Informatii privind cresterea prepelitelor

Prepelitele, datorita deliciului carnii lor, au fost dintotdeauna urmarite de vanatori. Fresce egiptene din

2500 - 2350 ien. reprezinta capturarea lor cu plase, iar in Vechiul Testament se gasesc multe referinte la prep depus de japonezi.

Astazi, aceste pasari miraculoase pot fi crescute in conditii intensive. Aceasta se datoreaza efortului de se

Cresterea prepelitelor japoneze este in prezent in plina ascensiune.Desfasurarea acestei activitati in mici f proprietate personala prezinta urmatoarele caracteristici si avantaje:

<!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->Necesita spatii reduse de crestere.
sunt, de asemenea, mici.

<!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->Cheltuielile cu echiparea crescatoriei si cu procurarea materialului m

<!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->Carnea si ouale de prepelita sunt recunoscute pentru un gust deose
apetisant, dar la acesta se adauga si recomandarile medicale de consumare. In prezent cresterea se face in centre mari, cu o rapiditate mai mare decat cea obtinuta la puii de gaina.

La sase saptamani femela face primul sau ou. Acesta cantareste 8 - 11 grame. Apoi, intr-o perioada de 8 - 1 ea va face cate un ou la fiecare 16 - 24 de ore.

Daca o crescatorie pentru carne se arata foarte rentabila, nu trebuie sa uitam ca productia de oua poate fi tot a amplu exploatata in scopuri comerciale. Prepelita japoneza (Conturnix Coturnix Japonica) • • Greutate: 150 grame masculul, 150 grame femela Productie oua: o o o o • • primele oua la varsta de 40 de zile (la alte specii minimum 120 - 150 zile); cca. 300 oua/an;

perioada de incubatie a acestora este de 16/17 zile, fata de 21 la gaina sau 28/30 la rata, gasca, curca ouale au o valoare alimentara superioara celor de gaina.

Spatiu de crestere: redus (intr-o camera de 3 x 3 m pot fi crescute 500 de prepelite.). Sisteme intensive de crestere o In captivitate larga pasarile se intretin:   Pe asternut permanent. Pe gratare din sipci sau plastic.

la stresul de microclimat si nutrition ROSO SL PERFORMANTE TEHNICE PERIOADA Viabilitate: DE 96-97 CRESTERE % (0-18 . buc. kg. specifice dife categorii de pasari.2 kg.12 grame si reprezinta 1/16 . Consum de furaj (g/ou): 127 gr.(la 18 sapt.de Prod.7 20.) Viabilitate: 96-97 % Consum de furaj: 5. Toate aces Rase productive de gaini ALBO SL PERFORMANTE TEHNICE: PERIOADA DE CRESTERE (0-18 sapt. rezistenta la boli. Greutatea oului este .): sapt. adaptata conditiilor din baterie. Greutate corp. PERIOADA DE OUAT (19-77 sapt. Fata de oul de gaina care este de 5 ori mai mare.de Viabilitate Greutate Total Greutate Consum masa vie mediu oua oua (19-77 medie ou la de a (19-77 77 furaj pe la de pe pe 50% productie: efectiv gaina saptamani): oului: sapt.4 1.59 98-102 ouat: 21 94 329 323 % gr. 10/20 % dintre acestea ajung la 350 oua/an. prepelitele oua de obicei seara.o In sistem combinat.1/10 din greutatea corporala.): 1.  Intretinerea pasarilor in captivitate stransa se realizeaza in baterii multietajate. prepelita contine de 5 ori mai mult fier.: zi: mediu: transferata: 95 62.) Varsta Varf Prod. o confera calitati terapeutice. Prepelitele ouatoare produc in medie 300 oua/an.7-6. Spre deosebire de gaini. de 6 ori mai multa vitamina B1 si de 15 ori mai multa vitamina B2. kg. gr. Uneori se pot a si productii exceptionale de 480 oua/an.275 kg. saptamani % buc. Temperament: pasare calma.

4-22.8 kg.3-6.5-64.) saptamani % buc. Consum de furaj: 110-120 gr.24 114-118 337 330 1.): (19-77 21 95 mediu: transferata: 94 64 sapt. kg.de oua pe gaina transferata la 12 luni: 295-305 buc. (0-20 Prod./kg.9-2.de Prod.Consum Greutate PERIOADA Varsta Varf Prod. Total masa ou (>20 saptamani) la 12 luni: 18.8-19.de oua pe gaina transferata la 14 luni: 335-345 buc. % gr.1 kg.8 1.1-2. Total masa ou (>20 saptamani) la 14 luni: 21. Viabilitate Greutate Greutate Greutate Consum medie medie vie de (>20 a a la oului oului sfarsitul furaj(kg.): (>20 140-150 92-94 % 7.7 2.): sapt.56 kg. kg.0-65.de Viabilitate Greutate Total Greutate Consum masa vie mediu oua la de oua de corporala DE 50% (la furaj: 18 OUAT ouat: productie: pe pe efectiv gaina saptamani): a ou la de (19-77 77 furaj pe oului: 6. sapt. la stresul de microclim nutritional.: zi: 21. kg.) zile CRESTERE % kg.5 64. buc.furaj/kg.2 94-96 luni: luni: 1.7 sapt. gr.ou 63.4-7. kg. Temperament: pasare calma. Prod. adaptata conditiilor din baterie.(la DE 50% productie: 20 OUAT ouat: DE 97-98 furaj: sapt.0 kg. rezistenta la boli. % gr.4 kg. (19-77 medie Consum de furaj (g/ou): 138 gr. LOHMANN BROWN CLASSIC PERFORMANTE TEHNICE PERIOADA Viabilitate: Consum Greutate PERIOADA Varsta Varf la de de corp.6-1.ou): saptamani): la la 12 14 productiei: 2.7 sapt./zi ROBAR SL 2001 PERFORMANTE TEHNICE PERIOADA Viabilitate: DE 96 CRESTERE % (0-18 .

58 kg.27 115-119 324 321 1.0 2.: zi: 18 OUAT ouat: mediu: transferata: 95 63. rezistenta la boli. sapt.) saptamani % buc. (0-18 Consum de furaj (g/ou): 139 gr.de Viabilitate Greutate Total Greutate Consum masa vie mediu la de oua oua de corporala DE 50% (la furaj: 18 OUAT ouat: productie: pe pe efectiv gaina saptamani): a ou la de (19-77 77 furaj pe oului: 6. sapt. gr.de Prod.: zi: 20.): (19-77 22 94-95 330 324 % gr. kg.5 2.56 CRESTERE % kg.7 1. rezistenta la boli. 6.6 21. buc.25 115-118 DE 96 furaj: sapt.de Prod. adaptata conditiilor din baterie.): (19-77 22 93-94 mediu: transferata: 95 63. % gr. gr. (19-77 medie Consum de furaj (g/ou): 142 gr. Temperament: pasare calma.2 sapt. kg.(la DE 50% productie: efectiv gaina saptamani): oului: sapt.4-6. kg.Consum Greutate PERIOADA Varsta Varf Prod. la stresul de microclimat si nutri ROBOR SL 2002 PERFORMANTE TEHNICE PERIOADA Viabilitate: Consum Greutate PERIOADA Varsta Varf Prod.): sapt.): sapt. la stresul de microclim nutritional.6-6.8 sapt. kg.) saptamani % buc. . adaptata conditiilor din baterie. buc. Temperament: pasare calma. kg.de Viabilitate Greutate Total Greutate Consum masa vie mediu la de oua oua (19-77 medie ou la de a (19-77 77 furaj pe pe pe de corp. kg.

B12 – Acid pantotenic. râie. Masuri de protectie fata de gripa aviara in gospodarie si in ferma.administrare 1kg furaj +100 grame zoofort +3 kg furaj +6 kg furaj kg furaj combinat. cobalt. 1kg zoofort = 100kg furaj) . Soia constituie obligatoriu 5-10% din ratie si se administreazã sub formã de srot. Boli parazitare la păsări: • • Căpuse. Orzul constituie 35-45% din hrana zilnicã si se administreazã sub formã de boabe. E. Se combat prin pulverizări cu acaracide CYPER VET PLUS. Ovãzul poate constitui maxim 20% din hrana zilnicã si se administreazã sub formã de bo uruit sau încoltit. Grâul se administreazã sub formã de boabe si uruit.Informatii privind cresterea pasarilor Boli parazitare la păsări. Capilarioza afectează tubul digestiv. fiind mai bogat în proteinã decât porumb Mazãre poate constituie 10% din hrana zilnicã si se administreazã sub formã de boabe. Se administreaza un 1comprimat pui 2 zile consecutiv 2/2 zile la cei bolnavi de SINGAL (ALBENDAZO) Grãunte folosite în hrana pãsãrilor: • • • • • • • • • Porumbul constituie 35-45 % din hrana zilnicã si se administreazã sub formã de boabe. uruit încoltit. Grãunte folosite în hrana pãsãrilor. antioxidant. CY VET. mangan. urui încoltit. D2. Făinurile proteice de peşte şi de carne sunt obligatorii în hrana păsărilor. păduchi. cupru. iod. K. B1 B6. folic – minerale seleniu. GALIFOS. urui încoltit. Nutreţurile bogate în vitamine sunt zooforturile (nutreţ combinat-vitamine A. B7. Creta furajeră se foloseşte în hrana păsărilor în proporţie de 1-3% din totalul uruieli. zinc. potasiu. Gãinile se ouã mai putin si sunt mai sensibile la boli dacã consumã numai porumb. Produsele utilizate pentru combaterea pãduchilor la pãsãrile de curte. nicotinic.

