TIP ARIT LA S.C. GUTENBERG S.A.

Str. G-ral Berthelot nr. 63, sect. 1 Bucuresti

BULETINUL CONSTRUCTIILOR

,

Vol. 15

1997

1. PRESCRIPTII TEHNICE

"Specificatie tehnica privind cerinte pentru proiectarea si cxecutarea constructiilor in solutie de structllra spa\iala reticliJata planara, indicativ STOl3 - 97, aprobata de MLPAT cu ordinul nr. 2IN

din 13 ianuarie 1997" 3.

"Ghid pentru .P_r_oiect,~~~!! iIE.1?iE~til<?~prin contac~.~le s!~lpjlor din ot~_frl~~n.d parte din stX!o!9Jllracladirilor etajate" - indicativ GPO

.... -----'-_., .. _- .. ---_ .. '_,_.-. - ,.. .. .. ... ,,, '~"'~.. - ... -._. --~".- .. " ~'- '.

16 - 97, aprobat de MLPAT Cll ordinul nr. 63/N din I H martie 1997 95.

2. INDICI V ALORICI

Tabcl sinoptic al indicilor orientativi medii de actualizare a valorii cladirilor ~i constructiilor speciale in perioada I. 0 I. 1990-

31.03. 199H (de la 0 etapa la alta) cumulati la fiecare etapii plansa

Tabel cu indici medii de actualizare a valorii cladirilor si -

constructiilor speciale, ca mijloace fixe, evaluate in preturi valabile

la 01.0 1.1965 plansii

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 2/NI din: 13.01.1997

Avfind in vedere:

- Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 42YJ12.1 9l)6

- In temeiul H.G. nr. 4561l 994 privind organizarea ~i functionarca

Ministerului Lucriirilor Puhlice si Amenajiirii Tcritoriului,

- In conformitate cu Hotararea Parlamcntului nr. 12/1 996 si a Dccrctului nr. 59 III 996.

- Ministrul Lucriirilor Publicc ~i Arnenajiirii Teritoriului emite urrnatorul

ORDIN

Art. I - Se aproba:

"Specificape tehnicii privlnd cerinte pentru proiectarea ~i executarea construepilor in solutie de structurii spapalii reticulata planara", STO 13 - 97;

Art. 2 - Specificatia tehnicii de la art. 1 intrii in vigoare la data publiciirii in Bulctinul Constructiilor.

Art. 3 - Dircctia Programe de Ccrcetare si Reglcmentiiri Tehnice va aducc la indeplinire prevederile prezentului Ordin.

MINlSTRU NICOLAE NOICA

2

SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND

CERINTE PENTRU PROIECTAREA ~I EXECUTIA CONSTRUCTIILOR IN SOLUTIE DE STRUCTURA SPATIALA RETICULATA PLANARA INDICATIV ST013 - 97

ELABORATA. DE LABORATORUL DE CERCETARE SI INCERCA.RI MA TERIALE, ELEMENTE, SUBANSAMBLE SI STRUCTURI DIN METAL SI LEMN

Director general:

Director dcpartament:

Scf laborator:

Responsabil tcma:

Dr. ing. Paul Popescu

Prof. dr. ing. Augustin Popaescu Dr. ing. Magda Dinculescu

Dr. ing. Magda Dinculescu

3

NOTA AUTORILOR:

Prezenta edilie aduce rnodificiiri importante precedentei editii din II)X I, in ucord eLI progresele inregistratc. in special pe plan national, CLI privire la studiereu, cunoaxtereu comportiirii ,i dezvoltarca accxtei cutegorii de constructii.

Autorii specificatiei tehnice asteaptii CLI interes, din partea utilizatorilor, observatii ,i sugestii care vor fi luate in considcrare la redactarea viitoarei editii.

Elaboratori: Dr. ing. Magda Dinculescu, Prof. dr, doc. ing. Mirceu Snare, Colaboratori: Dr. ing. Ion Pepenar (partea I, cap. X ,i partea II, cap. I), •

Dr. ing. Dan Dumitrescu (partea I, lu cap. I) ,i partea II, la cap. 10), Ing. Nicolae Georgescu (partea I. la cap. 7 ,i partea II, la cap. X), Ing. Vasile Rudianov (partea T, cap. II).

4

CUPRINS

I. STRUCTURI SPATIALE RETICULATE PLANARE METALICE 6

I. GENERALITATI 0

2. PARTICULARITATI. DOMENIU DE UTILIZARE , X

3. CONFORMARE GEOMETRICA II

4. MATERIALE 10

5. CALCUL 17

o. ELEMENTE DE PROJECT ARE 20

7. CONFECTION ARE, TRANSPORT, MONTAJ 32

X. PROTECTIA ANTICOROSJV A 30

I). PROTECTIA LA FOC 37

10. INCERCAREA STRUCTURII 3X

11. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP 41

II. STRUCTURI SPATIALE RETICULATE PLANARE

CU ALCATUIRE MIXTA (OTEL-BETON ARMAT) 65

I. GENERALITATI 05

2. PARTICULARITAn DOMENIU DE UTILIZARE 05

3. CONFORMARE GEOMETRICA 00

4. SOLUTII CONSTRUCTIVE 07

5. MATERIALE 70

o. CALCUL 70

7. ELEMENTE DE PROIECTARE 72

X. CONFECTIONARE. TRANSPORT, MONTAJ 73

I). PROTECTIA ANTICOROSIV A 74

10. PROTECTJA LA FOC 75

II. INCERCAREA STRUCTURII 75

12. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP 75

iNCHEIERE 76

L1STA REGLEMENTARILOR LA CARE SE FAC REFERIRI iN TEXT 113

ANEXA: EXEMPLU DE CALCUL PENTRU NOD CURENT DIN FATA

INFERIOARA A UNEI STRUCTURI SPATIALE RETICULATE PLANARE XX

5

SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND CERINTE PENTRU PROIECTAREA SIEXECUTAREACONSTRUqllLOR IN SOLUTIE DE STRUCTUR.'\ SPATIALA RETICULATA PLANARA

INDICATIV STO 13 - 97

. I. STRUCTURI SPATIALE METALICE

1. GENERALITA.TI

1.1. Stru_cturile spatiale sunt sistemc constructive modeme utilizate la acoperirea suprafetclor cu deschideri libere mari pe ambelc

_ •••.•• _.''"._ ••• ••.• _,,~ .• ~v '_._ ••. ,,_ •• ~ •• , • __ .~ .•.• ,.'~ ~"""' __ ", ,., •.... - - _ .• -

directii ~fara rezemari interme(~~1reL ce_.S:.i\Iu.cJ.cri.zeazl.££nstt:.':l.ctiile destinate adapostirii aglomerarilor mari de oameni. Ele sunt rationale

•. ~ __ ._~ , .. ~. ''' .•. _._ ........ ~_~_,. .. ~A·_ •. <·~~_,·. '

din punct de vederc structural, al consumurilor specifice, executiei,

costurilor pentru intrctinere si se preteaza la modernizari / extinderi ale constructiilor in a caror componenta se ana.

1.2. 0 st!uctura spatiala poatcfiQ.c.nJ.1itAca fiind un ansamhlu

_, .."....,.,,_-._ ...... _ ... __ •. ~ __ , ....... ,-- "," _, .. ,.... • •.• ,._ .... _·.,_' . .-k _ ...

tridimens~?~~lI_(~~.~~e.I1~~nts"~~~uctura19 ... ~,<lpahiJ£,,!,ap!ei.~ !ncarcari .~~ pot fi aplicate in orice punct, inclinatc cu orice unghi in raport cu

--~"'-"-"".-".'~"'-'--.- .. , ... ,'.".,-; .. -.~_.,.< ... ,,"-,. .•. ,",_,,- ~-'''''''' .-~,.. .. .. ,_.'-'

su.prC;lfaJa~_~r~cturii acti.?nand iI1_2!l~s~.g~~\ie.

Structurile spatiale pot fi realizate din clemente uzinate sim-

----.-~-.--~-.-- .. -- .. " -

R!s adesea de forma si dimcnsiuni obisnuite, care sunt prod use in

unitati de confectii mctalicc asamblatc usor si rapid pe santier.

1.3. _S~r.uct~~i!_e~ __ ~~~i~!e~!s_t!latul1m~Le sunt sistcmc. de bare drepte avand extrernitatilc (nocluri) situate in doua sau mai multe

,.-",~""'-'-.'.-'" ••.• "-'-"~~ , •. ~ _ ,," OK .,," ,-. -'_".,-,_ _' ".-~.,."'" , -,',

plane paralele_~~r~c.'?_l1~~~~ie fC~~.!5.._~~~_u~~u.!:L~.:

Elaborata de:

INSTlTVTVL NATIONAL DE CERCETARE·DEZVOL TARE IN CONSTRVCTII ~I ECONOMIA CONSTRVCTIlLOR INCERC

Aprobata de:

MINISTRlJL LVCRARILOR PVBLlCE ~I AMENAJARII TERITORIVLVI - MLPAT

ell ord. 2IN/

6

1.4~ Prezcnta specificatie tchnica pentru proiectare si executie

_·'m''''_''''''~'_''"~.,"''''' __ '''''_.'''''~ ,~.~" •• , ... _.'. ,._, ........ ,,,"' ...... ,,' ..... "~ ....... ,'" .• ,.~;.,'._.' ..• ,,_ •. "" .. , .".""'., ..... ~._,.~_-w. __ ._ .....

se refera nurnai la structurile spatialc reticulate planare in c1uhlu strat

pentru acoperis, care au ce.mai largaaplicahili!~te. In text, pentru sim-

plific;re ~~i~-~~~t --~~~it~JrifUc1UiTsp~«ii€-idTcuWe planarel

La accste structuri nodurile dintr-o fata sunt unite cu nodurile

. - __ .,.-- .. ------'------_._--

_d~Il __ ~~~~~0. fat~ pril1_~~~e.:~,i_~~().11_~_~e.·.

1.5. Structurile spatiale reticulate planare au 0 conformare,

rcgulata caracterizata prin repetarca de un numar mare de ori a unui element constituent (modul): bara, subansamblu plan sau spatial, (de obicei piramidal).

Dimensiunile modulului sunt dictate de mai multi Iactori: deschidere, incarcari, sistemul de invelitoare, tipul de nod, aspectul arhitectural, posibilitatile de transport, tehnologii de executie,

In fig. 1 sunt prezentatc cxemple de acoperisuri realizate in

solutie de structuri spatiale reticulate planare:

• fig. l a, l b - in tara

• fig. lc ... If - in strain at ate

1.6. Modul de dispunere a barelor si conditiile de rezcmare trchuie sa fie astfel incat sa asigure incleformabilitatea geometric a a structurii.

Carelajul fiecarei fete poate fi c1efonnabil sau indeforrnabil.

Indeformahilitatca geornetrica a intrcgii structuri este asigurata de diagonale si de conditiile de contur.

1.7. Barele structuriisunts~puse, in principal, la eforturi a~~ ale, influenta mom~;tclorln~ovoietoMesi detorsluncTiTiidnesemni-

..... ~ ._ _ ""_ ,,~_.~ •.•.. , ~.,._, ~ .. _ "'_, _, ~. ,._ _ .• ' . ~ _,., .. ~ .. ", .. '~"'''''''_'''_'W_'''''~'_'~_''''',~_. .~,._~ .. ,"'_'

~'icativa chiar in cazul sistemelor imbiIl~t<?_E~~~'.

1.8. Prezcnta specificatie tehnica cuprinde cerinte si prevederi speciale care tin seama de particularitatile structurilor spatiale reticulate planare.

7

2. PARTICULARITATI. DOMENIU DE UTILIZARE

2.1. Structura spatiala reticulata planara este un sistem constructiv la care nu exista descarcari succesive de pe 0 directie pe alta si nu mai exista elemente principale ~i elemente secundare.

2.2. Structura spatiala reticulata planara imbina efectul de .grinda cu zabrele cu cele de dala.

2.3. ~~!e elemel}t~!.ec;()_rop.Qn~nte ale structurii particip_~_~ preluarea ~i tra!1$_tpjJ~!~~.XI.!~.~n;Ari19r~xJ~rioare, ceea ce conduce la uniformizarea dimensiunilor aces tor elemente.

---- .... --- .... --~~ .. - -., ... __ -_.

2.4. Particularitatile de la pet. 2.1.. .2.3 confera sistemului

urmatoarele avantaje:

- posibilitatea acoperirii pe suprafete mari fara reazeme intermediare.

- posibilitatea extinderii in spatii limitate a unor cladiri existente (datorita pasului mic al structurii, 0 solutie reticulata se recomanda de la sine).

- deosebita libertate la proiectare (in privinta fonnei in plan, a pasului structurii, configuratiei geometrice, rezemarii etc.

- greutate proprie redusa in comparatie cu structurile din beton annat si precomprimat, conducand la reducerea greutatii restului constructiei.

- rezerve de siguranta in cazul unor defectiuni locale.

- rigiditate mare Ia montaj si in stadiul final (de serviciu)

- industrializarea confectionarii si montajului.

- usurinta la manipulare si transport datorita greutatii reduse a

elementelor uzinate.

- mare diversitate a solutiilor de montaj.

- montare rapid a cu mijloace si scule obisnuite.

8

- posibilitatea suspendarii unor sarcini izolate practic in orice punct al suprafetei acoperisului.

- posibilitatea preluarii incarcarilor nesimetrice (neuniforme) datorate depunerilor de zapada, precum si a incarcarilor concentrate mari sau nesimetrice.

- spatiu tehnic liber permitand amplasarea unor unitati de

instalatii,

- rezemarea simpla a invelitorii in diferite variante.

- posibilitatea suspendarii unui plafon.

- posibilitatea ilurninarii naturale prin cupolete izolate (de

dimensiunea ochiurilor) sau prin luminatoare.

2.5. Spatiile acoperite cu structuri de rezistcnta proiectate in solutie de structuri spatiale reticulate planare au destinatii variate atat in domeniul social cultural cfH si industrial:

- sali de sport, sali de educatie fizica pentru unitatile de inva(amant, patinoare, bazine de innot etc.

- sali polivalente, sali de spectacole, cinematografe, sali de

expozitie, pavilioane economice (fixe sau itinerante) etc. - amfiteatre, sali de receptie etc.

- garajc, depouri, hangare.

- ateliere de productie, hale pentru incercari.

- hale industriale.

2.6. Struc!!:'_rile spatiale reliculatep'!§l:Il.~~e .. l?0t fi_.~~~.ri~~!!e asemenea, la cladirile multietajate, pentru acoperisuri, plansee, pereti

~~ __ ~ ...... __ ~ •. ,_. __ ~,~ ••• ~.~,_,,, ... ~. w ,"'.. .,' '."'"."" •.•• ,. ,,', ••.•. -...:-., ... ,._ • ..M

de inchidere verticali sau usor inclinati.

2.7. Structurile spatiale reticulate planare pentru acoperis , f(pr_e~i?!a __ ?_~C?}uti~.£()mpe.titi~~i_,_ }fl_E~_Q!!_ cu (lJte soMii, pentru_ deschideri ;::: 24 m. Domeniullor optim este cel al deschiderilor libe!e_ variind intre 30 si 65 m.

9

Practica arata ca la dcschideri m_'!LIl1'lLi.Q~ 69_- 65 m sage~!~ devine factor determinant, astfel ca limita economics pentru struc-

..----~-------.--.-.- ... ---'-------- .. - ..... -.---- .. -~' .• ~.-.-'.-' .. " .. '-----,~ .. ~.

!_,=,!:i}~ .. ~p~~!iale_J_Y!i<:JJJllt_~J2.!£lpare in d~~lu _:>~r,~t se situeaza in jurul a

60 - 65 111.

Pentru dcschideri libe~(?_!!?:.~~lli.lrL~!£.§_Q- 95 m sunt indi~~lte struc~.~~i_~l~~l~~~~_!s.!~_~l~l~e P~~D'~~9_in t!:i£Ll!.~trat(s.tructuri de tip placa rigTtia, dar usoara) avand In alciituire trei fete: supcrioara, media!!flsiinlenoara lEg. If si ..2.Q2. Dupa caz:structur-Iic in trlplu ~'tr~t (dispus; in zonclc marginalc) pot fi asociate eu structuri in dublu strat (dispuse in zona ccntrala).

Structurile in triplu strat nu Iac obiectul prezentei specificatii tehnice.

2.8. Forma in plan a strueturilor spatiale reticulate planare ' cstc - obisnuit - drcptunghiulara, recomandabil ~_a.!...JIl~l,~.aer()pia~~ ~? patrat. Pot Ii adoptate si alte forme in plan (cum sunt: trapczoidala,

ronibica, hcxagonala, circulara ctc.), cu rezolvarea corcspunzatoare a

rczcmarilor.

Informativ, in fig. 2 sunt prezentatc forme in plan") mai putin uzuale pentru structuri spatialc reticulate planarc.

2.9. Acopcrisurilc in solutio de structuri spatiale reticulate planare pot avca dcnivelari pe parcursul lor ca, de exemplu, in fig. 3. 2.10. Structurile spatiale r~ti~~lat.~...E!':lE~re.~l!E!_<!P!i~<_l~ile, (!~

E~gula, tra,m<;219!,_" _~,!,!g'I.'!~l,r£LI!lc"'f,l,,l,_b,_~:~e~j~,,~,-8,,~a,:'L?,'l!P~riO,{lra ,s_a luc!:B£la ~..Q!l1P.Iesi~D,e..' i(~L12~lf~lc_<.\iIl..Ja· . ._ ..... , 'v la intindcre.

2.11. Structurile spatiale reticulate planare pot Ii, insii, continue..J2,C..QPua sau mai multe dcschideri, continuitatea flindfCarlz~lta pc

_(2_S!i~~~1ic ::-;iii- .dQ!la -~fiILCr~·U;'£i~~ii~~l.~~i.eJ~~~l, s!e exem I?L~,~_i~-i1g~4.·

Reazen~gk int~rmediare pot firigide (pereti..i!!!s:r])1e(iiari) sau ,~Iastice

(grin;i"cu zabrac in inaItilnc~l ~t~uctuni).-- . ", -.-

-_ - -~~~-------.--- ... --- ... ---~ .... ~.~~- .. ,~ .. ---

'") Fata mcdiarui cste situat:l Ia rnijlocul inaltirnii structurii. "'*) Structuri spatialc aplicate in striiiniitatc

10

2.12. Inclinarea acoperisului in solutie de structura spatiala rcticulata poate fi realizata cu una sau doua pante .

in vederea asigurarii efect~lui de saiba, Ranta recomandabila este de maxim 3%.

Inclinarea acopcrisului cu 0 singura panta po ate fi realizata prin mont area direct inclinata a structurii, pe grinzi a caror rata superioara asigura inclinarea dorita.

Inclinarea_ acop~risului cu doua pante poate fi realizata fie prin montarea inclinata a celor doi versanti ai structurii (a carei confonnare geometrica si rezolvari constructive vor fi alese corespunzator), fie - in cazul pantclor I1li~i_:..p.riu,m.Q.Iltare~_()rilQDtala.a.s1ruCJurij si cr~ de~~up~:._a~~_t~~!.~_~l!.~i . .§£h~letn!ej~~js J2entru sust.im:r~a invelitorii (de regula alcatuit din popi si pane).

____ _ "_. ... "'_._~_ .. _~,~.,.._~ __ ~~.,_.~_~.~._·' .. r .. _

3. CONFORMARE GEOMETRIC:\.

3.1. Structurilc spatialc reticulate planarc reprezinta 0 dez-

voltare a gructurilor reticulate planare intr-un .. ?ing_l;l.L§t!!,~lief£§le.fl gill

~'-'--'-'''.''-'-~-.~-''"'-~-.'''.----",-.--"- •.. ",,,...... ••.... ~- --""

urma liIlli!ate la .. ~~~chideri de maximum 10 m si supuse, in principal,

-'Y -~-- .•.•. ,. .. ,_ ., - -_- ., ... "', •.•. ,., •.. -"--,.."~ .• ~.< •• ~,, .• ~-,'"-~.".-.-q-."._"'_" .. , .. , __ ,.,., .. "-'"~.,,.., ... "'~'., ... ' .. _ , ... ".

actiunii momentc1or incovoictoarc).

3.2. Structurile spatiale reticulate planare sunt caracterizate

- figura geometrica ce subimpartc planul fiecarci fete (forma ochi urilor);

- pozitia rclativa a barelor din cele doua fete in raport cu con-

turul;

- alcatui a relativa a cclor doua fete. Laf'~.II-a.geometrica se va avea in vederc ca structura

propusa S~!!Ufi~'u~-'sis-t~-;l;crTilc ,( C.~~?- nil-a~~i:~~t;i~ta-'[~~e~~~~l~~~;:

11

hilitale ge(?~~~.!!i01).

3.3. Fetclc superioara si inferioara pot ave a ochiuri triunghiularc. patrate, rombice ~i hexagonale, caractcrizate prin lungimi de bare identicc in ficcare fata.

Tipurile de structuri la care ochiurile eomp~~r~~_c_l2.!:ilil~~llJllili multe) lungimi de bare distincte nu fac obiectul prezentei speeificatii

._-'. -- __

tehnice.

3.4. _!3-igiclitatea globala a unei structuri spatiale reticulate planare cste functic d<;_~onformarea ei . gcometrica (forma, .. respeetiv, inclcf()rn1abilitalQil...Qfhiurili;l~--·-· ""'---" ..... - -.- . -'-'--_

Structurile cu o.ehiuri triunghiulare sunt mai rig ide decat cele eu ochiuri J2.atrate, care, la ra~dul lor, s~i"~ai rigIde -(ledit cele ~;

--.------.~ -~-- .. ,~-- ........ ,''''- ..•. --.~ .. ,-"'.,- .. ,'.... , ..• ,.--..> .• ~~ . .,;...-~'" ~"-' ......

ochiuri hcxauonale.

, .,--,,~ .. --.-- .. - .... _..__.,_..~----- .... -.-

3.5. Dupa forma ochiurilor din cclc doua fete si a modului de

dispuncrc a diagonalclor, este posibila 0 mare varietate de structuri spatialc reticulate planare. Solutiile cdc mai simple sunt si cele mai atractive; ele au drept consecinta 0 serie de avantajc de ordin constructiv, cum ar fi: posibilitati de tipizare/uzinare/confectionare de subansambluri, montaj rapid, mare clasticitate In amplasarea luminatoarelor/trecerea tcvilor ~i conductclor etc.

).6. La alegerea tipului de structura spatiala reticulata plaI1<l._r1 (forma ochiurilor), va fi avuta in vede~(; ~i for~~c;~turului. In ve-

-------.--~----,,-- .. ---- .. - .. -- _. __ ..

derca asigurarii unor conditii normaic de rezcmare va fi evitata mo-

dificarca conformarii regulate prin indesirca nodurilor si adaugarea de bare.

3.7. PrincipaIclc tipuri de structuri spatialc reticulate planare

sunt urm{ltoarel£_:

3.7.1. Struetura spatiala planar triunghiular~{_!l&._:"i). BarcJe

.___ ., ... ",-.-.-~-.- .. -.- . - ~

.<cUD- Jic.~_arc;J~IJAL<:Jrl11eaza triunghiuri cchilaterale. Cele doua fete sunt

-.--~--~ -'-------.-~.~ .. -~--., .. -,. ~ _'- ... _._

12

translate oblic, astfel incat In proicctic apar hexagoane regulate stelate.

Din fiecare nod pleaca trei diagonale la nodurile vee inc din fata cealalta.

3.7.2. Struetura spatial a planar patrata - CLl cea mai larga apli-

_.--,._-------------.-_ .. _

caresi (lplj_c.a~.ilita~e. Ccle mai uzuale tipuri de structuri planar patrate

sunt:

/3.7.2.1. truetura s atiala lanar atrata sim la (fig. 0) Ia care ccle doua ete - identice - sunt subimpartite in patrate avand laturile I paralele, atfit intre ele cat si eu eonturul dreptunghiular al structurii. fu.. privint.~.<lj~~~!'.ii_~l~!i\'_~j!_~glor doua earelaje plaqe, noduri!£l.IBe,i 1'el£ eorespund pe verticala eu eentrele patratclor eeleilalte fete,

Nodurile celor doua fete sunt legate prin diagonale, dispuscl!1

---.- .. -.-- .. -.--.---- .. ----~"'-~'-.'" .---- - .

plane vertieale orientate la 45:fata de bart?!9 orizontale.

La fieeare nod se lntalnesc cate 8 bare (4 bare dintr-q_f.<lELlii 4 diil_g_O~

~astrand integral conformarca geometrica a structurii spatiale reticulate planar patrate simple, insa modificand oricntarea barelor fata de contur, ~i anume rotire cu 45°, se obtine structura spatiala planar patrata oblica (fig. 7).

k~ Structura spatiala planar patrata diagonala (fig. 8), la care ee~ fete sunt subimpartite diferit In patrate; barele din fata superioara sunt orientate la 45° fata de barele din fata inferioara. In acest fel, nodurile superioarc corespund - pe verticala mijloacelor barelor din fata inferioara, iar nodurile infcrioare corespund centrelor patratelor superioare. Daca pasul Ietei superioare este 1/12. Nodurile din cele doua fete sunt legate prin diagonalc, dispuse In plane vcrtieale orientate la 45° rata de barclc orizontale ale Ietci supcrioarc .

La un nod superior se intalnesc cate 6 bare (4 bare supcrioare

13

si 2 diagonalc).

In mod obligatoriu nodurile de eontur vor fi fixate contra deplasarilor in lungul laturilor sau vor fi prevazutc bare de contur pentru asigurarea strictei indeformabilitati a structurii.

3.7.2.4. Pastrand integral confonnarea geometric a a structurii spatiale planar patrate diagonale, insa modificand orientarea fata de contur 1;>i anume rotire cu 45°, se obtine structura spatiala planar patrata diagonala inferior (fig.9).

3.7.2.5. Prin eliminarea unor bare din structurile de baza c1escrise la pet. 3.7.2.1 .,. 3.7.2.4, cu 0 anumita ritmicitate, astfel incflt sa se pastrezc caracterul de regularitate al structurii, se pot obtine noi tipuri de structuri cu 0 densitate de bare mai mica; ele sunt denumite structuri spatiale reticulate planare sistem economic.

Spre exemplu, prin eliminarea unor diagonalc'si, alternativ, a unor bare din rata infcrioara a moclclului structurii spatial planar patratc simple se poate obtine sistemul economic clin fig.' 11.

La alcatuirca unor sisteme economice va fi avuta in vederc pastrarea indeformabilitatii geometrice a structurii.

3.7.2.6. Pot fi incadrate in categoria structurilor spatiale reti-culate planare retelclc formate din grinzi cu zabrelc plane dispuse dupa doua directii (fig. 10), contravantuite In plan orizontal astfcl incat sa fonneze un sistem geometric indefonnabil.

3.7.3. Structura spatiala planar hcxagonala (fig. 12), la care barele din fiecare tata formcazajiexagoanc regulate convexe; cele doua fete corespund printr-o translatic oblica. Legatura intre cele doua fete ale structurii este rcalizata prin diagonale si montanti

3.8. Sunt admisc si alte tipuri de structuri (cu conformare gcomctrica difcrita), in masura in care acestea sunt justificatc din punct de vederc al comportarii staticc, al tehnologiei de confcctionare si exccutie, precum si din punct de vedere economic.

3.9. Din punet de vedere al rezemarii sc clisting:

14

- structl.lEi_~':!_E~?~~I_1_1a~l.~. I1S)~!1JE!_~_t?J~Lt?i.~"1JP~~io~;

- structuri cu rezemare in noduri ale Ietei inferioare;

=structuri cu rezemare mixta (alat in noduri ale fetei superioare,

caqi<!!~_f~t~i iIl[CTipjU:~. .

3.10. Elementele gcometrice de proicciarc ale structurilor spatiale

reticulate planarc sunt:

- pasul structurii;

- numarul de intervale;

- maltimea structurii, rcspectiv unghiul diagonalci cu planclc

fctelor.

3.11. Pasul structurii este distanta "I" masurata intrc nocluri teo-

reti~~iv~:.E~I.~l ~~~9·iilll!rlllly.s:Q~W~:----·-·-- ._- -~-.-------- .. ---

Marimea pasului este dict<.t.!a de cO~lillc._.de modulare, natura invelitorii, optimizarea consumului de metal in bare si noduri.

--- ...•.. ..... .,' ~~~"- ,... ", .•. ~., .... q'+"=M""""" _"...,. 1 -____:__--,..,.,.,~.-,.-

Pasul optlm recomandat estc cuprms mtre 1,5 ... 3,v In.

3.12. Num{trul par sau impar de pa~! .. ps>~:t~.ii_ll.I1Jactor important In rczolvarca unor problcme de tehnologie, de scurgerea apelor (acoperis intr-o singura panta sau in doua pante) etc.

3.13. Inaltimea structurii~_~t~h" m!~y'rata 1ntre planelc celorcl()uaj'ctc.Ea .. :tc recomanda a fi aleasa intrc 1/15 ... 1/20 din

_._, ~ ., " •. _ •• , '~ .••• _." •• ~ ...• ". __ .~ •. "., __ .~~ .• __ ~._~ ~, __ H ..

~l nlini!11aln_pJ.~.lfl:_

3.14. Unghiu.l.Lg£~im, al diagonalelor cu plancle Ietclor cste .~uprins mtre 45° ... 60°, c.~~a c~-p~iTIifteoalatiirre'ratlonaHra'nodul~r~corelarc judicioasa intre inaltime, pasul retelei si lungimea dia-gonalci ((), precum si limitarea s~getilor verticale ale structurii la va-lori clp~iiiscintrc l{3QQ.§.i 1/490 din.deschiderea nW:Iin:l~in plan. --... . ...... -

3.15. La structurilc spatialc planar patrate, intrc h, I, Id si yexisla

urrnatoarele rclatii

a) pentru structurilc spatiale planar patrate simple:

tg y = h -1"2/1; t, = l/Vcos y= h/sin y (1)

b) pentru structurilc spatialc planar patrate c1iagonalc:

15

tg Y= 2h//; III = l/Zcos Y= h/sin y

(2)

4. MATERIALE

4.1. Prezenta specificatie tehnica se refera numai la structurile spatialc reticulate planare realizate din otcluri pentru constructii metalice.

4.2. Marcile de oteluri si sortimentelc de produse din otel folosite pentru barelc si nod uri le structurii precum si pentru irnbinari sunt cele standardizate pentru constructii metalice ( ST AS 500/1-89, ST AS 500/2-80, ST AS 500/3-80, ST AS 404/1-87, STAS 530/1-87, STAS 6086-80, STAS 7657 - 90, STAS 7941-90, STAS 8726-90.

4.3. Barcle structurii se realizeaza din tevi sau profile laminate 1a cald, tevi trase la rece sau profile cu pereti subtiri formate la rece.

Alegerea otclului, a marcii si a clasei de calitate, precum si a sortimentelor de produse din otel, vor fi facute de catre proiectant in functie de importanta constructiei, de concepti a constructiva, incarcari, conditii de servieiu etc.

4.4. Materialcle puse in opera vor fi de calitatea si dimensiunile prevazute in proiect. Pentru materialele puse in opera, furnizorul va prezenta certificate de calitate. In cazul in care aces tea lipsesc sau nu contin toate datele cerute prin conditiile din proiect, vor fi facute verificarilc necesare la uzina / laboratoare de specialitate, care vor elibera buletincle corcspunzatoare.

Utilizarea materialelor noi este conditionata de obtinerea agrementclor tehnice, conform reglementarilor in vigoare.

16

5. CALCUL

5.1. Probleme generale

5.1.1. Prevederile de calcul din prezenta specificatie tehnica se refera la structurile spatiale reticulate planare pentru acoperis (care sunt eel mai larg aplicate)

In cazul utilizarii structurilor spatiale reticulate planare ca plansee sau pereti de inchidere vertic ali sau inclinati, vor fi avute in vcdere particularitatile acestor tipuri de clemente de constructie (din punct de vedere al preluarii incarcarilor, solutiei de rezemare etc).

In cazul folosirii structurilor spatiale planare la plansee, vor lrebui luate mas uri speciale pentru asigurarea disiparii energiei. Disiparea se va face prin riglcle cadrelor care vor asigura 0 comportare postelastica corespunzatoare.

5.1.2. Structurile spatiale reticulate planare sunt caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate datorita conceptiei lor spatiale (structuri multiplu static nedeterminate), numarului mare de parametri care le definesc precum si necesitatii corclarii proiectarii cu tehnologia confectionarii si a montajului.

5.1.3. In cazul estimarii unor posibile tasari diferentiatc ale structurii de sustinere, vor fi efectuate verificari corespunzatoare ale structurii spatiale reticulate planare.

5.1.4. 0 structura spatiala reticulata planara trebuie sa fie calculata si dimensionata astfel incat sa fie satisfacute toate conditiile de rczistenta si stabilitate at at pe durata de utilizare serviciu cat si in stadiile de montaj. De regula, schema de incarcare cea mai defavorahila sc rcalizeaza in stadiul final (de serviciu) cand pot aparea combinatiile de incarcari ccle mai defavorabile.

17

5.2 Parametrii de calcul

5.2.1. Principalii parametri care intervin la detenninarea starii de eforturi si de deformatii in structurile spatiale reticulate planare sunt:

- Inaltimea structurii "h";

- numarul de ochiuri m x n ale structurii din suprafata de reze-

marc (m,n reprczinta numarul ochiurilor in lungul fiecarei deschideri, in planul fctei rezemate a structurii);

- rezemarea in nodurile fetei superioare, respectiv inferioare;

- rnodificarea conditiilor de rezemare;

- marimca incarcarilor nodale P; Pi aplicate pe cele doua fete

(P, este incarcarea la fata superioara, iar Pi este incarcarea la fata inferioara;

- raportul laturilor alb = min (in care a = m x 1, b = n x 1 rcprczinta laturile conturului dreptunghiular acoperit de structura reticulata planara).

5.2.2. Influenta inaltimii "b" a structurii

5.2.2.1. Cu foarte mici aproximatii (de cca. 2% datorate influentei dcforrnatiilor din lunecare), eforturile in barele din cele doua fete ale unei structuri spatiale reticulate planare variaza invers proportional cu inaltimca "b" a structurii, iar sagetile invers proportional cu "h]',

Eforturilc in diagonalc sunt invers proportionale cu sin y. 5.2.2.2. Intr-c structura data, avand 0 incarcare data, starea de eforturi si dcforrnatii poatc fi cxprimata prin relatiile:

S = C/h; T= C;/h; D = C,/Si11 y; [= C/ll

18

(3)

in care S, T, D, I sunt respectiv, eforturi in talpi, eforturi in diagonale, sageti, si C/, C2, C1, C4 reprezinta anumite constante dimensionale care depind de incarcarile in nodurile structurii spatiale, iar - in cazul sagetilor - si de rigiditatile axialc ale barelor.

Pentru doua structuri cu aceeasi geometrie a fetelor si aceeasi incarcarc, avand insa inaltimi diferite h, si h2' eforturile si sagetile in cele doua structuri se afla in raporturile:

S2 = Slh/h~; T2 =T/h/h~;

D2 = D/sin y/sin y~; 12 = flh/!h22)

(4)

Astfel, daca starea de cforturi si deformatii in una din structuri este cunoscuta, atunci starea de eforturi si deformatii in cealalta structura poate fi dedusa prin relatiile (4).

5.2.3. Influenta numarului de ochiuri "tn x 11".

5.2.3.1. Consumul de otcl creste odata cu cresterea numarului de ochiuri, atunci cfind barele din fete si diagonalc au, respectiv, sectiuni constante pc toata suprafata structurii.

5.2.3.2. In cazul cand sunt facute diferentieri, pe zone (campuri de efort), ale sectiunilor barelor, consumul de otel se reduce sensibil, structura devenind, insa, mai elastica.

,

Se precizeaza ca adoptarea unui numar exagerat de mare de

zone pentru diferentieri ale sectiunilor barelor, chiar daca ar conduce la 0 scadere considerabila a consumului de otcl, creeaza dificultati mari la confectionare si montaj. De aceea, se recomanda limitarea la trci zone distinctc pentru fiecarc fat a ~i diagonale.

5.2.4. Influenta conditiilor de rczcmare

19

5.2.4.1. 0 problema speciala 0 constituie faza de montaj a unei structuri spatiale reticulate planare, cand conditiile de rezemare sunt diferite de acelea finale din stadiul de serviciu.

In cazul structurilor spatiale reticulate planare la care, datorita solutiilor adoptate la uzinare (bare si noduri, subansambluri etc), sunt posibile mai multe tehnologii de montaj, trebuie examinat cu atentie daca nu cumva conditiile de rezemare la montaj pot conduce la situatii in care, local, structura cste subdimensionata.

Spre exemplu, in cazul folosirii metodei prin ripare, in stadii de montaj, structura - de dimensiuni mai reduse - este rezemata doar pe trei laturi, cea de a patra fiind libcra.

Modul de lucru static se modifica substantial si, desi, incarcarile sunt mai rcdusc decat in stadiul de serviciu, este posibil ca unele bare sa fie mai incarcate in stadiile de montaj, dccat in stadiul final.

5.2.4.2. In barcle de contur, care au 0 contributie importanta in asigurarea indeformabilitatii geometrice a intregii structuri, la montaj se dezvolta eforturi mario De aceea, barcle de contur trebuie sa fie verificate si pentru situatia de montaj.

5.2.4.3. La montaj sagetile pot depasi valorilc admise in stadiul final (de serviciu),

Proiectantul structurii spatiale are obligatia sa mentioneze aceste valori mai mari ale sagetilor pe planurile de montaj, in scopul avertizarii proiectantului structurii de sustinere si a executantului.

5.2.4.4. In concluzie, date fiind observatiile de la pet. 5.2.4.1...5.2.4.3., printre ipotezelc de dimensionare ale unei structuri spatiale reticulate planarc trebuie sa fie luate in considerare si difcritcle scheme de montaj si incarcarile aferente (vezi pet. 5.3.4.).

5.2.5. Influenta raportului laturilor "alb" = "m/n"

5.2.5.1. In cazul structurilor cu contur dreptunghiular, starea de

20

eforturi in barele fetelor structurii este influentata de raportullaturilor.

Se recomanda ca forma in plan a conturului sa fie cat mai apropiata de patrat.

Pe masura cresterii raportului Iaturilor, avantajele structurilor spatiale reticulate planare (vezi pet. 2.1 ... 2.3.) incep sa se diminueze. Cand rap ortu I alb > 2, comportarea structurii spatiale reticulate planare tinde catre cea a unei placi plane incovoiate pe 0 dircctie.

5.2.6. Influenta modificarii sectiunilor barclor.

5.2.6.1. Modificarea sectiunilor barclor intr-o fata a structurii (impusa de derularea etapelor de calcul) nu modifies sensibil starca de cforturi sectionale din cealalta fata.

De asemenea, nici introducerea unor bare suplimentare intr-o fata a structurii (impusa de derularea etapclor de calcul) nu modi fica scnsibil starea de eforturi section ale din cealalta fata.

5.2.6.2. Modificarea sectiunilor diagonalelor nu influenteaza, practic, starea de eforturi din barele Ietclor si din diagonale (diagonalele avand un rol secundar in preluarea incarcarilor).

5.3. Incarcari

5.3.1. Structurile spatiale reticulate planare sc calculeaza prin metoda starilor limita, cu respectarea principiilor fundamcntale de calcul al constructiilor din otel conform ST AS 10103-76, a prescriptiilor de calcul si indicatiilor constructive pentru proiectare conform grupului de standarde STAS 10108 (0,1,2).

5.3.2. Calculul la diferitele stari limita se face Iuind in considerare combinatiile defavorabile, practic posibile, ale incarcarilor.

Clasificarea si grup~rea incarcarilor se face in conformitate cu prevederilc STAS 101Ol/0A-77.

21

5.3.2.1. Incarcarile permanente care se iau in considerare sunt: - greutate subansamblu invelitoare (de exemplu: panouri tabla cutata, hidro + termoizolatie + ~aiba suport + protectii hidro si anticorosiva);

- greutate luminatoare, cupolete (dupa caz);

- greutate proprie structura spatiala reticulata planara;

- greutate proprie pane (dupa caz);

- greutate protectie la foe (dupa caz).

5.3.2.2. Incarcarile temporare care se iau in considerare sunt: - incarcari cvasipermanente:

• spatiu tehnic;

• greutatea depunerilor de praf industrial, dupa caz (daca depunerea nu este exclusa datorita unor masuri corespunzatoare);

• tasarile ~i deplasarile neuniforme ale fundatiilor cand aces tea nu sunt datorate unor schimbari radicale a structurii terenului de fundare;

• variatiile de temperatura tehnologica (dupa caz); - incarcari variabile:

• incarcari date de zapada (cu considerarea eventualelor aglomerari datorite, dupa caz, luminatoarclor, frontoanelor, aticurilor perimetralc, denivelarilor acoperisurilor realizate in trepte, prezentei cladirilor vecine cu inaltimi mai mari etc.) ale carer intensitati de calcul vor fi evaluate conform ST AS 101 0 1/21 - 92.

• incarcari date de vant, ale carer intcnsitati de calcul vor fi evaluate conform STAS 10101/20 - 90;

• incarcari aparute in timpulmontajului inclusiv cele datorate conditiilor provizorii de rezemare ale structurii (care ii modifica schema statica prcvazuta pentru durata de serviciu);

22

• variatii de temperatura exterioara (climatica), ce vor fi luate in considerare atunci cand structura reticulata estc in asa fel rczernata pc grinzi sau stalpi incat nu este po sibil a deplasarea libera a nodurilor de reazem.

5.3.2.3. Incarcarile exceptionale care se iau in considerare sunt: - incarcari seismice, ale carer intcnsitati vor fi evaluate con-

form normativului P 100 - 92;

- incarcari date de zapada pentru cazurile in care cz > 2. 5.3.3. Aspecte particulare.

Elementele de inchidere transmit, in mod uzual, incarcari orizontale structurii spatiale reticulate planare. In cazul in care se doreste luarea in considerare a conlucrarii dintre elementele de inchidcre si structura spatiala reticulata planara, va fi efectuat un calcul spatial al intregului ansamblu structural (stalpi, grinzi de contur, elemente de inchidere si structura spatiala).

La calculul deplasarilor laterale a structurii de sustincrc sc va putea ad mite ca structura spatiala reticulata planara cstc 0 saiba rigida in planul ei.

5.4. Conditii de rezemare

5.4.1. Rezernarea unei structuri spatia le reticulate planare se face - in mod obisnuit - perimetral, in nodurile situate pe contur (la Iata superioara sau inferioara) sau punctual, in puncte izolate situate in interiorul retelei, conform pct. 5.4.3.

5.4.2. Rezemarea pe contur sc face fie pe grinzi (de centura sau cu zabrele in inaltimca structurii), fie direct pe stalpi si poate fi in toate nodurile sau numai intr-un anumit numar de nod uri (dispuse eu regularitate).

23

Cand conditiile arhitectonice nu impun rezemari localizate, rezemarea cea mai rationala cste aceea in toate nodurile de contur, in scopul uniformizarii reactiunilor. Anumite conditii arhitectonice pot impune rezemarca pe contur in nod uri alternate, cu 0 dispunere regulata.

5.4.3. Se recomanda ca, atunci cand este necesara 0 rezernare interioara (direct pe stalpi), aceasta sa fie de tip arborescent si realizata la fata inferioara.

Rezemarea arborescenta poate fi impusa de proiectul de arhitectura (Iatade pentru sali de expozitii, hangare, etc.) cu deschideri libere mario Prin rezemarea arborescenta, incarcarile se repartizeaza la un numar mai mare de bare care se intalnesc pe stalp.

5.4.4. Din punct de vedere constructiv, rezemarea va fi astfel conceputa incftt sa poata permite mici deplasari dupa una, doua sau trei directii (orizontal, in lungul si/sau transversal conturului structurii spatiale, precum si vertical).

5.4.5. In cazul fundarii constructiei pe terenuri cu posibilc tasari diferentiatc (deplasari impuse) vor fi adoptate solutii constructive pentru rezemare, care sa nu conduca la introducerea unor eforturi suplimentare necontrolate.

Numarul nodurilor cu deplasare libera pc verticala nu va depasi 0 treime din numarul total al nodurilor de rezemare.

5.5. Calculul static

5.5.1. Pentru caIeul sunt admise, in mod uzual, urmatoarcle

ipoteze:

- barele sunt perfect centrate in nod uri teoretice;

- incarcarile sunt concentrate si sunt aplicate numai in noduri;

24

- deformatiile transversale (sagetile) sunt mici in comparatie cu deschiderile, astfel incat echilibrul poate fi exprimat pe starea nedeformata a structurii.

Se poate admite, de asemcnca, ipoteza simplificatoare ca nod uri le sunt articulatii sferice perfecte, intrucat - pe de 0 parte - nodurile au dimensiuni mici in raport cu lungimilc barelor si nu au 0 rigiditate semnificativa care sa impuna considerarea acestora in calculul static, iar - pc de alta parte - solutiile constructive de noduri, in majoritatea lor, realizcaza conditiilc unei articulatii,

Se precizeaza ca programelc actuale de caIeul sunt capabile sa modeleze rigiditatea nod uri lor.

5.5.2. Principalele met ode de caIeul static, aplicabile structurilor spatiale reticulate planare pentru determinarea eforturilor in bare si deplasarilor nodurilor sunt metodele staticii constructiilor: metoda deplasarilor si metoda eforturilor.

5.5.3. CaIeulul de rezistenta si stabilitate al elementclor componcnte ale unei structuri spatiale reticulate planare va fi efectuat in conformitate cu prevederile ST AS 10108/0 - 78.

In cazul in care barele structurii sunt realizate din tevi sau din profile cu pereti subtiri formate la rece, caIeulul va fi efectuat conform prevederilor STAS 10108/1 - 81, respectiv STAS 10108/2 - 83. 5.5.4. Barele structurii sunt clemente solicitate axial (la intindere sau compresiune), neglijandu-se efectul incovoierii datorat grutatii proprii a barelor.

5.5.5. La imbinarea a doua subansambluri cu sectiuni diferite rezulta bare cu sectiuni nesimetrice (fig. 13).

Excentricitatile datoratc nesimetriei introduc momente incovoietoare care nu pot fi neglijate, astfcl ca aceste bare vor trebui verificate, suplimentar, la incovoierc eu forta axiala.

25

5.5.6. Daca unele hare sunt incarcate cu sarcini transversale aplicatc pc deschiderea lor (de excmplu, dispunerea pandor pe deschidcre), accstc hare vor Ii verificate si la incovoierc cu rorta axialii.

5.5.7. Pentru dctcrminarca lungimii de flambaj a barelor comprimate, lungimea harei poate Ii:

- distanta dintre Icicle nodurilor. pcntru imbinarile CLI conec-

tori;

- distanta dintrc axcle nodurilor, atunci cand nodurile rczulta

prin simpla interscctic a barclor.

5.5.8. Etapc principale ale calculului unei structuri spatiale: - stabilirca intcnsitatilor de caIeul ale incarcarilor;

- prcdimensionarca structurii:

- determinarea eforturilor in barelc structurii, CLI utilizarea

programelor de calcul;

- dimensionarea harelor structurii, inclusiv verificarea la cforturi din tasiiri ncuniforme, variatii de temperatura etc.

- dimensionarea nodurilor:

- vcrificari spccificc ale barclor in zona de imbinarc cu

nodurilc, precum ~i ale pieselor componcnte ale nodurilor, dupa caz".

6. ELEMENTE DE PROIECT ARE

6.1. Proicctclc pentru structuri spatiale reticulate planarc vor Ii inrocmite de catrc unitati care poseda calificarc, compctcnta si experienta corcspunzaioarc naturii si importantci constructici.

Proicctclc vor fi vcrificate de vcrificatori autorizati de stat.

"') Excmple dc vcrifitcan xpccificc in cuzul nodurilor disc (rig. 13):

• vcrificurcu barclor intinsc (levi) In scctiunca sliibilii la imbinurca lor cu holturilc;

• vcrificarca bolturilor (Intindcrc. prcxiunc pc gaurii, torfccare;

• vcrific.uea imbinarilor xudatc dintre levi ~i bolturi, precurn xi a celor din Ire picsele nodurilor;

• vcrificarca suruhurilor

• verific.ircn tranxmitcrii fortclor din harelc fctci superioure la noduri ell'.

26

6.2. Alcatuirea barelor

6.2.1. Barele unei structuri spatiale reticulate planare pot fi alcatuite:

- cu sectiune inchisa (din tevi rotunde, patrate sau dreptunghiulare);

- cu sectiune deschisa (din profile U, L ctc.).

Se recomanda utilizarea cu prioritate a sectiunilor inchise (elerncntele structurii fiind solicitatc, in principal, la cforturi axiale),

6.2.2. Pentru realizarea unci dimensionari rationale cste indicatii diferentierea sectiunilor barelor pe zone (campuri de efort). Se rccomanda limitarea la trei a numarului de camp uri diferite pentru Iiecarc tip de bara (fata superioara, inferioara si diagonale).

Pentru structurile spatialc reticulate planar patrate simple, consumurile minime se obtin atunci cand:

- cele trei zone sunt egale intre ele si egale cu 0 treime din aria totala acoperita in plan cu structura spatiala.

- ariile sectiunilor barelor sunt conform tabelului 1.

Tabelull

Zona
Bare central a intermediani marginula
In fata superioarii A, 2/3 A, 1/3 A,
In lata inlerioani Ai 2/3 Ai 1/3 Ai
diagonale 0,4 A, sau 0,4 Ai 6.3. Noduri

6.3.1. Nodurilc teoretice ale structurii pot fi materializate prin

27

nodur: oc .lifcrite tipuri (denumite, in cele ce urmeaza, conectori) sau rczulla din alcatuire constructiva, prin alaturarea de subansambluri solidariz.ue corespunzator, astfel incat sa permita transmiterea eforiurilor.

6.3.2. Pot fi admise orice tipuri de noduri, cu conditia conformarii, dimensionarii si executarii corecte, utilizarii de materiale pentru alcatuire si imbinare corespunzatoare, precum si a obtinerii - in ansamblul structurii - a unui aspect arhitectural atractiv.

6.3.3. Notele de calcul ale imbinarilor, vor cuprinde toate verificarile necesare: verificarea scctiunilor posibile de rupere, strivire, forfecare, verificarea la voalare locala etc.

In plus. vor fi incercate eel putin catc trei probe la scara naturalii pentru fiecare tip de nod nou inccput ~i pentru Iiecare tip de solicitare.

Solutiile noi vor Ii supuse agrernentarii tehnice, conform reglcmcntarilor in vigoare.

6.3.4. Solutiile romanesti pentru noduri includ atftt solutii pentru conectori cat si pentru nodurile ce rezulta prin simpla intersectie a barelor.

6.3.4.1. Sunt prezentate, excmplificativ, catcva solutii de noduri" pentru structuri spatialc reticulate planare cu dcschideri libere mario utilizate la investitii concrete sau promovate prin proiecte:

- noduri sfcrice sudate sau noduri sfcrice cu Ilanse asamblate

cu suruburi (conectori);

- noduri disc (conectori);

- nod uri cu sectiunea in cruce (conectori);

- intersectii de bare.

*) Teate accstc solutii sunt brcvctntc. Dintrc ele, primele trci sunt solutii de inccput care lnd lsi p,,,trcaz;i upl icabilitutcu. dutoritii aptitudinii lor pcntru utilizurc, cvidcntiatc de comportarea structurilor xpatialc reticulate plunarc In a ciiror componcnt.i intra.

28

6.3.4.1.1. Modul de alcatuire a nodurilor sferice sudate sau cu flanse este prezentat in fig. 14, respectiv fig. 15.

Alegerea dimensiunilor noclurilor sferice poate fi [acuta cu ajutorul diagramci din fig. 16. in care P cste incarcarea de cedare a irnbinarii (care rczulta din inmultirea cfortului maxim din barele concurcnte in nod cu coeficientul de siguranta).

diemetru exterior {cavil

a=---------------------

ditunettu exterior sletii

[3=

grosime perete sferir diemettu exterior sfera

Curbele sunt trasate pentru un coeficient de siguranta 2,5, rccomandat, fat a de capacitatea portanta,

La nodurile cu flanse, utilizate la alcatuirea subansamblurilor uzinate, flansele vor fi considerate ca placi inelare incastrate pe conturul interior si incarcate uniform pc un contur exterior liber, reprezentat de linia centrclor suruburilor de prindere.

6.3.4.1.2. Modul de alcatuire a nodurilor disc este prezentat in

fig. 17.

6.3.4.1.3. Modul de alcatuire a nodurilor cu sectiunc in cruce este prezentat in fig. 18.

6.3.4.1.4. Nodurilc de tip intersectic de bare rezulta prin asamblarca de subansamhluri uzinate, de tipul celor din fig. 19 (rame plane piitratc), dispuse in sah,

Guseele G din colturi, prin alaturare cate doua, compun nodurile retelei.

6.3.4.2. Pentru constructii demontabile destinate organizarii de santicr - cantine, cluburi, laboratoare etc. - cu deschideri de maximum

29

13 m se rnentioneaza solutia de nod de tipul cmisfera poligonala cu opt fete, fig. 20 (solutie protejata prin brevet).

6.3.5. Principalclc solutii/sistcme de noduri utilizate in

strainatate sunt:

- Mero (Gormania), fig. 21;

- Unistrut (S.U.A.), fig. 22:

- Space Deck (Marea Britanie), fig. 23;

- Nodus (Marca Britanie), fig. 23;

- Triodetic (Canada), fig. 24;

- Unibat (Franta);

- Nippon Steel Joint (Japonia), fig. 25;

- Octatube (Olanda), fig. 26;

- Tuball (Olanda).

6.4. Indicatii constructive

6.4.1. La bare cu sectiuni tubulare, difercntierea ariei sectiunii se recomanda a se face prin pastrarea diametrului exterior si modificarea grosimii peretelui. Grosimea minima a peretclui va fi de 4 mm.

Pentru a evita riscul montarii eronate a barclor (de exemplu, montarea unor bare cu acelasi diametru exterior, dar cu grosimi mai mici), pe bare vor fi aplicate - in mod obligatoriu - marcaje vizibile si durabile.

6.4.2. Nu se admite inadirea unci bare pe deschiderea ei.

Se va cauta ca lungimile aprovizionate ale tevilor/profilelor sa conduca la minimum de caderi, respectiv taierile vor Ii optimizate astIel ca lungimile aprovizionate sa fie cat mai complet utilizate.

6.4.3. In cazul solutiilor de alcatuire care necesita prinderea cu suruburi a barelor pc nod, vor fi utilizate minimum trei elemente de

30

asamblare (suruburi).

Suruburile pot Ii pasuite sau de inalta rczistenta.

6.4.4. Se recomanda alcatuirea structurilor spatiale reticulate

planare elin subansambluri uzinate. Acestca pot Ii: - liniare (bad);

- plane (de dimensiunea unuia sau mai multor ochiuri dintr-o Ma);

- spatiale, de tip piramidal sau trunchi de piramid.i:

- de tip ferma (pe lungimea unci deschideri sau pc tronsoane)

6.4.5. Imbinarea subansamblurilor se realizeaza in functie de tipul acestora si de solutiile de noduri:

- prin sudare;

- cu suruburi (de exmplu, in cazul subansamblurilor plane si

nodurilor cu sectiunea in cruce sau de tipul intcrsectii de bare).

6.4.6. La structurile spatiale reticulate planare se recomanda utilizarea invclitorilor usoare si a detaliilor de prindere cat mai simplu de executat.

6.5. Consumul specific de otel depinde de: geometria structurii, dimensiunile in plan, solutiile de alcatuire (forma sectiunii barei, tipul de nod) precum si de materialele de alcatuire.

Consumul specific C poate fi evaluat, oricntativ, cu formula:

C=k-JA

(5)

in care:

A estc aria suprafetci dreptunghiulare acoperite cu structura

spatiala, exprimata in m' ;

k este un coeficient avand valoriic:

1,1 - pentru latura minima a structurii mai mica de 24 m;

1,50 ... 1,68 - pentru laturi mai mari de 24 111.

31

Sc mentioncaza ca la evaluarea coeficientului k s-a tinut scama de STAS 10101/21 - 92.

7. CONFECTIONARE, TRANSPORT, MONTAJ

7.1. Confectionare

7.1.1. Din punct de vederc al uzinarii, structurilc spatiale reticulate planare sc incadreaza In categoria constructiilor metalicc cu complcxitate medic.

7.1.2. Confectia mctalica va fi executata si receptionata in

conformitate cu:

- ST AS 767/0-88

- C 56-85

- C 150-84

- Rcgulament de receptie a lucrarilor de constructii si ins ta-

latii afcrente acestora (publicat In Monitorul Oficial nr. 193/1994). 7.1.3. Proiectantul poate colabora cu tehnologul uzinarii. la solicitarca acestuia, pentru stabilirea unei tehnologii corecte si simple de confcctionare.

7.1.4. Structurile spatiale reticulate planare presupun 0 confcctionare ingrijita (tolcrante de executie reduse) datorita numarului mare de clemente componente care se asambleaza si neccsitatii de a evita cumularea abaterilor de executie ale aces tor elemente.

Tolerantele vor respect a eel putin prevederile din ST AS 767 /0-88 si Normativ C 56-85. Pcntru situatiile care nu se incadreaza In prevederile reglcmntarilor tehnice mentionate, proiectantul va preciza valorile tolerantclor admisibilc.

o mentiune speciala sc face pentru subansamblurile spatiale

32

care sunt rig ide si a carer confectionare fara respectarea tolerantelor prescrise ar crea dificultati mari la montaj.

7.1.5. Se mentioneaza ca, pentru anumite solutii de alcatuire, calitatea confectionarii influenteaza intensitatea incarcarii de cedare (de exemplu, In cazul nodurilor disc, nerespectarea tolerantelor de executie a gaurilor In disc si a bolturilor pot conduce la diminuarea capacitatii de cedare).

Inexactitatile de executie si fortarea montajului pot conduce la flam bare a unor bare adiacente nodului respectiv. In astfel de cazuri se va verifica prin calcul situatia creata sau vor fi luate mas uri adecvate.

7.1.6. La executarea structurii de sustinere a structurii spatiale reticulate planare, tolerantele de executie ale primei vor fi corelate cu abaterile de la dimensiunile din proiect ale celei de-a doua.

7.1.7. Particularitatile tehnologice si respectarea reglementarilor In vigoare nu exclud normele interne ale fiecarei unitati producatoare (uzina).

Confectionarea si montajul structurilor spatiale reticulate planare vor fi realizate pe baza de caiete de sarcini.

7.1.8. La verificarea corectitudinii confectionarii subansamblurilor si pieselor vor fi folosite sabloane executate pe masini de prelucrat.

Se subliniaza obligativitatea verificarii fiecarui subansamblu pe sablon, a carui verificare periodica (a sablonului) nu trebuie sa arate abateri mai mari de ± 1 mm (laturi, diagonale, planeitate). 7.1.9. Controlul calitatii confectiei metalice va fi efectuat de catre responsabilul tehnic cu executia,

7.1.10. Dupa caz, producatorul va confectiona un numar suplimentar de noduri (probe la scara naturala) - cate trei pentru

33

fiecare tip de nod si de solicitare - in vederea incercarilor de rezistenta. Incercarile pot fi facute de unitatea producatoare cu asistenta tehnica a unui laborator de specialitate, sau vor fi comandate de catre producator la un laborator de specialitate, caruia ii vor fi livrate probele pentru inccrcare, Rezultatele incercarilor vor fi comunicate, in mod obligatoriu, proiectantului.

7.1.11. Subansamblurile si piesele structurii spatiale reticulate planare vor fi preasamblate in unitatile producatoare, pentru evitarea unor complicatii la montaj.

7.1.12. Manopera de uzinare depinde de solutia si materialele de alcatuire a structurii precum si de dotarea unitatii producatoare.

Informativ, in cazul unei unitati cu 0 dotare eel mult medie, consumul specific al manoperei de uzinare este de cca. 170 ore om/rona.

Evaluarea manoperei de uzinare are la baza pretul mediu de livrare pentru confectie metalica si structura pretului respectiv.

7.2. Transport

7.2.1. Transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor structurilor spatialc reticulate plan are se fac cu usurinta, asigurand de la proiectare ca subansamblurile sa fie gabaritice.

7.2.2. Se rccomanda impachetarea subansamblurilor pe tipuri si dimensiuni, pentru 0 identificare mai usoara la montaj.

7.2.3. Transportul de la unitatea producatoare la santier se va face corespunzator solutiei subansamblurilor, cu asigurarea gabaritelor pe strazi, sosele sau cale ferata si cu asigurarea mijloacelor de ridicare pentru incarcare, descarcare si depozitare.

7.2.4. Este obligatoriu ca la transport si depozitare sa fie luate

34

mas uri pentru spnjmirea corespunzatoare si, dupa caz, protejarea locala a subansamblurilor, in scopul evitarii oric.irci deteriorari ( dcformatii).

7.3. Montaj

7.3.1. Montajul structurilor spatiale reticulate plan are va fi efectuat in conformitate cu prevederilc nonnativului C 56-85 si a indicatiilor speciale date de proiectant. De asemenea, va fi avut in vedere "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora". (in Monitorul Oficial nr. 193/1994).

7.3.2. Pentru montaj pot fi utilizate numeroase solutii, care variaza intre liftarea la pozitie a structurii asamblate integralla sol si montarea la cota (la pozitie) pe esafodaj general (platforma),

In afara aces tor doua solutii, situate la extremele variantelor de montaj, se mai citeaza:

- asamblarea la pozitie, pe 0 platforma partiala, de tronsoane de lungimea unei laturi a structurii si riparea lor cu trolii, pe masura asamblarii;

- montarea pe platform a de lucru deplasabila (cintru mobil);

- asamblarea la sol a unor tronsoane mari (de exemplu, un

sfert de structura) si montarea lor pe grinzile marginale de sustinere si pe 0 schcla centrala; legarea tronsoanelor, prin adaugarea barelor lipsa, se face la pozitie.

Nota: Lista solutiilor de manta} IlU este exhaustive.

7.3.3. Solutia de montaj poate fi aleasa de catre executant - cu acordul proiectantului - in functie de utilajele disponibile si de stadiul cxecutiei structurii care sus tine acoperisul, cu conditia estimarii corecte a solicitarilor ce iau nastere in timpul montajului si a defor-

35

8. PROTECTIA ANTICOROSIV A

9. PROTECTIA LA FOC

matiilor pe care le poate suferi structura.

7.3.4. Montajul structurilor spatiale reticulate planare va fi in vederea transportului si depozitarii pc santier pana la montaj, vor fi

efectuat pe baza unui proiect de montaj, cuprinzand tehnologia co- luate masuri de protectie anticorosiva temporara (grund si vopsea)

rcspunzatoare, care va fi avizat de proiectant. precizate de proiectant in Iunctic de conditiile concrete de depozitare

7.3.5. Manopera de montaj depinde de solutia si materialele si de mediu.

8.5. Structurile spatiale reticulate planare existente sau care

urmeaza sa fie amplasate in medii agresive, vor fi supuse activitatii de urrnarire a comportarii in timp, conform cap. 11.

de alcatuire a structurii, solutia de montaj si utilajele din dotarea unitatii executante.

Informativ, pentru 0 structura spatial a reticulata planara asamblata cu suruburi, consumul specific al manoperei de montaj este de cca. 1,33 ore om/rn' in situatia fara pane si de cca. 1,81 ore om/m' in situatia Hha pane, si de cca, 1,81 ore om/m' , in cazul panelor.

La solutiile sudatc, consumul specific al manoperei de montaj se majoreaza cu cca. 15%.

Evaluarea manoperei de montaj are la baza "Colectia de normc orientative de deviz C - 1995".

8.1. Structurile spatiale reticulate planare pot fi utilizate in medii cu agresivitate naturala sau/si industriala.

8.2. Clasificarea agresivitatii mediilor asupra structurilor spatiale reticulate planare se face conform ST AS 10128/86.

8.3. Masurile de protectie anticorosiva a structurilor spatiale reticulate planare se stabilesc in functie de natura si clasa de agresivitate a mediului conform reglemcntarilor tehnice in vigoare (ST AS 10166/1-77, STAS 10702/1-83, STAS 10702/2-80, Instructiuni tehnice C 139-87).

8.4. In cazul in care protectia anticorosiva definitiva a subansamblurilor si nod uri lor nu a fost realizata in unitatea producatoare,

9.1. Comportarea la foe a structurilor spatiale reticulate planare neprotejate la foe, depinde - in general - de comportarea la foc a otelului in structuri de rezistenta, respectiv incombustibile (clasa Co, conform ST AS 8558-78) si cu 0 limita de rezistenta la foe conventionala de minim 15 minute').

9.2. Structurile spatiale reticulate planare de acoperis se ana, in caz de incendiu, partial saucu toata inaltimea in grosimea stratului de gaze fierbinti ce se acumuleaza sub invelitoare, strat demarcat net de eel de temperatura ambianta, cu care nu se amesteca.

9.3. Atingerea temperaturii critice poate fi intarziata prin diferite met ode de protectie la foe, gradientul in protectia aleasa asigurand limite de rezistenta la foe de 30, 60 ... 120 minute.

Limitele de rezistenta la foe se stabilesc in functie de destinatia cladirii, conform normelor tehnice P 118-83 cu modificarile din 1996.

9.4. Durata de rezistenta la foe se stabileste de catre proiectantul structurii si se asigura prin sisteme de protcctie adecvate.

9.5. Protectia la foe poate fi de tip termoizolatie incomhustibila cu grosimi diferite (vata minerala/spray de fibre/tavane sus-

*) Structurile spatiale reticulate planare sunt mai avantajoase In raport cu sistemelc conventionale de acoperis (structuri plane) asiguriind un timp mai lung pentru evucuarea cliidirii datoritii participiirii tuturor elementelor lor componente - chiar si In timpul inccndiu lui - la preluarea si transmiterea Incarcarilor.

36

37

pendate sau, dupa caz, combinatii ale acestora) sau cu vopsea termospumanta,

9.6. Dupa caz, greutatea protectiei la foe va fi luata in con siderare la evaluarea incarcarilor permanente.

9.7. Tipul si grosimea protectiei se aleg si se calculeaza i functie de factorul de masivitatc al fiecarui tip distinct de bara (forma dimensiuni) .• )

10. iNCERCAREA STRUCTURII

10.1. Incercarea structurilor spatiale reticulate planare ar drept scop stabilirea masurii in care solutiile constructive noi sau dupa caz, cele existente, indeplinesc cerintele de rezistenta si stabili tate (conform Legii 10/1995) si sunt, implicit, apte pentru utilizare.

10.2. Incercarea va fi executata in situ, prin incarcare statica Asupra constructiilor acoperitc cu structuri spatiale reticulate planar pot fi efectuate si incerciiri pentru determinarea caracteristicilo dinamice ale ansamblului constructiei,

10.3. Incercarile pot fi initiate de catre investitori, proprietari proiectanti, utilizatori, experti sau organe oficiale de control abilitat 10.4. Incercarea in situ este obligatorie numai in cazurile pre vazute in STAS 1336-80, pet. 1.3.

Incercarea structurii prin incarcari statice va fi executata i conformitate cu prevederile ST AS 1336-80 si Instructiunilor tehnic 205-81.

10.5. Tema de incercare va fi elaborata, de regula, de catr proiectantul si executantul structurii, in colaborare cu executantu incercarii.

*) Factorul de masivitate se calculeuzii cu formula:

P, I

Fm=~ (m)

I

In care PI este perimetrul sectiunii expuse la foe iar S, estc sectiunea curenta a burei.

38

10.6. Executantul incercarii va fi 0 unitate abilitata care poseda aparatura si mijloacele de masurare necesare si care estc autorizata de catre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului. Executantul incercarii asigura elaborarea proiectului incercarii, executarea incercarilor auxiliare si a incercarii prin incarcare propriu-zise, prelucrarea datclor experimentale si referatul privind rezultatele incercarii.

10.7. Mijloacele de inc arc are trebuie sa satisfaca urrnatoarcle

conditii:

- sa transmita incarcarea la structura conform schemei adop-

tate;

- actiunea lor asupra structurii sa poata fi evaluata in orice moment al procesului de incarcare;

- actiunea lor sa nu fie influentata in mod sensibil de conditiile exterioare incercarii (factori climatici, temperaturi, tehnologii etc.), de modullor de dispunere sau de legaturi cu alte clemente ale constructiei, sau sa se poata aplica masuri pentru evitarea acestor influente;

- sa asigure securitatea procesului de incercare si/sau de lucru. 10.S. La incercare este urmarita evolutia urmatorilor para-

metri:

- deplasari liniare si deformatii (tasari, sageti);

- rotiri;

- deformatii specifice;

- forte;

- presiuni;

10.9. Aparatura si dispozitivcle de masurare vor fi, in mod obligatoriu, verificate metro logic inainte de montare.

10.10. In general, incercarea in situ prin incarcari statice com-

39

porta patru faze distincte:

- incarcarea progresiva de la nivelul zero pana la nivelul ei maxim si urmarirea comportarii structurii la nivelurile intermediare de incarcare prestabilite;

- mentinerea structurii la nivelul maxim al incarcarii de proba timp de 12 ore si urmarirea comportarii ei;

- descarcarea treptata (parcurgand aceleasi trepte ca in cazul incarcarii progresive) pana la nivelul zero al incarcarii de proba;

- urmarirea comportarii structurii dupa descarcarea la nivelul

zero.

10.11. In cazul in care, in timpul incarcarii, este observata aparitia unor fenomene periculoase, incercarea va fi intrerupta si, pe cat posibil, structura va fi descarcata imediat.

10.12. La incercare vor fi luate mas uri de prevenire a deteriorarii excesive a structurii (ca urmare a unei eventuale cedari premature sub incarcarea de proba) precum ~i de protejare a personalului experimentator de efectele periculoase ale acestei deteriorari.

10.13. Prelucrarea datelor experimentale, analiza si prezentarea rezultatelor vor fi efectuate de catrc executantul incercarii.

Rezultatele incercarii si aprecierile privind siguranta si aptitudinea pentru utilizare a structurii spatia Ie reticulate planare vor fi prezentate sub forma unui referat de specialitate.

10.14. Incercarea in situ conform STAS 1336/80 permite evaluarea sigurantei structurii pentru incarcarile considerate la momentul efectuarii acestei incercari, dar nu poate surprinde cvenimente ulterioare, fapt pentru care, dupa caz, in completare, este necesara urrnarirea speciala in timp a structurii, conform cap. 11, pet, 11.7.

40

11. URMA.RIREA COMPORTA.RII iN TIMP

11.1. Urmarirca comportarii in timp a structurilor spatia le reticulate planare este 0 activitate obligatorie, prin actiunea Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, fiind 0 cornponenta a sistemului calitatii in constructii.

11.2. Satisfacerea cerintelor esentiale pe durata de utilizare (scrviciu) trebuie asigurata de catre factorii implicati in conccperea, realizarea si utilizarea structurii, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.

11.3. Urmarirea comportarii pe durata de utilizare a structurilor spatiale reticulate planare are drept scop identificarea - din timp - a oricarei situatii care ar implica un rise de avariere a structurii sau de reducere a capacitatii sale de utilizare, in vederea luarii unor decizii si mas uri de interventic pentru inlaturarea pericolului unor accidente cu urmari grave pentru viata oamenilor si pentru bunurile materiale adapostite de constructiile acoperite cu aceste structuri.

11.4. Activitatea de urmarire a comportarii are la baza prevederile Normativului P 130-88. De asemenea se va tine seama si de prcvcderile de la pet. 11.6.

11.5. Activitatea de urmarire a comportarii va fi efectuata sub formelc:

- urmarire curenta (supravegherea curenta a starii tehnice);

- urmarire spcciala.

Categoria de urrnarire si metodologia de efectuare se stabilesc de catrc proiectant si se consemneaza in cartea tehnica a constructiei printr-un caiet de sarcini privind urmarirea comportarii structurilor spatiale.

11.6. Urmarirea curenta este 0 activitate sistematica, cu caracter permanent, care va fi asigurata de catre proprietar/utilizator, conform prevcdcrilor din proiectul de executie si instructiunilor speci-

41

ficc iuscrisc in cartea tehnica a constructiei. In cazul in care nu exist pl cvcdcri date de proiectant, ea va respecta reglementarile mentionat la pet. 11.1. si 11.4.

Inspectarea structurilor spatiale in cadrul activitatii d urrnarire curenta va fi efectuata de personal cu studii superioare spe cializat (unitati specializate) prin examinare vizuala directa si c mijloaee de masurare simple, uzuale.

Se recomanda ca inspectarea sa fie facuta, de regula, trimes trial/semestrial dar obligatoriu 0 data pe an si imediat dupa producere de evenimente exceptionale (seism, inundatii, alunecari de teren etc.) Dupa caz, urmarirea curenta poate fi recomandata unei unita specializate care are personal atestat.

In cadrul urmaririi curente a structurilor spatiale reticulat planare, la aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta dura bilitatea, ca si rezistenta si stabilitatea structurii, proprietarul si/sa utilizatorul vorl va comanda 0 inspectie extinsa asupra structuri respective.

In cadrul activitatii de urmarire curenta vor fi identificat

urmatoarele degradari in vederea interventiilor: - deformari ale barelor;

- deplasari vizihile ale nodurilor;

- schimbari ale pozitiei nodurilor de reazem;

- fisuri ale eordoanelor de sudura;

- degradari ale protectiei anticorosive;

- degradari ale hidroizolatiei;

- tasari vizibile ale constructiei.

11. 7. U rmarirca: special a va fi stabilita prin proiectul d excutie in cazul constructiilor noi sau este recomandata de rezultatel unei expertize efectuate la:

- structuri care au suferit avarii;

42

- in cazul terenurilor sensibile;

_ cand structurile sunt utilizate ca plansee in cladirile care adapostesc activitati eu grad ridieat de rise (explozie etc.);

_ cand structurilc se ana in medii putemic corosive. Urrnarirea speciala este 0 activitate sistematica si are caracter permanent sau temporar, durata ei fiind stabilita de la caz la caz, in conformitate cu obiectivele propuse.

Urmarirea speciala va fi efectuata pe baza de proiect, cu mijloace de observare/masurare complexe si specifice (adaptate obiectivelor).

Proiectul va fi intocmit de proiectantul structurii in colaborare cu specialisti in cercetarea experimental a a structurilor de constructii, cu specialisti in domeniul aparaturii de masura/control in domeniul automatizarii/prelucrarii automate a datelor experimentale. Proiectul va fi verificat conform legislatiei.

In cadrul activitatii de urmarire speciala vor fi verificate nivelurile de performanta prescrise pentru structura, precum si factorii de care depind aceste niveluri.

Parametrii, caracteristicile, fenomenele supuse - in principal -

urmaririi speciale sunt urmatoarele: - starea de eforturi in bare;

- starea nodurilor (cu prioritate mijloacele de imbinare);

- starea de deformatii;

- dimensiunile reale ale elementelor (variatia grosimii ca

urmare a unor fenomene de coroziune).

- deplasarile relative ale unor elemente;

- tasari si efectul lor asupra constructiei;

- reactiuni in reazemele structurii;

- caracteristici dinamice (dupa caz) etc.

1l.S. Inspectarea extinsa consta in examinarea minutioasa a

43

tuturor elementclor si imbinarilor structurii (inclusiv a zonelor reparatc/consolidate) si va fi efectuata la intervale de timp stabilite in functie de irnportanta constructiei si severitatea unor actiuni sau in acele cazuri in care siguranta structurii ar putea fi afectata, ca, de exemplu:

- constatarea, in cadrul urmaririi curente, a unor deteriorari semnificative;

- dupa evenimente cu repercusiuni negative (cutremure, avarii datorita modificarii/depasirii parametrilor tehnologici prevazuti initial la proiectare, incendii, explozii, alunecari de teren etc.)

- la schimbarea destinatici.

Inspectarea extinsa, efectuata de specialisti atestati, va cuprinde, in principal:

- invcstigarea preliminara a structurii, pentru aprecicrea gravitatii/proportiilor degradarilor suferite/nivelului de siguranta a structurii in ansamblul ei, in vederea formularii unei decizii (fie dezafectare, fie mentinerea si efcctuarea de lucrari de interventie);

- identificarea structurii si stabilirca starii ei la momentul investigarii;

- stabilirca cauzelor si mecanismului de degradare;

- verificarea prin caIeul a nivelului de siguranta a structurii

de gradate (dupa caz);

- stahilirea criteriilor pentru alcgerea metodelor de interventie.

Se recomanda utilizarea mai multor metode/tchnici expcrimentale (eel putin doua) pcntru masurarca unui Ienomen sau paramctru, in scopul obtinerii unui grad de increderc corespunzator in rczultatcle masuratorilor.

Dupa cfectuarea lucrarilor de intcrventie, structura va fi supusa activitatii de urmarire curenta sau, dupa caz, si urmaririi speciale.

44

Fig.la

Fig.lb

45

Fig.ld

47

46

a,

,.,

b,

Fig. 2 - Structuri cu forme diverse In plan,

48

..
-e
..
e


~
't!i L.J

~
<II a,

Fig. 3 - Structuri de acoperis denivelate.

49

Fig. 4 - Structuri continue.

Fig. 5 - Structura spatiala planar triunghiulard.

50

l [';:/ " " , " , .- '. "~j 1",/
l
~ '" , " "1''... " , ,.' I, .. - " / " / -,
, " " , I' " " r\ /1"', " " " " /
! " , l/ [" , , / , /' / " " "
,
r-, / , " ,1/ -, " 1', .' " / , ~
.
"r-::: /1' .... r-.... /1'. " 1''- , , /I~
r"-/ , "'1'-. .... f', / -, -r-, , '" ."
III .... " " -, /1'..... /' .... 1'. " r-, "
, ,
r-, /F " /1", ".'\ / -, ,.", 1/ ' ,/
.... ,'..... l' , " I', " , , , I' p" " ,
" , -, , , / " , '" " , -, "
1/ 't/ , " , / , " " " -, " "
.... " .... V· , ;, , " , ." 'li' [', ,
" 'V' , " , " .... " , " 'L/ "
> , Fig. 6 - Structurd spatiala planar patrata simp/a.

11l~

: ~

I,,'>

!.L: . ..:') .

. <,.~.~ A X l\ ,< '1"0

\ \ I \ ,i \ 1:-.,\ I ,. / \ I \. /' .-t-~

t l\ \ I .... / ...... /",'J '<./ \ / \) \, / -:

~". )../~~ ••••••••• \L ••.• \.,"' ~i ..

Fig. 7 - Structura spatiala planar patrata oblica.

51

Fig. 8 - Siructura spatiald planar patrata diagonald.

Fig. 9 - Structurd spatiald planar patrata diagonala inferior.

52

Fig. 10 - Retele de grinzi cu zabrele plane.

----_Q_-.---

Fig. 11 - Structura spatiala planar patrati: simpla.

Sistem economic.

, ...

,

.:

, ...

, ,

...

53

A-A

jI

Fig.}3

r'" I ;1"<.; l' t I'!',j· . ;f<'., Til

I 'I-.. I r- J t '} I I r- I I 1

t : '..i I ! '''>I,' I f'V J I '':J I

\---!.---i7

Fig. 12 - Structure spatiala planar hexagonala.

Fig. 14 - Noduri sferice sudate.

54

55

Fig. IS - Noduri sferiee cu flanse.

eo

f'(I}

WOo.

40

20·_··

Ste/,~ comptet» Steff,! cu go/uri

Fig.16

56

Plan

Diagon3/ff

Vedere lateraltJ

Fig.17a - Nod dise din fata inferioara.

57

Fig.I7b - Nod disc din fata superioard.

Varianta cu bare ale fetei superioare alcatuite din profile.

58

c-c

A

A

Fig.I7c - Nod disc din fata superioard.

Variallta cu bare ale fetei superioare alcdtuite dill tevi.

59

60

Fig. 18 - Nod cu sectiunea In cruce .

./

/

/

Fig. 19 - Subansambluri plane.

Fig. 20 - Nod tip emisferd poligonald,

61

Fig. 21 - Nod MERO.

Fig. 22 - Nod UNISTRUT.

62

Fig. 23 - Nodul NODUS.

Fig. 24 - Nodul TRIODETIC.

63

64

Fig. 25 - Nodul NIPPON STEEL.

Fig. 26 - Nodul OCTATUBE.

II. STRUCTURI SPATIALE CU ALCATUIRE MIXTA (OTEL - BETON ARMAT)

1. GENERALIT ATI

1.1. Structurile spatiale cu alcatuire mixta - denumite si strucuri compozite - deriva din structurile spatiale reticulate planare interal mctaliee prin inlocuirea barelor din otel ale fetei superioare cu laci nervurate, patrate sau dreptunghiulare, din beton arm at , prefaric ate sau turn ate mono lit.

1.2. Structurile spatiale cu alcatuire mixta au caraeteristic fapul di fiecare material constituent lucreaza optim: betonul armat preia forturi de compresiune, in timp ee otelul prcia eforturi de intindere au eompresiuni eu valori mici.

1.3. Structurile spatiale cu alcatuire mixta, prin comparatie eu trueturile din otel care le corespund, au anumite avantaje:

- sunt mai rigide (sageti considerabil mai mici eu eea. 45%);

- au un consum specific de otel sensibil mai redus (eu eea.

o %) desi greutatea strueturii este mai mare (cu eea. 25%);

- placile din beton armat au nu numai rol structural ei si de uport rigid pentru izolatia termica si hidroizolatie:

- costul cste ceva mai redus.

2. PARTICULARITATI. DOMENIU DE UTILIZARE

2.1. Particularitatile structurilor spatiale eu alcatuire mixta - 'a sistcm eonstruetiv - sunt ccle ale structurilor spatiale reticulate lanare, in general, si au fost mentionate in partea I, cap. 2, pet. .1 ... 2.3.

2.2. A vantajcle strueturilor spatiale eu alcatuire mixta sunt, ractic, cclc cnuntate in partea I, cap. 2, pet. 2.4., la care se adauga cclca mentionatc in partea II, cap. I, pet. 1.3.

2.3. Domeniul de utilizare a strueturilor spatiale eu alcatuire

65

mixta este eel al structurilor spatiale reticulate planare in general. este precizat In partea I, cap. 2, pet, 2,5, cu observatia ca struct spatiale eu alcatuire mixta nu se preteaza la inchideri perimetrale.

Structurile spatiale eu alcatuire mixta pot fi utilizate si plansee, eu conditia ca placile sa poata prelua incarcarile ce Ie rev 2.4. Domeniul optim este eel al deschiderilor libere varii intre 30 si 65 m.

2.5. Forma in plan a structurii poate urma situatiile men nate pentru structurile spatiale reticulate planare integral metalice.

Forma in plan este, obisnuit, dreptunghiulara, recomand cat mai apropiata de patrat. Pot fi adoptate si aIte forme in plan conditia rezolvarii corespunzatoare a elementelor marginale rezemarilor.

2.6. Structurile spatiale cu alcatuire mixta sunt aplicabile, regula, tramelor izolate, astfel incat fata superioara (realizata beton) sa lucreze la compresiune iar barele din fata inferioara

lucreze la intindere. .

Pentru constructii industriale structura va fi alcatuita din muIte trame alaturate (insa lucrand independent), pe contur patrat dreptunghiular, cu deschideri de 24 .. .45 m si 0 gama larga da tra 12, 15, 18,24 m etc.

Referitor la utilizarea strueturilor spatiale cu alcatuire mi la plansee, domeniul de aplicare este eel al planseelor din beton a mono lite sau prefabricate, cu grinzi pe 0 directie sau pe doua direc

3. CONFORMARE GEOMETRIC1\.

3.1. Structurile spatiale cu alcatuire mixta, care fac obiec prezentei reglementari tehnice, au la baza tipurile principale de s turi spatiale planar patrate integrale metalice, descrise in parte a I, c 3, pet. 3.7.2. si anume:

- struetura spatial planar patrata diagonala:

- struetura spatial planar patrata simpla.

66

3.2. Placile din beton armat pot fi di..puse: - pe toata suprafata;

_ in sah (ochiurile goale urmand a fi aeoperite eu panouri de

'luminator);

_ in siruri (spatiile goale urmand a fi aeoperite cu luminatoare

liniare).

3.3. Din punet de vedere al rezemarii pot exista:

_ structuri cu rezemare in noduri ale fetei superioare; _ strueturi eu rezemare in noduri ale fetei inferioare;

_ structuri cu rezemare mixta (atat in noduri ale fetei supe-

rioare, dit si ale fetei inferioare).

3.4. Elementele geometriee de proieetare ale strueturilor

spatiale cu alcatuire mixta sunt conform partii I, cap. 3, pet. 3.11 ... 3.15.

4. SOLUTII CONSTRUCTIVE

4.1. Poate fi admis oriee tip de solutie coreet conformata/calculata/dimensionata executabila in conditii obisnuite.

4.2. Solutii pentru acoperis, eoneepute si proiectate in tara

noastra.

4.2.1. Solutia 1 (fig. 27) are la baza struetura spatiala planar

patrata diagonals.

Prineipalele elemente geometriee de proieetare sunt:

- forma in plan: patrata;

- latura conturului: L = 30 .. .48 m;

- inaltimea strueturii: h = 1/15 .. .1/20;

- pasul: 1= 3,Om (in reteaua inferioara);

- rezemarea: simpla, in toate nodurile de

pe eontur ale fetei superioare.

Fata superioara rezulta din alaturarea de placi (elemente) prefabricate din beton annat, ale carer dimensiuni teoretice sunt egale eu pasull = 3,0 m si paralele eu conturul. In proiectie, placile eorespund

67

ochiurilor din rata infcrioara.

ElemcnteJc curentc de beton armat prefabricate EC (fig. constau dintr-o placa de grosimc constanta (=3,0 em) si doua seturi nervuri:

- ncrvuri principale NJ care unesc mijloacele laturilor pla (jucand rolul barelor din otel ale fetei superioare in solutia meta li - nervuri sccundare NJ dispuse pe perimctrul placii. mijlocullaturilor sunt prevazute gusee metalice ancorate de nervu NJ•

Nodurile superioare rezulta prin alaturarea guseelor mentelor prefabricate adiacentc.

De gusee sunt prinse celc doua diagonale de la nod. Colturile elementclor prefabricate sunt tesitc si creeaza, p alaturarea a cate patru clemente, spatii care se armeaza si se mono tizcaza.

atimea de 3 m avand, insa, cealalta latura de 6, 9 sau chiar 12 m.

. 0 astfel de solutie este prevazuta in fig. 29, fiind indicat un

lement de beton armat de 3 x 9 m. Dispunerea generala a placilor refabricate in fata superioara este aratata in fig. 30, in care Ee este n element curcnt, iar EMI, EM2• EMI2 sunt clemente de contur. Fata infenoarii (rarne patrate si noduri), precum si diagoalele, au aceeasi conformatie Cit in solutia 1.

4.2.3. Solutia 3 (fig. 32) are la baza structura spatial a planar

atrata simpla.

Principalele elemente geometrice de proiectare sunt:

- forma in plan: patrata;

_ latura conturului: L = 30 .. .48 m;

_ inaltimea structurii: h = LlI5 ... Ll20;

_ pasul: I = 2 m;

Elementele marginalc (EM) si cele de colt (E10 au dimensi nile in plan de 3,0 x 1,5 m si, respectiv, de 1,5 x 1,5 m.

Structura mctalica cste compusa din Iata inferioara (rete diagonale, noduri inferioare.

Elementele din otel pastreaza configuratia geometrica a st turii spatiale reticulate planarc de baza:

- barele fetei inferioare sunt paralele cu conturul;

- diagonalcle sunt situate in plane verticale care contin

barele fctci inferioare.

Fata infcrioara estc alcatuita din nunc patrate si bare de co tur cu latura egala cu pasul retelci, confectionatc din profile U forma la rece; prin alaturarca ramelor rczulta Iata inferioara, barele capata sectiunca ][.

Diagonalele sunt clemente liniare cu scctiunca compusa ][. Nodul inferior cstc alcatuit dintr-o piesa cu sectiunea in cruc cl pcrmitc imbinarea a patru ramc si patru diagonalc.

4.2.2. Solutia 2 rezulta prin imbunatatirca solutiei 1, in scns alcatuirii fctei supcrioarc din clemente de beton armat care pastre

- rezcmarca:

simpla, in toatc nodurile de

pe contur.

Fata superioara rezulta prin alaturarca de placi (clemente) rcfabricate de beton armat, paralcle cu conturul, ale carer dimcnsiui teoretice sunt cgalc cu pasuII = 2m.

Aceste elemente constau dintr-o placa de grosime constanta = 3,0 ern) si un set de nervuri dispusc pe perimetrul placii (fig. 31 si 2). La fiecare din celc patru colt uri ale placii sunt fixate cate doua evi din otel prin care tree suruburi de inalta rezistenta, al carer rol cste e a asigura imbinarea intre placi si elementele piramidalc din otel fig. 32, sectiunea 2-2). Dupa asamblarea intregii structuri, imbinarile ntre placi sunt monolitizate.

Elcmentele din otel ale structurii pastreaza configuratia geoetrica a structurii spatiale reticulate planare, adica:

- barcle fetei interioare sunt paralele cu conturul;

- diagonalele sunt situate in plane vcrticale care fac unghiuri

e 45° eu planele verticale ec contin barele fetei inferioare (fig. 32).

Barele fetei infcrioare cons tau din doua profile U fonnatc la rece i rezulta prin alaturarea de trunchiuri de piramida uzinate (cu baza

68

69

patrata). Disgonalele, de asemenea, constau din profile U formate la Panea superioara a trunchiurilor de piramida este alcatuita o placa de o\el de care sunt prinse - prin sudura - cele patru ~><''''u'U"' Nodul inferior cste alcatuit dintr-o piesa cu sectiunea In si permite asamblarea a catc patru trunchiuri de piramida.

5. lVIATERIALE

5.1. Betonul din elcmentele prefabricate va fi de clasa si realizat ca agregate obisnuite (cu dimensiunea maxima de 7 In conditiile prevazute in nonnativul C 140-86. 5.2. Annarca placii elementelor prefabricate va fi H"HH~'U. plase din S1NB. 5.3. Annarea nervurilor va fi realizata cu carcase cu armatura gitudinala din otel de marca PC 60 si armatura transversala din 5.4. Structura metalica va fi realizata in aceleasi conditii structurile spatia le reticulate planare realizate integral din otel vedca partes I cap. 4). 5.5. Materialele puse in opera vor fi de calitatea si

nile prevazute in proiect.

Pentru materialele puse in opera, fumizorii vor prezenta tificate de cali tate.

In cazul in care aces tea lipsesc sau nu contin toate datele prin conditiile din proiect, vor fi facute verificarile necesare la boratoare de spccialitate, care vor elibera buletinele Matcrialele noi vor fi supuse agrementarii tehnice, reglementarilor in vigoare.

6. CALCUL

6.1. Consideratiile referitoare la problemele meLri de calcul/conditiile de rezemare ale structurilor spatiale late planare integral metalice (parte a I, cap. 5, pet. 5.1., 5.2, 5.4)

70

si pentru structurile cu alcatuire mixta.

6.2. De asemenea, se mentine pet. 5.3 din partea I (referitor la

6.3. Ipotezele admise in calculul structurilor spatiale reticulate planare integral metalice SU?t valabile si pentru structurile spatiale cu alcatuire mixta.

6.4. Structurile spatialc cu alcatuire mixta introduc 0 complicatie suplimentara In calcul datorita proprietatilor complexe ale betonului armat ca material de alcatuire.

Metoda de calcul folosita pentru detenninarea eforturilor si deplasarilor structurii spatiale cu alcatuire mixta este metoda echivalentelor, care pennite eonsiderarca concomitenta in calcul a eelor doua materiale (otel si beton annat). Metoda Ioloseste procedeul discretizarii fizice a elementelor prefabricate din bcton annat ce compun fata superioara a structurii) si conduce, in fapt, la aplicarea metodei deplasarilor.

Teoria echivalentelor pennite inlocuirea studiului unui corp incarcat (dala, saiba etc.) cu acela al unui corp fictiv, cu conditia ca proprietatile de rigiditate ale celor doua corpuri sa fie aceleasi. Conditia de echivalenta dintre cele doua corpuri este egalitatca energiei potentiale de deformatie.

Metoda introduce ipoteze suplimentare de calcul.

Pentru calculul structurii spatiale cu alcatuirc mixta cu ochiuri patrate, elementul prefabricat din beton armat va fi echivalat cu un cadru din otel alcatuit din patru bare margin ale de lungime cgala si doua bare diagonale neimbinate in punctul de intersectie.

Punand conditia de echivalenta, rezulta aria sectiunilor barelor cadrului echivalent din otel.

6.5. Calculul de rezistenta si stabilitate a elementelor structurii spatiale cu alcatuire mixta va fi efectuat in confonnitate cu prevederile STAS 10107/0-90 si ale grupului de stanclarde STAS 10108.

71

6.6. Prevedcrile de calcul formulate pentru structurile reticulate planare integral metal ice in parte a I, cap. 5, pet. 5.5.5., 5.5.6. cu cxcluderea parantezei, 5.5.8. sunt valabile si structurile spatiale cu alcatuire mixta.

6.7. Lungimea de l1ambaj a barelor comprimate va fi minata considerand lungimea barei egala cu distanta dintre nodurilor. 6.8. Daca sunt luate in considerare numai nervurile (conlucrand cu latimca activa de placa) se regaseste structura planar patrata diagonala.

In conditiile monolitizarii imbinarilor dintre elemente1e bet on annat, nervurile perimetrale devin bare suplimentare ale superioare. Se obtine astfel, 0 noua structura spatiala reticulata nara cu 0 densitate mai mare de bare in fata superioara; prin eforturile in barele structurii analoge si sagetile au valori reduse.

7.3. Referitor la structura metalica (fata inferioara, diagonale, , prevederile de proiectare formulate In partea I, cap. 6, pet, 2 ... 6.4 pentru solutiile integral metalice sunt aplicabile si solutiilor exceptio fiicanci acelc prevederi care sc prcteaza, in mod speific, pentru fata superioara a structurilor realizate in solutie integral

7. ELEMENTE DE PROIECT ARE

8. CONFECTIONARE, TRANSPORT, MONTAJ

8.1. Confectionarea

8.1.1. Elementelc din beton armat

beton annat vor fi executate Sl

7.1. Proiectcle pentru structuri spatiale cu alcatuire mixta Ii intocmite de catre unitati care poseda calificare, competenta si rienta corespunzatoare naturii si importantei constructiei.

7.2. Pentru solutiilc de conceptie noua, notele de calcul cuprinde toate verificarile necesarc; de asemenea, dupa caz, vor fi verificate si experimental prin inccrcari de probe (elemente beton armat, eventual clemente ale structurii metalice) si bluri de structura la scara naturala, a carer componente poate fi cludenta pentru promovarea solutiilor.

Inccrcarca va trebui sa confirme modul de transmitere a turilor din elementele prefabricate, de la un clement la cele conform estimarilor din proiect.

Solutiile vor fi supuse agrcmentarilor tehnice, conform re mcntarilor in vigoare.

"''''''jJ~'''JUL''V in conformitate cu:

- STAS 6657/1-89;

- C 140-86;

- C 56-85;

- Regulament de rcccptic a lucrarilor de constructii si insta-

.. afcrente acestora (public at in Monitorul Oficial).

8.1.1.2. Proieclantul va colabora cu tehnologi in specialitate stabilirea unei tehnologii corecte si simple de confectionare.

In afara prescriptiilor de ordin general de la pet. 8.1.1.1., jJHJ>V"".I1U" poate da indicatii tehnologicc suplimentare, in special la piescle deosebite ale structurii.

Nu sunt excluse normele interne ale unitatilor producatoare. 8.1.1.3. Penlru asigurarea corectitudinii de executie, ori de cate se va considera nccesar, vor fi folosite sabloane metalice (de xemplu, pentru pozitionarca corccta a guseelor metalice G din 28: fara rotiri ale gusecJor in planul lor si cu respectarca dimensilaturilor elementului prefabricat).

Tolerantele de cxecutie vor fi prccizate prin caiet de sarcini. 8.1.1.4. La 0 eventuala productie de serie, clementcle prcfabridin beton armat, vor fi turnate obligatoriu in cofraje rigide de

72

73

tipul matrita (cochila) realizate din otel cu tolerante corespunzand putin clasei de precizie CP 5 conform STAS 7721-90. (Accasta obligativitate va fi mentionata de catre planul de cofraj). 8.1.2. Structura metalica. 8.1.2.1. Confectionarea structurii metalice va fi v,\,.vll.laLal conditiile precizate in partea I, cap. 7, pet, 7.1.

8.1.3. Controlul calitatii elementelor din beton armat si a fcctiei metalice efectuat de catre responsabilul tehnic cu executia. 8.1.4. Consumul specific al manoperei de uzinare a metalice este identic celui mentionat la pet. 7.1.12., partea I.

Consumul specific al manoperei de uzinare a prefabricate din beton arm at de la Iata superioara este s celui corespunzator elementelor prefabricate din beton cu grosimi mici.

8.2. Transportul, manipularea §i depozitarea eiemente componente ale structurii spatiale cu alcatuire mixta vor fi in conditiile precizate in partea I, cap. 7, pet. 7.2.

8.3. Montajul va fi efectuat in conditiile precizate in cap. 7, pet, 7.3.

8.3.1. Consumul specific al manoperei de montaj este, mativ, de cca. 1/10 ore om/m',

9. PROTECTIA ANTICOROSIV A

9.1. Pentru elementele din otel sunt valabile ~V"~""V""I" referitoare la protectia anticorosiva a structurilor spatiale planare integral metalice (partea I, cap. 8). 9.2. Placile din beton armat vor fi protejate anticorosiv form prevederilor Instructiunilor tehnice C 170-87.

74

9.3. Se recornanda utilizarea structurilor spatiale cu alcatuire mixta prioritar in medii cu clase de agresivitate I si II conform Insrructiunilor tehnice C 170-87.

10. PROTECTIA LA FOC

10.1. Sunt valabile consideratiile referitoare la protectia la foe a structurilor spatiale reticulate planare integral metalice (partea I, cap. 9.).

11. iNCERCAREA STRUCTURII

11.1. Incercarea structurii speciale cu alcatuire mixta va fi efectuata in conditiile precizate in partea I, cap. 10, cu observatia ca la pet. 10.7. se va renunta la "Nota".

12. URMARIREA COMPORTARII iN TIMP

12.1. Urmarirea comportarii in timp va fi efectuata in conditiile precizate in partea I, cap. 11, cu observatiile ca la pet. 11.6, lista degradarilor/defectelor supuse urmaririi curente va fi cornpletata cu:

- fisuri in elementele de beton armat, desprinderea betonului pe' traseul armaturii, pete de rugina pe traseul armaturilor si expulzarea betonului de acoperire,

iar la pet. 11.7. lista parametrilor/caracteristicilor/fenomenelor supuse urmaririi speciale va fi completata cu:

- deschiderea fisurilor;

- c1asa betonului din e1emente1e prefabricate;

- stabilirea pozitiei si diametrului armaturilor in e1ementele

prefabricate.

75

iNCHEIERE

Spccificatia tehnica a fost elaborata pornind de la Insaacdunile tebnice pentru proiectarea constructillor 1n solutie de structurl SPatiall reticulati, indicativ P 112-81.

Evolutia conceptiilor structurale, studiile si cercetarile tcore(ice si experimcntalc intreprinse, solutiile constructive pusc la punct ulterior aparitiei Instructiunilor P 112-81 au facut posibila redaetarea spccificatiei tchnice in forma de mai sus.

76

LEGENDA:

Nod t'llii superioara (in cadranul diagonalelor)

o Nod de reazcrn (In cadranul diagonalelor) + Nod in t'lla inferioara Gl

~ Indica sonsul coborfuor al diagonalolor

Fig. 27 Plan monte] subansambluri acoperis

I I

77

Sec/iune3 F-F

Secjiunea G ,G

Delaliu/II

• 'i

Fig. 28 Element prefabricat curent EC

78

(----l. .... l .. ,-----. -:)

/' .', 1

, / // I '" I

, I'l'l' . " I

I "I' I ,'I

1..// ,"J

," l' "

._._. ._._ .---1_

, • I

r" '

I -, . /'/'1

, " / / I

I ~, , /,f" I

I -, /"/ I

I " . ./ / I

l-----)_J~ (_ J

,'------. --+-i:-- --- ..

" ... , I

I "/'''' I

I "" . " I

I "" I '" I

I ", ",

/ ' " I

1./ I ..,''\.1

r L ':J

,'_. -_. __ .... ,.-r=r-._. - ec

I i

79

.~~~

17- Q YIN1'1U:J>t +='

[7":: l/"'-. I,A V"'- /'-. ~ ' __ ~ -,....- .- ..
~~ l¥ ~ l¥ ~ :=x::=:: ~ , "j
~ ~[>( " ,-
~ [)< [)< ~ I
~ Xb< 2 i'-./ 1\./ 1\./ " "l
~ ~ V"- V"-
~ ~~ k< t« ~ - '1'
« X ~ t>( x ~
~~ ~ ,,/ ~/ ~/ """
v(,"- V~, l.<."-
"'.I. *,t>< [X l>< ~ [)< '"
* " ._.-_
.... ... ::; ::: ~ ;; ;::-; ~ ~ ~
~ ~, '-
'" IN ...... , "
I ~ t! ;:; ;:; t;i._ t1 ::; 1:1 '" ~
'. ...
-_ ..... ;r " ..... ... _
::J ~ t! ;.:; ::: ~ ~ !::! ~ ~
I ~T~"'~" ~ .. ' .. " "
... ~ ~ .. ::: ~
.... ...
~ ~rr_iliTI -_ .. -
"" .. ' t:: tl t:: r:: ~
~ "'I
'" G:t .. , " _._.
~ ~ t! ~ ~ ~I ~ ~ ~ ::l. Q
1 "
--"1 ~r
:~ !:! ::: .., !:! t! !:! ~ ~ !:! ::!
..
""==' -" - .. u .:. -WM t.!lJAI Y, 'Ii . ... 80

Fig. 31 Element prefabricat curent

Fig. 32 Plan montaj subansambluri acoperis Tronson de structure din zona centra/a

81

1.***

2.***

3.***

4.***

5.***

6.***

7.***

8.***

9.***

10.***

11. ***

12.***

LIST A REGLEMENT ARILOR

LA CARE SE FAC REFERIRI IN TEXT

ST AS 10108/70-78 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel.

STAS 10108/1-81 Constructii civile, industriale si agricole. Prescriptii pentru proiectarea constructiilor din tevi de otel.

ST AS 10 1 08/2-83 Constructii din otel. Calculul elementelor din otel alcatuite din profile cu peretii subtiri, formate la rece.

STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10103-76 Constructii din otel. Principii fundamentale de calcul.

ST AS 10101/21-92 Actiuni in constructii, Incarcari date de zapada.

ST AS 10101/20-90 Actiuni in constructii. lncarcari date de vant.

STAS 10101/0A-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale.

ST AS 10 107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incarcari statice.

ST AS 6657/1-89 Elemente prefabricate de beton. Beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate.

ST AS 6657/2-89 Elemente preabricate de beton,

83

13.***

14.***

15.***

16.***

17.***

18.***

19.***

20.***

21.***

22.***

23.***

24.***

84

beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii,

ST AS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate.

ST AS 10128-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel, Clasificarea mediilor agresive.

ST AS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale.

ST AS 10702/2-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructiile aflate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.

ST AS 10166/1-77 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor.

ST AS 8558-78 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii materialelor de constructii.

ST AS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru constructii. Constructii tehnice generale de calitate. ST AS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.

ST AS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziunea amosferica. Marci, ST AS 404/1-87 Tevi din otel tara sudura, trase sau laminate la cald.

ST AS 530/1-87 Tevi din otel tara sudura, trase sau laminate la rece.

ST AS 6086-86 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel, fara sudura.

25.***

26.***

27.***

28.***

29.***

30.***

31.***

32.***

33.***

34.***

35.***

36.***

37.***

ST AS 7657-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru constructii.

ST AS 7941-90 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel, sudate longitudinal.

ST AS 8726-90 Tevi de otel sudate longitudinal, trase sau laminate la rece.

C 150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, constructiilor industriale si agricole.

C 56-85 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, constructiilor industriale si agricole.

C 140-86 Normativ pentru excutarea lucrarilor de beton si beton armat.

C 205-81 Instructiuni tehnice privind incercarea in situ prin incarcari statice, conform ST AS 1336-80, a constructiilor civile si industriale.

P 112-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea antiseismica a constructiilor in solutie de structura spatiala reticulata.

P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale.

P 130-88 Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora.

Legea 10/1995 Legca calitatii pentru constructii (Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12, 1995). Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (Monitorul Oficial nr. 193/1994).

Regulament pentru urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea con-

! !

85

38.***

structiilor (Monitorul Ofieial nr. 193/1995). Norrnele de intocmire a cartii tehniee a constructiei (Monitorul Ofieial nr. 193/1994).

C 139-87 Instructiuni tehniee pentru protectia anticorosiva a elementelor de constructii metaliee.

C 170-87 Instructiuni tehniee pentru protectia elementelor din beton arrnat si beton preeomprimat supraterane in medii agresive naturale si industriale. Norrne tehnice de proieetare si realizarea construetiilor privind protectia la actiunea foeului, indieativ Pl18-83 eu modificarile din 1996.

Colectia de norrne orientative de deviz C-1995.

39.***

40.***

41.***

42.***

86

ANBXA

LA "SPECIFICATIA TEHNICA PRIVIND CERINTE PENTRU PROIECTAREA ~I EXECUTIA CONSTRUCTIILOR iN SOLUTIE DE STRUCTURA.

SPATIALA RETICULATA PLANARA."

EXEMPLU DE CALCUL PENTRU NOD CURENT DIN FATA INFERIOARA A UNEI STRUCTURI SPATIALE RETICULATE PLANARE

87

ANEXA: EXEMPLU DE CALCUL PENTRU NOD CURENT DIN FATA INFERIOARA A UNEI STRUCTURI SPA TIALE RETICULATE PLAN ARE.

1. Exemplul de caleul se refera la un nod din fata inferioara a structurii spatiale reticulate planare pentru acoperisul salii cu destinatii multiple de antrenament si concurs pentru atletica grea (proiect IPCT Of. 1262/a, 1981).

2. Principalele elemente geometrice de proiectare ale structurii

spatiale reticulate planare sunt urmatoarele:

- geometria:

- forma in plan si

deschideri:

- iniiitimea structurii:

- pasul:

- unghiul de inclinare

al diagonalelor: - rezemarea:

structura spatiala planar patrata diagonala.

patrata, 30 x 30 m. h = 1,80 m.

1 = 3,00 m (in fata inferioara),

Y= 50,2°

simpla rezervare in toate nodurile de pe contur ale fetei superioare.

3. Structura spatiala reticulata planara este simetrica in raport cu

planele bisectoare ale planurilor de coordonate xOz si yOz.

4. Incarcarea de caleul considerata este P = 416 daN/11l.

5. Eforturile in barele concurente in nod sunt conform fig. 1 si 2.

88

I

'I

,

!

M;18f/

3,GJtf'

Fig.l

Vedere In plan

Elevatie

'tS,18tf"

3,..63 t/ M... .. ... • .... .3. ..•. 6. ... '..J. 1.'1'

r r ."P ..

Fig. 2

89

6. Nodurile si barelc fetei inferioare sunt confectionate din otel de

marca OL 37.

7. N odul verificat este situ at in vecinatatea centrului structurii spatiale

reticulate planare si este numerotat 70.

8. Nodul 70 - cu sectiunea in cruce - are conformarea din fig. 18 a Specificatiei tehnice si este alcatuit din doua gusee de tabla cu grosimea de 12 mm. Cordoanele de sudura se executa semiautomat sau manual.

9.

Barele din fata inferioara sunt alcatuite din doua profile U 120 x 55 x 7, conform fig. 3.

Fig. 3

10. Prinderea barelor pe nod se realizeaza cu suruburi precise M 16 x 50 grupa 6.6, cate 6 pentru fiecare din barele fetei inferioare si cate 3 pcntru fiecare diagonala.

11. Sectiunea barelor digonale si imbinarea sunt alese constructiv,

intrucat valoarea efortului in diagonale este foarte redusa,

12.

Verificarea barelor din fata inferioara este efectuata pentru efortul 1= 45.180 daN.

90

13.

Verificarea barei din fata inferioara:

A 'hr = 17,0 cui

L1A' = 0,7 x 1,7 = 1,19 ern'

A 'net = 17 - 2 x 1,19 = 14,62 cttt' A net tot = 2 X 14,62 = 29,24 cui

b = ~~,~: = 15,45 daN < R = 2200 daN!cm2

in care:

A 'hr - aria bruta a sectiunii transversale a unui profil U L1A' - slabirea sectiunii;

A 'net - aria neta a sectiunii transversale a unui profil U;

R - rezistenta de calcul corespunzatoare solicitarii de intindere pentru OL 37.

14. Verificarea prinderii la forfecare:

R/A{= 6 x 2 x 2400 x 2,01 = 57.888 daN> 45.180 daN,

in care:

R/ = 2.400 daN/cm2 - rezistenta de calcul corespunzatoare solicitarii de forfecare pentru suruburi cu tija precisa din grupa 6.6.

15. Verificarea prinderii la presiune pe gaura:

R;A = 6 x 1,2 x 1,6 x 4.200 = 48.384 daN> 45.180 daN,

in care:

R; = 4200 daN/cm2 - rezistenta de calcul corespunzatoare presiunii pe peretii gaurii in constructii din OL 37, pentru suruburi cu tija precisa.

16.

Cordoanele de sudura ale semiguseului (fig. 1)

91

,1,=7mm

A, =: 2 x 0,7 x 30 = 42 ern'

Rr'A, = 1.500 x 42 = 63.000 daN > 45.180 daN,

in care:

R/ = 1500 daN/cm2 - rezistenta de calcul corespunzatoare solicitarii de forfecare pentru irnbinari cu sudura de colt a pieselor din OL 37.

f

~

I

t

I

I

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 631N din 18.03.1997

A vfu1d in vedere:

- Avizul Consiliului Tehnico Stiintific nr. 32/11.02.1997

- In temeiul Hotiirfuii Guvemului llf. 456/1994 privind organizarea

si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului

- In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/1996,

- Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajiirii Teritoriului emite urmatorul

ORDIN

Art. 1 - Se aproba:

Ghid pentru proiectarea imbinarilor prin contact ale stalpilor din otel facand parte din structura cladirilor etajate - GPO 16/1997 Art. 2 - Ghidul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor,

Art. 3 - Directia Programe de Cercetare si Rglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, NICOLAE NOICA

93

CUPRINS

1. DOMENIUL DE APLICARE .

2. MATERIALE. REZISTENTE NORMATE

REZISTENTE DE CALCUL .

2.1. Laminate .

2.2. Suruburi de inaltii rezistenta .

3. CONDITII DE ALCA TUIRE A iMBINARII ..

3.1. Sectiunea tronsonului superior .

3.2. Eclise .

3.3. Suruburi .

4. CALCULUL EFORTULUI DE iNTINDERE iN ECLISA •..............

4.1. Model de calcul .

4.2. Rclatii de calcul .

5. VERIFICAREA DE REZISTENTA A iMBINARII .

5.1. Verificarea ecliselor ..

5.2. Verificarea suruburilor .

6. CONDITII DE UZINARE ~I MONT AJ ..

7. EXEMPLIFICARI NUMERICE ..

7.1. Exemplul I .

7.2. Exemplul 2 .

7.3. Exemplul 3 .

7.4. Exemplul 4 .

8. ANEXA 1. VERIFICAREA iMBINARII PRIN CONTACT PRIN MODELUL DE CALCUL

RECOMANDAT iN CODUL AMERICAN LRFD 1986 .

94

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJAruI TERITORIULUI D1RECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII

GHID PENTRU PROIECTAREA IMBINARILOR PRIN CONTACT ALE STAIPILOR DIN OTEL FAcAND PARTE DIN STRUCTURILE CLADIRILOR ETAJATE INDICATIV GP 016-97

Elaborat de: UNlVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII

BUCURE~TI

Rector: Prof. dr.ing Petre Patrut

Resposabil tema: Prof. dr. ing. Lugian Negrei Elaboratori] Prof. dr. ing. Drago~ Georgescui

Prof. dr. ing. Lucian Negrei Ing. Nicolae Ghita

Asist. ing. Bogdan Stefanescu Verifificator expert: Prof. dr. ing. Eugen Chesaru

Avizat de: DIRECTIA COORDONARE CERCET ARE ~TIINTIFICA ~I REGLEMENTARITEHNICEPENTRUCONSTRUCTII

Director:

Responsabil tema MLP A T

ing. Octavian Manoiu ing. Eugenia Hintea

95

GHIO PENTRU PRQIECTAREA IMBINARtLOAR PRIN CONTACT ALE STALPILOR DI!:,! OTEL FACAND PARTE DIN STRUCTURILE CLADIRILOR ETAJATE

GPO 16/1997

1. Domeniul de aplicare

(1) Prevederile de proiectare din prezentul ghid se aplica irnbinarilor prin contact ale stalpilor cladirilor etajate cu structura din otel.

(2) Imbinarea prin contact se realizeaza cu eclise si suruburi de inalta rezistenta pretensionate, cu urmatoarele precizari:

a. Efortul de pretensionare are 0 valoare egala cu eel putin jumatate din efortul maxim de pretensionare admis de surub;

b. Suprafetele ecliselor si ale tronsoanelor de stalp, in zona imbinarii, se prelucreaza ca la imbinari cu suruburi obisnuite;

c. In calculul de verificare se neglijeaza efectul pretensionarii suruburilor de inalta rezistenta

(3) Imbinarea prin contact transmite eforturile dupa cum urmeaza:

a. Tensiunile de compresiune se transmit prin contactul intre sectiunile tronsoanelor de stalp;

b. Tensiunile de intindere se transmit prin eclisa ca urmare a contactului intre tijele suruburilor si peretii gaurilor;

(4) Sectiunile tronsoanelor de stalp, in imbinarea prin contact, se prelucreaza mecanic prin rabotare sau prin frezare.

ELABORAT DE UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Aprobat de MLPAT cu Ordinul nr.63/N/llI.03.1997

96

(5) Imbinarea se considera ca fiind imbinare prin contact numai in cazul stalpilor realizati din tabla cu grosimea de eel putin lOmm.

(6) Prevederile de calcul din prezentul ghid se aplica stalpilor de sectiune I dublu simetrica, in starea plana de eforturi (M, N, T), in care Neste efort axial de compresiune.

(7) Imbinarea prin contact se pozitioneaza in afara zonelor potential plastice ale stalpilor; se recomanda ca irnbinarea prin contact sa se amplaseze la aproximativ H/4 deasupra planseelor, in care H reprezinta inaltimea etajului; in cazul particular in care stalpul nu este legat de plansee pe 0 inaltime mai mare de 5 m, nu se recomanda utilizarea imbinarii prin contact.

(8) Elementele imbinarii prin contact vor indeplini si conditiile de verificare prin calcul recomandate de codul american LRFD 1986, conform Anexei 1.

2. Materiale. Rezistente normate. Rezistente de calcul

2J. Laminare

(1) Eclisele se realizeaza din tabla groasa, Rezistentele otelului din eclise vor fi eel putin egale cu rezistentele otelului din care este executat stalpul.

(2) Rezitentele (R .. ;R;R,) pentru otelurile de uz general pentru constructii, marcile OL 37, OL 44, OL 52, sunt continute in tabelul 1, in care:

R, reprezinta rezistenta normata a otelului;

R - rezistenta de calculla intindere sau la compresiune;

97

R, - rezistenta de calculla forfecare.

2.2. Suruburi de inalta rezistenia

(1) Imbinarile prin contact se realizeaza cu suruburi de inalta rezistenta, in grupele de caracteristici mecanice 8.8 sau 10.9.

(2) Rezistentele (R"; R/) ale sururburilor sunt continute in

tabelul 2, in care:

R," reprezinta rezistenta normata;

R: - rezistenta de calculla intindere determinata cu relatia,

Ym = 0,8, in cazul suruburilor din grupa 8.8; Ym = 0,7, in cazul suruburilor din grupa 10.9.

(3) Rezistenta de calculla presiune pe peretii gaurii se deter-

mina cu urmatoarea relatie,

R" = 16· R

" '

(2)

in care,

R reprezinta rezistenta de calcul a otelului din care este rea-

lizata eclisa.

Valori ale rezistentei R,,", pentru treapta de grosime a eclisei

16::; t ::; 40 rum, sunt continute in tabelul 2.

(4) Forta de pretensionare a surubului trebuie sa indeplineasca,

potrivit prevederii de la pet. 1 (2), urmatoarea conditie

0,5 . A, . Rt ::; N, ::; 0,8 . A,. Rt

98

(3)

in care,

A, reprezinta aria sectiunii de rezistenta in zona filetului; valorile ariei A, sunt continute in tabelul 4.

(5) Rezistentele de calculla forfecare a surubului se determina, in functie de nivelul de pretensienare, cu urmatoarea relatie:

(4)

in care:

d N, ,- tt {/

4

d reprezinta diametrul tijei surubului in zona nefiletata.

Valori ale rezistentei de calcul la forfecare sunt continute in tabelul3.

Tabelull Rezistente (Rc; R; Rr), in N/mm', in functle de grosimea "t" a eclisei

t ~ 16 mm 16 < t ~ 40 mm 40 < t ~ 100 mm
Marca
otelului R, R Rr R, R Rr R, R Rr
OL37 240 220 130 230 210 125 210 190 115
OL44 280 255 150 270 245 145 250 225 135
OL52 350 315 190 340 305 180 330 300 180 99

TabelLll2

R " t t (R h. D h. R ') in N/mm2 ale suruburilor de inaltii rezistentd

eZls en e c , '<'1, p' ''I

Rph (16 s t ~ 40 mm)
grupa Rh R.h
c , OL52
OL37 OL44
8.8 640 510 340 390 490
10.9 900 630 340 390 490 TabelLll3 Rezlstente Rr", in Nzmm', in functle de otfRt egal eu,

0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80
grupa
330 320 310 300 290 280 265 250 230 210
8.8
460 450 440 425 410 390 370 350 325 295
10.9 TabelLll2 Rezlstente (Rc; R;"; R,), in Nrmm', in functie de grosimea "t" a eelisei

Tipul filetului MI6 M20 M22 . M24 M27 M30
As (mm') 157 245 303 350 459 561 100

3. Conditii de aldituire a imbinarii

3.1. Sectiunea tronsonului superior

(1) Tronsonul superior (fig. la) se alcatuieste cu sectiune care are inaltimea egala eu inaltimea sectiunii tronsonului inferior.

(2) Tronsonul superior (fig. l a), in zona irnbinarii, se alcatuieste din tabla care are grosimi eel mult egale eu grosimile de tabla din care este alcatuit tronsonul inferior; inimile eelor doua tronsoane vor avea, in zona irnbinarii, grosirni egale.

(3) Latimea talpii tronsonului superior (fig. 1 b) va fi eel mult egala cu latimea talpii tronsonului inferior.

(4) Grosirnea minima a tablelor va fi de 10 mm.

(5) Stalpii se alcatuiesc cu sectiune care se incadreaza in clasa 1 sau in clasa 2 de sectiuni.

Nota: Clasele sectiunilor sunt definite In EUROCODE 3/1992 si In proiectul de standard romdnesc STAS 10108/0-96; daca nu se dispune de aeeste documente, prevederea de la pet. 3.1 (5) se poate inlocui cu cerinta indeplinirii urmatoarelor conditii:

b

T:5 20· E

~i:5 40· E

I

in care:

(b ; t) reprezinta dirnensiunile sectiunii talpii (b, ; tJ - dimensiunile sectiunii inimii;

[ 240j".5

E- --

- R,.

R = rezistenta normata a otelului din care este realizat stalpul,

101

3.2. Eclise

(1) Aria sectiunii unei eclise a talpii stalpului (fig. la, b) va fi

eel putin egala eu jumatate din aria sectiunii talpii tronsonului superior al stalpului.

Nota: Aceasta conditie este implicit indeplinita prin dimen-

sionarea eclisei fa efortul de tntindere determinat cu relatia (11) conform prevederii de fa pet. 4.2 (4).

(2) Eclisa se alcatuieste eu grosimea eel putin egala eu juma-

tate din grosimea talpii tronsonului superior.

(3) Eelisele se alcatuiesc din tabla groasa eu rezistenta de ealcul eel putin egala eu rezistenta de ealcul a talpii tronsonului superior. (4) Se prevad ec1ise pe ambele fete ale inimii stalpului (fig. la, b); grosimea unei eclise va fi eel putin egala eu jumatate din grosimca inimii stalpului.

(5) In eazurile in care talpile au aceeasi grosime, se pot

prevedea ec1ise pe ambele fete ale talpii,

102

Fig. 1

~I .t· .. 11;1

+.L 4J

. I . 41

t~ ~

• 4J

+i

+1 • I

I ,

fl i _J

'---__ _. __ ~ b.

103

3.3. Suruburi

(1) Sc utilizeaza suruburi de inalta rezistenta din grupa de caractcristici mccanice 8.8 sau 10.9.

(2) Numarul de suruburi pe un singur rand, pc talpa stalpului (fig. Ia, b), va indeplini conditia,

3::; n, s: 6 (5)

(3) Numarul de suruburi pc un singur rand, pc inima stalpului (fig. Ia, b), va indeplini conditia, 2::; n, ::; 6

(6)

(4) Se utilizeaza suruburi de inalta rezistenta eel putin M16. (5) Distantcle intre suruburi (fig. 1 a, b) vor indeplini urma-

toarelc conditii,

.1,5c1 s c s: (Sd; 121) 2d ::; c, ::; (4d; SI) 1,5d::; e2::; (4d; S£)

in care:

d reprczinta diamctrul surubului

t - grosimca minima a pieselor care se imbina.

(6) Lungimea tijei surubului si lungimea zonei filetate a surubului se stabilesc astfel incar filetul sa ramana in zona grosimii saibei,

(7) Diferenta intre diamctrul gaurii si diametrul tijei surubului va indeplini urmatoarele conditii,

6,} < a,7 111m, in cazul suruburilor Ml6 M24;

6,} < 1 111m, in cazul suruburilor M27 M30.

104

4. Calculul efortului de intindere in eclisa

4.1. Model de calcul

(1) Elementele imbinarii prin contact (eclisa si suruburile) se calculeaza la eforturile (N; Ml'f)' ca in figura 2, In care,

N reprezinta efortul axial minim, de compresiune, In gruparea de eforturi (M,N,1) care dimensioneaza sectiunea tronsonului superior al stalpului;

Ml'f - momentul incovoietor plastic capabil al sectiunii in prezenta efortului axial N.

(2) In vederea simplificarii relatiilor de calcul, sectiunea reala din figura 2a se liniarizeaza ca in figura 2b.

(3) Sistemul ecuatiilor de echilibru, pe schema din figura 2c este urmatorul:

{O+O-Z-N=a

o . e + 0 . a,5h + Z . a,5h - M» = a

(8)

in care:

o reprezinta rezultanta tensiunilor de compresiune pc zona

activa (vezi explicitarea lui ex) a inimii stalpului, 0= a . Ai . R = a . h . (i • R

o reprezinta rezultanta tensiunilor pc talpa comprimata,

o = AI . R = t . b . R

e reprezinta distanta, fata de axa stalpului, a rezultantei Ci, e = a,5 . h - a,5 . a . h

a - parametru care defineste zona activa (in compresiune) a inimii stalpului;

Z - efortul de intindere in eclisa;

105

..

r v.

Fig. 2

106

I I t

Expresiile momentului incovoietor plastic capabil al sectiunii, in prezenta fortei axiale, se stabilesc pe sectiunea liniarizata (complet activa) a stalpului-l) Prin rezolvarea sistemului de ecuatii (8) se obtin expre-siile parametrilor (ex ; Z) potrivit prevederilor de la pet. 4.2.

4.2. Relatii de calcul

(1) Pentru calculul efortului de intindere in eclisa se fac urma-

toarele notatii:

Al - aria sectiunii brute a unei singure talpi a stalpului; Al =t· b

Ai - aria sectiunii brute a inimii stalpului; Ai = t; .hi

f3 - coeficientul de distributie a materialului in sectiune;

f3 _2. Al - Ai

N, - efortul plastic capabil al sectiunii brute a stalpului N; = A . R = (2· Al + A) . R

N

n=Np

1] = (1 + f3) . n

(2) In cazurile in care n ::; _1_ ,efortul de intindere in eclisa 1+ f3

se calculeaza cu relatia,

i ex + 0,5 . f3 ) No

Z= r 1 +/3 -n . p

(9)

in care:

107

ex = 1 - 0.707 . -tt; . (2 - TJ)

/"') AI '1 A 1 1 + 0,25. /3 4' 1 d A .

\ _, n cazun e m care 1 +/3 < n < 1 +/3 ' etortu e mun-

dere in eclisa se calculeaza cu urmatoarea relatie:

Z - ( 1 + 0,5 . /3 _ ) N. - 1+/3 n.p

(10)

(4) In cazurile in care, 1 + ~}l' /3 < n < 1, efortul de intindcre in eclisa se determina cu relatia,

0,25. /3 . N 1+/3 p

Nota: Relatia (11) asigura prevederea ea aria sectiunii ecli-

z

(11)

sei sa reprezinte eel putin jumatate din aria sectiunii brute a talpii stdlpului.

(5) Calculul efortului de intindere in eclisa, cu relatiile (9), (10), (11), poate fi inlocuit cu urmatoarea relatie:

Z = 8· Np (12) in care coeficientul 8 se determina din tabelul 5 in functie de parametrii (/3 ; n).

Observatle: Valorile din zona superioard a tabelului, eorespund ealeulului eu relatia (9); zona intermediara eorespunde caleulului eu relatia (10); zona inferioara corespunde ealeulului eu relatia (11 ).

108

Coeflclentl d pentru calculul efortului Z in eclisa lmblnarll

~ I,(X) 1,25 1.50 1.75 2,(X) 2,25 2,50 2,75 aoo 3,25 3,50
O,(X) 0,397 0,408 0,417 0,427 0,431 0,436 0,441 0,445 0,448 0,451 0,454
O,OS O,3K2 0,393 0,402 0,412 0,417 0,422 OA26 0,430 0,434 0,437 0,440
0,10 0,368 0,379 O,3KX 0,397 0,402 0,407 0,412 0,416 0,419 0,422 OA25
0,15 0,353 0,365 0,373 O,3X3 0,387 0,393 0,397 0,4(X) 0,404 0,407 0,411
0.20 nsss 0,350 0,359 0,368 o,m 0,378 O,3X2 0,386 0,390 0,392 0,396
0,25 0,324 0,335 0,344 0,354 0,358 0,363 0,368 o,m 0,375 O,36X 0,361
0,30 0,309 0,320 0,330 0,338 0,341 0,349 0,343 0,333 0,325 0,318 OJ II
0,35 0,294 0,305 0.315 0,324 0,317 0,304 0,293 0.283 0,275 0,268 0,261
OAo 0,280 0,290 O,3(X) O,2X2 0,267 0,254 0,243 0,183 0,225 0,218 0,211
OA5 0,265 0,272 0,250 0,232 0,217 0,204 0,193 0.183 O,IXX 0,191 0,195
0,50 0,250 0,222 O,2(x) 0,182 0,167 0,173 0,179' 0,183 0,188 0,191 0,195
0,55 O,2(X) 0,172 0,150 0,159 0,167 0,173 0,179 0,183 0,188 0,191 0,195
o,m 0,150 0,139 0,150 0,159 0,167 0,173 0,179 O,IX3 O,I8X 0,191 0,195
0.625 0,125 0,139 0,150 0,159 0,167 0.173 0,179 0,183 0,188 0,191 0,195 109

5. Verificarea de rezistenta a imbinarii

5.1. Verificarea ecliselor

(l) Verificarea eclisei intinse, de pe talpi, se face cu urmatoarea

relatie,

(13)

in care,

And reprezinta aria neta a sectiunii eclisei;

R - rezistenta de calcul a otelului din care este realizata eclisa.

(2) Eclisele amplasate pe inima stalpului vor indeplini urmatoarea conditie de verificare,

(14)

in care,

A_. reprezinta aria neta a sectiunii eel or doua eclise amplasate pe inima stalpului;

T - forta taietoare maxima, in gruparea speciala de incarcari; R, - rezistenta de ca1cul, la forfecare, a otelului din care sunt

realizate eclisele.

5.2. Verificarea suruburilor

(1) Efortul capabil, la forfecare, al unui singur surub, se calculeaza cu relatia,

(15)

in care:

110

, J I

.~.

d reprezinta diametrul tijei surubului, in zona nefiletata;

R,h - rezistenta de ca1cul la forfecare, in functie de nivelul de pretensionare; se determina potrivit prevederilor de la pet. 2.2 (5);

n, - numarul sectiunilor de forfecare.

(2) Efortul capabil, la presiune pe peretii gaurii, al unui singur surub; se calculeaza cu relatia:

N..1' = d . V' R;

in care:

(Et) reprezinta suma minima a grosimilor table lor care tind

(16)

sa se deplaseze in acelasi sens;

R; - rezistenta de ca1culla presiune pe peretii gaurii; se determina potrivit prevederilor de la pet. 2.2 (3).

(3) Efortul capabil al unui singur surub reprezinta valoarea minima care rezulta din relatia (15) sau din relatia (16).

N..ap = min(N..'r; N...rY

(17)

(4) Verificarea suruburilor de pe talpa stalpului se face cu

relatia,

(18)

in care n reprezinta numarul de suruburi ce preiau forta Z; pentru alcatuirea din figura 1 n = 6; nr = 1.

(5) Verificarea suruburilor de pe inima stalpului se face cu relatia:

I_ S N..'ap (19)

n

in care n reprezinta numarul de suruburi ce preiau forta T;

111

pentru alcatuirea din figura 1 n = 4; n, = 2.

6. Condltil de uzinare §i montaj

(1) Sectiunile de capat ale tronsoanelor de stalp, care se imbina prin contact, se prelucreaza mecanic prin rabotare sau prin frezare,

(2) Momentul de strangere a piulitei se determina cu urmatoarea relatie:

M, = 0,2 . d . N,

(20)

in care:

d reprezinta diametrul tijei surubului;

N, - forta de pretensionare a surubului determinata conform pet, 2.2(4).

(3) Abaterea de la aliniere a tronsoanelor de stalp care se imbina prin contact (fig. 3) va indeplini urmatoarea conditie:

r:::; 1 doo radiani

(21)

(4) Abaterea de la contact intre suprafetele sectiunilor tron-

soanelor de stalp (fig.3) va indeplini urmatoarele conditii:

a. L1 :::; 0,25 mm, pe 0 lungime de eel putin 0,7h;

b. L1:::; 0,25 mm, pe 0 lungime de eel putin 0,7hh in care:

hi reprezinta inaltimea inimii tronsonului superior al stalpului; b - latimea talpii tronsonului superior al stalpului.

112

I
,
.
~!
~ --t-_·-
'/
~
I
• {
II fA
·1
1tr

I

I
...... j
f (1...

Fig. 3

-
I i' t
J
,__b 11
... . ./
. •
~" .. -
~,
,I'
~i
,1.1
Iii
~I
~~
L! .;
~I
'4
~ I
;,'
! c~
tl'
. ',.
'J
j.I
.... 1l
I b.

113

7. Exemplificarl numerice

(1) Exemplificarile numerice care urrneaza se fac pentru

urmatorele date comune:

a. Sectiunea tronsonului superior (fig. 7.1) t, x hi = 15 x 400

t x b = 25 x 320

b. Sectiunea tronsonului inferior (fig. 7.2) t, x hi = 15 x 390

t x b = 30x 400

c. Marca otelului

Tronsoanele stalpului si eclisele sunt alcatuite din otel OL37, cu urmatoarele rezistente de calcul:

• rezistenta de calculla intindere (tabelul 1), R = 220 N/mm2 (pentru t ::; 16 mm)

R = 210 N/mm2 (pentru 16 < t ::; 40 mm)

• rezistenta de calculla forfecare (tabelul 1), R, = 130 N/mnl (pcntru t < 16 mm)

R, = 125 Nnnm' (pentru 16 < t < 40 mm)

• rezistenta de calculla presiune pe peretii gaurii (tabelul 2), Rt'~ = 1,6 x 220 = 350 N/mm2 (pentru t::; 16 mm)

R/ = 340 N/mm2 (pentru 16 < t ::; 40 mm)

d. Suruburi de inalta rezistcnta

Se utilizeaza suruburi de in alta rezistenta din grupa de caracteristici mecanice 8.8, cu un nivcl de pretensionare 8,IR/ = 0,5.

Rezistenta de calculla forfecare (tabelul 3) are valoarea:

114

R/ = 300 N/mm2

(2) Verificarea indeplinirii conditiilor de alcatuire

a. Sunt indeplinite conditiile 3.1(1) ... 3.1(4)

b. Se verifica indeplinirea conditiilor privind clasa sectiunii, conform pet. 3.1(5); pentru sectiunea tronsonului superior,

b _ 320 _ .

t - 25 - 12,8, 12,8 < 20

hi _ 400 _ .

t. -15 - 26,7, 26,7 < 40

I

Deci sunt indeplinite conditiile pentru ealculul in domeniul de eomportare plastica.

c. Este indeplinita conditia 3.2(3) referitoare la eclise.

d. Este indeplinita conditia 3.3(1) referitoare la grupa de caracteristici mecanice a suruburilor; este indeplinita conditia 2.2(4) referitoare la nivelul de pretensionare a suruburilor,

115

!'2o

.

l

I ! l I

I i

I j

I

: I

L-i-

i I I

J

I • i

. l

-l- .

,

• I

I-J

-.,

1--- .... _-_ ..

Fig. 7.1

Fig. 7.2

116

117

(3) Caracteristicile mccanice ale sectiunii tronsonului superior:

a. Aria sectiunii talpii

A, = t xb = 25 x 320 x 102 = 80 em'

b. Aria sectiunii inimii

A, = tx hi = 15 x 400 x 102 = 60 em'

c. Aria sectiunii

A = 2 X A, + A, = 2 x 80 + 60 = 220 em2

cl. Coeficientul cle distributie a materialului in sectiune

f3 = 2 x A =£x 80 = 2 67

Ai 60 '

(4) Momentul incovoietor plastic capabil al sectiunii tronsonu-

lui superior

Nota: Calculul are caracter informativ pentru di nu apare In

mod explicit In prevederile de calcul din aceasta lucrare.

a. Moclulul cle rezistenta plastic

w =_!__. 1 + 2. f3 . A . h

p 4 1+f3

in care h reprezinta distanta clintre axele talpilor

W =L.l + 2 x 2,67 x 220 x 425 =4037 em'

p 4 1 + 2,67 '

b. Momentul incovoietor plastic capabil Mp=Wp·R

M; = 4037 x 1(i x 210 = 848 x 1(1' Nmm

~,=848kNm

(5) Momentul incovoietor plastic capabil reclus ca urmare a prezentei fortei axiale

Nota: Calculul are caracter informativ pentru ca nu apare in mod explicit in prevederile de calcul din aceasta lucrare; notiunea

118

este insa enuntata la pet. 4.2 (1).

Calculul se face cu relatia

, ,

Mp=kr'Mp

in care k, este un coeficient de reducere determinat in functie

cle parametrii (f3 ; n ), in care, '

N

n= ;N=A·R

N p

p

Coeficientul cle reclucere k se calculeaza dupa cum urmeaza:

I~ '1 ~ < 1

a. n cazun e In care n y-;-rr-

- 1+1-"

in care,

a = 1 + (1 + f3) . n

b) In cazurile in care 1 < n S 1

1+[3

k- 2.[3 ( 1)

r - 1 + 2 + [3' 1 + [3 . (1 - n)

Observatie: Calculul momentului incovoietor plastic capabil redus, ca urmare a prezentei fortei axiale, este reprodus din proiectul de standard STAS 1010810 - 96, capito lui "Verificarea de rezistenta a elementelor structurale" - elaborat de L. Negrei.

Prin utilizarea expresiilor coeficientilor cle reclucere K(, mai sus prezentate, in sistemul cle ecuatii cle echilibru (pet. 4.1) se obtin

119

relatiile (9) si (10) cu care se calculeaza efortul de intindere in eclisa.

Pentru /3 = 2,67, se obtin urmatoarele expresii ale coeficientului de reducerc,

AI '1 A < 1

a. n cazun C III care n - 1 + /3 '

k, = 1 - 2,124 . n2

b AI '1 A 1 < 1

. n cazun e III care 1 + /3 < n -

kr=1,158·(1-n)

7.l. Exemplull (fig. 7.1)

Eforturi:

Eclisa talpii:

Eclisa inimii:

Suruburi pe talpa:

Suruburi pe inima:

N = 1300 kN; T = 320 kN; M, = 706 kNm tc x be = 30 x 320 mrn

tc x be = 12 x 200 mm

8 suruburi M30, in gauri 0 31

4 suruburi M16, in gauri M16, in gauri 06,5

Se cere verificarea imbinarii prin contact.

(1) Calculul etottului de intindere in eclisii, conform prevederilor de la pet. 4.2.

/3 = 2,67

N; = A· R = 220 x lrJ x 210 = 4620 x 10' N N, = 4620kN

n = N = 1300 = 0281

~,4620 '

120

_1 _= 1 =0273.1 + 0,25· {3 = 0455

1 + /3 1 + 2,67 ' , 1 + /3 '

1 < n ::; 1 + 0,25 • b

1+/3 1+/3

1 + 0,5' b _ nJ . N

1 + b P

Z=

Z = (-1 + 0,5 x 2,67 _ 0,281) . N

1 + 2,67 p

Z = 0,355 x 4620 = 1640 kN

(2) Verificarea cclisei tiilpii, conform prevederilor de la pet. 5.1(1)

Anct = 30 x 320 - 2 x 3 x 30 = 7740mm2 Ancl = 77,4 em'

Z

1640 x 103 212 N/mm2 77,4 x ur

R = 210N/mm2

(3) Verificarea eclisclot de pe inimii, conform prevederilor de la pet. 5.1(2).

Ancl = 2 x 12 x 200 - 4 x 16,5 x 12 - 4008mm2 Anct = 40,08 em'

15· _I_ = 1 5 x 320 X 10' = 120N/mm2

, Ancl ' 40,08 x ur

121

R, = 130 N/mnl

o \,aificarea suruburilor de pe talpa, eonfonn prevederilor de la pet. :).2

(6) Momentu1 incovoietot plastic capabi1 in prezenta fortei

axiale.

Se calculeaza potrivit pet. 7 (5)m pentru eazul n > 1 } f3

r ' R"

N,. = P . if· r' n,

7r X 30' x 300 x 1 = 212 x 1O'N 4

MPF = 1,158· (1 - n)· M,

MPF = 1,158 x (1 - 0,281)· M; = 0,833· M, Mpr = 0,833 x 848 = 706 kNm

N/=212kN

N/ = d . 1). R/ = 30 x 25 x 340 = 255 x 10' N N/ = 255kN

Ne"p= min(212;255) = 212 kN

_Z_= 1645 = 206 kN

n 8

(7) Momentu1 de strfingere a piulitei, conform prevederii de la

pet. 6(2).

a. pentru suruburile de pe talpa stalpului:

~=0,5

R"

I

206 kN < 212 kN

N=7rxif .8, , 4

(5) Verificarea sutuburilot de pe inimii, conform prevederilor de la pet. 5.2.

N = 7r X if. 0 5 . R"

, 4 ' I

Nf_7r.(f·R"·n

,.--- r r

4

7r x 1(/ x 300 x 2 = 120,6 X 10' N 4

N/= 120,6kN

N = d· ~t· R " = 16 x 15 x 350 = 84 x 10' N

'-'I' '£";j P

N,."p = min(84;120,6) = 84 kN

_L= 320 = 80 kN

n 4

IV. = 180kN

M, = 0,2· d· IV. = 0,2 x 30 x 1 (J.1 x 180 = 1,08 kNm

M, = 1,08kNm

b. pentru suruburile de pe inima.

N =!C .if ·05 ·R" 7r x 1(/ x 0,5 x 510 = 51,3 x 1O'N

, 4 ' I 4

80kN < 84kN

IV. = 51,3 kN

122

123

M, = 0,2 . d . N, = 0,2 x 16 x 103 X 51,3 = 0,164 kNm M =0,164kNm

7,2 Exemplul 2 (fig. 7.2)

Eforturi:

Eclisa talpii:

Eclisa inimii:

Suruburi pe talpa:

Suruburi pe inima:

N = 2000 kN; T = 1QO kN; Mpr= 557 kNm t, x be = 20 x 280 mm

t, X be = 8 X 120 mm

6 suruburi M27, in gauri 028 4 suruburi M16, in gauri 016,5

Se cere verificare imbinarii prin contact.

(1) Ca1eu1u1 efortu1ui de intindere in ccliss, conform prevederilor de 1a pet. 4.2.

/3 = 2,67

N, = A . R = 220 x ur x 210 = 4620 x lO'N

N,,=4620kN

N 2000

n = N = 4620 = 0,433

p

_1 _< < 1 + 0,25. {3

1+/3 n :» 1+/3

Z = (1 + 0,5 . /3 _ n) . N = (1 + 0,5 x 2,67 _ 0433) . N

1 + /3 p 1 + 2,67' p

Z = 0,204 . N; = 0,204 x 4620 = 940 kN Z= 940kN

124

(2) Verifiearea eclisei tiilpii, conform prevederilor de la pet. 5.1(1).

And = 20 x 290 - 2 x 28 x 20 = 4680 And = 46,8 era'

L= 940 x 10' = 201 N/mm2 And 46,8 X 1~

R = 210N/mm2

(3) Verifiearea ecliselot de pe initnii, conform prevederilor de la pet. 5.1 (2).

And = 2 X 8 X 120 - 4 X 16,5 X 8 = 1392 miu' Anc, = 13,92 em'

1,5' L= 1,5 X 100 X 10' = 108 Nrmm'

A 13,92 x 1~

R, = 130 N/mm2

(4) Verifiearea sutubutilor de pe talpa, conform prevederilor

de la pet. 5.2.

N - 7r . cf . R h • _ 7r. 27 300 '

d--4- r nr--4- X xl = 172 X 10 N

Nd= 172kN

N..I' = d . }) . R/ = 27 X 20 X 340 = 184 X 10' N N"p = 184kN

N..'ap = min(172; 184) = 172 kN

Z = 940 = 157 kN

n 6

157 kN < 172 kN

125

(5) Verificarea suruburilor de pe inima, conform prevederilor de la pet. 5.2.

N., = 7r . cf . R,h . n, = 7r • 162 X 300 x 2 = 120 6 x 10' N

c 4 4 '

N.:r= 120,6kN

N.:p = d ·li· R/ =16 x 15 x 350 = 84 x 10' N n; = 84kN

N..ap = min(84; 120,6) = 84 kN

L= 100 = 25 kN

n 4

25kN < 84kN

(6) Momentul incovoietor plastic capabil in ptezeot« tonei axiale. Se calculeaza potrivit pet. 7(5), pentru cazul n > 1 1 f3 '

Mpr = 1,158' (l - n)> M;

Mpr = 1,158 x (l - 0,433)' M; = 0,657' M; Mpr = 0,657 x 848 = 557 kNm

(7) Momentu1 de striingere a piulitei; conform prevederii de la pet. 6(2).

a. pentru suruburile de pe talpa stalpului:

8, -05

h '

Rj

N_7r·cf.s:-

,--- o,

4

N=7r·cf·05·Rh

, , I

4

126

N. = 7r . 21 x 0,5 x 510 = 146 x 10' N

4

N, = 146kN

M, = 0,2 . d . N, = 0,2 x 27 x 10·' x 146 = 0,788 kNm M, = 0,788 kNm

b. pentru suruburile de pe inima:

N, = 7r~ cf. 0,5' R/ = 7r .}& x 0,5 x 510 = 51,3 x 1O'N

N. =51,3kN

M, = 0,2· d· N, = 0,2 x 16 x to: x":" = 0,164 kNm M, = 0,164 kNm

7.3. Exemplul3.

Eforturi:

Ec1isa talpii:

N = 200 kN; T = 100 kN; Mpr = 845 kNm

1;; x be = 30 x 290 mm; otel 0L52, R = 305 N/mm2 t, X be = 8 X 120 mm; otel OL37,~. = 130 Nmm' 8 suruburi M16; grupa 8.8; gauri 016,5

~h = 300 Nmm'; ~h = 350 Nmm'

Se cere verificarea irnbinam prin contact.

Eclisele inimii:

Suruburi pe talpa:

(1) CaJcu1ul etotutlui de intindere in eclisii, conform prevederilor de la pet. 4.2

f3 = 2,67

N, = A· R = 220 x 1(J x 210 = 4620 x 10'N n, = 4620kN

127

n = N =_200 = 00433 NI' 4620 '

1 1

1 + f3 = -'--1 -+ "=2,--:O6=-7 = 0,272

1 n<l+f3

1] = (1 + f3). n = (l + 2,67) x 0,0433 = 0,159 a = 1 - 0,707 . VI - 1] . (2 - n)

a = 1 - 0,707' VI - 0,159' (2 - 0,159) = 0,406

Z = (a + 0,5 . {3 - n) . N

1+f3 I'

-(0,406 + 0,5 x 2,67 _ 0, 0433) . 4620 1 + 2,67

Z= 1992kN

(2) Verifiearea eclisei tiilpii, conform prevederilor de la pet. 5.1.(1).

An", = 30 x 290 - 2 X 31 X 30 = 6840 rnnr' Ane! = 68,4 em'

~ = 1992 X 10' = 291 N/mnl A/wI 68,4 X 1if

R = 305N/nml

(3) Verifiearea ccliselot de pe inimii, conform prevederilor de la pet. 5.1 (2)

Alld=2x8x 120-4x 16,5x8=1392mm2 Anel = 13,92 em2

128

!

I

I ,

- I

I

1,5· _I_ = 1,5 X 100 X 10' = 108 N/mnl

Ami 13,92 X 102

(4) Vcrificarea sutuburilot de pe talpa, conform prevederilor

de la pet. 5.2 ..

N - 7r . d' R h tt X 3d

d - -4--' (. n, = 4-- X 425 x 1 = 300 x 10' N

N,,= 300kN

~I' = d . ,Et . R/ = 30 x 25 x 340 = 255 x ur N ~I' = 255kN

N,al' = min(300; 255)= 255 kN

_Z_= 1992 = 249 kN

f1 8

(5) Verilicarea sutubutilor de pe inimii, conform prevede-

rilor de la pet. 5.2.

~I = 7r ~(f . R/ . n, 7r ~ HI x 300 x 2 = 120,6 X 10' N ~(= 120,6kN

~I' = d·1)· R/ = 16 x 15 x 350 = 84 x 10' N ~1' =84kN

N,al' = min(84; 120,6)= 84 kN

I...= 100 = 25 kN

11 4

25kN <84kN

129

(6) Momentul iucovoietor plastic capabi1 in ptezente Iottci

exiele. 1

Se calculeaza potrivit pet. 7(5), pentru cazul n < 1 + 13

M = (1 - 2,124 . d) . ~)

1"

Mp, = (l - 2,124 X 0,4332). M, = 0,996· M;

M = 0 996 x 848 = 845 kNm

1" ,

7.4. Exemplul4.

N = 3000 kN; T = 100 kN; M, = 346 kNm

1:.: x be = 16 x 290 nun; otel OL37, R = 220 N/nun2 1:.: X be = 8 X 120 mm; otel OL37, R, = 130 Nmm' 8 suruburi M24; grupa 8.8; gauri 0 24,5

R," = 300 N/mm"; R"h = 350 N/nun2

4 suruburi M16; grupa 8.8; gauri 0 16,5 R" = 300 N/nun2; ~h = 350 N/mm2

Se cere verificarea imbinarii prin contact.

Eforturi:

Eclisa talpii:

Eclisele inimii:

Suruburi pc talpa:

Suruburi pe inima:

(l) Calcu1u1 etotutlui de intituicre in ccliss, conform prevedcrilor de la pet. 4.2

13 = 2,67

N = 4620kN

I'

n = 3000 = 0,649 4620

1 + 0,25 . 13 = 0,454 1~

1 + 0,25· {3

n> 1+13

130

z = 0,25 _:_j}__ . N = 840 kN

1 + 13 I'

(2) Vcrificarca cclisei la1pii, conform prevederilor de la pet. 5.1.(1).

Allel = 16 x 290 - 2 x 24,5 x 16 = 3856 mm' Allel = 38,56 em'

~ 840 X 10' = 218 N/mm2

Allc/ 38,56 x 1 ()'

R = 220 Nnnm'

(3) Verificarca ccliselor de pe inimii.

Conditia de verificare este indeplinita (v. exemplul 7.3).

(4) Verificarea sutuburilor de pe talpa, conform prevederilor de la pet. 5.2.

N.., =_1!_:_if . R/· n, =!f x 242 x 300 x 1 = 135,7 x 10' N

4 4

n; = 135,7 kN

N,_p = d . Lt . R/ = 20 x 16 x 350 = 112 x 10' N N..I' = 112 kN

N,_"l' = min(135, 7; 112)= 112 kN

Z =1i40 = 105 kN

n 8

105 kN < 112 kN

131

(5) Verificarea sutubutilot de pe inimii.

Conditia de verificare cste indeplinita (v. exemplul 7.3)

(6) Motnentul incovoietot plastic capebil in ptezentu Iottci

exiele.

Se calculeaza potrivit pet. 7(5), pentru cazul n <-1 ~ f3 Mpt = 1,158·(1 - n)· M;

Mpt = 1,158 x (1 - 0,649)· M, = 0,406· M; Ml't = 0,408 x 848 = 346 kNm

8. ANEXA 1. Verificarea imbinarii prin contact prin modclul de ca1cul recomandat in codul american LRFD 1986.

(1) Modelul de calcul recomandat in codul american LRFD 1986 este deta1iat in manualu1 Engeneering for Steel Construction (AISC).

(2) Mode1ul de ca1cul are la baza urmatoarele premize:

a. Verificarea se reduce la un control al starii de tensiune in clemente le imbinarii (eclise, suruburi) la eforturile (M, N, T) determinate in sectiunea de imbinare a tronsonului de stalp.

b. In cazul in care in ambele talpi ale sectiunii rezulta tensiuni d de compresiune, imbinarea are 0 alcatuire strict constructiva.

c. In cazul in care in una din talpi rezulta tensiuni d de intindere, imbinarea se realizeaza prin eclise dispuse pe ambele talpi si prinse cu suruburi sau prin sudare; elementele imbinarii se verifies la efortul de intindere din talpa stalpului,

132

.. ,

(3) Pentru aplicarea modclului de calcul se determina urma-

toarele valori:

MN=8N· A, NM = 8M. At

N, =NM±NM

in care (M,N) reprezinta eforturile in gruparea de incarcari care produce valoarea maxima N,.

(4) In cazurile in care N.'/:? NM elementelc imbinarii se stabilesc

constructiv.

(5) In cazurilc in care NN < NM, elemcntele imbinarii se cal-

culeaza la efortul,

N, =NM -NN

(6) Eclisa si suruburile trebuie sa asigure:

a. in compresiune - transmiterea a eel putin 50 % din capacitatea talpii;

b. in intindere - transmiterea efortului calculat in talpa.

133

Editat de:

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii ~i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos, Pantelimon nr. 266 Telefon: 255 1020; 2 55 2250/176 - redactie /116 - difuzare

Redactor: Alexandra MURGU

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful