CPSF_365

COLECTIA IIPOVESTIRI STIINTIFICO~FANTASTlCE'1

LIE "'C. HENNEBERG ' MICHEL DEMUTH

NATHALIE CH. HENNEBERG ,

CURSJ.\ pAs).\fttl

aUJ';\' aUi'l\

nn Z U MA'I'UI. (:API'I'O L nr.o It 1'1( t;n; 1)J~i'''I'I~

NATHALIE CH. HENNEBERCi

posopoortelor - qorontou ''"II'nilateo posoqerilor. Cucerr.icut Gondii n-oveo declt rare contocte cv osemeneo melee." stroluciti. Aportinind unet foune rnni sedentore, evonqhelizo (pe seorr.o unei secte obscure) V;) ccr.ie- deasebit de copatinos, in core, de 10 Cruciade incooee, nu se !TIm vozuse nici un converrit. Pr,'lci' palo lUI calitote consto in fooru] co se topeo in pereti ~I in rnullime: 10 do va seevnde duoo 'rEo cereo lui, portorvl une rncschei jvra ca nu vczuse pe nirne-n. Un onume mimetism ll Io ceo so pioro. Marile focuri ale rozboului vor orde ~i se vor stinge. 01· motele vor potopi bo'nite si (0. pitalii, dar oomenii de Celvl 'ui Gondji vor do nui mereu.

El, eel putin, era slgur de osto. Cum in ziuo oceeo n-oveo do:" gind sa treece neluat in se ornc, i~i legose peste heine un briu lorg de mctose portocclie. Se ;r.trebo ce so-si puna pe cop. T urban sou mareo polorle clo sica, de fetru? Fetrul ere ::Ii jz:;c··c'. dar ochelorii se polriveou mo', bine cu lurbanul i il Iva deei ce acesto. Un groom de culoc-eo ozvrului il primi cu legiuitul solam ~i-I piloto prin soli si culoor e cu curor ii. Evidenlu I prosr g;)SI o t locului si multi mea hererocli'c foind ecole, t~O'te-1 intariro oe sfinjio so .in gre~eala: nu e-o decit un contact obisnuit si avec s6 slujeosco drepr obi~nuil5 cctie de scrisori. Cu toote ocesreo, cind cinevo invizibil II introdese In onticamera cu perdele lr ese ~i c1nd un puternie mires de rnedicamente il izbi in folo, i~i spuse co se inselose poote. In ocelos: limp se deschise 0 USD in fU"Id s r, desfigural6 de 0 paloare verzui e, o infirrniero scrobito iesi c:o.· tinlndu-se. /inindu-se de perdeovc

I\cliunea povesttru .. 8tlipin,j ore i- se uesrasoara in trmput celui ne-at doilea razboi monrnar Aline Osten Iucreaza la cenzura mililat'ii din Damase (Siria). In toamua lui 1942 ell. se pomeneste tntr-o seara cu un necunoseut care se recomanda Frllnl< AUen dill For~ele Franceze Ltbere , In aceeast epoca, Axa tansase para~uti~li in Siria.

*

.,l:ursa piisarii num-bum-. fiictno parte din croutca "Galaxia' teror-, retateaza 0 bizara aventura ce are loe in anul 217U PI' ptanet a l\'liage din ststemut astrului Wiz. ormtorogut Kellus Berg isi propune sa studieze ~i sa dez-

lege mtsterut urtaset pasiiri Bumbum, a caret comportare contrazice roare notturute zoologiei.

[n acea vreme animalele salbatice, pe cale de llHsparitle, mai existau doar Intr-a vasta rezervajle fCoodusa de l!n om la aproplerea carula fiareJe se flmbUnzeau. In aceasta ambianta se consuma eplll'ogul dramatic al unei iubiri nemarturlslte la limp.

(ata 0 parte din cele ce se ascunde indaritul nu ..

Ir1I11elui bizar ASTITOT. Povestirea cu acest tillu, cea mai recenta lucrare SF a lui Gheorghe Sasarman' va aparea incepind din numarul viitor al colectiei.

(I] R II A RI" [If \' NU.liAHUL TllLCU'f)

4.

La orele 20, sfintio S:J Gondii fusese ehemat 10 copofiiul unui muribund. Ciuda! lucru, in tirnp de razboi ~e uit6 co oomenii pot muri in potul lor. Sfinno so nu presupuse nici 0 clipd c6 puleo fi vorbo de un muribund cdevcrot. Mesoiul veneo de 10 hoteh.l Abosizilor, frecventat indeosebi de negutatori ~i de diplomat, neutri. Trofieul de stupefionte ~i pietre prejiocse luose ocolo proportii nemaiouzite. Uneori, cite un scotian rataei! 0 Iva 10 50n6- toosa vczlnd preturile comerelor. Dar, 10 ocest nivel, preturile - moi degrobo decit impestrilareo

Colecjta "POVESTIRI ,mNTlfICO .. FANTASTlCe." edifata de revista

~-jtiinta ~Iehnica

Alnul XVI

1 februarie 1970

3

I

II

unei usi penlru a se prdbusi faro CI scocit~ vreun striqdt, Un alt ins, de nerecunoscut sub masco lui de chirurg, 0 intercepto in clipo cind era goto so 0lin90 covorul ~i 0 cora de pur co or fi fost 0 popu~a de cirpd, zvirlito currnez is pe umerii lui lorgi.

- N-o luo in secrno, zise entitoteo oscunso pe dupe perdele, e nebunc ... oici to ole femeile sinr nebune ... din pricino coldurii. Cu cevo borbiturice ... Vino.

Sceno nu durose dedt a secunda si, dupe a scurtc rniscore de retrogere, pdrintele Gondji se pomeni cotapultat In inc5perea vecinc, din care oamenii ieseou co innebuniti. Aici mirosul de medic::rmente era pur ~i simp!u inspdimintdtor, amestecat cu 0 alta duhocre foda si qretocsc, core feel) so se ivecscd In creierul cucernicului, cu 0 uimitoore lirnpezime, ceo moi dezqustotcore dintre imaginile copiloriei lui, pe core 0 credeo uitnld, steorso : un vol de 10'10 tisnind dintr-o cr<'lpalura ~i corcose de bivoii scorlnd fum, orzind, zbotindu-se inca ... bivoli sou boieti? erou acoin si nisle postori. In vreme ce Gond[i-copil se chirceo in foto inferr ,lui bestial, care deterrninose poole propriul lui infern si drum in viata ("Tot ce vreti ! Stiu cc-i o rusine pentru mine ~i - ai mei ! Tot ce vreti, slujbele mdrunle, spionajul, dar focul nu !"), Gondjiadultul se cflo inaintea unui mare pat alb, pe care zdceo 0 mumie info$urata in pansamente. Mirasui dezqustotor venea din patul acela. Si fu cum pi it: marea bilo invelito in mai multe rinduri de tifon se miscc incet. Avea cam douo interstirii : ocala unde se oflo quro si, poate, un ochi. 0 poro nesdndtoo sd, Irandafirie, se lojeo in [urul fieccrei deschizc-

4

furl. Si obieetul cumplit vorbi. Spuse :

- Spovedesie-rnc.

Individul eu mosca de chirurq ll impinse pe Gondji intre umeri, osa co sfintia so se pomeni brusc in' genunchi, pe eovorul de la piciorul patului. Totodcto sirnti co i se ia frumosul briu portoealiu $i turbanul. Gnd i~i pierdu ochelorii, vozu co in deschizoturc se misccu niste buze negre.

- Mai oproope. Sub pernd. 10 sulul, (Era un mie sui de peliculii fotoqrofico]. Sint SS 86. (Gondji stio numai ca 0 asemenea cotegorie existo ! Conaris. Himm!er, bineinteles. Cine inco? 0 picaluro de sudoare rece i se scurse intre omoploti.] Idiorii ... olerizore fortcto. Ceilol]i ... prinsi sau ... Tiebuia so plec miine, la ora 6. Ai so te dud in !ocul meu.

- Dar, Excelenjo ...

- Nici un dar. Nimeni nu stie

co esf aiel. Cinevo a ~i plecot cu 0 sulnnd necqrd ~i cu brlul dumitale galben. Sulul, de dat lui Erwin. In min~.

- Excelento Sa nu rna va orirni ...

- Te vo. Tti dau voie 50-1 Iri·rni]i primele doud fotografii. Dar nu se poote trimite tot. Ai sc-i vorbesti in numele meu. Hoi, des, Io soorc-L. ci so pricepi, Aici Afrika Korps, ecole Aliotii, La mijloc, occesul catre Orientul Apropiat: fi~io asta Ingusto, pe melul Mediteranei; de 0 parte morea, de alta depresiunea EI Quataro. Bun! Drumul duce necporo! 10 un zid de carne si cromc, un bore] clcdtuit din loal'e fortele aliate, masate. Depresiunea e oprioric de nelrecut, c'9l mai scirbos desert din lume dupd Gobi, in core tancurile ?i boteriile se impotmolesc. La copotul celololt, 0 Ingusto lizierc de oaze. In stClrea acfualCi a arma-

mentului nostru, 0 armata motorizata nu poate fi pusa sa strao ba'a EI Quatara. Exclus, A intinde pe inca 1 000 km un front de pe ocum primeidios de ex-

tins, a Ie duce so lupji ecole, In plind Africo, or fi 0 nebunie. Si nu existc dedt 0 sonso 10 0 mie so putem srrdpunqe borajul cotre EI Alamein : do, colina asta.

5

~ vede Erwin lu-

Prasupun co 050 .

'1 Erwin Rommel nU-1 pros+

,run e : K . b I

Dar a invins prea dH~sl' ~Ie a? (050" numeom pe. It er In sen-

or.Ie noa5tre). Kniebolo nu S'Jporta invingotOrtl. Alc~, 10 poela" Calinei celor Douo Dropele, il pinde$te pe Rommel: 10 prtm? lu' more infringere. Am fast trrm s so pun luerurile 10 punct. Dar am murit.

- Excelento ..

- Taci comondont Idziko. Nu

bot cimpii. Ars in proporjie de ~OOfo in orasul osto blestemol ... fml faeeo plccere so rnd c ... in caput Iui Erwin. Dar 0 doro mort ... Ai so-i spui, csodor, mares alului co dincolo de EI Ouotoro nu va mai trebui so se batao OaIeie au fost compfet evacuate:

Alexander a tras tofu! cafre EI Aiamein. Drumu-i fiber.

- Pricep. . .

- N-ore importonto ce prlcepl

A' so fii pansat. Imborcor pe t:Jrg6 Singur. ~u 5-0 eliber<:t decit un singur bilet de libero trecere.

- Dar durnneovoostrd, domnule qenercl. ..

- Eu nu mai exist, Da·i lui Erwin filmul. Si spune-i co ma €.,. pe Kniebolo ..

Douo pete insingerate napadeau tifonul. Bulqoru] olb se rostogoli pe perno. Ma.i fu r.ostit lI~ s.nqur cuvinl, dar ofit de incet co numai infirmierul mascot, il percepu :

- Morfina ...

Peste a [umdtcte de ceas codavrul pe [umotote calcinat, inveIiI intr-un cover; fu coborit cu Iiflui de bcqoje : legat zdrovdn, Gondji zocec in pat, co a mumie. Un infirmier rnilostiv 1650se sub pat, 10 indemrno, 0 sticla eu lichid chihlimbariu. Dar comandontul Idzico nu bea clcoolori str01nE!, Nemiscat, foorte linistit, avea door impresia neplacufa co

6

cineva ascultose canvorbirea ,lui (ce nu puleo totvsi fj cuzito] co un mort.

5.

