P. 1
Referat Modernism

Referat Modernism

|Views: 759|Likes:
Published by Miruna Calciu

More info:

Published by: Miruna Calciu on Dec 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/26/2013

pdf

text

original

Calciu Miruna,13 B

Introducere în filosofie

Modernismul

i efectele sale

Inc de la începutul anilor 1870,ideea c tiinta,istoria i civiliza ia sunt într -un progres continuu i acesta,inevitabil cu efecte pozitive, a început sa fie atacat din mai multe p rti. De i detesta i pentru discursurile lor împotriva civiliza iei contemporane, scriitori precum Henrik Ibsen ,supra-numit "Tat l teatrului modern",nu conteneau s - i exprime nemul umirile.Ace tia sus ineau c progresul accelerat va crea indivizi deta a i de valorile sociale i izolati de semenii lor. Astfel,s-a ajuns la concluzia c ,în ciuda faptului c valorile umane ale unui artist si cele ale societ ii nu sunt foarte diferite, societatea in forma ei actuala este antitetic progresului i nu poate evolua în aceea i direc ie. Solu ia imediat a fost g sirea unei noi direc ii,una complet diferit ,care nu numai ca nu continua înv turile anterioare,dar le i nega.Desigur,noua direc ie nu a fost lipsit de probleme. Charles Darwin,unul dintre cei mai mari g nditori ai perioadei revolutionase biologia cu "Teoria selec iei naturale " ca principala cauz a evolu iei.Nemul umirea majorit ii a ap rut imediat,datorita faptului c noile idei darwiniene rupeau orice leg tura cu divinitatea,acuzând religia de inutilitate i subminând unicitatea umana oferit de inteligen . Asemenea lui,dar pe plan politic,Karl Marx î i formula dispre ul pentru religie în documente ce argumentau c sistemul capitalist era fundamental eronat i c muncitorii erau orice,mai pu in liberi. Principiile acestor mari gânditori au devenit însa definitorii pentru ceea ce a fost numit,ulterior,"Modernism". În ciuda numeroaselor controverse u or de situat într -o ax temporala,istoricii nu au putu t fixa o data pentru începutul modernismului.Unii sus in c descoperirile în matematic ale lui Dedekind din 1872 i cele în fizic ale academicianului austriac Ludwig Boltzmann din 1874 ar fi declan at noua mi care.Al ii au considerat c modernismul începuse un secol mai devreme,cu Immanuel Kant. Necontestat este faptul c ,ini ial,modernismul a fost numit "avant-garde",termen înc actual pentru orice mi care al c rei scop este s distrug anumite aspecte ale tradi iei. Astfel,în 1890 se ajunsese la o concluzie generala c este necesar ca toate normele specifice s fie evitate, în favoarea unora complet noi,în loc de a fi revizuite pentru tehnologia curent .S-a produs o reac ie în lan ,atât în arta cât i în tiin .Revolu ia industrial ,liberalismul i saltul demografic devin imposibil de ignorat ,producând schimb ri majore în opera scriitorilor,gânditorilor i arti tilor de la începutul secolului XX.

în definitiv.Precum ma inile înlocuiser animalele de trac iunile.datorita num rului imens de victime in evitabile i al costului imens.Modernismul.se explica subiectivitatea experien ei personale prin intercalarea diferitelor sec iuni ale min ii. .de i înc "progresiv" considera c normele tradi ionale determinau un progres mult îngreunat .mo tenite din Evul Mediu sau chiar din Grecia Antic . preferând s pun emfaz pe materialele utilizate si formele geometrice pure.al c rui scop principal era func iunea.Le Corbusier. Gravele urm ri ale r zboiului las sechele în art .Culminând cu demontarea ideii c nimeni nu ar lupta într -un r zboi atât de extins.Arhitec ii îns g sesc un mod mai pragmatic de a aborda problemele.oferindu -i artistului rolul de revolu ionar in defavoarea celui de iluminator."utilitas".pentru un mediu propice operelor ce sfidau traditia.învechite.Unul din cei mai importan i moderni ti din domeniu.care se baza pe repetitivitate si avea ca material principal betonul. Natura traumatizant a lui a fost.dar nu mai simplu de atât".un manifest al "cura eniei" arhitecturale.sus inea c toate cl dirile ar trebui s func ioneze ca "ma in rii în care se tr ie te".Într -o nou societate construit pe baze strict ra ionale.aducerea în discu ie a progresului moral constant a devenit un paradox.În general.care spunea c "Totul trebuie s fie cât mai simplu cu putin .simple cu proportii ideale. Designerii si arhitectii moderni ti considerau c noile tehnologii f ceau ca vechile moduri de construc ie s fie inutile. ele fiind cerute de o minim ap rare na ionale.func ionalismul. Urm rind estetica industrial .A fost acceptat benevol discontinuitatea.deconstructivismul ±haosul controlat si bauhaus. Revelatiile de acest tip au dat un nou sens termenului de "mo dernism".care erau ma in rii în care se c latore te.cea care a rupt leg tura cu tra di ia: într-un mediu care putea fi supra -numit cu u urin "abator uman".Primul R zboi Mondial a adus un nou val de masinarii de r zboi ale c ror tehnologii inovatoare s -au aplicat în via a de zi cu zi a contemporanilor.majoritatea arti tilor mutându -se din Europa în America. Primul R zboi Mondial i evenimentele imediat urm toare sunt cele care catalizeaz mi carea modernist cel mai puternic.casele moderniste ar fi trebuit s resping stiluri i structuri clasice.designerii modernismului evitau din start motivele decorative care nu aveau un scop functional.arhitectura modernista cunoaste multe stiluri u or diferite precum brutalismul.Mergând pe acela i principiu cu cel al lui Brîncu i.asemenea ma inilor.respingând schimb rile încete în domenii de la biologie la cinematografie.noile descoperiri în tiin sunt condi ionate de st rile conflictuale.Un conflict politic de asemenea anvergur a ridicat nivelul tehnologiei mult peste medie.Teoriile lui Sigmund Freud cu privire la structura fundamentala a min ii umane au devenit extrem de influente în acest val al modernit ii.

Complementar.distinc ia dintre elita modernista i consumerismul de mas devenise o linie fin i aproape inobservabil i ajunsese chiar s . Aparitia neornamentata. Printre caracteristicile arhitecturii moderniste se g sesc o adoptare a principiului ca materlialele si cerin ele func ionale sunt cele carte determin rezultatul.s-a determinat o rela ie între public i privat.Aceast alipire a dus la o transformare radical a semnifica iei modernismului.formal .aproape brutala a moderinsumului arhitectural a fost criticata aspru de multi.elegan a i spa iul deschis.vertical sau orizontal .spa iul public devenind cel cu proprietate limitata de p mânt.modernismul devine art degenerat . Asfel se poarte u or concluziona c ceea ce a dus la moartea modernismului a fost îns i ceea ce l -a nascut : îndep rtarea subit de tradi ie i istorie.Din motive de func iune.simplificarea formei si eliminarea detaliilor considerate inutile.pe vertical .faimoasa fraz a lui Louis Sullivan -"Form follows function".Astfel.Considerat f r sens i aproape narcisist.favoritismul pentru libertatea de expresie. Cel mai controversat aspect al mi c rii moderniste a fost i r mâne îns i negarea tradi iei.o mi care bazat pe renegarea tradi iei devenise ea îns i o tradi ie.radicalism.estetica industrial .În special în cladirile mari i publice.modernismul s -a dezvoltat în societ ile de consum cu care a început sa colaboreze dup Al Doilea R zboi Mondial. .cl dirile publice erau dezvoltate pe orizontal iar cele private.emfaz pe liniaritate.Modernismul arhitectural continu s tr iasc pân în zilele noastre.Acestea au pus bazele posmodernismului.i piard puterea de mi care revolu ionar .În primul rând.primitivism care ignor orice conven ie.de i acceptase futurismul si constructivismul.un secol mai târziu.stilul este general considerat dezagreabil.structura expresiv i nu în ultimul rând.inuman. Comunismul a respins modernismul pe baza presupusului elitism.steril i elitst.ignorarea ornamenta iei în totalitate sau integrarea ei în structura cl dirii.pe care unii îl consider doar o mi care a modernismului iar altii o perioad de sine st t toare.cu o libertate mai mare în decora iuni i spa ialitate.de i u or modificat.rolurile se inverseaza.experimentare.De fapt.Zgârie-norii au devenit cl direa modernista arhetip dar i designul caselor i al mobilei subliniau simplitatea i claritatea formei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->