Comunicarea verbala, ca “expresie vie a unui raţionament care este in curs de elaborare”, (Jackobson, 1960) constituie un obiect de exersare

, de studiu şi de perfecţionare, combinand resurse psihologice, coduri lingvistice şi structuri de argumentaţie. Mai mult, expunerea verbala aparţine şi registrului oratoric sau specializat al limbii, fiind, de asemenea, perfectibila prin formule bine lucrate. Comunicarea verbala este inerent acompaniata si valorizata / devalorizata de indicii nonverbali voluntari sau involuntari. Pentru a proba relevanta nonverbalului in planul comunicarii verbale Conf. univ. dr. Marian Petcu a luat in consideratie cateva din variabilele limbajului nonverbal carora le-a atasat si interpretarile probabile dupa cum urmeaza : Componenta avuta in vedere PRIVIREA Formele luate Fixitate, mobilitate, circularitate, instabilitate, vid. Mimica, grimase, zambet, ticuri. MISCARILE CAPULUI Clatinari ale capului, rigiditate, intinderea gatului,verticalitate, balansari. Crispare, rasuciri. Jocul cu stiloul, cu pachetul de tigari. Tropaieli, preumblari. Interpretari posibile Punerea in evidenta a trasaturilor de caracter (nervozitate,aroganta, modestie). Indicii despre starea de spirit si personalitatea oratorului. Punctarea frazei, accentuarea cuvintelor.

EXPRESIILE FETEI

MAINILE RELATIILE CU OBIECTELE MISCARILE CORPULUI

Sentimente de frica sau de anxietate, de aparare sau satisfactie. Conduita care exprima nerabdarea, agitatia sau confuzia. Informatii despre gradul de siguranta, de timiditate, de dezinvoltura sau de convingere. Manifestari tradand implicarea sau detasarea sau oboseala, plictiseala. Timiditate, plictiseala, enervare.

POZITIA CORPULUI

Bustul inclinat inainte sau inapoi, picioarele stranse sau picior peste picior. Tusea, potrivirea vocii, suspinele.

ZGOMOTELE

Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentale si de

 comunicare înregistrată (film. Chelcea.scriere. etc. „receptorul“ este destinatarul. canal de comunicare. telegraf. insa nu intotdeauna sunt intentionate.). Ioan Drăgan. origins. sisteme grafice etc. într-un sistem de semne. „Mesajul“ are o semnificatie care este „codificatã“ (tradusã într-un cod. sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala. Printre ele se afla si expresiile faciale (affect displays).). apud S. Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului. Paul Ekman (1997) considera ca expresiile faciale comunica informatii. carte. in lucrarea Paradigme ale comunicării de masă identifica: comunicarea directă. mimică. şi comunicarea indirectă. precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelor” (S. usage and coding (1969. adecvat . „Emitãtorul“ este sursa mesajelor.cuvânt. disc. având ca suport undele hertziene). revistă. receptor.  comunicare prin fir (telefon. în situaţia în care se folosesc tehnici secundare . Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti. lipsit de tonus si neingrijit. cabluri. fibre optice etc.Chelcea. In comunicarea interumana 35% reprezinta comunicarea verbala si 65% comunicarea nonverbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de 90%. Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea. espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. comunicare prin cablu. efect.prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale (grupuri sau unitati umane). 2003. persoanele active intalnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal. semnale transmise prin unde hertziene. de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%. în situaţia în care mesajul este transmis uzitându-se mijloace primare . comunicarea nonverbalã poate fi modelatã în termenii de emitãtor. gest. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie. Un individ cu o mimica zambitoare. În cadrul comunicării indirecte distingem între:  comunicare imprimată (presă. in opozitie cu un individ apatic. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile. tonica. 11). mesaj. dinamica induce o stare de bine. tipăritură. TV. feedback si context al actelor de comunicare. ele pot fi intentionate sau neintentionate. In mediul urban. 130-135) Paul Ekman si Wallace F. Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a ajuns la concluzia ca un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de 8%. p. afiş. Ca si comunicarea verbalã.). 2005. functiile si coordonarea acestora. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj. bandă magnetică etc.  comunicare radiofonică (radio.

hrãnirea. alergarea). informatiile culturale asociate unui act de comunicare. care împarte comunicarea nonverbalã în patru categorii: • coduri de executare . olfactiv. Atingerea cu mâna a bratului celuilalt semnalizeazã simpatia sau antipatia în functie de dublarea acestui gest de zâmbet sau de coborârea sprâncenelor. auditiv. gesturi. utilizarea spatiului si a timpului. limbajul actiunilor . „semnalele supranormale“ (exagerate) sunt analizate deosebit de „semnalele normale“ (obisnuite). privirii. asociate miscãrilor corpului. . elementele nonverbale sunt percepute simultan cu cele verbale si decodificate împreunã. atingerii si activitãtilor vocale. în literatura de specialitate se aminteste gruparea comunicãrii nonverbale în trei categorii. de privirea încordatã si împingerea înainte a capului. tactil. O altã clasificare o datorãm lui R. incluzând miscãrile corpului implicate în diferite activitãti (de exemplu. privire. adicã semnale despre alte semnale. îl reanimã. expresiilor faciale.canalului de comunicare si receptorului) de cãtre emitãtor si „decodificatã“ (re-tradusã) de cãtre receptor. În relatia de comunicare. Comunicãrii nonverbale îi este specific un paradox: din punctul de vedere al emitãtorului. functia de codificare este realizatã prin contractia voluntarã sau involuntarã a muschilor scheletici si faciali. limbajul obiectelor . În analiza comunicãrii nonverbale se face distinctie între semnale si „metasemnale“. prin contactul cutanat. Comunicarea nonverbalã se realizeazã cu ajurorul semnelor si semnalelor. propusã de J. De asemenea. Kees: • • • limbajul semnelor . a unor artefacte etc. Decodificarea mesajelor comunicãrii nonverbale trebuie sã aibã în vedere contextul cultural.(object language). emitãtorul purtând responsabilitatea celor transmise. Într-o comunicare nonverbalã. Zâmbetul sau privirea pot fi metasemnale în comunicarea hapticã. Ruesch si W.(sign language). spontane). care încorporeazã dispunerea intentionatã sau neintentionatã a obiectelor în spatiu în vederea utilizãrii lor.(action language). Ansamblul elementelor nonverbale – mimicã. Dintre cele mai vechi clasificãri. incluzând gesturile. – întretine conversatia si dã semnificatie mesajului verbal.P. semnalele emise au un caracter involuntar (dacã este vorba de reactii naturale. însã din punctul de vedere al receptorului informatia primitã nu este eliberatã de intentie.(performance codes). posturã etc. Mesajele sunt transmise utilizându-se diferite „canale de comunicare“: vizual. schimbarea tonului si ritmului vorbirii. care schimbã semnificatia lor. Harrison.

referitoare la mesajele rezultate din combinarea utilizãrii spatiului si timpului. BIBLIOGRAFIE . referitoare la efectele speciale rezultate din interpunerea între emitãtor si receptor (de exemplu. intr-un context social. Comunicarile non-verbale exista inca de la inceputul organizarilor sociale si au functionat pentru asigurarea coerentei comunicarii intre indivizi. prin semne. coduri artefact . o importanta aparte in arta negocierii oferind o intelegere corecta a sensului comunicarii verbale. ridicãm bratul si arãtãm pumnul. când admonestãm un prieten.(artefact codes). insoti sau prescurta varianta unui limbaj de tip verbal sau scris. dimpotrivã.(mediatory codes). diminuarea celor spuse: când scandãm sloganuri. ceea ce duce la o mai bunã decodificare a lor).• • • coduri spatio-temporale . dar privim în altã parte când îi întindem mâna. expresia facialã poate arãta cã nu ne-am supãrat foarte rãu). ne vãitãm cã nu avem din ce trãi. fiindu-i atribuita astfel.). Limbajul corporal poate substitui. e) contrazicerea (transmiterea de semnale în opozitie cu mesajele verbale – spunem cã ne bucurãm cã ne-am întâlnit cu o persoanã cunoscutã. utilizate în mesajele primite de la obiecte. d) accentuarea/moderarea (punerea în evidentã a mesajelor verbale. c) completarea (colaborarea la transmiterea mesajelor verbale. in acceptiunea doamnei Adela Fekete. coduri mediatoare . dar si prin actul comunicarii gestuale.(spatiotemporal codes). intrucat orice „pretentie referitoare la limbaj trebuie sa presupuna o gramatica si o sintaxa cognoscibila”. Echivalenta comunicare non-verbala / limbajul corpului. prin reprezentari simple sau picturale. nefiind supuse unei codificari conventionale. Un numar mare de mesaje non-verbale scapa controlului constiintei. dar ne afisãm cu bijuterii sau haine scumpe). unghiul camerei de luat vederi în transmisiile TV). b) substituirea (înlocuirea mesajelor verbale – o fatã posomorâtã ne spune cã persoana în cauzã nu se simte bine etc. spunem cuiva cã adresa cãutatã este pe o stradã la dreapta si în acelasi timp arãtãm cu mâna încotro sã se îndrepte). Comunicarea se bazeaza pe un sistem de canale multiple. este eronata. amplificarea sau. Paul Ekman a identificat cinci functii ale comunicãrii nonverbale: a) repetarea (dublarea comunicãrii verbale – spunem „da“ si dãm din cap de sus în jos si de jos în sus. Comunicarea non-verbala este o modalitate expresiva si sincera de transmitere a mesajelor. si este posibila doar intr-un context social.

03.  Fekete. Comunicarea nonverbala:gesturi si postura. Ioan. Septimiu. Ivan. Introducere in comunicarea interpersonala. Loredana..06. Bucuresti.2010 . 2004 .Tritonic. Adela. Chelcea. Septimiu.  www. Comunicare interpersonala. Ed. Comunicare. 2005 . 1996 . Adina. Ed.com . Ed. Paradigme ale comunicarii de masa. 2009. Amanda EDIT. Chelcea.scribd..  Dragan. Sansa. Comunicarea nonverbala in spatiul public. Bucuresti.ro.  Chelcea. Marian. Ed. Abordare interdisciplinara. Bucuresti.Petcu. . Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful