Sinoadele bisericesti au fost tinute pentru a rezolva diferite probleme atunci când nu s-a putut ajunge la consens prin simple

discutii. Majoritatea sinoadelor au fost locale, cu exceptia a sapte sinoade, denumite ecumenice (generale), ale c ror hot râri au avut o aplicare universale. Prima întâlnire a conduc torilor Bisericii a avut loc la Ierusalimul, în primul secol, când Apostolii s-au întâlnit pentru a l muri unele aspecte de înv t tur (Fapte 6:1-7). Cele sapte Sinoade Ecumenice acoper perioada dintre anii 325 si 757 d.Hr., iar deciziile lor reprezint temelia înv t turii crestine acceptate de ramurile r s ritean si apusean a Bisericii. Deciziile acestor Sinoade au fost luate sub c l uzirea Duhului Sfânt, asa cum le-a promis Iisus Hristos apostolilor Lui. La aceste Sinoade Ecumenice au fost întocmite multe Canoane sau norme care guverneaz administrarea Bisericii. Biserica Romano-Catolic accept ca ecumenice si unele sinoade ulterioare, organizate numai de autorit tile romano-catolice. Aceste sinoade sau concilii, dup cum sunt numite în apus, dintre care ultimul este al doilea Conciliu de la Vatican (1962-1965), nu sunt acceptate de Biserica Ortodox ca având valabilitatea sau autoritatea adev ratelor Sinoade Ecumenice. Astfel, nici una din deciziile acestor concilii romano-catolice nu sunt valabile în Biserica Ortodox . Pentru a întelege mai bine motivele convoc rii lor si deciziile care au fost adoptate, cele sapte Sinoade Ecumenice sunt prezentate în continuare în ordine cronologic . Primul Sinod Ecumenic Primul Sinod Ecumenic a fost convocat de Împ ratul Constantin cel Mare, pe 20 mai 325. Sinodul s-a întrunit la Nicaea, în provincia Bitinia din Asia Mic , fiind deschis oficial chiar de c tre Constantin. Sinodul a adoptat 20 de hot râri, inclusiv Crezul de la Nicaea (prezentat mai jos), Canonul Sfintei Scripturi (Biblia) si a stabilit tinerea Pastilor. Principalul motiv pentru convocarea lui a fost controversa arian . Arius, un preot din Alexandria, sustinea c Iisus Hristos a fost creat de Dumnezeu si c nu este egal cu Tat l, negând astfel divinitatea lui Hristos. Arius argumenta c dac Iisus a fost n scut, atunci a existat o vreme în care El nu a existat; iar dac a El a devenit Dumnezeu, atunci a existat o vreme în care El nu a fost Dumnezeu. Intentia initial a lui Arius era s r spund unei alte erezii, prin care se f cea confuzie între cele trei persoane ale Sfintei Treimi (sabelianism). Arius era un predicator iscusit si a reusit s atrag de partea lui un num r de episcopi. Biserica a intrat în prima si poate cea mai profund divizare a credintei.

al tuturor v zutelor si nev zutelor. cât si pentru laici. m rturisirile de credint erau rostite sub forma unui Crez de c tre candidatii la botez. a fost Pafnutie. Care pentru noi oamenii si pentru a noastr mântuire s-a pogorât din ceruri si s-a f cut om. Si într-unul Domn Iisus Hristos. diaconul Atanasie din Alexandria. Lumin din Lumin . care s-a n scut din Tat l mai înainte de toti vecii. În cele din urm a fost acceptat un alt Crez. s judece viii si mortii. Tat l Atottiitorul. a c rui Împ r tie nu va avea sfârsit.Pân atunci. a p timit si s-a îngropat si a înviat a treia zi. s-a dovedit un ap r tor al Ortodoxiei prin m rturisirea lui de credint si prin redactarea unui Crez care îi poart numele. nu f cut. încât si-a atras prin urmele de pe trup cinstirea din partea celorlalti episcopi. având inclus termenul foarte important "homoousis". cel de-o fiint cu Tat l. Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat. si s-a f cut om. reprezentând arianismul. Sinodul a stabilit si alte chestiuni de important bisericeasc . Fiul lui Dumnezeu unul n scut. însemnând "de aceeasi fiint " (de aceeasi esent ). . atât pentru cler. Pastele cade de prima lun plin . Un anume participant. care prin argumentarea lui a respins obligativitatea celibatului pentru toate treptele de clerici. Un Crez pentru botez. de la Duhul Sfânt si din Maria Fecioara. Acest Crez este cunoscut ca fiind Crezul de la Nicaea si este urm torul: Cred într-unul Dumnezeu. Si s-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tat lui. n scut. dup Scripturi. Astfel s-a adoptat ca ortodox (corect ) afirmatia c Iisus este "de aceeasi fiint " cu Tat l. Si iar si va s vin cu slav . prin care toate s-au f cut. O alt hot râre a acestui Sinod a fost formula calendaristic pentru tinerea Pastelui. Si s-a r stignit pentru noi în timpul lui Pontiu Pilat. îns a fost respins imediat. El suferise atâtea torturi în timpul prigoanei lui Maximilian. un egiptean care era ucenicul Sfântului Antonie. Un alt participant. dup echinoctiul de prim var si dup Pastele evreiesc. a fost prezentat Sinodului de c tre Eusebiu din Nicomedia. reprezentând Crezul de la Ierusalim. iar recomand rile sale s-au bucurat de mare respect. f c torul cerului si al p mântului. privind aspecte de natur moral si teritorial .

mai putin peste cea a Romei. proclamând c Duhul Sfânt este Dumnezeu. care a prezidat Sinodul) si Sf. De aceea acest Sinod mai este numit si Sinodul celor 318 P rinti. Sinodul a stabilit c Episcopul de Constantinopol are întâietate peste toate Bisericile. egal cu Tat l si cu Fiul. la care au participat 150 de episcopi. de aceeasi fiint cu Acestia. În privinta privilegiilor ierarhice. care a gr it prin prooroci. Într-una sfânt . despre Biseric . Aceasta afirm c exist "un Dumnezeu în trei ipostasuri". soborniceasc si apostoleasc Biseric . El s-a încheiat pe 25 iulie 325. Doi dintre episcopii care au avut un rol important în dezvoltarea înv t turii crestine au fost Sf. Amintirea lui este pr znuit în Biserica Ortodox în a saptea duminic dup Pasti. a fost completat cu cinci propozitii care stabileau înv t tura despre Sfântul Duh. iar intentia lui de convocare a Sinodului a fost eradicarea complet a arianismului si condamnarea ereticilor Macedonie si Apolinarie. în 381. formulând înv t tura despre unitatea Sfintei Treimi si despre deplina umanitate a lui Hristos. ci o simpl putere ("dynamos") a lui Dumnezeu. Taine. afirmând deci c Duhul Sfânt îi este inferior Tat lui si Fiului. Grigorie Teologul (sau Grigorie de Nazianz. Aceasta a devenit baza înv t turii crestine. Crezul a fost cunoscut de atunci sub numele de Crezul niceo-constantinopolitan. Sinodul a condamnat aceast înv t tur si a formulat înv t tura despre Sfânta Treime. Astept învierea mortilor si viata veacului ce va s vin . Crezul de la Nicaea. sau Simbolul Credintei. care din Tat l purcede. Teodosie s-a dovedit un ap r tor al credintei ortodoxe. Grigorie de Nyssa. . învierea mortilor si viata veacului viitor: Si [cred] întru Duhul Sfânt. Macedonie înv ta c Sfântul Duh nu este o persoan ("hypostasis"). care împreun cu Tat l si Fiul este închinat si sl vit. Amin. adoptat de primul Sinod Ecumenic. Domnul de viat f c torul. Al doilea Sinod Ecumenic Al doilea Sinod Ecumenic a fost convocat de Împ ratul Teodosie I la Constantinopol.Num rul episcopilor care au participat la Sinod a fost de 318. M rturisesc un Botez spre iertarea p catelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful