histo partialu 1

16. PLASMALEMA 1 Are o grosime de cca.

7,5 nm si reprezinta structura de baza a tuturor m embranelor celulare fiind alcatuita din bistratul lipidic asociat cu proteine. 2 Prezinta un aspect caracteristic trilaminar cu doua benzi dense separate de o banda clara 3 Compozitia chimica: lipide complexe, proteine si glucide 4 Lipidele sunt continute in bistratul lipidic fiind reprezentate de fosfo lipide(70%), colesterol(25%) si glicolipide(5%); fosfolipidele si glicolipidele sunt molecule complexe cu caracter amfofil(amfipatice) cu un cap hidrofil si o c oada hidrofoba, ce cuprinde fragmente de acizi grasi esterificati iar datorita a sezarii lor se formeaza un bistrat 5 Proteinele tapeteaza bistratul lipidic sau il pot traversa. Si pot fi t ransmembranare (intrinseci) fiind dispozitive de receptie-transductie si protein e periferice (extrinseci) si pot fi asezate ori pe fata interna care participa l a realizarea citoscheletului membranei ori pe cea externa care sunt glicoprotein e prelungite mai mult sau mai putin in glicolema. 6 Glucidele sunt hexoze, hezoamine si acid sialic care face parte din olig ozaharide, care la randul lor formeaza un invelis al suprafetei celulare numit g licocalix/glicolema;

19. TRANSPORT TRASMEMBRANAR PASIV 1 Realizeaza trecerea moleculelor mici in sensul gradientului de concentra tie, a ionilor in sensul gradientului electrochimic 2 Se face fara consum de energie 3 El poate fi prin: DIFUZIE SIMPLA sau prin DIFUZIE FACILITATA. 4 Cel prin difuzie simpla se face lent, este supus legilor difuziunii si osmozei, fiind dependent numai de forte fizice; moleculele mici liposolubile dif uzeaza prin bistratul lipidic iar cele hidrosolubile trec prin orificii mici can ale delimitati de proteinele transmembranare 5 Cel prin difuzie facilitata este mult mai rapid si permite trecerea prin membrane a unor substante greu solubile in lipide si cu o masa moleculara relat iv mare; se realizeaza cu ajutorul unor molecule proteice din compozitia membran ei cu rol de carausi iar acest tip de transport se efectueaza in sensul gradient ului de concentratie 6 Exista transport uniport, sinport si antiport.

18. CELULA CA SISTEM BIOLOGIC 1 Celula e primul sistem biologic care manifesta cea mai importanta caract eristica a materiei vii-capacitatea de autoreproducere. Ea prezinta urmatoarele caracteristici: 2 Este un sistem deschis pt ca in permanenta are schimburi de energie si s ubstanta cu mediul 3 Are caracter istoric- a aparut la un anumit moment al evolutie dar poate sa dispara daca ceva mai bun o inlocuieste 4 Are caracter informational pt ca receptioneaza acumuleaza prelucreaza si transmite informatii cu ajutorul codului genetic 5 Prezinte 3 categorii de programe: unul pt sine adica pt autoconservarea ce lulei, al doilea este pt sistemele componente iar al treilea este superior si as igura existenta sitemelor superioare(tesut, organ, organism) 6 Are echilibru dinamic. 7 Are autoreglare (feedback) prin care isi controleaza procesele interne 8 Are heterogenitate interna adica insusirea de a fi alcatuita din compone nte mai mult sau mai putin diferite

IN RELATIE DE AUTONOMIE SI ECHILIBRU DINAMIC CU MEDIUL IN CONJURATOR. CU STRUCTURA COMPLEXA. AUTOREPRODUCEREA. adaptarii . reprezentand principala cale de comunicare intercelulara. TRANSPORT ACTIV PRIN POMPE IONICE-pompele ionice sunt protein-enzime din compozitia plasmalemei care transporta ionii intr-o directie termodinamica n efavorabila impotriva gradientului de concentratie. permit schimburi rapide de molecule facand pos ibila o cooperare metabolica eficienta 4 In cazul realizarii jonctiunii permeabile conexonii din cele doua plasma leme se aseaza cap la cap. utilizeaza pt transportul unor molecule (glucoza. 4 2. formand canale directe de comunicare intre citoplasme le celor doua celule. iar o alta pompa este cea de Ca?+ sau Ca?+-ATP-aza care asigura transportul ionilor d e Ca?+ prin sistemul de membrane ale reticulului endoplasmatic din fibrele muscu lare. . TRANSLOCAREA DE GRUP-intalnita la unele bacterii care folosesc ca sur sa de energie fosfoenolpiruvatul. aminoacizi) energia ca re rezulta din miscarea Na+ impotriva gradientului de concentratie si al gradien tului electric. precum pompa de clor din celulele parietale ale glandelor gastrice sau pompa de iod din tiroida. de tip GAP. cea mai cunoscuta pompa este cea de Na+-K+ care a fost studiata pe membranele hematiilor unde s-a constatat o deplasare concomitenta a Na+ extracelular(spre o concentratie mai mare) si a K + intracelular(tot spre o concentratie mai mare) contrar gradientelor de concent ratie . 2. reproducerii. fara deschideri in spatiul intercelular 5 Un conexon are o forma de prisma hexagonala si e alcatuit din 6 subunita ti proteice(oligomeri). aceasta energie poate fi folosita pt introducerea in celula a un or substante nutritive 5 3. JONCTIUNILE DE COMUNICARE 1 Permit trecerea unor molecule mici dintr-o celula in alta si sunt de dou a tipuri: PERMEABILE SI SINAPSELE 2 Jonctiunile permeabile. NEXUS sau MACULA COMUNICANS sunt rea lizate prin structuri proteice. fiind metabolic dependent si sunt mai multe feluri de transport activ: 3 1.9 Are integralitate prin care celula ca sistem nu se reduce la suma matema tica a insusirilor elementelor componente ci apar insusiri noi pe care nu le au aceste elemente considerate izolate iar aceasta insusire permite desfasurarea me tabolismului. ce strabat plasmalema 3 Sunt raspandite in diferite tipuri de tesuturi. TRANSPORT TRANSMEMBRANAR ACTIV 1 Se realizeaza impotriva gradientelor de concentratie sau a gradientelor electrochimice producand o crestere a concentratiei pe o fata a membranei 2 Solicita cheltuiala de energie care este furnizata de metabolismul celul ar. acizi nucleici. aminoacizi. hormoni dar nu pot t rece macromolecule:proteine. in grup. 10 Deci celula este: UNITATEA ELEMENTARA A LUMII VII. AVAND CA PROPRIETATI ESENTIALE METABOLISMUL. energia necesara acestui transport se obtine prin hidroliza ATP-ului . 5. 7 Jonctiunile gap se organizeaza foarte rapid din proteinele existente in plasmalema care se grupeaza in conexoni si sunt necesare mai ales in situatiile in care celulele trebuie sa actioneze simultan. PRODUS AL EVOLUTIEI. Exista si pompe pt anioni. aceste subunitati delimiteaza un canal hidrofil cu diame trul reglabil(reglat de ionii de Ca2+) 6 Canalul hidrofil al jonctiunii gap permite trecerea dintr-o celula in al ta a ionilor si a unor molecule precum:glucide. denumite CONEXONI. CREST EREA SI DEZVOLTAREA. TRANSPORTUL CUPLAT-sau cum mai este numit mecanismul de pompare molec ulara.

genomul nefiind separate de citoplasma. Acest model confirma modelele anteri oare si le dezvolta. plante si animale. Au citoschelet compus din proteine filamentoase. fluid si rep rezinta axul intregului edificiu molecular al membranelor 8. fungi.modele teoretice 1 Membranele celulare sunt structuri moleculare complexe care marcheaza li mita celulei sau a unui teritoriu intracelular si sunt:1. Organitele celulare sunt putine (ribozomi) sau absente. sunt delimitate de o membrana plasmatic ce trimite prelungiri-mezozomi. nu au curenti citoplasmatici. Exista de asemenea diverse modele teoretice: 2 MODELUL INITIAL-elaborat de Overton in 1895. MEMBRANELE CELULARE . membrana plasmatica sa u plasmalema ce confera individualitate celulei . iar endocitoza si exocitoza s unt absente 2 EUCARIOTELE sunt reprezentate de protiste. Prezinta un cromozom unic repre zentat de un ADN circular iar ARN-ul si proteinele sunt sintetizate in acelasi c ompartiment: in citoplasma. prezinta un sistem complicat de membrane intracelulare. nu p rezinta citoschelet. Gorter si Grendel (1925) arata ca lipidele sunt dispuse i n strat dublu 3 MODELUL PAUCIMOLECULAR-elaborat de Danielli si Davson in 1930 care au de dus ca stratul lipidic dublu este tapetat pe ambele fete de straturi de proteina care reduce tensiunea superficiala. a sugerat prezenta lipidelo r in membranele celulare. 5 MODELUL MOZAICULUI FLUID -elaborat de Singer si nicolson in 1972 si sustine ca moleculele componente(lipide si protide) difuzeaza in mod intamplator in bis tratul lipidic si ca miscarile moleculelor sunt controlate de citoschelet 6 MODELUL ACTUAL-sustine ca bistratul lipidic este asimetric. in care e situat genomul ce cuprinde mai mul ti cromozomi. 22.7. dar este incomplet pt ca ignora dinamismul moleculelor comp onente. membranele speciale care sunt ale te cilor de mielina si ale discurilor din segmental extern al celulelor vizuale din retina. Molecula de ADN este foarte lunga si conjugate cu proteine fata de cea de procariote care este neconjugata. CELULE PROCARIOTE SI EUCARIOTE 1 PROCARIOTELE sunt reprezentate de bacterii si de algele albastre verzi ( cianobacterii). JONCTIUNI IMPERMEABILE (sau jonctiunile stranse) 1 Sunt dispuse in panglica si se caracterizeaza prin obliterarea spatiului intercelular deoarece membranele adiacente se aproprie complet sau se sudeaza p t a forma structuri pentalaminate sau heptalaminate . Sunt mai mici decat eucariotele si lipsite de membrane intracelu lare. 2. Au nucleu distinct. ARN-ul este sintetizat si procesat in nucleu iar proteinele sunt sintetizate in citoplasma. In 1935 ei au elaborate acest model dupa ca re membranele celulare au un centru lipoid format din fosfolipide care formeaza o lamina externa si alta interna 4 MODELUL UNIT -elaborat de Robertson intre 1958-1960 in care membranele celu lare au o ultrastructura trilaminara cu doua benzi dense ce delimiteaza o banda clara formata dintr-un ax lipidic hidrofob. e prezenta si endocitoza si exoci toza. nucleul nu apare d istinct. 3. curenti citoplasmatici. Au metabolism aerob sau anaer ob. citomembranele sau endomemb ranele care sunt membranele organitelor. au aparat mitotic se divid prin mitoza si meioza. au dimensiuni mai mari decat procariotele. Nu au aparat mitotic se inmultesc prin sciziparitate si isi realizeaza locomotia prin flageli simpli. observand ca solventii organici difuzeaza mai rapid pr in membrane decat apa.

care sunt obligate sa treaca prin celula 4 Au aspecte diferite. in care membrane celulei se apropie de substratul de adezivitate pana la 10-15nm. 5 Substantele imunogene sunt de fapt antigenele endogene. anticorpii si co mponentele complementului. Pe fata extracelulara a membranei sunt prezente filamente glicoproteice de fibro nectina. formarea unor b ariere chimice si fizice intercelulare. antigene nonself (straine de corp).ei sunt rapid captati si distrusi 3 Hormonii sunt produsi de glandele endocrine si pe cale sanguina ajung la celule tinta actionand la distante mari. encefalina . in functie de tesutul epitelial in care sunt prezen te 5 Ele se caracterizeaza prin: flexibilitate si siguranta. histamina. 2 p 23. adrenalina. tiroidieni). apoi sunt re ceptorii pt anticorpi ( sunt receptori Fc pt fractiunea cristalizabila a imunogl obulinei G. hormone. care se dispun in siruri gemene pt a contrui dispozitive ce se conecteaza in fermoar e fetele externe ale membranelor adiacente iar pe fetele interne proteinele sunt ancorate prin micorfilamente la citoscheletul matricei. Dintre receptorii hidrofili cei mai bine studiati sunt receptorii pt insulina iar cei hidrofobi(steroizi si tiroidieni) traverseaza membrane celulei tinta si se leaga de receptorii membranelor intracelulare. Receptorii pt hormoni au o localizare diferita in celula in functie de tipul hormomului-hidrofob sau hidrofil. aparitia de timpuriu intre celulele embrionare 6 JONCTIUNILE FOCALE reprezinta o varianta a acestor jonctiuni stranse. RECEPTORII DIN MEMBRANE 1 Sunt dispozitive moleculare proteice intramembranare cu ajutorul carora se intercepteaza semnalele ce sosesc pe cale nervoasa sau umorala 2 Toate substantele care se leaga de receptori si care modifica functia ce lulara se numesc LIGANZI-sunt substante produse de celule specializate si sunt d enumiti si mesageri extracelulari sau de ordinal I. 4 Neurotransmitatorii sunt produsi de neuroni si eliberati la nevelul sina pselor chimice. au capacitatea de a recunoaste structurile molecu lare self si sunt prezenti si in membrane unor celule neimunogene) . conferirea unei polaritati a celulelor angajate in jonctiuni. neurotransmitatori sau substa nte imunogene 2 Mediatorii chimici locali sunt secretati de unele tipuri de celule si ac tioneaza numai asupra celulelor vecine. iar pe fata intracelulara se aglomereaza fascicule de microfilamente d e actina si vinculina. Recep torii pt neurotransmitori receptioneaza acetilcolina. . iar in bazofile si mastocite sunt receptori pt imunoglobulina E) si apoi receptorii pt complement care leaga cea de a treia componenta a complement ului de celula si sunt caracteristici celulelor din sistemul fagocitelor menonuc leare. acidul aspartic. cei mai cunoscuti sunt hormo nii si neutrotransmitatorii. 3 Aceste jonctiuni impiedica scurgerea fluidelor printer celule. inclusive a micromoleculelor. s erotina. receptorii pt substantele imunogene sunt cei pt antig ene ( sunt codificati genetic.La realizarea acestor jonctiuni participa proteine transmembranare. Ei pot fi substante steroide (sexuali) sau polipetide (pancreatice. noradrenalina. 3 Exista doua mari categorii de receptori in membrane: receptorii pt subst ante endogene si receptorii pt substante exogene RECEPTORII PT SUBSTANTE ENDOGENE: 1 Pot fi: mediatori chimici locali. ei actioneaza numai asupra neuronilor angajati in sinapsa. toxine microbiene si lectine (substante proteice sau glicoproteice capabile sa formeze punti intre glicoproteinele membranare). dopamina. Intre cele doua tipuri de filamente se realizeaza legatur i numite fibronexuri. RECEPTORII PENTRU SUBSTANTE EXOGENE: Sunt receptori pt: virusuri. ei actioneaza in cantitate mica.

Modificarile functionale ale membranelor constau in: modificari de perme abilitate a membranei. Principalele opsonine sunt anticorpii in special imunoglobul ine si componente ale complementului 9 INGESTIA microorganismelor are loc dupa ce acestea au fost opsonizate si se determina activarea receptorilor. ingestia si digestia. 3. in unele situatii patologice pierd capacitatea de a diferentia self-ul d e non-self 4 Recunosterea antigenelor in organism e inlesnita de prezenta in mediul e xtracelular a unor proteine numite OSPONINE(anticorpi)-ele faciliteaza legatura intre receptorii membranei fagocitelor si antigenelor ce vor fi fagocitate 5 In afara de receptorii pt complexe opsonizate mai sunt receptori nespeci fici care recunosc si fixeaza selful alterat adica resturi celulare sau celule m aligne 6 Fagocitoza se desfasoara in 4 etape:chemotaxia. receptorii se grupeaza la suprafata membranei delimitate sau plaje . FAGOCITOZA 1 In conditii normale si patologice pot participa la fagocitoza un nr mare de tipuri celulare numite FAGOCITE. Receptorii din membranele de suprafata sunt activati in majoritatea cazu rilor de molecule semnal(liganzi) hidrofile. apoi contractarea citoscheletului si emite rea pseudopodelor care vor inconjura strans particular si in acest fel se realiz eaza interactiuni receptor-particula pe toata suprafata ei. 2 Fagocitele prezinta pe suprafata membranei regiuni specializate purtatoa re de receptori cu ajutorul carora recunosc ceea ce este self . CITOSCHELETUL MEMBRANEI CELULARE . vezicula formata de pseudopode la inconjurarea particulei se numeste FAGOZOM-acesta in citoplasma se uneste cu un lizozom formand fagolizozomul. 10 DIGESTIA intracelulara a particulelor fagocitate are loc in lizozomi si se produce prin sisteme dependente de oxigen mediate de enzime si prin sisteme i ndependente de oxigen ce presupun actiunea lizozomului. Semnalele chemotactice sunt reprezentate de substante bacteriene. prote ine serice. 11. opsonizarea. Modificarile structurale ale membranei celulare se manifesta prin redist ribuirea receptorilor. cele din urma pot fi mobile sau fixe. ele fiind microfage care inglobeaza particu le mici si macrofage pt particule mari. 7 CHEMOTAXIA e proprietatea unei celule mobile de a se deplasa prin tesutu ri catre particule tinta ca raspuns la diversi stimuli dupa ce tinta a fost recu noscuta. de ceea ce este self adica macromoleculele straine de organism numite antigene 3 Receptorii pt fagocitoza recunosc ceea ce este sanatos de ceea ce este a lterat. iar efectele actiunii complexului ligand-receptor const au in modificari structurale ale membranei celulare si modoficari functionale al e membranelor. Exista afectiuni ale receptorilor care constau in blocarea functiei auto immune prin autoanticorpi antireceptori. inducerea de endocitoza. componente ale complementului.MECANISMUL DE ACTIUNE A RECEPTORILOR 1. Atasarea liganzilor de receptori se realizeaza prin legarturi hidrofobe si legaturi de hidrogen. 2. produse ale limfocitelor 8 OPSONIZAREA consta in acoperirea bacteriilor sensibilizate de anticorpi pt a fi fagocitate. patrunderea din mediul extracelu lar a unor ioni cu functie de mesageri ordinal II si activarea unor enzime din m embrane celulara produsa doar cand liganzii sunt hormoni hidrofili 5. a lactoferinei non 26. 4.

iar l ungimea lor determina platiscitatea citoscheletul in vivo si aspectul lax 6 Prteina benzii 4-1 are aspect globular (6nm) 7 Lanturile retelei citoscheletului membranar sunt alcatuite din dimeri de spectrina. DISPOZITIV DE FOTOGRAFIERE A IMAGINII. prezent in nod urile propriu zise 8 Tot in citoscheletul membranei se gasesc unele proteine cu 4 locusuri de legare a calciului numite CALMODULINE. se produ c radiatii X 13. 100 A. 3 Spectrina este o proteina care preadomina in citoschelet. Prin extragerea spectrinei si ac tinei citoscheletul se dezintegreaza si isi pierde forma si structura. 000volti sau de inalt voltaj (HT EM) cand se ajunge pana la 800. Cu ajutorul microscoapelor de inalt voltaj se poate ajunge pan a la vizualizarea pana si a elementelor citoscheletului 3 Microscopul electronic cu scanning (SEM) se caracterizeaza prin faptul c a electronii nu trec prin preparatul studiat ci matura(sterg) suprafata acestuia incat se va obtine o imagine tridimensionala a accidentelor de suprafata. apare sub form a a doi dimeri. ECRAN. Se realizeaza sectiuni de ordinal nanomerilor cu ajutorul unor ultramicrotoame. Exista desmozomi de pata. E ancorat de plasmalema prin intermediul capatului intern a l proteinelor transmembranare. actina. ce joaca un rol important in reglarea pr oceselor intracelulare 9 Citoscheletul msmbranei ofera elasticitate. Exista 2 tipuri principale de microscoape electronice: d e transmisie si de baleiaj (scaning). 1 nm. UN SISTEM DE EL ECTROMAGNETI. Ca fixatori se folosesc GLUTARALALDEHIDA pt const iuentii proteici si TETRAOXIDUL DE OSMIU pt lipide si fosfolipide. iar spre interior se continua cu citoscheletul di n matricea citoplasmatica 2 Principalele tipuri de proteine citoscheletale sunt: spectrina anchirina actina glicoforina si o proteina(benzii 4-1). JONCTIUNILE DE ADEZIVITATE SAU DESMOZOMII 1 Desmozomii sunt jonctiuni ce confera o mara rezistenta mecanica unor tes uturi si organe. e sferica sau piramidala si leaga capatul cito plasmatic al proteinei benzii 4-1 5 Actina se gaseste sub forma de mici fragmente de actina fibrilara. MICROSCOPIA ELECTRONICA 1 Microscopul electronic se bazeaza pe utilizarea fluxurilor de electroni pt realizarea imaginilor permitand obtinerea unor grosismente teoretice mai pute rnice de 10000 de ori decat in microscopia optica. desmozomi i . 000 volti. care se pot lega cap la cap formand tetrameri. proteina benzii 4-1 si adducina. Se ajunge la o putere de rezo lutie egala cu 0. 4 Cand electronii folositi de TEM sau SEM bombardeaza preparatul. hexameri (molecul ele libere de spectrina sunt foarte flexibile 4 Anchirina e un polipetid. inzestrare cu cutite diamante. solicitate in acest sens. PORTOBIECT. anchirina si o protei na transmembranara ce realizeaza legatura cu membrane plasmatica si un alt compl ex format din spectrina. Puter ea de rezolutie e cca. ANODUL-realizeaza diferenta de potential(o bobina electrica). iar nodurile retelei (complexe jonctionale) sunt fromate din 2 tipu ri de complexe moleculare-un complex ce contine spectrina. 2 Microscopul electronic de transmisie (TEM) poate fi conventional (CTEM) cand diferenta de potential ajunge pana la 100. Puterea de rezolutie=2 A (angstromi). Componetele principale ale acestui ti p de microscop sunt: CATODUL-sau sursa de electroni(filament tungsten incalzit). prin dispunerea in retea a p roteinelor si rezistenta prin complexele proteice de la nivelul nodurilor 27.1 Este o retea (5-9 nm) de proteine extrinseci situate pe fata interna a m embranei periferice.

Grosimea glicolemei e variata mai redu sa la culturile de cellule(20-30 nm) si mai crescuta la celulele libere (50 nm) 3 E alcatuita dintr-o tesatura delicate de lanturi proteice pe care sunt a ncorate fragmente de glucide. avand aspectul unor infundaturi ale plasmalemei sau al u nor expansiuni cum ar fi pseudopodele sau valurile ondulante. un material prote ic bagat in glucide si calciu. 3 DESMOZOMII IN BANDA(in panglica) sunt prezenti la polul apical al celule lor epiteliale si la nivelul segementelor transversale ale discurilor intercalar e cardiace. Au componente:plasmaleme adiacente. DIFERENTIERI DE SUPRAFATA ALE MEMBRANEI CELULARE PERIFERICE 1 Sunt neregularitati ale citoplasmei periferice. 5 EXPANSIUNILE PERMANENTE sunt reprezentate de microvilozitati. galactozamina. Dintre monozaharide cele mai importante sunt galac toza. densificari intracelulare atasate de plasmalele j onctionate. glucozamina si acidul sialic 4 Raportul strans de continuitate dintre glicolema si plasmalema se datore aza glicolipidelor si gliproteinelor componente. in nit) sunt prezenti mai ales in tesuturil e epiteliale de acoperire. formand un invelis al suprafetei celulare numit glicocalix(i nvelis dulce) sau GLICOLEMA 2 Glicolema prezinta o componenta externa de natura glicoproteica a membra nei periferice. cili si fl agel. fucoza. cu caracter tranzitoriu sau permanent. GLICOLEMA sau GLICOCALIXUL 1 Glucidele plasmalemei sunt reprezentate de hexoze. hezozamine si acid si alic. 4 VALURILE SI MEMBRANELE ONDULANTE sunt expansiuni lamelare foarte mobile ce se formeaza in mediul lichid. 28. mai prezinta o zona interna denumita si invelis de suprafata mai putin densa si o zona externa mai densa. iar densificarile intracelulare nu au forma de disc ci de banda(panglica) 4 HEMIDESMOZOMII(semidesmozomii) reprezinta o varianata a desmozomilor in pata prin care se leaga celulele epiteliale de membranele bazale si prezinta num ai jumatate din structura desmozomului in pata. 3 PSEUDOPODELE sunt expansiuni cu forma de conuri sau degete cu ajutorul c arora leucocitele adera de suporturi. Au o structura asemanatoare cu cei in pata doar ca spatial intercell ular e mai sarac in material electrodens. glucoza. Ele contin organite celulare precum mitoco ndrii ribozomi lizozomi. 6 Functiile ei: paticipa la realizarea adezivitatii intercelulare 7 Asigura specificitatea si individualitatea biochimica tipului de celula 8 Contine gruparile glucidice ale proteinelor-receptori din membrane 9 Depoziteaza ionii de Ca?+ si intervine in schimburile ionice transmembra nare 10 Participa la transmiterea informatiei despre celula 9. fragmentele acestuia din urma ocupa intotdeauna extremitatile periferice a le lanturilor de oligozaharide care la randul lor sunt ancorate pe versantul ext ern al plasmalemei. delimitate de membrane 2 DIFERENTIERILE TRANZITORII apar si dispar in raport cu anumite momente f unctionale ale celulei. 5 Glicolema confera individulalitate biochimica celulei comportandu-se ca o carte de identitate a celulei datorita numeroaselor variante moleculare pe care le realizeaza cu ajutorul monozaharidelor componente.n banda si hemidesmozomi. MICROVILOZITATILE sunt expansiuni cilindrice ce intervin in procesele de . 2 DESMOZOMII IN PATA (in spot. elemente citoscheletele. Nu contin organite si nu adera la suporturi si se intalnesc la histocitele implicate in fagocitoza. prin care se reali zeaza deplasarea celulelor. dispozitive de legatura sau linkeri.

TEHNICI MODERNE DE STUDIU A CELULEI 1 Sunt reprezentate de tehnici de microscopie si tehnici de cercetare 2 Microscopia optica foloseste fotonii pt realizarea imaginilor asigurand marimi de 1500-3000 ori cu putere de rezoltuie de 0. STEREOCILII sunt cilii rigizi in structura carora lipseste perechea de microtubule centrali avand numai cele noua dublete periferice. Microscopul confocal permite examinatorului sa obtina astfel tom ografia unui preparat histologic 8 Microscopul electronic se bazeaza pe utilizarea fluxului de electroni pt realizarea imaginilor.puterea de rezolutie e 0. Exista 2 tupuri de pinocitoza: fara receptori si mediate de receptori 3 Pinocitoza fara receptori este endocitoza cea mai fregvent intalnita la acele cellule din organism care folosesc pt transport suprafete mari nespecializ . 100 de A(angostroni). CILII pot fi mobile(vibratili) si rigizi(stereo cili).absorbitie. 15. 29. permitand obtinerea unor grosismente teoretice mai puter nice de 10 mii de ori decat in microscopia optica. cele solitare formeaza marginea in perie.cei mobile sun t formati din trei portiuni:tija. Manunchiul de microfilame nte de microvil este legat de plasmalema din loc in loc printr-o proteina numita fimbrina. Radiatiile X produse de microscopul electric permi t obtinerea de estimari calitative si cantitative foarte exacte asupra elementel or cu nr atomic >12. FLAG ELUL este prezent in alcatuirea spermatozoidului. pre zinta proprietati contractile si participa la conducerea stimulilor receptionati de portiunea libera. CORPUSCULUL BAZAL coord oneaza miscarea cililor.puterea de rezolutie e d e cca. TIJA contine o matrice electrono-densa si un complex filamentos axial format din o pereche cent rala de tubuli longitudinali si noua perechi periferice. RADACINA are rolul de a ancora cilul in citoplasma. Cel de transmisie poat e fi conventional cand diferenta de potential ajunge la 100 de mii de volti sau de inalt voltaj cand ajunge la 800 de mii de volti. Imaginile obt inute in plan vertical sunt suprapuse in calculator rezultand astfel o imagine t ridimensionala. corpusculul bazal si radacina. Exista 2 tipuri: de transmisie si de baleiaj(scanning). PINOCITOZA 1 Pinocitoza reprezinta procesul de transport in masa a unei cantitati var iabile de fluid tisular prin intermediul unor vezicule deniumite pinozomi 2 Se intalneste la toate tipurile de celule ele captand substantele necesa re metabolismului lor. 1 nm . microscoapelor cu interferenta diferent iata 4 Microscopia de fluorescenta evidentiaza moleculele cu fluorescenta natur ala sau indusa in imunohistochimie 5 Microscopia cu ultraviolete foloseste lumina ultravioleta pt detectarea unor aminoacizi sau a acizilor nucleici 6 Microscopia cu lumina polarizata pt studierea formatiunilor cristaline 7 Microscopul confocal permite obtinerea de imagini tridimensionale al str ucturilor din preparatele histologice:sursa de lumina e reprezentata de o raza l aser care actioneaza asupra preparatului emitand un fascicul de lumina colectat de lumina obiectiv si dirijat spre diafragma punctiforma a detectorului situate confocal rezultand o imagine finala care e captata de un detector. Citoplasma microvilozitatilor cup rinde in zona centrala 10-14 microfilamente de actina. PLATOUL STRIAT cuprinde nu meroase micrivilozitati imbricate in glicolax. Cel de scanning se caracteri zeaza prin faptul ca electronii sterg suprafata preparatului studiat obtinandu-s e o imagine tridimensionala a accidentelor de suprafata. 2 micrometri 3 Microscopia in contrast de faza permite examinarea celulelor vii prin ut ilizarea microscoapelor cu interferenta.

3 membranele din vecinatatea extremitatii profunde a canalului se alipesc . componentele fibrilare ale invelisului nuclear si componenta fibril ara a nucleolului 5 Matricea fibrilara apare ca o retea de fibrile intranucleare.ate din membrane plasmatica. reteaua de clat rina stabilizeaza pozitia receptorilor si mentin caveolele in comunicare cu medi ul extracelular 5 Caveolele acoperite care fixeaza complexul paticula-receptor pot fi ingl obate impreuna cu flui extracelular sau microfilamentele de clatrina de pot desp rinde la nivelul membranei formandu-se veziculele netede sau receptozomii. 4 pinozomii fuzioneaza cu lizozomii formand pino lizozomii in care enzimele lizozomale produc digestia materialelor preluate. mult mai mare decat in lichidul extrace lular deoarece receptorii leaga selective un numar mare de particule 8 Pinocitoza mediate de receptori e modalitatea de preluare din lichidul e xtracelular si din sange a colesterolului 1.se poate izola dupa extragerea cromatinei si nucleolului. vezicule ce se desprind de canal si sunt antren ate de curentii citoplasmatici. matrcea nucleara sau sucul nuclear este acea parte a nuc leului aparent lipsita de structuri 2 In nucleoplasma se gasesc nucleoli si cromatina intr-un mediu proteic ca re au rol in organizarea nucleului determinand forma sinteza de ADN ARN mediera semnaleloer hormonale. ARN si fosfolipide. formata di n granule matriceale electronodense si fibrile matriceale. in pinocitoza mediate de re ceptori concentratia substantelor este . 6 Particulele inglobate pot fi degradate in lizozomi sau traverseaza citop lasma si sunt eliminate pe cealalta fata a celulei 7 Daca in pinocitoza fara receptori concentratia substantelor in veziculel e endocitae e aceeasi ca in lichidul extracelular . receptorii sunt mobile si membrane se invagineaza formand ca veolele acoperite. Matricea fibrilara co ntine proteine AND.complexul por e format din structuri inelare granule centrale si filamente radiare 8 Lamina densa interna impreuna cu complexul por formeaza o componenta a s . Se desfasoara in mai multe etape: 1 se activeaza situsurile anionice. lipesc proteinele histonice predominand cele acide 6 Componentele fibrilare sau nemembranoase ale invelisului nuclear sunt o forma a citoscheletului nuclear fiind reprezentate de lamina densa interna si co mplexul por 7 Lamina densa interna se gaseste pe fata nucleara a membranei interna a i nvelisului nuclear aspectul e de retea de fibrile legat de reteau matricei nucle are si de componentele fibrilare ale complexului por. micropinocitoza reprezinta modalitatea de transport a moleculelor mi ci cu ajutorul veziculelor vizibile numai la microscopul electronic.enzimele pin ocitatea pot fuziona cu lizozomii in citoplasma sau o pot traversa 4 Pinocitoza mediate de receptori se mai numeste si pinocitoza absortiva. in functie de marimea particulelor avem micropinocitoza si macropinocitoza. fuzioneaza si apar pinozomi. este metoda de preluare din mediul extracelular a unor materiale diferite prin folosirea unor zone specializate ale membranei prev azute cu receptori. macropi nocitoza este modalitatea de transport a unor particule mari vizibile la microsc opul optic. creste flexibilitatea membranei. NUCLEOPLASMA 1 Nucleoplasma . preluarea substantelor se face fara legarea prealab ila de membrane prin receptori. formate dintr-o proteina denumita clatrina. Se mai pot gasi si diverse enzyme 3 Matricea nucleara cuprinde 2 componente:matricea nucleara propriu zisa s i fractiunea labila a matrice 4 Matricea propriu-zisa sau scheletul nuclear e un citoschelet la nivel nu clear realizat dintr-o retea de proteine stabile. 2 membrana celulara se i nvagineaza formand canale in care intra lichidul extracelular impreuna cu partic ulele. selective sau concentrative.cele 3 componente ale scheletului nuclear sunt:matrice a fibrilara.

submetacentric i ( apropierea mijlocului lungimii). mentine forma nucleului si stabilita tea a cestuia in interfaza 2. forme si marimi caracteristi ce pt fiecare specie. 3 Cromatidele sunt cele 2 jumatati lomgitudinale. kinetocorii. asigura flexibilitatea nucleului 3. fiecare cromatida corespunde unei molecule de ADN. c u continut mare (10-20%) de AA bazizi (lizina si arginina).ei cuprind: cromatide. proteine( histonice si nonhistonice) c antitate mica de ARN. extremitatile terminale ale lor se numesc telomere si sunt absolute neces are pt structura si functionarea normala a cromozomilor 4 Centromerul sau constrictia primara este regiunea cea mai ingusta unde c ele 2 cromatide se unesc. ce le permite sa se lege de sarcinile ale gruparilor fosfat din ADN. Cei mai multi cromozomi sunt monocentrici(a nomalii: dicentrici sau policentrici). CARIOTIPUL . devin vizibili la microscopul optic in celulele care se pr egatesc pt diviziune. 6 Constrictiile secundare servesc drept criteriu morfologic de individuali zare a cromozomilor. Fiecare cromozom dintr-un set ar e in setul opus un cromozom complementar alcatuind o pereche de cromozomi omolog i 12 Compozitia chimica include ADN.e formata din polypeptide asemanatoare celor din scheletul nuclear si are rol in depozitarea granulelor ribozomale 10 Functiile matricei nucleare sunt:1. genetic identice ce for meaza fiecare cromozom metafazic. 2 Pot fi: cromozomi interfazici. pana la preoteine enzym e ce intervin in sinteza de ADN si ARN sau scindarea lor 20. si c onstrictiile secundare si satelitii. Histonele sunt proteine cu greutate moleculara redusa. acrocentrici ( apropierea extremitatii). in vecinatatea lui se ga seste heterocromatina constitutive. CROMOZOMII 1 Cromozomii sunt structuri celulare cu nr . Proteinele nonhistonice sunt de foarte multe tipuri de la proteine ce int ra in structura cromozomilor sau cere se leaga de ADN . 2-2 milimicroni diametru (gigantic si pitici) 10 Numarul lor: apare constant pt fiecare specie: 38 suine . 5 Kinetocorii in nr de 2 pt un cromozom si reprezinta locul prin care fiec are cromatida se atasa za de microtubulii fusului de diviziune. 78 canide 11 Celulele sexuale sau gametii sunt haploide continanad 1 sg set de cromoz omi(n) fata de cele somatice cu 2 seturi (2n). Pe fata interna a complexului a fost identificata o nucle ozida trifosfata 9 Componenta fibrilara nucleolara sau matricea nucleolilor reprezinta o re tea de filamente ce ocupa aria ce corespunde partii fibroase si granuloase din n ucleol. are continut scazut in ADn. suport pt depozitar ea granulelor ribozomale 17. 5-10 milimicroni lungime si 0. centromerul. metacentrici ( mijlocul lungimii) 9 Dimensiuni cromozomi: 1. acesta contine 2-3% din totalul p roteinelor din nucleu.cheletului nuclear numita complex: lamina-por. contractilitat e independenta de ATP. unele din ele sunt legate de formarea nucleolilor si se nu mesc organizatori ncleolari ( cromozomii care participa la formarea cromozomilor =cromozomi nucleolari) 7 Satelitul= corpuscul sferic atasat de restul cromozomului printr-un fila ment subtire de cromatina ( cromozom cu satelit=sat-cromozom) 8 In functie de pozitia centromerului cromozomii sunt: telocentrici (extre mitatea cromozomilor). neobservabili la microscop sau mitotici observabili(metafazici). dar influentata de ionii bivalenti 4. purtatori de sarcin i electrice + .

din aceste fotografii se decupeaza cromozomii si se aranjeaza in cariotip . pozitia centromerului. FORMA NUCLEILOR. boli de iradiere si cancer. functioneaza ca un computer chi mic prevazut cu un program (ADN) si o memorie (ARN). cromatina sau cromozomii) 5 Nucleul reprezinta centrul de comanda . diagnosticul diferential al unor anomalii sexuale. replicarea sa .majoritatea celulelor organismului pr ezinta nucleu. dimensiunea nucleilor variaza functional si patolo gic. carac teristice pt fiecare: tehnici cu fluorescenta princare se obtin benzile Q fluore scente si tehnici bazate pe tratarea cromozomilor cu diferiti agenti fizici si c himici: benzile G (Giemsa).Este reprezentat de totalitatea caracterelor morfologice (nr . in care perechile de cromozomi omologi sunt asezati in ordinea descrescanda a lungi mii 3 Cariotipul unei spp se obtine prin fotografierea cromozomilor metafazici . NUCLEUL 1 Este o componenta esentiala caracteristica celulelor eucariote 2 Functii principale: stocarea informatieie genetice in ADN nuclear. grad de poliploidie ( cu cat e mai mare cu atat nc e mai mare). forma. exceptiile nu pot creste si nu se mai divid. de paternitate 1 3. transcrierea mesajului in ARN si prelucrarea ARNului (mesager transfer ribozomal) 8 Caractere morfologice: RASPANDIRE. bazala (celulele caliciforme). DIMENSIUNI. unor boli ale sangelui. exceptii: osteoclastele 30-40 de nuclei.r egula generala : o celula=un nucleu. marime. benzile R (Reverse band) si benzile C 5 Determinarea cariotipului are o mare importanta in practica medicala pt diagnosticul unor boli congenitale precum boala Down. regl area si controlul tuturor activitatilor celulare 3 Exista si celule anucleate(hematii . trombocite) care sunt incapabile s a sintetizeze proteine 4 In alcatuirea nucleului intra nucleolema (membrana nucleara.in ce le mai multe cazuri este centrala. in conditii patologice apar mai multi nuclei(celule tumorale). nucleoplas ma. mediobazala (celulele secretoare). lobat). el coordoneaza toate reacti ile chimice legate de desfasurarea proceselor vitale 6 Nucleul contine : genomul celulei. nucleul prezinta o oarecare plasticitate putand sa-si modofice forma. bioritm. alungit. impreuna cu elementele de control) 7 Nucleul contine echipamentul enzimatic necesar pt : repararea genomului. NUMAR. iar in patologie variatii ale dimensiunilor se intalnesc in toxicoze. turtit. putandu-se identifica grupele de cromozomi fara a se putea preciza cu certidunin e perechile 4 Identificarea fiecarei perechi se face prin folosirea tehnicilor de band are prin care se evidentiaza benzi transversale de-a lungul cromozomilor.fo arte variata (sferic. masurar ea dimensiunii= cariometrie. multinuclearitat ea se produce ori prin multiplicare nucleara repetata (cariokineza) sau prin fuz ionarea mai multor celule mononucleate. POZI TIE. forma este influentata de acti vitatea celulei (devine neregulata in celulele foarte active cand se produce o c restere a suprafetei prin care se realizeaza schimburile intre nucleu si citopla sma).intre 5-15 microni. exceptii: excentrica (in adipocit e). nucleolii. sfatul genetic si dirijar ea imperecherilor la animale. in variatiile functionale se tine cont de : varsta (in celula tanara este n ucleu mare). format dintr-un nr precis de gene ( o gena este o secventa de nucleotide care determina o secventa de AA . constrictii) ale cromozomilor dintr-o celula di ploida 2 Grafic poate fi prezentat printr-o harta numita cario sau idiograma. 9 Intre volumul nucleului si vol citoplasmei se stabileste un raport nucle 1/20 )( atunci cand vol citplasmei creste mai mult decat vol ocitoplasmatic (1/3 nucleului raportul va fi refacut prin diviziune celulara sau prin cresterea vol .

CROMATINA 1 Nu este o substanta chimica ci o notiune biologica fiind reprezentata de materialul intranuclear care se evidentiaza cu coloranti bazici. masa moleculara mica 2. permitand in fapt realiza rea relatiei dintre genotip si fenotip ( genotip= totalitatea material genetic a dica eucromatina + heterocromatina si fenotip= expresia unei parti dein genotip) 25. purtatoare de gene structur ale pe care se face transcriptia mesajului genetic. H2B.celular) 10 Vascozitatea nucleoplasmei este mai mica a citoplasmei ( exceptie ovocit ul) 11 Greutatea specifica a nucleului este influentata de continutul in apa si de starea fiziologica a celulai 12 pH ul nuclear este usor alcalin 4. 4 In functie de cromozomii in care se gaseste heterocromatina poate fi aut ozomala ( in autozomi) sau gonozomala (in heterozomi) Este cromatina condensata. are semnificatie de pro tectie sau suport 3 Heterocromatina facultativa este cromatina condensata . Rolul ei este incomplet elucidat . H4-fiecare prezentand mai multe subtipuri 5 Particularitati histone:1.hormonii) 2 Reglarea conformatiei gentice se realizeaza pe eucromatina . sunt proteine cu evolutie filogeneti ca moleculara definitiva . purtatoare de sarcini pozitive care le permit legarea de sarcin ile negative ale gruparii fosfat din ADN 4. contine gene in active pe care nu se face transcriptia ( pe aceste gene transcriptia s-a efectua t sau nu intr-o perioada anterioara sau se va efectua daca se transforma in euc romatina. poate fi activa (transcripti e continua pt desfasurarea normala a vietii celulei) si permisiva (devine activa doar in momentul in care actioneaza semnale specific modulatoare. contine ADN repetitiv sau satelit ( inal t sau mediu). H2A.in f unctie de continutul in arginina si lizina exista 5 tipuri de histone: H1. H3. prin inter ventia unor agenti biochimici (proteine nonhistonice ) ce pot actiona ca represo ri sau de represori 3 Raportul dintre eucromatina si heterocromatina se exprima functional pri n raportul dintre transcriptibil si netranscriptibil. e data de nr si dimensiunile moleculelor de ADN 4 Histonele sunt proteine bazice gasite numai in genomul eucariotelor. Este forma de existenta a cromozomilor in interfaza 2 Ea si cromozomii sunt 2 forme de organizare ale unuia si aceluiasi mater ial genetic(ADN) 3 Compozitia chimica:ADN proteine histonice mici cantitati de ARN si prote ine nonhistonice. netranscriptibila. de 2 21. EUCROMATINA 1 Reprezinta cromatina functionala. lipsita de gene struct urale. activa. pe ea nu se face transcriptie. inactiva metabolic. Cantitatea de ADN din nucleu e constanta pt o anumita specie s i reprezinta genomul speciei. HETEROCROMATINA 1 tipuri 2 Heterocromatina constitutiva: genetic inactiva . Pe cromozomii omologi se localizeaza identic fiind detectata prin tehnica de bandare. puternic bazici dator ita AA bazici 3.

Aspectul morfologic al cromatinei variaza in functie de tipul celular si stadiul functional 9 Cromatina reprezinta materialul biologic intranuclear din care sunt form ati cromozomii. In celula vie fibra de cromatina are un diametru de 30 nm. H2B. In ADN sunt prezente gene informationale (exoni) si portini neinformationale(introni) 10 Cea mai larg acceptata ipoteza asupra mecanismului prin care genele stru cturale din ADN sunt activate pt transcriptie sustine ca activarea genelor se fa ce ca urmare a interventiei proteinelor nonhistonice HMG 14 si HMG 17 care sa fi e inlocuite de HMG 1 si HMG 2 de pe locurile lor de legare pe histona H1. Nucleozomul nu contine proteine nonhistonice 3 Histona H1 nu intra in structura nucleozomului fiind situata lateral de acesta ea se leaga de AND-ul linker prin forte ionice prezentand o portiune carb oxil terminala. R asucirea determina la nivelul cromonemei aparitia unor zone mai dense (heterocro matina) si unor zone putin dense(eucromatina) 10 Compozitia chimica a heterocromatinei si eucromatinei e identica. i n formarea nucleozomilor. prezent and aspecte variate:granule.6 Histonele indeplinesc un rol major in impachetarea ADN-ului in nucleu. Infasurarea duplexului de ADN se datoreaza histonelor H3 si H4 iar miezului nucleozomului ii sunt atasate histonele H2A si H2B. legata direct de ADN si una amino ce nu se ataseaza ADN-ului dar ofera locusuri de legare pt proteinele nonhistonice HMG1 si HMG2. gramezi neregultate. al aturi de histone in procesele de impachetare a nucleozomilor in fibra de cromati na intervine si ionul de magneziu 7 In timpul diviziunii celulare condensarea cromatinei corespunde impachet arii compacte in spatiu a fibrei de cromatina odata cu realizarea structurii cro mozomului metafazic 8 S-a calculat ca ADN-ul infasurat pe un nucleozom e prea scurt pt a cores punde unei gene structurale incat nu exista o concordanta intre o gena ca unitat e informatiola genetica si un nucleozom-unitate de impachetare a ADN-ului 9 Gena e formata din cca. este alcatuita din filamente rasucite de ADN numite cromoneme. Histona H1 e implicata in spiralizarea fibrei de cromatina 4 Legatura dintre 2 nucleozomi succesivi se face printr-o molecula din his tona H1 rezultand insiruirea nucleozomilor unul dupa altul ca un sirag de margel e observabil la microscopul electromic numai in cazul in care cromatina e intinsa in mod artificial. NUCLEOZOMUL 1 Este un octamer histonic de forma unui cilindru scurt pe care duplexul d e ADN il inconjoara de 2 ori 2 Octamerul histonic e format din 8 molecule de histone cate 2 molecule de H2A. aceste a diferind prin gradul de condensarea. H3 si H4. 1000 perechi nucleotide in timp ce ADN-ul infasu rat pe un nucleozom are 200 de perechi de nucleotide. Eucromatina coresp unde filamentului de cromatina de 10 nm iar heterocromatina corespunde solenoidu lui sau bobinei de 30 nm 5 Datorita impachetarii duplexului de ADN pe nucleozom si a nucleozomilor in fibra de cromatina si plierii in forma de bucle variabile ca dimensiune permi te reducerea lungimii firului de ADN de la 1 mm la 100 micrometri 6 Pt micsorarea lungimii cromozomului metafazic e necesara superspiralizar ea solenoidului aceasta realizandu-se cu ajutorul unor proteine nonhistonice. corpuscul i cromocentrici(cariozomi). de spiralare si impachetare 24. In ace st fel regiunile din filamentul nucleozomic in care intervin proteinele HMG 14 s . In cursul ciclului celular ele sufera o serie de modif icari chimice 7 Pt impachetarea ADN-ului intr-un volum foarte mic(capul spermatozoidului ) histonele sunt inlocuite de protamine 8 Aspectele histologice ale cromatinei:-datorita continutului bogat in ADN complexat cu histone cromatina se coloreaza intens cu coloranti bazici. retele de filamente. ra sucita intr-o structura helicoidala cu pasul elicei de 11 nm.

Ocupa o pozitie cheie in circuitul intracel ular al informatiei. putand varia odata cu momentul functional 14. Contine ADN-ul pe care se sintetizeaza ARN-ul ribozomal si produsul primar al sintezei 3 GRANULARA-e dominanta alcatuita din granule asemanatoare dar nu identice cu ribozomonii citoplasmatici. cromozomiala si astructurata FILAMENTARA-cuprinde filamente de 5 nm grosime. In el se desfasoara principalele procese care au loc in nuc leu (replicare .i 17 isi vor modifica conformatia biochimica devening regiuni active transcripti onale. 10. jucand rolul unui intermediar intr e cromozomi si citoplasma. Nr nucleolilor creste odata cu gradul de poliploidie 6 Dimensiunile:1-2 micrometri. iar portiunea periferica a componentei cromozomiale corespunde cr omatinei asociate nucleolului 9 Clasificare in functie de criteriile ultrastructurale: nucleolii reticul . transport) . In celulele active componentele pot segreg a rezultand un corpuscul nucleolar 8 Nucleolul nu contine membrane si nu este delimitat de membrane. NUCLEOLII 1 Este o componenta intranucleara cu aspect corpuscular prezenta in interf aza cu rol in biogeneza ribozomilor.ele v ariaza in functie de implicarea celulelor in sinteza de proteine 7 Raport nucleolonuclear: nr si volumul nucleolilor depind de stare functi onala a celulei cu cat celula e mai activa in sinteza proteica cu atat raportul creste. granulara. ULTRASTRUCTURA NUCLEOLULUI 1 2 Are 4 componente: filamentara. Raportul e un criteriu pt aprecierea varstei celulei(celula tanara=nucle u mare cu nucleol mare) 8 Forma nucleolilor: prezinta de obicei o forma sferic ovoidala care pe ma sura imbatranirii devine neregulata 9 Densitatea nucleolilor: e mare nucleolul fiind cea mai densa structura d in celula datorita concentratiei mari in substanta uscata si cantitatii mici de apa 10 Dispunerea nucleolilor in nucleu e de obicei centrala sau paracentrala. Componen ta filamentoasa si granulara se pot asocia formand benzi vazute la microscop ca si nucleolema. 30% din volumul nucleului. ocupa cca. granulele sunt precursorii ribozomilor 4 CROMOZOMIALA-e dispusa la periferia nucleolului sau poate avansa sub for ma de benzi alcatuite din filamente catre interiorul nucleolului 5 ASTRUCTURATA-apare omogena. 30-40 nm lungime dispuse in pachete intretaiate formand o retea. transcriptie . umple spatiul dintre granule si fibre fiind considerata de unii autori cariolimfa iar de altii un gen de matrice pt celelalt e componente nucleolare 6 Cele 4 componente nucleolare pot fi rareori distinse 7 Raporturile cantitative si topografice dintre ele variaza in functie de tipul celulei si momentul functional. Nucleolul se gaseste in toate celulele cu nucleu si c elulele care nu prezinta nucleu sunt neviabile 2 In timpul diviziunii celulare acesta se dezintegreaza si reapare dupa te rminarea diviziunii 3 Prin impregnari argentice la microscop s-au observat 2 componente ale nu cleolului: nucleolonema-formatiune filamentoasa rasucita ca un ghem si a doua co mponenta e structurata sau amorfa 4 In celulele vii nucleolul apare ca un corpuscul puternic refringent hete rogen si cu contur neregulat 5 Nr nucleolilor: in nucleii celulelor somatice exista de obicei 2 nucleol i.

Invers distrugerea ribozomilor produc ere cresterea sintezei de ARN ribozomal si astfel formarea de ribozomi 6 Transferul de ARN mesager si de ARN de transport din nucleu in citoplasm a nu poate avea loc decat in prezenta unui nucleol functional. AR N-ul de 18 S paraseste nucleolul si se combina cu proteine venite din citoplasma si e trecut prin porii membranei nucleare sub forma de particule ribonucleoprot eice care reprezinta subunitatea ribozomala mica de 40 S 4 ARN de 32 S e metilat si => forma matura de 28 S. Un exces de ribozomi produce inhibarea genelor ADN ribozoma l care determina sinteza de ARN ribozomal. ARN-7%. ARN-ul din nucleol e in principal ARN ribozomal afla t in diverse faze de maturare. structurile implicate in tra nscriptie si prelucrarea produsului transcriptic si apoi citoplasma ce cuprinde organitele celulare 2 In ce lulele vii apare ca o pelicula fina si densitate mai mare decat re . ADN-ul e organizatorul nucleolar si contine cistroni numiti ADN ribozomal. nucleoli compacti. 60 S trece prin porii invelisului nu clear aparand in citoplasma. Fibrele din componenta filamentoasa sunt filamente de ARN 45 iar granulele din componenta granulara= su bunitati ribozomale mari 5 Reglarea sintezei de ARN ribozomal in nucleol se realizeaza printr-un me canism de feed-back. reglarea sintezei de ARN ribozomal. pregatirea mitozei 2 In sinteza da ARN ribozomal. proteine-90% din greutatea uscata. ADN-ul ribozomal e transcris prin interventia AR N polimerazei 1 rezultand un precursor al ARN-ului ribozomal ( ARN de 45 S-svedb erg). transferul ARN mesager si ARNs in citoplasma. cantitati mici de lipide si minerale. O parte din molecula de ARN 45 S se indeparteaza de o endonucleaza si => A RN 41 S care prin interventia unei convertaze e scindat in ARN de 20 S si 32 S 3 ARN de 20 S sufera interventia unei metilaze => forma matura de 18 S. ARN-ul de 28 S impreun a cu cel de 5 S si cu proteine formeaza o particula ribonucleoproteica care repr ezinta subunitatea ribozomala mare ( 60 S). ADN-ul din nucleol e reprezentat d e organizatorii nucleolari.nu se dist ing componentele si sunt intalniti la putine tipuri celulare(limfocite). In nucleol exista diferite tipuri de ARN ce difer a dupa coeficientul de sedimentare 11 Proteinele nucleolare provin din citoplasma si sunt reprezentate in cea mai mare parte de enzime implicate in sinteza si maturarea ADN-ului ribozomal( c onvertaza) 12 Bazofilia nucleolului e principala sa caracteristica vizibila la microsc opul optic si se datoreste continutului relativ mare de ARN si ADN 12. nucleol i inelari-componentele filamentoase si granulare formeaza un inel periferic care inconjoara o lacuna centrala 10 Compozitia chimica-variaza in functie de tipul celular si momentul funct ional. principalele componente sunt: ADN-3%. FUNCTIILE NUCLEOLULUI 1 Nucleolul indeplineste functii legate de: sinteza ARN ribozomal si bioge neza ribozomilor. MEMBRANA NUCLEARA 1 Se mai numeste nucleolema sau cariotip si este o structura lipoproteica cu o grosime de cativa zeci de nm caracteristica eucariotelor care imparte celul a in 2 compartimente: nucleul ce contine genomjul. Cele 2 subunitati ribozomale se ataseaza de ARN mes ager in momentul sintezei proteice rezultand cromozomii.ari cei mai comuni cu cele 4 componente distincte. Se crede ca nucle olul are rolul de statie intermediara intre ARN mesager si ARN de transport spre citoplasma 7 Pregatirea si desfasurarea mitozei nu poate avea loc fara prezenta nucle olului in interfaza 6.

groase de 60-100A. 5 rol mecanic in sustinerea organitelor 30. 3 formeaza membranele re ticulului endoplasmatic . fiecare trilaminata. 2 regleaza schimbul dintre nucleu si citoplasma . externa. 4 pachete de filamente nucleoplasmatice inserate pe i nelul intern si pe formatiuni intranucleare 10 Functiile ei sunt: 1 delimiteaza continutul nucleului de cel al citoplas mei . lipoproteica . din granule centrale si din filamentele radiare 4 Lamina densa interna impreuna cu complexul por formeaza o cpmponenta a s cheletului nuclear . Porii sunt defapt portile folo site de macromolecule si de ansamblurile macromoleculare ( proteine. ornata cu rib ozomi. contur mai flexibil. denumita complex lamina-por. Acest complex contine 2-3 % din totalul proteinelor din nucleu ( 95% sunt nonhistonice. ARNm )pt a intra sau iesi din nucleu 8 Porul impreuna cu structurile adiacente formeaza complexul porului 9 Complexul por cuprinde : 1 doua inele sau anuli asezate pe ambele fete a le porului(nucleare si citoplasmatica) . 2 opt conuri orientate dinspre peretel e porului catre lumenul sau . 4 mentine si stabilizeaza cromatina . separate p rintr-un spatiu perinuclear plin cu o substanta amorfa 4 Membrana nucleara externa prezinta o fata citoplasmatica. Pe fata interna a complexului lamina-por a fost identificata o nucleozid-trifos fataza implicata in transportul ARN catre citoplasma . und e cele 2 membrane se afla in raporturi de continuitate. zone active de formare a veziculelor 5 Membrana nucleara ineterna e lipsita de ribozomi si adera fie la nucleop lasma . Nr de pori pe o unitate de suprafata este legat de intensitatea schimburilor nucleocitoplasmatice (la c elule in crestere pot exista 10 pori/micrometru2). 3 o particula centrala in forma de granula sau ba stonas inconstant prezent. iar in celulelel fixe se coloreaza bazofil 3 La microscopul electronic nucleolema apare formata din 2 foite (interna.stul nucleului. fie la cromatina 6 Spatiul perinuclear (cisterna perinucleara) apare ca un spatiu 3D aflat in continuitate cu spatiul reticulului endoplasmatic 7 Nucleolema este intrerupta de orificii circulare (pori circulari) . a invelisului nuclear. predominant acide). COMPLEXUL LAMINA-POR 1 Componentele fibrilare ale invelisului nuclear sunt o forma specializata a scitoscheletului nuclear fiind reprezentate de lamina densa interna ( fibroas a) si de complexul por 2 Lamina densa interna este situata pe fata nucleara a membranei interne . Are aspectul unei retele de fibrile legate pe de o par te de reteaua matricei nucleare si pe de alta parte la componentele fibrilare al e complexului por 3 Complexul por este format din structuri inelare (matricea anulara).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful