I. Judeţul Constanţa I.1. Repere geografice I.2. Istoric . II. Potenţialul turistic natural al judeţului Constanţa II.1. Cadrul natural II.2. Factori naturali terapeutici II.3. Ariile protejate din judeţul Constanţa III. Potenţialul turistic antropic al judeţului Constanţa III.1. Obiective turistice de natură istorică III.1. Obiective cu caracter economic IV. Infrastructură IV.1.Infrastructură specific turistică IV.2. Infrastructură tehnică Concluzii Bibliografie

Eforie.526 locuitori.172 locuitori. in mediul rural: 213. la sud cu Bulgaria.Localizare: in partea de sud-est a Romaniei. Orase principale: Constanta (resedinta de judet).124 locuitori.048 locuitori. 7-6 i. iar la est cu Marea Neagra. in mediul urban: 502. din care. la vest cu judetele Calarasi. Judeţul Constanţa face parte din Regiunea Sud Est . Mangalia.n. Medgidia. Ovidiu.e. Cernavoda. Resedinta: Constanta (310. Basarabi.071 km2 Populatie: 715. Harsova. Navodari. Ialomita si Braila. ca oras portuar). Negru-Voda. Suprafata: 7. Tomis a existat inca din sec. invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea.

surprizele sunt de alta natura: in impunatoarele incaperi ale Liceului Mircea cel Batran de exemplu.Hr. atat ca port cat si ca statiune la Marea Neagra..Constanta a fost intemeiat in sec VI i. i-a dat o viata noua la sfarsitul secolului al XIX-lea. . orasul a fost uitat timp de 1200 de ani. hoteluri si un casino. de colonisti greci care i-au dat denumirea de Tomis si s-a dezvoltat sub dominatia romana. Au fost construite cladiri. isi facusera dormitoare .. plina de elan. soldatii sovietici "eliberatori". Incepea o era noua. iar regele Carol I. Dupa 1945 insă. cand a primit si numele imparatului ConstantinDupa ce a fost aproape distrus.

iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisipb care separa lacurile de mare. avand un aspect calcaros. doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250 m. cu valori sub 200 m.Relief In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa. Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului. iar in partea de sud se intinde Podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta. .

540 km˛. dar scade datorita aportului de apa dulce (in Marea Neagra se varsa multe ape dulci). .211 m.Marea Neagra (64. Valea Carasu. adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. lacuri naturale si de lunca. Tatlageac.Reteaua hidrografica Cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta este Marea Neagra. Reteaua hidrografica este formata din cursuri de apa (Dunarea. Adancimea maxima este mai mare de 2. Tasaul. Valea Baciu si Casmicea). Sinoe. Istria. Marea Neagra este o mare continentala si are o suprafata de 411. limane marine. Canalul Poarta Alba . Nuntasi. Techirghiol. insa. datorita configuratiei tarmului si a reliefului submarin. situata in partea estica a judetului. Mangalia). lagune (Oltina.22 ‰ la suprafata apei si de pana la 28 ‰ in adancime. Salinitatea este de 20 . Siutghiol.Midia (27.2 km). Corbu.5 km) si alte canale de irigatii din Valea Cerasu. La acestea se adauga Canalul Dunare .

Clima Regimul climatic temperat . Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase. caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara.continental caracteristic judetului Constanta este influentat de pozitia geografica. In zona litorala. Vantul predominant este cel care bate in directia nord-nord-est. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande. marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare. in timp ce iarna aduce viscole si geruri. precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. climatul prezinta o influenta marina. Variatiile multianuale nu depasesc 4 °C. Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de precipitatii. iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. situandu-se intre Dunare si Marea Neagra. . Temperaturile medii anuale variaza intre 10 °C in nordul si centrul judetului si peste 11 °C in sud. ca si prin primaveri tarzii si racoroase.

migdali pitici.Flora si vegetatia In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. garofita. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic. perisorul de nisip. . lucerna de nisip etc. cimbrisorul etc. aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica. volbura de nisip. Vegetatia este caracteristica stepei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopotelul. jalesul. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase. porumbari si tufe de paducei. Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta dea lungul litoralului Marii Negre.

cele mai raspandite sunt marele scarabeu. mai multe specii de pescarusi. carabusul patat. soparla verde (inrudita cu gusterul). iar dintre pasari. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescarusul mic. vulpile. . lupii. dihorii. Dintre insectele intalnite pe litoral. testoasa marina. harciogul mic s.Fauna Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului Constanta se numara iepurii.a.a. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat. broasca de apa. pe litoral se pot gasi diverse specii de serpi. Dintre reptile. s. urechelnita.

rocile comune şi cele fosfatice.Bogăţiile solului În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numără mineralele feroase. apele mineralizate. materialele de construcţii. Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi şi minerale puse în valoare pe măsura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin. izvoarele mezotermale. . Suprafata podişului este în mare parte acoperită de o pătura de calcar şi loess. podişul Casimcea având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice şi straturi de loess.

Platforma litorală coboară lin de la plajă (pe o fâşie de 100 . Minunata rivieră românească beneficiază de farmecul deosebit al Mării Negre (a treia mare europeană ca întindere şi a doua ca adâncime. ce se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km) care formează ieşirea la mare a României. . un „pământ al făgăduinţei“. eliminându-se astfel orice factor de risc.18‰ la ţărm şi temperatura apei vara de 20 . .250C). o complexă staţiune. Între Mamaia şi Mangalia se întinde parcă un singur oraş.Litoralul Mării Negre Nota caracteristică a spaţiului constănţean este dată de litoralul mării negre. Peste tot plajele sunt orientate spre răsărit. Marile întinderi de plajă sunt „pavate“ cu nisip auriu de o fineţe deosebită. plante sau peşti periculoşi. În Marea Neagră nu există curenţi. adâncimea apei este redusă: 1 .2 m). cu salinitate redusă (17 .200 m spre larg.

liman fluvial. liman fluvial. reprezintă fostele golfuri marine iar în prezent sunt importante pentru piscicultură.7 km2). Oltina. Acest liman fluviomaritim (ce a fost cândva un golf de mare) formează în prezent o rezervaţie faunistică (unde trăiesc. . unde se pot practica sporturi nautice. important centru piscicol pe dreapta Dunării. important centru piscico pe dreapta Dunării. peste 124 de specii de păsări. Bugeac. printre altele. Sinoe şi Siutghiol. fiind dotat cu numeroase bărci şi şalupe. Tatlageac. pentru care este atât de solicitată staţiunea de pe malurile sale. lagune marine.Lacuri Techirghiol. multe dintre ele rarităţi). limanuri fluviomarine. cel mai bogat lac cu nămol terapeutic din România. au o deosebită importanţă datorită nămolului cu calităţi terapeutice. Taşcău. Este cel mai întins lac salin din ţara noastră (11. Lacul reprezintă şi o însemnată bază de agrement. compus din elemente organice amestecate cu substanţe minerale şi constituind principalul element în tratamentul multiplelor afecţiuni. Corbu.

•Masivul Cheia •Rezervatia Fantanita-Murfatlar •Dunele litorale de la Agigea •Padurea Hagieni •Lacul Techirghiol •Canarelele de la Harsov •Pesterile de la Gurile Dobrogei •Punctul fosilifer de la Aliman •Punctul fosilifer Seimenii Mari •Punctul fosilifer Cernavoda •Reciful de la Topalu .

1.III. Obiective turistice de natură istorică: •Cetatea Callatis •Cetatea Adamclisi •Cetatea Tomis • Cetatea Histria •Cetatea Axiopolis •Cetatea Capidava •Cetatea Ulmetum •Hârşova •Tezaurul de la Pietroasele .

se deschide o încântătoare panoramă a oraşului şi portului. cu picturi murale realizate de Nicolae Tonitza . Mănăstirea Dervenţ (pe DN 3.Edificii religioase Moscheea din Constanţa. Biserica ortodoxă „Sfântu Gheorghe” din Constanţa (1905 . cu picturi murale interioare executate de D. IX . înalt de 50 m. monument istoric. construită în stil maur. dar şi izvor cu puteri tămăduitoare.1911). unicat al culturii străvechi româneşti. între braţul Ostrov şi lacul Bugeac). Mircea. Din minaretul. Este o copie fidelă a marii moschee Konya din Anatolia (Turcia).1867). Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia (1590). construită în 1910 în stil maur. Catedrala ortodoxă din Constanţa. aşezare călugărească rupestră. Deţine o frumoasă pictură interioară. Complexul monastic de la Basarabi (sec.1895 în stilul vechii arhitecturi din Ţara Românească.X). Alte edificii religioase: Biserica elenă Metamorfosis din Constanţa (1865 . în locul vechii geamii din 1822. construită între 1883 .

prezintă colecţii de arheologie preistorică. . Alte edificii culturale: Muzeul Mării din Constanţa.Edificii culturale Muzeul de istorie naţională şi arheologie din Constanţa. şarpele Glycon. ceramică. Theodor Pallady. Muzeul Marinei prezintă istoria marinei româneşti şi a flotei comerciale. Delfinariul. Theodor Aman. romană. Complexul muzeal de ştiinţele naturii din Constanţa. Ion Jalea. scoarţă. Corneliu Baba. deţine valoroase lucrări (pictură. Muzeul de artă din Constanţa. medievală. cele mai de seamă sunt cele ale zeiţei Fortuna şi zeului Pontos (protectorii oraşului). unul dintre cele mai bogate muzee din ţară. Ion Andreescu. Acvariul expune peste 100 de specii de peşti din Marea Neagră şi din alte mări ale lumii. Dintre statuile expuse. artă populară. ţesături. Dimitrie Paciurea. Ion Ţuculescu. Planetariul şi Observatorul Astronomic. bizantină. greacă. cuprinde Acvariul. Muzeul de Artă Populară din Constanţa are colecţii etnografice dobrogene. sculptură şi grafică) ale artiştilor noştri de frunte: Nicolae Grigorescu. are o bogată colecţie de faună acvatică din apele planetei. Vida Gheza.

. De o valoare excepţională sunt metropolele care ne înfăţişează scene din lupta dacilor cu romanii. Statuia lui Eminescu de la Constanţa.Hr.Hr.Hr. Statuia lui Ovidiu din Constanţa. născut în 43 î. unde a murit după 9 ani. în 102 d. realizată de sculptorul Oscar Han în 1930 şi amplasată pe malul mării.. Statuia este opera sculptorului Ettore Ferrari (1887). Ridicat între 106 .109 d. cinsteşte victoria obţinută de împăratul Traian asupra dacilor. în memoria poetului latin Publius Ovidiu Naso. ca dimensiuni şi bogăţie decorativă.Hr şi exilat la Tomis în 8 d. edificiu unic în provinciile romane.Monumente şi statui Monumentul triumfal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi (64 km de Constanţa). fiind un autentic act de istorie daco-romană.

Legenda spune că însuşi Dionysus. certificate de profesionoşti şi cu nenumărate medalii de aur la concursurile internaţionale. ce oferă şansa realizării unor vinuri naturale dulci. în faţa călătorului se arată dealurile calcaroase ale Murfatlarului.Hr. Zeul Vinului. acoperite cu vie din viţă nobilă. înalt de 8 m. în anul 106 d. pe monezile bătute de către cuceritori. amplasată în centrul podişului Dobrogean.: Podgoria Murfatlar – podgorie de înalt prestigiu a României. noua Provincie romană Dacia Felix (Dacia Bucuroasă) era reprezentată de o femeie căreia doi copii îi ofereau struguri. remarcabile. În imediata apropiere a municipiului Constanţa. s-ar fi născut pe aceste meleaguri mirifice aparţinând străvechii Tracia. construit de Genovezi în sec. După ce Dacia a fost cucerită de romani. XIV . Farul Genovez – Constanţa. beneficiara unui climat generos.

•Staţiunea Mamaia •Staţiunea Eforie Nord •Techirghiol •Costineşti •Olimp •Neptun •Jupiter •Cap Aurora •Venus •Saturn •Vama Veche – 2 Mai .

Hosteluri 6.Infrastructură specific turistică Numar spaţii de cazare total 998 Hoteluri 331 . Tabere de elevi 13. Moteluri 3. Capacitate de cazare (locuri) Total 121717 .Pensiuni turistice rurale 33. Campinguri 47 . Cabane turistice 1.IV. Hoteluri pentru tineret 7. Pensiuni turistice urbane 44.1. Vile turistice 513.

. •Cale Aeriana Aeroportul International Mihail Kogalniceanu este situat la 26 km de municipiul Constanta. Infrastructură tehnică • •Cale Ferata Bucuresti – Constanta . E 87. la intervale de cate o jumatate de ora.•IV. •Cale Maritima si Fluviala •# Portul Constanta reprezinta locul de acostare a numeroase nave de croaziera. •# Bucuresti – Lehliu – Fetesti– Cernavoda– Medgidia. pe ruta Bucuresti- Constanta. •# Porturile Fetesti si Harsova pe fluviul Dunarea •# Canalul Dunare Marea Neagra. •Cale Auto •# Autostrada Bucuresti – Constanta « Autostrada Soarelui » . E 60). din Constanta spre statiuni si Mangalia.pana in prezent din distanta totala de 225 km sunt operationali doar 152 km de la Bucuresti pana in Cernavoda •# Bucuresti – Urziceni – Slobozia – Giurgeni – Harsova – Mihail Kogalniceanu – Ovidiu – Constanta (DN 2.statiuni -Mangalia •În sezon sunt aproximativ 7 trenuri pe zi. între Cernavoda – Medgidia – Basarabi – Port Agigea Constanta Sud.2. În extrasezon numarul de trenuri este la jumatate.Basarabi– Constanta (DN 3) •# Tulcea – Mihai Viteazu – Ovidiu – Constanta – Eforie Nord – Mangalia Vama Veche (punct de frontiera) – Durankulak ( Bulgaria) DN 22. iar 20 de trenuri speciale fac legatura între principalele orase ale tarii si litoralul romanesc. si 17 trenuri pe zi.

Consiliul Judetean Constanta a adoptat o hotarare prin care a stabilit principalele zone turistice ale judetului. care nu este exploatat nici macar 50% din adevarata sa valoare. fapt care induce ideea ca proiectele de dezvoltare care au o vedere ampla asupra evolutiei unei regiuni au mai multe sanse de finantare comunitara decat un proiect promovat fara o astfel de baza. Astfel. dar si Ministerul Turismului ca judetul Constanta nu inseamna numai turism de litoral si vor gandi o strategie de promovare complexa a sud-estului tarii va mai trece. mult timp. cu siguranta. Pana cand vor intelege si autoritatile locale. Constienti de potentialul turistic neexploatat al judetului. religioase sau chiar speologice de importanta internationala risca sa se degradeze din inconstienta sau teribilismul localnicilor si al turistilor dornici de aventura. . reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei.Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii. Cu toate că are un potential turistic imens. CJC spera sa implementeze proiecte turistice transfrontaliere cu statele invecinate. dar si pentru ca politica de dezvoltare a Uniunii Europene pune accentul pe dezvoltarea regionala si zonala. Pana atunci insa. vestigii arheologice.

1. A. Breviar Turism 2007. Judeţul Constanţa.insse.ro (Direcţia Judeţeană de Statistică – Constanţa) . Anuarul Statistic al Judetului Constanta.ro (Directia de Comert. Ielenicz. Ion Popa. Comănescu.ro (Ministerul Integrării Europene Metodologie privind evaluarea potenţialului turistic în unitaţile administrativ-teritoriale de bază. 2. M. Monografie.turism-constanta. Herbst-Rădoi.mie. 2006. 4. Turism. Bucuresti. Bucureşti. Elena Borodi. Gheorghe Andronic. Surse Internet: www. Servicii publice si Agrement) ww. Institutul National de Statistica. 3. 1974.cjc. Universitară. Rădulescu. Ionela Daraban Judeţele Patriei. Editura Sport-Turism. România-Potenţial turistic. I. 2008. Ed. L. Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica Constanta. 1980. Constanţa. Ed.ro (Consiliul Judetean Constanta) www. Bucureşti. Academiei Republicii Socialiste România.constanta.) www. 5.