You are on page 1of 7

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII

Modificări metabolice induse de efortul fizic în metabolismul calciului

URSU DOREL Master anul I AMCTL

mangan. substanţele minerale se clasifică în: a) Macroelemente: sodiu. Carenţa de calciu se manifestă diferenţiat.fierul. fosfor. fluor. Macroelementele şi microelementele formează împreună familia elementelor biogene. . O. cobalt. K. .Grupa 401 B Calciul are un rol foarte important în corpul omenesc. .fosforul participă la trasformarea energiei furnizate de glucide în lucru mecanic. în primul rând. în alcătuirea organismului intră în proporţie de 1% alte elemente.calciul şi magneziul micşorează excitabilitatea neuro-musculară. molibden.determină presiunea osmotică a plasmei sângelui.sărurile minerale . în limita unei sutimi sau miimi de miligram pentru fiecare. restul de 1% este prezent în lichidul extracelular şi structurile intracelulare ale ţesuturilor moi. magneziu. H. cartilagii (calciu. Cl. vitamine.participă la hematopoeză (fier. Rolul principal este acela de a da rezistenţă oaselor.produse intermediare şi finale de metabolism Sărurile minerale au o importanţă deosebită în structura organismului şi în procesele vitale.influenţează metabolismul hidric. dinţi. care se află în cantităţi foarte mici. clor. magneziu. fluor). nichel). Mg. mangan. b) Microelemente: fier. cupru. ele au fost numite microelemente sau oligoelemente. fermenţi. . a următoarelor 12 elemente: C. sulf. În activitatea ţesutului muscular sărurile minerale au următoarele roluri: . În afară de macroelemente. alt rol fiind folosirea ionului Ca+2 în funcţiile citoplasmatice. În funcţie de conţinutul lor în organism şi necesarul lor. zinc. Corpul uman conţine aproximativ 1200g de calciu.menţin echilibrul acido-bazic. rezervor de oxigen al fibrei musculare. S. cobalt. Necesarul zilnic se exprimă în miligrame. din care 99% se găseşte la nivelul scheletului. P. Compoziţia elementară a materiei vii au arătat prezenţa. potasiu.substanţe organice . Rolurile cele mai importante sunt: .0% din masa organismului şi se numesc macroelemente sau elemente plastice. În organismul viu.fosfor. în funcţie de gravitatea scăderii fracţiunii ionice. Necesarul zilnic se exprimă în grame.intră ca material plastic în ţesuturile de susţinere: oase. elementele plastice se găsesc sub formă de diferite combinaţii ca: .substanţe organice active . 2 .apa . Ca. . . Na şi Fe. . N. iod. el fiind al cincilea element din organism. intră în structura mioglobinei. calciu. cupru. Aceste elemente intră în organism în proporţie de 99.intră în compoziţia unor hormoni.

. fasole. nuci. frunze de pătrunjel. hemoragii prelungite. ouă.vitamina D . . peşte.Cea mai mare nevoie de calciu o au copiii şi adolescenţii. pentru fiecare 1000 kcal este: . spanac. peşte. fasole. bogată în alimente care conţin calciu. tulburări produse de menopauză. prune. O alimentaţie echilibrată.a cărei sinteză se face spontan prin expunerea la soare. însă în cazul persoanelor care deja suferă de anumite boli. ciocolată. fructe.sulful ajută la eliminarea toxinelor rezultate din efortul muscular.sodiul măreşte excitabilitatea neuro-musculară şi creşte tonusul muscular. . măreşte excitabilitatea neuro-musculară. asigură necesarul organismului. Calciul este un element constitutiv al tuturor lichidelor şi al ţesuturilor solide. Al3+. cu atât absorbţia calciului este mai eficace. . .fosfor = 500 mg – se găseşte în gălbenuşul de ou. Raţia orientativă pentru substanţele minerale. iaurt.vitamina A .sărurile biliare şi lipazele influenţează absorbţia calciului indirect prin rolul pe care îl au în absorbţia acizilor graşi şi a grăsimilor. brânză. . ridichi. suplimentele de calciu sunt obligatorii. nuci.legume. .vitaminele D favorizează absorbţia Ca. varză. dureri frecvente de cap.potasiu = 1000 mg – se găseşte în carnea de pasăre. arahide. Sr2+. ficat.inhibitori ai absorbţiei calciului ar fi ionii K+. carne. roşi. zarzavaturi. spanac.. ceapă. Calciul se ia din alimente sub formă de compuşi organici. brânză. ciuperci. Calciul sanguin se află în mare parte legat de proteine.calciu = 300 mg – se găseşte în lapte. Intervine în formarea acetilcolinei şi în transmiterea excitaţiei la nivelul plăcii motoare.raportul Ca/P din alimentaţie.prezenţa acidului citric stimulează absorbţia Ca şi acest efect se manifestă prin acţiunea sa antirahitică. . formele solubile de calciu (CaCl2 şi lactatul de calciu) străbat mucoasa intestinală. nuci. ciocolată. înlătură starea oboseală.magneziu = 200 mg – este prezent în cereale.fier = 5 mg – se găseşte în carne. icre. dificultăţi de concentrare. fructe. alune. . nuci.sodiu = 1500 mg – este prezent în lapte. . frunze de pătrunjel. . nuci. pâine neagră. în miligrame.forma calciului din alimentaţie. cu cât acest raport are o valoare mai mare. e vorba de cei afectaţi de spasmofilie. conopidă. calciul are nevoie de asocierea cu alte câteva vitamine şi minerale: . urzici. Mg2+. astenie."ascunsă" în special în catină şi legumele colorate în galben3 . Pentru a fi asimilat de organism şi folosit eficient în procesul metabolic. ficat. . spanac. lapte.potasiul intervine în trasmiterea influxului nervos. sursa cea mai valoroasă fiind laptele. rinichi. lapte. brânzeturi. . varză. nervozitate. Absorbţia calciului are loc în porţiunea superioară a intestinului subţire şi depinde de mulţi factori şi anume: .

2 mmol/1 (4. vărsături. insomnii. cerealele. de 1. unghii şi păr friabil. influenţează numeroase funcţii celulare şi este supusă unei reglări hormonale stricte. Printre cele mai cunoscute funcţii sunt cele care implică homeostazia calciului şi procesul de mineralizare. Calciul are rol important în coagularea sângelui. în medie. galbenusul de ou. rol deosebit în excitabilitatea neuromusculară.PTH. care are loc permanent între organismul viu şi mediul înconjurător.portocaliu (morcovii. care îşi face simţită prezenţa prin greaţă. Reglarea metabolismului calciului are loc prin intermediul parathormonului şi al calcitoninei tiroidiene. deoarece calciul blochează asimilarea fierului. în mică parte. formarea oaselor. în producerea laptelui şi în permeabilitatea membrelor. asimilează mult mai bine calciul. precum şi legume şi fructe proaspete.Copiii au de suferit pe termen lung dacă se confruntă cu lipsa de calciu deoarece această carenţă atrage dupa sine rahitismul şi tulburari de creştere. în care magneziul are un rol activ. Rezervoare naturale de calciu: laptele şi derivatele sale. prin apariţia de calculi renali.8 mg/dl). menţinerea ritmicităţii inimii. lentoare în vindecarea rănilor. mazărea. calciul este prezent sub trei forme: ca ioni liberi (calciu ionizat). în special prin parathormon . iar calcitonina la scăderea ei.depozitată îndeosebi în măceşe. care este. Cercetările medicale au evidenţiat faptul că persoanele care includ în alimentaţia lor zilnică lapte şi produse lactate. Suplimentele de calciu aşa-zisele pastile nu se iau niciodată împreună cu cele de fier. precum şi ansamblul transformărilor fizico-chimice. Riscul este legat de instalarea unei hipercalcemii. citrice. În aceste cazuri sunt necesare suplimente farmaceutice. În cazul lipsei severe de calciu apar palpitaţii. Formele mai avansate ale lipsei de calciu se traduc în tulburari . oboseală generalizată. senzaţia de lipsă de aer. în timp. pătrunjel şi alte zarzavaturi verzi. fasolea. care au loc la nivelul fiecărei celule. . Există persoane la care carenţa de calciu nu are drept cauză alimentaţia deficitară. o stare permanentă de iritabilitate psihică. scăderea ritmului cardiac şi. reglând echilibrul calcic prin favorizarea absorbţiei şi metabolizării acestuia şi împiedică precipitarea lui cu formare de calculi renali sau biliari. carii dentare. în schimb. apa minerală. de exemplu). parathormonul contribuie la ridicarea calcemiei. lipsa poftei de mâncare. ioni legaţi de proteinele plasmatice şi. Concentraţia calciului în lichidele extracelulare este esenţială pentru variate funcţii biologice şi se menţine constantă. calciul se asociază cu magneziul. Bombardarea organismului cu calciu în exces are şi ea efecte negative. în osteoporoză. constipaţie. ci faptul că organismul lor nu reuşeşte să asimileze acest mineral în cantităţi suficiente. soia. dureri musculare şi de cap. Concentraţia serică a proteinelor este un factor 4 . Concentraţia de ioni liberi de calciu. sub formă de complexe ultrafiltrabile solubile.vitamina C . În plasmă. Prin metabolism înţelegem schimbul de substanţe şi energie.

Concentraţia intracelulară a calciului liber. De exemplu. Concentraţia ionilor de calciu în lichidele extracelulare este menţinută constantă prin procese care în permanenţă furnizează sau sustrag calciu din lichidul extracelular. iar albumina serică este de numai 3 mg/dl. 50-300 mg/ zi).8 mg/ dl. În cazul în care calciul ionizat nu poate fi măsurat. Ambele procese de absorbţie sunt influenţate de vitamina D. La adulţi absorbţia calciului în intestinul subţire se realizează în proporţie de 30%. Estimări superioare asupra pierderilor calcice în secreţiile intestinale au fost realizate şi prin alte tehnici. prin încorporarea în substanţa minerală osoasă şi prin pierderile în sudoare (până la 100 mg/zi). 12 mmol (500 mg) de calciu fixându-se şi părăsind zilnic scheletul (ura 353-2). din care mare parte sunt legaţi de albumină. Corecţia constă în a adauga 1 mg/ dl la calciul seric pentru fiecare g/dl cu care albumina este sub nivelul de 4 g/dl. Secreţia de calciu în lumenul intestinal este constantă şi 5 . Este posibil ca nu toate formele de calciu din alimentaţie să fie absorbite în mod egal. gradientul dintre calciul liber plasmatic şi cel intracelular este de aproximativ 10. Cea mai mare parte a calciului se absoarbe în partea proximală a intestinului subţire.determinant important pentru concentraţia ionilor de calciu (calcemie). Resorbţia şi formarea osului sunt strâns corelate. 100-200 mg/zi). iar ultimul în partea distală. Acest gradient este controlat strict. Absorbţia calciului se măreşte în timpul perioadelor de creştere rapidă la copii. Conţinutul de calciu din plasmă provine din absorbţia intestinală şi din resorbţia ionilor din substanţa minerală osoasă. Una din formulele care aproximează cantitatea de calciu legată de proteine este urmatoarea: Ca legat de proteine (%) = 0. şi scade cu avansarea în vârstă. Ionii de calciu intracelulari mediază variate funcţii celulare. Calciul ionizat poate fi măsurat direct. dacă calciul seric este de 7. Cea mai mare parte a calciului intracelular se găseşte sub formă de complexe insolubile. care este esenţială pentru reglarea funcţiilor biologice.8 mg/dl valoare inferioară normalului. aprox.8 x albumina (g/l)+ 0. Calciul este de asemenea secretat în lumenul tubului digestiv. iar eficienţa absorbţiei scade în segmentele distale. este joasă. adică în limite normale. astfel. Sunt implicate concomitent procese de transport activi de difuziune pasivă limitată. valoarea corectată este de 8. folosind electrozi specifici pentru calciu. primul predomină în partea proximală a intestinului. clorura de calciu ar fi probabil absorbită mai eficient decât alte preparate de calciu.1 mmol/1.2 x globuline (g/l) + 3 În caz de hipoproteinemie. prin excreţia urinară (aprox. este folosită uneori o formula simplificată pentru a şti dacă valoarea concentraţiei calciului total seric este anormală. de aproximativ 0. anumite aproximări pot fi folosite pentru diferenţierea părţii fixate de proteine de fracţia ionizată. Calciul părăseşte lichidul extracelular prin secreţia în tubul digestiv (aprox. atunci se adună 1 mg/dl la valoarea calculată a calciului seric.000 la 1.

hipomagnezemia şi alcaloza scad pragul de apariţie a tetaniei. convulsii. nivelul sanguin este de 9-11mg%. calcitonina). Hormonii care controleaza absorţia calciului şi metabolismul acestuia sunt secretaţi de paratiroide (parathormonul. menţinerea unei balanţe calcice pozitive necesită un procent de absorbţie ce depaseste 30-40%. Acest sindrom se caracterizează prin parestezii periferice şi periorale. poate determina depuneri ectopice ale calciului şi fosforului. Tetania este influenţată şi de concentraţia altor componente din lichidele extracelulare. Creşterea nivelului calciului seric total este însoţită de obicei de creşterea nivelurilor calciului liber ionizat şi se poate asocia cu anorexie. o afecţiune intestinală sau o carenţă severă de aport de calciu sunt situaţii care produc tulburări ale homeostaziei calciului. având ca rezultat o balanţă calcică negativă. O hipercalcemie persistentă. alungirea intervalului QT pe electrocardiograma. Calciul se absoarbe la nivel intestinal în prezenţa vitaminei D3 (colecalciferol). dar această duritate nu înseamnă că osul este inert din punct de vedere biochimic. Scăderea concentraţiei plasmatice a calciului ionizat are ca rezultat o hiperexciilitate neuromusculară şi tetanie. Menţinerea balanţei calciului ( ura 353-2) depinde de eficienţa absorbţiei intestinale. vomismente. Sărurile de calciu. Trousseau si Erb prezente. iar hipopotasemia şi acidoza îl cresc. spasm carpopedal. în special fosfatul tricalcic sunt responsabile de rezistenţa osoasă. Acest proces este crescut în efort. Un deficit de PTH sau de vitamina D. Excreţia urinară este influenţată de aportul alimentar. depresie şi. în plus faţă de efectele patologice ale depunerilor fosfocalcice. ocazional.Calciul urinar este de obicei proporţional cu sodiul 6 . greaţă. mai ales dacă aportul de fosfaţi este menţinut în limite constante. Nivelul calcemiei la care apar diferitele manifestări de tetanie variază individual. hipotonie. În cazul unei disponibilităţi scăzute în calciu a dietei (sub 12 mmol/zi sau 500 mg/zi). De exemplu. mai ales la tineri obligând la un răspuns rapid dacă survin afecţiuni osoase. constituind calcemia (40% este legat de albumine. ţesutul conjunctiv periarticular. semnele Chvostek. bronhospasm. Nivelul calciului plasmatic nu reflectă însă statusul real al calciului în organism deoarece în condiţiile unui aport redus de calciu nivelul va fi menţinut cu preţul unei eliberari osoase crescute. în pereţii vasculari. sub formă de fază solidă. 55% este ionizat). laringospasm. anxietate. mucoasa gastrică şi parenchimul renal. Hipercalcemia afectează prin ea însăşi funcţia renală. cu stări letargice şi comă. mai ales când se asociază cu niveluri serice normale sau crescute ale fosfatului. constipaţie. crescând în condiţiile unui aport proteic crescut. Excreţia calciului are loc pe cale intestinală şi o mică parte pe cale renală. ce nu mai pot fi compensate adecvat prin mecanismele renale de conservare a calciului. Celulele osoase preiau şi eliberează permanent calciu şi fosfaţi.independentă de absorbţie.

ionii de calciu necesari contracţiei musculare vor fi furnizaţi de către os. În timpul efortului. Prin efort fizic înţelegem capacitatea organismului de a desfăşura un lucru mecanic la o intensitate cât mai mare şi menţinerea acestei activităţi un timp cât mai îndelungat. densitatea si complexitatea efortului. pierderi de apă cu hiperconcentraţie. Calciul intervine şi în coagularea sanguină şi în contracţia musculară. La nivel renal se elimină în cantitate de 40mg/zi. calciul joacă un rol esenţial în iniţierea contracţiei musculare prin eliberarea intracelulară dar şi în iniţierea relaxării prin recaptarea calciului în rezervoare. pot creşte sau scade. Calciul este responsabil cu transmiterea influxurilor nervoase. cel mai pertinent semnal al carenţei acestui mineral este apariţia unei senzaţii de amorţeală sau furnicături la nivelul membrelor. În timp aceasta va duce la scăderea rezistenţei osoase. 2008 2.8-1g/zi pentru un adult normal. excreţia de calciu. precum şi contracturi musculare aşa-numiţii cârcei. http://www. Biochimia. Procesul de antrenament în sportul de performanţă urmăreşte creşterea continuă a capacităţii de efort.pdf 3. ionii sulfat cresc. Nivelele plasmatice în timpul efortului pot ramâne constante. Dacă dieta este săracă în calciu. captare osoasă scazută datorită scăderii sintezelor osoase. eliberare osoasă crescută prin stress mecanic. Calciul este un mineral care are capacitatea de a deprima excitabilitatea neuromusculara. http://cis01. "Osteoporoza atleţilor" apare mai ales la sexul feminin şi a fost asociată cu scăderea cauzată de stres a hormonilor estrogeni ce intervin în metabolismul calciului dar şi cu aportul redus de calciu alimentar. în timp ce pentru un sportiv această cantitate creşte la 1. carenţa lor aducând grave prejudicii funcţiilor metabolice. necesarul de calciu fiind de 0. Calciul şi magneziul sunt două minerale esenţiale pentru organism.html 7 . Univ. Conf. Acesti indicatori sunt completaţi de specificitatea.ro/educatie_fizicakineto/suportcurs/master/nutritie_doping/Nutritie_doping_curs.bioterapi.urinar. Aceste variaţii pot fi atribuite unor factori diverşi.central.5-18g/zi. Dr Culea Catalina. cei doi indicatori fundamentali fiind volumul şi intensitatea efortului.ucv. fracturi şi întârzieri în refacerea post-traumatică. BIBLIOGRAFIE 1. Principala sursă de calciu o constituie alimentele. de asemenea.ro/despre_noi/index_despre_noi1_articole_publicat e_mineralele_din_alimente3.