P. 1
Memorator de Limba Romana

Memorator de Limba Romana

5.0

|Views: 1,825|Likes:
Published by petreflp

More info:

Published by: petreflp on Dec 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/02/2014

pdf

text

original

ltilxltl||!tltttttttl|| |tl 3.

30

-4 lsBN 973-7752-41

T
I

Autor prof.Vasilica Zegreanu

Memorator limba romdni de
pentru clasete5€

KlBogklet
Bucuregti

Edltura Booklet CP16-64, Bucuregtl ww.booklet.ro
Tel.:02'l4113137 0722 428630 0723 152053

Memorator limbarom de

Pentru comenzi: tel:021411.3137 emai: carte@booldel.rc |

Descrierea a Bibliotecii CIP Nalionale Romdniei a ZEGREANU, VASILICA Msmoralor limbaromAnl pent! clas€le$8 / Vasifica Zegreanu. Ed. a 2-a, rev.- Buoregti: 2006 Bibliogr. ISBN97S7752.4'14 811.135.1'36(075.33) 371.27:373.3

geel4d 2007 @Editrra Toate drepturile asupra lucririiapa(inediturii.

cuvinte care au dispirut din limbS: hatman. reactoretc. Masavoabularului includerestulcuvintelor.cuvinte folosite in limbajulfamiliar. .cuvintepopulare . riuficitori.barabuld.cuvintefolositede anumitegrupuri (elevi.genezd. aripd . Doteraetc.locul de pornireal rAului.m6rci.clasele V . dintr-o totalitatea cuvintelor cuprinde Vocabularul : Structuravocabularului fundamental sau lexiculde lexical(vocabularul A.curaj. . .coblizanetc.elementede jargon .parte a corpului.sensulfigurat estesensulmai pulinobi$nuit obiectelor al sau gi fenomenelor este stranslegatde context: izvor .cip.Memorator de limba romana . obisnuite: aripa .a da un tun. care pot ti astB.termeniargoticl. na$pa. militari): . la un moment dat.arhaisme. Sensurile cuvintelor: .sensulpropriu de baz6: este cel asociat unei imagini izvor . lormi $i unul sau mai multeinlelesuri.a gata etc.madame. .Vlll 5 Capitolull Vochbularul (lexicul) Iimba. CuvAntul ooatefi: . . . a $utietc.folositi in anumite domenii ale $tiinteiSi tehnicii:neutron.regionalisme cuvinte folosite intr-o anumiti zonA a {5rii: lubenitd.comDus. a aripa. . izvor .partealaterald unuiobiect. Fondulyilripl bazi) cuprinde cuvintele cele mai uzitate. lel structurate: .simplu.cuvintelolositecu scopulde a impresiona:bonjour.sensulpropriu secundar. nerespectAdnormele limbii literare: a se pitula.termeni tehnici si €tiintitici .formatdin doui sau mai multecuvinte.ciao etc.material de inspiratie. . matale. acestaare o CuvAntul este unitateade bazi a vocabularului.

sau in care elemente compunere se ageazd fata de Prefrxoidelesunt auto'. a multi-. CelemaidesintAlnite prefixe sunt:r+.diminutivale. .apar-aie eIc.Derivatele serie se oblin de la un alt cuvAnt in -an + -cd = tiranci. Mijloace inteme: a) Derivarca esteprocedeul formare noi cuvinte ajude de cu gi torulprefixelor al sufixelor.hidro-. anti{ascist.in-doi. altceva. copil-i... Exemple: reJace.U. S.super-arbitru. ne-gti-in1e. arhicunoscut.R.sudare (unire.ne-astdmpir. . fet-iF.cdnd exprima un sens nou gi o categorie gramalicald: alerga-re.geo-.lexicale. Se poate unirea realiza orin: .{ug. (eul). lmbogtlirea vocabularului A.Vlll / Compunerea poaterealiza prin: se .tormeazA cuvinte care denumesc obiecte mai mari: bdiefoi.A. indragi. (fluturdnde). . un avdndobligatoriu component etc. Derivarca parasinntid se realizeazdat6t cu aiutorul prefixelor cAt S!al sulixelor:ne-primi-tor. . cas-oaieetc: .colective.des-. . duod-amiazd: .substantive potlormadin:adverbe (aproapele).lormarea sau noi unorcuvinle prinalaturarea b) Compunerea in unortermeni dejaexistenli limbi. scri-s etc.ulba-.adjective pot forma din: verbe la participiu (culeasd). cuvinte care arate obiecte mai mici: frafior.abreviere: SNCFR.abreviere Nescurtare: C. drdgilagenie Aicidisa drigu{.. B. drum-dejier.gramaticale. S.rizbate. Ele provindin limba interlatini sau din greacaveche9i au o circulatie nationala. arhi-. bio-. bineficAtor.aldturare'.contopirei binecuvdntare.macro-. Asirom. adjective se (riticitii).drdgila$. marketing stres. orto-. eitem6:lmprumuturib. + -uta = derivat:lard + tirancutd.lormeazS. cdnd creeazi lorme gramaticale (sufixede mod 9i de timp). (suferindul).verbela supin(mer(addncul)verbela participiu .verbela gerunziu (oful). brdd-ut etc.dez-.C. micro-.Ivinte estealcatuita totalitatea de de mateprin derivare la un cuvAnt bazi: drag. c) Wilmbar?e wlorii granatlale sau @nvenluneaeste proprin de a cedeul formare unornoicuvinte trecerea de la la o oarte vorbire alta: de . .etc. ticipiu Substantive Nbobgismele. contopire): . noi: rdddcinipentru formacuvinte -cid. se (aceqti). iri-chip-ui etc. inter-statal etc.6 Memorator de limba romAni . B. poli-. dupe care se ageaza de suntelemente compunere Sufuoideh {il.lexico-gramatiale.-cralie. verbela parse (noaptea). Prefixul estesunetul grupul sunete sau de carese adaugd in fa{aradicalului cuvdnt bazdDentru formaun unui de a cuvAnt nou. doctor-ita.res". si . a -fog.inter-etc. treisprezece.A. rez-. Tarom.filo-.studen!-ime. forcuvintelor din Familiaded. anl+. show.\/lll V de Memorator limbaromana clasele .zoo.floare-de-colt. des{ace.U. noi: fric-os.adverbe pottormadin:adjecvtive (lrumos). .radicalul derivate) cuvintele tuturor cuvintelor mentul comun 9i cu derivate orelixe sufixe. rduficitor. cdndformeazd cuvinte aur-iu. stri-luci. in-.indicd o colectivitate: lrunz-ig.drag. -log.sffi-.C. ns. La acestea adaugd se celeneologice: anti-. drag(elede tingem: cuvantul bazd. dez-lipi. (ingdnat). adverbe verbela gerunziu Pronume (asa).acd din noi sunt Neologisneb cuvintele imprumutate altelimbisau prin sau in limbii derivare compunere. tele-.. Mijli.miting.adturare sauldri cratima): (cu doui sute. . Sufrxul estesunetul grupul sunete sau de cafese adaugd dupd radicalul cuvAnt bazi pentru forma cuvAnt unui de a un nou. benzin-irie ot^ . copil-andru. etc. create interiorul neologic: design. RENEL. Sulixele de maimulte sunt feluri: . pronume interjeclii sul). riltra-scurtA.augmentative.pseudo-. r6diciniipentru formaun cuvintnou:aero-.E.elr<pla \/ .

= durere. . e.clasalc V . j .monosilabic format dintr-osilabd:deal: . celordoui consoane: 3.sa-cru. c. pronume. u . Trei sau mai multeconsoaneintre doud vocaletrec. . o Antonimeb suntcuvintecu sensuridiametral opuse:rece* cald. nos-tal-gic. omonime gnmaticale .@nsoane nu pot formasingure silabi: b. Plnnasmul este o gre$eald de exprimare care conste in folosireaaldturatda unor cuvintesau a unor constructii cu acelagi sens: a urma in continuare. O-nogntelesunt cuvintecare se scriu la lel: veseli .@r-na.mese. i. a muri = a deceda. s . ca-blu. din Triftonguleste grupul de sunete alc6tuitdintr-ovocald 9i ^ in doud semivocale pronuntate aceeagisilabd:cre-(iqa)ne. CuvAntul .etic.prima.Vlll Sinonimelesunt cuvintecu lormd diferita9i cu sens identicsau asemanator. in la. b i. bob . i . Doudconsoane gi. mase: lob . autoevaluare proprie. c . dragoste* ure.cAnd nu toate sensurilecoincid: ooftd = dorin{d. t . o.parliale.pertecE:cAndsensurile sunt identice: niciodati= nici_ cdnd.omonime lexiale: .la silabadinainte 2.a dona. Memoratorde limba romAni . ar$iti.sud = miazazi. t .totale.sensuri legateintre ele: foc (flacdri. 1. luncliede gradullor de echivalenla in semantica ele oot fi: . limbiiromAne sunr: Sunetele .urcdtor(alcdluitdin semivocald vocald). i. -ro-port.coborebr (alcdtuit vocald+ semivocalS): m@.pilA_ pile. a elibera= a degaja. diferite:a-q Silabaeste lormat6dintr-ovocaldsau dintr-ungrup de sunete cu care contineo vocali $i care se pronunte un singurefort poate fi: respirator.cand toate sensurilecoincid:destin = soarte. i.ia.a adormi= dor a mun. .prenume. n . d. Daci a doua consoandeste I sau r despi(irea se lace inaintea pro-gres.mut = tdcut. atent * neatent. .pot forma singuresilabd:a. prima.aproximative: potop = multime. impugcdturd).lobi. O consoandintre doud vocaletrece la silabaurmatoare: intre doui vocaletrec. incendiu. r .sulistantiv/verb. Toatesinonimele unuicuvdntalcdtuiesc seriesinonimici.vocale.dar nu pot forma s : s i n g u r e i l a b eq .boabe. a ddrui. a doua. k 'g ' . silabaurmatoare: $i. u. z .complement compliment.paniale . Cwintele @isemanfice sunt cuvinte care au doui sau mai multe.i-dgg . boburi: .la la con{rol. p .sunt identicein flexiune:lac .a-e-ri-si-re. dintr-ovocald9i o semivocaDiftonguleste grupulde sunetealcdtuit 6a)m-na. . Sunetuleste cea mai micd unitatea limbii. f. a asculta_ a ausculta.ve-nreau) ' \__r/ pronuntate silabe in Hiatulapareintre doua vocale alaturate.Ele pot li: .departe* aproape. epic .vesela.laguni.Vlll 9 ll CaPitolul Fonelica Fonetica este gtiintacare studiazdsunetelelimbii. banci .plurisilabic format din doud sau mai multesilabe: ca-sd. rizboi.exemple pilduitoare. $ . . pronuntate aceeagisilabd:@re.clasele V . Diltongulpoateli: . a a inmAna.prinsilabadinainte celelalte. da (a oferi.seamenecu vocalele.semivoale . .avantaj * dezavantaj.loburi.al-cp-ql. a sacrifica). g .totale. la silaba urmdtoare: ur-ban. m . h .g -lo-gi-e. .bobi. pubelelede gunoi.cdnd sunt pd(i de vorbire diferite:sare . I . toc Omofonele sunt cuvintecare se pronunldla lel: ea . Reguli de despedire a cuvintelorin silabe: a-pa.lacuri.sprin{en. Parcnimelesunt cuvinte cu formd asemanatoaresi cu sens diferit:lacund. + . . v .8 Memorator de limba romeni .bdnci.sunt diferitein flexiune:masd. g.substantiv/verb. entrrziasm. Omonimelesunt cuvinte cu aceeagiformd 9i cu sens comptet diferit.

. diateze Acestea sunt:substantivul.prunc-u-ciga$.propni. sens: pentrua exprima c\ Caruleste formaluatade un substantiv intrun enunt. de Felulsubshntivelor: . unde?". persoane. joaca. va_r. ce". adjectlv. devin Articolut.neflertffie care nu-gischimbiforma:adverbul. Elevul . verbul.clasele . simple(elev. (parlile caz de vorbirenominale).care denumesc anumite fiin{esau lucrurispre a re unu. ca diferenliate de care Suntsubstantive au doui forme plural. fel munte etc). soarelui.la desparlirea silabe se line seama de elementele in componente:sub-al-pin.sete.secard. ale actiuni. plural:miere. mpt. capuri. .subiect: scriepe tabE. pirli Acestea de doudfelun: sunt . mod.doui lun. masculin llemi Capitolullll Morfologia Mortologia partea gramaticii studiazimodificarea este care lormei cuvintelor cursul in comunicdrii. dez-ac-ti-va. lagi). la silabaurmdtoare: iu-ni-e. stm. "de "cu "de "cu "prin ce?". .careigi schimbd forma dupi gen.aur. Prietena .in cazul grupurilor lpt.mon-o-clu pronuntarea intensa unei silabedintrAccentul reprezinta mai a un cuvint.orag. numeralul.prima. prepozilia. unele interjeclii) pd(i de propozilie. (verbul). pronume.doud om' carte. c\ cinciazuri: nominativ(N). articolul. pronumele.complement cu de circumstanlial mod:El citegte plScere. 4. b) doui numerc'. "ce?" 1.@mp$e (floareaTArgu-Neamt). in-apt.numepredicativ: meaesteplc!ob!4. sterietc. cine?". Cuvintele numesc se in gramatice de vorbire. Doudvocalealaturate trec. obiect: un se b) singularcAnd denumegte singur Dloaie ploi cdrli. sand-vici.coarne.oameni' mai obiecte: pfunl . corn. singular.complement la Mi indirect: gdndesc bunica. genitiv(G).numar. t Pdrli de vobire flexibile Substantiwl Estepartea vorbire de llexibilicaredenumegte fiinte.doi lo . interjeclia.@nune. Nominativ . 2. altele foame.atribut se meu. leminin (f).cunoscute gramatici in subnumele obiecte. de humaiformi de plural= defective singular: taietei' blugi' Bucegi etc. . f unc-li-e. la ce?". rtf.complement mergla patllngat de circumstantial loc:Mdine . ndv despd(irease face dupi a doua consoanddin grup: sculp{a. prepozitia conjunclia rolde instrumente gi au gramaticale.la silaba dinainte a doua. in unei pi(ile de vorbire cu inleles sinestatetor de (substantiv. CAnd intrd alcdtuirea propozilii.complement agent: estecititide elev. nct. . Cartea de . bi-o-sfe-rd. di-a-log. fasole. 5. verb. jertJa.Vlll de lvemoratorlimba deosebi de celelalte fiinte sau lucruri de acelagi fel Bucegi etc). vocativ(V)."prin "pentru cine?". L-amvdzutpe George direct: . timp. . "pAnd "cat?" etc. cine?".plural. Mtzatiu "pecine?". adverb. neutru(n). numir. dativ (D)' acuzativ(A).Vlll de V tre. "cdnd?". 11 V romanaclasele . . $i.capi.soare.cdnd denumesc multe se = de formede singular deteclive au Unele substantive numai etc. lui funclia sintacticd a Functia sintadice substantiwlui "cine?". adjectivul. lleana. fenomene naturii.capete. "ce?". ncl.10 Memorator limbaromani. numeral. rct.care denumesc obiectede acelagi (fatd.flexiilb. Prietenul Dan. conjunctia. "de la cine?". In cazul cuvintelor compusesau al celorderivatecu prefix.Mivg au la forma de singularinleles de plural(ceata' roi etc)' Categoriigramaticale: altrei genui: masculin(m).Bucuregti. apozitional: substantival "pentru ce?". ce?". ."de cine?". lucruri. re-ac-tor. (Alexandru.complement ieri. cap cornuri.

sfdrgitul la substantivului.prin virguld. .nu are functiesintactice. general. .atributsubstantival prepozilional: Mi-am pus fularulde l6ni. .complement circumstantialde mod: Vorbegte asemenea unui om."cui?" . o1 or or lor liste unol 'liste tel lel Jnor lelor :elor . .nume predicativ: Mdnugilesunt de blana.A.complement circumstantial timp: Dupdploaieiesesoarele. . Genitiv:"al(a.atributprepozilional: Este conlrarindicatiilor medicului. Acestacarteestea fratelui AcestcoprT a[ vecinilor noStri. este .Vino acasd.Din vdrful dealuluivine apa.ale lui lon LucaCaragiale. pdrere de rau etc.denonstativ@qdivel) .D. . l e a Jnui Jnel :elui :elei G.Vino. .nu cu celecaredenumesc meu.nehotdr€t se ageazi totdeauna inainteasubstantivului $i prezinte fdrd obiectul de denumit el ca individualizat. loane. Vocativ. .atributapozilional: Citesc opereledramaturgului romAn. Felularticolului: .atributsubstantival genitival:Mirosulcozonacului pldcut. ardtAnd in vorbitorilor. 3. ai. bdgare de seamd.acasA! .Vlll Memorator limbaromana daseleV .complement circumstanlial scop: Adundflori pentruceai.complement indirect:Vorbe$teimpotrivacoleoilor. Articolul un flexibild inso{egte substantiv. pentru precis vorbitori: a-ldetini Anaesteq elevi harnicS. e . de . de . de .de restul in propozitiei: loane. Substantivele vocativse separA. Revista aceasta estea unuielevdinclasa. .seageazd.nume predicativ: Carteaeste aidomarealititii.A. Ioanliunile suDs/antivalesunt grupurile de cuvinte care au inlelesulunui substantiv: aducere-aminte.laqala V . . este cd obiectul denumit acesta cunoscut de meu. Loculiunea substantivali se comportaca un substantiv.complementcircumstanlial cauzd: Datoritdneoliientei de a luat foc.psesiv (geniltrual) ageazd gi inaintea substantivelor a proposepentru leganumele numelor genitiv in a obiectului ele dat de numeleposesorului. .atributsubstantival: Glorieeroilorneamului! . care Estepartea vorbire de estecunoscut denumit acesta de in obiectul ar6tAnd ce mdsurd vorbitorilor. G. .complement indirect:Buniculi-a dAruitMarieio sdniuld. . doamneiPopescu. ul o Dlural N.atribut substantivalprepozilional.se .atributapozi{ional: Suntem recunoscetori profesoarei noastre.vino acasd! .complement circumstanlial loc: Stai locului! de .numir9i caz 9i determinate: cu substantivele i$i Omulgg[harnic facevaracargi iarnasanie.fuHEt . Formele adicolelor singular Cazul hotirdt nehoterat demonstrativ a f. m.nume predicativ: Frumusetea este a naturii.complement circumstantial cauzi: Mor de fricd. Elevul Alexandru prietenul este Eleva aceasta estesoralui Mihai. loane! Formape care o ia un substantiv diferitecazurise numeste in declinare. m. . Datiu. 5.Vlll de 13 .Memoreldr da limha romini .complement circumstanlial mod: Merge contravAntului.leagi unelesubstantive adjectide in velecarele determini se acordd gen. se acordi in gen gi numarcu substantivele denumesc care obiecte Doseposesorii: date. m.D. ale)cui? " .. )ea ln lel N. de 4.

crem. . trei o o pe il prin ordinea locul care ocupi 9i B.zlsn. ptWriuzis: mare. mici.multiiltuntw'.treietc . pownb et verr.catesitrei etc. vegnic etc' viu. invaiabtb .atribut place adjectival: Nu-mi iarna orea.).complement circumstan{ial mod:Estemaimultlenes de decAthroic. provenite vah la gutnziu (acordat): (mAna) din sAngerdndi. schimbd valoarea devenind adverbe: (adverb) Soramea cAnti frumos.absoluf. (actiuni) al intr-oingiruire: doilea'a obiecte anumite gaptea etc. mic. dtnale exprim5.prea.gqiu.'-simple: unu.dactiw: tustrei. Si . pozitiv: 2.. ale de Gradele comparatie adjectivului: {rumos 1. mici.perfect.doui forme: mare. @mpantiv I .nespus frumos foarte inferior. toti jumatate' procente . pl.dvefuiale: de doui ori.arataun numir saudetermine obiecte: .treiforme: micd. de EsteDartea vorbire lor sau a numerici obiectelor ordinea prinnumirare' minared Felulnumeralelor: numeric anumite A. Locutiunile Numeralul deter flexibilicarearatenumerul.de inlerioritate: maioutin frumos cel . ffitht (cartea) (pomi) b cumpdratii.nume predicativ: larnaestegrea. inzecit. om eu-darc-deilana = bogat = important lucru caoetenie principal.cAnd modifici i$i forma vorbire: in .ig netrebnic. mare.complement indirect: alba devenit Din negru.Memorator limbaromind. de) (grozav.de trei ori etc.!0. cate . 2. 5. propice atroce. mari. . exterior. 3. . bun. numdrare. bune. ca se adjectivale comporta un adjectiv. adjective unele igi gramaticald. optim.de egalitate: atAt trumos de tot .ftaclionare:doime.relatiu. . mari. curat. a. D. TAnirulacesta fratele era meu.de inlerioritate: outinfrumos mai 3.bun5. . de nu adjective au grade comparalie: Unele principal. insutitetc. determinAndu-le.eficace.complement circumstanlial timp:De micle gtiepe toate. (coguri) fumegAnde. . de A de . perspicace.disti6lulivet unu (una). formain vorbire: bleu. CAnd insolesc verbe. loculiunile adi*ttivale sunt grupuri de doud sau mai multe unui valoarea adjectiv' careau impreund cuvinte = om cu iudecata chibzuit = bogat omcu stare instarit. ar&l*. arata unui Feluladjec{ivelor: 1. . frumos.maro. treime. etc. trei. superior. supedativ: .clasele .. .numAr cazcu substantivul se determinat. pot Prinarticulare adjectivele deveni substantive: UntAnir mi agteapta. etc. de josnic = omdg!i.complement circumstantial cauz6: murit bitrAn. mort.doi.. cAtecincietc. unsprezece. tare. gi Adjectivul acordiin gen. fem. sg.patru forme: (masc.Vlll 15 Posesiv(genitival) genul sinoular al plural ate masculin feminin al a gi G. Furrliile sintactice: . buni. vadetile.compuse: treizeci cincietc.Vll ds V V de Memorator limbaromane clasele . cAndnu igi modificd gri. inflorili. plural masculin feminin: alor Adjectiwl Estepartea vorbire de flexibilicareinsolegte substantiv un 9i insu$irea obiect.de superioritate: frumos nngl .de superioritate: maifrumos cel . de .

ml le.complement indirect:Md gdndescla doi dintreei. li i l . El are forme diferitepentrucelejrei perso.ti e. eilele).subiect: Trei au urcatcu telecabina. va.la singular la p. cea insotitde prepozitia cel dintAi. pronumelui formeale Alte in se personat politstte folosegte loculnumelor de B. personal: dAnsul. . lumneata l-ta dv. voi.lural' folosesc | 9i Pentru dativ personal cazurile la ale neaccentuate pronumelui formele $i acuzativ: . li ma it. )l Persoanaa ll-a sg.complement direct:Pe doi i-a ales.atribut genitival: substantival ldeileamdndurora sunt bune. vi VA a Persoana lll-a Vlasculin . dumneaei C-ei dumnealor d-lor pflexiv tine locul obiectelor asupracarora se C.e m t n t n sq.Horiaa iost al treilea. f. V . Felurilepronumelui: A. formedoar oersoanelor a pentrupersoana ll-a $i a lll-a: a ll-a plural abreviere Cazul singular abreviere lumneavoastad-voastra \ . el/ea) 9i la plural (noi.complemetcircumstanlial loc: leri.vorbirellexibildcare line locul unui substantiv. tu. pronumele _ Este parteade.complement circumstantial timp: Mergela mare de doud de 9I! pe an. .complement agent:A fost lelicitat doi dintreei.cel de-al doilea.Vltl de V V limbaromini .numepredicativ: concursul schi.Df. La de .atributadjectival: Are doi pui de fazan.t.complement circumstantial mod: lon vorbegte al treilea. D . Pronumele Aceste verbelor' exercit6direct sau indirectactiunea propoziliilor respective' cu sunt obiecte identice subiectele persoana lll-a9i numai a numaipentru Arelormeproprii personal' Ca dativgi acuzativ. am trecut oe la oatru de dintreei. I o dAnsele' dAngii.sie$i isi. dumitale l-tale a Persoana lll-a m. rl. A .16 Memorator limbaromana clasele . nl rti.: lumneavoastra dvs.Vlll Memorator.clasele . . se persoana9i a ll-a.atribut prepozilional: grupde doisorezece pleacdin excursie. A. Pmnumete Are cirora li se cuvinerespect. Fundiile sintactice ale numeralului: . il. 1 e.ane.dumnealui l{ui N. :ie. . . gi la pronumele la cazurile suntneaccentuate $i altele uneleformesuniaccentuate. G .1 tml.A.lh.La dativ siacuzativ se folosescsi tormeleneaccentuate cele acccntrt2ta gi si accentuate. de de .de 17 Structura numeraluluiordinal: * c|qilea particuldadverbiala 2 arlrcorposesrvnumerataniBolhotarAt Numeralele ordinalepot fi precedate articolul de demonstrativ g!9: cel. Ai Formele accentuate ale personal: Persoanall-a personal: ale neaccentuate pronumelui Formele PersoanaI Cazul sg. 1 il.e 3tne A.si . ) t . dAnsa. Prcnumele perconal desemneazi diierite persoane. de ca . singular(eu. . Un .G. duPi gen9i numdr: nu se deosebesc neaccentuate Formeaccentuate Forme Cazul D. s q .

clasele V .D. I Insuml ingine Insene G.Vlll Memoratorde limba romene . ll-a a insuti In9rva insev5 G. la Acestepronume intrese buinleazi singure. ai. J* pron. CAnd insotesc substantive.A. $i "cdt?(c6td?. Prcnumebinbrqaliv Siedj*Iiwl ponominalinbrogaiv Prorumeleinterqatlv introduce diferitepropoziliiintelogative: "cine?". Fun4iisintactice: . insali Pers. m N .complement indirect: cineai fost? La "ce?". ra'')-€-' interogativ Pronumele "care?". . insefi Inse$l rers. Insesl E. sunt "cate?".Vlll Cazul l Persoana I sq. Prcnumele lntdriregi adjecliwl prononinalde tntdrire de Pmnumele lntlrlre xe rolulde a intdri. "cAtd?".complement Pe direct: cinea$tepti? .claqplc V . determindndu-l:insusi scrisaceastA El a Singular Plural Persona Caz MasculinFemininMasculinFeminin \l.Au lormedilerite "al."ce?'.subiect: Q!49vine? . reflexiv pron.gen.cine? care? care? care? cAt? cAti? : d l i ? . insusi tnsasl in9i9i (insele) G. gi numer cazcu pronumele personal determinat el sau de in gen.18 Memoralor de limha romAni . articolele dupdgenulobiectelor afardde pural.t- rlural singular 1 ( m. ri VA te VE "ce?"este invariabil. rar Aqdiwl ponominal & tnt*ire se acordl in persoani. pers | ma Persoanall-a so. cAte?)" suntadjective QaIgelevlipseste? Ce carteai la tine? Cattimpm-aiasteptat? p*siv F. Cu pronumele "cine?.^l) | iltl Eu imi cumpir o servietdnoui. "cafi?". al meual tdu al seu al nosfu rl vostru a noasta r voastre a mea a t a asa ll sal ai nostri ri vostri ar mel a i t i i :IA aletale rle sale ale ale noastre /oastre mele . celetrei persoane. A . personal pron.numepredicativ: Acesta cineeste? .D.atribut: cuiprieten Al esteDan? . posedate9i dupi numirul posesorilor. interogative gi:"care?".' interogativ se pronume intreabidespre fiinleiarcu "ce?" despre lucruri.A tnsaml Pers.D. I I ll Pers. "care?". ale". cl.reflexiv pers I lll ilt tl El iml cumpdri o servietdnoud.A. imi. interogative. Pers. Tu te imbraciin uniformi.a lll-a !. au totdeauna pentru posesive: a. lll Pers. Mama te imbracd.Ator? l o r ? G. determindndu-le. personal D. Pronumdeposesiv$l adjecliwl pronominal gi posesorului pe cel al pos€siv numele inlocuiegte PronumEle lor Ele inaintea unuldin obiectului oosedat. "cAt?".de a punein evidenli de persoana care se referS.D. Numdrul obiectelor oosedate Jn obiect )osedat Uaimulte )biecte F )osedate posesor Un singur Maimultiposesori ll Pers. 1e 1e A. it."cdt?"au formele: cine? care? . cui? :iruia? cireia? carora? m .numir gi caz cu substantivul careil insolegte pe poezie. m. Pers. Qil. tnseml !. cAti?. mi ll. 9 l singular pron.

.La dativ .--"ceva".cestilalt.numdr caz: si plural singular Cazul masculin leminin masculin feminin cet ce rele ce N . (alta)".D :elui ce celei ce celor ce :elorce Furcliisintactice: .-"oricare". "oricine". "nici una" au inteles negativSi se folosesc numai in propozilii negative.esive. G. Functil slnlactice al6 pronumelor negalive: . Fata. "atAt(atAta)". personal. "lor"(ai lor) Ai Exemplu: lor erauacolode multtimp. . O_qru1 i/ 2/. plece. "nici unul (niciuna)" se poate referiatAtla Pronumele persoane. ai.Ele sunt: "unu ru-a . cdreimamd a vine.Pronumele nu esteposesiv.p6.atribut: mea.subiect:N-a venit nimeni. determindndu-le. $i igi demonstrative schimbdvaloareagramaticala. Pronumele denpnstetiv 9i adjectiwl pronominaldemonsbtiv Prcnumeledemonskativinlocuiestenumele unui obiect.departarea: acela. I /@E@|ucre azl ?I invi nge toate greutalilel/.identitatea: acela$i.: ca precis obiectulinlocuit.clasele V . "nimica". Pronumeb neho6rdt 9i adjrctiwl pronominal nMr& Prorumde nehofilrlil inlocuie$te numeleunui ooec: 'a'z .acelfiu.au aceeagiforma ca gi pronumeleinterogative.complement direct:N-am vezut pe nimeni. la QinerAde. .complement circumstanlial: Carteanu era la nici unuldin ei CAndinsolescsubstantive. Prcnumele negetiv tt adiecliwl pronominal negativ "nimeni".(nimica)" numaila lucruri.1': :' l. adici servesle la stabilireaunei relatii de "cine". "nimenea". "pulin(pulina)(vreuna)".Vlll posesiv nu^are lorme pentrupersoana lll-acAnd a Pronumele sunt mai multiposesori. (toata)". sd eUi H.atribut:Nu s-a aprobatpropunereanici unuia. Pronumele negativ"nimeni(nimenea)" referi numai la se persoane.complement Pe nu direct: cinea$tepti.Memorator de limba romena . "cAt". "ceea ce". J. "Nici unul (nici una)'se declindca pronumelenehotdrdt "unul (una)".e colega . Adjectivele negativeau totdeaunafunctiade atricut: N-a prirnitnici o carte. formelepronumec' nehotdrdte schimbdvaloareagramaticalS i9i devenindadjeive nehoEfueb:fiecare (elev). ."careva". . celdlalt. sunt:"care".complement indirect: Nimdnuinu-i place si lie bolnav. "oarecare-': -:. :el ce ceeace G. oricare (om). . Ele subordonare "ce". Nu a adus nimic.cAt gi la lucruri. Pronumele "niciunul". A . Acestea urmitoarele au dupdqen. ale) lor".complement indirect. iar'nimic. alcetuite "cel". esta.In locul acestuiase folosescformelede "al genitiv pluralale pronumelui personal: (a. ci sunl adjective CAndinso{escsubstantive. aceeagi. "atatia(atateat'."nici" rim6ne neschimbat. Pronumele relativ 9i adjectiwl pronominal relativ Pronumele relativ lace legatura intre o propozilie subordonatd $i regenta ei. e:: CAndinso{escAi determindsubstantive. @@se-coal6 de dimineali departiajunge 1/@se apleaci 2/ sabia nu-l taie i/. . "ceea" 9i pronumelerelativ"ce" din pronumeledemonstrativ forme. "tot "mult(multa)". "nimic".subiect: rAde urm5. acesteade'. (niciunul. determinAndu-le.genitivare forma "niminui (a)". uonominale . "fiecare". .niciuna) Nu a lost anuntat nimeni.. vine.apropierea: acesta. .::r adjective negative: Nici un coleg nu era de {a[i. Pronumele "nimeni(nimenea)" are forme pentrugenuri 9i Pronumele nu numdr. pronumelor insolesc determind formele CAnd substantive. aceeas ' :. "nimic (a)" este invariabil. devenind Memoratorlimba de romanaclasele .' -t'. . ila. aritdnd: . intre doud propozitii. Ca-apul Ca pronumerelativese folosescAi "cel ce". nu-iplace. unii (copaci). .Vlll V 2' adjective demonstrative: acestfrate. atAtea (fructe).

suprn (scopul. .modului perfect: Ii vazut. S-a . ele) ar .condilional optativ (acliune dorita. singure nu Verbelela modurilenerrluona& (nepredicative) formeazd diferite predicatul.atribut: invidiez pentru de dorinla a citi. ele) au (el. patrupersonale predicative opt sau 9i patrunepersonale nepredicative. condi{ie): Drezent perfect . .persoand trei persoane.timpului perfect compus: scris.optativ . . L-amrugat a .Vlll 23 lll. sau . Verbul estepartea vorbire de careexprimd acliuni steri.pasivd.cu unele la predicatul.infinitiv (numele actiunii): prezenr perlect . B. provenienta) destinalia.mod. rdsturnat.optativ: canta. zu .complement de indirect: saturat umblat.gerunziu (imprejurare) .complement firi a observa.indicativ (acliune reald): prezenl imperfect perfect simplu pertect compus mai multca perlect viitor viitor anterior . aS conditional pasivd cu se toate timpurile modurile construiesc Ladiateza 9i "a verbulauxiliar fi": SlEl lSudat. urare): negativ b) tlMurl nryrsonale (nepredicative) . sa conjunctiv .VerfrI'a fr' ajut6.exista moduri. .modului conditional al persoane: la "a schimblri unele verbul avea" suferit a Ca auxiliar La perfectul compus: La conditional-optativ: (eu)am (eu)a$ (tu)ai (tu)ai (el. sau El igi schimba forma vorbire in dupi: . rugaminte. Modurile timpuribv€lbelor 9i al Moduriprconale (predicative) . . indeplinesc propozi{ii in ele singure functii sintactice: .rellexivi.perfect imperfect.participiu (actiune suleriti de un obiect) .complement a multe. Vqbeleauillarc ajutala formarea Si la A.complement de circumstantial timp: tema.clasele V . pozitiv.complement de circumstantial scop: pentru ma aiuta. A .timp. prezent perfect .conjunctiv (acliune posibili): realizabild. 9i . poruncd. Funcfisintac{ice pot Vefuele modulle prsonale (predicative) lorma. gi viitor. de Memorator limbaromana. A rdspuns inainte a termina de . gi compus mai multca perfect (Viitorul gi lormade ' are viitor anterior).Vlll Velbul l. il de El cumpdrio magind spilat. ll.timpului voi viitor anterior: Ii scris. ea) a (noi) am (voi) a1i (ei. Vebul'a avee'{ute la formarea: . exceptii.claseleV .Msmorator de limba romini . si unormoduri timpuri: lY.imperativ(indemn.complement de circumstanlial cauzi: l-a VrAnd ia paharul.tei timpuri bazd:prezent.numdr doud: singular plural. de circumstantial mod:A trecut . patru de trecut 9i timpurisecundare: perfectsimplu.modului perfect: !i vazut. N-a direct: gtiut spune . formarea: .subiect: citiesteo marebucurie.diatezd activa. ea) ar (noi) am (voi) a1i (ei.

pot grupa in limba romAni in patru categorii.ea)va li cantat (ei. ea) ys (vedea) (ei.Areaceeagi cAt atatla singular gi la Plural.: a linyit la tema prEzentului 24 Memorator timba de romane clasele .avAnd urmdtoarele forme: (eu) voi (vedea) (noi)ygn (vedea) (tu)ysl (vedea) (voi) veti (vedea) (el. (eu)voicAnta (noi)vomcanta (voi)veli cAnta (tu)vei cdnta (el. . numiteconjugiri: .prezent se formeazi prezentul al indicativ verbului condin 9i junctia "sd":sd cdnt. inlaturdndule 9i lisAnd la o parte prepozilia"a" se prezentului.ele)cAntd Imprffid esteun timptrecuta ceruiactiune esteneterminate. alteiacliuni inaintea (eu)cantasem (noi)cantaseram (tu)cantase$i (voi)cintaserdli (el.pr@.a zicg etc.ea)cAnti (ei.C.conjugarea a lV-ain -i: a privi. a auzl etc. lModurileperconale Modulindicativ tildul inclicaltiv exprimi o actiune reald.ele)au cAntat ce trecuta s-aindeplinit o Maimulta perffiul exprimd acliune trecute.ea)cAntase(ei. in -l: a cobori. -e.timp. o Pedecful sinpluexprimd actiune (eu)cAntai (noi)cAntarim (tu)canta$i (voi)cAntardti (el. -i. a invdta etc. Sufixele:-a. a hotdri etc.conjugarea a ll-ain €a: a vedea.sd vezietc.ea)cdnta (ei. alteiactiuni (eu)voi fi canht (noi)vomfi cantat (tu)vei fi cAntat (voi)vetifi cAntat (el. .conjugarea / in -a: a mdnc4. (eu)cAntam (noi)cAntam (tu)cdntai (voi)cAntali (el.El are toatetimpurile.ea)a cdntat (ei. Diatezaaclivtr . ConjuncliwlaredoudtimPuri: .numer gi persoani numegte se conjugare.ele)cantasera vordupemomentul ce Vritorulexprimio actiune se va realiza verbului conjugat de birii. obline tema Ex.Vlll V V de Memorator limbaromana clasele .se tormeaze conjunctivul "a prezent verbului fi" al din sd de verbului conjugat: li cdntat.ele)cAntau trecuti5i terminata.conjugarea lll-ain o: a ajunge.ea)va cAnta (ei.sd fi $i participul toatepersoanele formdpentru lucrat etc.Se formeazidin infinitivul 9i "a verbul auxiliar vrea"sau"a voi". . Vebul 'a vrea' sau "a voi" ajutd la lormarea viitorului.Vlll 25 t Conlugarea verbelor Schimbarea formei verbelor vorbire in dupi mod. Prczenful exprim6 actiune se desf5goara momeiltul o ce in vorbirii: (noi) (eu)cdnt cAntim (voi)cAntati (tu)cdnti (el. a . -ea. cu se formeazd aiutorul (eu)am cAntat (noi)am cdntat (tu)ai cantat (voi)ati cantat (el. o exprimd acliune la conjunctiv Verbul modul carese poaterealiza. .ea)cAnti (ei. a plecCaetc. -i se numesccaracteristicile fiecirei conjugiri. ele) vor (vedea) Cele patsu conjugiri Dupdsufixele carese formeazd cu infinitivul verbelese Drezent.ele)vorcanta inaintea carese va indeplini Witorul antqiq exprimi o actiune viitoare.ele) cAntard trecuta terminata 9i Perlecful nmpus exprimd el o acliune $i 9i "a verbului auxiliar avea".ele)vorli cAntat Modulconjurc{iv dar nerealizati.

. ziceetc. . (eu) ag li cAntat (noi)am fi cdntat (tu) ai fi cAntat (voi)a{i fi cAntat (el.conditionalul-optativ perfect: fi gg41. .clascla V . (eu) ag cAnta (noi) am cAnta (tu) ai canta (voi)ati canta (el.ele)ar cAnta i . a9 . Modurile (nepredicative) .prezent.pref*t: a fi cantat. ele) ar li cAntat Modul imperativ Verbulla modul imperativexprimi o poruncd. pentru sti.un indemn.numdr caz.subiect: citiesteo Plicere.Vlll V de Memorator limbaromana clasele .citind a Mdul infinitivare doudtimouri: a vedea vizAnd a cobori coborAnd . ea) ar cdnta (ei.zicAnd . insotit prepozitia "a": Este Se formeazd adeugarea de $i a canta.la cules. E . diateza careexprimio acliune coinpuse a) timpurilor sau activd reflexivd: . .nume a predicativ:invdla inseamna te pregeti A .atribut n€personale Am verbal: cumpiratloi descris. 9i acordicu substantivul carti al carticitite.atribut a apreciata primit Lucrdrea adjectival: . indemn. am. lucra.conjunctivul sA Perfect: fi vizut. ea) ar fi cAntat (ei.complement a de circumstantial scop:lnvata Modulpadicipiu El trecuta. vedea.complement a A direct: inceput striga.se tormeazddin infinitivul verbuluide conjugat$i un verb auxiliar:ag.iar in scris prin semnul exclamirii. A pentru viata' .26 Memorator de limba romAni .optativ Verbulla acest mod exprimdo ac{iunedoritda cirei realizare depinde indeplinirea de uneicondilii. dugl cules.atribut: de Bucuria a citi e mare. ai.comilement Esteo formi de bazi pentru mersla oescuit' de coniugarea verbelor.Wzent i a cAnta. a Modul conditional.nume predicativ: Mdrul estede mancat. la carese formeazd gi de Modulgerunziu timpurile modurile. . a) pzitiv: CAnti!CAntati! ' functiisintac'tice: Poateaveaurmatoarele b) nqativ: NucAntal cantati! Nu . S-a sau indirect: gdndit gitit.se formeazd din participiulverbului de conjugat gi condilionalul optativprezental verbuluiauxiliar"a fi". . Verbul modul .Vlll 27 sintaclice: func{ii lndeplini urmetoarele Poate . ati. . fi lucrat. circumstanlial loc:-Am reprezentAnd rdddcina verbului.complement Modulinfinitiv Am direct: avutde cules. are forme numaipentrupersoanaa ll-a El singular plural. ar. pasivi. precum caracteristica "-ind" "-ind"la sau prin sufixului conjugdrii.infinitivul a Perfect: li citit.subiect: greude sPus. a a zice.comilement la infinitiv la expriminumele acliunii al stdrii.perfectul am compus: cantat. ar. adjectivaliarefundiasintacticlde: cu Participiul valoare premiu' .slat sau rugdminte realizeazd se in vorbire printr-o anumita intonatie.cAntAnda citi. (voi)l Cdntali saucomousd: lnparatiwl are doudforme: penqucules'de-laculesetc' cleiules. la timburilor modurilor diateza b) tuturor $i ' se adjectivald atunci $i Participiul ioate fifolosit5i cu valoare in determinat gen. ll.numeDredicativ: Lucrarea esteapIecialA. Are doudtimpuri: .petfuI. ta Modulsupin (tu)! Cante simpla precedat o prepozilie de din Se formeazi participiu. a a ridicina verbului: cdnta. esteo participiu aratao acliune la Verbul modul alcatuirea: de formd bazl pentru la trecute. 9i Sensulde porunci. un sfat sau o rugeminte. cititei cartecitita.

ea)s-abucurat se bucurase (noi)ne-am bucurat ne bucuraserim (voi) v-alibucurat vd bucuraseti (ei.clasele V .ea)igi inchipuie (-ie$te) (ei.complement circumstanlial mod: Vorbeaprivindin jos.Vlll Are urmltoarele fu nclii sintactice: .atributverbal:Ochii licrimdnd m-au impresionat. Modul indicativ (pronume reflextuln acuzativ) a se bucuE Prezent lmprw (eu)mi bucur md bucuram (tu)te bucuri te bucurai (el. de Gerunziul acordat?ngen. numdrgi caz cu substantivul determi_ nat are valoareadjectivali gi lunclia sintactice atributadiectival: de Mdinile tremurAnde m-auimpresionat. . insi insotitede pronumelereflexiveld aluzativ sau la dativ.complement circumstantial timp:Auzindu-|. .ele)s-aubucurat se bucuraseia Witw Viibr anteior mi voi bucura mdvoifi bucurat te vei bucura te vei li bucurat se va Ducura se va fi bucurat ne vombucura ne vomfi bucurat vi vetibucura vi vetili bucurat se vorbucura se vorfi bucurat Per@ul simplu mi bucurai te bucuragi se bucura ne bucurardm ve bucurarali se bucurari Modulconjurrtiv Prezent Perlect (eu) mdbucur sd sd mi fi bucurat (tu)se te bucuri sa te fi bucurat (el.ele)se bucurd se bucurau Pefi*t ampus Mal muttepirctul (eu)m-ambucurat md bucurasem (tu)le-aibucurat te bucurasesi (el.ea)s-arbucura s-arfi bucurat (noi)ne-am bucura ne-am bucurat fi (voi) v-alibucura v-atiti bucurat (ei.ele)i$i inchipuie .complement circumstanlial cauzd: de A renuntat.ele)sd se bucure se se fi bucurat Modulcondilional optativ Prezent Pedect (eu)m-ag bucura fi m-ag bucurat (tu)te-aibucura te-aifi bucurat (el.ea)se bucuri se bucura (noi)ne bucurim ne bucuram (voi) bucura{i vi vi bucurali (ei.ea)sd se bucure sd se fi bucurat (noi) ne bucurdm sd ne fi bucurat si (voi)sd vi bucurali si vi li bucurat (ei. Diateza reflexive La dtatezareflexivd verbele se conjugdca gi la diateza activd. de m_ambucurat. temAndu-se ploaie. de .ele)s-arbucura s-arfi bucurat Modullmperativ Negaliv Pozitiv nu te bucura! bucuri-te! nu vi bucurati! bucurati-vd! Modulgerunziu Modulinfinitiv bucurAndu-mi Prezent bucurAndu-te a me bucura bucurAndu-se a te bucura bucurAndu-ne a se bucura bucurdndu-vd a ne bucura bucurAndu-se a vi bucura a se bucura a-gilnchipui(pronumereflexivln dativ) Modulindicativ Prezent (eu) inchipui (-iesc) (noi) inchipuim imi ne (-iegti) (tu)i{i inchipui (voi)vi inchipuili (-iesc) (el.28 Memorator limbaromane clasele de V Memoratorde limba romana .

Memoralor .ele)gi-ar inchipui Pozitv inchipuiegte-til inchipuiti-ve! PqM mi-ag inchipuit fi ti-aifi inchipuit fi 9i-ar inchipuit ne-am inchipuit fi v-alifi inchipuit fi 9i-ar inchipuit Modulimperativ Wdiv nu-ti inchipuil nu vi inchipuilil . nu verbele au modurile reflexivi. pardupa gen $i numir se de ticipiulverbului conjugat schimba cu acordAndu-se subiectul. 9i La diateza DialezaPasive verbului coniugat de "a dinverbul fi" 9i participiul Se formeazd de de exprimata verbestesavargita altcine$i arati ca actiunea va gi suferitide obiect.ele)vorli liudali(te) (el.ea) estelaudat(a) (te) (te) laudati (noi)slntemliudati(te) eramldudati furdm (te) eraillaudati(te) furdtilaudati (voi)suntelilludali (e) (te) (te) furaldudati suhtlaudali 6e) eraulSudati iei. a fi lludat ModulIndlcadv Pedutsinflu hnpr& Prezent (5) (a) fui ldudat eramlaudat (eu)sunthudat(a) eraihudat(a) fusiliudat(5) (i) itu) estildudat (i) tuselSudat era lludat (i) (et. ele) sd-giinchipuie(-iasci) s5-9ifi imchipuit Modul condilional . ea) s5-9i?nchipuie (-iasci) s5-9ifi inchipuit (noi) si ne inchipuim si ne fi inchiouit (voi) si vd inchipuili sd vd fi inchiouit (ei. ea) igi inchipuise (noi) ne inchipuiserim (voi) vd inchipuiserdli (ei. ele) igi inchipuiseri Peilect simplu imi inchipuii ili inchipuigi igi inchipui ne inchipuirdm v6 inchipuirS{i igi inchipuiri Pefiect ampts mi-aminchipuit li-ai inchipuit gi-ainchipuit ne-aminchipuit v-ali inchipuit gi-auinchipuit Wibr Witoranterior imi voi inchipui imi voi li inchipuit ili vei inchipui ili vei fi inchipuit igi va inchipui igi va fi inchipuit ne vom inchipui ne vom fi inchipuit vd veli inchipui vi veli fi inchipuit igi vor inchipui igi vor fi inchipuit Modul conJurctiv Prezent Peilet (eu) si-mi inchipui(-iesc) si-mi li inchipuit (tu) si-ti inchipui(-iegti) si-li fi inchipuit (el.optativ Modulinfinitiv ttlodulPrunziu a-miinchipui inchiPuindu-mi a-tiinchipui inchipuindu-ti a-giinchipui inchipuindu-9i a ne inchipui inchipuindu-ne a vd inchipui inchpuindu-vi a-siinchipui inchiPuindu-9i participiu supin.'ete) MaimultaPiled Pefiactanpus (e) leudat fusesem (a) (eu)amfosflaudat fusesegi Eudat(a) (tu)ai lost laudat(a) (d) ldudat lusese (i) (el.Vlll 31 lnprM imi inchipuiam ili inchipuiai i9i inchipuia ne inchipuiam vd inchipuiati igi inchipuiau Mai multapfiwt (eu) imi inchipuisem (tu) iti inchipuisegi (el.le limha rdmAni .^l'cala V .ea)gi-ar inchipui (noi)ne-am inchipui (voi) v-atiinchipui (ei.ele)au fostldudali luseserildudati Viitor (te) (noi) vomfi lduda{i (eu)voifi Eudat(a) (voi)veli fi ldudati(te) (tu)vei fi leudat(a) (ei.ea)va fi laudat (a) Prezent (eu)mi-ag inchipui (tu)ti-aiinchipui (el.Vlll ' de Memorator limbaromane daseleV . gi iar la "a Verbul fi" se conjugd toatemodurile timpurile.ea)a fostlSudat liudati(te) (noi)amlost lSudali (te) fuseserdm liudati (te) feseserdti (voi)ati fost laudati (te) (te) (te) (ei.

deasupra etc.lc limhe romAn.Vlll Mcmorator.Vlll vomfi fostlaudati (te) vetifi fost leudali(te) (te) vorfi fostlaudali Modulconjunctiv Prezent Pefiect (eu)sd fiu leudat (a) (a) sd fi fosttaudat (tu)si fii leudat (a) (e) si fi fosttaudat (el. din are timpul modul actiunii. in actiunea. aici. afari. merge 9i celecare de a etc) exprima stare(a sta.aosnt io. nu ci "a pentru per Verbul trebui" unipersonal. . dedesubt. undeva etc.oo'7/pts€:departe. (a Verbele migcare veni. astfel. Clasifi carca adverbelor: Dupd structurd. se Elese potinlocui un verb. oriunde.ele)ar fi ldudati (te) ar fi fostlaudali (te) Modulimperatlv Pozttiv Nqativ (a)! fii laudat (5)l nu fi ldudat (te)! fiti laudati (te)! nu fili lSudali ModulInfinlt Modulgerunziu Prezent: fi liudat (i) (a) fiindlaudat a (5) fiindlaudali (te) Perfect: li fost lSudat a Diateza aclivd:Profesorul Eudalp'g$1il.a pleca.a fugi Verbul loculiune rolgramatical precizAnd persoana.ea)ar fi laudat (a) (a) ar li fostlaudat (noi)am fi laudati(te) (te) am fi fost laudati (voi)a1i ldudali (te) (te) li atifilost laudali (ei.cAndva. Pirtlle de rolbire neflexibile Adverbul a sta de veghe ..silitor l-" lpe elevul de pasve' Diateza EiSii.$i impersoetc)suntunipersonale. exista suntintranzitive. pretutindeni. impersonalsensul: necesar.lrt-ra&silaudalgeslsg{.a veghea \ I subiect comdement direcl Esteparteade vorbireneflexibili careinsolegte verb.la<ala V . fulgera ale a a persoana lll-a. a e cu se se Caracterul tranzltiv intranzitiv verbelor al 9i \ t Verbele carepotaveaun complement direct sunttranzitive.cb fu. inainte. celAlalt iar cuvAnt sensul di loculiunii. ieri.aga.ea)sd lie ldudat (d) si fi fosttiudat(i) (noi)si fim lduda{i (te) (te) si ti fosttdudali (voi)sd lili liudali (te) (re) si fi fostteudati (ei. adverbele sunt: . impreuni etc.sus. cade. nale. iarcelecarenu potaveaun complement direct suntintranzitive (in propozitia dati).jos. sus.alaturi.un un gi adjectiv un altadverb exprimd sau caracteristica ac{iuni unei sau gi precum o imprejurare carese petrece a uneiinsugiri.aproape.cAnd. tuna. 9i ll. vreodata. Dupd inleles adverbele sunt: . ---*. aiurea. o a etc) Loculiunivettale Suntgrupuri cuvinte de intrecareneaperat afl6un verb. acasi.complem€nt Viibr anterior (5) voifi fostldudat veifi fostliudat (a) va fi fostlaudat (e) Velbeleunipemonale impersonale $ (a Verbele arata care lenomene naturii ploua.a gedea. numai avdnd a pentru actiunea esteficuti de o anumitipersoana. . -. nicdieri. acolo.lasalc V . este avAnd forme numai gi soana lll-a.sirnple: azi.ele)si fie laudati (te) si fi fosttdudati (te) Modulcondilional optativ Prezent PetM (eu)as li ldudat (d) (e) a9fi fostlaudat (tu)ai fi ldudat (6) (a) ai fi fostleudat (el. departe. cuvine. cu a bdgade seama a observa a da navala a nivAli a o lua la fuga .Msmorttor.deasupra.le limhe rdmAni .

cale)etc. mai 3.:cim "cAnd".cnmnlement circumsiiniiat de . "unde': rol lor' regentele avdnd de coniunclie' or.fatdde. de-alatul. adverbe Multe au ". de.. curmezigul de-a etc.^"r^. prin.mna' t-otOeauna.etatiu. avAnd unei de-a de-alatul..dar.chiar. ele Clasifi carea conjuncliilor: a) tupdstucturd: . firi.rnate: putinbine. de-abinelea. specifice precedi apar cAnd pronume personale.simple: sd. fati. in fali de.la stAnga.mai ugor. de pe. mai .Vlll de Memorator limbaromar'ra glasele deocdndva' curdnd' astaai. leagd.&mo?l abia. larna' ziua. aidoma.til|. b) tn aul datiu. ba'^bine' ... asemenea. etc.de pe la. deasupra. in loc de. poate. pzldv.bine.ugor. bine. cu.afard in locde. pentru. pentru.adici.ci etc. Lmtfunih prryzlimale suntgrupuri cuvinte inlelesunitar de cu valoarea prepozitii: lungul. lAngi. doar.itiUut' Oradgied a fost interesantd' de !9"'Ag ulgllsi rimdn' . Reglmul cauzalal prepoziliilor: a) tn azul geni6u.dincauza. c) tn arul awzetiv cu.simple: cetre. noaptea'vara' toa..ae iianate:tot atatde bine'tot at6tde u$or. niciodatiliGci. mdine'nicicAnd' camdata.pe la. fir6..asear6.absotut foartebine'foarteu$or' da' gi"d" O" comparalie: nu' aga'desin. un instrument este 9i matical.oredicat Desigur ci va vent verbal: e Problema a!reI' .aomrysei la. -le iiterio. la.ilativ . valoriigramati. dreptul. loi panamaiapoi'pede rost'pe nea$teptate' Memorator romini clasele Vlll delimba V35 intr-adevdr. desiour. spre.otbf"t"nt circumstantial mod:Aia taceu mereu' 'l' t/ ... apoi. de fel Conjunctiile au nu lunclie sintacticd.€.cAnd insotesc adjectiv pronominal posesiv (asupra un mea). contrar.humePredicativ: cu de orupur-ile cuvinte intelesunitar' b. @mMn{M I de'superioritate'.desigur' poate' parci' pesemne' nicidecum' niciodatd. contra.l. canova'acoloetc' Unele maiincolo'maiapoi' "ut. frrp. niciodati' deundzi'ieri. fala.alene.tstintial de timp:Seara . potrivit.cel maiugor. de-a fdrddoargi poate. iar.de de pe lAngietc.r.astfel'. in in etc. valma.. contra. Clasifr careaprepozi$ilor dupl structuri: ."tdonate de relative' adverbe se humesc ale O" A*raO"ie comparalie adverbului: de comparalie: d. ale Frnftite siniac'tice advefiului: . de Prepozitiile genitivului Sila dativ. nOverUetS . etc' tocmai Prea.". su. sub . obicei' c-are "cat". im'poin triva. de . de.de.spre.in fundul.a$a' loarte'mar'nu' fireste' da.ii.multumitd. . mai . inaintea. ldngi. Prepoziga Estepartea vorbire de neflexibild leagi un atribut un care sau complement partea vorbire de de determinata. in.fo*pr"t"nt muzici' ascult "i..'adverbul aretreigrade 1. conform. pdni.. Conjunclia Estepartea vorbireneflexibilicareleagi doudp6(i de de propozilie acelagi saudoui propozilii.34 -d" V . gralie.fti"... fireste. vArful de. de citre.pe.""il lpiin' schimbarea primavara.dt'"it"bsunt in din Jnul valoarea aOveru: locin loc'in latd' avAnd Oe ueci. anevoie'. fdrdde. lormdneaccentuata juru-mi) la acuza(in gi tiv. datorita. 2. cd. arein{eles Nu de sinestatator nu arefunctie grasintactice. suntinslrumente gramaticale. imprejurul.despre.maiputinugor.farade.cel bine.'-n"ot"sii' iti"ili"ori'"omparativ: ' -nO"""tO"f" verbal: au predi'cative tunctiasintacticide predicat etc' probabil sigur'posibil' pesemne. dacd. ?nafartr etc. 9i. cam. decu a silaetc. nJmai.

l/m-amplimbat. o propozilie teagi etc' intrucat a". micar sd. dbsi. Dupi ce am citit. (subiect) . ia.intetqa{rw: Mihaimergela mare? . secundard iar propoilia 2 esteo propozitie principald (regentd). cu de sunt L"*|idi6 conluircfitnate grupuri cuvinte inlelesunitar dac5' in unel careauvaloarea conlunclii: timpce'chiar ci. ei: de secundard regenta . fere$te! CaPitolullV SINTAXA propozi$ei A.cumcd.c'oordonitoare.deoarece..ci.i.iiriult interieclional: rdspuns glasstins:ham.clasele .se izoleazFprinvirguli de restulpropozitiei la sepropozitiei punede cele mai multeori sfdr$itul exclamirii' semnul cu de intiriectionate suntgrupuri cuvinte inlelesuniLocutiuni . Sinta<a Propqzi{ia o comunicare facuta ajutorul singur este cu unui oredicat.adici pot fi forgi matedin subiect predicat numai subiect presau din sau dicat: . cu toate dincauzi ca.r.ca $icum'de parci' ce' ce. avandvaloarea unei interjeclii: slavi Domnului.2/ b\ secundare: Propozitia 1 esteo propozilie (subordonatd) nr.Vlll de 37 incat' ca intrucat' cum etc' fiindci.Cinescrie? .a.36 Vde Memorator limbaromand clasele Vlll V Memorator limbaromini .fie"'fie. S.predicat: la noi! Hai .deoarece' . .complement d9 circumstantial lod: Ursul.carecontinunasau mai multepirli secundare: (subiect predicat complement) Maria frumos.ham' l-a . lor' tunclia b) dupC ' doud Doamne tar.su-ordonatoare.complement Aud direct: deodata cu .Maria.Ce face? . 2.tace: mor' tusti'tustl! . + .ci.Mihaicitegte. cooulative:9i. nr. precum nu numat $t'tar. coilclusive: agadar. sunt ale 9i Atributul complementul pertisecundare propozitiei. -^pu"r'. t. de. .si@ . c\ studutd: . .&zvolhte .tJ.disiunctive: ori. (predicat) . dar. ba"'ba.E 9i punauai{ . 9i. scrie + + (subiect atribut predicat ElevaMariascriefrumos..exdamdive:Mihaimergela marel b) aqpect . .tiindci. sau. in deci' 4.ca s6.numePredicativ:gl de noi! . ce laci acolo? etc' adio'pa' noroc de ca il-ni folosite formule salut: Altele : ale interlecJiei Fundile sintac{ce . pot Propoziliile li clasificate dupa: a) wp'. + + + complement) Subiectul predicatul pertiprincioale propozifiei.enunliative: Mihaimergela mare. 1. popular: proprie limbajului de adresare $! Ce bine! Haiin Parc! mari!" Boieri "Cucurigul E[e. sunt ale 9i pot lntr-o frazi propozitiile fi: al principale: Mariascrie.insd.subiect: auzea: IPa:llPa! Se mor' .nqathn: Mihainu a venitde la mare.din moment indatd dupace etc' lntedectia careexprimio staresufleneflexibili de Estepartea vorbire din imitasunete naturi9i un mod un indemn.care nu au nici o partesecundari.Scrie.incit.Maria (subiect predicat) scrie. leagd doui pdrli de propoziliesau {el de Propozitii acelaqi ' feluri: sunt lor li rdnOut acestea de patru "ct nici.frrmdive: Mihaia venitde la mare. adversative: iar. concluzie' .

vine . Ana . rimAne. firi Sunt$i propozilii subiect.adjectiv: Fataesteharnicd. de (subiectul eu) Plecla mare. Doi .Vlll V Memorator limbaromana clasele . a fi. verbali:imi aduce t/. std poatesta 9i in cazulgenitiu. atribuie sau racteristici o insusire.Vlll de 39 ale Pi4ile PdnciPale Propozitiei Predicatul care principali propozitie aratece se spune de Estepartea o o o subiectului actiune. "ce "ce la Rdspunde intrebdrile: face?". stare. ajunge' insemna' de: are cAnd sensul a exista.verbpredicativ un modpersonal. desigur. "cineeste?". Subiectul subTnleles este a Maria vinela noi. (ceface?) (ce este?) verboredicativ verb copulativ Mihaia rimas corigent.interiectie: lepurele in iarba! lu! dint-un verbcopulativ un B. veni . este (subiectul tu) Pleci mare.multiplu: pianul flautul Vioara. . Cel . atunci "cli' estepredicativ Vbrbul etc. la Rdspunde intrebarea cu ajutorul Subiectul: . AnaeslssleG. este pentru persoanele a ll-a sin| 9i b) Subiectul indtrsnumai este gular9i plural. A .a se gesi. atuncicAndpredicatul este prin impersonale: exprimat verbegi expresii Ploud. la este (subiectul noi) Plecin la mare. A Subiectul esteuneorineeryrimat. "cumeste?" estede doui feluri: si A. daci a fost exprimatin propozitiile maiinainte. De e Deobiceisubiectul in cazulnominativ. este?".locutiune De adverbiald: buni seami cd nu s-asuperat' . . "cumeste?". reflexiviSipasivi) diateze . prea a) Atuncicind este inclusin formapersonalS verbelor dicativesau poate li ahtnlel*. prediat rorbal rdspundela intrebarea"gg-laee?" 9i se exprimA Prin: celetrei . comun/propriu: e RomAnia afl6in Europa. Aici .2/ Subiectul subinteeste (Maria) lespentru apare propozitia maiinainte in ci de B. trii. si suntinstrumente muzicale. pentru persoana lll-asing. se . numepredicativ.adjectiv: micvinerepede. a ddinui' costa Anaesteacasa.verbla supin: crezut maigreu.numeral: erauClg!.adverb firegte Fireste cd va etc: predicativ: poate. Uneori Ai lor nu ne cunosc. noi Ei .9i pl.numeral: au fostpremiati. 2/. Mihaia rdmas la bunici (ce face?) (cuma rdmas?) verb predicativ verbcopulativ .a se intdmpla. caEl desore subiect.locutiune de aminte tot ce am vizut. se face. pdfutul noninal estealcdtuit 'ce 9i rispundela intrebirile este?".verbla infinitiv: lui Dorinta estealnviAla. "cineeste?".simplu: Primdvara in curAnd. George . oricare dintre la la (activi. .interjectie:yai de noi! E Subieclul partea principald propozi{ie care ceva Este de despre se spune "cine?".adverb: e adverb.substantiv Vremea frumoasi.38 V de Memorator limbaromane clasele .adverb: esteastlel.l/apoipleacd.verbla infinitiv: mintie urat. cele copulative maiobi$nuite'sunt: a deveqi' Verbele a a a a a ie$i.substantiv: estestudent. predicatului. "ce?".pronume: meu Prietenul esteacesta' .a parea. a a a se afla. binede noi. E prin: pediafv potefi exprimat Nunele . Subiectul estearprimatprin: . este (subiectul voi) la Plecali mare. erampatru.

Memorator de limba romana . e) atibufuladvebial. Complementul este de trei feluri: bl atibd su0afanliva{ .numir gi caz.locuiegte aici.toculune advebiala: Invalatul de_a nuarerezultate cu sila in determinat bune. Complementele .Vlll . Bogdan.. se in gerunziu (co$uri lueglndd .itunclie iau de muntilor.esteexprimat substantiv prin comunsau Esteparteasecundaride p. -. propriu genitiv: in roculiuni v-erbate.de scop N. pus substantival in cazulnominativ.' propriu-zise (casi inaltd). poarefi 6xprimaT piinpoate prin atributul fi: seama pirliledevorbire carese exprimd.clasole V .atibut sttfr/atttival printr-un prqozfunal .TinAnd _ (a.indirect spre."cAli?". posesiv: .ind . cdtre. ale Pi(ib secundare propozi$ei Atributul .poatefi exprimat .pronume interogativ: care un Estepartea secundari propozitie determini subsde Vorba te_a cui suoarat? .pronume pirereaalormeie inleleaptd.pentru): cu.e. .adverb: Ziarulde ad aducevegtibtine. . al altora mare.dezvoltatd.vero ta^ge-runziu (neacordat substantivul): . G. in cazut acuzativ saufiri prepozilie).. are Colegul at drmflemenfrldi6cf determ.adjective pronominale (aceasta cimpie).concesiv poatefi: Apozitia l.se exprimd subnql@tn#nliale 4 precedat diferiteprepozitii (de. Rdsounde una din intrebdrile.de cauzd prietenul meu."ce de?".pronume nehotarat: la Bucuria tantivsau un inlocuitor lui. b. de .condilional Fataunuidomn.de timp cu acesla: .pronume negative: "cAte?".verbla modul pldcerea acilatori. . e . ale) cui?'.de loc sau caz indiferent cazulcuvAntului determinat in acela$i de .tii.de mod N.direct stantivla acuzativ .simpld: necircumstantiale meuAlexandru notebune.ai cirqr copii relativ: invald.pronume plecarea demonstrativ:.. mla . N. al cu adjectivala ... Rdspunsul unuia fostcorecr. . drumul . dranshnfreh esteatributul .suntmullumili. pot Complementele fi: . "care?".ropozilie determina care verbe.frlfun gililival . numaiverbea cdroraclrune prin de se poatetrece direct asupraunui obiect ihter_ poateli exprimat prin: pronominal.adjective cu (pomi provenite verbela participiu infloriti) sau din Anplelatlarnd auzeau aer. de .pronume personal: Tatdllui estemanager.adjective supin: vaginade c-filGiiluj. . (cu .pronume pirintii.de agent cu spresau livadd pruni. cdrtile Dan.numerale valoare orin: (locul treilea).eryzrna. acestoia nelinigtit."a1 ai.pronume de a reflexiv: Lauda sinenu miroase bine. desparte virguld restulpropozi{iei. adjective. . lui crestele predicat. fdri (de). cl attbutul si jeclii cu lunctie de pri#icat. Alexandru Vodi. . infinitiv: prin: de al afiibut adjxliwl exprimat verbta modut . . fel nici n_a 6) atibutttl verbil. Atributul adjectival acordicu substantivul se gen.Ste totdeiuna . adveirbe ini"i.r.

. . l l.(cui?) Daucelor (la la Se gAndegte amAndoi. 'de Rispunde intrebrile la "unde?"...substantiv cazul acuzativ: in (despre ce?).Vlll de V . in !! ii .verbla infinitiv: la a incepe cAnta pian' .verbla supin: de Termin scris9i mdjoclotbal' .loare dJ substantiv:salutoe amandoi' .rrsi@I*.. "pdnd unde?. la ce?".clasele Vlll Vdelimba Memorator romana 42 sau : la Rdspunde intrebdrile"pecine?" "ce?"' ' !lintrebpe tata.verbla supin: saturat umblat."de cine?". genitiv) .substantiv saufiri prepozilie: venit cu A zi Lnll_o la noi. la "de sau Seexorimi: .decitre cine?". cine?) sau se indirect exprimd prinsubstantive pro$i Complementul iTpolriva' cpntra.. drumetie' despre Discutam (despre cine?) excursionisti.numeral: trei. de Rdspunde intrebarea cine?" '. unde?". scopul. la Am ajuns ceidoi. general. "de la ce?.i".modul. au de A fostliudat de amdndoi.oronume acuzativ: in M-ampregatit Penlruel. desbre Discutam . in imprejurdrile carese petrece actiune: in o ocul. de ..l. de directia limita sau actiunii.(cdnd?) A mers intregi. bl amoteientut indirect sau o o atribuie actiune.verbla gerunziu: strigAnd.pAni Rdspunde intrebarile: la cAnd?. la Risounde intrebirile: "pentru ce?"etc' cine?". rremorator limbaromana clasele .tara prepozilie.printr-un la supin: culeseramultd verb La lume. de sau acuzativ genitivprecedat o prepozilie prepozilionali' saude o loculiune 'cui?"-cazul "cu dativ$i "cucine?". la . Aud ciruia i se obiectul indic6. era Am Dejur imprejur suntlivezi bogate.in general./ cunosc oe l! il ."pentru El poatefi exPrimat Prin: dativ: .. 'de cind?". de sau"decitre":A lostexaminat comisie. unde?.'cand?'.(cui?) .prinadverb sauliri prepozilii printr-o cu sau locutiune adverbiald: Soarele SUS. insugire o caracterisin tica 9i sta in cazul dativ. cauza.. .(cat luni timp?) .substantiv in sau comun propriu cazul / dat Le-am fratelui lui lon. _ . punctul plecare.fcr-aratalocul L utfrwWlt undese Derrece acliunea. . asuora. 8" a nplenailul dransAnfiat b W arata timpul cAnd se petrece acliunea. venitdejede. pronume altepi(i de vorbire valoare sau cu de substantiv: Locuiesc tari..printr-un pronume prinoriceparte vorbire sau de folositicu valoare substantiv: de Golurile lostmarcate ai lor. timpul. S-a de cl unlarcnful e qffi determina verb la diateza un pasiv6$i arati de cineestetdcuti acliunea exprimati verde buldeterminat. limitasaufrecvenla ei.. genitiv) astipra S-i ndpustit (caz El lupti contranedreptatii..pronume acuzativ: recunosc. Se exprime prin: .(pecineintreb?) (ce CumPiro carte. durata. lc. cumdr?) li El poate exPrimat Prin: cu I substantiv in comunsau propriu acuzativ sau fird prepcGCgI@' pozilie: cunosc elev. Elevul esteascultat orofesor. Complemontele clrcumstanfl ale Arata. .. "pe 'ilcotro?". Poate exprimat li prin: . 'cattimo?". .substantive. cu numela genitiv prepoziliile (caz dusmanului...verbla infinitiv: de E dornic a se Plimba.printr-un substantiv acuzativ la precedat prepozilia "de.pronume dativ: in !-amdat o floare. condilia etc.

locutiune cu Rispunse chiucu vai' adverbial6: .verbla gerunziu la intinitiv precedat prepozi{ia de sau "inainte sau "dinainte de" prepozi{ionald sau de loculiunea natura. ornMnntul datntuiial de exprimate un verbsauun adjectiv' a insusirii "din la Rispunde intrebarea: ce cauzd?".0l9mgy3. cu Pentru acesta .nine.prinadverbele "altfel" "altminteri": Si Alfiel nu vei reugi. . "cat?". (Vremea nefavorabil6fi putut ar realizarea ei. amplementulcircumstanlial scoparatascopulacliunii de exPrimate verb. Fata loculiuni lui Dinoricina am Plecat.Vlll de 45 "cu Rispunde intrebarea ce scop?". (din Rddde bucurie. "eventualitate" "conditie". . .(dincauzS?)cauza Insu9ln exprima Se poate Prin: sau -'substantive pronume precedate prepozilii de sau de prepozilionale: i se lumind fericire. au Cu toatevremea dar impiedica realizarea actiunii. de insugirii exprimate adjectivul nefavorabili urcatpe munte. sau matede verbul adjectivul "cu Risounde intrebarea ce conditie?".prinsubstantiv pronume genitiv precedat locutiunea de la sau prepozilionalS locul": Tn ag ln locullui Matei pleca. la prin: exprima Se poate . -verbla supin precedat prepozilii: de la Punelaptele orins.substantiv inlocuitor lui)cu prepozilie: (sau al examen. la rdspunde intrebare' Firi . anpteieintt cirrn-rns@atqtdilional aratdconditia care exprisau realizarea actiunii a insugirii depinde determinat.prinsubstantivele: "ipotezi".prinadjective "de": precedate prepozitia de de Nu maiPutea obositi. "in" la precedate prepozitia sau prinoricealt substantiv de prepozitionalS'in de".prinverbela gerunziu: miravlzAndcd nu vine. . vei lnsistAnd obtine G. permis ci prin: Poate exprimat fi . admiram la de":Mergdnd $coald.clasele .clasele .verbla infinitiv "spre": "pentru". onplenenful cirann#nlial @rrp€nv arata o imprejurare actiunii care ar fi putut impiedicarealizarea sau de exprimate verbuldeterminat existenla determinat. toti.prinverbla gerunziu: rezultate bune. Se de E. mamei. i-aldcuto concesie. ce cauz6?) unei ce de Eragarbovit batranete. V Memorator limbaromAni. CAnd cu de 9i si comolement modcomparativ se construie$te aiutorul ca asemenea. ln conditiile accept. precedat prepozitiile de Se pregategtepen[g-a. a de inainte / PAnd vorbiam plecat cumse desfigoari ciwnsfuilial de moda"ate C. Invalpentru muncim spor. de complementul modse numegte aratdo iomparalie. date . (casi)'cat'decat. totietc): cu .Vlll .cauzaacliuniiori D. ce condilie?) prin: exprima Se poate . de r.) a n-aimpiedicat-o.44 V de Memorator limbaromind.verbla infinitiv: a gAndi. de adverbelor comparatie: Era maisilitorCa. .interiectie: sari lepurele tustiin tule. amplemenful sau sause infiligeazio actiune o calitate' "cat "cum?". de ?" "in ce fel?"' la Rdsounde intrebirile: exprima Se poate Prin: -. Elevii .verbla gerunziu: Vinecienlatrd. asemenea frumos Vorbea b HJze aate. "pAni" . .substantiv acuzativ prepozilionalS precedat locutiunea de la "cutof'(ql toate.adverb: Vorbiag[el.adverb locutiune ca A adverbiald: fostgglald niciodata' sau 9i au traitde-aPururea.numeral: stauin banci catedoi. la suni-mi. (cuce condilie?) i! cazde nevoie (cu in locullui a$ fi maicorect. caz precedat locutiunea de acuzativ ln-cutl acestavom accePta.substantiv cu A precedat o prepozilie: vorbit suparare' de . "caz".

V \(emorator limbaromana clasele . Cardonarca se ooate realizaintre: . . sau.prin locu{iunea adverbiali "cu toate acestea (astea)": Sunt obosit.. . SINTAXA FRAZEI . .. acestora.completivd (Cl) indirectd . Intrepropoziliile uneifrazese pot stabilidoudfeluride raporturi: . ci. . arati o urmare. prin legate conjuncliile: prin sunt o cAnd dt conclusive.". pot Propozitiile fi: a) nef.printr-un "fdr5": precedatde prepozilia verb la infinitiv Fird a-l piyi.alcatuita din imbinareaa doue sau mai multe propozitii. prin ori".Nnaryb .Vlll de 47 46 Memorator de limba romana .printr-un verb la gerunziu singursau precedat adverbul de "chiai': (Chia4 lucrAnd permanent. le regentele maialescandse afldinaintea dfrbploua taretrl/stauacasi. .predicativi (PR) .eu citesc. " .2/ fratelemeu se loaci.. dintre care una principalS. . . S i "" S i . prin separate virguld Propozitiile subordonate deseori. urmare". iar Propozilia care depindeo propozilie de subordonatise numeqte propozitie regenE. . 2/ Primapropozilie este principald. deci.secundarc(subordonate).subiectivi (SB) . "dar". ' n i c i . conjunctionale: conjuncliile loculiunile $i "in "de "prin "a$adar".tot voi oleca. lin coordonare prinsubordonare.". nici. tot . este propozilie Propozitiile dintr-olraza pot fi: .cu toate acestea. cAnd "insi". princonlinutul se exlud "ori'. legate conjunctiile: "ori.. Complementul concesivse desparteprin virgul5.FrazaFraza este o unitatesintacticade sine stetetoare. 9i.cele care nu depindde alte propozitie.printr-un substantiv sau inlocuitorul acestuia genitivprela prepozilionale ciuda". aceea". tot .$. 9i pot Propozitiile coordonate fi: lor sunt cAnd { copulative. princontinutul propoziliile prezenta"precum "$i".iratmstanliale:.2/ pot prin sau subordonare Si Frazele fi lormulale coordonare. . sunt lor c) adversative. lor. pofida" "in cedatde loculiunile "in sau "in "impotriva". Am cumperato carte 1/care mi-a plicut. prin "sau"."sau.3/ Am auzit1/@ai rezultate sau juxtadintr-ofrazi pot li alaturate Propozi{iile coordonate sau legate ruse (asezateuna dupi alta tiri nici o conjunc{ie) J'in una din conjunctiile: dar. ne-amdus."ci". prin: "nici". ori.doud sau mai multepropozitii secundare care depindde regentS: aceea$i ffi dacdnu sunt intre CAnd suntalaturate. B.voi mai lucra. contra"(contra): de^prepoziiiile In ciudalor.sunt lor cAnd b) disjunctive. "iar".. l5dudt. "gi". concluzie.ori. . egate conjuncliile "sau".completivi (CD) directe .. unape alta. . princontinutul se opununaalteia.de coordonare.clasele V . n i c i .voi pleca mai departe. .3/ iar bune'z/S@estipremiant. iar cuvdntul determinat de propozitia supordonati este cuventul (termenul)regent. sunt te ca asociate..atributivd (AT) . a doua secundari (subordonati). elese punevirguli. . iar. legate .. sau. concluzie" 9i altele.de subordonare. sunt. -^^r^- . i-am ghicitintenliile. lmpotriva hotararii luate. . legate "deci".doud sau mai multe propozilii principale: Ana scriel/. insd.care depind de altd propozilie.i . n-agtermina. " ...Vlll Cu toateosteneala.

propozitie (are predicativi lunc{ia nume de subordonati P2 ..de mod(CM) : 'amane.a se lace. '/ PP PR '/(a. alcituirea predicaWe (PR) Propozitia subordonatl din al indeplinegte funclia numepredicativ alteipropozilii de parte prinlr-o predicativ exprimat numele este lrazl. ce sau nehotirate: oricare. cAnd)meroem.lt't6fi6ii-dva-munci.consecutivd (CV) PP PR in unei Expansiunea constiin translormarea pd(i de propozitie intrebareaeste t/6inb)vine. a ie$i.a . PR PP lmoresiaeste 1/6E)s-a oreodtit. .ln propozilie printr-o propozilie.concesivd (CNS) oricine.dac6. orice.propozitie "a predicativ l6ngd pe din verbul copulativ pdrea" P1) PP PR Problemaera '/(unde)(cum. de. cAt. cdnd. ? probtemaerg . identificarea intre propozitii care lac legdtura 4. :ata a devenitpropozitie . ca. oronume relative: care.. natein partea propozitie de .de cauzFt (CZ) regenta. a urmeazA . ca dupAcum.ce. adverberelative: unde.conditionali (CDT) .cine.a pdrea. identificareasublinierea gi predicative verbelor copulative a numelor 3. locutiuni conjunctionale: gi cum (ca 9i cAnd). sublinierea gi propoziliilor subiectelor tuturor 2. analiza $i donare subordonare 9i raporturilor sintactice schemei 7. delimitarea se afl6in text raporturilor coorde leluluipropozitiilor indicarea 6. a unge etc aflatein propozitia .a deveni.Vlll "lrumoasd" propozi{ia Prinexpansiune numelepredicativ din b) cirwmstanliale: .z--\ . .y|!g!..a insemna.9)9!!!se. lrazi poate exprimat Casapa@tl @lg!ryngasa. a Premiant ve-. cd.2/ Dacd vorbitorul vrea sd scoati in evidenldcele spuse prin predicativS. precumetc.l a de Con@erea esteprocedura transformare unei subordocorespunzetoare.de loc(CL) "sd predicativd {ie lrumoasi".cel (cei)ce.2/ . cati.s5.2/ propozilia subordonatacorespunzatoare cu PP PFI pdstrarea intacta sensului. t/ CasaparclruEoasa.de timp(CT) Predicativa totdeaunadupi verbelecopulative: fi. cdutarea conjunctiilor 9i lor incercuirea gi propozitiilor numerotarea in ordinea care lor in 5. conjunclii subordonatoare: s5.-+ principald regenta P1 . cum. in fi de vorbire.2/ _ _-______-__---l Tofia:De obiceipredicativa dupd verbul copulativdin regenta. cropozitia ea PR PP t/ 2/ QDC acesta g$i celalalt. std PP PR Pidurea odrea 1/6bse inA[ain ceruri.clasele V . poatefi agezatdgi inaintearegentei.. ceea (cele) . PP PR /_--_\ lrtind o carteeste 1/6a si cAnd(cum)ai trdi intr-o altd lume. .de scop(CS) Prdicativa este introdusd prin: . htndntia: nu se desparteprin virguldde regentaei.J+ lndrum{ri pentruanalizafrazei personale la numai verbelor modurile a 1.2/ PP: Pff g Elevul '/fu.

PP ^ .ca.-2/ (Oriculi-am sousl/m-ainteles.clasele V . .---<!' 1/ @ii egca sd-nu:rna.2/ (Cinpse gqqa[i de diminea{ri Subiecliva urmeazd dupd: 1. ci.negre$it. 2 / | PF Nedoaret/@nu zulcm te luta.'z/ Ye: v ezi1 it uti. verbe personalefolositeca impersonale. 2/ PP_SB All-dedad 1l@ ne lespeit. cu etc: PP SB 1/6E)va Desiour reusi. poate..Memtrator rte limha romani . ):rE==: ^: PP SB I&luie'@lggc3. sigurante.2/ b) expresiiverbaleimpersonale: PP SB E binel/6bstii.stiuneasau cine are caracteristicaexprimati de predicatul 'egentei.Vlll 51 Propozitiasubordonati subiectivi (SB) indeplinegte funcliade subiectal altei propozi{ii trazd. verbe gi construc{ii impersonale: impersonale: a) verbe reflexive PP SB Se zice 1/6bnu vine.SB 1/.2/ PP SB 2/ Cu siourantdt/6E)estenevinovat. cererile. 2/ 4.-----\SB (OricinQintreabi'l p ng@. desigur.clasele V .'/ verbale i .sa.2/ 2.2/ PP SB 2/ imi place 1/6e)citesc. va gbiactiva poatefr introdusC prin: .+rorator de limba romind .Vlll ri. dativ: PP .ocutiuni impersonale: PP SB l:A_yedI]elgegIeaE 1/@mi QCgIE bani. in acuzativ. .'l PP SB ii pEcea1/(c?)f iecare 6bstie. singuresau precedate de pronumepersonale dativ sau acuzativ: in PP SB 2/ Rdmdne1/6E)vedem. 2/ (Pe oricinQamvdzut 1/ m-a salutat. in acuzativ. dace. pronume nehotdrAt nominativ. 2/ (Cinpvamunci gc_e_lgreusi.2/ vq!PP/-\ . poateti reluate regentaprintrun pronumedemonin ::'atrv. verbul"a trebui": PP SB 3. un verb personal: SB PP 6btie nu-tiolace1/altuianu face..G5..2l . dativ: SB PP 1/ 2/ Ql9tr=t" dupi doiiepuri !!-UdC niciunul. de: PP SB Nuse stie'6icDrine. 2/ i adverbe gi locu{iuniverbale predicative: firegte. pronume relative nominativ. conjunctii subordonatoare: sd. SB J expaisi-une PP ^ l/depa(e aiunqe. indoiald lird cesemne. PP SB Eral/6e)uit carlea. aP. din S Harnicul deoarte aiunoe.. Propozilia subiectivd a$ezatein fala regenteiarata cine face }.'/ :p --.

cdt: AT PP 2t are gcoala1l6frdACI_invaH un renume.l/ _ Tqia: stAtotdeauna dupdtermenul determinat esteaoesea 9i intercalati regenti.sd. cum.uea iritrebarea'@dr"usi. Iqpica: subiectiva Pincfualia: nu se desparte prin virguldde regentd. cD A EqArce seamal/Qtii lioseaceva.rno"qtgli calea.zl PP CD . ioculiune prepozitionalS: loculiune PP AT place.clasele . un substantiv: AT PP la Fata1/@bgian'!a pian2/@Ia mea./ m-AIqrna$q!multtimp.r/ Momentul cu AT .l/ -AT PP 'l@fg! rlSq aplgpjC greu.b rnare-Bscl @Dalosl_qet_ma! zfis-a niscut ta lpotegti-TaT5lEnuaiE=i-eSo. sau cu in dativ9iin genitiv prepozitie prepozilionald.. 2/ .. cAnd. c5. adverberelative: unde. de prin CAndaduceo explicatie prin suplimentari desparte se virgula: PP AT MihaiEminescu'. cdt DD qFI M€morator limbaroman5 clasele . ry /q$qqoae!9arsgl''1 Ng-c-sutietql'/@s$. conjunclii subordonatoare: sd. :'. PP /a^. tt Dorinla ^PPAT rt isi pl. mai Al9 haine'(ggDn-ar g!41.cAnd este a$ezata in jala regentei $i este reluata printr-unpronume se demonstrativ desparteprin virguli. daci (de): _AT PP t/@'yj!g r/ era_nestramutate. in Puncfualia: cele mai multeori nu se desparte virguld.. b-as-ela @ *st.2l substantivala: cu 3.. PP SB cuDAitr/ a aqonisit'2/ @a-tgst .2/ .'/ 2.r*rpf stine Oir€cte (CO) indeplinegte funclia complement in frazi determin6nd de direct un verb o loculiune sau verbalisauo interjectie propoziga din regenti: PP t CD 2/ Am-vA4Jl/@ti-g_iJglatdateleproblemei.Vlll V de . DD _s__ 2/ a-ase-njsl!. /--:\^"i2--. un numeral valoare PP AT meu. in propozitia determind: Attibufrva 1.Vlll V romane de Memoratorlimba 52 . adverbe relative: unde. un oronume AT PP Merctl inaintevoi t/@.1/ intrebarea .ca. cdnd. cum. oronumb in relative non'iinativ.l/ Al doilea'/@gr€s!ig42/ I rqlcquL poate fi intdusd Prin: Afributiva sau cu acuzativ prepozitie . rl romAn . 1/ Convingerea _AT 1/6binve'!e P P 2/tastins.'/ poate sta atat inaintecAt 9i dupi regenta.cumpanrt atdbutivi(AT) Propozitia subordonati sau al de functia atribut unuisubstantiv al inlocuindeplineste regenta. . munca2/!!LYal!-t9sP@!1/ Omut1l@nu-i PP guqlflori t/ S1@I@!de oameni.r*. aflat itorului acestuia. laE'/@Spurr toticeilalti. adjeclive pronominale relative: AT PP 1/@carteg!n'EI! ..

. .s6.2/ PP?I rr-c- Se entiziasma'lfde-oriibii'sou neai. oricare.l/ Se oAndeste A0sd Foartemultecompletive indirecte determind verbesau loculiuni verintiebareaeste: la cine? la ce? de ce? de cine? etc.ia in vacantd.2/ . ce.'/ 2/ ceva. multinainte.. precum conjunctionale PP cD '?/ Marii i auz. directa de determinate o completivi Interjecliile uite. / €fud /@D/@7@) gIsEE|oare 2/ | i Gradnarrl ei asupra se ei. cAt. Iqriz std de obicei dupd regente. ca: cum . dupi regenta cAnd insistd stA ToF*n. cAnd se all6 in fa{a regentei..Vlll V de 55 sunt:iata. poate stea9i inaintea se purctt4ia: a$ezata prin virguld. adverberelative: unde. dupi regentdnu se desparte prin de ei se cAnd afli inaintea se desparte.it'l@toati-s-au ssbioba!. ca. adverbe cAt: cum. Punclualia:nu se desparte prin virguld cind este dupi regenti. .'/ PP CD 2/ doresti. Poatefi intdusC prin'. cd.z/ ^ A luotat celorcli Md oAndesc1/6bohiozdansa-ti cumoar.N Pp cn E'vai'td6-Cii-dni'stie carte. pronume adjective pronominale relative nehotirAte in sau 9i precedat o prepozitie: cazul dativsauacuzativ de PP cl 1/6JDmi6 Dauievista cere..ca nu cumvasi: PP_CI Este cbnvins1/6bera ma'i'bine altfel. unde..-----------.r cotect.de: cd. _ PP .2l U$-drriea seama PP _------------Cl 1l6a nu cumva sDqresesc. .cAnd. pronominal relativ: care.2/ -at.dar poate fi $i in fata acesteia.folosireavirgulei nu este obligatorie. virgul6.54 V de Memorator limbaromane clasele . iaci (iaca). conjuncliigi loculiuniconjunctionale subordonate: si..\Cl r/(cui)vreau. cel cine. obicei.2/ tl@oro""Ei.--. de lunclia complement indeplinegte regenta.ca.Euesd.gggpg4ggg. . la 1/6btcarte PP .. locutiuni subordonatoare: ci.s5. ce. oale reflexive. conjunclii daci. deobicei DD . relative: (]N DD -gbswg' | a. (cei) ceea(cele) saunehotdrdt: ce. din sau adjectiv a uneiinteriectii propozitia - . PP C D 1/6eu 2/ Qdg[ t. ---'-------:CD t(oe oricine)S!-g lectia.Vlll lr€morator limbaromana-clasele . indirectn(Cl) Propozi$a completivd a indirect unuiverb. Vrbi'll5hrmi io-ui -^ CD PP 2/ NIJ-sltJ'/@9 maiaICimportanta.2/ Md tem PP TTI regentei.2/ Povestesc Elevul segi$lgslc't@ esgj. cum. pronume adjectiv sau orice: oricine. subordonatoare:sd. _. azi $@ c.2/ Poate introdusiprin: fi . PP ^CD Maria a$!i!!ga!'/(rne)evtnovalul.'/ Pro{esorul cunoaste .2/ PP_CI gulu!9a!lq!' I @eti-qb!-0ul rSiultatebune'2/ pp nl PP_CI gbscly'r@t. cAnd. daci (de).c6t: PP ^ ^Cl^ ^ 1/(undd/(cum)/(cdnd)/fu cheltuiasci..PP '/Qontra .

------==-QL teoic'r@tcful de scris. asuora intercalata regentd desparte virguld' .2/ -T l/ 2/€Iau strizilargi Deiurimb'reiur'/. ardtAnd verbuldin regenta. prinpronume sau relative nehoterate sau fdri prepozitia . sau PP AT PP . prin sdverbul "cum" gi "cAt"cu sensul de "indata ce" $i .'/ P Atunci la ^Vl Este un rezultatasteotat'/6e cAndm-ai inlormat..z/ ^CT P r/(ql1gpvii noi t/@Ig..incotro. ori de cAteori etc.56 V de Memorator limbaromana clasele .cat PP cL .'l PropoziliacircumslanliaE de timp (CT) indeplinegte funcliade complement circumstanlial timp in de "azd.jndrcpla'/€p reg[I9@. poate 9i inaintea (CurD aiunqe.'/ se aseazi la calculator.'l .ae-ql-q ry''/ @@"* .--JL ----CT r/ (Jricdnd)vrea vine cu bucurie. un de Circumstantiala loc determina verb.o locu{iune adverbiali: o un o interjectie. adverb. pAde . ori$icAnd etc. adverbele unde..de unde. . DD cr aflata dupa regentanu se desparteprin virguld.Vlll lt. etc. loculiune Pe degluri'b@ifu CL PP meri 2fuil4! 9i iaguni.de pe cdnd.pdni unde.pAni cAndetc sau prin compusele lui: orideunde. un adverb sau un adiectivdin ofopoziliaregenta. oriunde.@fiiDfrAai fr Poate introdusd Prin'.I99Dy. o locutiune verbali. atl md suHlre'/. locu{iuni na ce. arAtdnd timpul in care se petrece acliuneaexprimatdde :r verb.2/ ne Ma_vzleaza' "acolo": corelativ adverbul ori au de multe in regentd .2/ atuncicAnd se insistd se inainteaacesteia desparte prin se in ei.clasele V . inainteca si. 'r rrlteig PP DD NI /^I Ajgat la sanatossg'l@-aleU" " /:l oD nji'r@"dEis''/ PP /@ | A_verbi!' nO-dldruma!.'z/ Meroe /CoriundDil cu conjunclionale timp:in timp ce. indatd ce. orice: "catre" "spre": oricine.2/ in fi ei saupoate intercalatd regentd. ce. relative: origiunde. cu cotro compuselelor"ori-": Si oricAnd. Poatefi introdusCprin: . pane s5. in vremece. oriincotro PP PP 1 -. PP CT 'rq@l"fut.-----:\ 'limp".2/ Mcd^P se.PP _=-QI r/6And)ai OO PP -CL Ar-rols acolo'l@elau toti'2/ CI Si-adat seama venit.2/ trimiti. verbalA."r PP "unde" cT _-------relativ prin de locintroduse adverbul Circumstanlialele lQ1dg.Torator de limba romind . adverbulrelativ"cAnd"folositsingursau cu prepoziliile: dincand. Punclualia'. n stat id bunici1/6Ala iosr mic.T pp sta dar se Tqica: de obicei alli duparegenta. de cAnd.Vlll 57 Subordonatelecircumstantiale Propozilia circumstanliaE de loc (CL) de circumstantial loc in de functia complement indeplinegte de exprimatd loculin care se desfigoard ac{iunea lrazi.t tatara.

cdnd se afld inaintea regenteigi nu se insisti prinvirguli.Memorator de limba romana .@@Iat bine'/. adverbe relative valoare cu conjuctionald: unde.:t a!__ve -------=-CZ PP 1/. dacd. din pricind ca. ?n gi inainteaei sau ouncfuatia: Topica:stl de obiceidupi regent5. PP vorneitb cursiv'/65-SGlhalb'iil oefoaie.2/ Qe vreme . CZ PP einlelepl 1/ idejeqe tot. PP _---------cM (DupdcuDti-am oromist/.glecjlmmAine. ce. nr.2/ =. aritAnd cauza unei actiuni sau insugiridin propozilia ':genta. unuiverb.@id@"iaeU-o. locutiuni subordonatoare: dupdcum.'t Erahirnic r6[h)i'?toi A scrii'frumos 1 /aoreGh l-ainvatat mama.2/ oe : --fpp f.ca conjunctionale gi cum. Propozitia prinvirgu16.Vlll "cAnd" prinadverbul au de Circumstanlialele timp introduse in regentaadverbulcolectiv"atunci": .2/ Poate fi introdusdprin: .dupi cdt. din cauzdci.2 11.Vlll *'.2/ Qp cauza @aiiguat PP cj. dacdesteinaintea se desparte circumstanliall de cauzi (C4 Propozitiacircumstanlialdde mod (CM) circumstanlial mod al de indepline$te functia complement de sau adverbdin regenti.T PP PP z---r^ cM (Cum)iti astelne r/..(pentru r6cit cDnu a ascultatde altii. inaintea regentei se Punctuatia: cAnd se afli dupi regentenu se desparteprin virdesparte.rc_elent ECSCste. totdeauna prin virguld. fiindcd.2/ de "cum"care introduce circumstantiali mod o Adverbul relativ are de multe ori in regentdadverbulcorelativ"a$a" sau "(tot) astfel".:onjunctii 9i loculiuni conlunclionale: cici. Jrarmstafiiala de cauzi determin5: rLle'l6[Dzuoa"r'i' pasdre.clasele V .r/ . asa vei dormi.-orator de limba romana .-.pe masura cu cAt. obicei.sy 1/...prin virguli.poatesta cAnd se afla dupd regentase desparteprin virguld.cAt. ce.s=aggldigut.poate sta gi inainteaer sau ? vrne @ru-qaldcsli. adverberelative: cum. deoarece.z/ ----r-pnL'. din moment odatece etc.^Ya a7 t/. @! primiun dar.Q.2/ CZ PP . n!!. ci.clasele V . pentrucd..2/ de . poate{i intercalate regente.. vor mai 0u calirygg mult cuatatrezultatele fi maibune. PP CIVI cz _---' un verb:A PP 1/. intercalati desparte de de guld.(cu atAt).rr z o toculiune verbald: +alAt sema _ _PF_ ___ . 'rtrucAt..2/ o :pp :* 1 na. cum.------vp7r-. l -q1-u-rr-q! poatefi intercalatd regentS. in numaidacd nu se insistdasupraei.de. PP CM CAnti l/(cADooate tare.ca gi cAnd..'z/ S:a-S4araI'/. in intercalata regenta asupraei se desparte predicatului.de parce. 3 unadjectiv: qghjakllrroasji'r@fu Vremea aoate introdusi fi prin: .adjectiv OD AI\' indeplinegte lunc{ia complement de circumstantial cauza de ^ kazd. Cevremece. precum.2l vei -qica: ! stl de oboceidupe regente.

'l sta Punctualie: desparte virguld regentd. afl5inaintea se imoiedici.2/ Mamami-GgU@D!g' / Qg_92!!-gIgW. S!U. carenu te sau unei din dar regentei cAndeste introdusi unei "ca. verbala: 2. PP ---CZ 1/. de. al Propoziliacircumstanlialdcondilionali (CDJ) Exprimd condilie o sau o ipoteza a cirei indeplinire de deoinderealizarea actiunii regentd.si. poate gijuxtapusd: fi Poatefr intrdusd prin: CDT PP .z/ la Merge gcoaldl/(ca .. de prin se Puncluatia: desparte virguli.Vlll de V 61 3uli. un verb: sea$g de gregali.sa". dupd regente.indiferent pozitia de Poziliacircumstanliale scopsau finald(CS) *: . GlinOca)t. o interjectie: .@..V romanaclasele .tatia: se atldinaintearegentei desparte vir vdiitii'r. loculiunea subordonatoare: cd.r din determinat regenta.2/ tl€morator limbaromana clasele .------\CDT PP 1/ P P 1/6+ti C S acasa. ca prin se cdnd Puncfi./.sa masJni.Vlll de Memoratorlimba 60 inainteacelei din regenta.conditionala.2/ QncazciloloLid sa ramai Hai .lilea noi timp. locutiunea pentru sa: ca conjunctionald: pp . sungss il salut.'/ Exprimd imprejurare naturd impiedice o de si prin desldgurarea cdndesteintroduse "sa"'"de"$ Tqie: std dupi regenta acliuni existenta calitag regentd.l" 'r. prin se de . matede verbul 2. in caz 3. Actiuneadin cauzaldse realizeazi actiuneadin regentdeste efectulei.arattabloul. *..2/ Rar. o locutiune PP ^CDT PP ^CS Q94. de circumstantial scop functia complement de indeplinegte expriacliunea gi aratd se cdruia indepline$te in scopul vederea r" sEsL. conjuctii ca subordonatoare:s5.r/ Aj cevade spus Dp nq T_qia:sll.-------_rCS Propozitia circumstanlialtr 1/. Pu-ietl6"v-ezi.' . t/.nT ereclul cauza sau inainte si dupi regente esteintercAt sta Tqica: poate atAt calata. 66ibVel'munci.rr Circumstantiala conditionali determinl: 1. in poate 9idupdregentd.. concesivi (CV) (Fentru sDiaexamenul a Funcitmult'2/ ca \\\------.se desparteprin virguldnumaidacd autorul -u o consideriun element esential frazei. ei.mereu.2/ Qgpmi-4ljti mairar mi-Ag_da PP ^CS Poatefi intrcdusdprin: gillnveE. o locutiune verbald: de Circumstanliala scopdetermini: CDT PP ^ 1t.'/ . falaregentei. din pp r. conjunctii subordonatoare: de. prin"casd"9i "pentru sd".un erb: v .sd: daci. 1..dilbvsi. de obicei.

strdduit g_U__t-ga!-e-_a_Se_s_t_e_-a nu am Qliar dacg)m-am reiEiir4- PP ine'l. Propozitia circumstanliaE (CNS) consecutivi Exprimd consecinla.2/ 3. Punctualia: desparte virguli.chitca etc.2 I ldr 4. cd. 2/ De cele mai multeori..2/ PP ^CV 1/.2/ Circumstanlialaconcesivl determind: 1. in regentapropoziliei consecutive se aflSunul din adverbelecorelative "a$a".2/ E asade frumoasi. PP 'r@ry-i&C N S 2/ Ygbefo urmdri. PP ------cv e Chit cDe vardr/. cd.6iltoate]bnu ne-fJ vazut de m Sj:_a_adus_aEjnle de mult timp. Gara stinvete a promovat.fdrd sa. rl AluaLg_la 3. cu toatecd. incAt sd. urmarea acliuni a existentei unei sau uneicalititidinregenti.(deg)are probleme.(desi)e ziu. ooti 4. conjunctii9i loculiuni conjunctionale subordonatoare: incAt. s5. Circnmshdialaanstutivd determlnd : 1. 6-i*C8Iutie' r. o loculiune ^CVPP '/."atat (de)".indiferent locul careil prin se pe de ocupi.2/! coreadverbul Concesivele de cele mai multeori in regentd au "cu lativ'totu$i" sau "tot"sau locutiunea adverbiald toateacestea". .2/ multe E ootimist Poalefi introduslprin: . de.. un adverb: PP CNS a$a nu inteleoi.astfel".2/ verbali: 2. 2/ punctualitatea. mdcar micar si. subordonatoare: dacd.de. 2. conjunctii loculiuni gi de$i.un verb: ^CVPP (DesDeste obosit1/.tot'"i PiF.elaqalc V .s"1sii.2/ Topia: slAatatin fatacAt9i dupdregenta. vremea friquroasd. o interjectie: PP ^CV Vino1/.2/ A_Seig de urdtl/. un adjectiv: PP CNS ^ 1(incADnu-ti imaoina. ca sd.. cAt sd: PP CNS ^ Alos!_loa4e alenl'/.Vlll PP CY Z-\ (DesDam fost acolo 1/.nu am vizitat-o. c5. un adjectiv: PP^CV 1/. SuoArd-te tot olec. sustine Qeg)aintArziat tqtU_Sj PP ___cv 1/.mai lucreaziinc5. chiardacd. str. sanalgasa Q/nu g mai@.'r intonatiaeste cea care dd senConcesivapoatefi iuxtapuse.(a$a cba iolejes totut. sul frazei: CV PP 1/. o locutiune verbald: PP CNS 1/. micar de. PoatafrinWusCyin: . aga c5.un verb: PP CNS 2/ Minte'/@)!-ooheaE apele.

. Te felicit. Tqie: Stir intotdeauna dupd regenti.Sofia Dobra. in vorbireare o intonatie spjcialS.a Vlla. . do Popescu 1983 didacticd Pedagogicd. se CaPitolulV Construqii incidente Reprezintd comunicare in uneicomuo suplimentara interiorul nicaride bazd de care este leqatasintactic. incidentenu se numdri printre in analiza lrazei.propozitii. spuse el cu mare pldcere. . Bucuresti.lilarud pentu dasaa V-a.imbindri de cuvinte'. Florentina Editura Humanitas Educational Sdnmihdianu.mai atent acum.d.iar in scriseste separatede prinvirgulS.a M-a.nlacaio V .Mamnretar do limhe rnmini . l-a lasat. femeie cumsecade. restulcomunicirii linii Ele potfi: .in schema frazei se scriu ale separaL Bibliografie "Gramdcepractcl a limul omenocu o culegpl€ €xenilif. Puncluatia: desparteprin virgulade regentS. Al. . ryziliite propoziliilealcatuitoare acesteia.cuvinte'.Vlll PP ^CNS 2/ Va face astfel l/-Cncat sDfie recunoscut. Crigan. E. pentru rezultatul obtinut. a Vlll. de pauzdsau paranteze.. Editura $tefania 9i llrba Romlnd. desigur. ediliaa lll-a.Mama lui.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->