www.bioetica.ro - Vol. 6, nr.

1

Page 1 of 6

forum

abonamente

redactia

contact

english

pagina principala

|

numarul curent

|

arhiva

|

indicatii pentru autori

Esti aici: Pagina Principala ›› Arhiva ›› Vol. 6, nr. 1

NUMERE ANTERIOARE Vol. 2, nr. 1

DIN NUMARUL CURENT

TRANSPLANTUL DE ORGANE IN ROMANIA – PERSPECTIVE ETICE
Liliana Duca* , Liliana Rogozea**, Alexandru Balescu***, Florin Leasu**** * Preparator universitar, Dr., Universitatea Transilvania Brasov ** Profesor universitar, Dr. Universitatea Transilvania Brasov, email: r_liliana@unitbv.ro *** Sef lucrări, Dr., Universitatea Transilvania Brasov **** Asistent universitar, Drd., Universitatea Transilvania Brasov Introducere Aflati in permanenta sub presiunea mass-media, a pacientilor, a anturajului, a colegilor, mai ales in situatia unor „manevre discutabile” precum transplantul de organe, membrii corpului medical din Romania incearca sa-si creeze niste repere, care sa le jaloneze intreaga activitate. Progresele obtinute in medicina au dus la dezvoltarea unei noi metode de tratament, destinat sa salveze vieti: transplantul de organe. Desi este legiferat prin numeroase documente ce au fost adaptate si ameliorate in timp (The Human Tissue Act din 1961/2004, The Human Organ Transplants Act din 1989, ghiduri United Kingdom Transplant (UKT)) exista inca probleme majore legate pe de o parte pe lipsa acuta a organelor si tesuturilor pentru transplant, pe de alta parte de problemele morale si etice pe care obtinerea si alocarea acestora le ridica, probleme inca intens discutate si chiar mediatizate, mai ales in tara noastra, unde au aparut adesea informatii legate de un posibil trafic de organe. In acest context evaluarea modului in care este perceput transplantul de organe de catre personalul medical sau de catre viitorii profesionisti din medicina este un prim pas pentru crearea unor bune practici in domeniu. Obiectivele studiului sunt: 1. Evaluarea modului in care transplantul de organe este perceput din perspectiva etica; 2. Aprecierea din perspectiva etica a posibilitatii de dezvoltare a unor noi resurse pentru transplant.

EDITORIAL

Vol. 1, nr. 2

Revista Romana de Bioetica, editata de Colegiul Medicilor Iasi, este cotata ISI de catre Thomson Scientific incepind cu 1 ianuarie 2007.

Vol. 1, nr. 3

Material si metoda Studiul este realizat pe baza sondajului de opinie obtinut printr-un chestionar cu 10 intrebari privind cele mai controversate probleme etice ale transplantului, fiecare intrebare cu 4 variante de raspuns prestabilit (raspunsul a fost reprezentat prin alegerea unei variante). Populatia tinta careia se adreseaza chestionarul: cadre medicale (medici si asistenti medicali) in cadrul Spitalului Judetean clinic de Urgenta Brasov si studenti ai Facultatii de Medicina Brasov. Studiu a fost efectuat in perioada 15 ianuarie -15 februarie 2008. Evaluarea grupului de studiu Evaluarea demografica la includere a cuprins varsta, sexul si aria de activitate. Modalitatea de evaluare

Vol. 1, nr. 4

http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=10367&node=1715

11.11.2008

93 ±8 ani. 27 (21. Intrebarile ca si variantele de raspuns au fost inspirate din problemele controversate ale eticii transplantului de organ.d) 20 (16.Vol. 102 (82.c. medici 35.05 fata de b. asistenti medicali 30.06%).09%) (p<0.5%). deviatie standard.09%) 59 (47.8 ani.22%) 24 (19.5%). <0.83±11.45%) (p<0.19%) asistenti medicali si 24 (19.001 fata b.22%) 34 (27. coeficient de variatie.c. 84 (67.06%) Studenti 70 (56.001 fata de b. gastroenterologie 2 (8.25%) 60 (48.12%) 12 (9.77%) (p<0. Rezultate 124 persoane au acceptat sa raspunda la chestionarul de mai sus.c.001 fata de a. cardiologie 9 (37. 70 (56. 61 (49.37±4.2008 .45%) studenti.41%) (p<0.22%) 3.01 fata de b) 9 (7.c.83%) (p<0.93%)/103(83.22%) http://www.ro .93%)/ 103 (83. global pe grupul evaluat Tabel 2: Rezultatele chestionarului INTREBAREA VARIANTA A VARIANTA B VARIANTA C VARIANTA D 1.b. 30 (24. Din acestea: 24 (19.37±4.7 8(33.93±8 21(16.54%) 15(12.58%) p<0.001 fata de c 2.16%).001 fata de b) 8.001 fata de b. Din totalul persoanelor evaluate prin chestionar 70 (56. 77 (62.b 4 (3. Rezultatele chestionarului efectuat.8 2(6.09%) 16 (12.33%) Repartitia pe specialitati a medicilor care au acceptat sa raspunda la chestionar a fost: medicina interna 7 (29.001 fata de c) 4 (3.5 11(15.001 fata de c) 35(28.83±11.001fata de b.05.74%) p<0. eroare standard a mediei).33%).6±7.19%) asistenti medicali.bioetica. 1 Page 2 of 6 Persoanele care au dorit sa fie chestionate au fost rugate sa aleaga o varianta de raspuns pentru fiecare din intrebarile adresate.9%) p<0. 39 (31. 30 (24. Varsta medie a grupului evaluat 29.b. iar pentru datele numerice s-a utilizat ttest/ANOVA.33%)/16(66.d) 2(1.d) 28 (22. 31 (25%) p<0.05 fata de c 4 (3.d) 25 (20.c 5.www.45%) studenti la medicina generala anul IV.28%) Medici 24 (19. sex ratio (masculuin/feminin) = 21 (16. Caracterizarea demografica a grupurilor s-a facut prin statistica descriptiva univariata (medie.d 12 (9.jsp?item=10367&node=1715 11. Diferenta semnifi-cativa statistic s-a considerat pentru p<0.67%) p<0.19%) (p<0.67%) 4.35%) medici.001 fata de c) 6.45%) 23.35%) p<0. Testul Chi-Square a fost utilizat pentru prelucrarea statistica a variabilelor categorice.5 ani.25%) (p<0.6±7.35%) 35.35%) medici.58%) (p<0.ro/bioetica/ie2/info. hematologie 3 (12.77%) (p<0. 27 (21. Analiza statistica a datelor S-a utilizat instrumentul software SPSS.66%) Asistenti medicali 30 (24.c. Varsta medie in cele trei grupuri evaluate: studenti 23.9%) 7.66%)/28(93.5%).bioetica.11. 6.05 fata de c) 23 (18.01 fata de d 61 (49.19%) 30.1 Tabel 1: Sex ratio (raportul sexelor) in grupele evaluate CARACTERIZAREA GRUPULUI CHESTIONAT Varsta medie(ani) Sex ratio (masc/fem) Total persoane chestionate 124 29.38%) (p<0. (tabel 1) Raporturile sexelor in grupele evaluate sunt redate in tabelul nr.9%) 16 (12.d) 15 (12.001 fata de a.7 ani. alergologie imunologie clinica 3 (12.19%) (p<0. nr.001 fata de a.61%) 16 (12.71%)/59(84.001 fata de d.

nu.d) 33 (26.05 fata de varianta aleasa de medici si 0. da. donarea de organe nu este o obligatie umana comuna.05 fata de b.35%) considerand donarea de organe o decizie personala (p<0. Ati fi de acord ca cineva drag sa devina donator de organe? a. b. cu pierderea functiei creierului se asociaza pierderea permanenta a starii de constienta deci functia celorlalte organe nu mai este justificata deci pot fi transplantate. nu. semnificativ statistic in acest grup fata de variantele b. Acceptul de a dona organe a fost in proportie de >80% atat in grupul medicilor cat si studentilor.25%) –p<0. b. d. 2.67%) persoane intrucat considera acest lucru o mare binefacere si 4 (3.35%) 18 (14.96%) (p<0. daca acea persoana si-a exprimat dorinta in acest sens . d.05 fata de d 24 (19. <0.001 fata de studenti) – (tabelul 2. da.61%) p<0. 49 (39. nr.bioetica. nu.jsp?item=10367&node=1715 11. daca celelalte functii exista organismul trebuie mentinut intreg pana inceteaza toate functiile.Vol. doar 16% nefiind de acord. <0.001 fata de c.51%) (p<0.001).05 fata de varianta b.bioetica. semnificativ statistic fata de varianta b. b.001 fata de a. d. studentii http://www. Considerati suficienta definirea mortii prin moartea creierului astfel fiind posibila recoltarea de organe ? a. d (p<0. c. Global 84 (67.05 fata de c) Pentru o analiza mai detailata a chestionarului fiecare intrebare v-a fi analizata din perspectiva raspunsului global si particular pe cele trei grupuri evaluate.001 in timp ce asistentele medicale au optat pentru varianta d in proportie de 50%.2008 . se adauga acceptul a inca 12 (9. Dar dvs.001 fata de a) 37 (29. 1 Page 3 of 6 (p<0. Medicii au considerat suficienta definitia in procent de 100%. desigur.25%) 26 (20. 9 (7.33% de refuz (semnificativ statistic p<0. La polul opus au raspuns negativ 24 (19.11. p<0. Aproape 75% dintre cei evaluati au considerat definitia mortii explicita si suficienta pentru a permite prelevarea de organe. 6. intrucat celelalte functii pot fi mentinute artificial deci corpul este inca viu.001 fata de varianta c) Medicii au ales preponderent varianta a 18 (75%) semnificativ statistic (p<0. Intr-o majoritate semnificativ statistica 102(82. nu.01 fata de studenti) mai ales privind din perspectiva faptului ca corpul uman nu e un bun comun. c. da. dupa oprirea functiilor creierului toate celelalte organe isi vor inceta functia. (tabelul 2.7%) 33(26. da. daca asta mi-ar aduce beneficii materiale mie in timpul vietii sau ulterior familiei mele.001 fata de a) 52 (41. fig. la fel si studentii la medicina 56(80%). c.22%) daca asta ar aduce un beneficiu material urmasilor. c.001 persoanele evaluate au fost de acord sa doneze propriile organe din perspectiva binefa-cerii doar 1. a-ti accepta sa va donati organele ? a. nr. Intrebarea 1. decizia de a dona organele este personala. c p<0. 1) Intrebarea 3. p<0. da. daca asta ar aduce un beneficiu material urmasilor.ro .05% fata de c) 9. chiar daca nu a dorit acest lucru intrucat consider acest lucru o mare binefacere . de peste 60% in grupul asistentilor medicali unde deci observam o proportie de 33.61%) (p>0.01 dar si fata de variantele alese de celelalte doua grupuri (p<0.001) au fost de acord ca o persoana apropiata sa devina donatoare de organe daca acea persoana si-a exprimat dorinta in acest sens.51%) 10.ro/bioetica/ie2/info.83%) (p<0.93%) (p<0. 1) Intrebarea 2.74%) din cei evaluati. nr. fig.85% din studenti apreciaza beneficiul material obtinut din transplant.b.61% acceptand beneficii materiale in acest sens. este foarte important sa poti salva vieti . da.www.01 fata de c) 17 (13. nu. nu sunt de acord sa imi impart tesuturile si organele .

daca o persoana accepta acest schimb de ce nu?. daca persoana respectiva este de acord.jsp?item=10367&node=1715 11. 1) Intrebarea 7. nr. majoritatea considerand esential acordul personal sau al familiei. b. persoanelor mai tinere fata de varstnici. corpul unei persoane nu este un bun public . c. da. (tabelul 2. sunt multi oameni care ar dori sa fie de folos in acest sens. da. d. d. 1) Intrebarea 5. Introducerea consimtamantului pre-zumat a fost dezaprobata de 60% din persoanele evaluate. da. in acest fel doar persoanele bogate ar beneficia de transplant. fig. fig. nu. 1 Page 4 of 6 peste 70%. semnificativ statistic fata de acceptul acestei legi. b. daca se face pentru o persoana apropiata genetic. exprimata de o persoana competenta sau de o alta persoana apropiata pacientului. (tabelul 2. Comparativ. 1) Intrebarea 4. nu. Diferentiat constatam o diferenta semnificativ statistica intre opiniile medicilor acestia fiind prepoderent de acord cu introducerea consimtamantului prezumat privind aceasta mai ales ca o solutie pentru cresterea numarului de donatori. nr.ro . orice justifica salvarea unei vieti. semnificativ http://www. nu. este mai bine sa se respecte cu strictete ordinea de pe lista de asteptare. (tabelul 2. nr. o fiinta umana nu poate fi vanduta. Vanzarea de organe este justificabila din perspectiva etica? a. c. in timp ce cadrele medii nu au fost de acord (semnificativ fata de medici). in acest fel ar creste substantial numarul de donatori.Vol.09%).005) considerand ca pierderea starii de constienta nu mai justifica functionarea celorlalte organe. Privind vanzarea organelor raspun-sul a fost concordant cu legislatia in vigoare si anume negativ in proportie de peste 70%.bioetica. Cui ar trebui sa i se acorde prioritate daca transplantul este posibil. fig.) a. La polul opus. pe cele trei grupuri medicii si studentii la medicina au fost de acord cu obtinerea de organe si tesuturi de la persoane in viata.2008 . c. persoanelor care ei insisi au acceptat ca post mortem sa devina donatori. asistentii medicali care dezaproba o astfel de lege in proportie de 73% pornind de la observatia ca decizia de a dona organele poate apartine persoanei sau familiei. Global raspunsul la aceasta intrebare a fost favorabil semnificativ statistic (p<0. dar nu stiu cum pot proceda . Considerati etica aprobarea prin lege a consimtamantul prezu-mat in Romania? (inseamna ca daca o persoana nu si-a exprimat in cursul vietii dezacordul cu privire la donarea de organe pentru transplant. majoritatea (semnificativ statistic fata de asistentii medicali p<0. nu.001) mai ales daca persoana respectiva e de acord avand mai putina importanta gradul de rudenie (12.11. nr. c. Considerati morala obtinerea de tesuturi si organe de la persoane aflate in viata? a. da. daca se face pentru beneficii materiale. 40% din asistentii medicali (semnificativ statistic fata de medici si studenti) considera ca intrucat exista posibilitatea mentinerii artificiale a functiilor organismul trebuie mentinut ca un tot unitar pana la incetarea tuturor functiilor. b. 6. nr. dar inca nu exista organe disponibile? a. Doar 3% apreciaza acordul de a oferi organe la randul lor. atunci aceste organe pot fi prelevate fara a se mai solicita acordul familiei. 1) Intrebarea 6. (tabelul 2. nu. Studentii si asistentele au apreciat preponderent criteriul varsta in acordarea prioritatii in timp ce medicii au optat semnificativ statistic fata de celelalte doua grupuri pentru respectarea cu strictete a listei de asteptare. persoanelor cu sanse mai mici de supravietuire aflati in stare critica .001) au considerat ca varsta tanara este criteriul important de apreciere a prioritatii pentru transplant. b. fig. 27% opteaza pentru mentinerea ordinii de pe lista de asteptare iar 21% dau prioritate cazurilor mai grave. La evaluarea globala 49.www. intrucat decizia de a dona este una personala. intrucat poate periclita viata persoanei respective.19% din intervievati (p<0. studentii s-au impartit in doua grupuri 42% fiind de acord iar 58% dezaproband o astfel de legiferare. nu. da.ro/bioetica/ie2/info.bioetica. d. d.

d.93% – semnificativ statis-tic p<0. 1) Discutii: 1. (tabelul 2. da. fig.51% au fost ingrijorati de introducerea de patogenie animala la om. Medicii au optat in proportie de 41. exista riscul ca sa introducem la om patogenie animala. Separat pe grupuri constatam ca medicii au ales in proportie de 75%.2008 . intrucat tesuturile de la embrioni au proprietati ce le permit o gama larga de utilizari .semnificativ statistic fata de cadrele medii (p<0. da. d – iar 26.001 fata de a. c. 1 Page 5 of 6 statistic (p<0. nu. da.001). b. p<0. nr. nr. La aceasta intrebare balanta a inclinat favorabil spre respingerea posibilitatii de clonare pe de o parte fiind imorala crearea unor fiinte in acest scop (29.la evaluarea pe grupuri studentii fiind cei care aproba aceasta posibilitate in procent de 30% (p<0. in acest fel ar creste semnificativ posibilitatea de transplant.61% considera ca nu pot accepta astfel sacrificarea unor vieti. b.11.bioetica.05/medici) (tabelul 2. 1) Intrebarea 9.96% accepta clonarea cu conditia ca procesul sa fie controlat doar in aceasta directie .Vol. nu.28%) . ((tabelul 2.01 fata de studenti si cadre medii) in timp ce cadrele medii dezaproba preponderent aspectul ne-etic/crestin al problemei (60%-p<0.sacrificarea unor vieti).001 fata de raspunsul c. nr. nu. nu este moral crearea in acest scop de fiinte umane. p<0. o fiinta umana neputand constitui obiectul unei tranzactii.bioetica. fig. Global.ro . fig.05 fata de medici).66% pentru vanzare in conditiile in care donorul accepta schimbul (semni-ficativ statistic fata de studenti p<0.001 fata de cadrele medii) mai ales din considerentul proprietatilor pe care le au aceste tesuturi in timp ce asistentii medicali resping aceasta procedura din ambele considerente (numar mare de fetusi . Considerati xenotrans-plantul (de la animale) ca fiind o solutie? a. nu este etic si crestineste sa creem in acest fel fiinte umane. c.66% au subliniat riscul de introducere de patogenie animala la om. cel mai important este salvarea unei vieti. nu.001 fata de medici si studenti) si 26. da.66% – p<0.001AM) utilizarea xenotransplantului de la specii apropiate genetic de asemenea studentii au optat preponderent pentru aceasta varianta (44. intrucat se folosesc un numar mare de fetusi avortati d. c.005 fata de varianta b.semnificativ statistic p<0. Este morala utilizarea terapeutica a tesuturilor recoltate de la embrioni umani? a.05/S.001) in timp ce 46. Medicii resping aceasta posibilitate preponderent pe criterii morale (66. Majoritatea persoanelor evaluate au fost de acord sa accepte donarea organelor persoanelor dragi ceea ce poate fi ceea ce este in acord cu utilitarianismul in mod evident consecintele acestei decizii fiind bune dar contravine principiului autonomiei persoanei. nu. Este morala clonarea umana cu scopul de a preleva tesuturi si organe? a.01) insa predomina in toate cele trei grupuri ideea de respingere a unui astfel de schimb. (tabelul 2. daca se realizeaza de la specii foarte apropiate genetic cu rezultate optime. Doar 19 % au considerat xenotransplantul ne-etic iar 14. Totusi un procent de 20. b. este imoral sa obtii tesuturi prin sacrificarea unor vieti Utilizarea de tesuturi recoltate de la embrioni umani a fost acceptata de aproximativ 60% din cei intervievati (p<0.01 fata de varianta c) in timp ce 26.83%. nu. 1) Intrebarea 10. 1) Intrebarea 8. daca procesul ar putea fi controlat doar in aceasta directie. fig. da.www. decizia e a dona propriile http://www.61% au apreciat faptul ca astfel ar creste semnificativ numarul de transplante.jsp?item=10367&node=1715 11.001 fata de varianta a) pe de alta parte nefiind crestineste si etic crearea de fiinte umane in acest fel (41. b. nu este etic sa cresti animalele ca sursa de organe .<0.ro/bioetica/ie2/info. nr.51%) – p<0. da. d. raspunsul a fost in favoarea utilizarii xenotransplantului in conditiile in care se face de la specii apropiate genetic (39.05 fata de varianta c). nr. 6. Acceptarea acestei surse s-a facut preponderent in grupul medicilor si studentilor (p<0. in acest fel ar creste semnificativ numarul de transplanturi . semnificativ statistic (p<0.66% din acestea au apreciat xenotransplantul ca ne-etic (p<0.

29. Ed. pg.bioetica. Medical Etichs and Law – the core curriculum.Vol. Totusi rezultatele sunt discordante intre grupuri medicii fiind preonderent de acord. 307-312. 2003.ro . Consent and end of life decisions.. Colectarea de organe de la donori vii este legiferata actual fiind permisa intre persoanele inrudite genetic..17 (903). 147-152. Med Ethics. health. [8] Hope T. 7. Ed.. 6. chestionarul de fata indica aprobarea acestui fapt contand mai putin gradul de rudenie daca exista acceptul donorului. pg. London. [4] Ghitescu T. [5] Gillon R.. 29. pg. Impex – Speranta. [7] Harris J. Savulescu J. 2003. Bibliografie: [1] Amarakone K. Churchill Livingstone. 364. Acceptul majoritatii de a dona organele concorda din nou cu utilitarianismul. Dilema etica legata de prioritatea la transplant este prezenta si in evaluarea de fata. nr.. Med Ethics. Ethics needs principles—four can encompass the rest—and respect for autonomy should be "first among equals".. Sommerville A. Bioethics. Ethics. Presumed consent for transplantation: a dead issue after Alder Hey?. Iss. necrestinesc sa curmam astfel evolutia lucrurilor. Bucuresti. 29. 192. 2004. All. [3] English V. apoi ca prioritate starea critica si in conform cu legislatia actuala se opteaza pentru respectarea ordinii de pe lista de asteptare. Transplantul de organe: consimtamantul prezumat intre utilitate si etica medicala. 2. 10-15. Medicolegal Pocketbook. Ramane controversata obtinerea acestor organe contra cost in conditiile in care nu este etic sa stabilim un pret pentru o fiinta umana dar totusi se practica in anumite tari creind discrepanta intre posibilitatile de obtinere a organelor. vol. 6.2007. rezultatele chestionarului de fata concordand cu acceptul in lumea medicala mai ales ca opinia in acest sens apartine preponderent medicilor si viitorilor medici. Contrar cu rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat in Romania in aprilie 2007 conform caruia persoanele evaluate erau de acord cu introducerea consimtamantului prezumat chestionarul actual respinge o asemenea legiferare la evaluarea globala.ro/bioetica/ie2/info. 2003. vol. The Lancet. ideea de a face bine fara beneficii ulterioare apropriindu-ne chiar de teoria virtutii. 1992. Churchill. Aceasta resursa a fost rapid asimilata. Sep. pg.. 8. persoanele mai tinere au ales prioritara varsta tanara.11. Edinburgh.www. Viata Medicala. 5. cadrele medii resping aceasta posibilitate dominant. Ethics and Human Science. an XIX. 2003. and inequality. Si totusi principiul autonomiei este prezent si nu poate fi neglijat dar se isca evident un conflict. J. Concordant cu definitia legala a mortii majoritatea au acceptat conceptul de moarte cerebrala ca echivalent al decesului. 1086-1092. Panesar S. Etica medicala. [9] Machin V. Elsevier Mosby. vol. 5. 2003. Hendrick Judith. 18-Sep 24. 1 Page 6 of 6 organe trebuind sa apartina fiecarui individ in aceasta situatie. T. Med. in acest sens s-a dezvoltat utilizarea de tesuturi de la embrioni umani cu mare aplicabilitate data fiind lipsa expresiei complexului major de histocompatibilitate. 2002. pg. Livingstone. [6] Giovanni Berlinguer. 4. 2006 [2] Astarastoae V. In conditiile in care necesarul de transplant creste se impune obtinerea unor noi resurse. Nu este adoptat cu usurinta criteriul acceptului donarii de organe probabil pentru ca in aceasta dilema domina principiul autonomiei in timp ce binefacerea sau utilitarianismul nu sunt acceptate.bioetica. J. 27. continuare © Revista Romana de Bioetica Este interzisa reproducerea partiala sau integrala a continutului fara acordul RRB http://www. se mentin insa dileme etice legate de continuarea functionarii celorlalte organe si intrucat celelalte functii pot fi mentinute artificial corpul poate fi considerat viu. vol. [10] Moldovan A.jsp?item=10367&node=1715 11. Bucuresti. pg. nr.2008 .. 3.04. Tratat de drept Medical. 9439. Poate fi astfel imoral.