Păsările vor fi separate prin garduri de sârmă cu ochiuri mici. insotite de deparazitare a adãpostulu imbunãtãtirea conditiilor de igienã si de îngrijire. Masuri de protectie fata de gripa aviara in gospodarie si in ferma • • • • • Păsările vor fi inchise în încinte îngrădite. cu un continut foarte scazut in gr .prãfuire (1:49 amestec cu talc). a aparut tot mai pregnanta necesitatea gasirii unui inlocuitor pentru aceasta carne. datorita in principal "bolii vacii nebune" si a diferitelor epidemii ce au afectat fermele de din Europa. TAKTIC. Curţile şi adăposturile de păsări şi porci vor fi dezinfectate periodic. Faptul ca e viabila.produse grupa piretrinoidelo ITABON. PARASECT.Produsele utilizate pentru combaterea pãduchilor la pãsãrile de curte • • • • • NEGUVON-1% prin prãfuiri sau pulverizare-produs organofosforic ALFACRON 50 WP. Păsările se vor hrăni la ore fixe cu furaje sănătoase şi apă curată Avantajele cresterii strutilor In ultimii ani.în doze prescrise de firma producãtoare-produse g formamidelor.prãfuire (0. Tratamentele se fac la douã sãptãmâni.5ml / litru apã . Pãsãrile parazitate slãbesc. nu se hrã suficient. SENCAR . stropire (100g la 10l apã) din care 20-5 solutie / pasãre . carne rosie cu un gust intre cel al carnii de vaca si cel al carnii de pui a dus la alegerea strutilor ca o altern Carnea de strut este promovata ca fiind una dintre cele mai sanatoase carni. ECTOMIN. pulverizare (2%)-produs grupa carbamatilor BUTOX.5%).produs organofosforic SEVIN. înalte până la limita de zbor. Curţile de păsări vor fi separate de adăposturile de porci. si ca urmare scade productia de ouã.în solutie de 0.

timp si personal. hrana principala constituita din produse naturale (ex: lucerna verde si graunte). din Africa de Sud. constructii. porc. <!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->Exista o piata a carnii foarte receptiva si in continua crestere. Israel si alte tari. recurgindu-se astfel la imp de pasari in Uniunea Europeana si tarile din Asia. excelenta pentru persoanele ce prefera carnea rosie (asemanatoare celei de vaca) si sunt ingrijorati de nivelul ridic Datorita cererii foarte mari de pe piata europeana stocurile multor ferme s-au epuizat rapid. <!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->Investitii sunt limitate in echipamente. <!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->De asemenea calitatea si valoarea pielii este foarte ridicata. . Anul acesta crescatorii din Africa de Sud se asteapta sa poata exporta pana la 35 Mai sunt si multe alte avantaje pe linga faptul ca pentru cresterea lor se pot utiliza zone abandonate sau ca sunt folosite in agricultura: <!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->In primul rand nu trebuie hraniti abundent.si calorii fata de carnea de vaca. pui sau curcan prezentand un continut bogat in proteine si fier. <!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->Productia este nelimitata pentruca un trio (1 mascul si 2 femele) productivi timp de peste 30 de ani. De asemeni carnea de strut este cunoscuta ca fiind foarte saraca in colesterol constituindu-se ca o altern grasimi din dieta lor. <!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->Nu polueaza atmosfera sau zona in care traiesc. <!--[if !supportLists]-->• <!--[endif]-->Productia anuala de oua si pui face din strut mult mai profitabila oricare alt animal.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful