SINUCIDEREA EUROPENILOR

interviu cu Neagu Djuvara

"Din p cate, Europa de mâine va aparìine arabilor èi ìiganilor. De aceea consideram ca cea mai grav crim f cut împotriva europenilor de baètin èi a culturii europene este deschiderea larg a porìilor Europei hoardelor barbare èi h mesite de foame din Asia èi Africa, hoarde care vor transforma Europa creètin , civilizat èi prosper de ast zi în Euro-Indo-Arabia de mâine, în care urmaèii noètri vor putea, probabil, supravietui pentru câteva generaìii în "rezervaìii"... Iar noi, europenii de rând, st m cu braìele încrucièate èi ne v ic rim de toate tic loèiile care se petrec sub soare f r a întreprinde nimic. Aèa încât ne merit m soarta, spre ruèinea noastr , a tuturor !"

M. Încet. Adic . Dar ce m îngrijoreaz pe mine este c am intrat deja într-un nou Ev Mediu.TOT INTERVIUL V. într-adev r sem n m cu acesta. . moare definitiv civilizaìia occidental . dar sigur. când nu existau r zboaie decât la periferie.: Prin urmare se schimb în bine mersul istoriei ? Neagu Djuvara: Dac modelul este Imperiul Roman spre sfârèit.

De exemplu. ast zi nu mai are nici un ideal. Adic nu mai fac copii. Tineretul. noi am creat un gol. unde dodecafonia. pe care cei din lumea a treia. dar sigur. aèa cum a fost cu comunismul.: Care sunt simptomele ? Neagu Djuvara: Simptomele le simìim deja demult.V. vin s -l umple. Dimpotriv . Al doilea simptom nev zut pân acum: bizareria cu marea cotitur în art èi gândire (care în general se petrece cu zeci sau sute de ani dup ce a c zut un imperiu) în civilizaìia occidental a început între 1905-1913.. în sculptur . Asta înseamn c s-a stricat ceva. ci probabil doar o sut de ani. La fel în muzic . care asigura un fel de pace mondial . deci înainte de ivirea imperialismului american. În toate domeniile artei i gândirii avem un viraj brutal la începutul veacului 20.M. extrem de prolifici. printr-o dezordine moral care nu a existat niciodat . nu va dura cinci secole precum imperiul roman. se revolt ca s d râme. Brâncu i al nostru rupe complet tradi ia care merge de la Michelangelo la Rodin. Acesta ar fi semnul c începem un nou Ev Mediu. nu mai au nici o ambi ie. toate sunt complet în ruptur cu marea muzic de la Monteverdi èi pân la Debussy. chiar greèite. Gândiìi-v c doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metis . ècoala de la Viena i Bela Bartok. Mie îmi este clar c indo-europenii se sinucid încet. care în general trebuie considerat ca purt tor de idealuri viitoare. De zeci de ani. Nu se revolt pentru un ideal. V dau un singur exemplu: tineretul care se revolt ast zi nu are absolut nici un ideal.. . Asta înseamn c hegemonia american . Noi nu suport m un "atac" al lumii a treia.

Asta este o lege universal . Când ai avut atâta splendoare de creativitate în ètiinì èi art . Dac noi am intrat atât de târziu într-o hor care se stric . Mai cu seam dac intr i Turcia. Atunci ce viitor are civilizaìia european care a dominat lumea vreme de câteva secole ? Neagu Djuvara: Tocmai de aceea este menit s dispar . trebuie s pl teèti prin dispariìie.M.M. V.M. ne stric m impreun cu ea. nu o v d cu un guvern èi un preèedinte. Nici eu nu o v d unit deloc. Tinerii nu întrev d ce poate s fie o Europ Unit .V.: Va disp rea èi România.: gi idealul Uniunii Europene ? Neagu Djuvara: Tinerii nu prea ètiu ce este idealul european. atunci Europa avorteaz . împreun cu civilizaìia european ? Neagu Djuvara: Bine înteles. precum èi putere economic èi politic ca s te întinzi pe întregul glob terestru. Asta e clar.: Sunteìi foarte pesimist. V. .

V.. care s-o înlocuiasc pe cea de-acuma.: De ce s-ar întoarce într-o barc a c rei scufundare tocmai aìi descris-o ? Neagu Djuvara: Dar barca noastr nu se duce mai la fund decât restul Europei. talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decât în str in tate. Dimpotriv .: Trebuia s nu intr m în hora asta? Avem vreo ansa de sc pare ? Neagu Djuvara: Nu. înc din trecut.: În astfel de condi ii. a a c mai bine s se scufunde cu barca noastr decât cu cea german sau francez .M. Pu inul de creativitate care ne r mâne îl vom dezvolta tot în sânul Europei.M.V. în m sura posibilului. nici una. dar îi rog pe cei care sunt stabili i deja în str in tate s se întoarc .M. nu numai ca îi sf tuiesc s stea aici. pîna la Eliade i Cioran. Este ca un fel de blestem asupra acestei ri.. . de ce s mai r mân tinerii români în ar ? Neagu Djuvara: Tocmai. pentru a crea o nou elit intelectual . to i s-au remarcat în str in tate. V. De cele mai multe ori. Începând de la Cantemir.

V. C 10 Mai a coincis cu venirea prin ului Carol. la 24 Decembrie. pe de alt parte. de ziua naìional a României ? Neagu Djuvara: Am dat interviuri zicând un lucru care sup r pe mai toat lumea: c nu sunt de acord cu alegerea lui 1 Decembrie ca s rb toare naìional . ceea ce i-a f cut pe acei domni din 1990 s se team . Cu doua zile înainte ceruse Bucovina . Cu ase zile înainte ceruse Basarabia. Prin urmare. Ce te faci la 1 Decembrie. în care vremea s te îndemne la bucurie. data intr rii României în concertul european. care este ziua independen ei rii. În primul rând. Deci data când s-a n scut România Mare este 24 Decembrie. i toate patru au fost acceptate de eful statului. Este data cînd dou provincii. nu 1 Decembrie ! Pe de alt parte. Am avut timp de aproape un veac 10 Mai. mai exist un motiv foarte practic. înteleg.: Ce aìi f cut pe 1 Decembrie. când se v d aburii vorbitorilor ieèind din gur èi când bieìii ostaèi îngheaì ? . adic de Regele Ferdinand.M. O s rb toare naìional e bine sa fie ìinut intr-un anotimp cu soare. oamenii s poat dansa în strad . nu este bine s modifici la fiecare schimbare de regim o s rb toare na ional . 1 Decembrie nu este data României mari. Transilvania i Banat . au cerut s intre în Regatul României. Dar.

în februarie 1990. când a v zut ce fac în România a spus: "Trebuie s ai patriotismul bine înèurubat în cap ca s suporìi s tr ieèti acolo". Aìi aflat r spunsul la întrebare ? Neagu Djuvara (râde limpede èi cu poft ): Culmea este c risc s îmi pun întrebarea èi dup 19 ani. un domn foarte amabil mi-a spus: "M iertaìi c m adresez Dumneavoastr . Nu merit s -mi fie pus o asemenea întrebare.000 de exemplare.V. Acestea sunt lucruri care m bucur èi îmi dau seama c . i-am cump rat cartea Dumneavoastr èi de atunci e pasionat de istorie". dar doream s v mulìumesc. Când am întocmit aceast mic lucrare f cut în grab èi sub îndemnul altora.M.M. Se întorcea cineva care nu e patriot ? Soìia mea. Neagule ?".: V-aìi întors în România dup 45 de ani de exil. ea s-a vândut în 39. c ci nu am avut personal intenìia s scriu "Scurt istorie a românilor povestit celor tineri". Dar constatând cu cât c ldur sunt primit de tineret. totuèi. V.: Sunteìi patriot ? Neagu Djuvara: Patriot ? Ascult (pufneète furios). Iar când m-am oprit la o farmacie. consider c nu m-am întors degeaba în ìar . Am o fiic la liceu care avea o total inapetenì pentru istorie. nu am venit degeaba în România. . care e franìuzoaic . Din când în când îmi pun înc întrebarea asta èi ast zi. Aìi scris c în primele zile petrecute la Bucureèti v-aìi tot întrebat: "Ce cauìi aici.

Dar mi-aè dori s mor pe un vapor. dac mori pe drum. Din p cate (èi în context expresia este cu adev rat potrivit ).. hoarde care vor transforma Europa creètin . Aèa încât ne merit m soarta. Când nu voi mai putea s scriu am s încerc s -mi g sesc un loc pe un vas cu pânze care face înconjurul lumii. în care urmaèii nostri vor putea.V. cu alaiuri èi cu discursuri. civilizat èi prosper de ast zi în Euro-Indo-Arabia de mâine. De aceea consideram c cea mai grav crim f cut împotriva europenilor de baètin èi a culturii europene este deschiderea larg a porìilor Europei hoardelor barbare èi h mesite de foame din Asia èi Africa. Voi suporta pân la moarte. a tuturor ! .. st m cu braìele încrucièate èi ne v ic rim de toate tic loèiile care se petrec sub soare f r a întreprinde nimic. te arunc în mare. Europa de mâine va aparìine arabilor èi ìiganilor. Iar noi. Mai suportaìi mult ? Neagu Djuvara: P i da. spre ruèinea noastr . Atunci. europenii de rând. supravieìui pentru câteva generaìii în "rezervaìii". probabil. S termin m cu poveètile acelea cu înmormânt ri complicate. Vreau s fiu înmormântat aici.M.: De 19 ani tot suportaìi. asta e clar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful