P. 1
Resurse Catolice - Ritualul sfintiriii bisericii si consacrarii altarului

Resurse Catolice - Ritualul sfintiriii bisericii si consacrarii altarului

|Views: 185|Likes:
Published by Rodderick

More info:

Published by: Rodderick on Aug 06, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2013

pdf

text

original

RITUALUL SFINŢIRII BISERICII ŞI CONSACRĂRII ALTARULUI

PARTEA ÎNTÂI RITUALUL ÎNCEPUTULUI Episcopul salută poporul spunând: Harul şi pacea să fie cu voi toţi în sfânta biserică a lui Dumnezeu. Poporul răspunde: Şi cu duhul tău. Episcopul se adresează poporului cu aceste cuvinte sau cu altele asemănătoare: Iubiţi fraţi, cu sufletele plin de bucurie am venit împreună la această nouă biserică, pentru a o sfinţi prin celebrarea jertfei Domnului. Să luăm parte cu însufleţire la ceremonia sfântă, ascultând cu credinţă Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca întreaga noastră comunitate, renăscută din unicul izvor al Botezului, şi hrănită la aceeaşi masă, să devină un templu spiritual şi, călăuzită de dragostea cerească, să ajungă la unicul altar al Domnului. Cuvântul părintelui paroh. Binecuvântarea apei şi stropirea Episcopul îi îndeamnă pe toţi la rugăciune cu aceste cuvinte sau cu altele asemănătoare: Fraţilor preaiubiţi, acum când consacrăm cu solemnitate acest locaş, să-l rugăm cu umilinţă pe Domnul Dumnezeul nostru să binevoiască a binecuvânta această apă, pe care el a creat-o, cu care vom fi stropiţi ca semn al pocăinţei şi în amintirea botezului nostru, şi cu care vor fi spălaţi noii pereţi şi noul altar. Domnul să ne ajute cu harul său ca, ascultători faţă de Duhul pe care l-am primit, să rămânem credincioşi în Biserica sa. Episcopul binecuvântează apa spunând. Dumnezeule, prin care toată făptura vede lumina vieţii, tu îi însoţeşti pe oameni cu atâta iubire încât nu numai că îi hrăneşti cu grijă părintească, dar în îndurarea ta îi şi cureţi de păcate cu roua iubirii tale şi îi aduci necontenit la Cristos, Capul lor: într-adevăr, în hotărârea ta milostivă ai rânduit ca păcătoşii care vor coborî în apele sfinte,
1

înmormântaţi fiind împreună cu Cristos, să învie întru nevinovăţie, să devină mădularele lui şi împreună – moştenitori ai răsplăţii veşnice. Sfinţeşte, aşadar, cu binecuvântarea ta  această apă, pe care tu ai creat-o, pentru ca, stropindu-ne pe noi şi pereţii acestei biserici, să fie semne al spălării mântuitoare prin care, spălaţi întru Cristos, am fost făcuţi templul Duhului tău; iar nouă şi tuturor fraţilor noştri care vor celebra tainele dumnezeieşti în această biserică, dăruieşte-ne să ajungem în Ierusalimul ceresc. Prin Cristos, Domnul nostru. Toţi: Amin. Binecuvântarea sării. Episcopul binecuvântarează sarea spunând: Dumnezeule atotputernic, la porunca ta profetul Elizeu a aruncat sare în apele nesănătoase şi ele au devenit ape binefăcătoare. Cu adâncă umilinţă te rugăm: binecuvântează  această sare, pe care tu ai creat-o, şi porunceşte ca, oriunde se va stropi cu apa în care s-a pus sarea binecuvântată, să fie alungată toată uneltirea celui rău, iar prezenţa Duhului tău Sfânt să ne ocrotească neîncetat. Prin Cristos, Domnul nostru. Toţi: Amin. Cântec. Episcopul, însoţit de preoţi, stropeşte pereţii bisericii cu apa sfinţită, înconjurând biserica. Apoi, toţi se opresc la uşa bisericii. Uşa bisericii ce urmează a fi sfinţită trebuie să fie încuiată. Delegaţii celor care au lucrat la zidirea bisericii (credincioşi din parohie sau dieceză, binefăcători, arhitecţi, muncitori) încredinţează edificiul Episcopului, oferindu-i în funcţie de împrejurările locului, actele de proprietate ale edificiului, fie cheile, fie macheta edificiului, fie cartea în care este descrisă „istoria” lucrării şi indicate numele celor care au condus lucrarea şi ale muncitorilor. Unul dintre delegaţi se adresează pe scurt Episcopului şi comunităţii explicând, dacă este cazul, ceea ce exprimă arhitectura şi operele de artă din noua biserică. După stropire, Episcopul, cu mâinile împreunate, spune: Dumnezeu, Părintele îndurărilor, să fie de faţă în această casă de rugăciune, iar harul Duhului Sfânt să curăţească acest templu al locuirii sale, care suntem noi.
2

Toţi: Amin. Deschiderea uşii şi înmânarea cheilor bisericii Episcopul bate cu cârja în uşa bisericii, spunând: 7 Deschideţi-vă, porţilor, deschideţi-vă, voi porţi veşnice, ca să intre regele măririi! Ceremonier: 8 Cine este acest rege al măririi? Episcopul: E Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel viteaz în luptă! R. E Domnul oştirilor: El este regele măririi. R. Apoi Episcopul îl descuie uşa bisericii şi înmânează cheile preotului căruia i s-a încredinţat pastoraţia acestei biserici. După ce s-a deschis uşa bisericii, Episcopul îndeamnă poporul să intre în biserică, cu aceste cuvinte sau altele asemănătoare: Intraţi cu credinţă prin porţile casei Domnului, veniţi în pridvoarele sale cântând! Cântec Apoi, începând cu cel care poartă crucea, ministranţii, preoţii, episcopul şi credincioşii intră în biserică. Episcopul, omiţând sărutarea altarului se duce la scaun; preoţii concelebranţi, diaconii, ministranţii se duc la locurile lor din presbiteriu. Relicvele sfinţilor se pun într-un loc potrivit în presbiteriu, între lumânări. Imnul „Mărire” şi rugăciunea zilei Apoi se spune imnul „Mărire în cer lui Dumnezeu”. După ce s-a încheiat imnul, Episcopul, cu mâinile împreunate, spune: Să ne rugăm Dumnezeule atotputernic şi veşnic, revarsă harul tău asupra acestui lăcaş şi dăruieşte cu îmbelşugare ajutorul tău acelora care te invocă, pentru ca aici puterea cuvântului tău şi a sfintelor taine să întărească inimile tuturor credincioşilor. Prin Domnul. Toţi: Amin.
3

PARTEA A DOUA LITURGIA CUVÂNTULUI Proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu se cuvine să se celebreze în felul următor: doi lectori, dintre care unul aduce lecţionarul Liturghiei, şi psaltul, vin la Episcop. Episcopul stând în picioare, cu mitra pe cap, ia lecţionarul, îl arată poporului şi spune: Pururi să răsune în acest lăcaş cuvântul lui Dumnezeu: el să vă descopere taina lui Cristos şi să înfăptuiască mântuirea voastră în Biserică. Toţi: Amin. Apoi episcopul încredinţează lecţionarul primului lector. Lectorii şi psaltul se duc la amvon, purtând lecţionarul, în văzul tuturor. Lecturile sunt rânduite astfel: a) Prima lectură se citeşte întotdeauna din cartea lui Neemia 8,1-4a.5-6.8-10, după care urmează cântarea Psalmului 18B, 8-9.10.15 cu refrenul: R. Cuvintele tale, Doamne, sunt duh şi viaţă. b) Lectura a doua şi evanghelia se iau din textele propuse în Lecţionar (III, pag. 233257) pentru rânduiala sfinţirii bisericii. La evanghelie nu se duc lumânări şi nici tămâie. După evanghelie, Episcopul ţine omilia, în care explică atât lecturile biblice cât şi semnificaţia ritului. După omilie se spune crezul. Rugăciunea credincioşilor se omite, deoarece în locul ei se cântă Litania Tuturor Sfinţilor. Lectura I Ochii tăi să fie mereu îndreptaţi asupra acestei case. Citire din cartea întâi a Regilor 8,22-23.27-30 În acel timp, 22 Solomon a mers înaintea altarului, în faţa întregului popor israelit, a ridicat mâinile spre cer şi a făcut această rugăciune: 23 ”Doamne Dumnezeul lui Israel, nu este nici un zeu asemănător ţie în cer şi pe pământ! Tu păzeşti legământul şi ai milă de slujitorii tăi, când ei umblă cu inimă curată înaintea ta. 27 Să fie oare posibil ca Domnul să locuiască pe pământ? Cerurile, cu toată întinderea lor, nu pot să te cuprindă, cu atât mai puţin acest templu pe care l-am construit. 28 Doamne Dumnezeul meu, priveşte la rugăciunile şi cererile slujitorului tău, ascultă strigătul şi rugăciunea pe care slujitorul tău o înalţă astăzi către tine. 29 Ochii tăi să fie zi şi noapte îndreptaţi asupra acestei case, după cum ai zis: „Numele meu va fi acolo”. 30 Ascultă rugăciunea slujitorului tău, pe care o înalţă către tine în locul acesta; ascultă rugăciunea fierbinte a

4

slujitorului şi a poporului tău, Israel, ori de câte ori ei se vor ruga în locul acesta: ascultă din ceruri, unde locuieşti, rugăciunile lor, fii îndurător şi iartă-i”. Cuvântul Domnului Psalmul responsorial LECTURA A II-A Îl vom vedea pe Dumnezeu aşa cum este. Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 3,1-3 Preaiubiţilor, 1 vedeţi cât de mare este iubirea pe care ne-a dovedit-o nouă Tatăl. El a voit să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. De aceea nu ne cunoaşte lumea, fiindcă nu l-a cunoscut nici pe Dumnezeu. 2 Preaiubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când se va arăta Fiul lui Dumnezeu vom fi asemenea lui, pentru că îl vom vedea aşa cum este. 3 Cine are speranţă în el devine curat precum el este curat. Cuvântul Domnului ALELUIA Mt 11,28 (Aleluia) Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi, spune Domnul, şi eu vă voi da odihnă. (Aleluia) EVANGHELIA Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că mare va fi răsplata voastră în ceruri. Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,1-12a În acel timp, 1 Isus, văzând mulţimile s-a urcat pe munte şi, după ce s-a aşezat, s-au apropiat de el ucenicii lui. 2 Atunci, luând cuvântul, a început să-i înveţe: 3 „Fericiţi cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăţia cerurilor. 4 Fericiţi cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul. 5 Fericiţi cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi. 6 Fericiţi cei flămânzi şi însetaţi de dreptate, căci ei se vor sătura. 7 Fericiţi cei milostivi, căci ei vor afla milă. 8 Fericiţi cei curaţi cu inima, căci ei îl vor vedea pe Dumnezeu. 9 Fericiţi făcătorii de pace, căci ei se vor chema fiii lui Dumnezeu. 10 Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, căci a lor este împărăţia cerurilor. 11 Fericiţi veţi fi când vă vor batjocori, vă vor prigoni şi, minţind, vor spune tot ce-i rău împotriva voastră din pricina mea. 12a Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă căci mare va fi în ceruri răsplata voastră”. Cuvântul Domnului În duminici şi sărbători, Evanghelia se ia de la duminica (sărbătoarea) respectivă.

5

PARTEA A TREIA RUGĂCIUNEA DE SFINŢIRE ŞI UNGERILE Litania tuturor sfinţilor Episcopul îndeamnă poporul la rugăciune cu aceste cuvinte: Fraţilor, să înălţăm rugăciuni lui Dumnezeu Atotputernicul, care transformă inimile credincioşilor în templu său spiritual, iar rugăciunile noastre să fie însoţite de mijlocirea fraternă a sfinţilor. Apoi se cântă Litania Tuturor Sfinţilor, la care toţi participanţii dau răspunsurile; în duminici şi în timpul pascal participanţii stau în picioare, iar în celelalte zile, în genunchi; în acest caz, diaconul face îndemnul: Să ne plecăm genunchii. În Litanie, la locul potrivit, se adaugă invocaţiile Patronului bisericii, al locului şi, după caz, al sfinţilor al căror relicve vor fi depuse în biserică. Pot fi adăugate şi alte invocaţii care privesc natura specială a celebrării şi condiţia credincioşilor. Prenumele sfinţilor puse în paranteză se omit, dacă se crede de cuviinţă, atunci când se cântă (cf. Adaos). Doamne, miluieşte-ne Cristoase, miluieşte-ne Doamne, miluieşte-ne Doamne, auzi-ne Cristoase, auzi-ne Tată din cer Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi Fiule, Răscumpărătorul lumii Dumnezeule,* Duhule Sfânt, Dumnezeule, * Sfântă Treime un singur Dumnezeu, * Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi Sfinte Mihail, * Sfinţilor îngeri ai lui Dumnezeu, rugaţi-vă pentru noi Sfinte Ioane Botezătorule, * Sfinte Iosife, * Sfinţilor Petru şi Paul, * Sfinte Andrei, * Sfinte Ioane, * Sfântă Maria Magdalena, * Sfinte Ştefane, * Sfinte Laurenţiu, * Sfinte Ignaţiu de Antiohia, *
6

Sfântă Agneza, * Sfintelor Perpetua şi Felicitas, * Sfinte Grigore, * Sfinte Augustine, * Sfinte Atanasiu, * Sfinte Vasile, * Sfinte Martine, * Sfinte Benedict, * Sfinţilor Francisc şi Dominic, * Sfinte Ignaţiu de Loyola, * Sfinte Francisc Xaveriu, * Sfinte Ioane Vianney, * Sfântă Tereza, * Sfântă Ecaterina de Siena, * Toţi Sfinţii şi Sfintele lui Dumnezeu, * Fii milostiv, mântuieşte-ne Doamne De orice rău, ** De orice păcat, ** De moartea cea veşnică, ** Prin sfânta întrupare a ta, ** Prin moartea şi învierea ta, ** Prin trimiterea Duhului Sfânt, ** Noi păcătoşii, te rugăm ascultă-ne Ca să binevoieşti a călăuzi, a cârmui şi a păstra Biserica ta sfântă, *** Ca să binevoieşti a păstra în sfântă credinţă pe Sfântul nostru Părinte şi toate treptele bisericeşti, *** Ca să binevoieşti a ne întări şi a ne păstra şi pe noi în slujba ta cea sfântă, *** Ca să binevoieşti a dărui tuturor popoarelor pace şi adevărată înţelegere, *** Ca să binevoieşti a sfinţi această biserică, *** Isuse, Fiul lui Dumnezeu cel viu, *** Cristoase, auzi-ne Cristoase, ascultă-ne. După ce se încheie cântarea Litaniei, Episcopul, în picioare, spune cu braţele deschise: Ascultă-ne, Doamne, rugăciunea prin mijlocirea fericitei Fecioare Maria şi a sfinţilor tăi şi fă ca acest lăcaş consacrat numelui tău să fie casa harului şi a mântuirii, unde poporul tău creştin se adună, te adoră în Duh şi adevăr şi sporeşte în iubire. Prin Cristos Domnul nostru.

7

Toţi: Amin. Dacă este cazul, diaconul face îndemnul: Ridicaţi-vă. Toţi se ridică. Episcopul ia mitra. Dacă nu se face depunerea relicvelor sfinţilor, Episcopul spune imediat rugăciunea de sfinţire, după cum se arată mai jos, la nr. 62. Depunerea relicvelor Cântec Apoi, dacă trebuie depuse sub altar relicve ale Martirilor sau ale altor sfinţi, episcopul se duce la altar. Un diacon sau un preot aduxce relicvele la Episcop, care le aşează întrun locaş pregătit corespunzător. În timp ce zidarul închide lăcaşul, Episcopul se întoarce la scaun. Rugăciunea de consacrare Episcopul, stând în picioare, fără mitră, spune cu glas tare, cu braţele deschise: Dumnezeule, sfinţitorul şi cârmuitorul Bisericii tale, se cuvine să celebrăm numele tău cu cântare sărbătorească, pentru că astăzi mulţimea credincioşilor vrea să-ţi consacre pentru totdeauna, printr-un ritm solemn, această casă de rugăciune, în care ţi se închină cu evlavie, este instruită de cuvântul tău şi este hrănită cu sfintele taine. Acest lăcaş închipuieşte taina Bisericii, pe care Cristos a sfinţit-o cu sângele său, ca s-o arate ca mireasa lui slăvită, Fecioară care şi-a păstrat neatinsă fidelitatea şi Maică ce a odrăslit prin puterea Duhului Sfânt; Biserica sfântă, via aleasă a Domnului, care umple tot pământul cu ramurile sale şi şi-a înălţat mlădiţele pe lemnul crucii spre împărăţia cerurilor; Biserica fericită, cortul lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor, templu sfânt zidit din pietre vii, aşezat pe temelia Apostolilor, avându-l ca piatră unghiulară pe Cristos Isus; Biserica preaînaltă, cetatea înălţată pe vârful muntelui, văzută de toţi şi pentru toţi strălucită, unde străluceşte făclia veşnică a Mielului şi răsună cântarea de recunoştinţă a celor fericiţi; (Ton solemn)
8

Aşadar, Doamne, te rugăm cu umilinţă: binevoieşte a revărsa sfinţire din ceruri peste această biserică şi peste acest altar, ca să dăinuie pururi lăcaşul sfânt şi masa să fie mereu pregătită pentru jertfa lui Cristos. Aici apa harului dumnezeiesc să acopere păcatele oamenilor, pentru ca fiii tăi Părinte, morţi pentru păcat, să se renască la viaţa de sus. Aici credincioşii tăi, stând în jurul mesei altarului, să celebreze memorialul Paştelui şi să primească întărire la masa cuvântului şi a Trupului lui Cristos. Aici să înalţe jertfa plăcută de laudă glasul oamenilor laolaltă cu corurile de îngeri şi să se ridice necontenit spre tine rugăciunea pentru mântuirea lumii. Aici săracii să afle milostivire, cei asupriţi să dobândească adevărata libertate şi toţi oamenii să fie înveşmântaţi în demnitatea de fii ai tăi, până ce vor ajunge, tresăltând de bucurie, în Ierusalimul cel de sus. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tău, care, fiind Dumnezeu, împreună cu tine vieţuieşte şi domneşte, în unire cu Duhul Sfânt, în toţi vecii vecilor. Toţi: Amin. Ungerea altarului şi a pereţilor bisericii Episcopul, dacă este necesar, scoţându-şi planeta şi luând şorţul de pânză, se duce la altar împreună cu diaconii şi cu ministranţii, dintre care unul aduce vasul cu crismă, şi face ungerea altarului şi a pereţilor bisericii. Dacă Episcopul doreşte să fie însoţit la ungerea pereţilor bisericii de unii preoţi care concelebrează împreună cu el, după ce termină ungerea altarului, le dă acestora vase cu sfânta crismă şi face ungerea pereţilor împreună cu ei. Totuşi, Episcopul poate încredinţa ungerea pereţilor numai preoţilor; în acest caz după ungerea altarului, le dă acestora vasele cu sfânta crismă. Episcopul, stând în faţa altarului, spune cu glas tare: Să sfinţească Domnul cu puterea sa altarul şi lăcaşul pe care le ungem acum cu slujirea noastră ca ele să exprime prin semn văzut taina lui Cristos şi a Bisericii. Cântec (SE ADUC 2 BEŢE PREGĂTITE PENTRU UNGERE)
9

Apoi toarnă sfânta crismă în mijlocul altarului şi în cele patru colţuri ale lui, apoi unge masa, de pereferat în întregime. Apoi unge pereţii bisericii cu sfânta crismă făcând douăsprezece sau patru cruci, la locuri potrivite, ajutat dacă este cazul, de doi preoţi. Dacă a încredinţat preoţilor ungerile pereţilor, aceştia, după ce Episcopul a terminat de uns altarul, ung pereţii bisericii, făcând cruci cu sfânta crismă. După ce se termină ungerea altarului şi a pereţilor biserici, Episcopul se întoarce la scaun şi se aşează; ministranţii îi aduc cele necesare pentru a-şi spăla mâinile. Apoi Episcopul scoate şorţul şi ia planeta. Şi preoţii care au uns pereţii îşi spală mâinile. Tămâierea altarului şi a bisericii După ritul ungerii, se pune pe altar un vas cu jeratic pentru ars tămâie. Episcopul pune tămâie în vasul cu jeratic spunând: Ca fumul de tămâie să se înalţe spre tine, Doamne, rugăciunea noastră şi aşa cum acest lăcaş se umple de miresme plăcute, tot astfel Biserica ta să răspândească mireasma lui Cristos. Cântec Episcopul pune tămâie în câteva cădelniţe şi incenzează altarul. Apoi se întoarce la scaun, este tămâiat şi se aşează. Episcopul sau doi preoţi , străbătând biserica, incenzează poporul şi pereţii. (E BINE SĂ FIE 2 CADELNIŢE) Iluminarea altarului şi a bisericii Terminându-se tămâierea preoţii şterg masa altarului cu ştergare; apoi acoperă altarul cu faţa de altar şi, dacă este cazul, îl împodobesc cu flori; apoi aşează sfeşnicele cu lumânările necesare pentru celebrarea Liturghiei şi, dacă este cazul, crucea. Apoi diaconul se apropie de Episcop care, stând în picioare, îi oferă o lumânare mică aprinsă, spunând cu glas tare: Aşa să lumineze lumina lui Cristos în Biserică, încât toate popoarele să ajungă la cunoaşterea deplină a adevărului. Cântec Episcopul se aşează. Diaconul se apropie de altar şi aprinde lumânările pentru celebrarea Euharistiei. Apoi se face iluminarea festivă: se prind în semn de bucurie toate lumânările şi candelele aşezate în locurile unde s-au făcut ungerile, precum şi celelalte lămpi din

10

biserică. (PÂNA ÎN ACEST MOMENT, TOATE LUMINILE ŞI LUMÂNĂRILE DIN BISERICĂ AU FOST STINSE) PARTEA A PATRA LITURGIA EUHARISTICĂ Diaconii şi ministranţii pregătesc altarul în mod obişnuit. Apoi câţiva credincioşi aduc pâinea, vinul şi apa pentru celebrarea jertfei Domnului. Episcopul primeşte darurile stând la scaun. După ce s-a pregătit totul, Episcopul vine la altar şi, lăsând mitra, îl sărută. Liturghia continuă în mod obişnuit; totuşi nu se tămâiază nici darurile, nici altarul. Asupra darurilor: Primeşte, Doamne, cu bunăvoinţă, darurile Bisericii în sărbătoare, pentru ca poporul tău, adunându-se în acest sfânt lăcaş, să dobândească prin aceste taine mântuirea veşnică. Prin Cristos. Toţi: Amin. Se spune Rugăciunea euharistică I sau III, cu următoarea Prefaţă, proprie rânduielii sfinţirii bisericii: V. Domnul să fie cu voi R. Şi cu duhul tău V. Sus inimile R. Le avem la Domnul V. Să mulţumim Domnului, Dumnezeului nostru. R. Vrednic şi drept este. Cu adevărat vrednic şi drept, de cuviinţă şi mântuitor lucru este să-ţi aducem mulţumiri pururi şi în tot locul ţie, Părinte sfânt, care ai făcut din întreaga lume un templu al măririi tale, pentru ca numele tău să fie preamărit pretutindeni, dar voieşti ca în acelaşi timp să-ţi închinăm lăcaşuri demne, pentru celebrarea misterelor divine. Consacrăm, aşadar, cu bucurie maiestăţii tale acest lăcaş de rugăciune, ridicat prin strădanie omenească. El simbolizează adevăratul templu care este Cristos şi ne oferă imaginea Ierusalimului ceresc care este Biserica: căci ai făcut din Trupul Fiului tău, născut din Fecioara Maria, un templu închinat ţie, în care să locuiască plinătatea dumnezeirii.
11

Şi ai întemeiat Biserica ta sfântă ca o cetate aşezată pe temelia apostolilor, piatra unghiulară fiind Isus Cristos; dar care trebuie să fie construită din pietre alese, însufleţite şi unite în iubire de către Duhul Sfânt, în care tu vei fi pentru vecie totul în toţi, şi în care va străluci fără încetare lumina lui Cristos. Prin el, Doamne, te preamărim împreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii, cântând cu bucurie: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Dumnezeul oştirilor cereşti. Pline sunt cerurile şi pământul de mărirea ta. Osana în înaltul cerului. Bine este cuvântat cel care vine în numele Domnului. Osana în înaltul cerului. RUGĂCIUNEA EUHARISTICĂ III CP. Sfânt eşti cu adevărat, Doamne, şi pe bună dreptate te laudă toată făptura, căci prin Fiul tău, Domnul nostru Isus Cristos, şi prin lucrarea Duhului Sfânt, însufleţeşti şi sfinţeşti întregul univers şi fără încetare aduni poporul tău, pentru ca, de la răsăritul soarelui până la apus, să se aducă numelui tău jertfă curată. CC. De aceea, Doamne, te rugăm cu umilinţă să sfinţeşti prin Duhul tău darurile pe care ţi le oferim, pentru ca ele să devină trupul † şi sângele Fiului tău, Domnul nostru Isus Cristos, din a cărui poruncă celebrăm aceste taine. Căci el, în noaptea în care era vândut, a luat pâinea şi, mulţumindu-ţi, a binecuvântato, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor săi, zicând: LUAŢI ŞI MÂNCAŢI DIN ACEASTA TOŢI: ACESTA ESTE TRUPUL MEU, CARE SE JERTFEŞTE PENTRU VOI. De asemenea, după cină, luând potirul şi mulţumindu-ţi, l-a binecuvântat şi l-a dat ucenicilor săi, zicând: LUAŢI ŞI BEŢI DIN ACESTA TOŢI: ACESTA ESTE POTIRUL SÂNGELUI MEU, AL NOULUI ŞI VEŞNICULUI LEGĂMÂNT, CARE PENTRU VOI ŞI PENTRU MULŢI SE VARSĂ SPRE IERTAREA PĂCATELOR. FACEŢI ACEASTA ÎN AMINTIREA MEA. P. Misterul credinţei. C. Moartea ta o vestim, Doamne, şi învierea ta o mărturisim până când vei veni.

12

CC. Celebrând, aşadar, Doamne, pătimirea aducătoare de mântuire a Fiului tău, precum şi minunata lui înviere din morţi şi înălţare la cer, şi aşteptând a doua lui venire, îţi oferim cu mulţumire această jertfă vie şi sfântă. Te rugăm, priveşte cu bunătate la darul Bisericii tale şi, recunoscând în el jertfa prin care ne-ai împăcat cu tine, dă-ne nouă, celor care ne hrănim cu trupul şi sângele Fiului tău, ca, din plinătatea Duhului Sfânt, să devenim un singur trup şi un singur suflet în Cristos. C1. Duhul Sfânt să facă din noi un prinos veşnic, ca să dobândim moştenirea cerească împreună cu aleşii tăi, mai întâi cu preafericita Fecioară Născătoare de Dumnezeu, Maria, cu fericiţii apostoli şi slăviţii martiri, (cu sfântul N. – sfântul zilei sau patronul) şi cu toţi sfinţii, prin a căror mijlocire sperăm să fim totdeauna ajutaţi de tine. C2. Te rugăm, Doamne, ca această jertfă a împăcării noastre să fie spre pacea şi mântuirea lumii întregi. Binevoieşte a întări în credinţă şi dragoste Biserica ta peregrină pe acest pământ, împreună cu slujitorii tăi, papa nostru N., şi episcopul nostru N. cu toţi episcopii, cu întregul cler şi cu tot poporul pe care ţi l-a dobândit Fiul tău. C3. Ascultă, Doamne, cu îndurare rugăciunile acestei familii pe care ai adunat-o în faţa ta. Întoarce-i la tine, Părinte milostiv, şi pe toţi fiii tăi risipiţi pretutindeni. Pe fraţii noştri răposaţi şi pe toţi drepţii care au trecut din această lume primeşte-i cu bunătate în împărăţia ta cerească, unde nădăjduim să ne bucurăm şi noi de-a pururi de mărirea ta, împreună cu ei, prin Cristos, Domnul nostru, prin care tu dăruieşti lumii tot binele. P. Prin Cristos, cu Cristos şi în Cristos, ţie, Dumnezeule, Tată atotputernic, în unire cu Duhul Sfânt, toată cinstea şi mărirea în toţi vecii vecilor. C. Amin. Ritualul Împărtăşaniei P. Îndemnaţi de porunca Mântuitorului şi povăţuiţi de învăţătura sa dumnezeiască, îndrăznim a spune: C. Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta, facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău. P. Mântuieşte-ne, te rugăm, Doamne, de toate relele şi binevoieşte a da pacea în zilele noastre, pentru ca, ajutaţi de milostivirea ta, să fim pururea liberi de păcat şi feriţi de orice tulburare, aşteptând speranţa fericită şi venirea Mântuitorului nostru Isus Cristos. C. Căci a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea în veci. P. Doamne Isuse Cristoase, tu le-ai zis apostolilor tăi: „Pace vă las vouă, pacea mea o dau vouă”, nu privi la păcatele noastre, ci la credinţa Bisericii tale şi binevoieşte a-i dărui pacea şi unirea, după voinţa ta. Care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. C. Amin.
13

P. Pacea Domnului să fie pururea cu voi. C. Şi cu duhul tău. Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta păcatele lumii, miluieşte-ne pe noi. Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta păcatele lumii, miluieşte-ne pe noi. Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta păcatele lumii, dă-ne nouă pacea. P. Iată Mielul lui Dumnezeu, care ia asupra sa păcatele lumii. Fericiţi cei chemaţi la ospăţul Mielului. C. Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, dar spune numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu. Inaugurarea capelei Preasfântului Sacrament După împărtăşanie, pixida cu Preasfântul Sacrament se lasă pe masa altarului. Episcopul se duce la tron, şi toţi se roagă câtva timp în tăcere. Apoi, Episcopul spune rugăciunea după împărtăşanie: Să ne rugăm: Te rugăm, Doamne, să sporeşti adevărul tău în cugetele noastre prin aceste sfinte taine pe care le-am primit, ca să te adorăm pururi în lăcaşul sfânt şi să ajungem să ne bucurăm, împreună cu toţi sfinţii, de vederea feţei tale. Prin Cristos Domnul nostru. Toţi: Amin. După ce a spus rugăciunea, Episcopul se întoarce la altar şi, îngenunchind, tămâiază Preasfântul Sacrament; apoi, luând vălul umeral, ia pixida, având mâinile acoperite cu vălul, şi o pune în tabernacol. Binecuvântarea

14

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->