În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte: descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
solicită gândirea elevului; acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;

clasa a V-a Lecţia: Statul în Orientul Antic Grupa 1. stimulează dialogul între membrii grupului. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean. favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor. Grupa 5. Ameninţări: unii elevi muncesc şi pentru alţii. Grupa 4. Compară! Comparaţi oraşele-state. se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru. unii elevi pot domina grupul. lărgeşte viziunea asupra temei Puncte slabe: are eficienţă scăzută în grupurile mari. regatele şi imperiile. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi prezentaţi atribuţiile monarhului oriental. Oportunităţi: stimulează creativitatea elevilor. Grupa 3. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului Antic şi aapriţia primelor civilizaţii. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi . 3.Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie. productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii.- dezvoltă abilităţi de comunicare. Grupa 2. APLICATII . nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale.

Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a poporului”. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru . Lecţia: Democraţia ateniană Grupa 1. Grupa 2. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul. Grupa 4. Grupa 3. Alexandru Macedon Grupa 1. cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea contemporană ). Grupa 6. Grupa 6. Grupa 4. Grupa 2. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea oraşului.explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de reformele lui Solon. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Grupa 5. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Clistene şi Pericle. Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării imperiului macedonean. Grupa 5. Grupa 6. Lecţia: Criza lumii greceşti. Grupa 3. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după moartea întemeietorului.

. Grupa 3. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei republicane. Grupa 3. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii Romane. Grupa 4. Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada imperială. Cu reformele fraţilor Gracchi. Hr. Grupa 2. Grupa 6. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada Republicii. Grupa 6. Grupa 2. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului. Grupa 5. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii Romane. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare.Macedon este un erou? Lecţia: Republica romană Grupa 1. Lecţia: Imperiul Roman Grupa 1. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului roman. Grupa 4. Grupa 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful