimis serisa eu litcre greee~ti cstc iudescifrahi Iii, 111 ma.re part.e. CAPITAN TREANCA.
~'iH. Capitan 1'l'eanClL (=Trianea) a fost HUll! din <Lghiotantii Jui Lepr.niatl, [mtde lui Cadaudoni (P ass 0 v, pa.g. 83, cant. CIrI, vcrs. la). p{ln~da. Treanc(L se aude ~i l'reanga, ~i de aeeea In Passov gasim sCl'is'~ 'TPL,xyXCl:. Janga 'l'reanga se afJa la Maccdoromillli ~i porceJa {l'l'inga.~ Pc Astff.'i doi contriulIabi!i din comuna rornancasca Porivoli dcla Pind se nllmcsc~ Nasi Tringa :;;i 1vIi:;;ia'l'ringa (vczi pag. 93, Nr. 140 :;;i 177). Aceast1L pOl'cela,\ u g'/tsim :;;i !a Homa.nii dcla Parnas (vezi G u d a s, VIII, pa.g. B80). Cit.pitau if 'J're(l,/lCa,'l'rea.giga.,sall l'rianga a fost Homan. Vczi ~i Ja Nr. 179, la Lepcnioti;' NI'. :.~6G lani Batarie, ~i la Nr. 272 !a Capitan Draghista sall Dl'anghista,'~,; la Hilde se arat/L ~i derivati1L nUl1Iclui l'rianca, Trcanea.

LISTA Nr. 45 Numele
')
Iji

prunu'rneleloc'uitor'ilordin Flor-ln

SatL

Fla'mb'urari

' '1 . u. _ i1Sl

1. I. Tasi Adamu.

Na~1U Agna.1I(II.

.

.

iI. Stati Agoru. 4. Dimu AgoI'll. 5. Na,1;tasiAgoru. 6. Nastasi Aguroplu. 7. Hristll Apostoli. C. Qeafa (f.) al Aree;L. H. Dimu Bebi. 10. .l\litu Biti. J1. lotu Cftea. I~. Nastasi Cae<L. J3. N. Caciu-Iani. 14. N;1,~iuCa.peti. 15. N. Cara-Dilllu. 11).H<Lgi am-Nialli. C 17. ~eafu C[t~irjcu. I~.'. la,ni Cialtloplu. 19. Nastasi Ciandi. 20. Costa Cdiu. 21. H. ~i Mitrll Ciucachi. 22. Hristu Ciuciumiti. 23 Ciunguhf'l'i. 224

24. N. ~i Gl'. Ciuri. 25. Gr. Coca. 26. Andon ali Cori. 27. Nicola Cula. 28. Ba~ia-Iani Cundu -I1mi. 29. Nicolo Condo-Ia.ni. 30. Costa Cu~i. :'31. Hristu Cutll}Julia.. 32. Gr. Danga. 33. Iani EXcLrhu. 34. Stati Economu. 35. la.ni Falllia. 36. Na~iu Fu~cehi. 37. Dafi Gat". 38. Tegu Gatu. 39. Tegu Na~iu Gnandi. 40. Diltlu Hagiopill. 41. Tasiu Liect. 42. Dimu Lioliu. 43. Tachi Mandaliciu. 44. Cacia A. Manga. 45. Iani Masturu-Dimll. 46. Costa Mudca.

47. NH,~illlIJucica. 48. Iani .Mur.i. 49. Ia.lli Nac. 50. Nicola Naml. 51. -Na~ioca. 52. 1. Hagi-Nicu. 53. Nicu Hagi-Nicu. 54. Nicola Pa1iu. 55. Papa-Nicola. 56. Papa- Tana.!>c. 57. AgnaJldi Pap1t-Hristu. 58. Hristu l'apa-Ghcorghc. 59. Nicola, P1Lpa-Gg. 60. Iani Parnari 61. Dimitri Pamari. 62. Nicola Paspa.. 63. .Cola,.Picioava. 64. Hristu Picioa,va.

66. Stali Piciava. 67. Bu~iu PI'Cftll1. 68. N. /li Ta~ill Pure vi. 69. ~afarica.. 70. Na~iu ~afaca. 71. Hristu Scaperda. 72. Mitru Scaperda." 73. Na~iu Scamberi. 74. Tanasi ~eU1u. 75. Iani $iomu. 76. Nicola 9i~cu. 77. Iani Sugar. 78. Cu~ia Tcbo. 79. T. Dimu Temdi. 80. Dimu ThimcJi. 81. Na~iu Ut.i. 82. Stati Zn.J1a. 83. Hristu Zoroplu.

65. VaRiJj Piciava..

NU1nfJffJtneie§tila Flor-lu

1. Catera. 2. Ciama. 3. Despa. 4. Haida. 5. Lu~ia.. 6. Ma,ra.
7. Ma,rn~ia..

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Nita-. Fulii!.. $iafa. Sirma. Stama.. Tasa.. Zora,.

Nume de poz£'iulIi La Plor-lu 1. La Dam. 2. » Calra-Mare. 3. » Chea,tra Corbului. 4. ') Ciuea-Ho~c. 5. » Cru ~c. 6. » 90pot-lu al Cutu-poliu. 7. In Dzcanii (in dea.l). 8. La. fantana al Gheli. 9. ,) Ghiteu (munte). 10. * Gure (isvoa re). 225 11. 12. 13. l4. 15. La, Sirnt Ilie (Sf. Hie). In Pacle (= ~cs). Ali~or (= u~or). La, l\1!wclill (slInt ape).
)

Muciam-Gana. . 16. ,) Pengu.

.l7. In

$elaturiL

18. La Moara Pade $iJlghea.sca. 19. In Va.Jea-rll"

--~_._..-

LISTA Nr. 46 Numelc de famn£e alelocuitorilor din Macrini-li 19. DClIlatatu. J. BanaCH. 20. Galgatu. .2. Baronu. 21. Garani. ;}. Bardzu. 22. Garagani. 4. Ba.~iocheri. 23. Gavani. !). Batali. 24. Giafleru. G. Beluea. 25. Giuru. 7. Bcziri. 26. Grevani. 8. Bitha. 27. Harcnia. D. Brostu. 28. Harvala. 10. Caravida. 29. Michl. Lt. CMiti. 30. Ru~iuta. 12. Ccfu. 31. ~abani. m. Ciac~iom. 32. ~arifu. 14. Coira. 33. Spiridacu. 15. Coloniatu. M. 'fa~iu. IG. Cuma~iu. 35. Zi7.i. l7. nalaba~i. J8. Spinl Danga.

t

LISTA Nr. 47

Numele~i pronumelelocw:torilor in Lad], d
1. l\lihu Aghinir.. 2. Gg. T. 1\lbu. U. Lioliu Alhu. 4. Papa-Alexi. 5. Gg. Anagnosti. G. U. Zizi Anagnosti. 7. A. Nica Andociu. 8. Mitra Andocca. n. 1. Milm Andociu. 10. Stancil. A. Ano.ociu. 11. A. D. Andociu. 12. Ma.noli D. Andoc.iu. 13. Zisll Andociu. 14. Nicu Z. Andociu. 15. Hroni M. Andociu. 16. Stamu Antoni. 17. N. T. Antoniciu. 18. Hristu Arasa. 226 19. Sotiri Arbinesu. 20. lani Arbinesu. 21. Hristu Arghir. 22. Nicu Arghir. 23. Zisu Papa-Arghir. 24. CaterimL Gg. Arvaniti. 25. Stama Atanasi. 26. C. T. Bajdeehi. 27. lotu Bala. 28. Zisu Balafa.. 29. Familia Banciu. 30. Anton Barcea. 31. I. lotu Bare-ca. 32. 1. A. Hr. Bare-ea. 33. Zisu A. Barcea. 34. Panaghidi Barcea. 35. Dosi Barcoa. 36. loti Barcia.

37. IMli B8.I'0118,.

38. _. Hatalit.

39. lani Bardzu. 40. G9. Zisli B()~ica. 41. D. Be~iea,. 2. T. 1. Bc~imt. 3. N. Biliardu. 4. Hristu Bina. 5. In.ni Him. 6. Alexi BiUlrnu. 7. Stamu Bitarnu. 8. Reaeiu DiUlrnu. 9. Miha Gg. BiUknu. 0. Ticu Bodu. 1. Margarit 'Bozi. 2. A. Budala. 3. Stanm Buiea. 4. Gg. Burdi. 5. lIaida BUl'du sau Burdiciu. 6.Tanasi Bu~ea. 7. Lalllbru Bn~iu. 8. Hristu Bu~iu. f).Adam Bu~iu. 0. Familia Caea,)1 i. 1. A. ~i Manin Cacu. 2. Ma11eCaeu. 3. Hri8tu A. Calabalichi. 4. Stamu Nieu Calpachi. 5. [ani Canata. 6. 1\1ihuCallata. 7. Nicu Mih. CaMUt. 68.C. Mane Canata. 9. Anton 1. Capitan. 70. 1. Cara-Costa. 71. Gg. Cam-Dima. 72. Margarit 'Cara-Dima. 3. l\1ihu Caragiu. 4. 1. ~i NicH Carn,Ii. 5. rani Cam- Nieu. 6. Nicu Cam-~jcll. 7. Na~iu C!Lm-NiclI. 8. Nicu M. Cara-Nicn.

79. COHtaCara-Nicu. 80. Hristu Cal'je. 81. Zisu Carje. 82. Cara-Mieiu Carje. 8a. Mane Carpuzi. 84. lotu M. Carpuzi. 81>.Gg. Casteli. 813.Gg. 1\Iihu Casteli. 87. Mane A. Casu. 88. Nasi Casu. 89. Familia ChC11dru. 90. Costa Chiasi. 91. j\L Costa Chiclu. 92. Gg. 1. Chiclu. 93. Marn Chipinosu. 94. Mitru Chiru. 95. Hristu Chit'll. 913.Boli Chiru. fl7. Costa Chi~i~ill. 98. lotu Ciaea. 99. 'ranasi Ciacli. 100. A. Ciahtani. 101. 1amandi Ciapi. 102. Hristu 1\£. Ciavdal'i sau Cial'dari. 103. l\Iihu Cociu Cial'dari. 104. Vasili Ciri-Papa. 105. Cicu. 106. Cismosu. 107. T. Gg. Cioca. 108. Iani Ciociu. 109. - Ciongara. 110. Nica 'rota Ciufi. 111. 1ani Ciu11gU. 112. Gg. Cocca. 11a. Doda Cocca. 114. Zisu Cocill. 115. Tanasi Coeiu. 116. Zisi CoJca. 11.7. MUm Colill. 118. Na~ill Coliu.

un. Nicu~i T. Colovu. 227

1::;1 '\JltOJI Cordi sau Gordi. I~l . Fnlllilia Conloni. '1~::. i\1ihu Costantino 12:;. Hristu Costn. I:!4. l'\;1~iu Gg. Costn. 12:__Falllilia Cuciafti. 12(). Familia Cueubicu. I:!',. .illa-niDalioni. I:!~-;. \litri Dalioni. i UH. Margarit Da~ill. l:~O. L Devilcnga.. n~I. 0tiJu Devilcnga. 1;;:2. l\a.~iu Dcvilenga.. Wi\. Nicu lJevilenga. 134. l\lihu Dcvilenga. l3:"). Iani Dia.nuUldi. t:.HLDosi Dimnlicu. 13,. Zisi Doca.. 13(). ~a~iu Doci. liW. Margaret Doria. 140. .Nicu Dona.. 141. Gg. ~i Mihu Dordi. 142: Hristu DrangiJ,. 14;!. htni Toni Vrigiu. tH. A. M. Drizi. 14:").Ug. A. Drizi.

un. AntoJl Gg. Drizi.
H,. Famili<1 Drisca. 14~. Alexi Drugn. 14!J. Hristu Dumba. loCo Pla-ni Dusu. tol. Nasti Econolllu. 152. A. ~i .Mitri.EeonoIllu. If)B. totu Exarhu. lfJ4. Tanase Farmacu. tf): Papa-Fili. IfA.. Haida- Filu. 1f)1. Iani Gabrani. 15S. Iani Gagiani. If>f'. :Mitru Gana~i. l(j(. Hristu Gana~i. Ilj I. Tiell GaJla.~i.

162. Na~iu Gana~i. 163. ZiSll GilLha. 164. Teodor Simu Geta. 165. Gg. Simu Geta. 166. Triandafil Simu Geta. 167. Mihu Ghiaur. 168. Canatlt Ghioni. 169. Laic GhizlL 170. lotu Ghiza. 171. Zisu Ghizr1. 172. 1. T. Ghiftu- lani. 173. Hristu Giabu-Iani. 174. Gg. Giabu-Iani. 175. Tota Costa Giabn-Iani. 176. Stanut H. Giabu-Iani. 177. Xanb1 Giabu-Iani. 178. Dodu Giabura. 179. lani Giabnru.. 180. Familia Gi<tVliari. 181. Nicu Gioga. 182. Familia Gogin. 183. Zisi Gogu. 184. Anton N. Gordi san Cordi 185. Caeia al Gordi. 186. Na~iu Gordi. 187. Hl'ist.u Gordi. 188. Zisn A.' Gordi. 189. :Mihu G. Gordi. 190. Mfmdzi\.rilHtGmbu-Iani. 191. Zisi 'fasi Griva. 192. Anastasi Zisi Griva. 193. Toli Doda Guda. 194. Topalia Guda san N. GOl'di: 195. Na~iu Guda. 1 196. Mitri Guda. 197. A. ~i Gg. Guda. 198. Tl'odol' Gu~i\l. 199. Tu~ia. GlI~iu. " 200. Gg. A. Gu~iu. 201. Hroni Anghel Hagi. 202. Anghel H. Hagi. , .' 203. lani Hagi.

228

j

204. T. Totll Hagi. 205. nespa lotu Hagi. 206. NiclI Ant. Hagi. 207. A. Haramia.. 208. la.ni Hnrlm sau Ca,rba. 209. Zisu Horiva. 210. Nicli Horiva. 211. n. A. Horivn. 212. Anghrl Horiva. 2m. T. Zigsli Horiva. 214. 1\1if.,:u Horiva. 2lf). eg. Hri~c\J. 2W. l\litri HriS/II. 217. Lion!!11!-Irisli. 218. Iani Hrolli. 21!). Zisi Hroni. 220. l\I1I~U Hroni. 221.. Ilagi Hroni. 222. Jani lamandi. 22?. Familia fannenri. 224. 'J'ra,ndn Iota. 225. A. ~i T. Tot.11. 226. Sicu Iota. 227. Gg. Iota. 228. Na~ill loti. 229. 1\. Ghiza Lala. 230. Fa,milia. Lambri. 231. Familia Lambrini. 232. Familia Langori san Vupi. 233. Familia Lapa. 234. Canata Liniciu. 235. Tozi. Lineu. 236. Iani LiaclI. 237. Ant.oni Lionda. 238. Gg. ~iZisi Litarina sau Litirina. 239. lotu Litarilla. 240. Tegll Literina,. 241. ZiSll Macari. 242. To]i Ma.cltri. 243. Hristu Z. Magiari. 244. Zisli Malamu. 24fJ. l\1itrll Malami.

246. Caterina Z. Ma]amll. 247. Anton l\faJillfll.. 248. Miha, Gg. Maliufa. 249. Tana.se MaJliu. 250. Mallea l\Ianu~ill. 251. Madora l\farina;' 252. Marina. T. 1\Iatin11.. 253. Nicli l\Iasturicu. 254. Gg. Mcmza.. 255. Gg. Ml'rgea. 256. D. Nast.u Mergiu. 257. L D. l\1crgiu. 258. Eamilia. Mila. 250. Gg. l\Iilioni. 260. Doda. Minea.. 261. Nieu l\'ri~ilJ. 262. Anton 1\li~ill. 263. Zisu T. !Ii~iu. 264. Iani Moca. 265. Zisi lIIoca,. 266. Dodu Mo/'ava. 267. 268. 269. 270. 271. 272. 273. 274. 275. 276. 277. 278. 279. 280. 281. 282. 283. 284. 285. 286. 287. Dinn l\IlIrava.., Tanasi Mu/'ava. Na~iu Moli~tl'anu. Mitri 1rluhta.ru. Zisu Muhtaru. A. Gg. :Muli~tea.nn. Manc l\IlIrgea.. lani 1\Iurgiu. Mitri Nacu. Gg. Nann. Stcl'ghiu Nica. Zisu Nicoli. Na.sh\ I. Nicu. Ant. Nihtopati. Ant. Nina. A. Gg. Hr. Pali. Familia Palmichi. Familia. Paltari. Ma.ne Panaioti. l\Ianc Nicn Panaioti. l\largarit Pandu.

229

1
288. Dimu Arghir Pan deli. 28H. l\iihu Ant. Pandeli. 2SH his. Hita Panurli. 2nO.~, l\largnrit Dimll Pa)1(l!.Ii. 29]. Pa,J)(lu Pandicli. 292. Dilllu Pandu. 293. A. ~i L Pandu. 294. lotu Pandu. 296. Zisi H. Pantu. 2DI5.. icoht H. Pttnt.u. N 297. Pa-ntu Zisi Pantll. 298. Alexi Pctnn. 2\JH.l\Iargari t Pan II. gOO.l\la,nea Papitu. HOL Gg. Hr. Papa-Gg. 302. loti Papa-Gg. :30n. Antoni Papa-Gg. 304. D. Papa-lani. 305, Gg. A. Papa-Nica. 30G. 'l'eouor Papa-Nica. 307. Papa-Sterghiu. :108. Zisli Papatu. aOD. Parpodi. 310. Totu Pascali. :nL Sterghin G. Pashct. 312. Na~ill Pavlll. ;1I:J, T. ~i l\1itri P3.\'lu. :314. Nieu Pavlu. 3111.Sterghil1 Pesell. 3W. Zisi Pescn. :\17. Gg. Picn. :HS. . lotu Pila sall Pilu. 319. Mihn PinN~. 320. Gg. ~i 1\1ihu Pipi. 321. Alcxi Pipi. 822. Nieu Pipi. :32.1.Cu]u~ill Pipi. :124. Familia Pirli. ~)26. Familia Pi~('tI,. B2G. Ant. Plato-Sasi. 32,.' lotu Poala. 32Q. Dini PoaJa.. 329. 330. 331. 332. 333. 334. 335. 336. 337. Mihu Poa-Ia. Familia Ponm. Ni('.\\ Pl'imichil'i san N[I,~inProto-pltpa. MII~iu HaftU. Adam J. Raftll. Tanasi 1. HaHn. TaJla~i Gu~iu Haftu. Trandafil Haftn.

Zicu.

338. lani A. Ra.gagill. 339. Alexi Rasa. 340. Hristu Rasa. 341. lotu H.~tsa. 342. Dnmba Rasa. 343. Nicu ~i Mihu Rasa. 344. Anton Racea. 345. Rit.1I H.esta, Hiona. 346. Sisti Riga. 347. Riti Rim. 348. Nicn Gg. Roiea. 34H. Angheli Ro~il1. 350. Gg. Ho~iu. 351. I. ~i Hristu Ho~il1. 352. Nicu Ro~iu. 353. Costa Ro~ill. 354. Papa-Sa,ehelari. 355. Adam ~afarica.. 3an. Nica ~i Ant. ~<tfarica. 357. Hristtl Nica ~afurica. 358. To]i 9alttrica. 350. Toto Sa,hroni. 360. ZislI Sahroni. 361. lotu Sarka. 36~L Tin11 Mane Sarli-a 363. Gg. C. Sairea. 364. Manu SitJ"uca. BGf).l\litri S(~odm. 366. TjlIlin Bcodm. 367. Nien ~;cllrt.u. 368. Mane D. 9clII'tU. 369. Alexi Sdeca. 370. Mane Sdeca.

.,

'.

230

j

371. Nieu Sdombu. 372. Va.sili Sdomba. 37.3. 1\1i $iogiu. ha, 374. Puliu $ioUla 375. NiclI 9iomu. 376. Bulu~iu $ionm. 377. Hr. Cara.-Nieu Spanu. 378. Iu.ni C. Nicu Spanu.
37f1. Pa}J1i,-St.crghi lJ.

380. Gg. $u bl1l'ina. 38.1. Stmua T. $u burina. 382. T. Men1Za $u burina. 383. Familia Sugaru. 384. Gg. Sulia. 385. Teodor MUIU Suliu. 386. Giamihu Suliu. 387. Gg. Suliu. 1388.Doda SuJiu. 389. Nieu Tabaehi. 390. l\IiJllI Gogu Tabachi. 1391.Familia Ta,ciu. 392. Gg. Tafa. 393. Dabu Tafa,. 394. CUca Ta.li. 395. Gg. Thanu. 396. :Moli~tcanu Thanu. 397. l:lristu 1'hemuieu. 398. Costa Teodosi. 399. Dimu Tcodosi. 400. Nicu !fimbfi. 401. Antoni Timb1i.. 402. l\iargarit '+'imba.. 403. Gg. ~i V. Titi-Papa. 40<1. nt. Todoriciu. A 40f). Gg. A. Topali. 406. Vasili Topali.

407. Papa-Ia,ni Topali. 407 bis. Na.~iu Topa.li. 408. Panda,zi TopaJi. 409. Sill1u Toporatii. 410. Mane Toporiiti'i.. 411. Pantu TrandafiL. 4.12. l\Iitri Trandi. 413. Bulu~iu Trantu. 414. (N)Gorvi Trigoni. 415. Hr. Tringa Bu~ilL 416. Hroni Tripsa. 417. Miha Turcaciu. 418. Hroni Hristu Turcalexi. 419. Gg. Urcaclie. 420. Gg. ~i Na~ju Va.~t1L 421. Niru 'ldeu. 422. Zisi Veleu. 423. Tanasi Vcncti. 424. Caterina A. Veru~i. 425. Gg. Veru~i. 426. Anton Viciu. 427. Gg. Viciu. 428. Hristu 'lova. 429. 430. 431. 432. 433. 434. 435. 436. 437. 438. 439. 440. 441. Iani Vllrgaru. Nicu Zahari. Hristu Zahari. Triandafil Zamani. Mitroporftt~1.Zeta. Tanasi Zicu. Nasi ~i Gg. Zicu. Nicu Primichiri Zicu. Dodu Zioto (=Jiotu). Sirna Ziotu (=Jiotn). Nasti P;tpa-Zisli. Familia Ziteca.. 1'co<loI'Tanasi Zotu.

Nume de c:iUeva}1ozi{iuni din Laca. b. A Bendi. 1. A i\steaza. (= la.Asteaz1i.). 2. » Ba.!teni. 6. I) Bistrita. B. » Ba.rec. 7. La Bmzi. 4. ,) Batl1r1l1J.. 8. A (= ]a) Valell, Cantea.

231

\-1. A Capite. to. In Catalmo. I(. 1\ Cllru~iu. I~. La cheatr(], de la. Crtrll~j . u

50. A

Lacu.

51. )} Lacu~i()are. 52. I} Lai~te.
;jH. )} LaW.

I;;. )} l'heatr:\' albii.. I-i. J&. Ili. 17. J 0. 1\1.
~:O.

,) » » ,) » In
I)

cheatra ro~ie. cheatra gltHi t= npagra). cheatra luualici (= a lunci). chinln( =ht pinul)aICapitan. CirP9iu. Ciucft (= viirful l11unt.clui).

54. 5f>. 56. 57.

I) ') I) La

Lcagan. Livadzi. Lunca. l\foa.ra al Mavru.

58. I} l\forfa (muntp). 5n. » Matu ro~iu. 60. A l\fuzalu 8au a .MuzaHi. 61. )} Oltea. (loc de vii).

" Ciuca ro~ic.
Couru.
Contu. Cornu. Crnhotu.

~~ . 1

62. In Padea-Mare(in~esul eel mare)r
63. 64. 61). 66. La Pajota (munt!'). )} Papingu (mun te). » .PMidzata (= botczata). )} Pistret (riu cu apa licari-J toare) Hau Bistret ~i Bistritai 67. La Pitrumba.
»
I}

n. La 2:; .)} 24. A 26. » 26. La. 27. " 28. ,} 2U. ,)

Cuco~iu(= la nue).
Cucuruz. Culaeu. Cnlbuciar (mul1te). Cunuu tl1lunte).

68. 69. 71.
72. 73. 74. 75. 76. 77.

Plin (munt.c). Pu!iana.
Ha.~elmi (loe).

;;0. :31.

)}

Zerzila.
:MoaraDiriu.

70. »
»

')

(Valea) Schevit.
SClJ,rpet. geUitura (= ~eaua muntelui)' Sirct (Ioc.). 90pot. Stana. SUi.vilini.

a2:)/ Flambura (munte). 3;L ,} Frangu (Joe). ~H A Gltrbunili1..
p'[j. I} GfHglu'elu.

~;tj. In dzeana (za.rca dealului). ;)(. Lit dzeana ~opot. 3;3. » Ciuma(= Varful)al Ghioni.

)} In La )} A )}

39.

)}

Giugalu (munte).

78. )} Stcrpu. 79. )} Tavari. 80. 81. 82. 83. )} )} La A
)}

40. In Gresca (loe). 41. A Guuinova.

42.

I}

Gugeaea sau Cugeaca.

4:3. Lit Gur[t (= H. .'} Uunari. 4;). ,} Gurguzi.
41). I} Vuloaga.

izvor). (= vlUiee erboasa).

Tipuric. Trivai (== trei vhi). 'foae[t (rnunte). Valea mare.

84.

Valtu (= stufftric).
Vinita.

85. I} Vidra. 86. LIt Fantana

al Barba. 4(. La Haivadzi. 48. » Harbft. 4\!. '/ Hersu. 232

87. 88. 89.

)} )}

Vuloaga, (= vale ierboasrl):

VlIli~asa(= vali~oara).
. ~

(Cheatra) Vulpiliei. 90. ~Zimbilol.Lnca( =Zimbiloadi,loc}'
)}

Cateva c'Uv£nte romal1c?ti din 1. galu
.

Lac;i

=

J1egru.

2. giiIaiu, de undo la'iu = negru, de unde gii.liiitu = negricios,negru de tot.

3. a Iai gale! = mai sarmaneI 4. Iatu = tata. 5. lata = mama.

LISTA Nr. 48
Caleva nume #
pronume

de locuitor£ din Labani{a.

1. ThoJllu Anastasi. 2. Stcrghiu Cfitu. 3. Gu~iu Curiti. 4. Ianula Giufa. 5. Gg. Giufn.

6. 7. 8. 9. 10.

Ianula ~Ii~iaca. Gula .Mi?iaca. G. ~i T. NiaJ1ia. l\Iitri $a,rarica. Ianula ~afarica.

LIST A NT. 48 (bis). Numele ~i pronumele locuitorilol din Paliohori (colonie din Lacii. N Vezi lista precedentii. r. 47) 1. Gg. Adamu. 23. Dodu Primichiri. 12. Teodol" Drisgu. 13. Tasi Exarhu. 2. Gg. Andoni~i. 24. Ciufi Papa-Sterghiu. 3. Adam Arhondn. 14. Starnu Giohu. 25. Tegu Pa.pa-Sterghiu. 4. Gg. Bucn. 26. Andoni Nicu Tasi 15. Zisi Milm Gogu. 5. Dodu Buea. 16. Do<lu I-I~'riva. 27. Nicola 'fimbii.. G. Dodu Huf8ta. 28. Miruna Tolu. 17. AnagJ\o~tl 'l'asi Iota. 7. Mitu Cada-Mani. 18. Andoni Linicu. 29. Hrist.1I Vani. 8. Nicu Cu§ea Ca3idi. 19. Zisi Nano. 30. Nisu Vani. 9. Iani Coliu. 31. Zota Vastaruha. 20. Mitru Na§iu. 21. lani Peni. 32. Nicola Zisi. 10. Nicu lani Cu~iu. 11. Iani Dodu. 22. LILmbri Fisticu. LIS'I'A Nr. 49. Numele ~i pronumcle locuitorilor din Palioseli 1. 'fegu Auastasati (iam.). 2. - Belri. 3. - Ciilugriciu. 4. Costa Capeti. 5. -- Carafera,ti(ram.). G. -- Carl1;stileanifam.). ( 7. Mitri Gata-l'ill. 8. Gg. Ciallli Nicli. 9. Gima Citiminga). 10. Tasi Ciulechi. 11. Nicola Coll)~i. 12. !ani Crasi. 13. Adam Cufala. 14. Gioga Cut.illa. 16. lani D.1I1i. 17. Dill:1Mihu Dimuleta. 18. - Dimulitati (fam.). 19. Tasi Dod!. 20. Mitrn al Ghepei. 21. Ia.ni Gn,bilia. 22. Anagnosti Garaheri. 23. Sterghill Grigie. 24. St.ilu Laf:Lzani. 25. Iani Lupa. 26. - MaJamiani (fam.). 27. Zisi Marci. 28. Cociu Maw. 29. Tasi Mecio. 30. - Papa-Mlhcalli(fam). 31. .Mihu Mihota. '33. Tegu Milioni. 34. Mitu TapinAiu. 35. Lafaza.ni Nicu. 36. Nicu Niculiciu. :37. Barca Panaioti. 38. Barca Pandazi. 39. Pnliu Pa§i()bi. 40. Mi§iu Petronga. 41. Mitru Pina. 42. Mitru Sdilcheani(fa.m.). 43, Mitru Spiti. 44. Gg. Stafi~ta. 45. - Stamera. 46. Gg. Zerva. 47. Toli Zicu. 48. Cutu Zisi.

16. -

DaY!Lngia~i (fam.). 32. -

Sulia~i(fa.m.). 233

CHEOHGHE VALTINOS

..mo. Oh.eorgheVllltinos, BOI:t,-nvoc; grece~te, InscllIIHmza,eel dela VitltU In pag, r af"I/ e:'te a plaRaa Aearnallii loeuita III mare parte de Ro'm-tin.';(vezi I~~ J24 'rundurile u-1H). Deci Valtinos estc cgal cu FMteanu sau mai bine Blit

I"an u. Ho IiifLlli Ii ZiCNHIV tilteanu, dar lIlai mult dllpr~ porecla de Jlmi lnnintc, i 18('1, G II d a. S spline (VII, pag. 1334) ca porccla Faltinos nu est!.' porccll1 raliiili('i, oi porpe![t IltatrLdin provincia, din care a fost anrmtollil Gheorghe de 1I!11i IIS. Pon'cla sub care I-au ellnoseut Homiinii cste Isc'U. P (J u q IIC S
\'

i j I,.~(II/st. de lit ?'egene'l'., ol. 1, pag. 78, nota 3), vorbind dcspl'e lIJIaI' v IImt01 din ael'a.st[~familie de pc la 1790-1810, care se mllnca loan Iscu zil'P in nota: (c Jean Hyscos, fils de Hyscos Valtinos, mort it.Dounitzas. Son

rils ('II/'(/~~ llornmtJ c,tpitaine par Ali paeha en 1817». Porecla, dar, a familiei Cte a rl!~t 181'11. ceasta. poreela nu-i purtMa deeflt de RO'lIuln';, Iii eititorul poatl} A \('d, it.1a. I\'r. 2Ui, la A?ulre'';Ise'll Bacolit \ii la N r. 182 la. lani Meliu, la oe O1HIlC
:'t' dii..

Uheorghc Valtinos dar a fOl-;t O'Iwln~i dupa iufol'matiuuile R

Cl' avoJtt

I'n), dill satlll f)omni!tt dela Valtu. In accasta familie gasilll mllllt.torii lIIell1b6 imclIlJIa.ti: Coot<~ Iscu Valtiuos, Gaehi Iscu Valtinos, Gheorghe Iscu Valtinos, Ioan

/sell Valtinos, ::iotiri lsc'U Valtinos, Panaioti Iscu Valtinos, 'l'anaslIht

ISC

V;dtiIlOS, Panu 1SI:1£ Valtinos, DilJlll Isc'll Valtinos, Vlasi Isc'U Valtillos, (cr II d a, H, VH, IHtg.:305-1332). Oa,chi, Pam~, Dimu f;i Vlasi sllnt )\llIue rOl1li\.ne~ti. /itch-i cstc prescurtare (
dill

UIworgachi; iM Vlasi cste din Blajiu sau Blas'iu. Gheorghe Isc1£ Val t inns ;~l'e doi lIcpoti, pc Oachi de lIIai sns ~i pe nnul Cara-Costa 'l'n/.§i'ru'i.G lI (

d a S', VII, pa,g. 321, jos de tot ~i pag. 322 randurile 1-3; pag. 1324jos ~ ;}~i) ,'\,\s). '1'r'u.~ini'i illsenl!leaza. /n1nghic de par de capra. Guda.sseric D.POO'L

l'h'lIizi\nd pc T?"u§inii. Din hiograria Illi Gudas desprc Valtincni (G u d a s VII, p;l,g. 305~332) amull ea multi din ei servira ca secretari ~i ca oamen de Ilicredel'o ai lui; Ali pa~a, satmpul EpiruIui, iar altii Ilima 0 parte inscmnat~ ill t'ev()lutillllc;t grraea, lI13,j eu seama Gheorghe IS/'ll Valt.inos se distins in nH~i mult.o luptc ~i in special la, asedilll dela Misolonghi, eu toMe C11 p

a.tultci pm III vi\.rsta inaintata, (T r i cup i s, III, pag. 314 ~i aiurea).
sal(l Iii Costa

Tanil>

Valt-inosscrvira ca, comalldall~i ~i sub Caraiscachi (Xp:~o.
,tVeau capitanatul

l~u~6.vnoc;,pag. 279 ~i aiurea). [nainte de revolutillnea greaea Valtincnii J'aL!u .IP ass 0 v, lmg. 45, eft.nd. XLIX).

lor Ii

CilPI'I'AN Vl\RSAMl
:381. Ciipitan

('m origimtr
1111/111':1 (hma

VarSa?/l.1:, dllpa, illforma~iunile cc avcm din rata loeulul, din eOH1una roma.neasca dela Pind numita San-lvlarina 9i S

al Va1'sanl'i. I a fost impll~cat intr'o lupta ell o~tirile IlliA E
234

p,1'~11 sid,l'iJ.pulEpirului. In Pas S 0 v J,ag. 3!J, cfmt. ex <t.) so gasc~tc UD diu(ecc1 grccI'Sc de ciuci versuri, in care se ziee ill traducrl'e: « Trei plataui, loti trci in ~ir unul ul1pl1. nltnl, ~i un platall cc umbra drasa arc? de ranlllrile lui sabii sunt. sp,lnzuratc, il~rildacil1tl.lui pu~ti sunt rltZamate, ~i sub eI Varlami zace (intins) '), Cantecul se c1intrt ~i a,sti'Lzin Pind, du ill loc de Vari lami este Varsami, Pas 8 0 v, da.nd in colcctinnea sa. la pag. 88, eant. ex. undorste vorlm de 1111alugar Varia.1//., c luat prizollicr de arnmtofid Eftilllic Blahava., Ulle illlcdiat dupa accst oa,nt.('c,la pag. 8!J, canteenl lui Varsami, p ~icrezind ca cst.e vorba tot de ('aillga.nd Varlam, illtituleaza tot Bcx.pMI1-"I)c; qantccul lui Varsami, ceca. ce nil estc exact. Capita.n(limit Va.rsa?m: fost Roman. a
FHATU VLA.HOPOL

282.Fm(ti Vltd/.OfJol erau trei frati lInlllitiAle:fisan Alexachi,Costa, ~iMitrn (XoccrLC:Yf'l)c;, 117, cant. 42). Din Pas SOY (pag. H2, call t. CXV), se vede pag. eiL Alcxi era. in Winl nascnt, Cost.1 al dni lea ~i Cl'I IImi rnic era l\Iitru. Pas s 0 v,
in ca,ntecill eilnt lIIai SIts ~i 'Apcx.ocxv"!"L'Ir,c; (Xpov. TYj::; 'IIm:lpou. vol. T. }Jag. 285.nota. (y)) 8criu Bhao1rouj\o::; In lot £II' BAcx.x.61roU/\O<;,acc,t din UJ'llIa, ~i Ilutor 8]H!J1ela lIotn tip mai sus: (' Vlasopoh. trei frati, fii ai lui Vlnsi dill Tt'sltlia; XMLC:Yr"l)C; insu., G u d It S (V 11[, }Jag. 262), F i I i 111 n (lII, :32U, 0 342). T r i ell pis (In, 382; IV, 120) 9i Per c v 0 S (' A1r0fLVwov<:UI1-cx.Tcx. 7tuAS:I1-Lx'OC, II, png. 7) scriu BAO:ZO~fOUAOC;, vol. at.liclL Vlalwpulol> 1). Cel nl11iinsemnat di utre a.Cl'~ti trei rm~i it fost Alcxi. EI impreunil eu [ralii s11ierau (1.rl1l11,toli plasa Vlohos dill .I£tolia oocidcntala, (F i I i I!I 0 II, III, in pag. 329), ~i l11aI'5.0 parte importanta in reYolu~iunea gl'eaca dcla. 1821, Alesi ca.geneml ~i Costa ca comandant. de trupc mai }Julin nllllle.roasc decat 1000 de soldnti (T I' i cup i s, III, }Jag. 382). Alexi Flahopol inainte de rcvohl~iunra greaca, sCl'vi ca ofitor In armata rnglczi't din iwmlple Ioniane i'mpreunll. en armatolii din Pcloponez Teodor Golocot?'oni i nepotij sa,i Plii.putlt ~i Nl:cMta. 8tamatel, supranumit ~ Turcofagul, ~i eu An(l.gnostarn ('l' I' i cup i s, TV, pag. 120), ?i de accea Alexi Vlahopol invaFL ~i limha cnglcza (If i I i mOll, HI, pa.g, 342 sus). Alexi Ylahopol lnil pa.rte la <LscdiuIdela l\1isoloJighi :.-;ila {'roi~l, c~irc de (Lcolo, a,poi a. 11Ipta.t Jflnga AtrHa sub Cllmiscachi ~i se distinse ?i la multc alte lupte, prcelllll ~i frate]osail Costa,,. iar despre M'itru in rcvo1utiunea greaca 1111e lIlentioncazii, s dt.cifll IIcis dn Turd pc 111. 1811, CIIII1yom ycdea mai let vale. Fra.t.ilor VI11hopoliIi se mell IIn efiutec popular daUI.t de/a 1811. (P 1L S 0 v, pa.g. 92, C[LJlt. S CXV) ~i rcprodus in parte ~i de XG(GL(~TI)C; Xpa,g. 117, cant. 42). In can tee sc spune ca, pc ciind eci t.rei fra.ti m11ncau ~i beau, Ie veni vestca ea Tureii )uara. sclavi doi fi i ai Iui Alrxi, pc mil ma. Illi Costa care era ~i a lui Alexc,

----.--

I) ~i ei ~e isc~,J(,a.llB),IXX6r.OUAOC; '1' r i c:up j s, Ill, (ve~i 235

pag. 382 SllS).

1
"I liom sau /oglJdnica, dupa. XocO'tWT'ljC;, celui mai mic Vlahopol, adicll. it /ui ~ al

IHitru. Pan a si'i,puna ~eaua Costa, sa puie fraul Alexi, mieul Vlahopol eel vrednie so gasi sUg po ~ea. II sfatue~te Costa, il sfatue~te Alexi: «dadi. sunt 0 fuic, ucide-i: ehiar ~i doua mii dad\' ar fi i iar dadi. sunt trei patm mii, intoaryJ-te ~i ne spune. Micul Vlahopol se duel', numara, numara pe 'l'urei, vedo. ca sunt nonumarati ~i ca sunt noua mii. Sa se intoarca ina.poi, ii osto ru~ine; ,it mearga inainte, se tome. I~i face cruce, cere srt-i 1tjute binecuvantarea lIIamci sale, a tatalui sau ~i a fratplui sau celui mai marc, ~i nrtVale~tein Turci. La intra-rea in Turci desehise drumuri, la ie~ire carare, iar la intoar. cere fiU mai avca a1ti Srt taie. .fnsa Ill.intoarccre il pandira doi Turci frati ~i-l uciscra, arunciindu-i doi glonti etc.» Astfel muri Mitm Vlahopol, dupa eantccul popular ~i aceasta estc cauza pentru care nu-l vedem ~i pe eI in revoltl punea grcadi. CAPITAN GHEORGACHl 283. Capitan Gheorgachi. Vezi la. Vlaho-Gheorgachila Nr. 175 ~i Nr. 203. NICOLA GRIJIOTI

'

284. NicolCL Grijioti n'a fost armatol, ci un bogat Homan oier dbl muntii:, insulei Eubea (Negroponte), care faeea comert cu vite, vanzandu-Ie mai cu,:, geama la porturile din Asia Minora, unde pe Ill. munti avea ~i a.lte turme. ," 'I' r i cup i s (I, pag. 219) spune: «Nicolos Grijioti din Eubea, care traia in Asia, oeupiindu-sc cu vieata pastoraH'i.I). F i 1i m 0 n (III, pag. 377 jos ~i378 litis), ,'orbind de revohl~iunea din Eubea zice: « La aceastrt opOCrt\"Cuidin tonia., casa lupte ~i 01 peutru patria sa, Nicolae Grijioti, puindlH,e sub An-.. ghPii (GovgMna) ca soldat. Omul acesl;<ta fost condus de providenta dum-~. }\!'zpeaSClta. lupta, fiindea era predestinat sa ia in vii tor comanda supremi'l.~ l iI. armelor insulci ~i sa so distinga prin multe vitejii pana la sfar~it n. Nicola,;. Oriiio# t'ste unul din eroii eei mai insemnati in rcvolu~iuuca greaca ~i isto-:; rii!!- revolutiunii grcce~ti sunt pline de vitejiile lui. t, Sa vedem acuma origin11. H 11h n (Albanesische Stud'ien, pag. 33, la nota; (2). vorbind desprc numele Me:yaA"fJ AOCX[OC Tesaliei, spune: 7j Me;y&ii'1;i B dat BAO'.X.[OC, Bcnennung. welche sich fUr einen Theil der Ostktistl' des nordeine liehen EubrJas \VO sich jctzt noeh, ebenso wie sildlich yom Berge Delphi}, (il[pcpoc;), cine gllte Anzahl wlachischer Dtirfer findet - bis auf den heu-' ligen Ta.g crlmltot hat I). ~tim ~i din informatiuni personale ca in Euhea.i, ~\tnt foarte IIlIlltiRomani, ducand vieata celor dela Pind. Grijiot1: dar eraj din Romanii din Eubea. : :\Tn mele Orij£oti cstc nn patronimic a lui Grigea sau Griiea, iar Grigea! 8""1Grijeu este d<'la 0 porec.la arigu, Grija, care illsenmeaza ccva marc ~i1 Irc ca 0 stancii 1), cum s'ar zice in Romania maninii, miltiihala daca s'ar adaugi;

t

.

'1Ai",," a"""rigi.. M o ,,"toi""';:;6.

j

~i tib-ia. Grigea, grijea s'a. facut din grigll, griga, ca, ~i Hristea din Bristu, Costea din Costa, etc, Grijioti da,r msemneaza: tiullui Grigea sau Grijea, (vezi porecJa Gl'ije Ia pa,g. 88, Nr. 85; idem la pag. 6 Nicola,e Grijia, dat in limb;], latina. de un venetian in forma NicoIallm Gl'iza,). Ca Gn;jioti i~i datore~tc (~i cl~icci din familia sa) poreda corlJolenf,ei i tiil'iei sale se probcaza ~i din IInna,9 toarelc versuri din poema, Toupxo{Lixo<; 'EAAcY.<;, paet.ului Alexandru 9utu: a
'0 KpLE~(~'t""I)C;, 5a'w; {J.EY<XA'Y)V " Apx'rov, Etc; 't"~v ~OlO"lALaa!Xv 't"WV ~OUV(;)V, XOl)\X[V'l)v 0>: \rt"Qu &yJd:/\'l)v

"EITVL~EV E't"L ITCf.La£OV('::!v I). AdieU.:

«Grijioti, care inea copil fiind, sdrobi in hratcJc snlc de (I,r1l,m[t

o mare ursoaica, rcgina a.ll1untilor I).
Grceii ~criitori Jle~tiind insemnarc(I. ~i derivatia, nUll1clui Gn;jiofi I-au reprodus ill urmatoa.reJc forme:
I{pL;;:~C:H <;
"I)

J }
{

y, K OLE<"WTY)<;

.

deja, KpLE~W't""l)C; adausa pentru metrn. este (Ii' i Ii m 0 n, III, pag. 377; ~i el n. luat forma llU-

(A I. 9 u t u, (Toupx.o{L<XXoc; 'I~AMc;, pag. 14) litera, melm dela poetul AI. 9utU).

e:

.

Kpt~L<~'t""I)C; {(Xp. Bu~&v'noc;,pag. 117, 124, 125 ~i aiurca.). rpt~WTfJC; {(P ere va 5, ,AITo{Lv. 1tOAE{L. II, pag. 57). voJ. Din toMe formcle de mai sus aceca care se apropie mai mult de fOrllw,
romaneasea cste rpt~W't""I)c; ~i Kpt~tw't"'fjc;. Poetul ' AXtAAE:UC; TIo>:pcXaX"I)C;, a.re c

ea,Roman, r;;tiecum so pronuntii, aceastii, porecHi.pur romaneasca r;;i crie pres t,lItindcnia?a. casa. se reproduca sunet.uI g dela inceput. AsHel el scric r;Wfj~\(oTfJ<; ea.ro cste Gr£jioti (vezi ' AXtAMwc; TIOlp&'J,(OU,TIOL~{LOl't"iX, 't6{Lo<;
~e:{m:poc;, ZV.A6'hvOltC;,1881, pag. 41, versnl 5) ~i poet.ul fIOlpaax'fjC;~i-a.(hH:e aminte de sensu I pareclei Grijioti ~i-I cali fica pe crou la. versul citato mai sus prin epitetul: 't"ev 1tUPYw't"o rXp'fj~tw't"'fJ" adica pe Gl'ij1:oti eel nalt ?i tare ca, 1111 turn 1).
-----I) (I): Apxda TIj~ 'EAA. 7taALyt\loo(a~. £V 'AOi)\IaL1;, 1857 ~i 1862, ill 2 Hllume, cetim nnmele Ini Oriiia/l: seris preenm nnncaza: Vol. II, )lag. 411, N. rpLtt:WT7j~. Vol. I, pag. 46, KpLt:W't"l)1; Vol. iI, pag. 4, N. KPL1:WTOU, Vol. 11, pag. 14, KpLt:W't"l)\I Vol. n, pa.g. 28, N. KpL~WT'I) Vul. n, }mg. 289, N. rpLW't"I)~ Vol. I r, pag. 158, N. rXpLt:LW't'"I)\I Vol. n, pug. 150, rxpLl;w'n')\I Vol. II, pag. 565, N. r)(pL~LWnl\l Vol. I, pag. 573 eorecteaza. antorul ~i serie r)(P'IJ~LW't"I)C;, arlica Orilia/?:. Noi el'cdem C~,eeea ec a fiiclIt sii. He a,]tereze a.cest IInme a fost ~i fa,pt.nl eii a e:\"I~t<1t, j IUJ nu.l'o(;<).j'C lb;).De~ iuscUJ-u;j,t din iMU];~ Idnl. lIulUit Kpt'l"~}jc;. ~ A 237

.

Capitan l\iicola Grijioti dar a fust lloma.n.Deiipre fap trio lui wj Ijtare

vorbilll

(j,iun'a pc larg, prccullJ ~i despre faptele tut.uror capitanilor ]{olfliini, caci ;1,i~~j, aecast.a carte, cautam Illai mulL Srt dnmonstrilm romanitaten lor, ea 1]1 Homanii, cand eitesc istoriile revolutiunei zisc grrce;;ti, sa, 9tic e1tau fost Ro1I!iinitoti croii, pc cari Grecii i-au treeut ca Greci. Porecla Griqu se afla ~i In Homa:nia,. Cu ocaziunea acest.ei porccle dam Usia, NT. 50 de un extract de numc de !amUi/: din Homiinia. Aceste l1unw
sun I, cxttase dill Arhiva iston:ca a Romanie1:, rerlaetata de ilustrul ~i mult in va,tatHI mell al1lic D. B. Petriceicu Hasdeu, Buc\lfe~ti 1865 18G7, in trci tOllluri. La fin care nUl1lc dam vo]umu], pag. ~i coloana. Aei este ]ocul sa SpUIlCI1lca posedam 0 bogata colectiunc de nume proprii romiinc~ti, cxtrase din nihti romane;;ti din Romania, ~i 0 nIta de nume cu]pse deja, sate din mai multo distrietc din Homania. Posed am pc ]anga aeestea un mare llUmar de asemenClt numc ~i deja Romi.\.ni din Tra.nsilva.nia ~i din Banat. Publicarea lor va adllec multi\. ]umina asupra originci Romiinilor, atilt color de dincoace. ciit ~i edor de dincolo de Dunare. Se VOl' publica ~i ele la loeul respcctiv. LIST1\. Nr. 50. Extract de nume de familii roma.ne~ti din Arhiva istoricf~ a Homaniei redactat.fL de D. B. P. Uasdeu, 1865-(i7, Bucurc~~i
Albota, I, 83, 1. Andreica., r, 119, II. Atoe, I, 81, L Avere~ti (sat). I, 5. Bacau (dist,rid), IlL 14, II. G. Bilico, J, 142, I. . 7. B,tlea, I, 74. 1. 8. BfLleeanu, I. 113, II. H. BtLJita, J, 81, II. 10. Barnu~i\l, I, 1313, I. 11. B()~otii, I, 106, ll, nota. .12. Hejan, III, 201, II. 13. Heleant.ll (sat), 1,50, L 14. Belotii, I, 98. I. 10. Benga, I, 50, II. If). Berindeiu, J, 5. 17. Berlici, I, 5. 1S. Bielo~L I, 5. W. Bizilii, 1, 123, II. 20. Bobrit', I II, 203, JI. 21. Bocioc, II I, 80. 22. Bodea. I. 155, U. 23. Bodeiu, I, 119, I. 24. Boga. I, 19, co!. I I. 25. Bogu~L I, 123, I I. 1. 2. 3. 4. 5.

213.Boice, I. 7. 27. Boie (s, .t) I, !J7, 1. a 28. Bolea, I. 126, I. 29. Bonca, I, 134, I. 30. Borcea, I, 37, II. 31. Borila, 1. 110, I. 32. Borlcauu, III, 2]8, II. 33. Braia, !, 103, 11. 34. Hriiicseu, II, 175, II. ;15. Brat, I, 50, 1L 3G. Bucim, I, 1Hi, I. 37. Buhtea, II, 17[), II. 38. Buiul, I. !!7, I. 39. Bulmeaz, I, 67, L 40. Bunghea., I, 12:3, II. 41. Burdnl, I, 75, 1. 42. Burla, I. 33, L 43. Caipo, J, 103, II. 44. Ciilni~ill, I, 28, II. 4[J. Calota, I. 14i!, 1. 46. CandelL, I, 115, 1. 47. Ciindeseu, I, 111, I. 48. Ciipotesell, I, 111. II. 49. Cazan, I, 142, II. 50. Ceucu~, I, 37, II. 51. Chiaia.ni(sat), 1,49, II. 52. Chieera, I, parkJI,20,1. 238

53. Chighed, 1, 83, IJ. 54. Chin(I<~,I, 175, II. I 55. Chide, I, 137,I. 56. Ciubiu, UI, 13,II. 57. Ciurla. I, 122, II. 58. Cocol, I, 1<14,I. fiB. COCIIZ, , 57, 1. I HO.Coica, I, 142, IJ. 61. Coico, I, 74, I. 132.Cojan, I, 121, U. G3. Colnn, I, 83, II. 64. COIJl~rid, I, 5. 65. Condrea., I, 29, H. 66. Condnmt, III, 269, II. 137.Oontfi~i, UI, 237. 138.Contescu, I, 36, II. 69. Oorla.te~eu,III, 199,II 70. Corlat, I, 7. 71. CorplLcill, I, 127, n. 72. Coste, J, 119, II. 73. Costin, I lJ, 80. 74. Cotae, I, 57, 1. 75. CraciUiLII,I, 111, II. 7G. Cnl.cau, I, 29, I. 77. Cracea, 1. 29, II. 78. Cra~ne~i, L 35, I. 79. Gre~lI, I, 103, II.

80. Crist,ea, I. 5. 127. Grnma, Ill, 215. S1. Cubcici, I, 122, I, 1r. 128. Grigii, lIl, HIS, 11. 82. Cupciei, I, 122, I, II. 129. Grillcii, I, 132, II. 83. Curehcia, J, 121, II. 130. Grozer., I, 76, II. 84. Curet.aunl,III, 266, 11. 1131. Gudici, J. 76, 1. 85. GuIba,I, part. II, 21, J 132. Haciuga. 1, 28, II. '86.Diiniiu, I, 144. l. 133. ITiijclcli. I. 03. 11. 87. Dauciul, I. 7. 134. Hilat, I, 57, I. 88. Daml\ncu~i, J, IHJ, 1. 135. llirguta. I, 37, II. 89. Diimiicu~iu,II, 175, II 136. Bodco, I, ] 21, ] I. 90. Dicului. I, 40. I. 137. Honau, I. 85, II. 91. Dillga, III, 202, I I. 138. Horn, 1, n, 1. 92. Dobrll, I, 114, I I. 139. JIrincea. ], 11H, 11. 93. DOllloncu~i,I, 121, II. ]40. Burn, 1, 133, II. 94. Dorohoiu (distr.), III, 141. Iachell1enco, III, 14, 11. 275, 11. 95. Dragan, III, 209, 11. 142. lacs a, I. 5. p6. Dragee. 1. 83, II. U3. ]acu~i, 1, 122, 11. .97. Drughea Vlahiot.ul, 144. lanii~i, I, 110. I. IIT, J83. 145. Ilia, I, 5. 98. DrngoJl1ir, I, 7. 146. Iordachi. I. lOG, 11. 99. Drago~i, III, 26. II I. 147. Jille~ti (sat,). I. ii. . 100.Dra{;ut[t, ]. 86, II. HI). .Iuban, I, 86, II. 101.])rag~anll, J, 83, I. 14!1. .lumMatc. ], f). 102.Dufllmall, I. 80, 1I. 150. Jllrie, I. 1. . .103.Duma, I, 5. 151. Jurja., I, 81, 1. ~04.DUIlIlI, II, 175, II. Jfi2. Laloe. II I. ] 83. 105.]<'[tlciu (dist,r.), Ill, 153. Latcl!' 111. 5, II. 14, II. 154. Laur. JIJ, HI!), ]1. :106. elen, 1. 133, II. F 155. Lazea, I I. 175, ] 1. :107. etuI, I, 42, II. F 156. Lehaciu (sat), 111,
108. l<'oca.,111, 199, I J. 2013. ] J. 167. Leul. I, 67. I. 158. Lolca, I, 76, 1. 159. Malll'rina, I. In, cuI. 11 160. Ma.ndea, I, 40, I. 161. Mandru. 1, 5. 162. Manta, I, G9, 1. 1GB. Manea, ], 103, II. 164, Ma.ru~ca, I, 28, I I. 1G5. Mati('~i, I, 83, L
1GG. M.edeleann, 1. 1.11, 11.

175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186. 187. J88. IS!!. 190. 191. 192. 1U3. 1!14. 1!15. 196. 197. 198. 199. 200. 201. 202. 203. 204. 20r). 20G. 207. 208. 20U. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217. 218. 219. 220.

107.Foru, I, 6. :110.Friitiman, III, 266, H. o m. Galnta, I, 78, I. f 112. Galea, 1. 97. II. > . ..

t m. Galll'ii.I. 103, II. i .U4.Ghellga.,I, 33, I.
.115. Ghcnghea,

11 I, 211, I I.

, ,U6.Gherman. ], .l2, ] r. . 117.Ghidea, 1, 19, co!. II. 118.Giugill, I. 6. ~19.Gligit, I. 111, 1. J20. Goin. I. UJ4, II. 121. Gniann, II. 175. II. .122.GO/Ifill, 1. Ill, 11 123.Gole, J. 121. II. 124.Gontea, I. 40, II. 125.GosteanII, I. 9&, I. ~26.Gotcii, I, 76, I.

167. 'I-Ienco. III, 275, II. 168. Mielc, I. 85, 11. 1G!J. Mierla., 111, 265, II. 170. Miltnea, f, 3!), I. 171. Mihocu, I. 57, I. 172. i\-lihuta.. I, 30, 1. 173. MilOn, Ill, SO. 174. Mogaldl'a., I, 47. I.

Moghilii, lIl, Z02. II. Mogo~in, I, 142. II. Moico, 1. 103, II. Mot.oc, I. 12\1, 1. Movilii, III, 45, II. Muntea. 1. 123, 1. Mu~.~t. III. 5. ]1. Naro(~n (sat), ] 11. 32, ll. Nartca, I, 133, I. Neagotii, ], 119, 1. Nl'rtcacn, ], 123, ] I. Nimant, II, 176, ] I. Oan[t. 1. 75. 1. OaIlea, 1. 28, I I. Ore~i. I. 135. 1. OreslI, I, 113, II. Orl'~t.i (sat). 1. 40. 1. Orheiu (disk), III, 14. 11. Ori~ill, 1. 1n. rol. 1. Pahukea. 111,209, II. Pahulea. 1, ]42. 11. Pii.ill~iu, I. 75. I. Palme~iu, I. 121. II. Pant.llc, JII. 275, II. l'a~co, 1. 123, ] 1. Pn~cu. I, 28. II. Pepelea. I, 47, 1. PJacsa, 1. 111, ] 1. Pl.'p~a. I, 6. Prajescu. III. 74. Plltnn. (.listr.), III. ] 4, IT. Itoman. Ill. 5. II. Hugin. lTJ, 252, 11. Rllsnl, 1. 117. II. SalJancilii, I. (,7. II. Sii.ca~i. II, 175, 11. ~hndrll, 1. 29. II. Sa$ (finl Ini Dra;!n~). TIf, 2G, 11. Rhia!"ea, 11,17(;, II. Seman. I. 86, ] I. Sencn, I. 34. I. Si ma, I, 124, J. Slaciol, ], ]9. co!. ]1. ~oflllt.ca, ], 121, ]1. $opa, L 144. 1. Sorafa, 1. 28, I I.

239

221. .:'itaico, I, 7. 22:!. Staica, I, 7. 22iJ. Stanciul, I, 5. 224. Staver, I, 67, 1. 22h. Tador, 1. 75, I. 22ti. Tagorcca (Rat), 1. 98, II. 22'1. Talaba, I, 29, If. 228. 'l'alpft, HI, 74. 22U. Tara~il1, I, 115. 1. 23U. Tiitc~ti (sat), I, 117, 1. 231. Tatu, I, 85, 11. 232. Tatllf. I, 49, 11. :13;\. Tccuci (distr.), II L 14, II.

234. Tcutul, HI, 20D, II. 235. Tihine;t (distr.), III, 14, 11. 236. Tintea, I, 40, I. 237. TismeanIL, I, 6. 238. 'I'odoric, III, 203, II. 239. Tolocieo, I, 87, II. 240. Tope~ti (sat), I, 6. 241. Totru~ia.nu, I, 83, I. 242. Trifan, III, 80. 243. Triu!, I, 97. 1. 244. Tndela (om~), I I, 25 i' 245. 'I'liliteni (sat), I, 55, 1. 241i. Turia. (Rat), I, 103, II.

2.17. Totoy" (dist,r.), Ill,;' H, II. . 248. V.Lnii, I, 123, II. 249. VaSCitll, I, 35, I. 250. Vaseu, I, 42, II. 251. Vasut,"it (f), I, 76, I. . 252, Vat,tglltll, III, 209, II., 253. Verbia (Rat), I, 86, II. 254. Vlaicu), n, 175, II. 255. Vlaseau, 1, 73, II. 'f 2&6. \' uilii. I, 143, II. 257. Vralll:l'anul, II!, 212, I L 258. Zegot,a, I, 103, II. 259. Zimba, I, 143, I.
"

IAN] GUHA 285. la.J1/: ura. Cei cari au cetit istoriilc revolutiunii gree('~ti dela 182t~ G ~i.a.dllea,minte ea armatollll lani Gum figureazli. prntru vitpjiilc sa.)(> alrLturi) ell 1\larcu Botari. Chitu Ciavela., Caraiseachi, Coloeotroni, Odisell Andrutll; VeJ'u~i~i intr'un cuvant intre cci di}ltai eapitani. Heamintim neelor cit.it~ri'~ .1 lupta ('.rlor 127 voinici inchi~i cu Odisen Andrutu la hanul deja Gravia. d~f lfjngu,Termopile, unde Jani Gura se distinse ~i de un de ic~i eel dilltai (G u d as( VIII, 136 ~i 138); Iupta. deia Vasilica, deia Parna.<;,unde lani Gum la 0 vic"~ tori(' spirndida, asemana,ta eu eca,dela BiUtet din Pelol'onez, batu doi Pa~i' ~i k IJimici o~tiriIr, IlIi\.nllu-le J8 stelLguri, doua tunuri, 800 oe eai ~i toate Hilmitiunile de ra.zboi, ~i unde Gura taie atatia. Turd, incat. n durea manil. o ~r..ptami\,)]rt e zilo, ~i apa.rarra eroiea, a Aeropolei debt Atena, c1j,rciapa, d ra,ri datorim eonservarea, a,tator C<'1podopcre pretioa,se ale architecturii allbee, peJltru cMj lani Gura i~i gasi acolo moa.rtt>a.~i I'll ingropat litnga Pa.rtt'non. Istoriile revolntiunii grece~ti slint pline de fapt.ele militare ale lui: I. (~nr(t; dar singuril, apamrea, Acropolci ~j lJIoa,rtra, lui ~i Illgropa,rea lui
.

acolo sunt lIestulc pcntru a-i imorta.JizaJlumele.
'
"

,

Xp'ijcrTO<;; Bu<:civno~,In eartea. sa, citata. de mai mult.e ori In atpast1t sericre, ' ,,. , ' ,J:, ... ,\ Ia pag. 39] ZICe: « ' 0 r Y..oupex<;;'1,0 ~L<;;";"(0)'1U7tO ' 0 !L't)pOU e:';UIJ.VOU!LEV<oJV
'r,pw<uv, adieii., Gura. era llllUI din eroii ciintati de 011101' F i I i In 0JI: ,).

(lV. 'pag. L32), vorhind drspre victoria dria Vasilica, zice: (' Gum <It' atulIci,;
0(' Im('.um dc un rCJluJllc national ». ~a, vcllom acu ma Jlationalitatea, lui la.IIi Gum, did despl'e f:tptelc lui
,

llIilitarr vorbim a,inrea. Am vazut let Nr. 133 ciA. rnmtolul Panwreaa fost a Roman 1). (vozi ~i F i I i m 0 n, III, pag. 420, nota (ex)dela No. 68). F i II ill0n , -") Vezi mlteva nllme rumane~ti proprii dill familia !ui Parm'ren la pag. 32, la. rnijloc,' din 1\('.eaRtii. carte a noastra, (vol. I).
240

llII, pag. 70) lie spune ca I ani Gum era varul lui Panurea, iar Mani,en, un alt armatol, ginerele lui. Prin HTwnre $i lani Gt,ra a fost Roman. Dar ~iporecla Gum lie spunc ca avem a face eu un Romihl. EI era ea~ivaml ~1U P"'Jlurea, Roman far~crot din sa,tele romi\'l1e~tide pc Parnas. F i I i m 0 11 (HI, pag. 420, nota (ex)deia Nr. 68) :~pune expres: KexTYjYETO {; n(XVOUpt~~
EX T(;)V Bt,(XXoX(up(cuv TIj<; 'Ap.cp(cro'y:<;,adica: (IPanurea era originar 111. a,rnas. care sc zice de P popor Salona). Nu incape dar nicio irdoiali1 CIL Iani Gura a, fost. Homal!; ~i cartilc grcce~ti mra, sa, galHleasca, au spus-o, dar ~i toti l{ol1lanii din Turcia ~i Grecia 0 ~tiu. Annele, a,1lI spus-o ~i aiure.t, au fost de totdeauna, reprezentate de ROlllanii dela mun!c, caci sub Turci Butnai ci emu )l1dependcnti ~i avcau voic stL aiblL ciipita.mtte ~i rmnatoli, adica oamcni inarmati, cii.ci dchl, crc~tillii din campii crau lua-te armele. Filimon eu toa-te acestea, dupa. ce yorbi pc larg um:.pro dtejiile armatolilor Far~eroti in victoria dela, Vasilica, un de Iani Gum facu miJ1uni, zice (Ie'i Ii 111 II, rv, pag. 0 132, jos ~i la3 SUs): I' Poate au crczuf; (Turcii) ca Grecia exista in ca,mpii, pe cari ci Ie cii.lcau IJI pieioare, ~i l1U in m.un/i, singura puterc viguroslt pc }lscat a Grecilor ,}.

din satele roma..ltej~tiale Amfisei I), (pr'Jvincie

«Figura fiziclt a ]ui Gura era, din eo") mai rare ale nca1nttl-lti greccsc. Bille jndupat de corp <tcrst bii.rbat, drcpt., alb 111 fata ~i Cll pletele putin hiUair, Jlurtaml JIcap mitri~or~i rotund, fruntc lata, ochi umezi, fata cu t.otul veU scHt~i u mblet solid, <ttragea deja In!ilia yederc atcn tiunea privitorilor. Jrnprcunlt eu toa,to aec~tea se rcunoau L1 HI 0 minte sitn1i.toasa, inimlL bUlla" vigurozitato cxcolonU't, dcccnFt, seriozitate, dreptatc ~i buna chibzuiBtii. in loate. Avu 0 edlwLtillne rustica, dar ill boa citirea ~i po cei invata,ti avancl a marc afabilitatc. Niciodata, IIU vorbca vorhe de pris011, ci c.m un barbat t.otdeaun!Ldo multrt preciziunc ~i tie plJtine vorbc, ~i impunea eelorhLlti cugetarile sale, ~i astfel justifica cftt de mult ma.rc~to pc om fOI'(a, caBd arc de !ovara,~cprudcnta, I). Din toate a,ceste relultii. di Filimon iI face Grec pc Iani Gura,prcoum ~i pc Romanii dohL muntr. Xp'ijcr'roc; u~~vno<; (Ia pag. 390B 391,nota 14) no spune ea lani Gum se nascu in satul Guri[a 1) (rXOUp(T~o:.) de pc la Parnas, ca. in copil1'i.ria sa, ILfost doban ~i ca din adolesccnta sa. Intovata~i pc I'Uda .sa Panurea, care era cleft ~i armatol a.l acPlei Eparchii, iar pc Ilrmascrvi sub OrlisCII Andrutu, ~i distinganllu-se in mai multe lupte, pl'ecllm .Ia. mfisa. (Salona), la Vasilica., la, Gmvin, la J'.IaratoIl, ajuIlse a fi considcrat A dupa moartca lui Tanasc Diacu ell eel ~llai m:teaz armatol al Greciei Orient.nle. Singurul IUCl'lI, ca!'e tntuncca a,urCO\;1 lui la,Ili Gura, l'ste ca eI !as a, sa fie
') Locul IInl!(\ izvort"~tfJ apa Sf! zicl' III }[aecdoromani aUI'll. la flul'U; c,lnd iz\'orul

cswma.imie. se zicf.' lIl/rita. Sat.ul de und,' c:nt lalIi aura se zicel1, i se zice Gurli (vczi ~
'ApXt!a:"I.; 'EAA. 7t(X~.\YY£VE;(),(o:t;, I; pag. 26). Dar ~i ll1untele unde se afla acest sat ' vol. ~iel 5Czice Gu.m din cauzii. unui izvor inSeIllTlfl,t, c se aWi acolo. dupa. inrorrna~illnile cc c
avem

din fa~a locului. 241

1 Udj:wlI Al'dnq,u. sub earl' scrvi ~i pc care staten III IIlfllla sa de;d :;('5pa, (nzi la :'\r. ~()() I1t Odiscu Alldrutu, vezi ~i In Nr. 244 doopl'o ".lsima, 1ii"',I,sta lui lani Gum). !ani Gum ;t\'11 un aghiot::mt tanar numit Balaur (~I7roc/\(l.Oup(7.C;, F ivezi I i /II () 1\. IV, pag. 442, uota d dcht Nr. 131). III lupta dcla Vasilit;t intH' altii .

.~,

:1('dislinocrlt ~j doi arlllatoli din trup,t lui Dima Scalju,

1I1IlIlili IIllUI COllota-

'

taJitiJl Bili ~j celfllaIt ConstaJ1till Ciili1)a (F i I i III 0 n, IV, pag. 128. :\Ir.h"1j~. \ (',.i '!espre IIlIlIlcie Biti la pag. 27 D. 1) 1). Vezi curioziUiti de~pr(' apara.rc;1 ~ Aeropolei din Atena de [ani Gura ~i de nevasta-sa Asirna, ~i de l1Ioartca lui (/Ui'll ~i pc ul'lna ,t Aoimci, ill T I' i Clip i s, (IV, pag. 85, 74, 56. 5n, !i8, 72,'. i.j.: X'p'ijcr,oc;BU~cI.\I,LOC;, 216; G u d a s, VII, pag. 334, 335). Desprc:' pag. rlldl'!l' Jui P~),JIIIl,(.,t i Ia,ni Gura, vezi la. pag. 32 Nr. !); iar dcsprc Pal1urea, ~ ','('z' biografin, lui de G u d ,t s (VIII, pag. 237-2(6). Vezi dcspre Iani Gura:. "i I;., '\ r. 260. "il.i G1tfa. M'U un nepot de frate, (IaI'C se numea la.ni al Gura sa.u AIl!'limn "" poreela I'cproduslt de Grcci priJ1 Moc!J.oup'fjc; T r i cup is, LII, pag. ( :-)t). ,\I II a~, Vnf, pag. 289 jos ~i pag. 400). bni Mamuri, dup5, lIloartca 1\1 Tnlli Gum. I\lft rI asupra sa apamrca Aeropolei dela Atena impreuna CII i '\J.ico1n Onjioti (Xp-I)cr,o:; B\)~6:'moc;, pag. 185-192 ~i lncolo, pag. 218,273
lilitH, {xi.

CAPITAN CARA-GHIOHGU ;"m. Ciil)itan Cara.-Ghiorguera din eomuna l'OlllanCasca Pu/'CCt in Epir, d
~i ,1-[matolla.

Con*,

ora~ ~i plasa

in Epir.

. ApocQ(7.vnvoc;, (Xpov.

T'~; , H m:[pou,~I>

\'01. I. pag. 379, lIota. 2) ni-I da eu numelc: K(Y.pocy~wpyoC; <1)OUPy.~WTI)c;. Ro-, lIlanii it cuuose eu nunwle: Capitan Cara-GhiorlJu di I<'urC(~au F'll)'chil1l-lu'.J s Ca)',I-Uhio)'f/'ll tritind pc 1<1, 1824, eand era revoluti\!IlCa grcaca., it fost Jll'li;~ nistit dp Tnrci ~i tritia in rcbeliune ca ha'ulue. Comuna Purea este romancasciL!
(\':~;:i J[f>'lnoil'e, }Jag. 8, Nr. 6; ~y)!A-.~'t'pLOC; <1>LAL1t1tL8'1)<;,rEWYpOC'P~Y.O'i ...r,~f

'Pou!J.OU\I[(J.c;,t'6!J.oc;(Y.'. Mepoc; [3'. pag. 31). lata cc ziee Pouqul'viJIr,i ' ( Voyage, l'di~ia H, \'01. I, pag. 257): (eJe pense que Fourea est Ie lieu que les~ gco~nHJhe~ a.ppl'lIPnt Ie emllp de Pyrrhm:, o1't les HOlllains etablirellt ulIe~ d(.('H!'s sttttions militaires, lorsqu'ils eurent reduit l'f:pire et lit ,Ma.cedoine:' 1.'11 1Jf()\'inees tributnires de l'cmpire '>.
['rin t,ld Ca:ragea,

care <1 POIJlIlin Vala-hia,em original' rlin comuna Furca. fost

:

La F\ln~(\. 10Cliitorii giisese ~i po~eda mu!te ll1oJ1('dr romane. I)I\m ,tei lista. :\r. 5J de Illlllwie ~i pronumel(' locuitorilor din Furca, pa, tria 'ui Capita.n Cnra-Ghiorgu.
.. .--.-.....-----.--) \ ezi ~i la l\r. liS!! des pre Hili. ") Desprc origina acestei porecle vorbim aiurea, la origina nnmelor .proprii macedo. rom;;li". Poporul neintelcgand sensul accstci porcclc Mamuri 0 pronunta Mahl11uru. , \'C',; J. la p. HI? SIlS) cuva.nt can-, in limba IUIea inselllncazil illdis}Jlts. ursu;; ~i pOSo'II/Qnl'

242

r I
t

f
~.
I.
~

I

I

LWTA Nr. 51 Numele;;£promwule locu£tor£lor in Furca d (Lista. ,'sic incompJetii) 1. Costo,Ad1\1I1u. 40. Gg. Cil1livcli. 41. Dimitri Ciuntari. 2. Gg. Adnnm. 42. COSUL iumi. C 11.Gioga Nastasi. 4H. Iota Ciumi. 4. Rterghiu Nastasi. 0. Stilu Bali. 44. Tilllill Coca. 45. lani Cofi. (i. Gg. Bali. 7. Ada.lIlu Bali. 46. Stalllu Costa. 8. D. Nieola Bali. 47. lani Costachi. 48. Gim:l. Costandin. 9. Iani Bega. 10. Andoll Beli. 49. N. D. Cllciul'lllJlha. 11. Gg. Beli. 56. Toli Cu~i. 12. Iani Beli. 51. Cota Cusvanga. 52. Nacll Dadnzi. 13. Adamll BiaUi... 14. Gg. 101111 Bialii. on. N. DilllU Daigllci. 5.t. Dimitri Da9iu. 15. Gg. Bililln. 5f). Nicola Da~ill. Hi. Gg. l3aboti. 56. [ani DilllCili. 17. N. Bogin. 57. N. [)illlu Dimciu. 18. D. ~i ~]"il1lil' !3otan1. 58. N. Tasi Dillleill. H). Tl'gu Bri1jiaw. f)9. TOlJlu N. Oimciu. 20. Ao11,11111Bulbi. 60. Protopopul Divitari. 21. Dimitri Bulgaru. 61. lani ~i N. Dllfli. 22. N. Tegu Busdugani. 62. Cota Ducanarll. 23. Tcgu Buru-Nicu. 24. Nicola. Butaru. 63. 'regu Eeonolllll. 64. Teodor l':conouili. 22:). Gg. Cara-Iani. 2(). [an i Cal'iJ,Nicu. 65. Gg. Econolllu. 66. Tani Econo mil. 27. -- f'a,pa-Chiaf1t. m. D. Exarhll. 2H. G'g. Cea.ra.. 68. N. Teodor Feli. 29 Nicola. {,hiei. 130.Costa Chiciu. 69. Cota Flioni. 70. lani Foti. :31. Gg. Chieiu. 32. Papa-Costn, Chiparisi. 71. Zisi Franga. 72. N. Gahmi. nB. Ada.l\lu Ciota. ~j4. Cot.. Ciota. 73. Teodor Galani. 35. Nieola Ciota.. 74. lani Gamhriciu. 75. lani Gateli. 36. Cota Papa-Chida-. 37. ~omu CiuciaJli. 76. Nicola Gg. B8. AdiLllIUCiulec11. 77. Coia, Ghepu. 39. Adalllll Cillliveli. 78. Gg. Gheracli.
243

('!). Gg. ~i D. Uhcl'asi.
t~O. T,j,J\j

Ghicna.

131.Tani Girnbuehi. 82. Gg. Gimumnga. 83. Naca Gimllranga. 84. (iaehi Ghincu. Hi}.Nieola Gioma. ~H).Fratii Ghiuea. 87. 'I'<'g Gri morj. u 8H. Ltg. Guci. :-{!).Lani llristll. qUoCola la-neioti. !)I. ComLu Iani. ()~. N. Papa-Tanio \W. Gg. Lia,pu. !J4. Teodo!' Gg. Liapll. %. Adalllu Lillta. 'qu. };'ieola Lillta. Hi'. Dillin 1\'Iltcri. 98. Nieola l\lagiota. quo n. Tegu i\1anaga. 100. Tegu 1\lanagl\. ]OJ. N. Managa. 102. D. .Mantila.. Wi\. Cilllll Naeu Manu.
104. '1\-0<101'l\lttHU. 1Of). 'l\tS i Maru ~iII. tOlL Gg. Ma.ti. 107. I\La,lloti 1\1<1 Ii. lOB. Cota 1\Taxuti. IOD. 1. D. ~i N. l\Iaxuti. ! 111. L ~i 'fl'gu Milu. l' l. Co!;ta COlldu-Nicu. 112. Co ta l\loc... l !:;, lani :Moea. 1f.1. 110. !G. I'i 7. I iY. '1)q. ':;1. ~. Gg. Moea. 1\. Nl\CU }lochiu. [alIi Mocill. Stila l\luciuli. Tillliu Muriuli. Adalllu Muciu]i. lani Mueiuli.

121. Cara-Mitru .MUJl~ul'j. 122. Nicola Naca. 123. D. ~i Cota Nacu. 124. Cu~i Nacu. 125. Papa-Costa Nacu. 126. Tina Nacu~i. 127. Fratii N. Nacu9i. 128. Iani Nacusta. 129. lani Na~ioca. 130. Gg. Na~ioca. 131. Cota Na~iocrt. 132. Tasi Na~ioca.. 133. N. ~i Gg. Na~iu. 134. Papa Nicu. 135. Costa Nini. 136. Costa Tegu Nini. 137. Costa Paluca. 138. N. ~i Gg. Parafesta. 139. Triandafil Parafosta. 140. Gim1i.Paraschi. 141. Nicu Parisi. 142.. Gg. Pa~caI)i. 143. Nicola Piti-Mihu. 144. Ggachi Nicu Piliu. 145. Iota Piliu. 146. N. ~i Gg. Pipilianga. 147. Dimu Pistica. ]48. Dimu Pochi. I 149. 1. Stilll Pochi. 150. Dimu Psicu. 151. Hristu Puliu. 152. Gg. Radu. 153. Dillin N. Rusi. 1M. Nicola Rusi. 155. Tl'gu Hu~iachi. 156. Salicu. 157. N. Sarmani<ttu. 158. 159. 160. 161. 162. Cota $cfi. Teodor ~efi. Iani Sidiru. Gachi Adamu Siferi. Nicola ~jomu.

244

I

163. D. Stilu. 164. D_ StiJaclI. 165. .Pa,pa.-CostaSubasac1Ji. Hi6. Dimit.ri SlIbasachi. 167. Fratii Surdu. 168. D. I. Tafi. 169. N. Ta]ltI. 170. N. Ta,mburi. 171. Cot.a,T. Anastasi. 172. Anastasi TangiL. 173. n. 'fasi.
174. ] >. TiJ.1l~ani. 175. Ta,gj Tall~alli. 17H. Cotn. Teli.

177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189. 190.

D. Teli. 1. ~i N. Timill. Gg. Toli. Fra~ii Tonia. Iani TosciL Ianeu Tosen. Cota Va-ita. I. ~i Gg. Vasares. Gherasi GlIguviVt. Nacu GlIguvita. Fratii Papa-Gg. Vrangala. Nicola Vrangala. Dimitri Zitlru. Gg. Zuehi.

Nume de pozi[iuni la. Furca. 1. A lunistru. 2. Bllellia~m.
:1. BII('.lIr1\.

r~ .

~. 5. 6. 7. 8.
H. 10. 11. 12. ]3.

Chiatra. di Ca.ldoriani. Ca.strii. Ca\.ila.n. Chr~ar. CilleTt.
Cnp1\,ni. Giadini. Ghineu. Gribll Manu. Gu\'c:

14. Mirizlu 11.1 arnzu. H 15. Leagan. 16. Lllr;. 17. Mardita (rall). 18. l\1isali. 19. neva.. 20. RfLpiinl1. 21. Sari. 22. ~opoticll (ci~mea). 23. Svanm. 24. Vaeaciata. 2f>.Viro (= bolboaea). 26. VlIjiu.

CAPITAN CARA-MICIU 287. Crtpitan Cara-Miciunc este dat de' Ap(X6(xv'rL\lo~.(Xpov. -rij.;'Hm;£pou, 1'01. , pag. 381, nota, dupa y) ell.din Grebeni(rpe:6e:v:x),ora9 la poalcle orienI tAle ale Piudlllui. Din cuno9tinta. personaIa, ea. original' din aeele loellri ~tilJ]cu. Capitan Cara-J1f?:ciu dintr'lIn sat. dill numtii Ha§1:a, era. Jlumit CiuciL unde l'J'<ta.l'lImtol ~i ern. insurat en 80m Illi Tcodor Ziaea, armatol la G/'cheni ~i origill:tr dill satnl Cire§iu ~i ell rc~edint.a.In l'ifte (vezi la Nr. 264). A fost rial' Roman. Caramiciu a.vu ~i el Iupte ell Turcii ~i este eantat in <:antrceJc )Jopula.rc(P a.s S0 v, pag. 102, ca.nt. CXXX, vel's 3) La 1854. Intr'o rcvoilltiunc in TlIrcia, Iua 0 parte illsclllnaUi. illlp/'rllna. en CIIIIlIHLtU! S[III 'fcooor ZiaciL (Vezi desprc nUJnl'Ie Miciu vo!. I. )a pag. !IO,nota :32; 245

pag 'iR, No. /64. hr despre Romii.nii deja. IlllIn{:iiIf(l~ia, vezi Ja pag. 68, rilndurilp 1-12. Dp~))J'e1111 nu»p C1:udi Vl'zi )lag. 112 uJt.im(t linin). CAPITAN CATAHAHIA
:!8H. Ci/pi/an Calo1'a!ria n 'a (Lvut ci.ipit;1.na.t, ci (t fost un om de anne vi1(';1,1,rarp ajl1ta pc armatoli In Jllptelc eu Turcii. Din Xw:m~71JC; pag. 123, ( ('[PI ;/3) aflaJII ei! IIta. parte' ~i in mvolutillJlea grca.eii. impreunlt ell Hristodo] Hagi-PetJ'U dela. Aspropot<tm.Pe );t ;tnii 1830-',:38, cand dllpa revo)lI1ilHlea. gl'ca.ei't toti al'll1atoJii cari ma.i dilllasera. ill provineiilt' t\ll'ee~ti erau ItrJlliixiti dp o~tirile Il1l'ep~ti, Catamhia IlIIpreuna CII a.l'matolii Blahav(t, j'aqkila, fm~jj Ta.pu, Sotin: 8tmt dill familia. Bw:e~hlor, Condo-lm1P§hi, Buf'11Vrrlf''jti1", Vlaho-(,'p]wrgach:I:, Zi,wa, Sehdo-D1'mll, Ca.rr(.-Mici1t, Cu.tova., 111a '/IIuhnyh.idi ~j a.lti a.vlII'ii. nmlte )upto ell Tureii, dar llecapi'tt;lnd !liei UII ajlltur drla populatii1e CI.('~tin(' dcstul de inccrcate in l'evolutiunelL gl'caca, furi' ';iliti sa Sl' I'l'traga. In Greeia, dupa Cl' llacii.jiru mult pI' ~rtt('nii eu forta.jll(' reehizitii ee It' impunl'all. 1)(,8pl'(, toMe l1eestea vezi Pas so v (pag 100, ('fmL (,XXVI, pag, 102, c[tnt. CXXX) , A pcd) (f.V'!wo:; Xpov. 1''Ij~'Hm:lpou, ( \'1)1. 1. p<tg. 381. nota (0), ullde se deseriu pH larg eilteva, din vitejiile lui
Cat ((/'(/ h ia,).

Aici pstp lotlll sa. SpUllel1l tit duplt fornmrea l'eg[ttull1i greeesc nu mai pxista.lI annatolii san c1lpita.nate in imperilll turccsc 1); ead afarlt de rare pXI'I'ptilllli lIIai toti <trll1atolii, c(J.ri sca.parll eu vicata dill revolutiunca grcaca, rillwl,"er1i in Gr('(~ia, i;tr rudl'le lor din Turcia, dupa cab~"a. ineprei\.ri iJlutile I'P f1\('ll)'a.dp a-~i relua capitanatul, t(l!lvillgil.ndu-se ea em imposibiJ, se lini. .:,lir;1. AI{ii t(tri din cfulIl ill ea.nd apr~reall ell bande ina.rmate ~i diu tau sa r;\;;toall' pc fo~tii ](1]'slIpu~i in contra Tureilor, emu eombiitllli ~i dc TlIl'd ~i fir' I'I'P~tini, ('a lInii eari vedeau ca. era sa se expuna ml'f~ 11iciun J'o]os, efwi 111.1 IIJ1I.iPl'a.u <tI'tliatoli in Tureia ea fnaillte de revo]utiunea greacil, ~i eei il'~iti a"tfcl din Grecia comitcau muItc nete dp brigandaj ~i prau eonsiderati C:h 'dlhllri \Oide erc~tini ~i £Ie Turci, nu ea vcchii armatoli, cari m'au populari ~i ,l.jU tali £II' toti ere~tiJJii, Pe Ifmga. ac.c~tia trebue SIt mai Itdal1gam ~i multi a1ti, eari \'runt! SIt se masoare en o~til'ile turcr.~ti. formau bande, ~i pe de 0 pnrtp Illptau eu 'furcji, iar pe £Iealta desbriitau ~ipe Cre~tilli ~ipe Turci suh pret('xl efl. Il1jJtft pentru lihemrca ere~t.iJl!I{lr. Toti dar c~ui unneaza dup1\. acest :\1'. ~88, dp~i viteji ~i eantati in cfil1t('('.['lepopl1la.rc, ell to<l,tp aec8tea n'au avut H\I!'('ola. arnJlttolilol' dr. mai Inainte. Grieu]}] insii., l'iindcr~ contilll1ara. spiritu] arrHa! olie traditional la Romani ~i l'('pn'ziJ1 Iii. rmnrle ~i Jupa. rt'Voln !inJ1ea CSt'{.:p.tt. tn'hue sa. vorhilll \,i ell' pi.
'

1) '\1\ cxistat lllillt.

nunwi

(..I1t.CYil,ca a Laze~W()r fine.

deta Olimp Iii a a!wnl,

ciaI' I1n durarii

V.~zi Nr. 246 spre

246

,

Capitan Catarahialua. parte insemnatlL~i in re\"oJntiuneain contra 1'ur-

cilordeja 1854, in timpul razboiului din Crimeea, imp;euna cu capitan lIri,$todolIlagi-Petru dela Aspropotam (G u d a s, VIII, pa,g. 315). Oatarahia este porecla greceasca KiX't'iXpiXXLiic;, insemneaza ceea ce ~i ca,re o aIta. porecl1i.juma.tate romaneasca., jurnMate greceasca., aecea de LXiX1ti!:'t'O.pltX1j<;, porec1c date la ha-iduci, cari, gonili, SCal}(j.dupa deaJuri (scaputa PIt"!!1 =deal, adica dispar dupa dea,lmi ~i scapit). In cartile tip11rite n'a.m ,gasit. ic1\.ierivorbindu-se de patria ~i de na.tion:tlitatca lui Catarahia ~i prin n )rmare suntern silili sa spunem aici uu din c.arti, ca dcspre eeilalti arrnatoli, !Ji din inforrnatitmi Inata ehiar deja oameni cari conloeuesc eu familia lui iOa/arahia.ntr'o c1i.1atorierecenta pc 111. l Romanii din Macedonia, Epir, ~i ,Albania,eel ce scrie accst.e rii.nduri a cautat mai en seama sa cUlloasca de aproape Romanii, zi~i Fc1r$eroti sau ' APOOCVL't'OOAiXXOL. pe 1110 pc A fost. catuncle <lor, stat 180 a mcsele ]01' ~i 80vu ocaziune s11-icunoasca dc aproape. Imprcsinnea. convingcrca eu care s'a despartit de ei a fost ~i esie ca.ci sunt Celfi~i jpali, vorbi1ul0 romaneascli, mai pura ~i mai arhaicii, decat celr.lalte tribnri tomane~ti.Rczervii.ndu-ne a vorbi pc ]arg a.il1l'eadesprc ei ~i despre prclor ':tenta in acele locuri, fapt care ne oxplica 0 gramada de lucruri relat.ive la origina Homani]or din Peninsula Balca.nica, ne intoarcem 11~Capitan eVa/amMo.. ce am anat dela Far~eroti. Capitan Ca.tarahia, uumea Dilata se VIUri i em Fiir~erotcelnic (adica O1:er ~ mare, mai marc peste ceilalti oieri) {In pla.saXeromer din Acarnania, locuind cu tribul sau in satul Glita. EI era 'nepot£Ie£rate al uuui alt celnic far~erot, numit Apostoli Corachi,iar a,cest .Apostol orachi a fost Val' eu un Celnic tot Far~erot, numit Mitra Chit£tGiolia C :Va.(aro; aces!; Cafaro arc un ncpot numit Buia, 11.1a.rni tiu se 1lI1IIle9teBec ,fuca ~ilocne~tetot In Glita eu Buin de mai sus, care ~i eI poartli.porccla de .Galaro ere!).Int1'efamiliile Cafaro~i Corachia fost.de mult 0 mare vrajbfl., (= tde~i ramuri din aceea~i familie, ~i s'au facut mai multe omoru1'i intrc rIe, ')Nlci Fa,r~eroti vendetta est-cinca un lucru sacru peutru razbunarea sangelui 130 ( )varsat vezi despre accste omoruri]3oNr. 289, care unut'aza. dupa aeest.a). Fiindcr~ am amintit dcspre Far~eroti, dam aci numele catorV1\.~efi de Iriburi,cari sunt celnici (vezi mai la va]p la acest. Nr. 288 sensu I acestui cuvant)in difcrite parti din Epir ~i aillre1t. LISTA Nr. 52 Nume fji pronume ale ciitorvfl celnici l8.r~f.'/'o!i 1. Mi'~l1 Bltrdi"i,in Tesalia iarna, iar vara in Epir. '2. Tctnasp Ba.rdli, III 'resa]ia ia.rna, lar va.ra in Epir. 3. Becu, In Greeia. '4. Econom:nBeza, spre Termopilela JI1l1utiizi~i rpiX6L~, (vrzi la Nr. 206). 5. Pili1/. Rl'za, in Epir. 247

Ii Mitra Carali

Beza. in E]Jir; cl arc Iii: Panu, :Mitra. amli I3e~a,Toma C

~i Chita. ,. ('arab: Beea, in Epir; rl arc i"ii: Vasih', Pilill ~i 'foli. g. Viliu Carah B£'ea, il1 Epir. \.:. r;\.ehi, Nachi ~i Liciu Pil1'u Been, in Epir; IlIlIma lor fa' JJUml'~tcTanu. HI. 15docaBuia Cafaro, in Acarnania,. satul Gli!a de 111. pinsa Xcromcro. 11. Buia Ca.faro, in Aearnania 180 12. Caporani. U~. Uheorghe Cara-Beri, in 'comllna Clililrcli din Epir. 14. Vasili Ca.rarnbu.-Cuchi.

15. Mitra Chita Ciolia Cataro, in ACMna.nia la Glila din pla.SILXeromero. ) 6. Fiii lui Apostol Corachi, in Aca.rnani8o,111. plasa. Xeromcro. 17 qa(aro, idem ell. ed dl' mai sus. t8 JJocu.Ohendra, in Grueia. HI Jj(/.']iam, in Epir; are tat11 pe Zidru Chendra. ~O Potu Uiobu Det:ma.,in Epir. 21. Muhu Ciangli, foarte bogat, se Itfla ell triburile in mlmlii din Dubrena in Grecia.

22. Pa.nu, Lambl:,Nicolachi,fiii Iui 'ticu. 2H. Coli, Hristu §i Nastasi Colonia, din triblll Beza{£lor,in Alhania.

.~

24. Apostol?:Corachi, la Agrafa. 25. ,Vasta Pociu Ciurla sa,1IG?trla; ramuri din aceasta fl~milie locuiau la Suli inaintc de emigrarea Suliatilor (vezi ~j Ja. Nr. 162 spre fin~,'~
l1Lpag.
26.

217).

.'

Gnchi Daianda, in Cru~ovita' dela, Xeromero din Aca,rnallia. 27 '1ln~stuDzegii, ill Macedonia.. J8. Vasili Dzegli, fiul c(')ui de Ulai SIlS. 29. 'l'asi CiamaleIi, ost ~i eli,pitan in mai multe revolutiuni. f
:30. Gheghiu,

in Grccia, la muntii del" Termopile (vezi ~i Ia. Nr. 206). Est~.

diJI familia Beza (vezi mai sus cifra 4). 31. fililm Graneli, in Etolia spre oI'IJ,~ulGala.xidi, ('stc foaI'tl' bogat.

3:~.Fralii Guda-$i. adica. Panu, Toli, Cost!L ~i Zioga. :)3. Gheorghe Tanasi Hangiara, in Epir.
34. Cioeill Ilangiam, in Epir. :1G: Tudor llangiara, in Epir. :H~. Jail IIIi FIonnulJa., in Aea.rnani:t, p]asa Xeromero (vczi bl. Nr. 26) ~i la; pag. 24H, N/'. 73). :17. l\Ii1f\1~i Mitra Iancu, fa cMunul [..epeni din Acarnania, plasa SUTuvi!a.' ;1p. F,tmilia Andrei Is(~usau Ca,raisC'U,la Valtu in Acanmnia (ve:t.ilu, Nr. 207): :1'01. l>imitri Nu§?'a, Ill. satul Cru§ovi!l!, zis ~i XpuaOOL"t'O'IX sau XpoO'ou, Ja;

pia-sa Xeromero din Acarnania; are fii: Nicolaehi, Pann, Timiu ~i Naell (vl'zi 9i I<t Nr. 179. pag. 240). 248

Mitra""

40. Stefa Nu.,w;a, ra.telc celui precedenl., este ~ef de trib aparte, ell Joeuinta I la Gr1~iovita din Acarnania, emigl'ii.nd iernile 80iurea (vezi ~i ia pag. 240). 41. Dimitra'clli Gheorgachi Pangl&1'11" aproape de LeZJeni (vezi ma sus 111. 37) la rnuntclc Ohlu; arc fmti: Duh~, Cficiu, Nicola~hi ~i Pi/iu (vczi ~i nUIJwi!'Pangal Ja Nr. 216). 42. Gaehi Papa., la Xeromero din Aca.ruania.. 43. Nu~ia Papa, Iu. Xeromero din Acarnania. 44. Na~iu Guciu-lHna sau Pina, in Epir; s'a mutat dela 1878-80 I1t Xeroml1roeu toatr trihurilc sale (vezi ~i 111. 300) ~i de acolo 180 Nr. Armil'O in Tc:mlia.. 45. Timiu G1uJ'i1t.-Bina, Xeromero. la 46. Constantin Nacea Pritti, in Albania (vezi ~i In pag. 48-49). 47. Familia Hang'u, 180 Va1tu; din aeeasta familie a fost Ca,pitanRangu, despr/) eMe vezi In KI'. 247. 48. Nicola Ror;iu. 49.Oht:ta Sidcri, la Valtu (vc7.i~i ht )Jag. 5, nota 5). 50.Fotu, $ingherghi sa.u Singheri din Far~erotii cmigrat.i dela Suli, dupa distfllgerca cdor patru Rate air. Suliatilol'; Rt1aWi Spl'/)ora~ul F'il1'ali din Epirul superior. 51. Piliu Singhen:. 52. Cost<t Singhen;. 53. Ianaehi Gg. Ga1'eli Beza" In Epjr. 54. Fratii Todor Taba: Vanghcli, 'Tachi, Vasili ~i 9tefan T. 'l'aba. Sunt origilUtTidin -r.roseopoli, ora~ romv.nesc in Alhania. 55. Spiru ~i Costa al Mitra, TalJa, in Epil'. 56. Gg. ~i Nicu al Spiru Taba, in Epir. 57. Oiorni, Fotu, Iota, Nid80~i Vasili al Mitra Ta~(~,in Epil'. 58. Ziea 'l'anas£, in Epil'. 59. G-i1niirurco- Vasili, fost ~i capitan de revolutionari la 1854. Se am\. in ' Gl'eeia. 60. Venetianv.-lu, in Grceia. Facu mare sgolllot ell vitejiile sale la 1854 in I'evolutia din 'resalia. ~i Epil'. Ail/rea yom cia lJUI1I('le :tltor multi ~efi de tl'iburi Fal'~el'o~i. Aiei ob~i spr"rmlea, nUI1l[Lru} familiilor de sub fiecal'e ~ef din eei de mai sus (1-60) nu-imai mie de ()ilutii,. la.multi din ei Humarulfamiliilor uneorise urea panrL ia 300, alte ori seade din ea.tlZrtCrt uJlele neamuri ~i-aleg alte locuri pentru iernarea sau illverarea turmelor lor. Fiecare famBie poate J1l1l1laraelite 15 ~i20 membri. eiiei fiii cu familiilc lor tl'aese la un loe eu ]Ja,rin~ii. Ded r~!le frihuri raqerote~ti de mai SlIS:Leate 100 familii eu dUe 500 suflete 60 dau 0 eifra £Ie 600 de mii de suflete. Dar tl'iburile far~erote~ti, dupa iJlformatiunile pozitive ce :tvem, tree peste numarul de 200. 249

--LISTA Nr. 53 e0Jl111IlaB(teasa dela Pind, unde veneau diferi~i Far~era~i din catUIwle dimprejur, ell. sa macine 35. Colca Liani. LBili. :36. Hristu Levendi. 2. NaclI Biniaca. ;3. Tasi V. BiniaclI,. 37. Alexi Manu~i. H8. Costa Fatn Marina. 4. ('osta Bo~ol'oap 1). ag. Nasi Milia. 5. Tda Buda~i. 40. Na~iu Miliu. n. 't'iIi Buia. 41. Anton Coli Mitra. 7. ~ncola C. BlI~l'<t. 42. Hristu Spiru Nacea. 8. Cohm Ca.lc~i. 43. Miha Nanu. !J. f.Jiogn Camll. 44. Cacia Nasca. lO. TOlllu CamlL 45. Nida. 1.1.Toli N. Cea-ti. 46. Fotu Pacca, 12. Hristu Tepa. 47. Miti Paceo,. Ja. Piliu China. 48. Na~iu Repa. 14. Pana '('icn. If). Ciotu-Iu. 49. Cola Repu~i. 50. Nita ~a;~u. 1G. Gg. Tituni. 51. N. T. St1tVre. 17, DiIHt Cinl)ita 2). 52. Colea Liani Tambo. 18 Custal'eli. 53. Tachi H. Tana. IS). Pilill Dalea. 54. Miha Tasiu. 20. Lambre N. Dimaca. 2J. Fotu Dimitri. 55. Apostoli 'rata. 56. Stavru ra.ta 22. Fotu Di~ill. 57. Panu Teeu. 23. Nachi H. Ditura.. 58. Panu Tica. 24. Tega Dodu. 59. Titu Timiu. 2fl. Colicea Duca. 60. Fotu Lambre Tori. ::>6.Nicola Gagaradza. 61. Gg. Naehi Tori. 27. .Colen.Gima. 28. Pilill Grarna. 62. Teghiana Gg. Nnchi 'l'oI'i. 63. Toli lani Tori. 2\).. Vasili Gillrcu. 64. Piliu Trem<\. :llI.Nasi alu Gordi. 65. Vitu Varvara. :a. Hristn Gulca. 66. Nacu Cole Zidru. :12. Oinm Hristu. 67. Piliu Zidru. :;~LCole lancu. :{<t.Tega Lambri.
1) 0uIletul ~ (ts) il transcriem fonotice~te prill litera

Nwue $i pronurne de Far$eroti, extrase dintr'un catastih dela 0 moal'a
din

t, ci nu prill litera f.

P. P.

'j Originar din Hatul Giarc<ltliqin Albania. 250

LISTA Nr. 54
.Nl61nele i pronumele ~

locu,itorilor Farf>eroll:ai unui

catun de ldnga Ciilivcle lu.i

Barda Alexi de aproa.pede ora§ul Veria (BeMota) din 11.facedonia (List:J. llu-i cOffipleta) 1. Binda. Bacli. 24. Coli Gianara.. 2. Baeca. 25. Coli Guli. 13.Ciulu Ba<luna. 26. Vangheli GUJIlcni. 4. Beda. 27. Costa Haido. 28. Nachi HaiL 6. Coli Bru~ea.. ,G.Hali Bu bolL 29. Coli Ibru. 7. Hali Bublliendra. 30. Costa Liciu. 31. Costa. Milia. 8. Naca Buci. 9. Mitra Bu tu. 32. Nastu Mitru~ia. ';10. Cipi Cafandari. 33. Nastu Mu~iu. 34. Costa Naciu. ,11. Cipi Cairiciu. 35. Costa Paei. ;12. Dimitri Ciama 36. Paci. ,,~3. D. Cili. 37. Paris. 14. Costa Ciocan.
15. Costa. Cold. .16.Gioga Cona. 17. Gg. CIl~iuri. 18. Costa. IM,ma. 'J9. Hristu Dzega. 20. Costa Dima. ~1.Mihu Doga. 22. Chendra Fot.i. 23. Chcn<lru Gareiu.

38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46.

Clli~u Piti. Puliu. Janeu Pu~i. Mitri ~utu. Mitri Tcgea. Costi Titu. Costa Tont-It. Zicu Tragoni SitU Dragoni. l\iihll Zie!ru.

Pe langa acestc mai <la,m~i unhii.toarca lista Nr. 55 de numele 9i pronu',mele ar~erotilnr din COUluna. F Ple~ea(vcchea Devoli), a~czati in 0l'a9ul Ghiorgea ;[= Cl1rccaua) din Albania. Aceste nume Ie datoresc mult nwrituosului pro,Iesor,parintelui Harala.mp Nasta, BalametC./;, lui Nasta Balamaci, c<~re fiul .csteun insemnat pietor. Familiilc, <t,le CarOl' nume urmca7.u,in lista Nr. !po,sunt din tribul unui 11lSeJllllatFiI,r~l'rot numit Spl:ru Ba,larnaci,barbat ~foarte bogat in turme ~i£oarteiubit ~i !;1;imatde toatc triburile fiJ.r~erotc9ti i:din toatc locurilc pentru caractcrul sau cavalcrcsc ~i pcntl'll protcetiunea i.te dat 9i da. mercu eonationalilor sill. ~i cxprim (tci multumirile mele a ~entru calduro(~S(lr rimire ce mi-a (i'i.cut, pentru pretioasclc informat-iulli p 'Cj) i-a dn,t despre tdburile 'Vlahilor Fargeroti ~i pelltl'll banehetul ee a dat. m ;inOlloarea,mea, la care luara, parte peste 80 de Fii,r9croti 9i III,care avui .ocaziunea, admir tipuJ lor cel {rumo;;;9i cantcecle romanc~ti, In cari l~i sit,
.canta,pc

t'roi I lor.

251

LlSTA Nr. 55
\

umele §i }JrouwnelcF'ilr§erotilor comuna Ple~easau Plia.sa (vechea din

cali snnt a.,~eza!i '/'/I. ora.,ntl' Giorgea, zisa §i Curceana, pe romdne§te. Giorge :;i Gbiorige este numele olicial dat de autoritatile turce§ti. Ora§MIse atla £ Albania

1. Nacli Piti Baea. 2. Spinl Balamaci. 'I. Miti Balanmci. 4. Nastu N. Halamaci. [J. .Miti lana. Balia~iu. 6. Hristu Bclba. 7. Gachi Bulbi. H. Virna Chi<tCuBuci. 9. Nasi Tega Buraz. 10. Mieiu ~imu Buraz. I L TOllCiMihali Buzi. L2. L V. Cala Buzi. W. Lamore A. Cara-Bina. 14. Spiw Dona Cara-Billa. IfJ. -. Chendra,. 1(\ l\lihali Chiriti. .1.7.Zisi Tanasi Cicu. 18. Dima Lica Cirepu. 19. '1'o/,i ivIitru Cocu. JO. Lipi Coli. 21, Chendm Coti hncu. ,~2. Miti Chita Curciafi. 2'3. Miha Lec,t Cllfte~i 1). 24. Lazu C. Dama. %. Nachi 1. Fati. :W. Sterghiu Mitra Fat-i. 27. Mihu Sterghiu Fati. ':~8.Law Tegu Fcnghili. ?!J. J)jma lVIi Fenghili. tra ~m. Nachi Tag,1 Fcnghili. 3 L Tll~ia Fotu. 3i. Coli Fra~ia.ri. :::13. itri bni GcciL M '34. Naum GiannI. SO. Naum Grosu. ---------I) Original' din Moscopoli.

36. Chita lanelli. 37. -Iliu. 38. Iliu. 39. Chita Lecu. 40. lVIihaChita Lecu. 41. Piti Costa Lupa. 42. Mitri V. Vriga Mandru. 43. Hristu D. Meciu. 44. Nicola Cara-Meta. 45. Costa Cant-lVIitru. 46. Gachi Mitra Nicola. 47. Costa lana l\1l1raitu. 48. Mihali lalla Muraitu. 49. Chita MU\iiu. 50. Sterghiu Mu~ill. 51. Nascn. 52. Dirna St. V. Nicicu. 53. Hr. 'rorna Niciu. 54. Nasta V. Ni~cu. 55. Coli Chita Pascali. 56. -Peta. 57. Gachi Petra. 58. Culiciu Petra. 59. Naciu Petra. 60. Nristu Petra,. 51. Apostoli Pipa. 62. Lambre T. nea. 6B. Petra Chita Ho~iu. 64. Nasta 9curtu. 65. Zisi A. ~ilira. 66. Vanghcli Nasi Simua. 67. Petru ~i A. Nasi Simua. 68. Nasi N. Sarao~i. . 69. Miti Sterghiu. 70. Gachi Naurn Sufra.

252

I. i i

;
I,
, I: i .

71. Vanci Chit.:'1Sufrll. 72. Nici Chita Sufra. 73. Chita Costa Talabacu. 74. DiIJa Costa Talabacu. 75. MiJm Costa Tala.bacu. 76. Vangheli Costa, Talabacu. 77. Clwndra Mih. TD,labaCII. 78. Gg. V. Timiu 1). 79. Toli C. Timiu.

80. 81. 82. 83. 84. 85.

Lambri Giogea Timiu. Timi. Nasi Toda. N. Gg. Toda.. Toma,. Costa Sterghiu Vituliu.
.'

86. VaHiIiVriga..
87. l\Iit.i Vru~ia 2).

Fiindca, vorbim de Far~eroti, dintre cari cei mai mul~i Bunt ~i astazi -nomazl:, xtmgcm urmMoarele, desprc cei din Acarnania din cartea d-Iui L con c Hc u z e y, Le mont Olympe et l'Acarna.nie, Pa.ris. 1860, Dupa ec ne SpUI](, di Vlah£1; in Acarnania ierneaza, cu tunnelc lor ill campii, iar cum vine )1rid nJavara sc grabesc a. se sui III.muntii dcla Agrafa, autorul Heuzcy adauga 1<1. pag. 267: « Mais leurs l11oeurs, curieuses ot toutcs differcntes de celles des Grocs,l1Cmeritent pas moins d'etre etudiees ». (e Ces Valaqncs appnrtiennent a. la gran de tribu roumainc qui, depuis
I;

I

]e moyen agl', occupc les hautes valhies de l'Epirc ef. de la Thessa]ic; nlais USforment ftnc lam.iUe Ii part. Voyant la Grece libre dps Turcs, ils y sont \'CllUS ulle vie plus sure et plus independantc. Quelques-uns se sont. Cta. I ichercher blis vers Ie mont Oeta, sur les fruntieres de l'anciennc Phthiotidc; HH1is lr

b
.

riplus grand Hombre cst desccndu en Acarnanie 3). ,)

La.pag. 268 spune ca guvernul grecesc i-a naturalizat, i-a inscris intrc

contribuabilii pHi,~ilorValtu ~i Xeromcro, ca. nu pla.tesc insa, aWi. cont,ribu'. ~iunndecat, impozit.ul asupra vitelor lor, ~i ca Guvernulle dii. in diRcretia.lor \.. pentm limpul ue iarn~ p1l1)unilepMuriior ,i loonrilor neenltiva!e, car; aparlin t domcniului public, ~j ca. 8unt ra.spanditi mai cu scamii, pc ma.lurile raullli

.

I: Ahelaos

~i in padurca.

Manina.

Toate acestea

Ima. Cll conditiunra.

de a JIll

parasi teritoriul Greciei in peregrinatiunile

lor annale. DII}lii. a,ceasta d-I Heuzey la pag. 268 adauga.: (e On Irs appelle 1\0.7(1goun/:S et. Valaqnes, Albanais, 'APOOCVL,,66AOCXOL: ,r) «ce demier nom leur ,"ient.
') EHto grccescul Ev6ofLLO<;. ") Din Veru~ia., (leIa. Fem diminutiv. ") Arvnn,:tot,laht: erau ill mare nllmar in Ac.arllallia. plii.~ile Valtll. Xern lIH'IIO ~i ill , 'Iocurile ment.iunate de d-I Heuzey, ~i inaintc de revolu.{iu/lw grea.ca .~i de londa.rea ref/IIIU/lli flrecesc (vczi in a.CCI\,,~ta. ca,rte a noastrii. ]a pag. 124 ~i 125 ~i aiurca.). 0) D. Heuze)' in aceastfL not.a. sust,iuc CfLaccst. euvant derivii. dcla. turCCSr.lIJfil//"!/ = n~!lnl.§i grcccs(mi !l0u.na. capo(.egrossiere Ii Z'usagedes pa1jflsns. Obscrviil11 cii.ace;Jst.n nil se poatc diei toti Arvanitov]ahii poart.a. haine a]hc. Vczi la Nr. 219 Romanii poredcsr pe Grc.ei: Gagani ~i gdgatmi. Sensullui Gagani ~i gagliu.ni trcbue sa. fie aeela de 't'pCXUAOC gre cese egal en N£fLL't'OOL aiurea aratam origina aeestui em'ant. Iar Albanczi porcelesG pe Ap~LToypIfXOL Gaga (vpzi H a h n. A/b. stlJdien. pag. 20. din diet.ionar), ~i se tern de ei. Numele gogtt in limbn c:ellt:cti il!semllcnz~ !ii/eaz, lJoinic

=

.

253

de ce que leurs plus a.nciem; cantOJUlCl1Il'uts Mail'nt dans In. h<LuteEpire ot sur Ia fronticre d'AIlJanie I). Autorul urmeaza, spuind CJ. acej Vlahi respiJig nUJJlPle de Vlah ~i de Karagounis ~i zic ca ej se numesc Romani; jar 111. pag..,. ,4 269 spune: «leur dialecte, qui passe ;1,ujourd'l1uiPour rude et incuIte , Parait..:1 meme se rapp1'ocherde la langue laline 1)l1M celui des aut1'estribus valaques," que Les I1.aragonnis parlent naturellcmcnt trois Iangues, Ie rounwin, Ie greceh l'albanais: c'ost une peuplade que II's ,meiens aura-ient appelee t1'ilinguu.,' Mai ineolo autoruIIa pag. 270 ne spuue eii.' Ap6~wt'66AiXX.OLsupcrsti~iunea,; au di daca vreun cioban din ai lor vrea sa se stabilpasdl. IIndova ~i cllmpara~~ \In loc ~i zide~te 0 casII., cadI' in cllrfLnd bolnav, camea sa se deseompunc . ?i se pun pc ea.vicrmii, ILpoiadnuga: (ILes Karagounis sont reunis 1)ar groupos. de cinq'uanteIt Gentlo.milles.ChaeUlI£Ieces groupes, independallt des autres' et eantOI1neapa.rt, formc, avec II's troupe:wx qui I'('ntourent., el' qu'on appelle une stam: (un pare, une bergcrie, o..t":(V'Ij), C'est un village, mais un village qui ehn)lge de plam.. On eompte en Acarnanie douzc slanes, ce qui portcrait ]e nombre des Valaques, dans cette province, a huit. cents familIes. . .~, III'~ )Jag. 272: «'foute stani est sous Ies ordres d'un chef, donI. elJe porte Ie nom:'"

Oil dit 111. sta.ni de l\likhas, de Koutchou pinas, de Sidh6ris 1), Ce n'est pas} IIn chef clcct.if,cree d'un jour a I'autre; Ie poundr qu'il exrree,espece } de j!ctile royante rustique et pastoraIt', cst MrCditaire. Cotto autorite consa,.
eree par Ia tradition, est respectee de tous. II est toujours Ie plus riche parmi Ins pasteurs qui commande; quelquefois il possode a lui seu] la. moitie de.s t.roupeaux. Personnage tout pacifique, iI pretend cepcndant. tenir ses droits d'ance!rrs gucrriers, qui les ont acquis Ie sabre it la main, (LE:"'0<miXOt. Les valaques lui dOl1lH'nt,dans leur propre langue, Ie titre de tchelinggas,. en gree,. ils ]e nOIl1Il1rnt skouteris 2) I). La pag. 273 autorul unncaza: (I lIs en appclIent:

it cc oh('f de tous leurs differends, Iui cOllficnt tous leurs interCt,s 3) Faut:il':'j s'entendre avec Ies autorites du pays, iJ est Ie representant de Ia stani ali~' pres d'elles 4.)... sa. f,rnte est Ie point de ralliement et ]1' e'.~]]trcde III,stalli.
(v'ezi Forgeschichtc Roms \'on 10 h a 1\ n Gus t a v G u r r 0, erster Theil, die Kelte)l..; Leipzig, 1878, pail. 109; vezi ~i G Iii c k, die bei C(lius lul1:us C(£€sa.rvoriolnmer den Keflischen Na.men, pag. 187-188). Dc ce AlbaMzii ii nllmesc g01l(£CIl lIn cuvant celtic vom vorhi aiurea. ') Ohserviim cit tril)1\] Ini ~1iha, Illi Cncill-Pina, 1ui Si<lori se zicc: Mihe(mi, Mihdli; C/I.cIll-I'illealli s:m Cuciu-PinaJi,. S,dereo,ni. san Si,zeritll:. ") «:Exou.iploc;.dans hI lanqlle des Byza.ntins,cJtaitIe nom qne port.a.itUII officier : till palaj~. l'Ecuycr; iI cst probable qne co titre, multiplic, comrne tant d'autres, p~t : Ips dprniers princes qui s(, displlterent les d(,hris de l'Empire, fut donnc diis cet epoque 11rpwlqups chefs Je Valaql1es nomades t, . 3) Observiim cii Armatoli.i sail CiipI:tanH 5i ai Fa.r~erofilor nomazi §i .Ii ceiorialfi Romani, fie semjsed(~lItari, fie sedentari, n'au fost la inceput dl'cat, ~'?etide trib, Celnicadzi Ball Cc1ingadzl:, cum jj nnrne~te d-I Heuzey dupa Greci. . OJ Acela~i IUCTlI e petrer.e ast.a.zi ~i la piistorii francezi deI:t Pirinei (vezi Dr. Ham y, s Revue d'Elhnographie, , etude sur I'origjne des nationa/ites de la. Transylvanie, Paris,

254

r
I
I

I

Co pouvoir durable, incontcste, <I'un seul 110mme est, dcpuis Ie temps de" patriarche!', uno necessit6 de la vie nomade; il fait Ie seullien de ces families errantes. On paye all skoutcris une liste civae de quelques ecn.ta.incsde dmchmes. S'iI a fait unc depense pour Ie public, iI !"assemble les anciens et leur presente ses comptcs. L'impot est proportionnel: chaquc famillo en payesa juste part. Lc chef, tout Ie premier est taxe suivant Ie nombre de Hites de b6tai! qu'iI possedc. Tel est Ie regime financier dela tribu I). Mai Incolo (pag. 280), vorbind despre scohorirra Arvanitovlahilor nOBJa.zi la cf~mp,IInde sunt. Greci tarani a.gricultori. zice: «( . . .leur presence cst une source de quereIlcs et de proces, dans lesqnPls les Grecs, bien que plus nombreux, n 'ont pas toujours Ie desslIs. Le Grec. malgre son esprit souple, mais plus artificieux que vraiment. fin. se laiss!' ba,t.tre par le Falaque, dont les ruses sont miC11xconduites et la tactique plus patirnte. Ces etrangers, ces patrcs, sont une puissa.nce dans Ie pays; Usont pour eux unc force qui les maintient, en depit de l'aversion publiqur: C'est l'1/.nionqu.i regnedans leurs conseilset la. confiancequ'ils ont en leurs chefs Chaque skouteris, sur d'une centaine de volont08qui vont d'accord 1). avec In.sicnne, est u.n 1JerSonnagc dans la commune ou il a. plante sa tente, ct rivalise d'influence avec Ies dima.rques et avec II's capitaines. Les villages grccsau contrairc, pleins de petites Iutt.es et de rivalites, ne sout que divisioJl I). D. Heuzey la pag. 275 ne mai spune: Les femmes valaques sont surtout. renommees pour leur habilete it fabriqu£'r Ies Ctoffes de laine, qu'clles sayellt; teindre cnsuit.e de diverses couleurs, en noir, en bIen fonce, ell ronge cearlat.e. Elks aimcut it. se parer de bijol1x grossiers, et chcLrgcnt.de brodl'rics cpaissl's les lourds vet.ements dout. elles se couvrent. 'i. « Le trousseau qu'unc fille a tisse cst tout cc qu'cIle apport.c it son nJa.ri. Les Ka,ra.gounis rcpollssent comme hOJlt.euxI'llsage de dOJ]J1er \JJle dot. Cependa.nt eombicn de grees, da.ns ccs provinces, souhaiteraicnt d'avoir pour femme 'Ull£'de ces infatigables tra.vailIeuses. Lemalhcur cst. que les Kara.gougounis refu.Mnt absolu.m.entde marier leurs {illes it des hommes d'nne OiI/tre mee. lis prcnllent eux-mcmes quelquefois des femmes grecques 2); maia on n'a jamais V'I./. gree, si riche qu'i! fut, obtenir la ma.in d'une NUe?)(tl(/qu.e. u.n
1888, pogo 262-263. La. pag. 263 dol Gesa Kmm, vorbind desprc eei l11ai vcchi fefi ,Ie r.iobani din Transilvania. ne spnne cii. cj purtall t.itlul dc VoilJozi. Boiari ~i de J(eJlczi. ~ir.1i. crau judeciitorii Vlahilor din triburile lor. Dupa cuprinsul cclor spuse de d-I K u u n ci la. pag. 263 ~i mai ineolo rezultii. cil instit.utiunca Cncza.lclol' era eeva )1ropriu Vlah£lol'. de~i c-sa nc spunc in nota 1 dela pag. 263 ca cuvantul eneai.'. pe ca.rc <I-sa.il <Iii.in forma. Keno;;, cstc (Ic originit ~Iavica. ') UP ad se explicii. intrc altele ~i de C(1I1l1mai Romanii all a.\'ut lJcli Cll numelp do' Cii,Pl:(fJ.11i de Armato!!: ~i de ee erau Il,a de ta.ri fa~a ~i cu 'fureii §i CII Cre~tinji. ~i ') Nil estc exact. Nici nn dau, nid nil iall, ~i deaccea. Romanji din Peninsuln B.,Icanir.a se pot considera ca cei mai pllri de sallge in nationalitatca lor, dintre ton to pnpoareJe. CII (:n.ri conloenesc (vczi ~i la jw..g. 12-13 ~; a.iIlIe.1.). 255

LeurI'

nJn,ring(>~ (1':J.jllp.IJJ'~ ryp.~ ili/I6r~nh'

<10£ J1Hwin.S'n, 15n:el:\, trnl1isspnt

l'ori-'

giJle etrangerr. ct I'education toute lahne de cr.tte population >1 (urmeaza :1pag. 27!}-276 cllm logodnicul da zestre socruJui, cnm se fac preparativcJe pentru nunta., cantecele ee se calltil., mai cu seama. urmMoareJe doua. ver. sllri rallmse din vcchimr, cand fliI.cauJrapia, fJPfata: sun n3.salte sa.Jtioara si-oarii.chi gionlc slin suoar1L

= suu

0 salce saJcio,ua,

~i-a rapit-o

fJa~rLIIJ s'ub tio~~(U)

~i a.poiautoruJ adaogu,): (,Lo nw,ria.gequi tout 11.l'heurcctait line vente, s{\

tra.mfornw da,ns leur couche; il tOllrne it. I'aventllre amourclise et devient IIn ('nlevement:. On 110 s'etonnera pas elHcn contra.ste, si l'on se rappelle quo, chez les Romains, Ie rnpt simuJeeta,it une des seenes illlporta,nteseludrame nuptial; eel, usage rappelait la forme natmelle et primitive des mariagc$ du temps des brigant.:; qui avaiellt ronde Rome. Les pratique;, preeedentes II\mt pas moins d'analogie avec les eoutumcs lat£nes: la laine figumit aussi dans les unions ronmines coml1le symbole des trava,u x: dOIllcstiques; une }JOlll11lC I'emblt~mcde I'amour ot de la. maternitc. NOLisallons rctrouvcr etait tout it I'heure, les gateaux de farine qu'on rompait en morceaux dans la. eed'JJ]onic appcJ6e conla1'reatioI); tontinuand IIIa,i 1ncoJo, pag. 278, cand mireasa a.jungr. la casa, mirelui, autoruJ zice: (,c'est ,t e-e moment que s'ao" complit till rit singulier et de forme pU'I'ement la.tine,conserve les TTlaques, pa:1' a
avec U/I1C etonnante

fideiite: a l'instant 011]80 fiane-ee,descendue dn sa mOn

tUl'e va franchir Ie seuil, on lui presente du beure ou quelqucfois du mid, et. elk en frotte la porte, marquant (J,insique sa vellue v,menera dalls la, maison doueeul' ot joie. Dc mcmo, chez les La,tim, Ie nom de Ie femme uxor, primit.ivcment ~~n..ror, ena.it d'ungere, par co qlle les jeunes fiIl{'!;, lorsqu'elles v 8orriva.ieJJt seuil dela demeureconjugale,avairnt aussi coutul1led'en oindrc au la, porte 2). II cst difficile de eroire encore, apres un pardi rapprochement,
qne r;e8 pu.steurs ne descendent P(LSd'u,ne colonie italicnne,

Oil, tont an moins,

d'uJ1 melange de ees colons avec des populations ba.rbarcs, qui leur auraienf cmprnnt6 Jeurs nsages les plus partieuliers 3) ».

') l\IaccuoronHinii fac invit,atiile la nunta., trimitalld CII biiieti eate \Ill mar la fiecare invitat ~i I) plosca. ell vin sit bea ~i sa. ureze. Cilnd nunta~ii mcrg sa in mircasa au ~i un stqWT, care I'0artii un stcag zis tlamhurii de Romani, can! flambura are sus la vl1.r o cruce, ale caror varfuri se infig in eate IIn m[Lr. Stcagul este ro~u de ordinar. 1)-1 Heuzcy s)Jllnc eii Arvanit.ovlahii ('.,I.ntii. crslll: troo flam bora, troe kokclla.. y Versul est.c gre~it, cad el se auue: croe flambura, croe eoehila.., adie1i.:=a e1i.rui (=0. cui I'ute)fIambllra? e a Car!!!e (= a cui cstc) copila? (ndieii. mirw.sa). ~i Greeii cantft: ,£vo.; dV()('L <pA,x(L11:0U '.0 ck. = a cui este fIamb\lra? cte. ,") « Uxor diGitur. .. ab ungendis portibu~.,. hOG est quod, quum pueJlae nube.., rent, maritorHm portes ungehant '). (Dona,t. ad. Tcrent., lIecyr.). Moris fuernt, Ilt nu,,' bentes puellae, simuI venissent ad limen mariti, postes, antequ.an ingrederentur... oleo ungerent; unde uxores dietae sunt, quasi unxores~. (Serv. ad Aeneid, IV, 459)..'~ 3) «Les Valaques emploient, au lieu de l'huile, du benrl:!, qu'j(s ont faciJemcnt t.i leur.: (jjsposition, et qui dans leur langue, estpa.r excellence, b matiere It oiJidre: eneffet,'.;Y 256

La. pag. 274 auturul zice dl'sprc Arvltnitovlahii din Acarna'llj.~: «On rcncontre parmi cux des llOmmcs d'unc force et d'une taille etonanto, avec cos larges epaules, cetto poitrine cpaisse que la sclupturc prete it Horcule. Les femmes80nt, eomme leurs maris, fortes et travaiIleuses. Les fatigues et les privations .qu'i1s supportent en ont tll,lt 1tne race de ler In aceasUi, earte 11110astra yom mai reveni despre ' Apo(lv~'t'ooA&.xo~. (Vezideoca,mdata ~i ]a po,g. 4, ~i nota 1; la po,g. 5-6; ia pag.' 65, 55-56, '127,128 180--151, 167. 209, 13. 210 ~i aiurea. Vezi ~i la Nr. 295).
),

LISTA Nr. 56

N urne }i p'f01nUme ela locuitoriidin Moscopoli d
(Lista IlU este 1. Costachi Na,um BaJaura. 2. Dimitri r('imiu Bal.Hlra. 3. Nastasi Timiu Balaura,. 4. Teodosi Spiru BaJa,ura.. 5. Fratii :Mihali Balaura. 6. Fratii Teodor BaWl. 7. Fratii Bardila. 8. Fratii Tega, Bizugu. 9. D. Costa Caciu. .10.Maco Cacin. 11. Todo Caciu. .12.T. P. Carnari. ['.'13. Frat-ii Pavlu Cavaia. 14. Cociu ,N. Ceanu. '15. Fratii Dimitri Chio~ea. 16. Rucia Dona Gipi. '17. Fratii Costantin Cipi. .18. Danii] Costa Cipi. 19. Iliu Mih. Cipiciu. 20. Lazar Costa Cipicill. 21. Naum Rapo CiuJi. 22. Mih. C. Ciuri. 23. Fra~ii COlldacci. 24. Nuna Condaeu. 25. Cociu Condacu.
:sanda, laple

completa) 26. Cociu Cripa. 27. Spiru Dalaeu. 28. Fra~ii Naum Dimcea. 29. Spiru lancll~i DOCII. ao. Luca Dona. 31. Naum D. Duma. 32. Fratii A. Dumani. B3. D. Bapu Fuduli. 34. Gachi Funda. 35. Stavrc Funda. 36. N. Lambre Funda. 37. Coma Naum Funda. 38. Teodora Funda. 39. Familia Gade~i. 40. Naul11 Gade~ea. 41. Spirll Ghea.ta. 42. T. Tuni Ghiza. 43. Familia Ghino~iu. 44. Gg. Gian1t. 45. Familia Giumiticu. 46. Frat,ii C. GMava, 47. Familia Golca. 48. Fratii Const. Grabova. 4U. D. G. Grabova. 50. Papa-Costa Grabovcanu.

iJsl'appel1ent umpw, qui est.evidemment p'~ur uncto, de meme qu'i!s disent sell/pIa pour pour lacte (aid semptl1.este .~ampta= sfanta).

Obscrvam e;I, aiitt Ar1'anitovlah.ii, cat §i ceilalti Roma.ni, nu s'a.u incuscrit de dnd lumea CII niciun a,lt nea.m decat intre dan§ii, a~a ca. a.mestecul despte eare ,'orbo§tc mai 5US Henzey, 1111ste ,a.dmisiq,il. d.1 e 257

1. T. Hriseu. IJ:J. Familia Ia.Jlea.. [):;. N. Liamll~i. 1'1. G. ~i Mih. Todo Mosca. 6;). Tae-hi Todo l\losca.. ))0. rancu~i Todo Mosca. 57. Lambre Todo 1\1osca.
r>H. :\Iih. T. .i\1j~e<t.

i)!J. Haralamui C. Mo~ill. tjO. Fi~rnilia Hagi-Mula. liI. G. 1. 1\1uluzllru~iu. 52. Familia Na.stu. GU. Hristu Nasta Nicu. 1'14.Familia An. Doia. Go. Familia Petra. 'uti. Frat.ii N. PiJla. GI. N. ]';"aulllPIa.luL. 68. Jane-u~i Prcnda. (j!!. Familia ~ea('a.

70. Nasta 9amia. 71. Familia SartI. 72. Pavlu !aJ)cu9i Scliau. 73. Pando Stama. 74. Familia Stefa. 75. Naulll N. Stirgia. 76. Familia Stmva. 77. Familia ~ue(t. 78. Familia, Talauaeiu. 79. Mito Tasi 'l'alabaciu. 80. Naum Tica. 81. Tanase Lazar Toea. 82. Familia Tupatii. 83. Cocio Vasili. 84. Mih. V. Vem. 85. I. N. Ververi. 86. Fl'atii Ghica Via. 87. Fratii Vradzucu.

LISTA Nr. 57
)

Nume ~i pronlww de Romani, ma:re parte din Moscopoli (extrasc din eartcaj (~c(\rg Constantin Hosa, Untersuchungen Uber die Romanier oder sogenannten} Wlach.en, 'E~e:"OCcr6L<; m:pt "WV PW!L()';LWV .:q "WV OVo!Lcx~0!Le'lwv BA&xwv 1'e8t1l, 1808, pag. 150 159, unde figureaz[~ !ista itbonat-ilor). }

-

.

I. Cunst. i\reaci (159). 2. Arghir (150). ;J. D. Banti (151). ;I. 1. Barati (151). r). C. Bpliu (luU). 0. Ata-nasi Biala (154). 7. !ani Bojda (15 J). 8. Iani Bojdu (J51). U. Mih. Cah\i (152). ] O. Petru Caluda (158). }l. Spiru Cap-mare (154). J'l. Gg. Crmlare (150). VI. L Gg. Carjca (155). 14. Papa-Ana.st. Cavalioti (152). 15. Gg. Ceap1\.(multi) (151). ] 6 A. ~i Vrf'ta Chc}JtemtI'U(150).

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32.

Adam ~incifa (152). Fratii Cioara (156). C. Joli (155). Mih. Julio (155). D. Coadi\ (158). C. Cuea (151). Gg. Cui~or (158). ~Jih. D. Curti (158). Mih. C. Curti (155). A. Dada (156). C. Dadani (158). N. Dadalli (159). Naum DC'ra (150). -. Dimcca (152). C. Diruciu Jupal1i (155). Ambrosi Dociu (150).

,

258

r
3;3.Gg. ~i Stel'ghi" Doiu (155). 34. Gg. .Duc~e;t (l,j5). 35. A. 'D. Duma (15.5). 36. DUI'811152). ( 37. A. Duzi (155). 38. 1. Duzi (157). 39. Fratii Famcati (L57). 40. Strrghiu Fmdi (Lf>1). 41. Yeta Gehani (155). 42. Hr. Ghel'cic (150). 43. Gg. Ghiocu (155). 44. Naum Gilintali (152). 45. Mih. Goga (158). 46. N. Gojdovski (152). 47. A. Grabovschi (150). 48. C. Gujdo\'sehi (150). 49. A. Lepora (15). 50. Zisi Lrporieiu (156). 51. Ambl'. Livadanl (1.1)2-3). 52. Elena l\1a.ciuC<t (151.). 53. Yasili MaciJ1ca,(159). 54. Teoh. Malanghet,1I (156). 55. Vrcta. Matanghejll (15a). 56. D. Ma.J111 (151). 57. Naum !lluciu (15.1). 58. Fratii MIH\Uli(156). 59. Fratii Nisl'~ (155). 60. Mih. Nita (156). 61. N. Oa1[. (153). 62. Triandafil P;tila (If>9). 63. Lazar Pcici (153). 64. Arghir Pilta (153). 65. Sterghiu Pinta (156). 66. C. Pita (151). 67. Gg. Pova (153). 68. Gg. ~i N. H.oza.(154). 69. Fratii Niell-Ru~iu (156). 70. Gg. Yreta :;Iagumt (153). 71. Yrcta N. ~agllJ1a (153) 72. Gg. Sambahtani (156). 73. 1\'1.G. :;Iargani (156). 74. A. Scutari (151). 75. C. Sica (1M). 76. N. A. Siea (154). 77. MarcH Slavnia (154). 78. A. ~i Pa.vlu 90ntc (153). 79. Gg. C. Spirta (158). 80. A. Stann (154). 81. A. ~i Mill. Steao (156). 82. A. ~i Trodor SUl11111ain (15a). 83. 1. 'fapoti (155). 84. 1. Tapll (151). 85. Teodor TiJ'(~a(158). 86. Fratii Vitali (150). 87. Vretu I<tnachi (152). 88. Petru N. Vulcu (155). 89. Gg. Vulpe (157). 90. Tcodor Ziambali (151). 91. Tratu Zicu (158). 1)

Fiind aici vorba de numele de bot.ez~i de familie ale Far~erotilor, mai
Mun ~i IIrmatoarc1e hste cuiese deia I1rmatoarele 74 de sate din Albania.

Colectluncl1 cste completa,caci Ol\1ul. care I-am trimis ca sa.Ie culeaga2) nu pe
tcmitndu-se sa 1lI1de~~cpte vreo ba.lluiala din paJ'tea autoritl1tor turce~ti ca.urmare~te vrcnll scop politic, n'a plltut sa-mi aduca listele complete. Noi pent1'u moment ne multumim ~i ell atata. Numcle sa,telor, de unde s'au cuies Dtllnele de botez ~i de familie ale locuitorilor, poartft He care cate 0 cifra deJa 1 pana la 74. Ca sa ~tie citi') Numcrcle din pllrenteze nratii. pngin8- din scrierflJ. lui Rosa. I) Acr<lstii persolllli'.:l,fost d-I Ghiji T..ja Papllhagi.
259 --

loml din co sat este fiecare persoana. din lista de mai III.vale Nr. 59 la satul din Iista celor 74 de sate romiJ.ne~ti. LISTA Nr. 58

JlJlInelode botez ~i de familie s'a pus la drcapta numarul subt care seafJ

Xttme de sate romti11e.~t£ Alban'ia, de unde s'au cules numele ~'ilJrD'I1U din mele de locltitor-[, r.ari ligureazii in lisla Nr. 59: l. Aliiba.ri. 2. Angurza. . :1. Arcselia. 4. Armenili. 5. Aro~eoveti. G. Baltita. 7. Beala. 8. Beala £Ie jos \I. Bemt. 1.0. Bcstrova. 11. BisticiII. 12. Bobodina. 1:3. Bunavi. 1.4.CaIrani. 1.5,Carabollari. 1.6.Carmani. 17. Casim-beialli. 1.8.Camia. IH. Ccrvena. 20. Chelbi~il'i1. 21. Ciperati. 22. Cipliacll. 2H. Colonia. .:24.Comniati. ~5. Cosova. . 20. Crap~i. .'37.Cumani. ~H. Cutali. 2f.1.Deviacu. 30. Dum~u. ;H. ElbasaII. ;)2. Fearicu.. :\;3. Francovia. '14. GoJ'(,cuc!w. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. Grabeani. Gradi~tea. Grueghia~i. Hamit-beiasi. Hl'isoIio. Imi~tea. lndl'isbol'tizan. Levanifeta. Levanisa-marc. Liambarda. Libonia. Lu~ani. Mefoli. Mici~ti. Miza. Origurtu.. Pc~tcani. .Petru-Duam. Pitova.. Poiani. Pombrati. Po~na. Protodua. Radu~tena. ~acule. Scapal'i. Schepor. Scrufutina. Selini~. ~itula~i. SOlJi. $tremeri. SuIiani.

68. Sverno~ti.

260

69. Tirana. 70. Tranconiea. 71. Vadita. 72. Vartopi. 73. Verba~i. 74. Ziarza. LISTA Nr. 58 11

de Avlona"Struga, Cavaia§i Muzachia CO?/l.unele rnai su.sse aliif.in provinci'ile din Albania.. Pe langll aceste comune, orOfe!~a.u sate, se atlii # alte multe sate romiin~t£, dintre care diirn acum urmiUoarele: .1. Bali. Apoi: 2. Carchiova. 17. Afracu. 3. Costa,re. ]8. Cafarani. 4. Coliconda~i. 19. Chi~tca. 5. Curmeia. 20. Dcnisco. 6. j)u~nica. 21. Drim. 22. Grabova. 7. Gh('gani. 8. Gh('rgani. 23. Gramoste. 9. Graman),. 24. Lau~tiuri. 10. Greta-ni. 25. Liu~ni. 11. Lihofcea. 26. Lunca. 12. Moravia,. 27. Pleasa. 13. I~olivina. 28. Portaza. 14. Pr1t,nollndi. 29. Stropani. 15. Silif?ti. 30. Struga. 16. Viliani. 31. Varibobi, etc.
LISTA NR. 59 de nmnete *i pronumel.c locuitorilor eeloT de sa.le de mai 8U.s (pag. 254 74 T.) din Albania, (Cifrelc din dreapta numelor arata, la co numar din lista sat.elor trebue sa, se caute satul, de uncle cstc persoana respectivit). ], Coli Abazi 53. ]3. Dinachi Bali 68. 2. Mina Abazi 53. 14. Mu~iBali 68. 15. CociBaliu 68. 3, Nauni Ambro~i 32. 16. Miti Banda 32. 4. Lazar Apostoli 9. 5. Serghiu Babe~i 42. 17. Cu~iu Bani 2. 6. Spiru Babuchi 30. 18. Liti Banita 36. HJ. Tuni Barberi 25. 7. N. ~i Spiru Bacalba~i 9, 8. Nauni Hacali fl. 20. (,wi Bard;, 8. 9. Va.llghio Bacali 9. 21. Alexi Bare 41. 10. Nasti Badeba 25. 22. Cat:l. Bare 41. n. Nasta Ba.Ji 21. 23. Oance Bascn 9. ]2. Chendrlt Bali 21. 24. Biti Bascn 9.

261

25. lve Bascn 9. 26. TUJlll Ba~i\lrj 16. 27. Mitj Lazi Bebj 31. 28. Oance Lazi Brhi H1. 2!J. :Sota Bcbu 16. ~(). Tani Jkca. 4G. 31. Tango Beria 25. 32. Sota Bcga ~. 33. Avntlll Bela.ni 3l. M. l\iiha Bena 47. 35. Spirn Ben(1i 9. 36. Tuni Beraribo 60. 37. Mitra. Rezuea 43. 38. Chelldra Bezucu 33. a9. Nasti BieN\, 25. 40. Mitra Bihti~i 25. 41. Costa Bina 47. 42. Mitra Beneieu 33. 43. Cole Bineicu 3:3. 44. Ta~lIli Dona Bita 36. 45. TaJ1asi Rita 36. 46. Miha]i Bit\l]ian 9. 47. Chita Bobi 63. 48. Coti Bobi 63. 49. NauJ1l Bobi n. f>O.Cole Gg. Bodit 15. r)1. Mn~i Boda 52. 52. Eradi Spirn Bogar.i 32. 53. Spirn Bolin 31. 54. Vasili Bondi 32. 65. Mizali Bosdu 23. 66. Bani Bozdu 23. 57. PaIr Bosdn 23. 68. TasiclI Boza. 5. :)9. Tasi Bozu 32. 60. Lazari Bre~tan U. 61. Na.st.a Bubncu 12. 62. Marcil Bublle.u 12. 63. Oani Bnda 31. 64. Vl'ra Bnda 34. 60. Coti Bufi 32. 66. :Mitu Bugaci 32.

67. Costi Bnlia. 49. 68. Mitm BuHu.2,1. 69. Cot.i Bnlia 24. 71. Lambre Bnlo~n 7. 71. Alexi Buloa~e 7. 72. Tonciu Bu~iu 32. 73. Mihali Buza 5. 74. Nasi Buradan 31. 75. Babo Cacianu 62. 76. Bano Cacianll 47. 77. Beco Coli Cacianll 62. 78. Bono Caeianu 62. 79. Chirochia. Cacianu 47. 80. DiIIJa Cacianu 62. 81. Dzodzo Caei1Ll1l1 62. 82. ~Iitri Tangu Caeiani 62. 83. Nauni Caciaull 62. 84. Tuni Naea Cacianu 62. 85. Gheorghe Caciauni 44. 86. Nicola. CaciaulIlI 33. 87. 1'lt~io Ca,1angi 12. 88. Tasi Camba~a 9. 89. BaJ1a Caro 61. 90. Tasi Cara 61. 91. Mitri Cartali 31. 92. Meci Caf;\nani 62. 93. Colic.ia.Catt'rini 74. 94. Coliti Caterina. 50. 95. Petra Cazangi 9. 96. 'fll~i Cazangi 9. H7. Tagi Ceat.u G. 98. Mani Cra,po 73. f.l9. Chita Crapo 23. 100. Coti Cerepa 16. HI1. Ta~uli Cerepi 15. L02. Naehi Cerveli 26. Hm. Cole Tasi Chcla 25. 104. Cole Chendra 50. 105. Miha Chcndra 6. 106. Miha,JjDzodz<L Chprazia31. 107. Gusti Chcrozi 25. 108. TlIlJi~i Chrrosll 32.

262

Ion. Nachi Naul11Chr.rnnu 13. tw. !lIitr1l~iuChiafa 25. Ill. TD,siChiafa 25.
112. Alidina Chilita 32. 113. Vasili Chios(~9. 114. Marti Cioea Chiragi 31. llr). Nast;. Chirohia 39. 116. Bega Chirohin 48. ll7. 1Ifiha.Chit,1.Chirohia 13. lIS. Nast.o Chii'll GO. J In. '1'(toRi Chisimi 9. 120. Pit.u Chita 61.. 121. Coli Chitu 61. 122. Miti Cheuca 32. 123. Pu~i Ciaci 42. J24. Pusi Cia-ciu 43. ] 25. Gheorghe Crara, 25. 126. 1\1ieiCeam 54. 127. Nasi Cearanic 62. ] 28. 1\[ihali Sinmc Cior-iu 51. ] 29. l\Iil1a.liCiocill 9. J30. Pu~i Pit.i Ciociu 51 un Petra Cip[~ 42. ]32. 1\Iihali Cireagi 9. 133. lIIihali Ciucicu 9. ]34. Nachi Ciumi 47. 13fJ. Vera Ciul11i47. /HG. l\Jihali Codu 27. 137. J\Iihali COil1, 9. 6 138. ~tefall Coia 69. 139. Cosmo Cole 25. 140. Vera, Cole 26. ]41. Tuni Cole 39. 142. Nara, Cole 10. J,m. Costi Corda 21. 144. Petre Coseoni 7. 145. Ta~iu Papa Costa. 36. I4G. Nirola. Papa-Costallrlin 31. J47. Pit.i Costi 38. 148. Dzodzo CI)/,ari 48. 149. Miha Cotica 45. 150. Coti Covaci 23.
263

151. Alexi Cove 32. 152. Premia Cove 66. 153. TI1~iuCubacra 31. 154. Cata Cmita 39. 155. Teliu Curita 39. 156. Banu CII~ill 18. 157. Nicola Cuta 25. 158. Miti Cut.achi 42. 159. Dini Cllti 25. 160. Coliti Dama 15. 161. Gheorghe Dfimba 32. 162. Ta.nci Dedilita 9. 163. Lazi Dega 32. 164. Spiro Dcri 9. 165. DOJm Dicit 4. ]66. Nauni Dica. 4. 167. CMa Dimba 13. 168. Coci Dimba 13. 169. Gogu Dimba 13. 170. Lili Kiepa, Dimba 13. 171. 'fpjea Dimba. 13. 172. Nasi Dimciu 31.. ] 73. Tasi Dimitri 56. 174. Nauni Dimitri 1. 175. Nasto Dimo 1. 176. Mila Diri Nicu 50. 177. Gheorghe Doca 27. 178. Silia Iltl1i Doda 31. 179. Dilli Dzodzi 46. 180. Cusma Dzodzo 57. 181. l\lj~ea ])zodzo 57. 182. l\iarci 1. Dzodzo 2[). 183. Naci Dodu 27. ] 84. Pu~i Spirn Dzodzu H2. 185. Gg. Spiru Dzodzu 32. 186. M:iti Dzodzu 32. 187. Ta.ehi Dzodzu 32. 188. MiJ1u Dzodzll 32. 18D. Ta.~ill Dzodzu 32. HIO. Vera Dzodzu ;;. 191. Din" ])0111\ 2. 3 192. Pa,JIIIDrabll Nieu 32.

W3. ] 94. ] 95. J9G.

Gheorghe Duca 28. l\iiha.li Dudi 66. Tuni Dufa. 15. l\liha.li Duma 15.

197. 'l'imiu Durata 9. ] 98. 'l'asi Dllro 2. 199. Cosma Espiri 25. 200. NlI~i Fliurci 40. 201. Tace Fliurci 40. 202. 203. 204. 205. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217. 2] 8. 219. 220. 221. Nuehi Gago 4. Nasi Galuni 32. TOllu G<'1iuo64. Coci Gpana 7l. 'l'oli Geal1a 46. Gherl1.si Gheaua 71. Tudori Ghea118. 1. 7 Bani Cihoaua 71. Spiru Ghega 9. Dimitri Ghega 30. Cusma Gheorghe 52. Mi~i Gheorghe 52. Ilrista Gheorghe 35. Vangheli Uapa-Gg. 9. Gg. Gheorgonil! 7. Chenora Ghera.si 62. Lambri GheraRi H2. Piti Ciherasi 47. 'l'oeil! Gherasi 22. Covi Gherasi 22.

235. l\1itri Giogiu 25. 236. Tuni Covi Giota 25. 237. Gg. Giurgea 41. 238. CMu Glo~u 73. 239. Dima Glo~u 73. 240. Avram Gobo 9. 241. H1Lli Gofu 12. 242. Costandin Gogo.30. 243. Tachi Goga 9. 244. Todu Gogota 46. 245. Tuni Gogota 46. 246. Lazi Misi GOZll31. 247. Hristo Gogo 30. 248. Lia Govas Papa 7.

,

,

249. Nicola Grosdala7.

222. N1umi Ghina~i 38. 223. Coei Ghinei 10. 224. Tallgu Ghioga 35. 225. Lili Ghiozli 9. 22G. Cata Ghiti 10. 227. Mnrcu Giamti 8. 228. Taehi M. Giaruha ] 7. 229. 230. 2BI. 232. 233. Spiru Gill1a~i 15. Hristaehi Gimitica 9. Heracli Gimitiea 9. Toto Gimurctea 9. Costa Gioco 28.

234. Sota Gioga 35.

250. Petru Gllcea 32. 251. Nasta Gucca 51. 252. Tasi Gugiaman 9. 253. Nasti Gulo~i 4. 254. lIIarcu Gu~ea 7. 255. Tuni Gusgllni 42. 256. Mitri Homdcru 7. 257. Cole Hrista 11. 258. Cota. Hula 22. 259. Petra. Iactor 3. 260. Mandi Ilil~32. 261. Tot.o Lazari H. 262. Dini La.zu 27. 263. ~?t.efan Hagi Lazu 31. 264. Papa Iani Lazu 9. !~i 265. Piha Lceiu 58. 266. Cu~ill Lepore H2. 267. Vasili Lem 60. 0.. ~ 268. Pu~i Lertl 60. 269. Nasi Leru~iu 20. 270. 1Iihali Leti 3l. 271. Cu~iu I..evane 32. 272. Costi Levani 32. 273. Defa Liaco 54. 274. 1ana Liaco 54. 275. Vasili Liambaco 72. 276. Lili Spil'O LiJi 9.
,_

264

.

277. PHi Lilea 3. 278. Iani Lioliu 33. 279. VangheJi Lipa 8. 280. 'l'asi Lipea 17. 281. Nasi Maciara 55. 282. Janco l\Ja.ndro 64. 283. Cod Manestra 9. 284. St.erghio Mano 64. .285. Cosma Mantro 30. 286. Mitra MarcIL39. 287. Nasi Marcil 58. 288. Culq;j Marina 74. 28U.Mitra, l\'[,trina 64. 290. Cozi Marti 25. 2!H. l'vlicoMati 54. 292. Mihali Matrapazi 9. 293. Mitra, Miciali 50. 294. Ca,taMiciali 50. 29f). Ta~ll Mih,t 22. 296. Niea l\1ihalce 70. 297. Toncill Spiru Miha,li 32. 298. Papa,-Mih1tli 2. 299. Pa,pa-Mihali 25. 300. Ga,chi l\Iihu 58. 301. Leonida M.illCU30. 302. Goti Mi~ea36. 303. l'vlihali Mi~iu 5. 304. Tuni Mislaco 48. ;~05.Gg. Mi~ta,cn 22. 306. Mitra. Mi~tacil 22. 307. Dodo Mi~taeu 22. 308. Coti Grosi Mito 43. 309. Oani Mitra 40. , .310. Gg. Mitra 70. 311. Naunj l\Htru~i 32. 312. Zoi l\Iitru~iu 32. 313. Hagi Mitru~iu 69. :314.Gg. J\loeea 37. 315. Colita Mocea 37. 316. Vera l\locea 37. 317. Tamu~e:L Mocea. 1.17. 318. 'l'ru~i Mortaeu 31. 265

319. Audona Muceit Ru~i 65. 320. Tachi Mu~ea 9. 321. Lioliu Mustaca 38. 322. Sterghiu Nachi 64. 323. Sandu Gevr. Papa-Nastasi 31. 324. Miha Nasto 63. 325. Nastasi Naul1i 10. :J26. Nieola Na,uni 9. 327. lani Niania 50. 328. Tasi Niania 50. 329. Vera Nica 40. BRO.Tefa Nauni Nicca 14. 331. Iovan Nicieu UO. 332. Gg. ;Hcu 26. 333. 'l'asi Nita 14. 334. Hali Nu~ea 32. 335. Laze Orlzorte 40. 336. Dina Pa.li 54. 337. Nicola Papa 32. 338. l\larci Pa.pa 25. 339. Na.ehi Papiugo 132. 1340.Mitra Paptla 45. 341. Tefa Papua 45. :342. Tuni Papu!i 32. B43. Gg. Papu!i 32. 344. Mitri Paputi 32. 345. Papa-Pavli 9. 346. Colita Pelechi 2(). 347. Sicu Petru 32. 348. Ta,~iu Pichind:t 22. 349. Nauni Pihu 69. 350. Vangheli Pin do 7. 351. Dima Pistica 71. 352. Damo Pistica 71. 353. Tcghea Plachi 51. 354. Mitru Pled\. 32. 355. Vera Pleei 26. 355. Mihali Popa 46. 357. Tanasi Popi 34. 358. ViIi Popi 46. 359. Oani Poro 20. H60. Nallni Poro 20.

:HJl. Ta~io Prccio 40. 362. Naei PreIHla,4. :J63. Gg. Prifti 11. Hf34.Oiui Cole Prifti 36. BO[).Sterghiu Prifti 36. :3ti6. Liti Tasi Prcft.i 36. ~1(j7.i\liti Maeea PreW 36. :168. Nicoh~ Profa 69. :169. Costa Hagi Profa 69. :170. Dimitri Prosi 69. :\7]. Tuni Godzi Plli 31. :172. Mihali PlIli ao. un. Cusmu, Puli 9. a74. Na.sta. Plllia 22. 375. Dima Purica 44. 37n. Dilllo Pnriei 1. :377. Dillla Pll~i 50. n78. Tuni Pu~i 62. :mJ. Nasta Ha.fti 74. B80. Binda Ramacica 4. 381. Miho l~po 19. :J82. Mitri Hapo 72. 383. l\libali Beli 9. 384. Cole Roba 23. 385. Lambre Hoba 23. 386. !ani Rucill 33. 387. Lioliu Rueiu 33. 388. Gg. l\ude 29. :189. Hali Hude 29. 390. Spiru RllSi 65. 391. Mitra Ru~i 65. 392. Govi Ru~io 20. 393. Dzodzo ~ali 68. 394. Gu~ea ~ali 68. :195. Pet.ru ~alvari 30. 39fj, Nicolgi Samargi 9. mJ7. Ta~iu Samargiu 22. B9t5. Nauni Sama,rgi 9. 3DV.Col!' SauH1.rgi9. 400. Covi Sando 66. 401. Nasi Sapingll 132. 402. T!I~i Sarn~i 30. 266

403. Dimo $c;~ca 7. 404. Niei Sciimbi 55. 405. 1'\icola. Sf;Jmani9. 406. Tasi Somani n. 407. Petre Sfirbu 7. 408. l\1iImli Sgabo 8. 409. Sota SillH1.ea49. 410. Dona Silllaca 49. 411. Mitra, Siri 40. 412. Nasto ~ohu 1. 413. Bana 90lu 32. 414. Chcndm 90lu 38. 415. Chita $ora 65. 416. Cole Sota 4. 417. Adina ~ota 32. 418. Coli Sotim 9. 419. lhistachi Gg. Spil'll 9. 420. Cosma Spiri ~tagu 25.

-ii
~

421. Cole Doni l;itagn 25.
422. 423. 424. 425. 426. 427. 428. 429. 430. 431. 432. . 433. 434. 435. 436. 437. 438. 439. 440. 441. 442. 443. 444. Costa Stopani 61. l\iina Stopano 15. Tasi Suliari 17. Nauni Suliari 9. A\'ram Suliova 5. Gg. 8nslla 9. Nanni 9uti 7. l\fu~i Suti 57. &~po l;iutu 18. Dimitri Tangu 56. Nauni Tanu~ia 74. Petre Tti.rel!.BO. Tcfi Tasi 61. Gg. T;1~iopol67. Gg. Tavangi 40. Dini Tia, 14. Petri Tilia1i U. lVIitl'iPusi Tipa 38. GuJi Tirana 9. GJigori Tirana 9. Toli 'Timmt 9. Toli Tita 1\/. BIUli Tito 2b.

445. :Mihali Tivisli 15. 446. Nnsta Tociu 64. 447. Ia.J}clIToda. 29. 448. CotC8.Tomani t;. 449. Gg. Toni 54. 450. TiJllill Toni 54. 451. Costa Topi 50. 452. Stcghiul Totu 3. 453. Cole Traiano 8. 454. Gg. Tuna 16. 455. Toli Tu~ea 9. 456. Oaui TlI~i 25. 457. Nastasi Uca 8. 458. Vera DIa 23. 459. Stcrghiu UIa 5U. 460. Nastil. DIu. 59. 461. Dimitri Vangheli 19. 462. Cole Vangheli 45. 16;',.Gg. Ca~ivaru H2.

464. Gg. Soliovaru 5. 465. Oni Vera 32. 466. Ta.si Vcra 44. 467. Nicola Vi~a. 7. 468. Oa.ni Vi~a 7. 469. Nauni Vi~a 7. 470. Pavli Voila 69. 471. Tasi Vru~ca 9. 472. Vangheli Vuila 69. 473. Mitra Villi 15. 474. Ia.ni Villi 15. 475. Gg. Vulpc 9. 476. Mitri Zambie 50. 477. :Miha Zatn 60. 478. Zodi 20 25. 479. Gg. Zonea 41. 480. Laza.rdan Zorachi 69. 481. Pu~i Zui 38.

CAPITA r-; CATAIW~

289. Ciipitan Ca.[aros a luat parte in revolll tiunca. grea.d'i, dela 1821 ea, lrma,tol (G u d a s, VIII, pag. 211). N'a avnt insa eapitallat.. Acest Cataros esto IInchiul lui Catarahia, despre care am vorbit la Nr. 288 (P fl.s s 0 v,
«(IIoo(J'& Ve:~~E KIXTIXPIXXYX, IXL[J.rI.. 'to I1.OU

pag. 101.,cant. eXXVII, vel's. 15:

vel7tOCP1J~ unde e~ti, nepoate Catarahia" sa-mi razbulli silngrle? ,). ('11.» =« aros era in marc inimieitic eu un alt eapitau nlllllit Comcn sail Coro.chi1),

care Coraca ueise pc Catarahia intr'o lupLa ~i de accca ill eii,lItrcul de nmi ~us PI st.riga la nepotul sau Gatarahia. sa-i razbune sangrIe, ceca ce C,tta,mhia mell mai titrzill, lIeizand la randuI sau pc Coraca.(' ApIXOGtV't'LVOc;, Xpov.

T~C;'I-I7te:LpI)U I, pag. 381, nota vol. s () v, pa,g.100-101,

6;

Pas so v, pag. 101,

cHn!:1I1

CXXVIII).

l\1oart.e1t 11liGataros de cat.rc Gora.ca estc eanta.trt in dcmlt eftnl('cw

(P,1,S

cantul ex XVII, ~i pag.l01--102,

ca,nt. CXXIX).
('11('I.

On/aros, en. unehiu

11.1 lui Catara,hia, em do a.ceea~i na.tiona,Iitatc

Am va~ut la Nr. 288 ea ambii au fost Romani filr~eroti. ('II "autlll XGtT<rlXp;JC;, insemncaza act la. Grrci d(~~i nll-j

de origilla ~r('-

l~ase1i.Acest. cuval1t iI au ~i Romanii in forma cajaro,CU,J>Vl'C(jJlj, OibllJrJlj}Or ii, Cliparul C1'C{. u ~tim daca. XI1.T(JGtpOC; fi tot. cuvantul romfLllese crP.t prin N ar
de sunctc.

metateza

,) Vr.;,;iIii. Nr. 290 ~i 1&Nr. 288.

267

CAPITAN COHACA '290. Ciip£tan Coraca a fost. armato! raracapitanat ~i la cu.z de razuoiu i~i rceruta. trupa. ~i lupta. 1~laturicu al~i armatoli. Pe ]a. 1825-30, mai eu seama in anii din unna dupa, libcru.rea Greciei, tra,ia ea haiduc, H\.c.a.ndmulte rele 'l'nreilor, ca.ri in fine, CIL sa-l impace, ii dadura \Ill mic ca,pitanat (' ApllI)<xvnvoc;, Xpovoyp. ...~c;'H1tdpou, vol. I, pag. 381, nota b). In riva.litate fiind CIIcapitan Ca~aros~i \lcigandu-I, fu ~i el ucis 111. randul sau de Ca.pitan Gatarahia" nepotullui Cataros. (Vezi la Nr. 288 ~i Ill.Nr. 28£1). In cantecele populare grece~ti numele capitanului ne esh'. dat K6pll)(l1~ (= Corbul), pe cand Homanii il ~tiu sub numele Gorachi sau Gurachi, porecHi.tot greceasca, poate prefacuta din Corbul, dupa. 'cum se velie 111. canteeul CXXXVIII, pag.l0l din colccliunea Passov, undo se zice: «Ce ai, sarmane C01'bule,de ~ipi ~i st.rigi? nu cumva ti-e sete de sange ~ nu cumva ti-c foa.rne de le~uri? Roaga.-te lui ])umnezeu sa se deschida r1~zuoiu,sa. mananci capete turce~ti, (k1.petcde pa~ale, Srt mana.nci fiul vaduvei, care n'are alt frate ». In acest ciintec se vorbe~te ~i de lIloartea lui Coraca.,pe care i-o dadu

Catarahia spre razbunarea mortii unchiului sau: ( Cinciii tin mainile~icinci
picioarele ~i a,lti cinci il injunghiara ~i-i luara capul », a~a se spune in cantec,lI) de mai sus. Dupa cele spuse liL Nr. 288, Capitan Coraca sau Corachi a. fostRoman n'i.rgerot. In revo)u ~iunea din Tesalia ~i Epir dela 1854 Iuara parte insemnata ~i t doi ~fii ai lui Corachi, ClLri ana atunci traia.u in Grecia. Unul din ei se numea ,;' p Apo~toIiCorachi, celuilaltnu ne aduoomaminte numelo.Fiindcaacea. evo-! r lut.iune era facuta de guvernul grecesc ~i era ostila. a,liantei Franco-Eng)(,zl!or, eari Iuptau impreuna CllTurcii in contra Ru~ilor in Crimeea" in urlllu ocupatillDii Pireu)ui CII 30 d(1 mii de soldati djn part£'(I. Franco-Englezilor, gu vernul greccsc fll silit sa recheme in Grecia pe ~efii ~i soluat-ii trjIlli~i ea sa faea acea revolutiune. Cplor int.ai i.lltor~i din Tureia Ii so dcschisera granitde, insa unci ma.d parti de l'evolutionari, origiJHLri in Turcia, nu ; a~a ea d multi intral'a. in Grccia, ell sila ~i fura. urmariti de o~tirilc grr.ce~ti casa fie priJJ~i~i expulzati. iar multi vazand t;~ea ce se intl1m}>laCIIceiJ,!,lti, ramasera in Turcia, continUaJld l'evolutiunca. Neavand insa mijloace de a se sustiJlCa, incepura a impune grele reehizilillni Jortate asupra populatillnjlor dill sate ~i au dpgl'nerat in haiduci. Atllnci r1U1laSe Turcia ~i Apostol"; Corachi imin prcuna cu capitanii: frat.ii Grosu, Cu~tarcli,Gagaradza~i Nicola Zambru, dupa cum se vede in urmatorul can tee popular grecesc inedit:
LiEV cr''t"ouEm'(, rxp6aoc;
0a fLLO: (j'opO:, lloa't6A NLxoAoc, fL'1)xwp(~EaocL v'&:no 't'r, auv't"po{j'L<X aou, Kop<xxo:r, 1ttV'tE,

X:(fL' ZELfLwVOCV ~ocpe:'t"b, &a Y.:X.IL' ~ocpuv X;:~fLwVGt, XL'oc?...a:'t'"OC !!e:pOfL~'VLOC,. ett'. 268

To "t'( fLcic;AE'{OUV't"i y'ocpna

Adica: «Nicola Zambnt, JlU ti-a. S})U:3-0 rosn odata, Apostol Coraehi de G cinci (ori), Nicola, nu te desparti de camarazii tai, ell.arc sa fie ia,rna grea" eaei
a~a.no spun eartilc ~i eele ea.lendare? ~. Cei de mai SIIS eu trupele scpa.randu-se de ceilalti, fu uds intr'o lupta ell Turcii 180Pind. 101'ri'il1la~i

singuri ~i urll1ariti de o~tirile turce~ti, se irnpr1i~tiara" iar Nicola Zarnbru, C1\.PrTAN CUTOVA
XPO\l. 1''ije;'H 1te:LP01), 291. Cii,pr:tan Cutolia,este menf,iona.t de 'APIXOIX\I1'L\lQe;, vol. I, pag. 381, (8) impreuna eu Ca1arakia ~i Taghillt in lupte cu Tureii. 1'aghila era. arma,tol la, OIimp ~i mcntionarca lui Capitan Gutova cu acrsta 111' fac,csa presnpu11clll a,Cutovatrebuf' sit fi fost fin san 1"11l1ii, DiacuGuc a lui tQva,v('slit armatol, despre CR,W "orbit 180 222. Porecla Gutovaest.e am Nr. rornftnra,sea,(vezi fa pag. 38, coloan(\,a, U-a, randul 2 ~i 3, ~i la pag. 65 Nr, 1.00). 'ApIXOa:'rtWOC;, ntl cllnoa~te porcelole romane~ti ~i pronunt<trca care lor scric KOIJ'tIXOiic;, Vl'.zi explicarile despr£.';~cest numB la, lAa.cu Gutova la, NI".222. Ciil'itlln Clltova, It fost ~i e] roman.

CAp£TAN lANACHI

292. Cilpi.fanlanach/:ne Dste ("lInoseutdin Passo\' (pa,g. 201. ell,IlL CCLXX)ca,un ~cf reyolutionar in eontra dinastiei uaval'eze in Grecia pc la, 18H2-33. In acl'1Jo rf'volutiune ~efii au fost Maniati ~i probabil Capitan Iani
sa fi fost Malliat cioban dela lUnute : e1Lcia versul 10 din cantecu] citat mai l SIIS intalnim tuvihltul 7t!X/.WXIX1t()'tOC manta, zisatamparede Homani, = vp.chie ~i Capitan lani spline ea se revoltii. eI eel cu mantaua invechita, pentrn tit JlUplitt'(\,sufrl'i birurile grele a dinastiei Iloi, 60 de parale de cap de vitc ma,runte, doi lei dc vitcl ~i trci lei de ca,I. A fost rIar IIn oiel' bogat, Roman de pc III.Man!. AliI demonstrat aim'ca cil. ]\'Ia,niatii sunt de origina l'omana (vezi pa.g. 17 ~i nota 3, pag. 47--48, 53--54, pag. 121, nota 1. Vezi ~i la Nr. 189). Ca in lIluntii din Peloponez sllnt multi Romani ~i astazi vezi T. KOAO1110

xo'tpc.;!\I"fJC;, .t~Y'1Jatc; Q'UiJoOOC\l1'W\I 'EM'I)VtX~e; q>UA'ij:;,pag. 6 ..~c;

61), F i Ii m 0 n

(III, 140, 446 nota adela, Nr. 271.). Coloeotroni spune 180 pag. 61 citata mai sus, la, randurile 24--26, urmatoa,reIe: (' Ton:\lEe;1'a XWpLa, 1'17. BAIXXOXWPL!X,
~AEL1tIX\Id:; 't£X. Ze:t!L!X~La x!X1.~€\l1i'to\l &VOpW1tOL I), adica.: (, Atunei satele, sa.tell'

romane~t1~, lipsea,1Ila 'ie'mat-ice~i nil ('mu oameni I). Vczi despre migratiunea Homanilor eu familiile lor pentru iernarea turmclor in campii la pag. 51-52, 127--129, ~i desprc migratiuJ\ile vcchilor Manii1tide pc la 1200-1400 vezi ];t pa,g. 47-48, 53--54. CAPITAN BIRBILl

293.CapitanBirb£l1: lmprellna C1lUII tovara~ a.1sau numit Resuli CaprI sa.uGap1t erH,1I ill ~cfii de banda din revolutiunea faenta in Tesa,]ia.~i Epir d la 18M. Neizbutind acea. l'evolut-iune, multi ~efj trihau ca. I"ebdi, aVHm!dese 269

.,
I.II).l' eu u~tirea, turceasc1t. ~i dueftnd u vieafa haiducpa,:;ca. Dllpa. tllultl' ur1I,<I,riri g'llvt'm<ttcmllj,tnilll'i dill Epir, Hu,sni-1JWja, 'eu~i In fino sa, primm pc I citpita,n Bi1"udi ~i Besnli Cdpl~~i i-a spilnzumt (1854-1870). Bi1"bili pcntru \itl'jiile ~j lll'llorocire1t sa fu cfi,lltat de popor (vczi colcepunea XMtl~TI)<;, pag'. 128-129, cant. (2). :'\unll'lc Resuh (dirninutivlllilli ReSu,),Capo.1) ~i Birudi sunt poreclc rOlllaIlf'~'i, cicci cp-i cari Ie-all purtat au fost Romani. Vezinumele Bi1"bil-i111. [Jag. .I!) la Nr. H'-: drspre CtiJ1l~ la pag. 45 Jlt Nr. 27. tot DIMU CELIN ~9'!. lJimu (Jehu nu este eel deJa Nr. 269, oi altul, dcspre c/t.re veZI 111 Nr. 298. CAPITAN CUSTAHELI. 2t15. Ciip£tan Cu.stareli. DeJ.t Costa se face augmentativ Costar, Custara, ii' ~I de aci diminutuvlIl ~i patronimicul Custareliu, Custareli (vezi ]a pag. 29, :i

K. 2). Custarelia fost F'ar$erot~)~i Iua. parte la revolutiulH'11. la 1854, .. dr
diml TlIl'cii ii tiiiara ncvasta ~i copiii, dupa cllm ci Insll~i ne-a SpllS la Atena 1;1,1860. cfind frtellraJII cunu~tillta persowtla cu d. ; l'u~tareli l~ra un barlmt f011rto hlllllOS, e11. e patruzeei de ,mi pe atullci, d :!l ea.t Omp a stitt pc la Atena, toatrt lumea a admirat ehiplIi sail fl'UtllOS~i udia achilcaniL Roma.llii dela Pind 11.vUrrt ulte ocaziulli la, 1854 sa admire m "um.iu! ~i Intrcpiditatea aecstui armato1. EI era, nedespartit de IIn alt ~ef n1r~!'rot 1lumit GOrilU'fl,dza.3)IllIpreuna. CII care esto ca.ntat intr'lIn C[\'ntcc dill coleetill1lC1\. Xa<nwT"I)<;pa.g. 126, ciint. 58, undo figurcaza sub 1lumclc ( KwaTQ(pii~ (',tre ('ste = Costar ~i Cost(tra augmclltativ). In ac('st cantec, unci!' se cilnta doi ~cri Fftr~eroti, se zice Crtoi JI'adullttll OltStedecat din bii.e~i ,II' Albanezi (010.', Apoawro1taLo~Q(). Prin Ap6awt'o1ta(o~a se IlItc]cge uiw!,i de Pilr.~l'rlJti, 11\1de A]banezi, dici Fftr~crotii, cum am vi\.zut III multo locuri,

.

~!l1lt luati ea Alba.nczi ~i Grecii ii llumesc ~i · Ap6awt'66AocXo~ sirnplu Iji 'ApQQ(vh-a~~wzi 111. ( pag. 127 ~i la Nr. 69 ~i Nr. 207, ~i la pag. 169, 17~, 210). Cuslareli a fost Rom:],I!.Vczi ~i la Nr. 290. Vezi nw.i eu scama. cele eo Uf1J1('(I,Z11111.a('l'st Nr. 295.

IntI"!) rc('('utrt ciU1ltoric a lloltstra pc la Romanii din Macedu1li,t, Ellir "j \1I>Hlli,t(vczi in NI'. 288) III COllllln1l, romftlleaSC1tB1wasa,doh! l'ind, am
1) P<!recla capii sa <1[1llIai llIult unci persoane, mica de statura., indesata ~i van.Ii'~5a. La Avela era. un fill al lui Bubulicd cu aceasta porrcla, ieparul (pastor de herJ'helie de cai) al PapflhagiaWoL ') Vczi la Nr. 288 la cifra 74. :,3) V('zi la Nr. 288 [n cifra 76.

270

fil,eu el(no~tilltit eu 0 illselU11I1Ui bogaUi. familic mr~crotenselt, accea, it t, ~i a~a poreclitilor Tori, Torati, Toreani ~i Tor'i§t'i.Membrii din aceastii. fall1iJie, ale citror nnme ]e dam aiei mai ]a, vale, sunt 9efi ai nw.i lIlultor triburi de ale lor eu eii,te 1.009i 200 tie fami]ii, triburi cari toate ponrta dCl1uH1irca de plural de To;'i, Torati, TIman? sa,u Tori§ti, ~i cari, lIucand viat1t pastoraJa, veri/I) se suic ]a lUulltii deja Pind ~i din Albania, iar icrnilc se due pcntI'Ii CrIJarC11 turme]or lor spre eampiile dcht Filiati, ora~ in Epirul nord-vcstie ~i inAlbania, ~ide a.cecatoti vorbcsc9i limba albanez/LIa,tii.1umcle l a.cclor~efi: Fotu Lall1h1'l' Tori, Gheorghe Nachi Tori, Tcghiana Gg. Nachi Tori, ColeF:otu Tori, Miha Na.chi Tori, Toli lani Tor'i. De]a aceastii. familie am aflat ea. IlUtlti diu ei erau a'gezati ]a Suli 11lain tc de distrugl'rea celor patru comunc ale SI~liatilor 9i de emigrarea lor de acolo. Cei ageza!i 111. Su1i emu ClllIoscuti <Lcolo sub numele de T'urati sau Tomt£ adica cei din 1Ieamu]'£'ori1or). Vezi dUf:pre tribul Toratilorla pag. 21, linia 21 9i pag. 22, linia. 20, unde se vcde ~i etimologia, ee popornl dlt numelul 1'0ati, adiclt <Ida tor = unna, etiulOlogie earl' va fi di~cut<tUi.l1Iai Illcolo III censta carte ca. ~j alt.e etilllologii popular<' adluisc provizoriu III aceast[t clute. LI), illtrcbarea" de unde Ie vine porecla dc familie To-r£, wi s'a,
<L lor IllIlIliJ,i, ei toate trilHlriln

1LSpllJISCrt :\.(;.('11SI;[t purcel11 nll-i proprie

or ~i aHe eMcva. dill Albania HUll;n\:11nlltllitc dill vc('hill~e fll,rl1S11 ~tie de ce, a~a precum a.Itetribnri se zic IJwi, Bi~Liani, uiati, ~ialte Cordat1: B settl COl'lhJli, omellindu..mi 9i de llumele (deja cunoseut nOlla) unui ~ef Insenmat p al tribului Cordi§taoT, 9cf care poart5, numelc de Cola Ghiza. Gord1;sta ); eii. 1 a~a ~i ei se numesc Tori, Tora'9i ~i Tori9ti. Un Far~erot, llU din familia lor, CMe 11.sistala, convl'rsatiunca noastrll, a intervcnit spunand: «CUIllit voault Greci-1i zie M1!pou~6oYIXX.OL ac~i ~ia nouaua ue (llite lumca, 1'ori>1.Ln va. 2), adevar lIIulti R01l1fmidin provineia Aspropotam din Tcs11lia,apoj Amincianii (Metzovitzii) ~i vccinii lor, cativa din 1vlaeedonia~i unrle triburi din AlIntl1ilL, SUlltnumiti J{ollliini Bruzi ~i Bruziwli, iar Grccii din Tesalia numese pe Romani Bru,zol'la.ki. Hevenind la Homftnii Tori, trebue sa. spuncm til, ci poscuaccle ma,ifrumoase cfmtecc croicc rOIllii.ne~ti; caJlta I)]S11c eroii lor p ~iin liiJJba.alba.neeii., prccul1lceila.lti BOl1lfmi, sunt in contact cu Grccii, cari ii cilnta ~i In grece~te, 1n81tcil,)]eeele ~i cele greee~ti 9i cde a.lba)]ezc~tiWllt t mcute de poelii lor national;. Drla fa.milia, Torilor a.m anat ('a. i~iCii,pita;nCu.stareh dcht aeest Nr. I's(.(~ ~icl '/'ori, rudi'i,cu Oheor(7lti Na,chi '1'01'£ i CLl ola. ~i 'Miha Nachi '1'ori, 1II1'1l~ C ~ionat.imai tillS la. aeest Nr. 29.5.
Avc]1] IlIIIJte de zis detipre tribllri](: i\I'YihllitovJahilor lltIlJliti Ihti,

lJuiaji sau Biuiani, CO/'datisau Oord1'f>ti Tori, 'l'oraJi'sau 1'o1'if}ti. ~i Vom vorbi pc
I) Vczi la Nr. 300, nota 3. 2) Vezi 111pag. 70 ~i la. 125 nota 1. 271

j;j,,/-;(Iebpre ei In ol'igina, HO/llc1nilur~i in alte capitole din <tCeast[tcarte a r oa~tra. unde va Ii ,'orb... de cci numi!.ii Bruziani sall Bruzi ~i de cei lluJl1i~i Cf!'ciaztni.Cdcium; ~i Ca!lluni. CAPITAN GAGARADZA .:~96.Capitan Oagaradza. Vezi la Nl'. 290 la Capitan Coracrl~i la Nr. ~95, ~ la, Cgstarel/:. Cuvantul g(1garadu/'~i plural giigariidzi inscll111caza cliciireazii. :;' lJin poreeHi se cunoa~te ca a rost Roman.,

FHATII GROSU ~n7. Fm[.£iGrustl au Cost ~mllatoli in plasa Grebeni din Macedonia 1)
pfLIlr., revolutiulle~t dela 1854, cand se rasculara ~i ei ~i luar11.parte la mai la multo luptn. ]{echcmiindu-se I1tullei in Grecia toti eei trimi~i de acolo casa radl, revolutia, vrura ~i fraW Grosusftse retraga acolo,dupa stingerea revohq!'IHci, dar )l'au fost primit.i ~i fura siliti cu multi altii sa intre ell sila, inlr('imin tfwcI arnwle. Insa fura cIrelarati de inamici ai Statului Greccsc ~i "I'!n[trit-i pfLllala 1865 eLln i~te ho(i ill Greeia. In fine facura. a.ct de 8UpllJlfn' ~i fur[t inchi~i VretUl an de zile, dupa care au rost inaintati la Curtca rII jurati dela Atpn1t dimpreullft cu Ull numa.r mare de alti fu~ti rcvolutionari «pIn 1854, cari. dupa retragerea. in Grecia a trupelor trimisc de acolo ill Tuwia, neavfUJd incotro vrurlLsa.se refugicze ~i ei in Grecia. AtUIlci Curtca CUI jurat.i condamna la moarte multi, intre cari fura ~i fraW Gros1',~i UllU la- ! JI.,tli.'jiotii, original' din COIl1UJla Avela, mutat de II1ult in cOll1unazisa Ciitivete a lui Bania Alcxi de langa om~elc Veria~i Neago~te din Macedonia(vezila pag. 51-51). Vezi ~i la Nr. 290 la Coraca ~i In Cllstareli hL Nr. 295. [4'l'at,ii ras/I, dar, dupa cumarata poreclalor, au rost RomanidelaPimL G STERGHlU PALA

:ms. Bterghiu. Pa.M a fost dintr'o eomuna rOll1ancasea dellLPind. Numelc dp fa-milie est.c altul, pe care il taeclIl 2), iar Pall/' i s'a clat pentru vitcjiilc

:-;;11('. PaUi ~i aPal{/'in limba, maccdoromana inscmneaza sab'ie.Ellua ., caei ImrJ" insPll1lHtt1i. revolutiunea dda 1854~i a fost cantat in multe canteee, ~ in din1rf' eari ciHi.IIlunuidin OtXQVo(l.(a'Yjc; 19, cantul 17. Vezi titlul cartii (pag.
I,t i\~r.251», in ca.re este ciintat eu un alt rebel nUlI1it Celi'U,originctr din satul p"Jiana 11elaOlimp. Numele de botez al lui PaW a fost Sterghiu sau Tegu.
«~f'[el' :-;cripaceste rallduri cunoscll personal pc Teg'U PaUi. Avea u ~mbie,pc r'1\.I'I::0 nUIllPit DesfJa.,dllIla nlllllCle Ilcvcstei sale, sabie care trccea (liL faea,.
'_~

11\1\.j'l' minuni in mana. lui 'i'eg'UPaliL Capita,n Tegu Pala a rost Roman. , de 1 ~~.
'1 dj,1.:1 ") UIJ Ii
".'t

Plasa Gi'ebelli se afHi la poalele orienta.le a.le Pindului. G-rebelli se nume~te ~i re~e- .,; autorita~ii din aceastii. plasii. Nn d&m nici numele satului, nici numele de familie 11.1 Sterghill lui Po./if.sprea ..~ Cllll1va deranjat de antorita~iIe turce~ti. . 272

,

~
..

) 'a
...

.

NICOLA ZAMBU
2HO. £colaZmnlm. ezi In Nr. 290.DespreporeclaZamb11"t sc vcdca In pag. N V I 61 N r. 84 ~i Ia pa.g, I. 46 Nr. 46. Mllma lui '1'eodol'ColocotroJlise numca Zambia 1) (vpzi In Nr. 163). Descori numcIc Zambia se prcscurf,!'a,zain Ria.. J1lIJllP foarte des purta,t de fCll1eiIn. Maccdoroma,ni (vezi ~i 1. p. 65 Nr. 104), dnr Bia }>o3.te avca. ~i aHa, proveJliontlL Nicola. Zambu a fost Roman dela, Pind. LEONIDA HAGI-BlHA 300. Leonida Ha.gi-Bira a fost din UJJa.din cele Illai insemnat.e familij din San-l"}Jarina de la Pind (vczi despre San-Marina In pag. 13, randul J ; la pag. 51 jos; ~i In Nr. 250 Ia Piin:ntele Dimitrie 2). Aceasta famiIie bogata ~i st.imata avea 0 l1l0~iein TcsaIia., pe care puse oehiuI ea sa.-i 0 in. un 'rurc aIbanez. bogat ~i influcnt pc langa autoritatile turcc~ti. Gllsind da.r un pretext., puse mana pc l1l0~ie,gonind po proprietari. Ace~tia se judccara nmi multi ;(oni~i pierdura mo~ia. At.unci in exaspcrare pcntru ncdreptatea ce Ii ~e tacu, unul din familia Hagi-Bira, Leonida, care abia i~i terminasc 8t.Udiile Iieealc, se decise sa.-~irazbune ~i asupra celui care ii lua, mo~ia ~i asupra. jlldec1itorilor Jledrepti. Deci, formand in grab a 0 banda, trimise vorM uzurpatorului sa fie in paza., caci are sa-~i razbune ~i arc sa extermine pc toti cei din familia rapitorului. Dupa cateva zile dcIa acest avis, Leonida Hagi-B£r(l. ell banda, sa ataca pc uzurpatori, 9i se intii.mplara, omornri de rude a.le Tl1reului a,lbanez, ~i deabia Albanezul putH sa, scape ~i se retrase i]l Larisa 8pr(' mai multa siguranta. Leonida eerea apoi sa ridice dill Larisa sau sa, ueida, MoIo pe jndecatorii, eari-i Iua,ra mo~ia ~i 0 dadura, Alba,nezl1lui,dar nu reu9i. Acest.ea S(1petree in iarna anuIui 1876. Venira Pa~tile, ~i familia Illi HayiBim impreuna cu famiIiilc San-Ma,r£n£ale, cari pet.ree iarna in 'rosalia (vezi la pag. 51-52) se porniril. Ia muntii PindllIui in patria. lor dc va,ra, jar Lronisa ell banda sa, care din zi in zi cre~tca, traia pc Ia mllnti ea IIn ha,idlle, eauta,nd sa faea cat nmi muIt ra.n TlIrcilor. pentru nedrcpt<Lt.eace-i se faen. -----------J) In familia in forme )lIi Colocotl'oni lIIai gasim nrmittoarc)e (vezi pcrsoane CII 11111110O\JliiJlo~t.i r rOlJlfuH'~ti: 10000ga. iiI' en Colocotroni v BL6ALOOf,K7j TIj~ 'Ea.rtClt~, 2. b yepwv

KO).OKOT, pWV7j<; T61-Lo<;B'. &v 'A(1)vCltL<;1889, pag. 149. nota 162, vel'S 2); acest, T"1'rw. S(J ItfHi cn JInlllcte ~i in forllla diminntivft articnlata. I1w(;CdOrOIJ1ITna 101'gac-lll. scris in grccc~t(J re;wPYCltKA'ij<;vezi accea~i ( cart~). pag. 142, 144, 145 *i 110ta, IInde se spline cit 1'1'11

I

Inrga.c-I.1/. t\'11nn frate poreelit. Codll1!i sail Clle/a.ni (Yrzi aceca~i carte ]a 1 pag. 147. 148 nota). Capitan Nichita Slamatel ]Jorec)it Toup)!oqntYo~ (= wt1ndlor de Turd), era 1!.e)1011l1 Go)ocotroni (vezi a.ceea~i carte. pag. 124. nota ~i pag. 130. IIndp, Ini figIlTr.;J.ziisub forma. diminntivit 8ta.m.a.tel: TOU ~TCltILCltT£AOU-I3PE ~TO(I-L('.CTtAO, cand PI' in alto ciirti est,e clat ~'t'CltI-LCIt..e;A67tOUAo<;, pag. 218 din aceastit carte a noastrii). VC7.i vezi ]a In pag. 188-189 cum Grecii din I11l1nele articnlat lorgnc-In fac r~WPYOt1(-A'ij~.

vrir primar).

")

Vezi ~i III, Nr.

197. 230,

234,

238. 278.

273

LeoJljda, pu liinga iJlvii.f,atllra, a\,('a ~I multI' calitii.!,j cPrtlte pcntrll

IIn om de

ar,lI~e. Era abi1t. de ~2 .de alii, prin urnH),]"£:finar de tot, ('ra istet in Rtmtegij t ~llIhtare, eliraglOs ~J foarfe indrasl1cj;, fll! (I agilitat.e rarl~ dlo torp ~i Junrtc lUte de pieior. Cei eari traira CII dun suI la JlllIJlte ill timpul n'heliuJJii sale ct\ tova.ra~j de anne 81Hu! minllJli delJpre Silplet.a ~i agilitatelt sa, ell ca.d intrru'a chlnr pc cei de IJ\I~seriedin cireurile ell e~~i.Truplt sa in vara anului 1876 ajllJlsl' a. 1II111I1h1t peste 200 de o~t(,J1i,CIIcare se plimha. in ziua 11)(1/'(', pro\'oefuld o~tirile tnree~ti din provincii Ja IIIPte, ]n Juptc cari fonto i('~alliJ1 avantagillJ

,~

sail. Comitrtelc rcvohq,ionarr £Ida. Atena" IHlzind de izbandde miJita,re a,le Illi '-I Leonida. (JJcepllJ"a a ~l' plillC ill eorespondl'lItit eu d. facftJldu-J sa inlcJeaglL

J

CfL eurand arc sa sc provoace 0 revollltil1ne din partea. guvernului greecs(:; in in provineiile turee~ti, ~i-l indemnau sa continue pana la un moment, eare
Jill I'nt Jlitiuni reu~ira nll'ata.

J

sa in tiirzie, ~i-i trilllctcall ~i diferitc aju t.oltre in bfhl1i~i in arllle ~i 1111\- 'i de rftzboiu, ~i-l iJltrctineall in idea unei revolutiuni. Cei drla AtCJJ<L:I IJ(' lungn, primul ministl'll de u.tUl1ci aJ Greciei, Cmnunduros, sa.-i tri- '! ~i 0 decomtic ~i sa-i delL un gnul militar. Nu treeu III11t ~i la 1878 se, I
:1

fa.eurlt ill provinciile t\1l'eo~ti mai multe rl~scoale partialc, in uncle tlin cari

luar1\, ndividual p<tlte ~i unii din Romuni,ade!llcniti de altii, ca,roracomite- .' i
tPle ro\'olll tionare din Atl')l/1 Ie SIH\JI(!i.tU inceapii, ~i JulIett.a,VOl'Ii ajut11ti I'll (It- o$tirile l"l'gfLtullli rcciri, lasfuulu-i sa intdeaglL ca. Grecia va. dedam razG buill Turcil'i, lIJai ell seallla ca pc atune! aecasta din IIrmrt ent in ritzboiu ell Hu~ii ~i cou HomfUJii din Romania.. Leonida Hagi-Hira atunci UII trupele ", ~ale Iliit JueruJ in srrios ~i avu mai multe luptc sangcroa£l! eu Turcii lJIuJt lIIai nUlJ]ero~i, 1111cari Ie aduse nmri pierderi, cia)' ~i el pierdu nndti din ai sa.!.Exelllplul Jui Leonida ~i al multoI' Homani (h.fa.Pindn illlitara ~i )ocuitorii (1,12 sate de Far~eroti din Albani,L, cari, seoborftndll-se din c'
'

'c

illllnt,ii Jor irrnan
boga.t in tnrnw. !!'rl'ei. eari [ura
o

I'll tlll"!!lpic ~i ell fl1.miliiil', sub condlll'erl';t
nlllJlit. Na.~iu. P1:na. LIt 1878 pllt-in lllainte

ul1l1i ~er foarte ;~ .,}
',~
?~

III' P"''1ti deb,urari"1

dill inslIla. Corfu pe ta,rlJlIII AIIml1iei de jos vrco £101111 de rcvolutionari mii

"~ ataeat.i , tie Turd 'i cari I'ntll eat p c er Slt fie lot.i maocIariti '.r "i " de TIIrei, daeit nu intlJrvl'neau Fi1r~cro~i din triburilc lui N (l$iu Pina 1) ~i ;~ nJl atragrall o~tirile turce~ti spre oi, e,Lsa dea timp cclor ic~jti din Corfu 1

sa-~i cautc scaparea prin fllga, cftti putura sa fuga 111. eorabii, eari a~teptau :j Ia. mal, dici celt mai mare parte fura. prin~i ~i dJl~i 111. IaniJla.. Atllnci il1trara";; in joe ciobanii din cele 12 Cii./tme ale lni Na~i\l PilHJ"ea.ri, ell toate ea crall ,,i ,,,: IipsitJ de 1.0atc ceil, JlI'cesare pel1tru razhoiu, tinura. mai l!1ulte saptamfi,ni'"" :.-\ Illptelp ell Turcoii.real1liJltinti frullloasc]e timpnri all' razboail'Jor SlIliatilor Z). 1~ i 1/1IlIptcIl! lor a trebuit sa-~i parasea3di funr.pJe, c;.ri dcvenin1. prada 'fur- :~
,,~

-----.__._-

,'.f.

"
t.

') Vezi des pre acesta la Nr. 288 la cifrs H. ::j V '$ 3) Vezi des»re vitejiile valorosului Capitan Na~ill-Pina, cartc/\.: IIoA~.Lxo\l X.~'071:TPO "WV1tOAL"t"LXWV .Yjc;'EAM8oc; U1tO'Avr;. re:wpy(ou, tv 'AO"iivcnc; 880, pag. 276-278. " ch8pwv 1
"

274

,~
,:

cHor,prccu1l1 ~i catunelc lor, cari toata fura. a.rsc. Atl1Jlcimai multi bei alb,tnezi, cari-j cuno~teC\.u,vu,zand lupt.'1 incgaHi, intervenira pc langa ei sa se lase de (I.nmi colltinua ~i S1tfnca.act de suplinen', promitiindu-le cu juramintc respcctarca vietii ~i It onoarci. Ei insi't nu vrura 83,se 811pUna sa, preuca ~i annelc, ei parasiti de ba,ndcIc revoIutionarc din Corfu ~i neaviind ineotro, cerura sa. Ii se permita a-~i lngropa mortii, biirbati ~i fcmci, ~isa-~i pastrczl' ~.nllele,~i a.stfcl sa se cxpatrieze in insula Corfu, ceca. cc Ii se a.cordfi.de eomandantii o~1.irjlor turcc~1.i, ~i a,stfel aeeste trihuri ell familiilc lor, dupa ec SIIruinara de gia.ha.,11"('cur11. insula Corfu, unde cd cc scrie acest(>riin111 rlUJ'i,trccand pc aco]o 111. 1880, avu oca.zinnca SII.cunoasei't lIlai multo di.pt'tpnii dintre ci ~i sn afle cell' ee seric aiei foal't.c pc scult, caci vorb('~te ai\ll'c:J, pc In,rg. l\lu]ti dintre Fa/'~crotii trecuti ]110 orfu, IImi en seamii, fcmeile ~i C copiii,IWobi~J1l1itjvcrile cn c]ima din ei1.mpii,pc dc alta. parte sllferind d(' mizcrie ~i de igrasic, elici Ii se dadurii. ea locuintc In 1111 pcnim toti J!i~(,(' ]oc pivnitc umrde diu fortare~ele de aeolo, picririt, iar ccilalti din g08podari e.eemu a.jullscra intI"/) st.a.rr de plilJ1S,regrctand imprudrnta ~cfuIui]01'Na.finPina.~ine!.mnia ]01'<le-n.-la,scuJ1.a. D.Herevolta frtrrt a avea lIlu.jnimica, ]11'1'~i glttit.PC])ru 0 a.stfrl de int.reprindcrc pcriculoa.sa..Acolo eel cc scric acr~tc rftnt duri, a.vu OCaZi\UlC consl.a.te frunl1lsctc~tbiirbatpasca. a Fii.r~erotjlor ~i cosa, stume]e lor Ftranc~t.i de 0 I'lega.nta.mra,. Ct'1ri trageau at.en1iunra locuitorilof' a dl\]:tCorfu pcntru rarit.atca lor, caci accl C08tnm 1'8tcparticular Far~croa.telol' ~i Sulia.tclor ist.orice. . Sli. nc intoarcem ]a Leonida lIagi-Bira.. Ncizbutind la nimica revoltelr pl'ovocatc (\e guvenlUl grecesc, carc promitea Crtera. sli, declare ra,zboiu Turciei, J1lulti din ~cfii revolutionari se expatriara, ia,r Leonida, vrand sa intrc cu banda. sa in Grecia, primi avis ca. intrarea. en bam1<tsan bnndrle annatr, ii esie intl'rzi~u, 9i elt ]1rsupunfmdu-se va, Ii tratat. ca. un inamie a] Statu]ui sail r.a tti.lhu,r Dccoraiia ~j diploma de gradu] militar acordate de Mil1istrul de 1). Extel'Jw ~i de RazhojJI'aVUra nicio putcre de a-i in]Nmi intral'ea in statui greet'se ell eanml'azii sai de anne. Dcci, ea.sa. J1I1-~i pa,ra,srasci'tpe ostlt~ii Hai, se dreise sa, dud\, vicata vcehiJor anuC1t.olirebcli, cera cc tinu aproapc doi ani, dela, 1878-1880 in Augnst..Cu ce-~i 111tretinca.oastNI, Ha de 200 de 0:1mrni? eu reehiziuni fortatc ~iCIIajl1toarc deIa, B,oJl1a.nii dela,nll1ntc.In fine iat1\.(',ese int.a.mpli't.Cera ce voin spunr aici pc scurt desprc sfiir~itullui Leonida 0 tla.1.(lrrscunci iJlt.amplil.ri. Inlr'o ca,liitorie menta la 1880 pc ]a Pin(l ~iprin Alba.nia, ]110 intoarccre mu, pomii din Janina sa. mcrg]a Prcvcza ~1de 1Icolola.Corfu. Jlltr'o noapte rrunasc-i ]30vltnH\o dela. portll] Sa.lagora, Ji\ng1\. de
') Int.ra nnUJui el CII ciitiva. ul~i ~efi revolut,iollari. int.re cari ~i nnn Cole Ghi1.[\ Cor(li.~tll~i Ii s(' Iiimuli primiri splendide pc unde trecurii., dar, sositi la Atella, fllr[\ illvituti sa depnnii armcle la politie. Ei, rnai CII seama. Cordist.a, refu1.arii. a depune armela ~i r,erul'a. sa Ii SI!permit.ii S[t ,'illa in Gracia §i trupcle lor, ('pea ea Ii se rC£l1z[\, §i astfel pleI:ara de aco!o in Tureia. 275

l\:rttl" a~teptand caicn) sapIcea douu.zi ]a Proveza. Acolo dar la vama fiicui cuno~tinla eu un tallar albanez milit.ar, numit Mehmet, eMe ~tia roma))e~te ca, un Roman, cad trrbi vrco doi ani prin satele rornanc~ti deja Pind. El a fost in corpul jandarmeri(!i care, Impreuna eu alte o~tiri turce:iti In timp de doi ani de zile, urmii.reau pc Lcomida Hag?:-Bira, Tatii, dar pe scurt naratiunclt Jui Mchmct: «... Tatal Jui Leonida murise ~i guvernul tureese neputfmdsft, puil' mana pC'Leonida" ji lua pc maica-sa ~i pc 0 siJlgura sora ce nwa ~iIe tinea,la l\'IitropoIia. Grehclli,trirnitand veste lui Leonida ea., aca din d llil va veni SIb supuna" i so va, ueide ~i maica,-sa,~i som sa. In luna lui Ause gust] 880 noi treeuram prin Grebtmi In contra ]ui Leonida,. Pc cand treeearn pc

ulita, sora lui Lponida imi faeu semn sa, ma sui la ea, caci 0 cuno~tcam de mai
.Innillte ~i pc ea, ~i pe Leonida ~i de multe ori mi-a dat "crisori ditre LeoIIida" pe eaml llOj II mmarram ~i ou faceam chip de primea serisorile. Atunci rni-a zis Srt caut sa intiihH'se pe Leonida ~i sa-i spun ca ea I-a logodit eu cine ~tie eJ ~i-i trilllite i)lelullogodnieei, iar el s1'i.-irimitrb pe al sau. Eu luai inelul t ~j pleea,i, ~i Ala-bl'i 1) nil ~tia nimiea din toa,te aeeste~t. l\'e-alll dus aproape de Blata 2) ~i aeolo dona zile lie-am lnptat cu handtt lni Leonida ~i a treia zi, cand om sa ne intou.rcem inapoi, 'intalnim un om, care dupa 0 bataie ce j-au dat ai )lo~tri, ne-a spus ea el ~tje unde zaee Leonida ranit. Ce so intiimpla-se? In lupta de ziua de mai inainte Leonilla fu di,nit de doi din tovara~ii sai, ~i ra,mase pe loe ]e~i:nat, iar tovm'a~ii lni ceilalti se retraserlt la munte f;:i,ra, Srt~tie ea Leonida era ramas, erezandll-] ea merse ina-inte, ~i era noapte, eaci lupta tillllSCpilna tarziu dupa apusu] soarelui. Dar de ee, eei doi tovara~i traserrt sa-I jmpu~te? Trebue sa ~tii ea guvernul, neputand sa prinda pe Leonida, plati parall' ~i pregati 0 ba,nda de hoii compusa de Albal1ezi Turci. Noi ne preH'ieura,m de multo ori ca-i gonim pe ace~tia ~i facura,m mai nmlte Juptc prefacute eu ei, ~i ei se dusera ~i se intiUnira en J 3011ida, ~i-ispnserii sa fie imprenna ca SILlnpte en o~tirile noastre. Leonida nu ~tia. nimica ~i.i primi. lntr'o zi insrt ii vine Jui Leonida 0 serisoare d(~la Castoria, dela un prietell al Sail, eu 0 aIta, scrisoare illehisit in ca. ]a scrisoarea inehisrb in pHc ~i () eete~te; ce vede? Scrisoarea din plic era dela Albanl'zul ee-l puseram noi ~siifie capitan ~i sa se Intalneasca ~j sa fie Jmpreuna, eu Leonida. Scrisoarea . era adresatrt clttre comandantul dela Castoria ~i-i zieca ea In 15 mult 20 de zilt>,el ueide pe Leonida ~i-i u,duce eapul. Leonida cunoseu serisnl ~inu spuse nimica. Intr'o zi dar se intelcse cu oa,menii sai sa ucida po eapitanul albaJlez ~i pe toti oamcnii lni, ~i aeoasta era. sa se faea la lI11\s11 , f}iLeonida spuse la

a.is[bi:cand eu Ja Illasa am sa zie: ce ,<;'afl1.cut'iataganuld/!argi'lIt? sa sti. toti
rju sn IIcidezi PI' Albal/ezi II. $j ;t~a, 'I1' frWl/t. Capitalllli S ~i AlbMwzi10r tAint III

1)

~eful jalldarmcrici. .) (lra~ rOIl1;lnp~r in ~Iapl'dollia. ap!'oapc de Vluho-Clisnra. 276

bucii.ti ~i multi u.1tifura taiati la, moment, iar pe IInji dill ei ii legara ~i PIIra doi din tovara~ii lor albanczi sa Jp tajc capul, ceca. cc se ~i facu. Acei oi Albanezi rngara pc Leonida sa-i tina eu d, caei dupa ceca ee au facut nu ai pot so. se Illtoarca ~i ramasera In trupa Illi Leonida ~i ei au fost aceia re, in Iloapl.ea ce-ti spun, tra,sel'a sa ucidli. pe Leonida ~i se faeura neVltuti. A dOlla zi de dimineata omul ne duse In. un pllt sec sau mai biue zis 0 groapa auanca de Htnga 0 manltstil'c, unde tovari'L~iiil pllscr~, 11eoloine1\, u ~i nn ~tiu ce se facura" cad nn-i vazudi.m. Noi no apropiaram dc groaplL cand lInul din IIoi se uita inanntru ~i Rtriga, dcodam Leonid~1. cscarci't d OUlt pistoale m,ra 1I.rtmipe nill1£'1Ii. upi'i.multe impu~ci'tturi, ce s'au dat ~i din D oapa ~idin afara, nIt s'a mai dat din JJ[ullltru, ~i atullei am pus de a scoborat n om ~i a scos l)e Lf'onida mort din groapa. II cunoscui indata, ~i-mi venirlL crimile in od!i. I se taic caput ~i ell ecrui voie ~a-i iau dOlla inele ee avea

degete sa Ie dau ]a sora-sa, ca unul sa-I dea la logodnica lui in schimbul

elului ce mi-a dat sa-i dau, sara-cuI. Erau sa. se ol1loare ai no~tri pentru un tagan frumos ce avea Leonida ~i pc care multi vroiau sa-I ia. Al30ibeimi-a at mie sa-i port capul lui Leonida, ~i en tremuram intf.i cand ma uitalll el, apoi imi ve)Jea tot sa plang. Trecuram llc Ja"0 ci~mea ~i-I spalai, clLei curs mull. f:angl', cand i se ta,ie ca.pLlI,se vede CI~IlU era inca mort de ot. Dupa ce-J spiLlai bine ~i-i inchisei bini~or oehii ~i-i Rtransei dilltii gand .ca,pLlI u calta,veta, il pusei in traisH\ ~i no porniram la Grcbcni. Ajunc eralll a dOlW- PI' Ia. prfLllz, ~i cand treeeam pc uliF'i" ia,r zarcsc v{'sela In zi reastra, pe sora, Illi Leonida., care cauta. sa. ma, za,re3osea prin JUultimc, dar u 0 vazui ~i ma luara htcrimile, iar en JIUma, vazu. CiI,ndajunseram 130 conae, i\d un b~tiat, pc care iJ cuno~tcam, ca-mi face semn; era trimis de sora lui eonida sa ma due ca, are sa-mi vorbe11sca. Ii spun lui Alaibei; «du-te, imi ise,dm' nt£-i spune nimica ». Cum sa lIla duc, nu ma tragea inima. Spllsci ii.iatului ca ltm sii, ma due ~i hrLiatul :,;e duse. Trecuse un ceas aproape, ~i u ma. tinea locut, cand vad trecand pc ulita pc sora lui Leonida, ~i iara~i m'apucara lacrimile, ca mi-era mila de biata fata. E~ii la poarta ell traista a umar ~i 0 intii.lnii mai sUS de poarta, razand de bueurie, ca. 3o~tepta araC3 sa-i aduc veste dela Ira,tele ci, ~i eu i-aveam caput in traisti'i. E I Mehmet I-ai v~~zut? Ce ~i-a zis sa-mi spui? De ce n'3oi venit? Pareii e-am a~tept<l,t IIn an de cand am trimis sa te chem ~i Jl'ai venit -. Ma refacui ca ma. cheama cineva ~i () lasai, spuindu-i ea am sa merg ndaHi.dela eonac la ea. :Mildusei in fine. Ce momentc au fost 1'entru minecat am stat Ia.ea.eu traista in earl' aveam eapul lui Leonida, ~i en.
a.$3

. '\

"..,~

armamt [L m intrcba de el, nicinu pot sa ~iIe descriu, a. c

)UCrLl nici In

car~i red crt ,n'ai eitit I). e

fila oprese a{\i eu sfar~itul lui Leonida ~i eu drama ingrozitoare intrc ~lehmet ~i som lui Lronida ~i cu ce s'a intamplat., eand in fine :Mehllll't ii ntinse traista ca sa seoam ceea ee era in ea..

277

FiiJldcij,vorbim d('sprc Leonida Hagibira, gasim eu calc sa. dam aici nUIlIph' catorVlt rude ale JHi. LeoJlida era filillui Zisi Hagibira ~i nepot de frate ,1.1 Cu~ill Hagibim. Halllilm din acenstii. familie este aeeea a $cracchianilo'/:, Illi adic[t a nf'<1I11Ullii /)CTllCU sco'/'pie),eare a dat multi si vestiti oameni lui (= dr' <tI'1lJ(',lagi-Ihre~ti-i SUJlt incuscriti ell neamurilc Iui t;apitan l~ni Farl 'Iil.achi, r.] ('m'cla 1821luptrt in Romania(vezi Nr. 230). Bunieullui Leonida c ~d"lp[tJlatria, sn, Snn-l\larin<t in (I'IInt('a ullui numar de lupHitori San-MarilIia-!,i, iJlu Ja 1823 IIJ)om'eearc Albancz Rtl~an-bei, avaJld cu cl pe Tafil Buzi. d (:llfllau-bei, Rachi-bei ~i Ablall-bei, ~e1'ide ba~ibuzllci albanczi, cutreerau Ma(,l'donia ~i EpiruJ, ci:i.leilnd~i dcsbraciJICIsatelc ca tftlhari, ~i vrura sa caJee ~j Sa.n- arina. Cei de llIai SUsJillnumai ca Jill pradma ora~ul,dar furagoM lIiti ell lI1ari pierderi. 1\tunei CapitaIl lani al Papa-Nicola (vezi Nr. 238) 'PI'(, riizlJlI1l<tl"C inc('pil ~i <'I ell bandelo sale a cutrecm ~atelc din Albania, [1i,CiiJld r[wellli silu Alhanezilor ('cpa ce ba~ibuzucii allmnezi de mai sus la 1'[\(lIr11ftte,llilur din Epir ~i MH,('.pdonia.. s Aici cste [oclIl :oiL nwi adfLllgam c11.n San-l\I,trina se aflrL,ramuri din fai mi[ia insemnat[t 11Buie~t-ilO1' (despre cari vezi la pag. 6, 7, 11, 12, ~i in spe('ietl pag. 14f),Nr. 1-9), dintrc cari UJle]e famiJii sc mutara in eomuna 1'0IIlaJlr;1sd'i. aca, (AiL(}'t'Q(,) in Epir, alto intr'o aWl.comulla tot roma,ncasca L d ~I tot djll(t~pir, Le§inita. 'l'otd!',tumt Buie~tii sau Buii, ori unde ii gasim ;t~ezati, ii vedem CIId\.piUi,nat, indrpendenti ~i la caz ,tparilJldu-~i viteje~te (')larhia ~i di~tiJ1gandn-sc priJl vitejii extraordinetrc. 'l'ribul Builor este illlpril,~tiett in mu]te loeu!"i. Heprezentantii eei nmi insemnati ai acestni !tealll all fost eei diu 1\rarna.Jlia Illlllliti BU'ie§ti~i Grive*ti,din aeeea~ifamilie
111mI'('II cei dill San-Ma,rina, Lara ~i Le~inita ~i de aillrea. Avern informa\illJli fuartn alllillllllltitl' <IcSPI'Clnrudirilo Buie$t£lor din maJ multe locllri

~i ;Ieest!' illformatiuni Ie .wem uela IIIcmbri din insl'~i fa.miliile BU1~e~tilo1' i:i~i ~i Grivp~i'i, ~i It, vom da let locul lor. Om~lll Snn-MarilHLarc peste BOOO familii; man' parte din ele sunt de
de mlllt illlpra.~tiatI1 in diferite a1tc on\~c ~i fiiud, obi~nuitc din patria lor Citre Pl'it papitamtt indepl'lldellt, mule se a~czau, formau ~i 11colocapitanat ~i-~i a\'(',tl\ totdl'<tuwt pe <.Lr1uatolii lor. AsUel gasim ~i asta.zi familii a~ezate in ('oUlunell) DisCClta (Ia mnntii nordici ai Tesaliei) 10 famiJii, in TptxxQ(J..(x (din Tps;tli:t) 400 f11l1lilii,in Corrl-ita ('resalia) 200 familii, in Vlaholivade dcla Olimp
;;0 familii. III

Caterina i(J,di~ila Olimp 20 familii, in 8eate$ti ~i Cojia,m:in Ma-

("'pdOjiia multt. familii, in Grebeni (Macedonia) 30 de familii, 100 familii in T;ll'JloV;L din Tcsalia. vreo 20 ill Ve1'tiC'l~ilt po mUJltii nordiei ai 'f{'saliei ~i ':11111'(,<1, ru s(',LmiL ill Blil/it din Macedonia, apoi ill Ianina, A<xpl.(J(}(x, mai :codm (= Scu[ari) din 1\lbania, unde sunt peste 60 de familii, l1leseria~i tlf' tot felul, mai ales armnrieri etc. De aceea armatolii din Discata, zi~i l'mmll sau Tnllmangl-i 9i Capitan Gula Ghiru-rgul,. armatolii fratii lota§1:saa folali-!i ~vl'zi Nr. 2M) dill Vr/'ticn~ia; armatolu] Nicola Gofin1l1'tul, pe care 278

I.

I 1/grtsiIII in earti poreelit KMOI,LOQ;\,r,~ I<tNr. fi8), avca porccJf~ ade(vezi varati\, KO:T<::OfLOUVI)~, t.oti aee~tia erau din Sal1-Marina; asemenea NieH rara, ~. Ia.ni Pa1'1nachi,etc. erau din Sall-l[nrim.. . San-MarilJilLtiisunt, eei mai buni ind lIstria~i, pu tem zice, din toate triburilc romane~ti din Peninsula Balcaniei:i.,viteji pc de .J.!tii. arte, d('~tepti ~i foarte p

glllllleti~i de spirit, apoi ekgaut imbrftcati in eosturnullol' national ~i iubitori de iuvataturft. Stlllt renumite faurieile lor de anile ~itIe tot soiul de illicIte de lIleta,1 ~j ei au monopolul picturei biserice~ti in toati'i. Tureia,
~1 Am£nc£~nii au mOJIO~oJul co nst~'ui~ei tell1plt~rilor de, Iemn dt'la blsenc'l, templurI de 0 sculptllnL rara,. Vezi ~I Ia Nr. 2;30, Nr. 238. Nr. 197. FlLmiliile Leonida Hagi-Bim, a 8,~rachi(Hlilor, Iuta$ilor zi~i ~i Ghiollui a da$i,a uuui nmJ'ecapitan din revolutiunea greaea numit Pi$ea, sunt ramuri dill familia istoriea. .t Vlahilor Bui, Buiani sau Buie$ti (vezi amanunte lallot1t listei Ilumcior loeuitorilor din comuJla L~nita, lista care se ana la Nr. 28 pag. 162 II.
p~.ecl~J
~

.

'

.

.

ZICU AL BUIA

301. Zicu al lJw:a cstc CUflOSCut intr'ull cantee din XO:(1LW"I)~ d (pag. 128,cant. 61). EI, dl1pa cum spline canteeul, era dilltl"ull sat dela SuJi numit Laca. lw: Bo/ari 1). Porcelele, Btda ~i Zicu, fiiud romalle~ti, Zieu. Bu.ia It fost Homan. Xo(O'~WTI)C;, a. scris exact M1tou'Co:~. POl'ecJaZicu estc de multe ori prcHeurtare din Zisicu, diminutivul Illi Zisi, (dcsprc care vczi la pag. 29 J, 1 2. Vezi ~i la pag. 130,nota 26). CAPITAN-CACIU-IANI

302. Ci11n:tl.ln aciu-lani este eunoseut dintl"lIn dl.lItee din Pas s () v O
pag. 136, clmt. CLXXXIV, vcrs, 7 ~i 18). El a fost impl'cuna cu un alt ILl'matol nUlIlit Viva. (Bibas) ~i eazurll, amandoi intr'o Jupta. Ce! ee fitcu callteenl, pentru (~xigeut.a metl'uIui, prefacn pe Caci'u-Iani in KO:"O'(YLO:VVO~, in loc de K'XTO'LYLc1.VV'f)~, Grecii reproduc pe Caciu-Iani. Dcsprc uuprin care mele Cadu vezi In. Lambru Cacioni la Nr. 165 ~. la Caciandoni la Nr. 162. CaC'iu-/ani IL rost RornfLn, porecla nu miJlte. CAPITAN CHENDIW

303. Capitan Ohm/dmestc CUJloselit dintr'lIn cantee din Pas s () v (pag. 110-111, elmt. CXLIII). Numclc Chf!mlr'U,Chedra, estc un nume purtat . mai mult de vlahii ffLl'~et'oti. reotii b hotez il prefac in ilETpoc;,~i poporul P erede eii.Chcnrlra, Cltellaru cste Petru, Cl&etru,Chedru, pe cand £'1are alta
') DiJ\tr'o--i;~fu;~ati\lJ\c, pc care 0 gii.scsc in Lamhride ('Hn-e:LPW't'LKO:ILe:)"e:'t'1)!LOt't'Ot, U:U;(OC;'t'phov, KOUpe:V'tLOtKoX )(Ott TalXpKo6r.cr-;LOtKO: .A01)VIXLC;, pag. 47 ~i nota (~) iv 1888,

or:1dint.r'lIlI sut IIlImit nl/.l~. J.ocuitorii din Hala sHnt gredzllti.

279

;I/'igwii.

(vl>zipag. 96, Nr. 45, unclefigureaza Tegu Chendm, ~i pag. Nr. 91,

,ljfo!;1 0, unde se vede etimologia data de popor; vezi ~i Ja Nr. 288 mai multe 1 11ll11/Proprii far~crote~ti, Jlltrr. ea,ri ~i Clierulru, Cherulra. NllmeJe Petru p 8(' allde ~i Chietru ~i Cliiedn,). Cil,pita.n Oltendru a fost Roman fi\,r~er()t. 111 cflllteeul citat mai sus din Passov despre Chendru se spune ea acosta, I'll tjn de voiniei eona,ci la 1111 preot in satul Ciituna. PreotuJ avea 0 fatamare, pe CMe 0 petra Chendru, di,pitanul bandei ~i protopalicarul sau. La masa j(' tllrna vin rata ~i du])o,obiceiu trebuia sa 0 cinsteasdi. cu ceva (sa 0 meascii" \turn zie l\Iacf'Cloromanii). La ulti1ia me~tere Chendru Ii da doi galbe.ni ¥i .soldatii siii eate Ul1ll,ar protopalicarul sau ii da deodata 15 gaibeJii. Ohendru i deodl1ti\ se slipara de aceasta ~i se uita Ia armele sale. Protopalic~l'ul Sali Li zice: ce te uit'i la anne? 'ia-Nsab'ia,sii-m'iiau §i en 'Pea mea §'isa ie§im la §i lupta int.,'o wrie a§ternutii cu p'iatr'a sa punem la rnijloctata §i cine va inI)lugeaceluia sa-i lie I).Se face duolul ~i Chendrufu ranit la mana ~iIa pieior, ia,/' pl'otopalicaru! SItUii Iua, al'lllele ~i se cllnuna cu fata, care era adusa Ia <lrie gMiti"l de lIunt5" CAPITANUL CHIL-PETRA iJ04. Capitan Chil-Petra ('1'(1 haiduc, dupa cum se vede din ca,nteelll san din P <I. S 0 v (pag. 124, canteeu! CLXIIl). Chil-Petra figureaZtl seris In s cantec KUATC~'t'pCX~ 1<1 versu I 2 ~i 12, ~i IIhpo Ia versul 8. Petra este Ilnmclc . Petr.1tIn fOrmtl romaneasea prin adaosul lui a, despre care vezi la pag. 33, nota, la pag. 133, ota 3. Petru se ana in urmatoarele forme 111. n Maeedoromfuli: Petru, Chietrn, Chiedm, Ohedru(vezi la Nr. 303). Prin urmare di.pitanulIn chestiunl1 a fost HOma11. Jar protetieul Ohil credem ca. este Kup = Don spaniolcsc, saLIpoato se nUll1ca Petrachel UI forma diminutiva ~i Greeul care frtClldlntecnl, ne~tiind lJ1semna.l'caromaneasca, il faeu Petra-Chel ~i de aei Cliel :;;iChil- PetTa. cAPITAN CIONIU 305. Oii,pltan C1;oniune este dat. de A r i s tot e lis B a I a 0 " i tis (ill Kuprl. <Dpocruv'f), pag. 232) Intro cei mai insemnati armatoli de inainte de revolu tillnc<J,greaca. N'avern insa nicio illformatiune scrisa dcspre locn! na. sterii ~i despre faptele lui de armc. PorecIa Cioniu este rornaneasca (vezi Ia pag. 45 Nr. 311nsemnarea cuvantului ~i diferitele forme). Deci Cllpitan G-ioniu It I'ost Roman. IANI COLOVELONI ;306. lani Coloveloni no cste dat de 'ApLcr't'o't'eA'f)~ BCXACX<.t)pL't''f)~ in KuprX <Dpoauv'f), pag. 232) intre eei mai Illsemnati armatoli de Illainte de revolutil!lll'1!'greaca. EI, prigonit de Turci, se retrase UI Romania ~i lua parte in 280

r I I'rVOI!ltillnealui

Ipsilanti ~i so tnsura la la~i, undo so afla ~i astazi desceIldCJ]lidin familia sa, de la cari am an at ca era Roman din Agrafa 1). Despre porecla Coloveloni v'czi la pag. 97, nota 10.

cAp. DELI-GHEORGHI
307. Cdpitan Deli-GheorgM. Vezi la Nr. 257 la Deli-/ani Talm. DELJ-HU~IU 308. Carntan Deli-H'U~i1t e csto eunoseut dintr'un cantec din Xoccnw"'O)<; n
(pag. 125, caJIt 57). «(La versul 4 cetim cuvintelc: "t"oc Tto(AA1j)<OCpLOC /:5)..' fLOC~WVe:,

'ApOOCVL"t"01tOC(~LOC aduna pe voinici, toti copii de AIbanezi )1.'Apooc&, adica: VL"t"01tOC(~LOC poocvL"t"6OAIXX.OLFar~erotii (vezi la Nr. 69, Nr. 207, sunt ' A adica, ~i la pag. 127-1.). Deli-Hu$iu este cunoscut de Romani eu numele Deli-Cu~iu (vezi drspre numelc C~iu Ia. pag. 43 Nr. 7, pag. 79, Nr. 178, pa.g. 92, Nr. 87, pag. 96, Nr. 50, pag. 101, Nr. 26). Faptul ca Deli-C~iu aduna voinici numai Fa.r~eroti arata ca. el era Far~crot. ~i prin unnarc Roman; apoi numele O~iu sau H~iu numai H.omanii jl poart.a in Peninsula Balca.nicii.. Cll or,aziunca nU1llc]ui H'U~iuda.m ar.i lista Nr. 60 de numcle ~i pronulIlc!l~locuitorilor din comuna romancasca. Dubrinova din Epir, tinutul Zagorj, lista. in care se gase~te ~i acest nllmp. Aceasta. comuna estc locuitl'i. de Romani. LISTA Nr. 60 Numele $i pronumele locuitorilor din Dubl'inova.: 13. Doctor Balafa.. 1. Gheorghe Alcxi. 14. Mitri Balafa. 2. Gg. N. Anastasi. 15. Gg. Baracu. 3. Gg. Andoni. 16. Iani Bazaea. 4. loti Papa-Androna. 17. Gg. Bazaca. 5. Nicu Papa-Androna. 18. Costa Ba~i ~i Ba~a.. 6. Androna Papa-Androni. 19. lamalldi Bela. 7. Nicu Papa.-Andoni. 20. Mitri ~i Gg. Beta. 8. Gg. Andoniciu. 9. l\fitri Andonieiu. 21. Mitri ~i Gg. Betll. 22. Teodor Beza. 10. Hrisu Arghir. 23. loti Bittllli. 1:1..Gg. Balaflt. 24. Iani Rituni. 12. Nicl! Ralafa.
') In 'Ap)(e:iOt -r'ij; £AA. 7tOtAL'('ye:waLOt;, II, pag. 322, so zicc ca era din Cravara. vol. Vczi rlcspre cxiston~a de sate romane~tj in plasa Cravara (B).'JtXO)(WPLOt KpOtMpou) in

.A

01)11(1.

,

'i\TOL

' AllcX).e:XTOt,

ell

NOtU7tA(C:>.

1831,

pag.

36).

281

25. Gg. Breaza. 26. Nieu Breaza. 27. Nieu Bmma. 28. Audon Buldi. 29. Gg. BuJdi. :30. Androna BulL :n. Tanase Citfcgill. 32. Mihu Cafcgiu. :13. ZislI Capuei. U4. Iani Capuei. 35. Iota Caragca. 36. Despa Caragca. 37. Fft,milia Caragea. :J8. Fa,milia Cara-Jani. :HI. Costl1,CaJ'oni. 40. 'feodor Gara.ni Caroni. 41. Toli Chitru. 42. Gg. A. CiulaehL 43. Nieu Conu-Spiri. 44. Sulta Pa,pa-Costa. 4f). htni Costandill. 46. lalleu Costiea. 47. N,tsi Tloi Costiea. 48. 1\'Iitri ~i Nieu Costica. 49. loti Cueiafti. 50. [ani Cueiafti. f)l. loti Cllcllmva. 52. Familia Cueurava. 53. laneu Cunu-Spiri. M. Nasi Daniell. 55. Pa,pa-Dimitriu. 56. 1. Eeonomu. 57. Tasi Eeonomu. 58. Mihali Exarhu. 59. J,tni Feru. 60. lani Filu. fi1. 1\'Iitru Foti. G2. Sin II Foti. 63. Gachi Fol.i. 64. Fnmilie Gata. 65. Niau T. Gamni. <i6. Mora Ghega.

67. Stergill Ghega. 68. I. ~i Vespa GhegiL. 69. loti Papa-Gg. 70. I. ~i Nicu Gg. 71. Hrisa Ghiorgu~i. 72. Caciu Ghiorgu~i. 73. Stcrghiu Ghiorgu~i. 74. A. ~i Costa Gogu. 75. I. ~i Maro Grigori. 76. l,miti Giaga. 77. .Familia Gioga. 78. Caeiu Hara-Rusa.' 79. Tcgu Ca,pu Il:tra-HlIsu. 80. l\1itri Capu Ham-Husu. 81. Teodor Hara-Husu. 82. Gg. M. Ha,ra-Husu. 83. Dafi Hasan. 84. Hrisa Hasan, 85. Doda Cara-HusH. 86. Nieu HasuJa. 87. 88. 89. 90. !n. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. Nieu Ha~iu.nt. Mitri ~i 1. Hazura. .Fa,milia Hrisu. Mihali Buta. Costa Pa,pa-lani. Tegu Ilu. Anton nu. Androni Papa-lotn. Mihu Papa-lot\!. Hrisu Papa-Iotu. Tegu Loliu. Toli Loliu. Nicu Matu. Lena Matu. Iota. l\'[eciu. Tanasi Z. Melli. Andon Melu. Nasi Melu. Tegu Meltl. lani Miciura. Andon Mihu. 1. ~j G. l\1ihu.

, ''

282

10ft. Na,si 1. Mihll. 110. Andon Papa-MiJIU. 111. Cara-Mi~ini. 112. Gg. Mitricu. lt3. Nicu Mitru~i. 114. 1\111ro achi. N 115. Gg. Na,cu. IHi. Tcgll Nica. H7. 1. Nics-Iani. U8. Andron Nicu. IHI. Gg. Papa-Nicll. 1.20. Tegl1 Papa-Nieu. 121. Allton Pa,pa.-NicII. 122. Despa. Nicu. 123. Jani Paia.. 124. InJli Paisi. 125. Nieu Pa,isi. 126. lotu Paisi. 127. Nicl1 Pandrchi.
.128. Mif,J'Il Pa.)1(lechi.

129. Costa Parpodi. 130. Gg. Partali. UH. Costa, Pavli. 132. I. Peeia. 133. 1IIihu Pecht. 134. Nicu Peeiu. 135. Ant.on Pecil.l. 1:{6. Gg. Pelecuda. 137. Toli Perdichi. 138. Ghcorgachi Pcrdichi. 139. Costa Pieea. 140. Andoni Pipicu. 141. lani Pi~eav()ri. 142. Andoni Pi~eavcri. 143. AlHloni Plombu. J44. Ia.lIi Polimeri. 145. Nasi Tegu Polimcri. 146. Tg. PoHzlI. 147. Niciu Polizu. 148. Hristu Polizu. 1.49. Gg. Prifticiu. 150. Iani Proeopi.

151. Haida. Pu~ocu. 152. Caterina Raftu. 153. Familia. Haicu. 154. Costa R.a~i. 155. l\lihu Sa.dinu. . 156. I. ~curtu- lani. 157. Ml1~iu~cnrtu-Ia.ni. 158. Tegll ~curtu-Iani. 159. Toli Sdomba.. 160. Teodor Sdomba. 161. Nasi ~iscli. 162. Nicu $iscu. 163. l\'lihu ~oea. 164. Familia. Spcnga. 165. Gioga Sterghiu. 166. Nicu Papa-Sterghil1. 167. Tanasi Papa.-Sterghiu. ]68. Tasi Stilt!. 169. Toli Sdongu. 170. Tegu SUfazani. 171. Tegu Suri. 172. Mihali Suri. 173. A. ~i 1. ~urj. 174. Nicu ~uri. 175. Gg. ~urj. 176. Tasi Trgu9iu ~llfi. 177. Mihu Ta,~;ula. 178. l\lihu Tceiu. 179. Gg. Tegu~ju. 180. Nica, al 'feodor. 181. Nica Teodoriciu. 182. Nica Teohariciu. 183. Toli Nicu Toli. 184. A. Nicu Toli. 185. Gg. 9i Hr. TriandafiJ. 186. l\'lihu Tria-nda-fiI. 187. Nicu ~i 1. Tlili. 188. Haida Uzuni. 189. 190. 191. 192. Gg. Vacaru. Nicl1 Vangheli. Hristu Vaslili. Mihu Vatalahll.

283

--. --

J93. lani Pi~eaveli. J 94. Dulaveri '195. Andon Vlahuti. 196. Andon Vrana. 197. Andon Vurgam.

198. 199. 200. 201.

Tegll Zamani. Mihu ~i Gg. Zamani. lani Zmuba,cu. Iani Zisi.

Cdtcv(t nume fC1Ileielitidin Dubrinova

1. 2. 3. 4. 5. '6.

Ca,la. Calina. Chita. Despa. Haida. Hrisa.

7. 8. 9. 10. 11.

Roida. Sirm:L. Sadina. Sultana. Tera.

Nume de cateva pozz{iuni din Dubn:r/oiJ((,:

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Baba. Valea de Bacini~iu. Bufn.. Congur. Gavra luplui (= gaura IupuIui). Gavrila.

7. 8. 9. 10.

Ghist.eara. Gunari. Livaue. Raia.

11. Ra~eani. 12. Schidari.

CAPITAN IANI 309. Capitan [ani era dela Pind, din comuna rOl1lanraSCa San-Marina. Vczi despre el Ia Nr. 238. DIMA NASTA

,

BlO. Dimii Nasta, ne este dat de A r i s tot e I i ~ B a I ;H r i tis (in ~
Kupa <l>pocruv'lj, pag. 232) intrc armatolii c£>i ai inScllmati dinainte de re- .~ m volutiunea greaca. EI era 8uliat, ~i din acest fapt ~i din numele sau roma- ~ nesc Dima ~i Nasta se probeaza ca a Cost Roman. Vezi despre numele Dimii i Ia pag. 25 Nr. 5, la pag. 39, randurile 18-23. !, Numelc Nasta se crede ca. este prescurtat din Nastase, nu insa totdeauna; .~ cfici dcseori este diminutiv sau patronimic lui Na,si, de unde Nasca, Nasta, .}! ., Nastuli, etc. Vezi ~i la 272 Illai multe sufixc patronimicc.

l
'J

cAp. RTJPACHIA 311. Capitan Rupachia ne este cunoscut dintr'un cantee din colectiunca Pas S 0 v (pag. 140, cant. CXC). Porecl<t lui adevarata. a fost Arapachia ~i era original' din ora~ul romanesc 81m-Marina dela. Pind. IiI'cantecul citat 284

T

I
cstc IIIcntionl1t u un (lIt ca.pitannumit 1'e:pox.oucr~8oc:;, care insemncaza e nume
uiitranul Ctt§I:U.. fost. iar Homan. A cAp. sAcAHELI

I

I

H12. Cij,p£wn Siiclireli ne este cunoscut. dintr'un cantce din colectiullcit p a.s S 0 v (pag. 132, eanteeul CLXXVII). D:n cantec se vede ca el era Fa.r~erot, ~ef de trib dintl"UIl ~i tot odata capitan ciUun )1l1l11it satul iui Silcareli sau IDO:(J.tAIX =

F'amila,
eil,pitan).

sall armatol

(-.-au 1tpw't"ou XOC7te:'t"~VOU intaiul =

Prin ciitwwl Illi Saciireli sau tiJ,.melielc Siiciirell:vczi ce inteleg Homiinii lui la p. 51 ~i 53, v. I. Calunul lui SadireJi se afla in Etolia meridionala lii.nglt ora~ul Naupaet. El a fost asasinat dnpa cum se vede din versurile 11-16 ale cantecului CitB,t mai sus. Poreela Slkiireli trehue sa derive dcla siicarii prin termina~ia diminutivlt eli. Din porecIlt da.. :;;idin euprinsul eantccului armatolul in ehestiune It fost Roman Far$/Jrot. n Etolo-Aearnania.8unt ~i astazi mul~i Romani. Aeolo I em M~Y..pu.: BAIXX.b:, udica, Romania-!tlicii. din evul medill. CAP. STEHGHIU

313. Cap1:tan StergMu ne est,e cunoscut dintr'un eantec din eolee~iunra XML~)'t''"IJ:; 112, cant. 35). Din c.uprinsul eanteeului se vede Coil. (pa,g. tdiia ill timpul lui Ali-pa~a,satrapul Epirului, de ea.re CIIpromisiuni a fost i!1~elat sa se duea la. Ianina, ~i aeolo a fost prins ~i spanzurat. Tatal lui Sterghill se numca Tiil~ila (versul 2 al eanteeului de mai sus), ~i traia la Salonie. Numele Slerghiu estc exelusiv romanese ~i prin urmarc Capitan Sterghiu a fost Romfm. Despre uumele Stcrghiu vezi la pag. 29, .J, 2, provenicnta ce-i da poporul. cAp. TRIFU
314.0apitan
I
I

T.rifl'- ne este eunoseut

din' Ap!.CJ't"O't"tA"I)C; BIXACXWpL't"'YJC; (in Kupu.:

t <1>poO"uv"I), 159). EI tr3.ia pe la 1800 ~i era impreuna ell Crtpitan Ghiorgu pag.

Tomt,-,dcspre care vczi la Nr. 20l.
Numele Trifu cste pUltat numai de Romani, dcci Capitanul in chestiuJll.' a fpst. Roman. 0 aWl.forma a Iui Tritu cste TritiC1t(vezi la pag. 102, Nr. 108) ~i l'rifon (' APCXO.x'/'t"LVOC;, 't"'ij~ H7cdpou, vol. II, pag. 282. rii.ndul 14: Xpov, ' Tpucpwv 0 Ex.Me:'t"~66ou, adiea Trifon din Metzovo. Aeest Triton a fost pro[esor). Aiurea eercetam eu dcamanuntlll origina acestui nume romanesc. CAP. VIVA

315. Capita.n 'Viva ne este cunoscut din Pas s 0 v (pag, 136-137). EJ ,.impreuna eu un sot al sau numit Caciu-lani fura uei~i intr'o Iupta eu Tureii. Poreela Viva ~i tovara~ia.eu Caci-n-Ianiarata ca. armatolul in chestiU!1r a rost Homan.

285

ZAl\IBAIWUN JA 316. Zambiirdunia, La incepntul rcvollltiunii grec('~ti dela 18~110(;U;ain prt)vincia Jlnmitrt ill vcehime Laconia dill Peloponez un popor, care sc nlllllca la plllral l\ITt'lXpi3ouVLW'rOW:;, adica Barrluniotii, iar satek lor do]fmgaM:istra, capita-Ia acclei l'rovincii, so nurnrall MTt'lXp8ouvoXWPLIX, satclc deJa B(II'adidi
dunic.

Bftrduniotii, din cre~tini co erau mai ina.intc, so turciserft, ~i-~ipa-

stra,r1t Ull rcl de c1tpitihmt in provincia lor, asemenca cu eapitiin8,tcle Homanilor ~i chiar intre Turcii ceiJalti aveau privilcgii aSelll{'n('(], u ace'le ce Ie e a.veau Romi1..niiintre cololalte populatiuni erc~tine din Tureia. Barduniotii avcau mai multe seniorii, ea-ri din vcehime ~i-avcan castclurilc ~i forUiretrle ]01'ca ni~tc seniori fcodali din vcacnl de mijloe. Ei, ne spline F i I i III0 n (III, pag. 40-41), nu erau aJta decat Laconicni tlirciF ~i de aceea simpatizctU eu cre~tinii Laconi ~i so ajutau 180 cazuri de atac din partca gnvcrnului tnreese, eaci ~i unii ~i altii cn capiUinatole lor fonnan stat ill stat, ~i capitanatcle Barduniotilor erau ~i locuri de 1tZiJ;caci daca. cincva, fie ~i criminal, ar fi apucat sa strabata il.1teritoriul unni senior bardnniot, era scapat pentru totdeauna ~i reclamarea Iui din partea autoritatilor turce~ti eonstituia un casus belli, lueru ee se intii.mpla des, ~i a.tunci Barduniotii crau ajutati de Laconii sau Maniatii cre~tini 1). Barduniotii avr.£tu rcnumele de oamcnii cei mai razboinici din Peloponez. Am vazut a.iurra (pag. 17, nota 3; pag. 47-49, 53-54, 121, 11. 1 ~i ij,iure(t2) ea Laconii lI1unteJli moderni sau Maniatii sunt de origina rOlllana, eft scniorii lor, ht vcnirca Turcilor ~i cuccrirea Peloponczului dc ei, cra.u HoHlani fftr~eroti, ~efi de triburi, ducand vieata Romanilor de astazi din Turcia '.' ~i Grccia, adiea, vara, traind la lIlunti in ora~ele lor, iar iama, seoborii.ndu-se in campii prJltru icrnarea turmclor lor ~i locuind in catune provizorii. Barduniotii dar sunt acei vechi Far~croti, eari ramasera eu privilegiile lor, dar eu timplli sc turcirrt ~i ei ca lIlulti alti Far~eroti. Trebue sft noU'i.maei ca din toatc triburile romane~ti din Peninsula Balcanica numai Fftr~erotii au fost :mscr.ptihili de turcire ~i cati se tmcira sunt aproape numai din ei 3) ~i iata de cc: Mul\ i Far~eroti pana ~i in ziua de astazi eu vieata lor migratoare nomadidi 11 hiscriei, niei prcoti, ~i dau Jlulllole copiilor lor farft sa-i boteze ~i 'all se cununa fara ecremonic reJigioasa ~i se ingroapa tot ascmcnea, ducand pc mort la gr<.Ja.pa canteee voca.lc ~i iJlstrumentale. Unii dintr'in~ii pana ~i eu a.stltzi bot.caza pc copii la vftrsta de 16-20 de ani ~i mai 1]]colo.Daelt dar ~i astrlzi He gftscsc Far~crot.i indifereJlti eu totul in ale religiunci cre~tinc, ee lwbllC sa fi fost Cli 400-500 de ani inainte? Deci pentru ei era indiferent
"

1)

Vczi~i la pag. lOGdin <ltcastiL carte a noastra.

"i ',"czi I<t Nr. 189. ') Mara de cei din provincia Mogleni din Macedonia, cari nil sunt din Far~ero~ (vezi Li~ ROilmaills de i(, /IIacedoine par. E. Pic 0 t, pag. 39). 286

;I,se .zi:c l:lah~I1l(~ta.nj atunci sall C]'O~tilli, ad 11 pe c ',wean idee de rcligiullca cre~tl1la, ~l ehmr dupa decla.rarea ca so considera ca Turci ei ramaserlt tot ceea ce erau; caci cei turciti nid preoti turci n'au, niei biserici turce~ti, niei t.1Licrcamprojur 11U pra.ctieara niciodata, niei nu 0 praetiea. De aeeca spline i 0 ITi Ii m 0 n (III, piLg.41, randul 32--36): «Dar aveau ei geamic S1.tllimam (preot turc), po mInd se ziceau Turei? ~iciodata; ciici turnurile ~i locuintcle Barduniotiec din jurul lor nu erau alteeva deeM atatea statiuni militarc po coastele Lacon'iei~i in contra I..aconici ). I Barrluniotii da,r a~ezati de seeuli pc eoastcle Taigctului ~i in OI'a~ul iM stm, care se zicea odata, Misistm (DocumentsinccUtsetc. de Sat a s, vol. IV, pag. 328, In euvantul Misistra,), crau cu lIUHlCIe Turei, in fond iilsa.rll,Hlaserll, Far~crop, vorbind romane~te ~i albaneze~te, oCttoti, Far~erotii, ~i de a:ccea Filimon, ca. ~i pc ceilalti Far~eroli ii eredca ~i po ei de Albanezi Turci (' AMocvo'roUP>WL). Loeurile loeuite de Bardunioti aveau in abondcnta un feI de planta llumitlt Bardenie ~i B(11'1'1nnie H.omanii din Peninsula Bal. de callielt,~i de (I,ciele se Ilumeau Bardnn1elede Roma,niide acolo ('roc M7tO':p80UVLOC, grece~te), ~i IOClIitorii Biirdnnin!ii (M7tO':pOOUVLW'rI>'.Lc; in in grcce~tt'). Vczi despre Barda, Bard1;,Bardenie etc. 111, pag. 55; vezi despre Illllutcle numit Bardtt~ia, la Pa,rnas, unde locuc80 Homfini, in Pas s 0 v, pag. 27, cant. XXX, vcrs. 2; pag: 28, dint. xxxn, vcrs. 4; c11muntda Bardu~ia eu numele aeesta ~i in forma Ba,rdi~l:ucste ecl zis in veehilllc KOCAAL8p6{L'f), vezi in Po u q u !) viII e, Voyage, edit. I, vol. III, pag. 231: ca muntelc Bardi.~iu sau Calidr1)r/u; stc locuit de Romani Par§e1'O[i,vezi la pag. 14, e rilndul \)-11 I din aceasta seriere a Jloastra. Aiurea discutltlll ehestiunea claca Barduniotii crau din primii Vlahi cmigrati in Peloponez, sau veniti mai tfi,n;iu din pltrtilc AlInHlieide jos, din Epir ~i 'resalia,
.

Bardnniotii

suut rC8turi. dill a,cei [eudali din Lac011ia" cari turcindu-sc

l~i

pastrara pri~ilcgiilc~i eastclurile jOl'tare[e po c<1ri e avcall ~i sub dOll1i1), I
natiunca venctiana ~i pc eari ~i Ie conservara ~i sub Turd pana la rcvolllt,iunea greaelt, formand stat in stat, preCUl1lam vazut la inceputul acestui Nr. 311>Zambiirduniadar, despre care estc vorba aici lit acest Nr. :)16, Ctfost 1111 '[JM;U Fiix~erot dill cei tllreiti, carl' ('m i;cnior in provineia, Brtrdunia djll Laeonia. EI ea Mahometan lua parte en o~tirile turcl'~ti la un razboiu in contra Hu~ilor in Bulgaria pe Hlnga Sofia, ~i Molo IIIl1I'iin luptrl,; dcci cei dill L11conia ii factii'll, un cantec, in care lauda vitcjia lui ~i-i l'cgreta Illoartea, ~i nceasta dill cauz[t aa a,veau simpatii pentru Bard'unioti ca uuii cad crau viteji. Sunt doua eantc:ce despre el ill colec~iunea.Pas S 0 v (pag. H34,cant.
~ ~.

') Venr.tienii Ie recuIlo5curfi, dreptul tarziu.

de 1\,avea fortare(,cle lor, precu!ll ~i TUfCii mai 287

i

'LXXX, ~i pag. 135, cant. CLXXXI). EI se numea dupa mo~ia sa Zam-

/1Il/'dWlia~i ~implll Biirdt~m;a.J1'iir~erotii turciti dall ~prc forma la lIJlii din ('opii Jlumc turec~ti, insa cci mai multi membri dill familiile lor poarta indi. ~i asUi.zi llumc rOll1ane~ti ~i mai eu se.tma numele de, familii sllnt 1'0JI1iJJ\c~ti. sHel po lilnga J1umclc de Hasan, 1\1ehmet, IlJraim, se aud la ei A 'l'egn, Tu",iu, Pu,l/:'U, imil, etc. Zambardunia dar treuuo sa fie sau Zianii,D lliirdunia sa.u Zambru-B((,rdunia facut ~i scris in «P ass (I v Z<Xf1-1t<xp80UVL<X<:; (vl'zi despre lI11l11elo Z(t1nb'U pag. 46 Nr. 46, ~i pag. 61, Nr. 84). la Cei mai lIIulti Far~eroti turciti se afIa in Albania. Eli s coR eel II S (S O1welle Gf?ograpMe 'tmiverselle,Paris 1876, vol. 1, pag. 184 jos) eonstata 7i el aeeasta prin urmatoarele cuvinte: «( Enfin des milliers de families rou/llaines, qui vivent dans les cites du littoral, Avlona, Berat, Tirana, sont c!evonlls musulmanes, quoique leur idiome soit toujours Ie valaquc I). Vezi ~i In p. 13, randurile 1--28, dill aeeasti'~ seriere a noastrrt, foeti ell seama (vol. I), Ia randurile d!'la 24--28, despre vitcjia Far~erotilor. Vezi despre turcirt'1\ 111101' Far~eroti \ii la pag. 55-56; pag. 128, 150-151; vezi ~i 130 pag. 4, 11 ~i 11)7vcrsiunea lor pentru popit ~i caIugarit. La pag. 13 din carte30noastra i:Lta, CIJzice ~. 'Ap<xo<xv'cwoc;, dcsprc lInii Far~erotii turciti din Alb.~nia: 2at('le din Premeti, Fra~iari, Costrcti, Jarcani ~i aUelc (provincii din Albania) (~upriJ1Zand destulc familii dintr'in~ii (adica din vla.hi Filr~croti), cari locuiau :.;tabil, ~i Albanezii Turci cari locuesc in acelesate, se zice ca descinddintr'o ,!j,stfelde rasa (adica rasa vla-hilor Far~eroti), care s'a tureit in30inteeu cateva sute de ani ». Satul FrlL§iari se zice de Ghegii Albanezi Fr~iani ~i de unii din ei Fraciani ,. Far~eroW din Jarcani se zic Jarcaniati ~i §erganiati,. sunt ~i a1ti Far~eroti cari se zic $arganiati sau Sarguniafi dar cari nu sunt originari din satul Ja.rcani din Albania, ci sunt a§a numito triburile lor. Toti Far§ede rotii sunt lIullliti rx<xp<xyxouvo~au K<xp<xyxouvm, L8e:<:; Greci. Nus IIwle de Far~eroti sau Frii~ eroti, numele FrCL§iari ll variantele Fra§iani sau e Fraciani, apoi 11tunele Gi'iragun'i, ~argani3otisau $argtmiat'i~i Jarcii:niati xe
pjjcr~ 0

sumrt do lucruri despro origina Arvanito'vlahilor~i vom vorbi pe larg
BARZII ARMA'fOLILOR

dcspre ('Ie in accasta ca.rte a noastra, la locul respcctiv.

Pe liinga ra}Jsozii populari, cari au cantat pe armatoli, i-au cantat ~i trei poeti, cari sunt corifeii poetilor Greciei moderne. Acc~tia sunt 'Ap!.O"'ro..-fA"I<:; B<XAIXWp~TfjC;, re:6>pYLOC; , Aptcr'ro'rE:A'tJ<:; Z<XAOx.wcr'r<Xc;~i 'AM;<xv~po<:; ~ou'rcroc;. B<xA<XWP£TfjC; a

cfu1tat

pe armatoli

in urmatoarele

Cl1rti:

. A6<XYllC1l1C; ~LllXOC;, &Y 'A6~vaL', 1867. KupcX II>pOCTUVYj, 'AeYjV<XL<:;, &V 1868. MV"1J!-Loouv<x, 'AeYjV<XL<:;, &V 1868.

.AOIXvc1..<rf)<'; estc 0 poema epica; al carei crou este Tanase Diaw, 6.Lc1..X.O<:; ctespre care vczi la Nr. 227. In aceastii. poema poetul gasi ocaziune sa. vor-

288

bra,scrt de cei mai insemnati armatoli a.tiLtde illainte cftt ~i din revolutiunea greaca dela 1821. Multi insrLsunt ciintati ~i in cclelaltc doua. di,rti d'(' mai sus. 'AA€;OCVapo'.; I:ou't'ao'.;,a canta-t pc iJ.rmatoli in poclli sa illtitulatii: 'H TouPXOfLocxo'.; 'EAM'.;, 'Ev 'Ae~VOCL'.;, 1850. Eroul pocmei rste Od£seu Andrutlt (despre care vezi la Nr. 206). IIll jurul caruia sunt grupati toti armatolii cei mai Inscmnati. _ re:C:)PYLO'.; ZocAoxwa't'Otc; eanta.t pe arma.toli In C1L1"tea intitnla.tii.: a sa Ta obtocv't'oc re:<dpy(OU ZocAoxwa't'cx. X. 'AeYjv~aL1859. Zalo-Cosia, in loe de cpopel', a. facut mai multe miei pocml' cpice, eantnad pc cei mai viteji armatoli in luptelc cell' mai importante din revolutiunea greaca ~i demaiinainte.1I1ulte din poeziile lui Zalocosta. au fost incoronate III.concursurilc poet.ice dela Atf'na. Murj8e el, ~i vaduva sa prezcnta. Ia concursuri poem!;;inedite de ale ba,rIJatului ei ~i se ineorona.u ; une ori, ciind eomisiunea concursu rilor n1l gasea nicio poema demna. de incoron<l, oferea t coroana memorici (ui Za.Jo-Cosj~'L. Cauza, este ci.i.poeziile lui Zalo-Costa sunt superioare in felul lor tutnror pocmclor dcspre arma.toli. Poate zice cineva. ca.el este adevaratul ba'rdnational nl Greeilor llIoderni; in al doilea loe vine 'ApLa'tO't'€AI')'.; BCXA(((J)p[~.;, i dupa a,eesta vine 'AA€;OCVapOc; ~ I:ou't'ao::;. Ceeaco fac.uen poetul Zalo-Costasa Iie superior celorlalti doi de nmi sus este, credem, faptul ca ace~tia. au scris fara sa vada 0 lupta, fara sa miroasa prafuI de pu~ca ~i de tun ~i fara sa, vada sa.ngele curgand, pc ca.nd Zalo-Costa in tot. timpul revolutiunii grece~ti a luptat alaturi cu armatolii ~i mai en seama, eu Suhali'i in trupa lui Marcn Botari, eu al rami frate Tu.~iu a. fost amic nedespartit (vczi ~7tUp[~w~ n. Actl-L7tpou, rEWPYLot;ZCXAOXc.:>a't'CX<;, in pag. 48, nota.) ~i prin urmare i-a cunOBoutde aproape ~imult ma.ibine decat BocACXWp(~'.;I:oihO'oc; ). Nu ~tiu dadi, trebuc sa adltUg la acestea ~i fl1ptul ~i 1 ca Zalo-Costa nu era inca grecizat ~i ~tia ca eroii pc carei-i Cant.rL erau Romii.ni,pe cand cdlalti doj, d('~i Romani de origine, insa,erall de mult grecizati. Sa vorbim ,tCU despre na~ionaIitatea. neestor trei poeti. ma

POETUL AL. 9Ul'U

1. Poetul Alcxandru 8u(.u. G u d a s, in cartea sa: mOL7tCXPOC).A"fJAOL, vol. VI, dela pag. 153--184, ne da biografiit familiei fanariote a $ulld~~tilor din
Moldova, biografie extra.sf1 dintr'un numar oarecare de autori, pc cad i-a.

I

[

c.onslllta,t. La, pag. 153--4 ~i 155-]56 eit.im ca taU1.1 uJlui oareca!'c Dimach,: Dracu, original' din Epir, se ll111ta. Constantinopol ~i vindea lapte 130asele Ia. c boga.te turce~ti ~i ca. de a.ceea se numca,~utu, numire pe ca.re onstantin C Dracu, fiul lui Dimachi, 0 transform! in I:oU't'CfO'.;, f1icand-o nume de tamaie.
1) Zalo-Costa JUiLparte pag. 19). ~i la. ic~irca. faillloa.sii. din Misolonghi 2:7tUp. A.i[.l7tpou,

289

~

;lIdas nc mai spline dupa alto rersiuni ca Dracu eel din Epir in COl1stanti-

Jlopol avea oarecari cuno~tin te practice hidraulice, ~i-I consultau lucr11torii .Iii, l'ana,lizareR,apelor din Constantillopol, ~i facandu-se cu.noseut Tureilor p('ntru aeeste cuno~tin~e, fu utilizat de ei ~i ridicat la denmitati. ~i fiiJldca (/,}larul~i eel ce se oC'upaeu C'analizarea apolor se zice sug'i de Tllrci, ii ramasc pon~cla :EQU,~rj<;, earc 0 transformtt in ~uih<Joc;.Constantin Dracu, fiu! pe patl'll fii JHlmi~i lcxandru, Nicolae, Mihail ~iDiA Illi Dimach'i DraC'u,ILVU mitric. Acest din U1'11111, taW.! spatarului Constantin $u{u, care avu de a fost fii pc eei doi paeti Parw1:oti i Al(!xandm ~9utu.Acest Alexand1"lt ar este ~ d purtlll Alexandru ,)'uJu, \lJlul din barzii a.rmatolilor. L11,saJld 0 pltrtc cUJU la fiii (ii desecndc11 lui Dimachi ])mcu din Epir ajullsertt mari ~i tari Ia. C011tii slantinopol ~i \lnii din ei jJ/'in{i in l{ol1lilnia ~i de unde Ie proveni ~i porecla de 8uJu, lIoi lIurnai diu cell' doua nUllle Dim(wlti ~i Dracu ~i din faptul d1 i\,cest Dmcn em din Epir conehidem la originu rorna,na a tuturor $uJnle,~Iilor. Nu no pntem opri aici de a un da in traducIJre 0 eita~iuno eo g[tsim in G II d a s, in opul eitat mai sus, pag. 15f>--156, relativij, la descendcnta unor falllilii faultJ'iotc, cari au jucat roluri insernnate in PrincipatcIe Unite RornaJII'. <,Este curios, zice Gudas, Crtacela~i autor Atanasie Ipsilante. istori:-<qteprecum urmeaza despre descendenta a trei familii din Constantinopol. « Fiind vacant, zice, III,1765 postul de mare Dragoman, In Intrebat de mu'role vizir Nieolae $utu, fratclc lui Alexandru, care it fost spanzumt, despre neitl1lul ~i desccndmqa acdor familii grocc~ti, cari infloreau atunci Tn C011"tantinopol, :;i prezenta (zicc autorul Ipsilante) « Pc Postelnicul Alexa11dru 'lpsilanl.i, ca se trage din blanan:, pe Postelnicul Constantin lIhtruzi ca se trage dinvanzc'itori de cammele, iar po SpMarul Iacob Hizll ca sl'uga a :Mitro. politului Chalehidonos; iar pe sine ca Ischendcroglll, adictt 1I1avrocard(tt
,

din partea bunicej sale de pe llIuma Elena, care era fiica lui Aloxandru 1\1a\Tocorda t, 't'OU €~ &.' rtO pp~,wv; t[teand faptul ca bUllieul StW dinspre taUi, A Uimachi era en dughiana inauntru la Diplofanar, fiu al unni Wran, cate 'vindea lnpte la caselc turcilor bogati, etc. ,>.vezi restni din cele co am spus mai sus itl titatiullca tot din Gudas.

ARISTOTEL

VALAOHI'I'IS

. ~.' Apt<JTO't'€A'f)<; BOCAOCWp[,'f)~. origina 1'omancasca a lui BOCAOCW Despre p('t''f)~vczi la pag. 2, Nr. 12 din aceast1j,carte a 1l0astra. EI se pHtnge in cartea :',t ' AOocv&<J'f)<; ~tc7.xo~,pag.166, randul 20, ca unii Ii contestcaztt lla~ionali!ittea Sit elenicii, pc cand

"

la pag. 165 ne spmwea strabnnnlsau se numeiL:i

llristu Balaur, care era Val' cu Angltel $umila Vlahu, ambii arl1latoli vestiti in Acarnania pe la 1684, recompensati cu mo~ii, medalii 8i titluri de noble~a din partca senatului vone~iaJI pentr~ ajutoarelc ce Ie-an:dat in contra Tur-

~

\

tilor ell o~tiri intretinutH din plmgile lor proprii (vezi la Nr. 274). Familiile ,

lui Augltel $utJ/-ik'iFlaIm ~i Hris.u. Blzlam ~e a~ezarii definitiv in Lew:ada, una din insulele Ionia-ne, unde Vcnetienii Ie d1i.dura lllai multo mo~ii (vezi
'Apt<1't". Ba:Aa:C,>ptTIjr, in 'AOcxvcXcr'l')C;' Lldxoc; pag. 1641). Forma BOCAOCWpLTIjC;

PRte rrproducerea unci forme patl'onimiee nUtccdol"omane BiWiuricu 2) ~i Balaoritu, formii. e:],J'e aml indiferent eu c san I ~i in multo nlte, ea Simoca se ~i Simota (deJa Simu), Ia.nuca ~i Lanula (dcla Lani), Bizioca ~i Biziola (dela. Beza) etc. (vezi c.ateva sufixe patronirnice hL N/'. 272). Infol'llmtiuni deja familia Balaur din ora.~ulrOlllanesc Mosco]Joli din AlbaJJia.~i dela. unnl Balltur, care se aHa. la Comtanta in Dobrogea ~i dela fratele sau l'ault! Balaur, care se ami ell.cOllH.'rciantla Brind'isi din Halia, 1W au torizCaZrL eredem Crt Balauri('ii dill Lrucada crau origimui din Mossa copoli, om~ I'omanese in Albania. . Poetul da,1' 'Apt'1't"O't'Ef.:I)C; Hx)..ocwp[TIjC; fost (did a mu/'it) de origin1\. a romfmeasdL G. ZALO-COSTA 3. rc:wpytOC; Z(,(Ao-Kwa't"a:~ dill aceea~i COlllllniL loan Coleli, marele era cu om polit.ic ~i diplomat al Greeici modf,rnc. Zalo-Cosla em diu comuna I'omancasca, dela. Pind numitii. 8ilracu. (Vczi rc:wpyto<:; OCAOZ Kwcr-rocc;, Spiridon de P. Lalllbru, III EV'AO~voct~, pag. 11). Cii. Sl1racu este comllna romaJJCasc[l, vezi ]a. png. '/2, linin 29, pag. 107, linin J.7 ~i 111. 260, la Gg. Turturi. Nr. \;reeii Dollreprodus rIm lIlUlleln de Jamilin al poetului. El nu se numea Z(/),o-KwO''t'cxc;, aial1t-Costa sail Gialli-Cosla3). Spre incrcdin~Lre iata ~i ci nlllllcle unlli marc numar de locuitori ai comllnei Si'tmcu, intre cari eetitorul va vcdea ~i acele ale rndelor poctului, cari loeuesc aetualmente in Samcu, la cifrel!' 42, 45J,44.
A) D1:sll~1Imnelor $i lJ1'onwnelO1' locui ton:lor din Saml-'U

1. Costandin Avdicu. 2. Hristu Bagiavani. H. Jani Balafa. 4. Dimitri BaItagi. 6. lotu Bardt-Iani. G. Spiru Ba~taba.ni. '7. Comt. Belu. 8. Const. Biciu ~an Bight. 9. Hristu Blasi.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Pantazi Bogiu. Gg. Bolu-Dima.. Gg. Bunda.. Gg. Butcu. Const. Buza,. Tanase Cli.lihTcnzu. Gg. Crdiviatu. Petru CanUi. Tanase Careiuchi ~an Bihitu.

') 1,/1 .N!'. 274 \'ezi multe amiinunte despre familia Ba.lallri~i\or; vezi ~i la Nr.22, 23, 24 dela pag. 164, I. ') In Rom5nia se aWl ~i forma Giilnuri~ia in lOGde Riilau.n:ciu. fn satlll Do/lalla d~ blngii. I3l1cure~ti se ana, un locuitor nllmit Gdlduriciu. ') Vezi 111. 78 ~i 146 Ili~te SUI)ozi~illni despre origina lui Zalu la compllneri; forml\ NI'. GinZ" credem cii exptici pc Zalu ~i Zaru del:\ Nr. 78 ~i 14G. 291

W. Cost. Catanu. 20. Hiitu Catanu. 21. Goga Ciamandasau GalAn Manda. 22. Hristll Cioca,-u. 2:3. I:tni Coleti. ~4. Iani Condachi. 25. Dimitri Crustali. .2(;. Papa-Dimitri Cucoti. 27. [alii Cucl1li. . 28. 'l'eodor Cujbli-Tani. iH. Hristu Cl1navi. BO. Dimitri Cutrumba, zis ~i Gheata. !JL. Dimitri Daveli 1). 1\2. Hristu Dull. '3:>' VI.mgheliDuli. 34. Spil'u Duramani. a5. Petru Farachi. ;~6. Gg. Farmachi. :\7. Iani Fasuli. :l8. Papa-Gg. Foliu. au. Hristll Gadu. 40. Gula Gal1mi. 41. Apostoli Rizu GiUiu. 42. Lura Gialu-Costa. 4:). Lu~iu Gialu-Costa. 44. Manoli Oiala-Costa. 46. Lambi Ghidl'imi. .46. Alexi javu- Iani. 47. Hristu Goga. 48. Biciu sau Gugiorti. 4B. laui Guqt 50. Familia Hasanati.
f)], MUm Hasanu. f):~. Familia Ianoteani. f):L Cornu ~i Ciapl'azli Iatri. f>4. H.aIJa-Gg. Laguda. ,) Dill

55. Iani Linaru. 56. Sterghiu Liuta. 57. D. Gg., Costa ~i Hristu Macridimu. 58. Hristu Mangiavini. 59. Dimitri Maniati. 60. Joan Mechiu. 61. Gg. Mimi. 62. Costa Mustaca. 63. loan Paizani. 64. lani Palin. 65. Hristu Paneti. 66. Anton Papal'1\..
67. 68. 69. 70: 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 9J. Apostoli Papci. . Costa Polisi. Tanase Pmp1\.. Costa Prasu. Const. Psalida ~). Tanase Psohiu. Pg. Pulianu. Apostoli Hizu. Dimitri Rizu sau Nica. Gg. Sacu. Iani Sani. Gg. ~camnelu. Const. Soleri 3). Familia (numeroasli.) ~iagulla. Const. ~iamu. Hristu Dimu sau Sati. Gula ~iumalevri. Nicola Stero-Iani. Vltsili Sulti. Spiru 'l'op~tli. Gg. Va~ioti. Hristu Vastaruha. Gula Vudita. Hristu Vuditu. Const. Zamani.

aceas~rL

familie a.fost.un vestit haiduc in Grecia pe la 1867.

'I Diu familia profesorului Psalida, despre care am vorbit la Nr. 244. "I \'ezi In Nr. 206, nota 1.

292

B) Nurne de localitati din cornuna, Saracu 1. La, Bliar-Iu. 2. In Braza. La. Chipina.. La Cieali1i La Ciuearela. (munte). La, Cureubeta. La Curmuli{tsele. La, Gavra a.l Mihali (gavra= gaul'll.). n. La San-Giorgiu. 3. 4. f). 6. 7. 8. 10. La Miirmintele a]i Hrisi (1\,] femeii Hrisa). 11. La Niveaste. 12. 13. 14. 15. La La La La Oln'i (= ulmi). Pulian!;1omunte). ( Sad-]u. Va,lea.-SeaciL

16. La, Valea~ea~ea (=valea-~easa). 17. La Taghiu (stfina). 18. La, VriigiL

~i poetnl G1:((,lu-Costa, is de Greri Z<XAOXC:)crT<XC;, ~i 01 Romi1n. z a fost uar
D-l Spiridon Lambru, ar.tualmente profesor III. Universitatea din Atena, a, men t 0 dare de scama despre operele poetice ale lui Gialu-Costa 11\r' 0 t carte intitulata: re:{~pytoc; Z<XAOXWcr't'<Xc;. nemerita apreoicre 1t. calitaMai tilOl' poet.nlui nici nu HC ponte. Recomandam cartca cit.itorilor (vczi ~i hI. Nr. 2(0).

AHILEA PARASCHI 4. UI\ 11.1 patrulca Imell1nat poet, care It cantat pe armatoli, a fost ~i ' AXL/,Ae:UC; fIo:p&crX1)C;. el estc dintrc cei dintai poeti ai Greciei modcrne ~i ~i unul din aceia, care actualmente sta. deasupra tnturor celorlalti poeti. Produetillnile poetice ale Roestui poet poara.. titlnl: ' AXLAAeWC; TI<xp&.crxou
11oLYj (.t<XT<X , in

trei volume, tv ' A6Yjv<XLC;, 1881..Armatolii sunt cantati mai

eu sca.ma. In volumul al II-lea.

~i ' AXLAAe:UC; TI<xp&crX'f)C;, Roman, anume din eomuna romil.neasea dela este Pin!! Oiiltxl'i-li sau C(Il(1retiizisa de Romani. iar de Greci K<XAAOCpp'ij't'<XLC; 1). cr. ~i aeeasta CO una, cste romanea,sea. vezi citatiunile fa.cute mai sus Ia. III poetul Zalo-Costa ~i..despre eomuna Si1mcu. H,udelc familiei lui Ahile Paraschi locuesc ~i in Ci1lari-li~i unele sunt a~ezate In.Ianina ca eomereianti. Spre Illeredinta,re dam numele unui numa,r do familii din Cl1lari-li, printre cari se VOl'gasi ~i lllllnele neamurilor poctului in chestiune; vezi cifrele 95 ~i H6. Rude chiar de ale poetului ' AXLAA&UC; n<xp&crX1)C; n(',-auspus ca ~i 01 pstI' din Ciillm:-li. Ora~ul CiUari-li avea 1200 case eu 1700 fal11ilii,insa asUizi nu exista dceat 300 casr, ccleJalt,eHunt mine mare!edp,ease arse flp Turd Ill.1821, eanu un ~i

')

(]rWiru la 1\Iacerlorom1ini insemncazil cri/rire(..iar

crilari-li (articulat)

=

cril£ire(ii.

Rcproducerra greceasrii in forma KI1),).."'ppti't'c(l~ ortografja Ilumeilli CrilcIrqt este ~i ceva SII1' gcneris (vezi la )lag. 72, nota 1).
293

lllllllar ma,i mare de familii se impra~tie in mai multI:' loeuri. :Meseriacea mai favoritit a Ciili1re[emlorcste argintiiria (vczi ~i ]a pag. 72-73, 110-112; Ia Nr. 260 ~i aiurea). Cei cmigra.ti din CMare/eni sunt mari comercianti 111.
COrrl!,

Triest,.Venet.ia in a]te multe ora~emari din Italia ~iaiurea.. ~i
LISTA Nr. 62

(') Numek .~i pron1t1nell~oc1titorilordin cornuna Ciila-ri-h S!lUCiWireli l ]. Nieola Arlctll. 2. Nieola Arlie!u. ;j. T. ~i Vasile Arlctu. 4. Tanase Arlctu. f). Uana~ill Baca- rani. o Costa Caia-Bacli. 7. Gg. Cala-BaclI. 8. Grig. Ca,la-BaclI. 9. Grig. Bant. 10. Familia Bafea.Jlilor. 11. lttni Bii.ic\l~i. 12. Co~ta Baicu~i. 13. Gg. Baldeca. ]4. Hristn Barbuti. 15. Apostoli Bariani. W. Spiru Bagiachi. 17. lani Belu. .If). D., C. ~i Vasili Berell. 19. Familia Bc~iavei"tni. 20. 'Familia Bc~i\'lj]or. 21. Cosma ~i Spiru Be~iri. 2~~:Anton !;>i ighl. B 2:). GlIla Bigit!. 24. ({g. Bizduni. 25. Gg. Boiaru. 20. :Marct! Boiaru. 2'(. Brl'lin Boiaru. 2::1.Hristn Bncia. 2H. Tamba Bucia. 30. N. Cut.ru Bn~il1. 3l. I. Caea-Tani. :-32.Ia.ni Caiarctu. . 33. Costa, ~i GII]a Candili. 34. quIa Careli. 35. Timiu Garcli san Breziat. 36. Tanase C:1tcri. 37. Gula Catopi. 38. Vasile Ca~iehi. 39. H. ~i Gg. Chireu. 40. Papa-Costa Ciaprazli. 41. T. ~i lani Cibichi. 42. Costa CioaHi. 43. Gula Cioala. 44. FamiJia Cioehiani. 45. Apostoli Ciond",. 46. Fratii Cinmaga. 47. Fratii Ciumaca. 48. lani Ciumeti. 49. Fra~ii Condacci. 50. Gg. Cotori. 51. Fratii Cranioti. 52. lani Damiri san Gaciull. 53. Grig. Deli. 54. Dimitri Dogoritu. 54 bis. Familia Dzimuri 1). 55. Fratii Dogoritu. 56. NicohL Dolea. 57. Dimit.ri DuJ'll Di ma. 58. Dimitri Duruti ~). 59. :Familia. Fachit;a..

J

60. Fratii Fasuli.
61. lotu F'engari. 62. Iani FiJiciu. 63. Ma.rcu Firlea.

.

~

,-------

') Din acnast.a.familie ie~i un vestit pielar ~i argilltar numit Dzimma. ") :-;eafli1actnalmente ca )ol:tiitor de IJ.lIJbasadoral Greeici la Hllcure,ti.
294

64. Papa-Gg. Foliu. 65. Grig. GagioL 66. Familia. Ghimeni. 67. Co~ta. Ghiurti. 68. Familia Ghiurti. 69. Frat.ii Gorgoli. 70. Vangheli GOl'goli. 71. Familia. GuJiaciu. 72. Gg. Gaciuli sail Damiri. 73. Teodor Guma. 74. 1. Condu Hroni. 75. Condu Hrolli. 76. N. IaIJCII. . 77. N. Ian!:u.

78.. Fratii Ziallg1i.
79. Spiru ~i Pavlu Lambru 1). 80. Gg. Lola. 81. Familia MiLmali2). 82. Familia. Mangiavini. 83. Gula Mangiavini. 84. Costa Mardi~iu. 85. Mit.ru ~i Hristu Balu-Menu S) san C£oara (= ~foara). 86. Mit.rll Balu (din cei dela Nr. 85 de lllai sus). 87. Fa,milia Masat.i. 88. Iani Meliu. 89. Hristu Bili-Mezi. 90. Familia Mirminga. 9]. Costa ~i Visari Musa.

92. Fratii Nesi. 93. Gg. Cutu-Nica. 94. Sterghiu Paraschi. 95. Hristu Para,sclli. 96. Papa-Gg. Paraschi. 97. Familia Parnareani. 98. Familia. Patea11i. 99. Tendor Patuni. 100. Toli (~i alti multi) Pa,tnni. 101. 'fannse Picuricin. 102. Filip Poca.. 103. Fra.tii Poia. 104. Familia Primichiri. 105. Familia Pundichi. 106. Familia Rartani. 107. Fratii Sacaviti. 108. Fratii Scaru. 109. Fratii Spilin. 110. Gg. Strumbi. 111. Apostoli ~tuliu. 112. FamiJia Tafcchiani. 113: ~iogiu Ta~iuli. 114. C. Tuda. 115. T. Tuliu. 116. Mitn Tunda. 117. Gg. Turturi. 118. Fratii Vachi. 119. Gg. VasiH1. 120. Familia Vasilatilor. 123. Nicola Vulgari Co).

') Vezi III Nr. 260.
1 ? 2) 0 Tamlira. uin aeeastii familie emigra Ilcum 130 de ani in Heotia, unue mcmbri din ea. slInt {oarte bogati in turme. Ei ierneaza ill eampiile dinsprc 'rcba (de; TO ALxepL T'ij<;(~1j6~<;)iar verilc se suie In muntii zi~i GUTlI.Cci mai inscmnu\.i oieri din rei de acoIo un fost ~i sunt: Antoni ~i Gheorgnchi 111mal1:: Ma.lo.mull:, Hristn ~i Nicola Jl conoN. d Unl1] din lIep~tia, anumc Gheorghe lIidmali, st:itpii.auata. vicata. Ini Caciandolll:. J,n stii/l/l
Illi G. AI dmali sa tundeau oile ~i se ana. ~i C'adolldolli lIeo]o, CII doi trei il!~i, ealld cleo-

~
:

datiL stlll1n este inconjllrata. de vreo 200 de Alballezi. G. Jla/lwli, ell sa-I seapc. jl-ascllnst! in I:inii (vezi despre Ca.cia.ndol1ila Nr. 162). ") Ace~ti:Lsunt din familia Illi Capitan Farmac111:vezi la Nr. 197. In Nr. 230 ~i NT. 3001. ( ') Din familia invii.t.at.lIllli EuyevLo<;0 BOUAY~pL<; era din Cli!llreli ~i el. Pored a dl1 cnre Dou),y~P\<;, ii s'a unt pentrnca parin~ii siH faceall comer~ ill Bulgaria. 1IDlietriHriLmulj.i ani. 295

124. Economu Zagari. L25. Fratii ZarbalA. 126. Familia ZlIrbala.

127. Fratii Zariba. 128. Apostoli Ziongu.

n) Nurne de lOtlllitii!i ill Calar,:-li 1. La t'u,ntiin(;'lea.l Cueiiliu. 12. La GI'\lmulia~iu (rau). ~. La f1i.ntanii,IlLCioar~.
:3. La filntiimL 111,Ba,lta.

13. La Gum caIilol' (=

La Bar-Ill (mnnte). LIt CI~lota (ran, Illunte). III {'inca. (munte).' La lantana Cudcaie. La fiintUnele 801 Duruti. La fantfina Gc80mina(= Dzeamilia ). 10, La. Giana (= dcallll) sf. Hie. (= Ihe1U1u). 11. La GnlllIuliat (munte).

4. fl. ti. 7. 8. n.

14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

izvon11 (~aiIor. ) La Gura 1\lailiei (= izvorul bunicei). La fantana al Jupan. La. fantana 8,1Paraschi. La fantii.JHI. ,1 Pcleehi. a La PuliamL (munte). La Vltlea Mare. La S-ta (= sfant1i) Vineri... (muntc). 1)

$i poetii dar r.ei mari ai Grer.iei moderne, cari au cantat pc armatoli, ~i ei sunt romani sau mai bine zis, de origiJla romana; caci BCXACXWptTI)C; ~i ~ou...aoc; pran deja de mult grecizati, iar Gialu Oosta ~i Paraschi, de~i ambii in familiile lor vorbeau romane~te ~i cei din fiLm ilia Paras chi vorbesc chiar ~i a.cuma, fusa ~i oi au fost a.pucati de epidemia panelenismului, endemica la Macedoromanii crescuti in elonism, ~i cine ar ceti poeziilo lor i-ILrcrede ea sunt ni~te .LlescClldentide ai vechilor Ele'ni, atiU de infoc.ati patrioti greci se arata ~i nu numai atata, dar ~ipe eroii Vlahi armatoli ii trateaza ~ipe ei ClL ni~te despe . ce-ndenli ai eroilor Greciei antice, eu toato ca §#au lnne ca limba armatolilor era. cea romaneasca ~i ca armatolii avea.u 0 origina en totul a,lta decat aceea. a neamulni grecesc. Acesta. este adevarul ~i trebue sa-I marturisim. La Macedoromti.ni se petrec.e ~i astazi urmatorul fapt in ceca ce prive~te llationa.litatea lor. Omnlui din popor nici prill gfilld nu i-a treeut VI' odata sa se dell. e
de Grec

ori de Elin, ascunzandu-~inationalitatea romana, eu care se man-

dre~te. Afara de mandria sa nationalA, apoi el aVIl de totdeauna nu ~tiu de ee un fel de dispret pcntrn numele de Grec ~i de continutul sau, iar numele de Elin pentru el nu estc nume etm:c,ci insemneaza uria§u,. doci 9i poporul ~i fonlOilc, mai eu seama, so mil'1\.~i stramba din nas en disprct, cand aud pc vreun pedant Roman din ai lor, crescnt in ideile gl'cce~tj, spuind ca nu este Roman, ei Elin, ~i-l rnasura CIIoehii dela picioare pitna 18.cap $i dela cap !8. pieioare, ~i aceasta pentru sensu! de uria§u ce dau cuvantulni Elin; apoi pentruca ei nn pot sa inteleaglL ellm un Roman P08,tOsa. se zid1.ori sa
') N'am pntut sa ne procuri\m toate Ilumele locuitoriioI din Cdlan-li. 296

,j

, ; ....

f

. El
!em

'

sau _rTeC.?l CII toMe <tceBtea unii Maeedoromani :

e

,.
dill eei zisi dirtu:raT£

ori invii1ati, ie~iti din fabdca p<tnelenislllului modem, cltre i-a till1~t ~i-i ti}le i}l cea mai eomplet.a, ignoranta in cecil. ee prive~t.e noble1aoriginei lor, treeutul lor glorios, IIII uumai al stramo~ilor de mai dcparte, dar chiar ~i pI.' aeela al armatolilo/' foarte recent, ell toMe acestea, zic acesti carturari. esiti

.

din anume fl~brica, jard sii. ro§easca spun eli, sunt "EAA1JV~':; indcamni ~i ~i pe eeilalti conationali ai lor sa se zie1\.~i ei "EAA1)Ve:~~ numai atii.ta; multi Nu dintre ace~tia lucreaza chiar ea sa-i greeizeze inca ~i astazi ~i unii din ei n'an sa uitc Iliciodata in toata vicata, cMc au patit pelltru accasta JH'bu)!ie a 101' ), numita in timpii din lI/'Tnade MacedoromAni grecomam:e. 1 maln-Costa <lltr~i Paraschi all fost ~i oi din elasa acelor romani, erescuti In ideile grece~ti, cari au eliutv.t sa treadi. de Greei ~i au scris poemell' lor in limba greadi, vorbese ea Grcci, ~i au dcseril; pc a.nnatolii romani ea dese!:')!denti ai eroilor greei din aJltichitate. ~i poporul roman a eantat pI.' annatoli, eel din Albania in limba romi~na, ~i albaneza, eel veein eu Greeii in lilliba romanlL ~i greac(J, oderna, din CMlz[L cunoa~tc ~i limba greaeii, din ~coa.le, m ea. in eari pana a.cuma 20-40 de ani inl/li.~atura nil sl' faeea deea,t in Iimba"
greaci1, dar poporll] i.n toate eanteeele ce facu peutru armatoli in ]imba greaca modernrL este naJionahst 2); 1.'1 eanta ea Roman pc l{omani. Toate aeell' di.nteee (~rmato]ice meute in limba greaca la poporul roman, cantero utri lJ1

eoleetiunile poe7.iilor populare greee~t.i sUllt intitulat(J TpIXYou~w,: BAc1.X.ly"OC. = eantece rOlllii.ne~ti,slInt un fol de boeetc, in eari poporul roman plange ell mare jale pc a.rmatolii sal cazuti in luptc ~i de aceea chial' al'iile en cari Ie eanta sUnt ariBe, ell cari se boeese mor~ii. Pana aeuma 20--40 de ani invata,tii macedorolllii}li 1'eu~isera a forma un eurent printre oi de-a greciza pc 'td~i Romanii diu Peninsula Balcanica. ~i unii din ei adenwnisern. multi bogati macedoromani pentru ~coale anumc in sate romaJ1l'~ti, ca sii. fae/i. sa dispara, ell totul limba l'omaneasea (vezi la Nr. 250-251). Dcei nu-i de mi1'are de ee ~i poetii Gialu-Costa ~i Pa1'llschi \'orbese in pocmelc lor e/1 Eleni infoclq;i.

--') F"lCtIl aluziulle la nenorocitii Anastasle l'iheoll. Roman din Ohrida ,t Albaniei, ~i III,Filipide, Itomitn din comuna romiineasca Molol.i§ti din Macedonia, curi, 'Ipucuti de grecomanie, lucrau in contra de;;tept.iirii nationnle a cOlilltionalilor lor ~i I1mblau, prin Macedonia, predicand riiscoalii in contm Turcilor ~i unire cu Grecii, cand 111, 1888 Iura descoperi~i de autoriti\t-ile turcc~tj, condamnati ~i trimi~i in exiI. Ne-am IJl1t:1lra,t,afland 5cil.pa.rt:<tlor in fine. I~i llll fust e1\ ni~te paricizi, lucrand pcntru sugrumarea nrLtionalitiitii lor, deei i-a pedepsit DnmnezcJl\. Noi deplilngand toat/\ elIte au suferil., acuma cand au scapat, n1l Ie p1l1.ern zice alta decitt zicatoare!t greaeii: 180u UYI-Ij; Y~YQViX<;;, (.l'ljxtt-\ rX!.f.OCp't"&ve:cro:\ iatft eft te-a.i facut sanatos. nil mai ,=

.

pacii.tui~. ') Yozi un dnios canteo in limba greacii, facut de Romuni,la pag. 179 jos, partea I. 297

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful