P. 1
EVALUAREA FUNCTIEI RESPIRATORII

EVALUAREA FUNCTIEI RESPIRATORII

|Views: 570|Likes:
Published by ytzy

More info:

Published by: ytzy on Dec 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/08/2014

pdf

text

original

EVALUAREA FUNCTIEI RESPIRATORII Diagnosticul clinic al afectiunilor respiratorii Simptomele care exprim o suferin expectora ia.

Durerea toracic ‡ rezult din participarea pleurei la diferite procese pulmonare sau datorit irita iei nervilor intercostali prezinta diferite aspecte clinice, în func ie de cauza i de sensibilitatea bolnavului prin anamnez se determin modul de debut, intensitatea, sediul i caracteristicile sale, evolu ia, cauzele declan atoare, circumstan ele de apari ie i semnele asociate durerii durerea de origine respiratorie de intensitate mare care se înso e te de greutate în respira ie este denumit junghi. Acest junghi se accentueaz prin tuse sau la presiunea regiunii dureroase. Se întâlne te în: pneumonii, pneumotorax, pleurezii in pneumonii, junghiul este violent, cu sediul în regiunea antero-median toracic , atenuându-se i disp rând în 2-3 zile. La copii sediul junghiului poate fi abdominal simulând o afec iune abdominal , fapt ce preteaz la confuzii grave de diagnostic i la m suri terapeutice gre ite in cancerul bronho-pulmonar, durerea este foarte violent i nu cedeaz la calmante obi nuite. a aparatului respirator sunt: - durerea toracic ; - dispneea; - tusea;

‡ ‡

‡

‡

‡ ‡

in pleurezii, în faza ini ial , junghiul are caracter difuz i nu permite bolnavului s stea culcat pe partea afectat . Când boala evolueaz i se constituie colec ia pleural , aceasta împiedec frecarea foitelor pleurale i junghiul cre te în intensitate. durerea poate lipsi în afec iunile bron ice, în bolile pulmonare cronice, în leziuni pulmonare localizate profund. importan a durerii în cadrul diagnostic rii afec iunilor respiratorii este relativ dac inem seama de faptul c i suferin ele altor organe din torace i abdomen (afec iuni ale mediastinului, coloanei vertebrale, diafragmatice, hepatice) pot prezenta acest simptom coexisten a acestei dureri cu alte semne func ionale respiratorii (tuse, expectoratie, dispnee), antecedentele bolnavului, asocierea semnelor obiective i a examenelor paraclinice vin s pun diagnosticul de afec iune a aparatului respirator

‡

‡

‡

Dispneea sau greutatea de a respira este un simptom func ional care se traduce subiectiv prin senza ia de sufocare sau lips de aer, iar obiectiv prin modificarea ritmului respirator i uneori cianoza tegumentelor

infiltrate. inflama ii. dispneea cu mi c ri respiratorii dezordonate. constric ia bronhiilor în criza de astm. num rul respira iilor cre te de la 16-18/min. voluntar sau reflex . Dac este împiedecat expulzia aerului apare bradipneea de expir care se întâlne te în bron ita cronic . aritmice.reducerea suprafe ei respiratorii prin compresia exercitat de o colec ie pleural asupra pl mânului. la 5o-6o/min. în cazul polipilor nazofaringieni. Dispneea cu r rirea mi c rilor respiratorii sau bradipneea se datoreaza existen ei unui obstacol care împiedec p trunderea aerului sau expulzia lui din pl mâni. ritm i amplitudine Tusea este un simptom frecvent al suferin ei aparatului respirator dar poate avea i origini extrarespiratorii. care cuprinde trei timpi succesivi: ‡ inspira ie profund . astmul bron ic. aritmice se datoreaz unei tulbur ri func ionale la nivelul centrului respirator bulbar sau la nivelul centrilor cerebrali. în tumorile laringiene sau prezen a corpilor str ini. Dispneea cu mi c ri respiratorii dezordonate. printr-un proces umoral în intoxica ii sau prin mecanism neuro reflex. hemoragii cerebrale. precum i prin înlocuirea unei por iuni mari de esut pulmonar de c tre tumori. Când este împiedecat p trunderea lui în pl mâni apare bradipneea inspiratorie datorit mic or rii calibrului c ilor respiratorii superioare. emfizemul pulmonar. cauze care perturba circula ia pulmonar vor fi determinate de afectarea cordului în: stenoza mitral .st rile de acidoz cauzele de origine nervoas se datoreaz unei atingeri severe a centrului respirator printr-un proces direct în: tumori. În astfel de cazuri. pericardit .alterarea dinamicii respiratorii: fracturi de coaste. în cazul corpilor str ini. dispneea cu r rirea mi c rilor respiratorii. edemului laringean sau tumori. respira ia devenind superficial . cauze care altereaz compozi ia sângelui circulant sunt: anemiile grave. . Se produce printr-o respira ie modificat . mi c rile respiratorii prezint modific ri în frecven . Cu cât polipneea este mai pronun at cu atât amplitudinea mi c rilor respiratorii este mai mic . insuficien cardiac ‡ ‡ ‡ Din punctul de vedere al ritmului respirator dispneea are trei aspecte: ‡ ‡ ‡ dispneea cu accelerarea mi c rilor respiratorii.Cauzele i mecanismele care produc dispneea se pot grupa în patru categorii: ‡ cauze care împiedec ventila ia pulmonar :obliterarea par ial a c ilor respiratorii. Dispneea cu accelerarea mi c rilor respiratorii se nume te polipnee sau tahipnee. nevralgii intercostale sau paralizia diafragmului.intoxica iile cu monoxid de carbon.

puroi. În abcesul pulmonar i în gangrene pulmonare sputa poate avea miros fetid. un strat mucos. iar produsul ei se nume te sput . Sput seromucopurulent se întâlne te în supura iile pulmonare. saliv . Sput purulent are aspect cremos. în abcesul pulmonar. sânge de la nivelul arcului traheobronhopulmonar. Se întâlne te în afec iuni pleurale. culoare galben-verzuie i apare în abcesul pulmonar. bron iectazii. obose te bolnavul producându-i insomnii. un strat purulent. cancer pulmonar Expectora ia reprezint eliminarea pe gur în timpul tusei a secre iilor patologice acumulate în c ile respiratorii. violent cu deschiderea brutal a orificiului glotei i un zgomot caracteristic. Sput seroas . ‡ ‡ ‡ Tusea emetizant este cea care prin efortul de tuse duce la v rs turi. tuberculoz incipient . tumori. recoltat într-un vas dispunându-se în 3-4 straturi. de obicei de origine bron ic sau pulmonar . Con ine mucus secretat de c ile respiratorii i este întâlnit în bron ite acute. un strat mucopurulent. tumori sau bolnav extenuat. Sputa este compus din secre ia patologic . incolor . Tusea voalat este o tuse stins sau r gu it laringite. colec ii pleurale. Apar în tusea convulsiv . Are o mare valoare de diagnostic în func ie de aspectul ei: Sput mucoas . Sputa sangvinolent con ine sânge. tuberculoz pulmonar . astm bron ic. i se întâlne te în boli care afecteaz corzile vocale. transparent . Se întâlneste în special în afectiuni pulmonare si ale bronhiilor Tusea uscat este scurt repetat . cu aspect alb rozat i este caracteristic edemului pulmonar acut. corpi str ini i produ i de descompunere a esutului pulmonar. are un timbru aspru. în cancerul pulmonar. aderent . spumoas . Tusea de origine respiratorie (act reflex produs de excitarea zonelor reflexogene situate la nivelul laringelui. explozie brusc . care la suprafa sunt: un strat spumos aerat. pneumonii. Prin eliminarea acestor produse patologice se împiedec coborârea infec iei i se men ine permeabilitatea c ilor respiratorii Se descriu mai multe aspecte clinice ale tusei: ‡ Tusea umed sau productiv are un caracter hârcâit datorit aglomer rii secre iilor în c ile respiratorii. . apare în pneumonia gripat . secre ii nazale. a bifurca iei traheei i a bronhiilor mari) reprezint o reac ie de ap rare care are drept scop eliminarea unor secre ii patologice: exudat. aderent de vasul în care se colecteaz .‡ ‡ închiderea glotei i punerea sub tensiune a aerului inspirat.

daca apare dispneea.EVALUAREA CLINICO-FUNCTIONALA FARA APARATURA Evaluarea func iei respiratorii este obligatorie nu numai pentru diagnosticarea afec iunilor respiratorii ci i pentru alc tuirea programelor de recuperare i pentru aprecierea rezultatelor ob inute. daca sunt prezente alte semne insotitoare cianoza Pacientul poate fi solicitat sa citeasca ceva. spalat. al gradului de obstruc ie al c ilor aeriene. ‡ Evaluarea clinico-func ional a aparatului respirator f r apartur . În lipsa ei. acest test permite o apreciere asupra capacit ii respiratorii. Testul conversatiei si al cititului: ‡ In timpul conversatiei cu pacientul observam atent modul in care acesta respira. Evaluarea sau testarea func iei respiratorii beneficiaz de metode complexe i mai numeroase comparativ cu posibilit ile de testare a func iilor altor aparate i sisteme Scopul explor rii func ionale este de a stabili diagnosticul. Evaluarea gradului de dispnee la efort (prin anamneza): ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Gradul I: dispneea apare la urcatul pantelor si scarilor. a volumului pulmonar. la peste 15-20 trepte Gradul II: dispneea apare si la mersul pe teren plat in ritmul impus de o persoana sanatoasa Gradul III: dispneea apare si la mersul pe teren plat in ritmul propriu Gradul IV: dispneea apare si la activitatile uzuale imbracat.se poate constata respira ia de repaus. câteva teste simple. etc Gradul V: dispneea este prezenta si in repaus 2. indicând natura i gradul acestei afectiuni. Testul televizorului: ‡ Observam pacientul in timp ce se uita la televizor (atentia pacientului este deviata de la propria respiratie) . eventual cu diferite ritmuri de citit Efectuat de mai multe ori. 1. influen at numai de condi iile patologice a bolnavului i nu de factorii psihici . Acolo unde nu exist nici un fel de posibilitate de testare se pot face unele aprecieri asupra func iei respiratorii utilizând diferite metode clinico-func ionale. precum i r sunetul acestor modific ri asupra homestaziei oxigenului i bioxidului de carbon în sângele arterial Un num r foarte redus de bolnavi pot îns beneficia de o explorare func ional complet a aparatului respirator. cu aparatur la îndemân pot da elemente de baz pentru stabilirea tipului i gradului disfunc iei respiratorii i în consecin orientarea programelor de recuperare. vorbit. ‡ ‡ 3.

4. Testul lumanarii: ‡ La o distanta oarecare de gura pacientul tine o lumanare aprinsa in care sufla astfel incat sa tina aplecata flacara fara sa o stinga Cu cat distanta intre gura si lumanare este mai mica. Testul formarii bulelor de apa: ‡ Pacientul sufla printr-un tub introdus intr-o sticla cu apa. se sufla lent si continuu astfel incat sa se formeze bule intr-o suita continua . prelungit si raluri ale obstructiei bronsice (sibilante) Solicitam pacientului sa tuseasca. iar apneea dupa sfarsitul expirului este aproape imposibila Momentul de oprire al apneei breaking point . cu atat apneea este mai scurta. cu cat disfunctia respiratorie este mai severa. suierator. Limpezirea stetacustica a plamanului este dovada existentei unei componente functionale importante in cadrul obstructiei bronsice Acest test clinic poate fi foarte util pentru alegerea medicamentelor care vor fi utilizate in aerosoloterapie ‡ ‡ ‡ 5. cu atat sindromul obstructiv este mai sever Se mai poate cronometra timpul cat flacara ramane aplecata Varianta testul expirului fortat se face un inspir maxim si apoi un expir fortat. Testul apneei: ‡ ‡ Se cere bolnavului ca. pacientul care nu il poate stinge are un sindrom obstructiv cu VEMS sub 1000 ml ‡ ‡ ‡ ‡ 7. Testul clinic de dezobstructie: ‡ Auscultatia cu stetoscopul: se pot auzi un expir zgomotos. dupa un inspir maxim sa execute o apnee cat mai lunga posibil In general. pentru mobilizarea secretiilor bronsice si repetam auscultatia apreciind modificarile inregistrate Se administreaza 2 pufuri dintr-un aerosol bronhodilatator la interval de 5 min si auscultam plamanul dupa 10 min de la a doua inhalare. adica un raport VEMS×100/CV sub 65%) Varianta testul chibritului lui Snider la 15 cm de gura se tine un chibrit aprins si se incearca sa fie stins. se ausculta timpul expirului fortat cu stetoscopul si se cronometreaza (in mod normal 3-4 sec. la obstructivi se noteaza timpi de 6 sec sau chiar peste.se produce in general cand PaCO2 a crescut la 50 mm Hg iar PaO2 a scazut sub 70 mm Hg Este un test de apreciere a evolutiei bolii sau de eficienta a tratamentului aplicat ‡ ‡ 6.

focar de condensare cu aspect triunghiular în pneumonii. dand si indicatii asupra terapiei Analizarea pulsului i a tensiunii arteriale au valoare mai ales în efort. turgescenta jugularelor furnizeaza date pe baza carora se pot face aprecieri asupra functiei cardio-respiratorii Toate aceste metode de evaluare f r aparatur sunt relative. Pulsul si tensiunea arteriala ‡ Tahicardia poate apare datorita hipoxemiei. Perimetria toracelui ‡ Se masoara circumferinta toracelui in inspir si in expir maxim. edemele. sau a agravarii bolii netratate ‡ 9. inaltimea apei in sticla reprezinta rezistenta interpusa Acest test apreciaza evolutia bolii si a programului de recuperare ‡ 8. dând rela ie mai ales asupra consumului de oxigen al miocardului. Examenul clinic: ‡ ‡ ‡ ‡ Este important pentru stabilirea diagnosticului si pentru aprecierea in timp a evolutiei bolii Inspectie. ‡ ‡ 10.‡ Cronometrarea duratei expirului. la mijloc si pe linia subaxilara Evolutia acestor perimetre este un bun indicator al sindromului restrictiv. insuficientei cardiace sau a suprautilizarii simpaticomimeticelor Pot fi un indicator al starii bolnavului. palpare. percutie. adica a perioadei de producere a bulelor este un bun test al volumelor mobilizabile si al rezistentelor la flux. la baza toracelui. apreciaza indirect evolutia capacitatii vitale sub tratament. ritmul cardiac. hipertransparen în emfizem. opacitate ce ocup o arie toracic întins în pleurezii . nu au precizia testelor func ionale i nu exploreaz o anumit verig fiziopatologic ci func ia respiratorie global RADIOLOGIA Examenul radiologic stabile te diagnosticul prin semnele pozitive pulmonare pe care le înregistreaz : accentuarea desenului hilar în viroze pulmonare. auscultatie pulmonara Cianoza arata o PaO2 sub 85 mm Hg Hepatomegalia.

etc Se vor executa cate 3 trasee pentru fiecare test. iar nasul sa fie clampat ‡ ‡ - - Spirometria nu se face daca pacientul: ‡ ‡ ‡ ‡ A fumat sau a utilizat un bronhodilatator cu cel putin o ora inainte A ingerat o masa copioasa cu 2 ore inainte Prezinta o boala acuta indiferent de cauza A avut in ultimele trei saptamani o infectie de cai aeriene inferioare sau superioare Capacitatea vitala (CV): ‡ CV=VC+VIR+VER = 5oo + 15oo + 15oo = 35oo ml. care in cazuri normale are cel putin 5 cm masurat pe linia medioclaviculara ‡ Radiografia modificari specifice diverselor boli Procedee radiologice speciale: digrafia.Radioscopia: ‡ Urmareste identificarea modificarilor de transparenta pulmonara: hipertransparenta si mai ales mentinerea ei in expir sunt semne de sindrom obstructiv. radiokimografia apreciaza miscarile diafragmului. cinedensigrafia este o metoda calitativa de analiza a circulatiei pulmonare EVALUAREA SPIROGRAFICA ‡ Permite aprecierea atat a volumelor cat si debitelor pulmonare si urmarirea secventiala a starii disfunctionale respiratorii Nu poate determina VR. imbracamintea stransa pe corp. capul extins) Trebuie indepartate proteza dentara. se obtine printr-un inspir maxim urmat de un expir maxim . cureaua. apar prima oara in spatiul retrosternal si retrocardiac Miscarile si pozitia diafragmului pozitie joasa in hiperinflatie. diferenta intre cel mai mare si cel mai mic sa nu depaseasca 10%. CPT si CRF Reguli : Instruirea perfecta a pacientului Pozitia corecta pe scaun in timpul probei (spatele drept. cel mai important test este jocul diafragmului in inspir si expir maxim. se ia in calcul cel mai mare Sa se asigure etanseitatea buzelor pe piesa bucala.

care doar prin frecventa mai poate face fata solicitarilor. sarcina Scaderi de elasticitate pulmonara: fibroze. SA. paralizii ale nervului frenic Afectarea efectorului: miopatie. dar ofera informatii si asupra obstructiei Variaza in functie de varsta. pneumonii interstitiale Suprimare de parenchim pulmonar: atelectazii. pulmonare sau ambelor si deci imposibilitatea cresterii ventilatiei pe minut la efort. VER = volumul maxim de aer ce poate fi expulzat dup o expira ie de repaus ‡ Este testul spirografic caracteristic pentru sindromul restrictiv. VIR =volumul maxim de aer ce poate fi inspirat dup un inspir normal. obezitate Procese pleurale: pahipleurita. intoxicatii cu barbiturice sau morfina. exereze ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Capacitate vitala fortata (CVF): ‡ ‡ ‡ Dupa un inspir maxim se executa un expir maxim dar cat mai rapid performat In mod normal CV si CVF sunt egale dar in bolile severe pulmonare CVF este mai mica Semnificatia patologica este aceeasi cu cea a CV Volumul expirator maxim pe secunda (VEMS): ‡ ‡ Reprezinta volumul de aer expirat in prima secunda a unui expir fortat. mialgie Rigiditate toracica: cifoscolioze. greutate. ceea ce mareste enorm travaliul ventilator ‡ ‡ Scaderea capacitatii vitale denota sindrom restrictiv si apare in: ‡ Suferinte cerebrale: traumatism cranian. miozite. care suprima partial comanda ventilatorie Suferinte ale cailor efectoare: poliomielita.VC = volumul de aer inspirat sau expirat în cursul unui ciclu respirator. nevrita. inaltime. trebuie raportata la valoarea standard Scaderea peste 20% este patologica si exprima limitarea posibilitatilor de crestere a expansiunii toracale. sex. dupa un inspir maxim Valorile obtinute la spirograf se raporteaza la valorile standard . tumori. pleurezie Procese abdominale care limiteaza miscarile diafragmului: ascita.

in 2 secunde 90% din CVF iar in 4 secunde CVF complet Este semn de sindrom obstructiv fara a se putea deosebi cauza acestuia sc derea sever a VEMS se înso e te frecvent de limitarea capacit ii de adaptare la efort atât în tulbur rile obstructive.‡ VEMS=FEV1 (volumul expirator fortat la 1 secunda). adica insuficienta respiratorie ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Indicele Tiffeneau: ‡ ‡ Indicele de permeabilitate bronsica=VEMS×100/CV Se considera ca un raport mai mic de 70% este patologic si exprima existenta unui sindrom obstructiv Raportul VEMSx1oo/CV este un indice important de decelare a obstruc iei la flux Sc derea sever a VEMS i a raportului VEMSx1oo/CV (deci în cadrul disfunc iei obstructive) se înso e te frecvent de hiperinfla ie pulmonar . Daca la nivelul curbei VEMS pe spirograma apare un nod acesta este semn de obstructie dinamica. cu hipoxemie arterial i uneori chiar cu hipercapnie. cât i în cele restrictive. aceasta din urm mai ales în cazurile în care VEMS nu cre te dup administrarea unui agent bronhodilatator ‡ ‡ Analiza CVF si a indicelui Tiffeneau (dupa Morris si colab) defineste tipurile de disfunctie ventilatorie si gradul acestor disfunctii Fluxul expirator fortat intre 200-1200 ml din CVF ‡ Indica modificarile de calibru ale cailor mari Fluxul expirator fortat intre 25-75% CVF: ‡ ‡ Detecteaza obstructia cailor aeriene mai devreme decat VEMS Reflecta in special schimbarile de calibru ale cailor mici sub 2 mm diametru pe care VEMS nu le detecteaza Este scazut la fumatori sau la astmatici in remisiune completa ‡ Volumul inspirator maxim pe secunda (VIMS): . in general intr-o jumatate de secunda se expira 50% din CVF. intr-o secunda 70-75% din CVF. fiind inalt corelat cu emfizemul pulmonar VEMS sub 70% inseamna sindrom obstructiv daca se coreleaza cu CV normala (daca CV este scazuta atunci disfunctia este restrictiva) VEMS sub 35-40% inseamna hipoxemie.

Capacitatea rezidual func ional (CRF) este volumul de aer ce se g se te în pl mâni i c ile aeriene la sfâr itul unei expira ii de repaus. neo laringian. valoarea VE este de 6-8 l/minut ‡ ‡ Ventilatia maxima (Vmx): pacientul este pus sa respire timp de 15 secunde cat poate de adanc si de repede. adic VR (volumul rezidual). determinat de un sindrom obstructiv bron ic. CPT (capacitatea pulmonar total este aproximativ dubl decât CRF. stenoze laringiene. Valoarea ventila iei pe 15 secunde se înmul e te cu 4 pentru a ob ine ventila ia maxim direct . CPT se determin prin: a). deoarece se m soar împreun . el reperezentând aprox. compresii mediastinale.‡ ‡ Se executa printr-o inspiratie maxima si rapida pornita dupa un expir maxim Este putin utilizat fiind influentat de obstructii ale cailor aeriene superioare (paralizii de corzi vocale. 25% din CPT. Ambele se m soar în litri. Datorit dificult ilor de a ob ine ventila ia maxim direct se prefer calcularea ventila iei maxime indirecte prin produsul VEMS ori 3o. VR nu poate fi m surat direct prin spirografie i este determinat indirect. CRF i VR sunt tratate împreun . prin calcul: ‡ VR = CRF VER sau CRF = VR+VER ‡ Capacitatea pulmonar total (CPT) este volumul de aer ce se g se te în pl mân la sfâr itul unei inspira ii maxime. o scadere de peste 20% indica disfunctie fara sa precizeze tipul acesteia. sex. Testele farmacodinamice: . for a musculaturii respiratorii. Analizoarele de gaze i în special cel de heliu. Un volum rezidual crescut denot hiperinfla ie. VR scade în fibroze pumonare difuze i-n staza pulmonar de cauz cardiac . in repaus Se calculeaza pe spirograma din produsul VC inmultit cu frecventa respiratiei (f) In medie.Calcul (combinarea unor m sur tori specifice volumelor pulmonare): CPT = CV + VR. etc Ventilatia de repaus pe minut (VE): ‡ Reprezinta cantitatea totala de aer care patrunde in plaman sau volumul total de aer care este expirat in decurs de un minut. CPT (capacitatea pulmonar total ) i capacitatea rezidual func ional (CRF) ‡ VR (15oo ml) este volumul de gaz care r mâne în pl mâni dup un expir maxim. m rimea toracelui. cuplat cu spirograful este util pentru c permite m surarea volumului pulmonar nemobilizabil. pentru un adult. Volumul maxim variaz de la individ la individ în func ie de vârst .

este un test de distributie intrapulmonara a aerului. dup care se înregistreaz din nou VEMS. Analizorul de CO2: ‡ ‡ Da posibilitatea inregistrarii curbei de eliminare a CO2 in aerul expirat Este un test obiectiv. Sc derea VEMS sub ac iunea substan ei bronhoconstrictoare cu mai mult de 15 % denot prezen a hiperactivit ii bron ice. cresterea lui traduce dificultatea de distributie a aerului inspirat 2.Când testele spirografice indic prezen a sindromului obstructiv este important de determinat reversibilitatea total sau par ial a procesului obstructiv bron ic ‡ Pentru acesta se face un test în care pacientul inhaleaz un medicament cu ac iune bronhodilatatoare. ‡ ‡ ANALIZOARELE DE GAZE IN EVALUAREA FUNCTIEI RESPIRATORII 1. Analizorul de heliu: ‡ Stabileste timpul de amestec intrapulmonar a acestui gaz inert in volumul de aer corespunzator CRF . Analizorul de azot: ‡ Urmareste distributia aerului inspirat spre spatiile alveolare prin caile aeriene mari si mici. normal acest timp este de aproximativ 180 secunde. ultima fiind preferat deoarece irit mai pu in receptorii tusei permi ând o explorare mai comod i mai exact Se administreaz aerosoli din solu ia respectiv timp de trei minute. dup care la aproximativ 5 minute se face o nou înregistrare spirografic a VEMS O cre tere mai mare de 15% a valorii VEMS dup administrarea substan ei bronhodilatatoare denot existen a unui proces obstructiv reversibil Testul are importan diagnostic deoarece astmul bron ic sub bronhodilatator î i normalizeaz complet sau aproape complet valorile spirografice În acela i timp existen a testului farmacodinamic pozitiv la bronhodilatator d indica ii asupra faptului c bronhodilatatoarele respective pot fi prescrise în tratament. ‡ ‡ ‡ Testul farmacodinamic bronhoconstrictor: ‡ ‡ Este utilizat pentru diagnosticarea hiperreactivitatii bronsice care se întâlne te în astmul bron ic Testul bronhoconstrictor const în administrarea de aerosol cu solu ie de 1% de acetilcolin sau histamin . Avantajele testelor de distributie nu depind de cooperarea pacientului 3. independent de vointa pacientului .

se reflect în capacitatea de adaptare la efort. da indicatii asupra ventilatiei. ‡ ‡ ‡ Se realizeaza obligatoriu pentru: ‡ Evaluarea functionala a pacientului cu afectiune pulmonara . testul la efort nu evalueaz exclusiv func ia respiratorie a pl mânului Testul la efort este deci o explorare integrat a func iilor pulmonar .‡ Capnigrama obtinuta in acest fel permite aprecierea valorilor absolute ale presiunii partiale alveolare a CO2 si aprecierea raportului ventilatie/perfuzie ca si a sindromului obstructiv EVALUAREA FUNCTIEI RESPIRATORII Oximetria: ‡ ‡ Aprecierea gazelor sanguine O2 si CO2 reprezinta evaluarea concluziva a functiei pulmonare Se determina presiunile partiale ale oxigenului si dioxidului de carbon din sangele arterial (oximetria directa) Consumul de oxigen (VO2): ‡ ‡ Reprezinta cantitatea de oxigen retinuta in sangele capilar din aerul ventilat intr-un minut Valoarea normala este de 250 ml dar variaza cu conditia metabolica motiv pentru care nu poate fi utilizat ca test orientativ pentru functia respiratorie Are valoare in cadrul testelor de efort ‡ Studiul factorului de transfer = capacitatea de difuziune : ‡ Masoara transferul de gaz (oxid de carbon) din alveola in sange. De aici deriv utilitatea clinic a test rii la efort. cardio-circulatorie i muscular în condi iile în care organismul face apel la rezervele fiec rui sistem în parte si furnizeaza informa ii asupra modului în care func ioneaz aceste sisteme integrate (care iau parte la schimbul gazos dintre mediul înconjur tor i celulele organismului). în condi iile cre terii cerin elor metabolice determinate de activitatea muscular Modul în care se des vâr e te integrarea tuturor acestor mecanisme i integritatea fiec ruia dintre ele. difuziunii si volumului sanguin capilar ( scade atat in tulburari ventilatorii obstructive sau restrictive cat si in tulburari ale circulatiei pulmonare) TESTELE DE EFORT ‡ Respira ia pulmonar face parte integrant din complexul de sisteme care concur la aprovizionarea celulelor organismului cu O2 i la depurarea lor de CO2 produs al arderilor Spre deosebire de testele descrise anterior.

 miocardit .‡ ‡ ‡ ‡ Pentru incadrarea in tipul de insuficienta respiratorie (latenta sau manifesta) Pentru alcatuirea programului de recuperare Pentru aprecierea in timp a efectelor acestui program Spre deosebire de testele prezentate care pot ramane nemodificate in cursul programului de recuperare.  Pa.  insuficien cardiac congestiv . TA diastolica > 12o mmHg) . O2 < 4o mmHg.  insuficien pulmonar cu Pa. testele de efort sunt foarte sensibile la ameliorarea starii pacientului (subiectiva si obiectiva) Apreciaza starea intregului organism nu numai a functiei respiratorii Subiectul trebuie comparat atat cu valorile de referinta cat si cu starea lui anterioara Testele de efort ridica 2 probleme: Tipul efortului si masurarea lui exacta Metodele de masurare a efectelor acestui efort asupra organismului Contraindica ii absolute: ‡ ‡ ‡ -  infarct de miocard datând de mai pu in de 5 zile. CO2 > 7o mmHg. Indica ii de întrerupere a testului la efort Semne i simptome generale: . pericardit acute.  hipertensiune arterial care nu r spunde la tratament (TA sistolic > 25o mm Hg.  VEMS < 3o% din prezis.  cardiomiopatie obstructiv sever .  anevrism disecant.  afec iuni febrile acute.  angor instabil.  stenoz aortic strâns .

scaderea TA cu 10-15 mmHg Semne electrocardiografice:  semne de ischemie: subdenivelare de ST mai mare sau eagl cu o. cefalee.  dispnee sever .  ame eli. inversarea undei T sau apari ia de unde Q . dureri toracice sugestive de angor.  grea . Dou tipuri de ergometre sunt folosite mai frecvent: ‡ ‡ Cicloergometru Covorul rulant (cu panta si/sau viteza variabila) Masurarea efortului se face: ‡ ‡ ‡ Pentru travaliu in kgmetrii sau jouli Pentru putere in Watts sau calorii Pentru randament sau eficienta nu exista unitati de masura Bicicleta ergometric (cicloergometru): .  crampe musculare  HTA >200/120 mmHg. Ergometrele sunt aparate utilizate pentru realizarea i m surarea efortului prestat.1 mV (1 mm) cu ST descendent sau orizontal. v rs turi. stare de sl biciune.  paloare i transpira ie instalate brusc.  bloc AV de gradul II sau III. stare de confuzie mental . a c rui putere poate fi f cut s varieze între limite destul de largi.  extrasistole supraventriculare polimorfe. lips de coordonare.  cianoz . tahicardei evntricular paroxistic .  fibrila ie atrial survenind în cursul efortului.  team .  apari ia unui bloc de ramur drept sau stâng indus de efort Tipuri de efort: Exercitiul este efectuat cu ergometre. delir.

ci i de greutatea subiectului: persoane de greut i diferite care merg pe covor rulant la aceea i vitez i pant a benzii. Testul de efort la putere progresiv crescând . ventilatia pe minut. a c rei m rime. dar diferen ele nu par a fi semnificative în condi ii clinice. deoarece masa muscular solicitat este mai mare în primul caz. precum i de m surare a tensiunii arteriale în compara ie cu covorul rulant. ca i frecven a pedal rii pot fi modificate. testul continu pân la atingerea valorii maxime a prelev rii de O2 sau pân la apari ia semnelor i simptomelor care impun întreruperea efortului. ‡ ‡ Sunt foarte numeroase. mersul puterea efortului poate fi modificat de tehnician schimbând fie viteza de deplasare a benzii pe care merge subiectul.teste de efort la putere constant (efort dreptunghiular): efortul este efectuat un timp definit de regul . scopul fiind determinarea puterii efortului la care prelevarea de O2. efectueaz eforturi de puteri diferite efortul efectuat cu covorul rulant este întrucâtva mai mare decât cel realizat pe cicloergometru.‡ permite s se ob in efortul prin pedalare împotriva unei rezisten e. O încercare de simplificare descrie 2 tipuri: 1. Masurarea efectelor efortului asupra organismului: ‡ Raspunsuri respiratorii: frecventa respiratiei. coeficientul respirator. fie ambele deodat dar m rimea efortului prestat nu poate fi evaluat cu precizie pentru c ea depinde nu numai de cei 2 factori men iona i. în general durata exerci iului muscular variaz între 8 15 minute. 7% mai mic pe cicloergometru. Testele în trepte sunt folosite mai frecvent. apoi în func ie de rezultatele ob inute. 5 8 minute. aportul maxim de O2 fiind cu aprox. ventila ia sau frecven a cardiac ating valori maxime. teste în trepte sau efort triunghiular: puterea efortului este crescut la intervale prestabilite de la 1 6 minute. repetat. la aceea i putere. dup o pauz de durat convenabil (între 3o min 2 ore) la o putere inferioar sau superioar men inut constant Testele la putere constant sunt folosite pentru a ob ine informa ii privind adaptarea la o anumit m rime de efort i pentru a evalua efectele terapeutice sau farmacologice asupra capacit ii de adaptare la efort a unui subiect 2. iar m sur rile sunt efectuate c tre sfâr itul fiec rui interval. etc . ‡ ‡ Covorul rulant: ‡ ‡ permite s se ob in efortul muscular printr-o activitate obi nuit . fie înclinarea benzii fa de orizontal . variind astfel puterea efortului prestat avantajul bicicletei ergometrice const în posibilitatea de a varia rapid m rimea efortului i în faptul c acesta nu depinde de greutatea subiectului cicloergometrul confer o mai bun condi ie de recoltare a aerului expirat i a sângelui.

etc Din punct de vedere metodologic exista doua tipuri de probe: ‡ Probe de scurta durata sub 10 min in care se evalueaza reactiile organismului la efort si nu adaptarea lui deoarece starea de echilibru se atinge peste 10 minute Probe de lunga durata peste 10 min studiaza adaptarea organismului la efort ‡ Din datele spirometrice se pot face aprecieri teoretice generale asupra capacitatii de efort a pacientului. saturatia in oxigen. efortul maxim este de 30 W/sec ‡ ‡ ‡ Deficitul functional pulmonar se apreciaza in functie de presiunea partiala a O2 astfel: ‡ Daca PaO2 scade la un efort de 80 W/sec pt barbati si respectiv 70 W/sec pt femei.‡ ‡ Raspunsuri circulatorii: frecventa cardiaca. pH. seconsidera ca exista un deficit functional pulmonar de 50% fata de normal Daca PaO2 scade la un efort de 60 respectiv 50 W/sec exista un deficit de 75% Daca PaO2 scade la eforturi de 30 W/sec deficitul functional este de 100% ‡ ‡ Probele de efort sunt necesare atat pentru diagnosticul functional cat si pentru evaluarea rezultatelor terapeutice . tensiunea arteriala. debit cardiac. Se utilizeaza ventilatia maxima (VEMS×30) ‡ Daca este peste 80% din valoarea teoretica este posibil un efort de cel putin 100 W/sec la barbati si 80 W/sec la femei Daca este intre 65-80% din valoarea standard. respectiv 70 W/sec Daca este intre 50-65% din valoarea standard. efortul poate fi de 60. efortul poate fi pana la 80 W/sec. EKG Raspunsuri sanguine: presiunea partiala a oxigenului. respectiv 50 W/sec Daca este intre 30-50%. presiunea partiala a dioxidului de carbon.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->