Grcdinile se inchideau toate 10 miezul noptii ~i Anne avu ideea 5-0 pornecsco spre sinqurul lac deschis zi si noapte: cereul rrulitar. Dar 'multi altii ovusesero aceeasi idee, toate sclile erou pline. 'Se aflau ocala ofiterii unui regiment neozeelandez in Irecere, core oeupau 0 meso mare in fundul solii; osezcsero in Iololiul prezidenticrl efigia de ceoro a unui coma rod cazul intr-una dinlre primele luple si pe care i~1 fagaduisero 5·0 duco, irnpreund cu ei, 10 victorie. "I-om spus Mii de milioone de tunete, Mac ticolosule, ai so fii aloturi de nOI 10 toate serbdrile ! Si, cind 0 sa'l scoalem lui Adolf motels, oi so ai partea to de ccltcbos !" - explico un energic preot militar 1n tinuta de eampanie, cu toate decorotiile pe piept, pcpuso de mcrime noturolo sedeo tea pond in fotoliu ; avea 0 fata de ceoro. deslul de fino, a mustoto 1'05, covono si, pe piept, a pcto intuneco+o. Anne lntelese deodoto co era chiar uniforroa mortului si se simli rau, Allen si eu eo strebatura sola; citivo omericani fluierara admirativ atunei cind trecu pe lingo ei. G., un coleg de servieiu pe care nu-I iubea penIru co bdnuio co Inclino cotre anumite metode brutale, dar pe care fu tolusi bucurocso sc-! intilnecsco pr intre tati aeei newnoseuti, se ridico de fa. omasa. G. ii 'invito 10 masa lui : nu era tntr-cdevor niei una libero , in seara aceea cereul era un bilei ...

- Jumdrote din localurile orasului sint inchise. exolice el. Vinotoarea de spioni e in toi. ..

- De ce vinotooreo ? se mira Fronk.

Parea co din nou cade din cer.

Numorul lucrurilor pe care nu Ie stio era tnrr-odevcr uluitor, 10 fel CU cel 01 cunostintelor lui lntirnplctoore. (So fi fast ctunci, sou in gradina, cind Anne i~i dad~ seama co vorbeste a franceza cit se poate de curQ'ta ? Niei urnbra de accent, dar olegeo de fiecore data expresiile exoete... co un strdin instruit!)

- 10 spun~, de. unde vii.? !?in. luna? rise binevoitor G., 01 corui obraji trernurord, Damascul e cu susu-n [os, nu ne mai poso ;Ie ~fensiva lui Rommel - existo mocar un maistru spion core se plimb5 pe-oici in libertate .. Ce-i mai ccrcqhios, spuse el. Interclnd hotarit spotele unei mese cu australieni core-i crctou Annei >o admirojie masiv5 ~i disciplincto, e co s-cr parea ca. inc~rcofuro nu ne era de fel destinoro : au aterizat fortct, pe burto, .~I lumalale dintre ei au ars de VII., CU foote astea, din cei sese supravietuitori - ouzif bine, scse! ' - tocmai eei mai putin odoptoji mediului au scdpct serviciilor noostre: doi S5: dolicocefoli, blonzi si osa mai departe ...

- O' qroozd de sud-africani sint blonzi, spuse Anne.

- Fireste, Si vorbesc eu un cccent... Deundzi, cind au ineercat so ia cu osall popota cintind Lorelei, am crezut co sosise Rommel. In tot cozul, indivizii res peetivi s-ou dot 10 fund co pietrele in mare. Au fost scotocite loeurile unde se fumeczo hosis, toate borurile toate loealurile mai mull sou mni putin suspede ... fora rezultot !

- Dar in stirsit, iI intrerupse Anne n~ existo 'nici un mijloc penlr~ o-i reeunoaste? Vize, hirtii de identaote? Necunoosterea lorii, a limbilor ...

J

- Drago mea, si durnneoto

parco ai codeo din. cer! I s.~ 0: dreso lui Fronk: Stirn cu lotll co preqdtireo lor e perfecto, Berl. nul are cele mai bune scoli de spioni. A~tia trebuie so cuncosco Orientul Apropiat pe degete, de 10 pistele din Shat-el-Arb pino-n funddturile Damascului. Cit pnveste adele lor, sint faro door si . poate in regula. Chiar aulentice, doco pot spune cso. 0 toetica nouo ... Nerntii au fast Intordeauna oporrunisti, nu ? De acum inainte nu se mai intocrnesc cclele pentru un agent, ci agenli care corespund oelelor. Do, do, e lesne de fa cut. Era risccnt so 'mi]] stampile ~i fotoqrofii Sl incC' si mai riscant so lnlocuiesti un am care a trait intr-adevar printr-un necunoscut: puleo sc-si intilneosco rudele, eamorazii, simple cuncsrinte curioase ... 0 jara din Europa cam secrnono cu solul h core toctc lumea se cunocste. Aeum cimpul e vast. Existo c sonso 10 0 mie co cinevo so cunoosed reolmente un rezislent core intra in Forjele Libere. Aso co ...

- Aso ca ? tntrebo Anne, Cl!. pr insd 'de 0 crnetecld ~ece .. _

- S-o noscut 0 noua tcctico : ceo a dublurilor. Baietii core tree Pirineii pe [os, care se trnbcrcc pe iole de agrement sou. lnchrrioza sloop-uri pescdresti, n'?ie borci ce iau opd ... pier oproope cu totii nu-i asa? Unii sint prinsi, torturot; nitel pent!.u a se obtine de 10 ei inforrnotii sup!rnenrore, Ii se $terpelesc octl7le si [luo]] seamo, aici e smecherlfl ;'ici nu Ii se dezlipesc fotoqrofiile de idenlitate. Se coutO rriste ln!ocuitari semdnind ... 10 maximum. E usor : semnalmentele sint vagi, ior 'inaltimeo francezilor, in cr estere. Ur'meaza de oici ...

- Dar, striqd Anne, nu inteleg.

Deco ndevnrotu] oosesor 01 cc- 1elor ojunge vreodata ...

1

I

hip~ozo Clasicii, fireste. Si unele notlun.i de IIjargon soldcjesc", d::rr diolectele ostea se invechesc ingrozitor de repede). Epoco voos}ro fiind Jntr-adevar 0 perioada de orori concentrate si c.J re:zonan!e prelungite, s-a hatorit ca am puleo incerca sc-i aducem mccor unele corective, tot pe .termen lung. Mai multe qrupun au fost trimise in puncte strateg.ce. Fac porte dinrr-un csemenea grup.

-:-: Vrei so spui, zise Anne inghltlnd cu greu putin aer si fum int~-atit de uscata-i era quru, c6 esf ... dstcsor din viitor co 50 ne mitocosesti epoca? S6·1 ueizi oe Hitler sou eeva de genul asta?

EI rise incetisor. Un rls usccr ~i rece, lipsit de veselie.

- Preo 0 iei repede! So-I sugrun:i pe micul Adolf in leagan or fl fost perfect, dar ce serie de cronoelasme! Cdci Istoria e Istorie ~i tot ce 5-0 intimplat nu poate fi stars dintr-o trasatura de condei, mai ales atunci clnd Foptul a avut repercusiuni durabile. De alHel, d::rca Hitler or fi murit de mic, iti lnchipui co felia de tirnp care I-a format si i-o opdrot cresterec monstruccso nu cscundeo si unele contrafaeeri gota pregatite? N-CI'm vizitat orcselu] ,Iini?tit din care veneo, dar un ul dintre tovcrosii mei mi-a spus co fiul brutarului ... ?i cel 01 fa rmacistului, poale ... vezi Anne, nu e vorba alit de onmeni cit de epoei. Un tiron nu poate fi primejdios dedt atunci cind vine 10 tirnp, pe un pdrnint lngra~at de singe ~i de vise nebunesti. Hitler n-or fj nimic faro legiunilelui isterice. N-ar exista lagore de concentrare deed douo sou trei generatii n-ar fi format calei.

_ Atunci, striga eo, nu-i niei 0 speranta? D::rco e sa te cred, InsearnnO co vii dintr-un viitor alit de departat inci! e;;tiin posesia unei jlJstitii mai bune dedi a

rile. Ei bine, nu, nu sint un spion nazist. Nici un combatcl'nt aliat. Vezi, vin de mai departe. Dit prieina asta, mai ales, te-am condus nitel trout of bonds" ", cum spun prietenii nostri englezi. Mi-e tare usor so dovedese co ma numesc Frank Allen sou Francis Alain, co vin din Egipt, co foe porte din cutare unitate, dar n-am nici un chef so te aud strigind "sari!i, un nebun". Pentru ca 0;;0 ai fi Meut, esti pe punctul s-o foci, si n-ai auzit nici jumototeo povestii. Uite, vin din 3940.

- Din ... spuse eo tncetisor, Alba,luna atirna co 0 hieroglifa peste desert : universul incetose sa existe brusc si ea era singura, intr-o ma~ina imobilizoto, cu un necunoscut frumos co un inger razbunator si care rostea enorm ito!i ...

- Tntocmai, ai inteles bine. Tn aproximativ 2000 de ani, cind epoca barbara, otornico etc. nu vor mai oveo decit 0 vaga sernnificctie pentru speciolisti, 0 01'ganizatie ole ccrei initicle te intereseozo prea putin va trimite misiuni 10 0 depdrtcre temporolo in care, din trecutul dezagregCl't ~i din viitorul obi a schijo! nu vor mai fi ramas decit liniile mari putind fi rectifi.cate. In aceste conditil, cercetcrile ~i chiar experientele istorice pot fi lntreprinse in ambele sensuri faro primejdie de cronoclasm, cdicc de cctoclisrn temporal. Calatoriile noastre au -un scop strict umanitar. Ma auzi ?

- Do.

- Nu ... Tti inchipui co sint ne-

bun de legat, dar un nebun logic. Nu slnt nebun. Asculta-ma bine : n-avem decit putina vreme 10 dispozijie ~i resimt oorecore difioulrcte in o vorbi frumoaso, dar arhaica vocstro .lirnbd. (Do, bineinteles, am invatat:o prin

* Out of bonds = neo])j~nuit.

G. 0 pnv: cu mila cuvenitd

unei arierate.

- Unde?

- Poi .aici, ... 10 Cairo, 10 Da-

masc .. : Fireste, prizonierii sint inte!nal', dar se mai scope din 10- gore.

- Din lagare ... de prizonieri de razboi ... , frurnoosc doomno te erezi in 1940! De atunci m9~ todele au fost perfection ate : un glonte in ceofo e mai expeditiv $i chiar deed rejeouo lor ar fi prevenit unitctile noastre de lup.ta, chiar dcco or fi fost csteptoji, dublura soseste, nu-i asa? Asteptoi un combatant, vine' un combatant. Festa a fost [ucctd.

Dublura ...

Anne se ridico brusc : se cam clotino.

Asodor; asta era \ Fapturi tinere ~I pline de victd - frati 10- godnici, iubiti .:. cozuser6' in cU.rsoa. S~fer!sera 0 agonie cumpitta, chinuri pe care oamenii civilizof nici nu vor so si Ie inchipuie, murisero deznuddjduif si in vreme ce fetele Ii se descom~ puneau in gropile comune 0 dubluro Ie lua locul, entitO't~ fora chip ~i faro nume Ie traja viaJa, lupta cot la cot cu tovara~ii lor, dormea in brotele iubitelor lor si

trada, ~j ucidea... .

. Cineva ii pusese mina pe umcr, Cinevo spunea :

- Esti obosito, Anne? Hoi sa plecorn.

•.. Frank. Nici nu-I cunostea.

Circula prin erosul asta pentru ca se Clfla la bratul ei si toata

lumea... ..

- Hoi, Anne.

: •• 0 eunostee pe ea. Acum il pnveo, ii vedea pentru intiia oare capul blond, u~oara intepeneala. militara, dispretul 'total p!,!ntru tot ce se afla in [urul lui. $1, de cum vorbeo, franceza lui de strain, prea cura,a ...

Parco trecusera 0 mie de ani.

G. fusese chemat 10 telefon ~i se

lupta cu 0 centroid aflata la copa.tul puterilor. Nu voia totusi 50 stnge, sa dea ncstere 10 un scandal ... Australienii de la masa ~ec:.ina poricu, cu glas tare, ca IInar::r frenchle avea sc-si pardsensed partenerul. EI spuse oplecindu-se pujin ~i aproap~ faro e-st desclesto buzele.

- Ma numesc, intr-adevar

F~cmcis Alain. s: nu numoi aici; CI ccum, Am so te lcrnuresc. Vino.

In vestibul inca or mai fi putu~ intilni un chip cunoscut. Sa stnge, sa spuno ... dar ce? In secro aceea ~rau neobisnuit de putini frcncezi 10 cere, chelnerii erau arabi ~I n-o cunosteo pe fata de 10 garderobo. "Si, chior docc as cunooste-o - sftrsi Anne in !;lind -, n-or intelege nirnic". La Intr~m:, ni~i. un taxi, dar garaiul v.ecln inchirio cu ora, faro sofer, ?I cum patronul 0 cunosteo pe dora Osten ... Era latura kcfkicnd a aventurii: toate piedici!e cddeau pentru co, 10 Damasc, toata lumea se cunosteo. Probabil co ;;i baietii din MP care facusera razia. stiou co lucra 10 cenzurd, CO ~I boy-ul care fugi 50 Ie 0- ducc mcsino. Co ~i vinzctorul de porumb de 10 colt ...

A~a se porneni intr-o masina necunoscuto, gonind in I'ini-e drecpto cdtre iesirea din orcs opoi rata~ind in pi in desert, ,,$1 chior daco aeum nu vrea 50 risip.ea~ca rnunirie si ma debcrco pur ~I sirnplu J:?e platou - i~i spuse Anne -, slim ce se checmo asta : un calator rata cit la 50 km de Damasc e un ~alator mort", Masine se clofino, Allen 0 conduceo co pe un avian. Faro veste stope. 0 rezemase pe Anne de urndrul lui si-i of ere a 0 figaro.

- la, spuse el, nu-i droqctd.

Si ccurn, de vreme ce nu mai poti lnstiinta Armata a 9-0, cred ca~i timpul sa-ti spun cum stau lucru-

Ii [I I

I

I

I

9

8

monopotul ororilor. Si n-om putut faee nimie ... nu, intr-cdevdr. - Nimie?

Aveo 0 expresie ... do, aproope deznadajduita ! Si poreo SO gindeasea eeea ee spunea.

- Poote eo n-ni vrut!

- Nu fi magarita, Anne. Troia

aiei - vreau so spun pe-apro?pe,

. Sfintul Regat 01 lerusclirnu-

In Ed' f to

lui, eomitatul . essei ----; 0 a

care serncno ounn co dvmneoto. Oh ! nu eo inteligenta! Aveo oehii verzi, eo dumneotcv de transparenta unei ape rorruce ~~ ~ piele despre eore se spunea C~:I de fildes. hi impletea perle In plere si vorbeo pujin. Dar ee fr~moasa voce cind qemeo l Din punct de vedere inselectucl era o ciuboto ... fora" opcrcre. Pe.n!ru femei, stii. era. a epoco e~mpllto .. :

- Erai tore indragosltt, nU-1 050? De aceosto ...

- Isauro. 0 chernc lsouro. Nu, nu poti intelege. Froncois de V~vray ~ fost probabil. indrdqostit de eo. In 3490 am invins conditiondrile si ,inhibitiik De fapl, cee? ce nu~iti IIdragaste", febro fl: zica sublimare mintolc, nu mal exista. Ne potrivim sou nu, .pind Io un onumit punct, ~I osto-i lot_

- Tare plicticos trebuie so mal Fie!

- Be nu, de vreme ce sterile emotionale sin! 10 fel de acute. Sint~m ... poate mai sensibili. Dar, dnd cclctorim, cdoptcrn forma potrivito perioodei date: in 1280 am fast un fel de trubadur, un 50\ de brvhl exlatica. De unde - Isaura. T olul e superficial, fireste ; ne pdsrrdrn totusi personalitoteo, altminteri a~ fi un haas de senti mente .. , insuporlabil.

- Asemenea celui pe core-l

traiesti in clipc de fata, nu ?

- Cine t;-o spus coon clipo de fata ... ?

Anne se ridiCD pe perrrele de piele ale mosinii $i privi drept in oehii limpezi:

- Sine! zise. Am evitol so gindesc, pe cit am putut, in consecinta sintem eam la egalitate Destula vorbdrie. Nu esti indrogos!it de a femeie, ci de a epocd Epoco nocstro. Si, poate, de 0 couzo, N-am nici a dovcdo co ot spus cdevdrul, dar se pare co ci suferit destul in rindurile Fron+ei Libere ...

- Am focut, cinstit, dru.nul unuia dintre oi vostri, spuse corect Allen.

- Prin urmare, trebuie so nutresti oarecare simpotie pentru tcbcro nocstro.

- Din punct de vedere is+oric, octiuneo ei a fast indreptatita.

- Acestea fiind souse, de vreme ce pretinzi co vii din v.i+or, trebuie so sfii 0 qroozd de Iu_ huri? Sau unul, macar? N-arro so te persecut, nu tin so tree in saloanele din Damasc drept a ghicitoare exrrolucido, dar ..

- Ti-er fi cu nepufinjo, orici! moos ~tradui so ma plec intru-totul ~rerii tale ...

- Nu incepe din nou so amesteci secolele : oso se vorbea intr-al XVII.lea. De ce?

- Pentru co sriu co ghicitoorele slnt odes intrebate cum va fi vremeo duminicc. D-ra A. se va rnorito cu d-l B. ? Va clstiqo care X la curse? Hobor n-crn ~i nu ma intereseazo nici cit negru sub unqhie. Nu sriu ce se v~ petr~ece miine si niei deed am so te sorut peste cincisprezeee minute.

- T aci ! striga Anne. excsperata. Nu oslo voiam so stiu !

nooslrd si, totodoto, a miiloccelor necesore pentru a 0 face s6 domneosco, osto e, nu? N-om spus co te cred : clnd eram mica, irnpreund cu sora mea ne jucom odes "de-a istoria cu doco" ...

Doco as fi un mare inventotor", ::daca oi fi regina. Spcniei". .. oso, totul ero eu putintd. Arunci m'o invoiesc so cred co am intilnit un fel de orhanghel cOiotor, inarmat cu 0 spodo de foe ...

- Imaginea nu corespunde, stii ...

- ... core orunco peste secolul osto singeros a privire de a blindete ingereasca! Dumneota si toti ai dumilale! Accepto+i, csodor, co lucrurile so se petr'eaco osc cum se petree, numoi pentru co unele date ale problemei concorda intre ele? Omenirea va fi decimata, Europa reduso 10 sclavie, milioane de oameni se vor inobusi pe dupd slrrne ghimpate, 0 ::rbsu~do doclrino rosiolo va plornddi cornea in singe ... ~i nu veti face nimic, va veti plimba prin infernul osta surrucele de cornunionti sou de boy-scouts, in scopuri strict stiintifiee !

- Oh, exclcmo el, n-am SpUS ostn l De oltfel, tentojio e prea outernicd ... De aceea nici nu sintem trirnisi in clipe ~i locuri uncle un simplu gesl or putea orunca In aer a suto de ani de istorie ! Misiunile noaslre "aterizeaz6" Inlr-un trecut alit de indepcr+ot lnclt o fast eu desdvlrsire uitat, in afora a douo sou trei evenimente-cheie, sou intr-un viitor olit de lndepertct incil mai poate sufer i 0 mica remodelare... Nu spun co va fi Intotdecuno cso : sintem obia 10 inceputuJ stiinrei care e Istoria controloto. In 0- fora ·de asia ...

- In afcrra de asta, putin va paso! l.ocrirnile, sinqele nostru nu va orivesc l

- Nu spune asia, Anne.

Eo plinse de suporcre. EI se plecd, de parco or fi vdzut o rmnune . cum se nose perlele, diomantele sau roua. Furioose, i~i couto batista, Fronk i-o dodu pe a lui, ~i eo 0 cercelo bonuitoore: cum so poti crede co 0 fiinto din 3940 i~i sterqeo nosul ? De fapt, aventura i se poreo rnni deporte 10 fel de neverosirnilc co o veche earte a lui Jules Verne, dar, cu ajutorul suqesriei, incepea so gaseaseo lo Allen unele subtile deosebiri fata de oornenii epocii ei : oveo, intr-odevor, ovalul unui personaj de bandadesenata, dinti com cscutij], irisi prea largi s i, faro doar si poets, nu rosteo palotalele co tomo lumea ...

- Nu, spuse el deodoto, n-om niei 0 gaura in cerul gurii.

- N-am ~pus niciodata ...

- Dar ai gindit. Am uit::rt so Ie

previn co in 3940 sintem cu torii telepoti.

- Ce oraare! Anne se zgrtbuli. Ce trebuie so gindesti despre mine?

- Cinstit vorbind, numai Iv-

cruri bune. Ai 0 ... uimitoare pudoare in expresii, sub aporento dum ita Ie asprime.

- Asta vreo so spuno co ;11- jur si scuip, mai mult cind vorbesc!

- Nici mccor. 0 priveo '0- proape cu timiditote. In sfirsit, te-am luat pe neosteptote ... pe nepuso rnosd, parco osc spuneti. Nu, mo Insel, oso se vorbea acum 0 sutd de ani ... inteleqi, ne speciotizcrn serios intr-un mileniu, asa co' Ie mai incurcom. Eu sint speciclis+ in epoco deb 1 200 la a vocstrc ...

Anne casco ochii mario

- Si ci venit ?i in secolul 01 XIII-lea?

- Exact. In 1280. Mo numeam atunci Frcncois de Vivr::ry... am osistat 'A batalia de 'a Tiberiada. Crede-mo, secolul vostru n-are

, .

II 1,1

n

10

- Penlru co acum caplezi $i undele, de la distanta?

- Cu putin exercijiu, da. Tn

general ridici, dimpotriva, 0 beriera mintclo . altfel, in locurile publice, ar fi insuportabil. Dar aici sintem singuri. le~im?

- lesim.

Sari din ma$ina, fora a incela sa se cramponeze de incheielura lui. Noaptea era lntr-cdevcr frumcoso si racoroasa, aerul ca de clestor , fourte deporte, gradinile Damascului isi dezlegau miresmele: iasomie ~i Irandafir. Nisipul sclipea, cproopea·lb. Scaldata in lcrnineseente,.o crecsto sttncccso se profila pe cerul negru.

- Tntocmai· co un peisaj lunar, spuse Allen.

- Pentru co ai fost $i pe Luna?

- De ee nu? Lo urma urmei, nu-i dedi periferia pdmintului, Oamenii au so debaree pe ea in eurind $i ...

- Nu spune proslii !

o privi aproape cu tristete : nu faeusera decit cltivo posi $i se intorsesero eu spatele la me$ina: universul din 1942 incetase so mai existe $i, inconiurotd de luciri trernurdtocre, eo operea fragila $i prejiccsd in roehia ei de bal, potrivitd pentru 0 alta lume ...

- Accepf aprioric posibilitatea deploscrii in timp $i 0 respingi pe ceo a calatoriilor in spojiu ? Ma descumpcnesti, Anne. $i, totusi, secolul vostru e cel care a deschis serio descoperirilor in len] ... E foarte simplu, cea dintii a $i fost faeula, in teorie ; va rdsturna toate datele sliinlifiee in vigoare $i va fi cplicctd in 1944 ... sau 45.

- Aruncl ee?

_ Vreau so stiu cine va ci$tigo viitoarea botolie din desert !

_ Ei bine, spuse el, nu ~tiu absolut nimic!

Luna fusese ccoperito de un nor subtire. slelele pdrurd mai mario Se deslusec safirul lui Arcturus $i perlele Carului, Frank incered s-o lrnpoce.

- Deco am iesi so faeem cit iva

pa$i? propuse el. Noaptea e

frurnocsc.

Anne se strinse co un arici.

- Da ! Ca so ma lcsi in mizeria asia!

- Co so te ... ? Oh, Anne, de fapt asia ginde$ti dumneata despre mine? De asia 101 simjecrn pe dedesubl 0 lipsu de incredere ... Parea consternct. Uite, am so-li dau eu exemplul eel bun: ~es primul.

- Nu!

Se inclestd de el eu energia disperdrii. .

- De ee?

- Poate ca am fost urmcriti.

Te-oi purtat destul de eiudat '$i eu am prieteni 10 Damasc. Au so te impuste 10 vedere!

- Atunei ? 0 privi In ochi. Nu vrei sa fiu ucis?

- Nu stiu sa condue! i-o inIocrse Anne, cu dernnitcte.

EI rise.

- DragO' mea, nu Ie face mai rea decil esti ! Dace cineva soar fi osten it s~ ne urrndrecscd de la Dorncsc $i pina aici, eu unicul seop de a trage asupra suspectei mele persoane, se va insdrcino desigur sa Ie C'duea inapoi 10 cercu] militar. Am pofrd so-mi dez~~>rtesc picioarele $i pot sa te linistesc . platoul e pustiu, nu captez niei 0 undo,

In 1280 puneci genunchiul in pdmint $i rosleai : "E$ti inimii rnele preeum trandafirului roue", Trebuie sa pun genunchiul ?

- $i in 3940?

- Oh, e mai sirnplu. Se face

O$a ...

o lua in brote. Lungile-i gene batura pe obrazul ei: sdruiul unui inger. Cu fatO' ridicata, Anne privea luna alba pe care O·:Jmenii aveau Sq pdseoscd In curind, apoi insigna aurita a FFL $i-$i spunea : "Un Stapln 01 Orei. Sdrut un Stdpin al Orei. SO'u, mai degraba, nu: dorm. Am sa ma trezese. Am so spun: ce vis ciudol am visal in nocpleo asta ... "

Se srnulse din brctele lui pentru a inlreba:

- In ce consrd descoperireo, gala....fOcuta, de care mi-ai vosbit?

- Fisiuneo alomului.

- ~i cum va fi oplicotd ?

- Sub forma unei bombe.

- Bineinteles !

- 0 biata bombitc, care va

pdreo iosa atlt de formidobilc lnclt rozbociele vor fi suprimate ... pentru multo vreme, 0 distruqere totold, lcstnd pe pere]i doar urnbrele fiintelor vii ~i trimbitele mortii vesti-vor izbinda ...

- Dar osto in 45?

- Sau 44. Anne, e~ti trandafir

~i crin ...

- Da. Dc.; do! Nu lnjeleqi co pentru noi va fi prea tirziu? Pentru noi, vreau so spun penIru eamarazii tai $i ai mei, penlru tot Orientul si pentru mult mai mult decit alit? N-O'i aflal co slnlem in preziua unei batalii? Ceva ca Arbela sau Marna, 0 uriosd ciocnire in care totul e pierdul sau c1~ligat? $i nu-i vorbo numai de aceasta gigcm·

- Niei de asta nu esti sigur?

- Srii, existd fluctuojii In limp.

- Explicc.

- E greu, Anne. Ma tem co

numele unor Lorenlz-Fitzgemld, Sokolov, Lobacevski nu-ti spun nimic. Inchipuie-ti co timpul e un fluviu neintrerupt, care pocrto eventuclitdti., Nu, Inchipuie-]i ce-i un novod urios, cu ochiuri foarte mari: numai cauzele prime slnt indicate cu mult timp inainte si lirasc cu ele contitdfi variabil~ de efecte. Vointo om~neoscd, freomctul slabelor noasIre inimi pol interveni prinlre oehiurile navodului. Totul poate fi schimbat... afara de urzecld.

- Isaura poole cobori din turn.

- So nu vorbim de Isaura.

Tremuri, Anne? So ne tntoorcem in ma$ina? Nu, ne osezcm pe sccro $i te infa~ur In hclorul meu de baie. Ti-orn mai spus ca nu eu, ci Franc;ois de Vivray a fost lndragostit de Isaura. Cu atitea slujnice ~i roabe maure Invatase repede arlo "dulcelui crnor", cum se spunea pe atunci. Eu nici nu stiu so vorbesc cu femeile.

- Cu loate aslea, cele opt scrisori violete ...

- Poi tocmai asta e: ,Ie-am copier pe toote dupd biletul unui camarad. Door oi bagal de secmc, Anne, co nu sticm 0 groaza de lucruri ?

- Nu sliai ee e 0 descindere aMP. ca puleau so ti se cecro actele. Co existo spioni $i co slnt vinali. Conduci foarle bine, dar nu . respec]i nici sensu], nici slopurile. $i e tare cdevcrct co nu stii sa vorbesti cu femeile.

_:_ E 0 timpenie, Anne? - Nu, e dragut.

12

13

- Niciodcto. D:::rr bOli:i11O de 10 EI Alamein va fi clstiqotc.

Era tootc lucire 0 ochilor limpezi

- Frank, nu se poole! Ai sa moi cclcroresti. Stoptn 01 Orelor, ai sa vii din nou cdtre noi. Vom fi clstiqot bololi:::r, vorn fi inv.ns raul, ai so vezi Pominlul pacifi .. col. Ai so gasesti aile tormuri de vizitat, de iubit, ceruri de culooreo periei, prietenii, ccmorozu tal, eu... Chior dcco nirneni nu stie, vei fi salv:::rt lumea asta. Vei fi penlru noi toti ...

- Nirnic, Anne, nirnic. Acee. leratia nelineorc e ireversibil6; cel ce sclveczo 0 lurne, moore pentru eo. Nu Ie inlrista : sfirsitul osta nu-i prea penibil (ginde$te-te co as fi pulut so calc peste 0 mind, so fiu ciuruit de schije!e unei gronate, a? fi putut so ord sub un oruncotor de flocori. s6 agonizez lent in sirme ghimpate) ... Dintre toate irogediile cu putinro, am ales-o pe ceo moi putin singeroasa. Ne vern mai gindi unul 10 oltul, sper, Ai so visezi un fulger sterqind 0 infrin· gere. lrni voi orninti de 0 fata din secolul XX orzotocre $i lipsito de dragoste. Apoi se vor srerqe pino si imaginile. Niciodota a desper+ire nu vo fi fast moi definitiva ...

- Dar te iubesc, Frank!

- Si eu Anne. Acum... ara-

la·mi . ce lnsecrnno un sorut de ad io in 1942.

1"'0 celor Douc Drapele; nu retinusem numele arab. Do, ocum cred co-mi ominlesc: EI Alomein e a victcrie. Do, in cozu] osto cred co pot face cevo. Urnbla nervos prin desert si silueta lui era - de pe acum - co estompat6 in subtire!e nimb 01 luminescenjelor. De fapt, adaugo el, existo douo eventuolitdj], douo botdlii.; matematic posibile si, Fireste, trebuie so fie door EI Alcmein. Cum sa-Ii explic? Locuiesc 10 hotelul Abosizilor ... Nu, osta n-ore nici 0 importcnto Plec miine 10 sose dimineaja. Va moi fi si un all posager, tronsoorro inforrnofii foarte importante, care pOI deplasa cimpul de lupto. Ah ! oslo nurniti voi "spion"? Nu, nu-I puteji oresto, e membru 01 unei misiuni neutre si, se pare, cu arsuri in proporrie de 700(0, trebuind so fie operat de urgenja. E unul dinlre faimosii vostri SS, dcco nu mai mull. C~m sti~ to ate astea? Pur ?i simplu pentru co prind undele de 10 distanjCi. Personajul mi s-o pcrut veninos. Am sa fac in oso fel inci! 50-1 elimin.

- Dar, spuse Anne srerqlndu-si lacrimile, nu Ie po]i bate cu cinevo ors in proportie de 70010.

- Am spus co ears intr-:::rdevar? Ce are a face. Oricum or Fi, nu pot pricinui moartea unui om in 1942. Dimpotrivo, pot... Existaunele deviojii pe fluviultimp, stii, Si lumi inlercalare $i paralele. Accelerorio e tot ceo pe core 0 utilizom, dar sensul ei e modifieal. Inteleqe-md, Anne, doco accelerez si-l iou pe strain cu mine incetdrn a mai exista in lumen oslo. Nimeni nu va banul nimic, vei ouzi vorbindu-se de 0 explozie ...

- Si n-om so te moi revcd ?

- Armo osto, de vrerne (E exisre, de vreme ce 0 cunosn ... ne-ar putea hotorl soorta !

- Ah!... exclornd el. La oslo le-ai gindit? In tr-odevor, dl'l 1942 pina in 1945, in [luviul-hrnp deosebirea e abia perceptibila. Dar, Anne, n-om loborator l'i, pe deasupra, nu sint fizician. Deco as dori so vo ojut - si stii co nu doresc nimic rnai 'mull - n-os puteo folosi nici roza mortii, nicr bomba A, urrnotd de bomba H, nici chiar ... Sintem trimisi in tirnp faro arme ofensive ui n-avem dreptul so ucidem cu singe rece. Door pentru a ne oporo ... si inco!

~ Atunei, oseznto pe seara profuita, incepu pur ~i simplu so pling6, iar penlru Frank csto fu poote lucrul cel mai cumplir, coci in 3940 nu se mai cunostecu 10- crimile. Si pentru co in vremeo lui 0 osemenea pierdere de lichid vitol si de forta psihico, lotodotc, prevestea mocrtec ! Tn· cered 5-0 cuprindd din nou, in brate si sc-i usuce lacrimile cu sar~turi usocre, lnvdjo!e in 1280, dar docc alunci era lesne so consolezi mindrele [upini]e $i dornniso arele lor, un ostfel de trolornenl poreo fora sucees aplicol 10 0 tinora din secolul XX. In cele din urrno intreba :

- Botalia asia... unde ur-

meczo so se dea ?

- Ti-orn mai spus co nu stiu Ultimele lelegrame de pe fronl vorbeou de 0 depresiune $i de o colino ...

- Care se numeste?

- Ce importonto are? EI

Alomein.

- Are, pentru ca ... Se ridicose in picioare. Noi ii spunem Co-

fica infrunlore a armelor (nu ?I:u cum ofi putea s-o uilo)I, chior peste 2000 de ani !). Co door nu c.rezi co, inving6tori, p6trunzind in Asia si in Africa, nozisrii aJ sc-si puna manu?i? E vorbo de douo continenle in core lotul va Ii mosacrot, distrus, redus 10 sclovie, incepind cu Siria ?i Polestina, core 'lor fumega co douo enorme euptoore de incineralie ! Deco b6talia oslo e pierduto - ~i poole co vo fi -, nu stiu cum se 'lor mai orcnjo Stapinii tai oi Orei pentru :r face so triumfe ·,ustitio, nici cum vo supr oviejui universul, nici ...

- Linisteste-Ie, drogo mea.

Despre ee batalie e vorba ?

- Pe jnine rno intrebi uno co oslo? Tnea nu s-a dol. N·ore nume!

- Evident, spus e el, nimeni nu cunosteo dinoinle Ph:rrsolus, ni:::i cirnpul de lupt6 de 10 Philippi ...

- Fronk ... (mai co nu striga), sti si tu foarte bine c6 n-o f03T ~ici~dat6 a couzn mai drecpto si nici lupt6tori mai dezintereso+i ! Boietii ostia din tarile ocupate ::rei pierdut tot, nu s·e bot decit pentru libertate! Si au trecut prin mii de primejdii, au uneori rernuscori - Ii se pore c6 i-cu Iradot pe oi lor, rorncsi ocolo ... Infrunla moarteo ceo mai cumplila, nici mdcor penlru un ceoperis trondafiriu de 10 ei sou pentru 0 vilcea si pentru lumina ei verde... ci numai pentru co nu-i de conceput co raul so triumfe r T e-o i bdtut cot 10 cOT cu ei si stii, Frank! Nu mai vorbesc de . tot uriasul pcrnint predot, deschis co un frue! copt, de orosele fora opcr ore, de copii, de ·femei ... Frank, fie-ti milo!

- Anne, nu inteleg ...

1

COMUNICAT Al ORA$ULUI FORTIFICAT DAMASC (septembrie, 1942):

..• Pe ruto Damase-Cairo un evion de transport se dezinte· greazQ in plin zbor. Nici supravietuitori, niei rama~ite.

15

14

/

MICHEL DEMUTH

(UR ![ARE D1J\" };u.lI.InUL TRECUTj

- Atentie ! <I\fertiza Kellus. lata dovada ! Ineepu sa alerge catre riu, urmat de Gallela.

- Ii infig in pene un ac onesteziant! zise Varkov, dill bula.

- Nu! Am fi siliti sa... reincepem. Kellus gifiia, alergind. Pa-

sarea uriasa era numni 10 citiva metri. Cinta, Varkov. Sou fluiera.

Se aruncara in riu ~i inotara deznadajduit spre mal. Kellus ouz] door eind atinse celalalt mal voci.le imbinate ale lui Varkov ~i Doni, care se straduiau sa fadi de recunoscut Micuta mea din Altair, un cintec ce fusese It! moda cu zeee ani in urma. Se rasuei pe ealeiie.

Pasarea Bum-bum i~i oprise atacu! furios. Nemi,calo acum, parea sa contemple in riul cu ape scaparatoare imaginea deformala a trupului ei impunator. Varkov ,i Doni tacura.

_ Centinueti l racni Kellus. Repede!

Intr-adevar, Bum-bum se agita din nou ,i-~i deschidea pliscul, oratindu-si dantura de temut.

Varkov ~i Dozzi trecura la Nisipurile purpurii, dupa care Doni fluiera ca solist Pom!nt plin, 0 balada care facuse sa plinga zeci de eehipaje.

. - Ei... ce se aude?

Kellus recunoseu glasul lui Chafiro. Din curiozitate sou nelini~te, directorul se pusese probabil pe lungimea lor de unda.

- Nimic. Doar 0 mica experienta .••

Chafiro nu raspunse. Epuizat, Doni se opri pe ultima nota ioasa a pamintului plin, iar Kellus ii urma cu Tennessee Woltz, 0

16

• vechitura eare-i placea. Peste dteva minute Gallela risca primele masuri ale unui cintec ritmat ~i repezit, dar se opri 10 un semn 01 lui Kellus. Bum-bum, intr-adevar, nu pareo indntat. Pseudopenele i se suceau ~i se invirteau in toate sensu rile ~i-~i deschisese din nou pliscul, batatorind pamintul eu labele ei imense.

- Prinzut! strigo Kellus. Domnule director, dati drumul la program.

$i schimbara lungimea de unda pentru a asculto un fragment din Simfonicr lumii noi.

Pasarea Bum-bum cunoscuse rareori 0 senzatie mai voluptoasa.

De parco mincorimile si durerea nici n-ar fi existat. In strafundurile fiin,ei ei nu mai erau dedt inaintori inefabile, valuri de liniste care luau na~tere in partea poslerioara a trupului ~i-i emerteeu picioarele. Statea nemi~calii pe malul riului, pi ina de recuno~lin!a fafa de strainii care ~tiau sa-~i ob,ina astfel ieriarea. Linga multiplele imagini ale soarelui, trupul ei rotofei ca un nor alb ~i rotund se oglindea in apa limpede. Bum-bum i~i casca pliscul ~i scoase un Bum! Bum! plin de duiesle,

LlNIE DREAPT.~

- Ce-ti face dihania? intrebCi Chafiro.

- Tot~-i in regula. Am avut dreptate, rCispunse vesel Kellus.

Vii rog sCi contiaueti ...

Se auzi un fel de miriit.

Studiul 01 doilea pentru contrabas electronic de Fulnikov ii urma atunci lui Dvorak. Kellus ii .nlesese penfru pricini deosebite. Tntr-adelfar, contrabcsul electronic evoca pe alocuri ciudatul strigot al pasarii, un fel de explozie adinea, interioara. A~tepta curios rezultalul. Acesta nu se lasCi a~teptllt ..•

Fora veste, placerea fusese inlocuita de 0 noua senzatie cumJ)lita, inspaimintatoare, pe care pasarea Bum-bum 0 identifica doar dupa un timp. Era indignare ~i minie.

Percepea 0 imitatie grotesdi a propriului ei slrigat. Pentru intiia data in cursul existentei ei de pasare BUIl1-bum, cineva i~i batea iDe de ea. Seotea strigaful care pulea capota foate intelesurile si puteo fi tunel de duiesie sau de minie .•• PasQrea Bum-bum nu putea rabdo una ca asta.

Trecu riul ~i picioarele ei se prefacura in doua puternice biele care 0 duserii spre infrarea hozei, Niciodata inca nu atacase atit de repede ~i paznicii, surprinsi, nu avura ragazul sa declanseze dis-

pozitivul special de aparare. .

Paso rea Bum-bum pCitrul1se in curtea cea mare $i se apuca mai intii so dee iama intr-o incarcatura de fructe ~i legume care tocmai sosise prin Transmifator.

Din biroul lui, ingrozit, Chafiro vazu pascrea cea mare tocind marunl salate!e, zvirlind catre cer salve cle cartofi (0 comoara!) $i terciuind dovlecii. Apoi nu mai vozu nimie, deeerece, rasucindu-se cu tot trupul ~i impinsa de 0 miraculoasa intuifie, pasarea uria$a sa napusti drept catre mica incapere lini$fita a directorului.

17

IOtr Chafiro plonia indaratul marelui panou de comunicare. Personatul bazei avu astfel ocazia unicCi de a descoperi in prim plan la,g palida a directorului, care cerea aiutor.

Apoi se auzi un zgomot ingrozitor atunci clnd pasarea Bumbum lacu praf poorta ~i incerca sa-~i vire in birou gitul eel lung.

A doua parte CI Studiului pentru contrabos electronic de Fulnikov fu intrerupta in chior clipa aceea.

Kellus ~i Gallela se privira. Erau minjiti de noroi. La citiva centimetri de locul unde se aruncasera pe burto se vedea urma foarte clara a unei lobe. Bula tocmai coborise, iar Varkov ~i Dozzi tl~nira din ea, palizi ~i muti.

- Sinteti raniti? Sinteti ...

Varkov tacu. Privea cotre bazii si ochii i se mama SI mai mult.

- Dumnezeule mare, ~opti Galiela. E ziua... .

Un nor de pred parea sa se fi alcatuit ina in tea intrarii. Se depIasa cu repeziciune, in vreme ce volumul lui sporea. Kellus privi cu mai multo atenlie ~i deslusi niste ciudate reflexe metolice in mijlocul acestui nor in miscere, Apoi i~i mu~cii buzele cind Varkov spuse:

- Sfredelitele .••

Ramasero nemiscnti, descumpiiniti. Nu era nimic de facut. Miage se fasculase din nou impotriva oamenilor.

Apoi totul inceta ca prin farmec. Norul se ridica de pe bazo ~i se destrama 10 eitiva metri inalrime. Inalta silueta a pasarii Bumbum se ivi din neu ~i inainta in directia ornitologilor.

- Hai... sa f1uieram, spuse Kellus. Repede !

Se apu,aro sa masacreze Wilhelmina de Venusia, in vreme ce, solemna ~i biruitoare, Bum-bum trecea la trei rnetri de ei, cu capul 5115. Coji de zarzavat ii impodobeau gitul ~i saminta amestecate cv slropi de noroi Ii straluceau pe coaste co ni~te giuvaeruri.

Trecu riul ~i Se departa in poiana.

- Ei bine, zise cu un glas sinistru Chafiro, presupun co e~ti rnultumit ...

. RespectabiJuJ director 01 Saze; Confederate de pe Miage era !ung;t in pat. Fata lui of ere a 0 gamii de culori interesonte, in care I~c!l'ldafiriul eel rnai gingCl~ se invecina cu un violet otravit. Pin a ,i co,urile lui erau albe ca ni~te margaritafe. Nu eruteu niei 0 per,june CI pielii ~i Kellus banui ca avea cesurl pina ~i in gurD. 0 urrna albostruie pe Irunte, i~i spuse, trebuie Sa Ii fost pricinuita de ataeul pasiirii Bum-bum ~i nu de sfredelite.

- lertafi-ma, spuse cu blindete ornitologul, dar trebuie sa va

marturisesc ca sint tare multumit ...

Falcile lui Chafiro se zb'uciumara co ni~fe concasoare. - Ai de gin d ... sa mai intreprinzi ~i alte experiente?

- pai... prima problema e aCurn rezolvatD, dornnule director.

$i lotu~i ... - Do?

Kellus i~i ridica miinile.

18

.'

-.... ... :-:-\ :-.

-,./ ..

- .. "

, .....

<.1.. .... 't~ ........ ;: i": ... ,..~

-,

19

- Multe lucruri ramin neexplieate, de,i Ie-am banuit .•. Ma refer la alaeul sfredelitelor.

- Ataeuri au existat intotdeauna, spuse Chafiro, plimbind 0 privire melaneoliea peste brejele lui, 10 intervale mai mult sou mai putln lungi.

- Dar de asta dala sineronizarea a fost evidenta !

- Sincronizarea?

- Intre atacul pasarii Bum-bum ,i cel al insectelor.

Chafiro i~i ina Ita sprineenele.

- Berg, rosti el ineeti~or, ma intreb daca ni s-a trimis un geniu sau un biet nebun iluminat. Intotdeauna ai proeedat a~a?

- N-am mei avut de-a face cu vreo pasare Bum-bum inainte de a veni pe Miage.

- Ce te face 5a crezi ca exisla 0 legatura intre strutul asta diabolic ~i...

- Am sa va lamurese tot ce cred, spuse Kellus. Poate co asta ne va ingadui so lucrdm in deplina intelegere.

Citeva clipe de lacere grea se a~ternura dupa ce ornitologul i~i sfir~i explicetiile. Chafiro parea buimacit.

- In definitiv, spuse el in cele din urma, Bum-bum e pentru dumneala un post de radio montat pe picioare.

- Cam a~a, da. Are tofu,i rnai multe lungimi de undo. Prinde un numar extreordiner de frQCvente ...

- Dar e 0 poveste nebune~sca, Berg! 0 pasare care se plimba cu un post in tirtita ... Marfuriseste ca daca incintdm un rc-

port pe chestia asta...· ,

Kellus ridica din umeri.

- Nu exista pove,ti nebunesti cind e yorba de studiul unei forme de viata extresolere ... Oamenii vor mai intilni, fara indoiala inca multe fenomene pe care nu Ie vor putea intelege ades... Cu toate ca imaginea dumneavoastra e nile!. •. cam triviala, e exact faptul ca Bum-bum posed a un complex receptor in interiorul trupului ei.

- Un emitator e ~i el destul de absurd, Berg. Dar ai facut cluzie la un receptor, ,i pe drumul asta nu te mai pot urma.

Kellus se scarpino la barbie ~i zimbi:

- Treaba este mi se pare totu~i aproape logica, acum. Si cred ca n-am sa intirzii sa dau de solutia finala ... Vreau so spun 'de 50-

lutia problemei lui Miage. '

- Atita fot?

- Ascultati... Dozzi ,i cu mine cit pe ce sa pie rim din pricina

cirtitelor care incercau so ne ingroape. $i sfredelitele s-au abatut asupra bazei o+unci cind Burn-burn era in eulmea turborii ! Nu-i cit se poate de limpede? Bum-bum percepe emisiunile noastre de radio cu frecvente multiple. Dialogurile, buletinele noastre de stiri sint pentru ea insuportabile. Dimpotriva, unele muzici ii fac pla~ere ,i, in clipele astea, e foarte soeiabila. Muncind mult, am pulea sa facem din ea 0 prietena si, cine slie, 0 eolerborntoere a omului. Amintili-va de grovele de pe 'Ursa M~re ... Atunci de ce n-ar fi exacta a doue

20

mea ipoteza? E foarte cu putinta ca Bum-bum sa aiba 0 anume influenta asupra celorlalte patru forme de viala care ne ataeei uneori. - Previid zile nep!acute, spuse Chafiro, strimbindu-se.

Dar Kellus citi in privirea lui ca partida era ci~tigata.

AL DOILEA VIRAJ

Ploua. Kellus privea priveli~tea inceto,ata, verde ~i cenusie, cladirile cu turnurile lor radar parind triste ~i deodata nespus de vechi ,i, mai deparle, arhitectura lucitoare a Transmitatorului.

- Sint sigur eel ne va iubi •.. , fopti el. Atirna numai de noi sa nu-i facem vreun rau ..•

- Ce spui? intreba Nata~a, care intrase, aducindu-I cu ~a pe

Carel. ud leoarta pentru ca se jucase prin curte.

Kellus nu raspunse. Intinse un deget ~i striga : - Uite-o!

Marea silueta familiara a pasarii Bum-bum se IVlse in ploaie.

Cu pliscul inaltat spre eer, pasaroiul isi rasueea alene capu!. Po,ea

sa pll1deasca stropii de ploaie. '

- Ce-i la radio?

_. Norii de pe Vito-verde, spuse eo, zimbind cu melancolie. - Pare sa-i placa. Noteaza asta undeva, draga.

- Ai de gind sa alcatuie~ti olista completa a gusturilor ei

muzicale?

- Da de unde! E destul sa stabilim categoriile ..• in afara cozului cind mi le-ar comunica ea in50si.

- Uneori ma nelini~te,ti. .

- N-ai de ee. Daca Bum-bum comunica cu cirtitele, cu bon-

darii seu paianjenii-dansatori, 0 poate face si eu mine sau cu un

altu!. •• oricine ar fi. .

Kellus se trezi a doua zi in zori ,i se indrepta caIre riu, Abia ejunsese in poiana ca incremeni, simtind 0 primejdie. Bum-bum lsi parasise colinele; 'Ii deslu,ea silueta inalta xbuciumindu-se incoate ~i incolo, la capatul poienii. Si mai era ceva... Un freamat al VQZ-

duhului. .

"Hail - i~i spuse -, in cepe din nou!"

Trecu indcha'! vadul ,i, in c1ipa eind puse piciorul pe mal simti solul vibrind. Totodata i se paru ca ni~te fire lipicioase ii atingeau obr«;!zul. Atund i,i aminti de descrierile lui Gallela ~i se nopusti spre bazo.

Dar paianienii-dansatori, cind atacau, erou numerosi. Firele lor pareau co se incheago din sen in, iar pinza fu, la un moment dat, prea groosa pentru ca Berg sa mai poata inointa. Se opri gifiind si

chema baza : .

- Chafiro ••• , rna auzi!i? Nu primi nid un raspuns. Chafiro .•. , facefi sa inceteze imediat emisiunea! Aid Kellus Berg. Ma auziti?

Tot nici un raspuns.

Izbuli Sa ajunqa 10 minerul aruncatorului-de-Iumina !;i, reg lindu-i puterea la minimum, stropi de jur-imprejur. Un suflu arzotar Se ridica din iarba pirjolita. Firele se chircira ~i pierira, lasind in

21

urma un dudat miros infepalor. Kellus vazu atunci poianjenii-danA safori. Poreau ca plutesc in vozduh, la sese sau ~apte melri .ltol?ime. Trupul Ie era plat ~i translucid, iar lebele lor aminteau mai ,degrabo de niste tentaeule. Le misecu incet, intr-un dans malefic.

"Lo dracu cu Regula de Agresiune!" - i~i spuse. $i trase in dudotele arachnide, care luara foc co ni~fe baloane de hirfie. Apoi fugi mai deparle, cafre bozo.

De cum trecu de intrare i~i dadu seama de pericol. Vedea poionieni deasupra curtii, dar lingo fereslre descoperi niste nori intruc:itva stralucitori: sfredelitele!

Se nopusti cafre intra rea principato, 5chimbind din goana lungimea de unda.

- Nata~a! Ce se petrece?

Nu desluseo deeit ni~te pafazi,i 51 obi. In prag se opn Inca 0 data pentru a face uz de arma asupra unui nor invirteiit de sfredelite. Se strimba simtind mai mulre infepaturi ta incheietura braru- lui ~i pe obraz.

Apoi navali inauntru. Sfredelitele se aflau ~i aiei. Si citiva poionieni, ale coror trupuri straluceau in semiintuneric.

Aiunse 10 scara automata care se puse imediat in mi,care catre primul etaj. Schimbc'i iara~i lungimea de undo ,i auxi, in sfi"it, emisiunea de pe Marte.

A,adar, asta era! Stirile. Bum-bum trebuia sa fie furioasa._

Dar. de fapt, un de era?

22

Kellu$ alungQ intreborea ~i se arunco in culoarul principal, core ducea 10 sala de emisie. Dar se opri in data. descoperind patru 00- meni eu ma~ti, care gemeau pulverizind nori de insecticide. Vazu eo miinile Ie erau rO$ii, de pe acum deformate de ba~ici ~i de eosur].

- Opriti! striga el, Nu folose~te 10 nimic!

Alerga pina ta eapatul culoarului. To sola de emisie se mai aHou do; tehnicieni. Stind pe vine. unut scotea ni~te gemete surde, scarpinindu-~i spatete cu furie, in vreme ce 01 doilea, rezemot de perefe, flutura in toate direc!iile 0 mina de buletine.

- [ntrerupeji, idiotllor ! urla KelJus.

Dar intre timp ~i ejunse la banda ce urma sa se deruleze tneel prin fata ochiului de lectura. Izbi dintr-o data. ~i cu totul 10 intimplore. mai multe butoane. Ochiu] se stinse $i banda se opri.

Trecuro citevo secunda, apoi 'ineepurCi so se auda tot felul de z~omote. Bravii pionieri de pe Miage ieseeu din dulapurile si ungherele in care se adapostisera. Trape se ridicau si fete umflate de co~uri sou galbene de spaima se iveau. Via!a revenea incet-incet, pe cind sfredelitele se Ir,ageou afara ~i poianjenii-dansatori, incetindu-~i baletul otravitor. prereou in cele dintii raze ale lui Wiz.

Dar 0 larma cumplilo se riaica deodalo ~i un snop de scintei olbastre urca deasupra turnului vest. Apoi se vazura trimbe de fUIn ~i un nou z~omot, de parea 0 nava de transport soar fi probu~i' pesfe boza.

o lampa rosie clipea in sala de smisie.

_ Alarma la Tronsmijdtor ! striga tehnicianul cu obrozul desfigurat de bo~ici.

_ Bum-bum! racni Kellus.

Nefericitul Chafiro era iar 10 intirmerie. impodobit cu 0 nouo serie de ba~ici. Door eu mare greutate izbutea sa-~i miste busele. _ N-ar fi trebuit sa pune!; banda asIa! tuna Kellus. Tronsmifatorul s-a prabu~it. Bum-bum a fost aiutata de cirtite. Va fi de buna seama nevoie de saptamini de zile pentru a pune totul in ordine_, _ Confederatia __ • incepu anevoie Chafiro.

_ Nu poote sa ne aiute cu nimic. Si moi exista, macar. Conlederolia asta? Mai bine ascultati-ma. A!i vazut co am avut dreptate in toate privintele ..•

Kellus nu ebtinu acordul lui Chafiro decit a doua zi, La prinz fura distribuite in toota baza si indeosebi tehnicienilor de la stafio de emisie noile hOlariri ale' directorului. Si in cursul dupa-amiezii eei 182 de Cerceta~i ai Confederatiei repartizati pe ml)rele continent de pe Miage putura asculta restul !jtirilor, ~optite r:;e melodia Venusiana mea s-o-nopoior, eu acompaniament de harpe ~i de neolire.

P,imavara veni dintr-o datu ~i Wiz piiru sa se strecoare In fiecare anafor 01 riului. Copacii-fluturi de pe coline se facura trandafirii. iar eerul fu strabotut de zborul incet ~i palid 01 marilor pasari cOlatoare.

Bum-bum i~i pJimba cei cinci metri pe deasupro ierbii noi, semanato cu flori nemaipomenite. ~i venea des in apropierea bQ%ei.

23

Armonic! domneo. Spre mirarea lui Chafiro, oamenii bazei ,i Cercetesii se obi~nuisera sa-~i fredoneze comunicetiile radio.

Kellus ii spuse intr-o searo Nata~ei:

- Bum-bum me neJjni~te~tc... f~arfe de stele se iveau pe eer; Lunile nu rosorisero inca, dar farul de aur de pe Canope i~i ~i punea reflexele pe fa!adele c1odirilor. Ceva nu-i in regula. $i nu sint singurul care simle estc. Dozzi C1 facul ieri 0 aluzie... Soar 'lice ... soar 'lice co Burn-bum, paianjenii, bondarii, cirtilele si sfredelitele

formeazo un" grup aparte... "

- Dar C1 existat un exemplu Clsemanotor si pe Pamint, nu? spuse Nata~a. Animalele din Australia erau diferite de tot ce se putea intilni aiurea.

Keilus dadu din cap.

- Dar erau slraine, fttpt clovedil in repetate rinduri. Si Bumbum e slroino in lumea osta. Nu-i 10 locul ei. Ma intreb chiar doca e ... un animal.

Natasa Se incruntil.

- C~m? Vrei sa spui ca ar pulea fi 0 ma~ina?

- Nu chiar 0 ma~ino, nu. Dar - acum mai bine de 0 su!a

cincizeci de ani - geneticienii au facUI pe Pamint experiente tulburatoare. Au creat emdroizi care se comporfau in mod inteligent ~i erau de neintrecut in specialitatea lor.

- Bum-bum? Un android?

- E foarte cu pulinta. Am incepuf so lucram impreuna cu co-

legii de 10 celelolte servicii.

- Si le-ei vorbit de ipoteza asta?

- Nu inca .•. Dar am 5-0 fac miine. 0 sa pufem apoi lucra mai

in voie. Plexul V al pasarii Bum-bum ii fascineaza pe biologi, ~tii. Poate fi gasit, inlr-o forma simplificata, 10 cirtife ~i bondari. La sfredelite ~i paianjeni e nifel mai oltfe!'"

- Stiu. 'lise cu bli~defe Nata~a. Nodul in X, nu-i a~a? Kellus zimbi.

- A~o e. Nodul in X.

- Victorie, spuse el a doua zi. Nu numai co lucriim impreuna,

dar baietii de la electronica ~i de la chimie slau tof timpul cu noi. Stii ce-o sa incercam? 0 So ineeredm sa construim un aparat ca sa ~tam de vorbCi cu Bum-bum.

- Nu crezi ca merge!i prea departe? Vreau so spun: credeti realmente co Bum-bum e 0 fiinta de rasa superioara, cu care poti vorbi cum oi vorbi cu un om?

- AproClpe. De fapt, Gesroud, ,eful biologiei, crede ca Bumbum trebuie so raspundii 10 unii stimuli radio.

Nata,a ridica din umeri.

"- Muzica lini?tifa pare sa-i faca placere, de acord. $i se infurie cind sporoviiim pe unde. Dar de aici pina la o-ti inchipui ...

Jignit, Kellus nu raspunse. Peste doua zile aflasera.

24

SOSIRE

- $i vorbe,te?

- Cinta, sa zicem, raspunse Kellus. Necazul e co schimba odes

lungimea de undo ~i-i nevoie de multo atenfie ca s-o poti urmari ... - $i ce poveste~te?

- Copilorii... Lucruri taro mare importanta.

Mai mersera ciliva pa~i. Scurta primavaro de pe Miage facea lac verii. Roiuri de mU$te albaslre virstau dupa-amiaza sub razele arzatoore ale lui Wiz. Copacii-fluturi erau de un rosu aprins ,i cete de pe~ti microscopici ti,neau in apele riului, intre doua bulboane.

- De fapt, 'lise Kellus, inca nu prea intelegem foarte bine discursurile lui Bum-bum. Dar de un lucru sintem siguri: ,tie ca 0 ascuitam. E un android nespus de de~tept. Daca ajungem so ne facem intele~i, ne va fi 0 aliata folositoare.

- Atunci nimic nu te mai nelinisteste ? intreba Nata~a.

- A~ dori so-i cunosc pe cei care au creat-e pe Bum-bum ,i

bondarii, paionjenii.dansotori ,i sfredelitele... A, vrea sa ,tiu daca au pierit sau daca ne a,teapta undeve, Dar, mai ales, mi-ar placea sa cunosc rostul lui Bum-bum.;

Aiunsesera 10 cereul vorbare, 01 barbatilor ~i femeilor de 10 baza. Nemi,catCi asemenea unei uria,e statui caricaturale, Bum-bum .,1 indrepta pliscul rosu catre complexul aparat pe care, cu doua zile in urmii, Dozzi il botezase "bum-bumor".

- Berg, spuse cu un zimbet radios Chafiro, nu ,tiu cine ne-e lastl! un osemenea dar, insa pasarea asta draceasco ne ya fi cindya folositoare.

- Tntocmai, raspunse Kellus, rna intrebam daca a fost facuta pentru a fi folositoare ... sou pentru altceva.

- Bum-bum! Mcu Bum-bum, de parco i-er fi infeles cuvintele.

Vara trecea ~i iarba ingalbeni. Riul se facu un firicel de apa.

Copacii-fluturi se presehimberd in tufe triste. Pe cerul aproape alb, Wiz era 0 scinteie lorida. Transmi,atorul reparat revorsa material de construetie menit maririi bazei. frau anuntati cei dintii "civili".

- lata, spuse Kellus intrind in biroul lui Chafiro.

- lata ce?

Ornito!ogul depuse un volum urias in fata diredorului.

- Dosarul Bum-bum complet. Adica 01 'androizilor de orlgane necunoscuta descoperiti pe Micqe din sistemul lui Wiz de catre gloriosii cercefafori ai Confederatiei celor Patru Provincii.

. Chafiro mormai, zimbi, mingiie dosarul tii facu 0 strimbatura. - Cu dumneata. Berg, niciodata nu sint sigur co am terminat.

- $i averi dreptale ...

Chafiro ofta.

• - La ~e te mai 9inde~ti, Berg? Vrei so faci din strutul dumitele muzlcal un mare compozitor?

- Daca se oflacici un mare compozitor, aeela sint eu, spuse Kellus. lertori-mi lipsa de modestie. Scoase din scurta un teanc de foi. Dosorul asta va veni in continuo rea celui pe care vi I-am predet,

- $i subiectul?

25

- Tot Bum-bum. Sou, mai de grab a, rostul lui Bum-bum. KeHvs, I~I incruci~a miinile ~i privi tinta spre director. Dupa parerea dumneovoastra, Chafiro, de ce a putut fi pus 10 puncr un asemeneo ondroid?

- Habor n-om... $i gre~e~ti batindu-~i capul cu asto. Ce, c.a,eau ereat-o pe Bum-bum ~i insectele asteo ingrozitoore erau straini, Berg, fiinfe pe care, faro indoiala, nu Ie YOm cunooste niciodato. Si, crede-md, a~a e bine, Mioge va fi deschisa colonizarii ~i Bum-burnt Ya constitui 0 curiozitate, 0 atroctie.

Kellus zimbi.

- Dar trebuie so ~tim ! spuse e!. Pe unele lumi se ofla rUlnl C'IiIdate ~i arheologii extrasolari inceorca so ghiceosca ce civiliza,.e' le-a pulut inalra. Pe Luna-Urii, in sistemul lui Via lie, a fast deseeperit ...

- Stiu ! Dar Bum-bum e un android, co ~i cirti!ele ~i celeloite, plagi ... Se reproduce ~i se comporta ca 0 fiinta vie, chiar daca e VI1< fel de... de judirie.

Kellus se ridico dintr-un salt.

Ce ali spus ?

- Eu? Co Bum-bum n-ore nid 0 ...

- Nu. Ati spus ca e 0 jucCirie, un fel de jucCirie ...

- Dumnezeule mare, Berg, doar n-ai 50 ....

Dar Kellus ~i ajunsese in curle.

"Bum-bumorul" era pregatit ~i Kellus a~ezii banda in fota ocifl.;v''ui de lecturfi. Apoi i~i indrepta trupul ~i intinse un degel:

- Am inregistrat pe banda ,osta 0 compozitie muzicala. N-aml fost niciodota un artist ~i regulile fundamentole ale muzicii mi-ouJ scCipat intotdeauna. Dar am folosit toate cunostintele odunafe in, cursul ultimelor luni osupro pasarii Bum-bum. RidicCi fruntea spre pasarea cea mare. Ochii ei fatelati refledau saarele ~i gitul eu lung se legono usurel deasupra osistentei. De fapt, muzica pe cal·e' o vem transmite e 0 sinteza 0 diverse lor bucati cunoscute prinl faptul ca 0 mi~ca simfitor pe Bum-bum. Ele nu seamano 'ofusu Cl:J/ nimic cunoscut ~i toemai muzica asta evocCi, po ate, limbajul pe' care trebuie sa-I fi folosit cei ce au creat-o pe Bum-bum, odata cu ceilalti androizi.

Tacu, iar Varkov porni banda. 0 stranie muzica se inalto olund.

Ritmul ei era destul de sprinten, de iute. Notele goneau ~u stranii oliteratii, cu intreruperi ~i sui~uri nea1teptate. Te duceau cu gindul Ja 0 cursa extraordinara, 10 0 ~arja razboinica.

$i pasarea Bum-bum paru so se trezecscii. Prudenta, asisteflto se departa. Cele doua picioare lungi tremurau convulsiv. ChQf;~(JI privi cu nelini~te spre Kellus. Dar ornitologul ii zimbi lini~titor.

Bum-bum incepu deodata sa alerge in lung ~i-n lat. Urmarea i" felul ei ritmul muzicii ~i. timp de citeva minute, brozda poiana incoace ,i incolo, zvirlindu-,i picioarele co. pe ni~te resorturi ~i I!1I-

26

ICheptindu-~; co 0 sulita pliscul rosu, Adunote indarot, pseudoperlll:!le 1I1U se miseeu.

Ritmul muzicii se precipita atunci si Bum-bum porni. Fantastica mQ~ina insufletita, eo atinse intr-o clipa' Iimita poienii si pieri printre

eoline intr-o tisnire de frunze uscate. .

- Asta-i; 'spuse vesel Kellus. A luat-o din loc... Acum toate pri!lirile erau a!intite asupra-i. Lini~titi-va, adauga el, are 50 se intoarca. lNe-ar lipsi prea mult. Dar cred co am cam izbutit. Muzica asto 0 pune literalmente in miscere,

- in miscnre ? 'ntreba Chafiro. Zi mai degraba co gone~te de parca penele i-ar Ii luat foc.

Kellus se a~eza pe cutia "bum-bumorului".

- M-am 'ntrebat multo vreme care a fost rostul lui Burn-bum, tee a~feptau de la ea ... , 50 zicem, constructorii ei. I-am studiot cu iincapatinare morfologia ~i mi-om spus ca, avind asemenea picioore ...

- Un alergator, zise Chafiro. 0 pasore alergatoare ...

Kellus incuviinta, plecindu-si capu!. .

- Rasa asto necunescutd trebuie so fi fost foarte evoluota pentru a crea un android inteligent ca Bum-bum - pentru ca e intelirgenta -, numai ~i numoi co sCi faca din ea un animal de curse .•.

In clipa aceea Bum-bum se ivi iar in departore ~i se apropie, Ilii~lnd in urma ei 0 dira de praf alb. Strabatu riul, frecu ca 0 sageota pe dinaintea esistenjei uluite ~i se deporta din nou, biciuind .:01111 cu picioarele ei ca doua nemaipomenite biele.

- Fantastic, spuss Chafiro. Se apropie de Kellus, zimbi ~i ada\IlIgo : ~i totu~i ... care poate fi rostul celorlalti ? AI bondarilor rosi], 01 poianjenilor ~i ...

Kellus i~i ridica miinile spre cer.

- Asta, zise, e treaba colegilor mei de celelalte specialita!i. $fifi prea bine, Chafiro, ca am oroare sa pun probleme.

Toamna se epropic atund cind Transmitatorul se apuca sa reo verse cohorte de civili, candidati pionieri pentru Miage. care cCiscau oelhii auzind tehnicieni series] Iredonind in jurul lor. De pe terasa ~nuia dintre noile turnuri Chaliro ~i Kellus contemplau invazia pa~lIlice ~i zgomotoasa.

- Cindva, spuse Chafiro, cind lumea asta va fi devenit independenta, ca asta-i destinul tuturor lumilor, ai so fii considerat drept parintele planetei Miage. Vei Ii omul care a patruns taina pasarii liIum-bum ...

- Poote, rCispunse lini~tit Kellus, afara numai de cazul in care \/01 ramine genialul compozitor al Cursei posdrii Bum-bum, opera ml.l:z:icola in ~ase pCirti pentru multe ~i felurite instrumente : galop de proba, porn ire, primul viraj, linie dreapta, al doilea viraj ~i sosire .••

Chiar in c1ipa aceea pasarea Bum-bum trecu intr-o viteza ului~oine prin fata bazei ~i zvirli un rasunotor ~i mindru Bum-bum!

Tn romcneste de VLADIMIR COLIN

27

,A. V. FlllPCENKO

Anatoli Vasilievici Filipcenko s-a ndscut la 26 februarie 1928 in localitatea Davidovka din regiunea Voronej ; ocecstc regiune a dat ~i pe cunoscutul cosmonoutsavant Konstantin Petrovici Feok· tistov. In anul 1942, tinarul AnO"toli a terminal scoala de 7 ani in orosul Ostroqojske. Tatal cosmonautului, Vasili Nikolaevici, decedat in anul 1955, ~i mama, Akulina Mihailovna, au .ovut pctru fete $i doi boieti.

Anatoli cveo 14 ani cind armata qerrnond a ocupat orcsul natal. Tordl sou, fost soldat in primul razboi mondial, intrase in partid imediat dupd Marea Revolutie Sociolistd din Odombrie ~i fusese opoi ales de mai multe

28

De la lear la cuceritori.i Lunii

orr In fundii de conducotor 01 colhozului sou de organizator de partido In timpul razboiului, familia Filipcenko s-a Imprcstiot, un limp unii n-au stiut nimic de ceilclti, dar dupo terminarea ostilitatilor s-ou reintilnit, din ferieire fOra a trebui so reg rete pierderea unei rude apropiate. Tntre timp Anotoli a terminat scoc!o generala si a intrat ca muncitor la 0 uzinn. unde s-a califical strungar. Tot aici el a fost primil in rindurile Comsomolului.

Dragostea pentru zbor l-c adus in curind pe viitorul cosmonaul in bcncile unei scoli speciale organizate b Voronej de for+ele aeriene militare. Obtinind in anui 1947 atestatul de . absolvire a acestui curs, Anatoli nu se mul[umeste cu am, ci do examen de admitere la Scoala rnilitoro de cvierie din Ciuquevsk [reqiuneo Harkov), pe care 0 va absolvi cu diploma de merit. Nu se poate trece peste faptul co aici Anctoli Vasilievici l-o avut ca instructor pe exceptionolul pilot $i pedagog Ivan Kojedub, de trei ori Erou al Uniunii Sovietice. Dupd ce in 1950 a trecut cu note foort e bune examenul de pilot, Anatoli Filipcenko a fost repartizat la 0 unitate de oviotie. Timp de zece ani, 10 diferite regimente din regiunile Odesa $i leningrad, Filipcenko dovedeste 0 deoseblto pasiune pentru ceronouticd, fiind succesiv promovat pilot de vinotoare, zburdtor de categoria intii,

I

comandant de .patrul6 ~i de es· cadrila. A luat lac la mensa a numeroase tipuri de avioane militare cu react ie, de la primelo MIG-uri la aciualele supersonice core evo!ueazo in strctosfero. Intre timp (1952) a devenit co~u: nist. Anul 1957, anul lonsorii primului satelit artificial 01 Terrei din Uniunea Sovietico, 1-;) ad us pilotului Filipcenko si _dOUd mori bucurii personale : sotro sa, Elisaveta Aleksandrovna, oriqinora din Kiev, i-a doruit primul cop ii, pe Sasa. Apoi Anatoli a reusit so devine student 10 faro frecvento la Academia rnilitoro de aviatie, care ulterior va primi numele 'de Acodernio "Juri Gcqcrin". Aici l-o cunascut si s-a lrnprietenit cu viitorul comandant 01 navei cosmice "Voshod" -2, colonelul Pavel Beleoev *. In perioada sustinerii examenelor de absolvire a academiei, cursontii, si in special Beleaev $i Filipcenko, au urrnririt cu a more emorie excepjionclul pas 01 omului in, Cosmos realizat de luri Goqorin.

'A~ urmat noi zboruri pe

avioane tot mai perfectionate, sute si sute de are de antrenament 10 viteze supersonice sau lo borocornerd, 10 trenaioare sau in sdlile de documentare. Tn familia Filipcenko, un nou eveniment: a sosit pe lume 01 doileo fiu, lqor. Filipcenko urmdreste cu mare otentie desfO$urarea zborurilor cosmonautilor G. TiTov, P. Popovici, A.' Nikoloev, Ie citesre rcpoartele si, co pilot, lncercdtor, viseczd so fie 10 fel cu ei. $i iala co dorinro sa incepe so se Indeplineoscc : este trimis la un foarte sever exarnen medical; ore: tnrtlneste nurnerosi piloti,

.. La 10 tanuarte 1970. cosmonautul Pavel Beleaev a incetat din viata in vrrsta de 44 de ani. ca urrnare a unei nemoragti digesttve super ioare, provocata de 0 mala die ulceTOaSa.

printre care pe Gheorghi Beregovoi ~i pe Vladimir $otolov. Au urmat saptamini de osteptore si Intr-o zi de iorno Anatoli Vosilievici a primit in$tiintarea so se prezinte in "oraselul cosmonautiler", Aici Filipcenko isi insuseste constructia, detaliile t~hnice 'si 'de zbor ale navelor cosmice "Vostok", "Voshod" $i "Soiuz". Urmeozo cu sirguinta pregOtirea la solo. la centrifuga si in simulctoare, ior in ianuarie 1969 este dublura cosmonauiului Vladimir $atolov. Excelent cunoscdtor 01 nav~lor cosmice "Soiuz" (din a "trela generatie"), Filipcenko este numit comandant 01 novei "Soiuz" -7, 10 bordul cdraio, impreuno cu cstroncutii V. Volkov $i V. Gorbatko, a efectuat in perioada 12-19 octombrie 1969 un complex perip!u spojicl.

Comentlnd evolutio navei sale, precum $i a celorlalte douc, cu care a format 0 cdevdrotc "troica spcticlo", cosmonautul Filipcenko orctc la conferinjo de preso organizO'ta de Academia de stiinte 10 4 noiembrie 1969: rr .. .Tn acest zbor, echipoielor Ii s-ou repartizat sarcini multiple referitoare 10 conducerea rnonuala a tuturor sistemelor novelor ... Activiloteo cosmoncutilor in cadrul acestei misiuni a perrnis obtinerea unui material suficienl de' amplu despre diriicreo menuolo si despre operativitatea cctivitorilor intreprinse de cstronauti: Acest vast material va fj folo'sit pentru praqdtireo viitoorelor lonscri $i perfectionarea nnvelar spatia le, in scopul credrii unor nOI sisteme de pilotoj cosmic".

Cosmonautul Filipcenko este un pasionat turist $1 pescar amalor.

29

v. V. GORBATKO

Co -rnginer-cercetotor 10 bordul navei "Soiuz" -6, a fosr numil locotenenr colonelul de oviorie Viktor Vasilievici Gorbatko, ';;1 virstc de 35 de ani. EI s-o ncscul 10 3 decembrie 1934 In locclitule:r Venja-Zarea din reoiunea Krasnod~r, iar copilorio ?i'~a pe-

_ treeut-o In Kuban, unde locuicu roote rudele sale. Si ostczi Viktor Gorbatko isi orninteste cu mulh5 plccere despre Ierrno Rasaritui" speciolizcto in cre~ter~; cailor d~ curse. In familia felcerului veterincr Vasili Pavlovici si a colhoznicei Malriona Alex:::rndrovna Gorbatko au fost cinci copii: Boris, Elena Valentina Viktor ~i Ludmilo, 'ultima fiind

nascula . putin dupd incepe-

reo celui de-al doileo rozboi

mon.d~al. Aceste si-c pus 0 puIernicc omprenro asupra fcmiliei Gorbatko: talO! si fiul cel ma .. e - Boris - au plecot pe fronl ... De .10 ocesfio, un timp n-au moi venlr de lac vesti, iar ocupantii Icscisti c:au facul tot mai de nesuP?rtat vic]o eelor rama~i ... De-abin dupo ce fascistii au fost olunocti dincolo de peninsula T omansk, s-a aflol co Gorbatko-tatol ~i-:J' pierdut un picior In lup-

30

'ele de fa Horkov, iar Boris a fast dobarit tntr-o lupto oeriono deosupra Stalingradului. Desi ronit oviotorul Boris Gorboiko a reu~ ?it .,,50. ot_:rizeze in ,,taro nimonui $1 so se Intoorcd 10 oi SO!. Dupd . alungoreo cotropitorilor VI.OtO $I-? relua~ cursul, iar tin6rul Viktor $1, surorile sale Valentino ?I .lludmilo au putut urma scoolo pnrnorc ?i medie chien 1n ioeo,,toteo ~ in care se afla coso oori»leasea.

Tindrul Viktor Gorbotko era opreciat pentru co Invato bine era un posionor sportiv, lndr6~ gea arlo, ?i in special te~trul de omatori. A fast primit in Comsomol, unde 5-0 distins co activist cultural, demonsfr1nd totodc-o talent de artist omotor. Aici a cunosc~t-o pe viitooreo so sotie, Va lentino Ordinska i intre cei dOl odolescenti s-o noscut 0 afectiune care dupd citivo ani vo Foce co tinorul locotenent Gorbotko si studento in medicine Voleo Ordinsko sa pdsecscd oloturi in foto

ofiterului stcrii civile. .

. Dupe obsolvireo liceului (1952), Vikror - 10 fel co si fr:l'tele mai mare, Boris - a intrct 10 Seoala speciol6 a fortelor ceriene mil:- 1000e. In ocest scop, el a fost chemat 10 comitetul de Comsomol, unde, 10 intreboreo doco nu dorests so urmeze scoala de ofijeri, Viktor a r6spuns prompt:

"D~, dar numoi 10 oviatie ! ... " A.,e, 5-0 Imprietenil cu un all vutor ostronout, Evgheni Hrunov,

. Proosperii locotenenf de ovio[ie, V. Gorbotko si E. Hrunov sin} reportizotl In' 1956 10 un reqimenr de vincroore din regiunea militara Odeso. Aici lsi desdvirsesc preqdtireo, fomilioriz indu-se cu ovioanele reactive d:: more vilez d. Tn anul 1959, pilotul V. Gorbatko este primit in partidul comunist. Prietenio co"e 1-.0 lego! pe zburOtorii Gorbo'ko ?I Hrunov 5-0 extins $i 10 fomiliite

lor, intre profesooro Svetlo no Hrunova si doctorita Valentino Gorbotko stobilindu-se a solido ornici]ie.

Cei doi nedesportiti prieleni au pornit tot impreund $i pe drumul spre Cosmos. Tn oceeosi periood6 au fast selectioncti in grupul astrorioutilor si tot umor lingo umor s-ou pregotit lemeinic pentru pr imul periplu spoticl. Tntre timp V. Gorbotko s-o Inscris 10 cursu rile toro frecventc ale Acodemiei tehnice militore de oviotie "N. E. Jukovski", pe care D' cbsolvir-o, in 1968, devenind inginero

1n tot ocest timp, preqdtirec de cosmonaut n-o fost intrerupto, Viktor Gorbotko avind vesnic vii in memorie cuvintele renumitului "constructor principal", ocodemicia nul S. P. Koroliov: "NI.) se poote pleco in Cosmos faro cunostinje temeinice. Bnieti, tori trebuie so invotoji, dar so invat:;oti virtos !. .. " Co rezultat 01 exemplorei sale prequrir], Gorbatko esle selecjionol, alaturi de E. Hrunov, in echipojul de rezervo 01 novei "Voshod" -2.

In luna ianuarie a onului 1969, cu ocozia lonsorii nave!or "Soiuz" -4 si 5, Viktor Gorbatko a fast din nou pe cosmodrorn, de ocecsto dote in calitate de dubluro a lui Evgheni Hrunov. Pregotireo 'ccestui zbor. care a coincis, de fopl, cu orqcniz oreo pe orbito a primei statii cosmice experimentale prin cuoloreo celor douo nave "Soiuz", a irnpus un ontrencrnent dur si comolicol.

Tn cazul lonscrii novel "Soiuz"- 7, unde V. Gorbatko a fOSI 01 doileo pilot. $i inqiner cercetctor. misiuneo a OV\Jt nurneroose teme sriintifice. In iiltervenjia so, cu occzio infor"lorii publicului dupo zbor, V. Gorbotko 5-0 referit 10 conclitiile de lucru si troi pe care Ie oferc echipajului novele

"Soiuz". Dupd ce 0 Ireeut in reo vista alimentotio cosrnonoutilor ~i porametrii nlicroatmosferei cobinelor cosmice, el a declorot: "N:::-vete «Soiuz. sint de o constructie moderno, destinate unor cercetori spojiole ample ~i de perspectivo i ele pot ros· punde 10 numeroose probleme. stiintifice ~i utilitare".

Soril Gorbotko au douo fetite, Irina, 12 ani, si Marino, 9 ani.

V. N. VOLKOV

Vladislav Nikolaevici Volkov ;nginerul de bard de pe nDv~ cosrnico "Soiuz" -7, S-D ncscur 10 23 noiembrie 1935 in Mo~covu. in opropiere de oerodromul T usino. EI si-c petrecut copilcrio In zgomotul motoorelor ovioanelor ior uno dinire marile-i bucurii ~ constituio osistarea 10 impresionontele pcrdz! oeriene orgonizate 10 T usino cu ocazio Zilei flotei oeriene. Parintii sai, inginerul constructor de avioane NIkolai Grigorievici 5i Olga Mihoilovno, tehniciono lntr-o uzino de ovioane, i-au insuflot rnicului V!odislov dragosteo pentru aeronauhca. Vecinii Volkovilor, pilo+i, inqineri sou lehnicieni din oeronautico, precum ~i copiii acestoro

31

aveau co subiect preferat de discujie aviafia. Vladislav a invotct la scolile 294 si 212; a luot lotdeouno note bune, era responsebilul gazetei de perete, rnernbru in Comsomol si mare iubitor 01 iocului de ph. 'Tocte visurile tinarului Volkov erau indreptate spre arta zborului, iar total sou, inginer oeronoutic, si unchiul din par- tea mamei, pilot distins pentru bravura in razboi, erau exemple vii pentru planurile sale de viitor. Pin a la urrno, el a optat pentru ingineria de oviotie ?i, dupd

. terminarea scolii medii, s-a inscris 10 lnstitutul moscovit de aviojie ,,5. Ordjonikidze", pe care cu ani in urrno il urmase si total sou. Curind tinarul student si-c d~tigat stirno ~i admiratia colegilor alit pentru rezultotele la invatatura, cit ~i pentru performantele sole sportive 10 fotbal, hochei, box si tenis. Pasiunea sa pentru aeronaulica nu numai co nu s-a redus, dar, 10 recomandarea cunoscutului pilot de lncercore Serghei Apohin, a urrnrrt ~i a absolvit cursurile Aeroclubului central, devenind pilot sportiv.

In timpul studentiei, neobosituJ Vladislav si-c gosit timp ~a fie si membru adiv 01 clubului "explorotorilor Cosmosului", cu care ocazie a putut afta foarle multe orndnunte despre evolujio rochereior si zooruruor inrerpitmerure.

Tn 1959, Vladislav Nikolaevici a obtinur diploma de inginer constructor de avioane. Pentru capacitatea si studiile sale strdlucite, inginerui Volkov a fost repartizat la un institut de cercetdri in domeniul lehnicii reactive, un de lucrou numerosi ingineri, printre care viitorul cosmonaut-savant Konstantin Feoktistov, precum ~i Viktor Gorbatko. In acea periondd era foade apreciata printre inginerii coleqi cu Volkov parerea ca in curind vor zbura in

Cosmos nu numai pi loti, ci ~i ingineri cu diverse speciolitdti,

Intr-o zi, tinoru] si entuziastul inginer Volkov a lndreznit sc-i imparlo?easca celebrului "constructor principal", academicianul Serghei Koroliov, visul sdu de a zbura in Cosmos. Au fost ad use ?i "argumente", din care n-au lipsit brevetul de pilot sportiv ~i o oarecare experienjd in salturile cu porosuto, Convins, acado Koroliov 1-0' recomandat pentru a

_ do examenul de intrare in grupul cosmonoutilor, si peste pujin timp la antrenamente, alaturi de Valeri Kubasov si Aleksei Elissev, puteo fi vdzur si Vlodislcv Volkov. Au urmat numerocse zile de lucru la trenajoare, barocamero, centrifuqd, camera surdd si 10 alte instolotii de ontrencmenr. Ca urrnore a pregatirii sale, Volkov a fost inclus in echipojul novei "Soiuz"-7 ; iata ce a declarat el dupe zbor: .Prin efeduarea mdsurdtorilor de navigatie si dirijore, am putut indep'lin'i conducerea apar:::rtului cosmic cu cjutorul sistemului manual de orientare, plo sat in compartimentul orbital. Nava este extrem de docilo, rerrcjioneozri rapid 10 -cele mai mici lnclindri ale pirqhiilor de cornondo. Aceste experimente au demonstrat ca metodele 'de navigatie outonomo incercate Cde cosmonautii sovietici - F. Z.) csigure Ie deplm efectuarea manevrelo in zborul spatial".

Inginerul-cosmonaut Vladislav Volkov este casotorit; sojio sa, Liudmila Aleksandrovna, dupd absolvirea institutului, a fost angajata ca inginer. Sotii Volkov au un b5iat, Vlodimir, de 11 ani. Tntr-o familie in care profesia de inginer a devenit cprtrpe 0 traditie, nu este de mirare ca tlndrul Vladimir Volkov are inclinari spre materiile tehnice, spre meternoticc, fizicd, chimie.

FI. Z.

\

r:

IMPORTANT

Reinnoifi-va abonamente/e pentru anul 1970.

Abona,;- va din timp Ii pe termene cit ma; lungi pentru a va asigura eontinuitatea in primitea c!o/eeriei.

Pretul unuiabonament este ele:

II

enuel-r--«: 0" 24 Ie;

• pe lSse luni· .. · 12 Ie;

pe trei luni 6 Ie;

Abonamente/e .se lac prin olic;i/e Ii agentiile p.rrR., la lador;; pOltalili Ji[uzorii rle presa clin intreprinderi, instituri;, Icoli si lieee.

I

...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful