www.sapard-romania.

info

Cresterea sturionului
CERCETĂRI PRIVIND CREŞTEREA SPECIEI ACIPENSER STELLATUS ÎN MODULE DE CREŞTERE SUPERINTENSIVĂ DE TIP ACVARIU Victor CRISTEA*, Iulia GRECU*, Cornel CEAPA *, Veronica CRISTEA.*, Marlena TALPES **, A. ROŞU*
* Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Catedra Pescuit si Acvacultura str. Gării, Nr. 61-63, Galaţi, ** I.C.D.P.I.P. Galaţi, str. Portului, Nr. 2-4, Galaţi

" Faptul că stocuri abundente de sturioni încă mai există este un mister pentru orice naturalist care observă lupta tacită între om şi natură". Karl Baer, 18601.

Introducere
Scăderea drastica a stocurilor de sturioni din bazinul inferior al Dunării ca urmare a impactului antropic negativ asupra zonelor de reproducere naturala si a pescuitului abuziv, impune un efort de cercetare dirijat în special pentru protecţia si redresarea acestor stocuri. De aceea, restabilirea stocului de sturioni prin reproducere artificială si creştere in condiţii de mediu favorabile au făcut obiectul unor programe speciale de cercetare –dezvoltare pe plan mondial.În acest context se înscriu şi cercetările noastre de creştere superintensiva a puilor de Acipenser stellatus, specie extrem de valoroasa din punct de vedere economic, intr-un sistem recirculant cu incinte tip acvariu, conceput şi realizat in cadrul catedrei de “Acvacultură şi pescuit”.În experimentul nostru am luat în considerare atât factorii biologici cât şi cei mediali (pH, temperatura apei, oxigenul dizolvat, amoniac, azotiţi, azotaţi etc.) care ar putea influenţa procesul de creştere.

Materiale si metode
Experimentul a fost realizat de manieră adaptativă, fiind pentru prima oară în România când se creşte puiet de păstrugă într-un sistem superintensiv de creştere tip acvariu. Caracteristicile tehnice ale sistemului recirculant de creştere-model experimental Sistemele de creştere recirculante pot fi considerate ca fiind un complex de instalaţii care asigură aductiunea si recircularea apei in cantitatea şi calitatea dorită, asigură incintele de creştere adaptate la particularităţile biologice şi etologice ale speciei de cultura si asigură monitorizarea factorilor abiotici ce acţionează asupra sistemului. Desigur, proiectarea acestui complex de instalaţii este în strânsă corelaţie cu producţia planificată şi cu ciclul de producţie ales. Din punct de vedere constructiv sistemul nostru recirculant este alcătuit din: unitate modul de creştere unităţi de condiţionare a calităţii apei, format din:

1

www.sapard-romania.info

- unitatea de filtrare a apei; - unitatea de sterilizare a apei; - unitatea de aerare-oxigenare a apei; instalaţie de distribuţie a apei la modulul de creştere; a) Modulul de creştere – (fig. 1) este reprezentat de 4 acvarii octogonale realizate din sticlă cu grosimea de 10 mm. Forma şi dimensiunile acvariilor au fost stabilite în funcţie de etologia speciei Acipenser stellatus ce face obiectul creşterii şi de indicatorii biotehnologici ce urmează să fie aplicaţi. De asemenea, la alegerea formei (octogon) s-a avut în vedere asigurarea unei cât mai uniforme circulaţii a apei la nivelul fiecărei unităţi de creştere, respectiv o cât mai omogenă distribuţie a oxigenului în masa apei.

Fig. 1. Unităţile sistemului de creştere superintensivă tip acvariu

Adâncimea apei, dimensiunile în plan, respectiv volumul de apă corespunzătoare unei unităţi de creştere au avut în vedere să asigure, în condiţii de fiabilitate şi eficienţă cât mai crescută, exigenţele tehnologice specifice sistemelor intensive de creştere. Numărul unităţilor de creştere preconizat a asigurat o flexibilitate corespunzătoare în ceea ce priveşte indicatorii biotehnologici urmăriţi, precum şi posibilitatea efectuării repetiţiilor necesare experimentării tehnologiei. b) Unitatea de condiţionare a calităţii apei are drept scop să controleze şi să menţină în domeniul optim principalii parametri fizico-chimici ai apei, anume: conţinutul în oxigen, concentraţia în azot amoniacal, concentraţia în particule solide, pH-ul şi dioxidul de carbon. Astfel, pentru controlul particulelor solide şi al concentraţiei în azot amoniacal s-a prevăzut o unitate de filtrare (fig. 2) care este alcătuită principial dintr-o succesiune de straturi filtrante, cu funcţii diferite:

2

www. putere care asigură cantitatea de radiaţii în gama de lungimi de undă optime pentru tehnologic. filtrul biologic propriu-zis. Traseele instalaţiei de distribuţie. Detaliu sistem de filtrare biologică a apei Pentru asigurarea concentraţiei de oxigen dizolvat (DO) la nivelul impus de gradul de intensivitate al populării s-a prevăzut o unitate de aerare-oxigenare. Fig. Aceasta este formată din două compresoare Hagen cu debitul de 1. Caracteristica funcţională de bază a instalaţiei este puterea nominală (3000 W). respectiv modul de pozare al acesteia au fost condiţionate de modul de amplasare al acvariilor. 3 . montate în filtru. la nivelul căruia urmează să fie reţinute particulele grosiere.5 mc/h. montată pe circuitul principal de alimentare cu apă condiţionată a acvariilor. realizat din carbon activ.sapard-romania. alcătuit dintr-o succesiune de materiale filtrante (agregat mineral de dimensiuni diferite şi diverse materiale ceramice). în grosime de 30 cm. respectiv la nivelul fiecărui acvariu. 2. filtrul chimic.info filtrul mecanic din material poros (MP). c) Instalaţia de distribuţie a apei şi aerului la modulul de creştere este alcătuită dintr-un sistem de pompe. în care se realizează denitrificarea apei. Unitatea de sterilizare şi dezinfectare a apei este reprezentată de o instalaţie cu lampă UV. la nivelul căruia se finalizează procesul de condiţionare a calităţii apei. tuburi şi armături ce asigură debitul tehnologic necesar pentru fiecare din unităţile modului.

3). Circulaţia apei şi aerului în acvariile de creştere 4 . Caracteristicile constructive finale ale unităţii de condiţionare au permis realizarea următorilor parametrii tehnologici ai sistemului ( tabelul 1). precum şi evacuarea apei din acestea asigură o optimă circulaţie a apei în fiecare acvariu (fig.sapard-romania. debit. aspect deosebit de important în condiţii de intensivitate când este necesar să fie valorificat integral volumul (mediul) de creştere.info Modul de distribuţie al apei la fiecare compartiment al sistemului de creştere. Funcţionarea instalaţiei de distribuţie a apei la parametrii de regim impuşi (presiune. viteză etc. Circuit apa filtrata si recirculata Circuit apa uzata Circuit oxigenare Fig.) este asigurată cu ajutorul unor pompe centrifugale ale căror caracteristici funcţionale (înălţime de pompare şi debit instalat) sunt adecvate cerinţei tehnologice.www. 3.

B2 – 100 exemplare/bazin.4± 0.6 mm/sec 69. astfel: B1 – 100 exemplare/bazin. a fost distribuit în cele patru acvarii cu următoarea.4).www. B4 – 125 exemplare/bazin. asigurându-se o recirculare a întregului volum de apă al incintei într-un interval de 8h . biomasa totală şi sporul de creştere al diferitelor variante experimentale) – Rata specifică de creştere a fost calculat utilizând următoarea formula: G = [( ln Mf – ln Mi )/ T ]*100 unde: Mf masa finală. Bi – biomasa finală şi iniţială indicatorii creşterii (rata instantanee a creşterii. raţia de furajare şi tipul de furaj (fig. Indicele de conversie al hranei s-a calculat cu formula: FCR = F /(Bf-Bi). Pentru fiecare etapă de creştere s-au urmărit următorii parametri tehnologici. probleme justificate prin particularităţile ecobiologice ale unei specii de sturioni recunoscută pentru sensibilitatea sa.periodicitatea urmăririi zilnice a parametrilor fizico – chimici ai apei din incintele de creştere a fost stabilită la 5 ore pentru temperatură. Optimizarea parametrilor furajării (raţie furajeră. ceea ce a determinat 4 etape de lucru diferite prin densitatea de populare. Un lot de 400 pui de Acipenser stellatus. în vârstă de 45 zile.200 g/ex. Bf. Exceptând densităţile de populare care au fost diferite (3 şi 5 ex/l). 5 .5 mm/sec 1.8 mm/sec 16. iar a pH-ului cu pH-metrul TIP TDS PAL. Datorita apariţiei unor manifestări specifice.9 mm/sec 32. provenind din Baza de Cercetări şi Microproducţie Brateş. B3 – 75 exemplare/bazin. (Bf-Bi) – sporul de creştere. Determinarea valorilor temperaturii şi oxigenului s-a realizat cu oximetrul TIP OXI 315 i /SET fabricat în Germania.. unde F – cantitatea de furaj administrată.8 mm/sec 131.4 mm/sec 1400 l/h(1000-4200) 1500 l/h(1100-4300) Organizarea experimentului de creştere în sistem recirculant a speciei Acipenser stellatus. masa medie. T intervalul de timp (zile) supravieţuirea materialului biologic. pH şi oxigen. hrană naturală şi furaj convenţional tip CCP . variantele experimentale au demarat în aceleaşi condiţii de lucru: -pui provenind din acelaşi lot. Parametrii tehnologici ai sistemului recirculant Permeabilitate medie filtru biologic: în conducte Viteze filtru în material Viteze acvarii Debite medii pompe alimentare evacuare alimentare evacuare funcţionare reparaţie funcţionare reparaţie 3. masa corporală – 1.5 mm/sec 2. -debitul de alimentare al incintelor de creştere 4 l/min.info Tabelul 1. Mi masa iniţială. legate pe de o parte de condiţiile de captivitate şi pe de altă parte de hrana administrată. monitorizaţi si determinaţi prin metodele clasice uzuale: regimul hidrochimic . tip de furaj şi număr de mese) şi eficienţa utilizării diferitelor furaje utilizate (indicele de conversie al furajelor). observaţiile noastre au evidenţiat necesitatea modificării unor parametri tehnologici pe parcursul celor 102 zile de experiment.sapard-romania.

. prin acţiunea permanentă şi de durată a unor factori mediali (în cazul nostru hrana).33 ex/dm3. cele 400 de exemplare. astfel încât. considerate în continuarea experimentului ca plus-variante. respectiv 0. La sfârşitul etapei II.2002). În etapa a II a (16. probabil datorită şocului de adaptare.www. 6 . ori se ştie că adaptarea se realizează treptat.5). Cercetările efectuate de noi au scos în evidenţă o mare variabilitate. iar restul de 50 % era hrana artificială reprezentată de furajul CCPPPIP Peştii au avut în permanenţă un comportament activ şi au consumat hrana administrată preferând-o pe cea naturală. având masa medie de 1.15. Factorul alimentar a acţionat puternic.25 ex/dm3.P. masa medie era de 2.info Rezultate si discuţii În prima etapă (16. Se poate spune că în prima etapă.0 – Hendrix) în B1.33 ex/dm3. Tubifex sp. şi biomasa totală de 560 g au fost distribuite în patru bazine (B1. Cu acest prilej am efectuat o selecţie în B4 a indivizilor cei mai bine adaptaţi condiţiilor experimentale (plus-variante) în ideea de a obţine forme care să supravieţuiască (să consume furajul C. a fost necesară redistribuirea materialului biologic în cele patru bazine (fig. iar altele cresc în funcţie de baza lor ereditară care se exteriorizează în fenotip.5. pentru o optimizare a consumului evitând astfel acumularea substanţei organice în sistem cu consecinţe asupra reducerii oxigenului dizolvat în apă. datorită pe de o parte unei mortalităţi accidentale produsă de întreruperea alimentării cu energie electrică şi pe de altă parte de apariţia unor exemplare mari. ca rezultat al modului diferenţiat în care puii de Acipenser stellatus au asimilat hrana şi deci au crescut. peştii s-au comportat bine la condiţiile de captivitate şi la hrana administrată.2002 .C.08.sapard-romania. În celelalte trei bazine am introdus pentru testare un nou furaj.08. 0. B4) cu norma de populare: 0.) şi să asimileze.07. s-a înregistrat o supravieţuire redusă. respectiv furaj Trouvit în B1 şi furaj CCPPPIP în B2 (fără hrană naturală). după o săptămână.1 g/ex. în sensul că unele exemplare slăbesc. în general. Observaţiile noastre au evidenţiat necesitatea reducerii raţiei furajere de la 100 % la 15 % substanţă umedă/zi şi a hranei naturale de la 50 % la 10 %. aşa cum era firesc. din care 50 % era reprezentată de hrana naturală – viermi oligocheţi. modificările morfofiziologice au un caracter individual. perioadă în care s-a trecut la administrarea de hrană exclusiv artificială. în B2 am continuat administrarea furajului CCPPPIP iar în B3 am administrat doar hrana naturală reprezentată de crustacei inferiori din genul Gammarus . B3. 6). B2. Hrana administrată într-o zi reprezenta un procent de 100 % raportat la greutatea puilor.2002). deci un material biologic cu caracteristicile dorite de noi.09. Trouvit (Nutra 2. 0.4 g/ex. Este cunoscut faptul că în procesul schimbării condiţiilor de viaţă.2002 .42 ex/dm3 (fig.

2002 Obiective tehnologice: Izolarea exemplarelor care nu s-au adaptat la hrănirea artificială Creşterea exemplarelor adaptate exclusiv cu hrană artificială • • Etapa IV.info • • • • Data începerii experimentului: 16. Perioada: 6.66 g/ex Biomasa totală (Bi) = 2643 g Fig.8 g/ex (max 103 g/ex) Masa medie finală (Wmf) = 21.2002 Număr total de exemplare: 400 Masa medie iniţială (Wmi) = 1.07.sapard-romania.2002 Obiective tehnologice: Sortarea plus-variantelor şi creşterea diferenţiată a acestora Furajarea integrala cu hrana artificială • • Etapa III.09. 4.www.09 – 25.08. Perioada: 26. Perioada: 16.09.09 – 25.07 – 15.4 g/ex Biomasa totală (Bi) = 560 g • • • Etapa I.2002 Obiective tehnologice: Adaptarea materialului biologic Testarea sistemului în condiţii de creştere Conversia la hrana artificială • • Etapa II.2002 Obiective tehnologice: Reconversia la hrană artificială a exemplarelor care nu s-au adaptat iniţial la hranirea artificială Testarea furajului Nutra (Hendrix SpA) • • • • • Data încheierii experimentului: 25.10. Perioada: 16.08 – 5. Organizarea experimentului de creştere şi obiectivele pe etape 7 .2002 Număr total de exemplare: 122 Masa medie plus-variante: 57.10.

2 %. ceea ce exclude posibilitatea unei patologii datorată unor agenţi patogeni sau parazitari. am redistribuit materialul biologic în cele patru bazine. În etapa a IV-a. Această schimbare a fost impusă de faptul că unele exemplare selecţionate (plus-variante). De asemenea în B3 – unde s-a administrat hrană naturală supravieţuirea a fost bună (77 %). Deoarece restul de pui de păstrugă (94 exemplare) provenind din bazinul B3 hrănit cu Gammarus. şi la care s-au adăugat alte 4 exemplare selecţionate din celelalte bazine. precum şi creşterea în greutate a exemplarelor cu hrană mixtă la care se adaugă o supravieţuire de 97.2002). tuturor puilor de Acipenser stellatus. la fel ca şi exemplarele salvate din B1 şi B2. Datele din literatură arată că apariţia acestor fenomene este frecventă în cazul când acţiunea factorilor mediali (hrana) se manifestă direct asupra metabolismului şi dezvoltării embrionare ceea ce este similar în experimentul nostru. în cazul nostru hrana. organismul animal este depăşit de posibilitatea de adaptare şi în acest caz pot apare deviaţii exclusiv somatice similare mutaţiilor. şi în această etapă s-au putut calcula indicii de conversie pentru hrana distribuită în bazinele B3 şi B4 (fig.sapard-romania.09. Un aspect urmărit în această etapă a fost şi cel al optimizării raţiei zilnice pentru exemplarele selecţionate pentru a se atinge un indice de conversie cât mai mic (diminuarea pierderilor prin neconsumarea totală a furajului distribuit /masă). precum şi vârsta diferită. va permite o adaptare a întregului lot neselecţionat la hrana artificială (fig. însă pe o durată mai mare decât la început.09. hrănite încă din etapa II doar cu hrană naturală. 7).9 % pentru B3. Prin comparaţie.25. în ideea de a le oferi condiţii cât mai bune astfel încât rezultatele să nu fie influenţate de eventuali factori negativi de mediu.www.8 %). am considerat că expunerea lor la un nou amestec de hrană naturală şi artificială (50 %-50 %). au atins mase individuale de peste 60 g şi. 8 . cele 25 de exemplare selecţionate (din B4). ne demonstrează o reuşită a experimentului. chiar şi pentru exemplarele neselecţionate. au avut o supravieţuire de 96. În această perioadă s-a conturat şi ipoteza că pierderile numerice pot fi datorate de absenţa din compoziţia furajelor a unor compuşi biochimici care să asigure echilibrul biochimic corespunzător vârstei. Aşa putem explica apariţia unor deformări ale coloanei la exemplarele care nu s-au putut adapta noilor condiţii experimentale. nemaiînregistrându-se mortalităţi. iar exemplarele selecţionate din B4. În această etapă s-au putut calcula indicii de conversie pentru hrana distribuită în bazinele B3 şi B4. au avut o supravieţuire excelentă (94. adaptate la hrănirea exclusiv artificială. respectiv 100 % pentru B4. Variabilitatea s-a manifestat şi în această etapă în limitele ereditare ale fiecărui individ. În etapa a III-a (6. Practic. Indivizii selecţionaţi În B4 au continuat în etapa a II-a să asimileze furajul şi să crească în greutate. Rezultatele acestei etape. acţionează cu intensitate puternică. raportându-se cantitatea de hrană administrată la diferenţa de biomasa totală finală şi iniţială. respectiv creşterea în greutate a exemplarelor plus-variante şi o supravieţuire de 100 %. 8).info Când un factor medial.2002 . s-au distribuit în bazinele B1 (14 exemplare) şi B2 (15 exemplare). exemplarele din B3. rezultate din etapa a III-a. în scopul recuperării şi consolidării fiziologice a materialului biologic am administrat în bazinele B1 şi B2 hrană naturală pentru a diminua mortalitatea.

www. 5.3 g Supravieţuirea: 81.umedă/zi Scădere pondere hrană naturală: 50 % ----.7 Ajustări funcţionale şi constructive ale sistemului de creştere B1 B2 Număr exemplare: 95 Număr exemplare: 95 Masa med.17 g/ex Masa med.75 % (93% fără a lua în calcul accidentul) Fig.5 g Supravieţuirea: 96 % Supravieţuirea: 56 % * * Datorită unei mortalităţi accidentale (45ex) din cauza opririi alimentării cu • • • • Rezultate etapa I.info • • • Etapa I.sapard-romania. Indicatori tehnologici: Număr de exemplare care au supravieţuit: 327 Masa med. 9 .7 g Biomasa finală = 263.25 ex/dm3 0.10 % Scădere număr de mese/zi: 8 ----.4 g/ex Biomasa totală (Bi) = 560 g B1 B2 B3 B4 Număr exemplare: 100 Număr exemplare: 100 Număr exemplare: 75 Numar exemplare:125 Norma de populare: Norma de populare: Norma de populare: Norma de populare: 0.33 ex/dm3 0. finală = 2. Schema tehnologică şi rezultatele etapei I. finală = 2. Perioada: 16.1 g Supravieţuirea: 95 % Supravieţuirea: 90 % B3 B4 Număr exemplare: 72 Număr exemplare: 70 Masa med.07 – 15.97 g/ex Biomasa finală = 970. finală = 3.81 g/ex Masa med.42 ex/dm3 Raţie / zi = 100%* Wmi Raţie / zi = 100%* Wmi Raţie / zi = 100%* Wmi Raţie / zi = 100%* Wmi Tip furaj: CCPPPIP (50%) + Tip furaj: CCPPPIP(50%) + Tip furaj: CCPPPIP (50%) + Tip furaj: CCPPPIP (50%) + Tubifex (50%) Tubifex (50%) Tubifex (50%) Tubifex (50%) • • • • Etape tehnologice: Scădere raţie furajeră: 100% ----.08.15% s.33 ex/dm3 0. finală = 3.04 g/ex Biomasa finală = 228 g Biomasa finală = 212.2002 Indicatori tehnologici: Număr total de exemplare: 400 Masa medie iniţială (Wmi) = 1.92 g/ex Biomasa finală = 266. finală = 2.

iniţial = 2.54 % Fig.7% s.28 Masa med.2 g Supravieţuirea: 49.uscată/zi Urmărire adaptare la hrănire integrală cu hrană artificială B4 B1 B2 B3 Număr exemplare: 28 Număr exemplare: 31 Număr exemplare: 77 Număr exemplare: 26 Masa med.5 g Supravieţuirea: 28 % Supravieţuirea: 31 % Supravieţuirea: 77 % Supravieţuirea: 96. finală = 15.5 g Biomasa iniţială = 255.7 g Biomasa finală = 265.7 g Raţie / zi = 10%* Wmi Raţie / zi = 10%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 10%* Wmi Tip furaj: Nutra Tip furaj: CCPPPIP Tip furaj: Gammarus Tip furaj: CCPPPIP • • Etape tehnologice: Scădere raţie furajeră: 10% ----.54 g/ex Biomasa finală = 898.51 g/ex Masa med. 6. iniţial = 2.1 g Biomasa iniţială = 250.47 g/ex Biomasa iniţială = 222 g Biomasa iniţială = 242.42 g/ex Masa med.info • • • Etapa II. Schema tehnologică şi rezultatele etapei II. finală = 4.5 g Biomasa finală = 132. iniţial = 2.www.08 – 5.55 Masa med.97 g/ex Biomasa totală (Bi) = 970. 10 .3 % * • • • • Rezultate etapa II. finală = 5.22 g/ex Masa med. iniţial = 9.3 g B1 B2 B3 B4 Număr exemplare: 100 Număr exemplare: 100 ex Număr exemplare: 100 ex Norma de populare: 27 ex Masa med.4 g/ex g/ex g/ex g/ex Biomasa finală = 99.5 g Biomasa finală = 400. Perioada: 15. Indicatori tehnologici: Număr de exemplare care au supravieţuit: 162 Masa med. finală = 3. finală = 3.09.sapard-romania.45 Masa med.2002 Indicatori tehnologici: Număr total de exemplare: 327 Masa medie iniţială (Wmi) = 2.

www.55 g/ex Masa med.5 g Biomasa iniţială = 132. iniţial = 15. Schema tehnologică şi rezultatele etapei III.73 g/ex Masa med.09 – 25.9 % Supravieţuirea: 41.7 g Biomasa iniţială = 265. finală = 11.54 g/ex Biomasa totală (Bi) = 898.2 g B1 B2 B3 B4 Număr exemplare: 28 Număr exemplare: 31 ex Număr exemplare: 77 ex Norma de populare: 26 ex Masa med. Indicatori tehnologici: Număr de exemplare care au supravieţuit: 123 Masa med. Perioada: 5.9 % Supravieţuirea: 94. 11 .5 g Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 7%* Wmi Tip furaj: Gammarus Tip furaj: Gammarus Tip furaj: Gammarus Tip furaj: CCPPPIP • • Etape tehnologice: Urmărire recuperare la hrănire integrală cu hrană artificială Scădere raţie furajeră: 7% ----.51 g/ex Biomasa finală = 1416 g Supravieţuirea: 75.9 g/ex Biomasa finală = 86.5 g Biomasa finală = 405. iniţial = 4. finală = 5.5 g Supravieţuirea: 42.8 % Supravieţuirea: 96.info • • • Etapa III.5% s.55 g/ex Masa med.sapard-romania.28 g/ex Masa med.09.4 g/ex Biomasa iniţială = 99.3.uscată/zi B1 Număr exemplare: 12 B2 Număr exemplare: 13 B3 Număr exemplare: 73 B4 Număr exemplare: 25 Masa med.5 g Biomasa finală = 126. 7. finală = 7.45 g/ex Masa med.2002 Indicatori tehnologici: Număr total de exemplare: 162 Masa medie iniţială (Wmi) = 5. finală = 9.21 g/ex Masa med. iniţial = 3. iniţial = 3.93 % Fig.5 g Biomasa finală = 797.5 g Biomasa iniţială = 400. finală = 31.2 % • • • • Rezultate etapa III.

2.09 – 25.5 g Biomasa iniţială = 433 g Biomasa iniţială = 276 g Biomasa iniţială = 281. finală = 21. iniţial = 5.9 g/ex Masa med. finală = 55.sapard-romania.87 g/ex Masa med. finală = 10.5 g Raţie / zi = 5%* Wmi Raţie / zi = 3.uscată/zi B1 B2 B3 B4 Număr exemplare: 14 Număr exemplare: 15 Număr exemplare: 46 Număr exemplare: 47 Masa med. 8.2002 Indicatori tehnologici: Număr total de exemplare: 123 Masa medie iniţială (Wmi) = 11. iniţial = 5.10.info • • • Etapa IV.www. Perioada: 26.7 Masa med.5% ----. iniţial = 30.5%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Tip furaj: Nutra Tip furaj: CCPPPIP Tip furaj: Nutra + Gammarus Tip furaj: CCPPPIP + Gammarus • • Etape tehnologice: Urmărire reconversie la hrănire cu hrană artificială (100% ---10%) Scădere raţie furajeră: 3.7 g/ex g/ex g/ex g/ex Biomasa finală = 850 g Biomasa finală = 826 g Biomasa finală = 466 g Biomasa finală = 501 g Supravieţuirea: 100 % Supravieţuirea: 100 % Supravieţuirea: 97.4 g/ex Masa med.99 g/ex Biomasa iniţială = 425.9 % Supravieţuirea: 100 % • • • • Rezultate etapa III.5% s.51 g/ex Biomasa totală (Bi) = 1416 g B1 B2 B3 B4 Număr exemplare: 14 Număr exemplare: 15 ex Număr exemplare: 47 ex Norma de populare: 47 ex Masa med. Schema tehnologică şi rezultatele etapei III 12 .66 g/ex Biomasa finală = 2643 g Supravieţuirea: 99.19 % Fig.1 Masa med. finală = 10. finală = 60.1 Masa med. Indicatori tehnologici: Număr de exemplare care au supravieţuit: 122 Masa med. iniţial = 28.

Indicele de conversie al hranei a variat între 1. 0 Etape de crestere Fig.info Furajarea materialului biologic Pe durata experimentului s-a urmărit optimizarea parametrilor furajării (raţie furajeră. Etapa II. 9.3 şi 1.27 şi 8. 9). 9). în etapa I nu s-a putut calcula indicele de conversie.www. Indicele de consum al hranei a variat în jurul valorii medii de 0. Variaţia raţiei furajere si a indicelui de conversie al furajului Indicii de conversie ai hranei au fost foarte buni pentru fiecare tip de hrană în parte probabil şi datorită condiţiilor hidrochimice foarte bune din sistem.24 pentru furajul artificial şi 6. În etapele ulterioare s-a urmărit optimizarea raţiilor furajere atât pentru furajul artificial cât şi pentru hrana naturală (fig.73 pentru hrana naturală (fig.5 % din biomasa totală pentru hrana uscată şi 15% pentru cea umedă.8. 13 . propunându-se pentru exemplarele între 20 şi 100 g o raţie zilnică optimă de 2. Compoziţia chimică a furajelor utilizate este prezentată în tabelul 2. Etapa III. 60 K furaj artificial (plus-variante) K hrana naturala (um eda) Ratie furaj artificial Ratie hrana naturala 10 9 50 8 Indice de conversie al furajului Ratia furajera (%*Wmi) 7 40 6 30 5 4 20 3 2 10 1 0 Initial Etapa I.sapard-romania. Etapa IV. Datorită proporţiei foarte ridicate a hranei neconsumate şi dificultăţii evaluării cantitative a acesteia. tip de furaj şi număr de mese) şi eficienţa utilizării diferitelor furaje utilizate (indicele de conversie al furajelor). În etapa I s-a realizat furajarea ad-libitum a materialului biologic urmărindu-se asigurarea condiţiilor pentru adaptarea materialului biologic la condiţiile de creştere din sistemul de creştere cu module tip acvariu.

50 % 8. 10).00 % 0.60 % 1.300 U.4 0.50 % 10. Indicele de conversie al furajului Nutra comparativ cu CCPPPIP 0.45 % 16.4 1.0 produs de compania Hendrix pentru puiet de păstrăv) şi furajul pentru sturioni produs experimental de CCP PPIP din Galaţi se observă valori apropiate (fig.6 Fig.35 % - Tabel 2 Comparând indicele de conversie al celor două tipuri de furaje administrate (Nutra 2.75 %.000 U.50 % 18. 10.I.80 % 10. Substanţe Proteină brută Umiditate Lipide Cenuşă SEN Celuloză Fosfor Vitamina A Vitamina D3 Vitamina E Sulfat de Cu Furaj Nutra 2.info Nr.c rt.sapard-romania.2 0 14 .8 Nutra CCPPPIP 0.10 % 21.0 (Hendrix) 54.I.2 1 0.www. 2.00 % 7. 8. 250 mg 5 mg Furaj CCPPPIP 40. 1.00 % 10.

sapard-romania.info Creşterea şi supravieţuirea Indicatorii biotehnologici ai creşterii (masa medie. şi sporul de creştere) au fost urmăriţi la diferitele variante experimentale. biomasei totale şi supravieţuirii sunt prezentate separat pentru fiecare bazin de creştere şi ca valori medii pe etapă în schemele tehnologice din figurile 12-16. rata instantanee a creşterii. Etapa IV Etape de crestere Fig. 12 Variaţia densităţii de populare a materialului biologic 15 . Valorile medii ale masei individuale.11.5 g) şi respectiv IV (145 g) de creştere Variatia densitatii materialului biologic pe durata experimentului 120 Medii 100 Plus-variante Densitatea (ex.www. Etapa III. Etapa II. Exemplar de păstrugă la sfârşitul etapei I (3. Fig. biomasa totală./m ) 80 2 60 40 20 0 Etapa I.

00 B1-B2 (furajare integrala cu hrana artificiala) B3-B4 (50% furaj + 50 % Gammarus) Fig.9866 2.50 Furaj Nutra (Hendrix) Furaj CCPPPIP 2.00 0.50 %/zi 1.5443x 2 R = 0. Etapa III. Etapa II.www.1501x 2 R = 0.info 60 50 Masa medie (g/ex) 40 Masa medie plus-variante (g/ex) Ecuatia de crestere a plus-variantelor 30 Ecuatia de crestere generala y = 1. 13 Evoluţia masei medii şi ecuaţiile de creştere 2.662 10 0 Initial Etapa I.sapard-romania. Etape de crestere Fig.00 1.50 0.2278 Masa medie (g/ex) 20 y = 1. Etapa IV. 14 Evoluţia ratei de creştere instantanee comparative pentru furajele Nutra (Hendrix) si CCPPPIP 16 .9546 1.

info 7.00 Datorita pierderilor numerice in faza III si transferarii unor exemplare între bazine nu s-a putut calcula SGR pentru B1. II.00 6. Media Etape de crestere Fig.sapard-romania. 16. III.00 B1 B2 B3 Plus-variante 5.00 4.00 1.www.00 %/zi 3. Etapa III. Supravietuirea medie Supravietuirea plus-variantelor Etape de crestere Fig. 15 Evoluţia ratei de creştere specifice (SGR) 100 90 80 70 Supravietuirea (%) 60 50 40 30 20 10 0 Initial Etapa I. B2 si B3 2.00 I. Evoluţia supravieţuirii 17 . Etapa II.00 0. Etapa IV.

4 şi 7. specifice unei ape optime pentru evoluţia şi dezvoltarea materialului piscicol in condiţiile realizării unei stări de stabilitate relativă a sistemului în condiţii de creştere intensivă. -ionul azotit (fig. care se înscriu în intervalul 20. Duritatea carbonatică şi dioxidul de carbon (fig.6 unităţi de pH. Toate concentraţiile determinate sunt cu mult mai reduse faţă de maximele admise de standardele de calitate a apei utilizate pentru creşterea materialului piscicol. 19) care în perioada de aclimatizare a prezentat cantităţi reduse în sistem. substanţa organică acumulată fiind mineralizată prin filtrarea biologică în prezenţa unei cantităţi suficiente de oxigen. în cantităţi foarte mici.6 mg/l valori considerate ca fiind optime pentru sturioni.sapard-romania. 19) înregistrează în perioada de aclimatizare o concentraţie mică. temperaturile fiind menţinute în jurul valorii de 20 o C. motiv pentru care. cu un minim la sfârşitul lunii septembrie. ulterior acest parametru a fost controlat permanent pană la sfârşitul experimentului.www. Evoluţia tuturor compuşilor cu azot prezenţi în sistem poate fi apreciată ca fiind în directă legătură cu eficacitatea filtrării biologice utilizate chiar în condiţiile distribuirii unei cantităţi foarte mari de furaj şi a unei densităţi de populare relativ ridicate. datorită înregistrării unei scăderi continue a valorilor înregistrate în prima perioadă a experimentului. Se poate aprecia că începând cu luna septembrie duritatea se micşorează. urmată de o creştere semnificativă. cu un maxim la jumătatea lunii august şi o descreştere continuă până la sfârşitul experimentului. relativ constantă. -concentraţia cationului amoniu (fig.1 mg/l valori care nu afectează calitatea sistemului acvatic în care este crescut material biologic. 20) în perioada experi-mentului corespunde unei durităţi medii. sub 0. în limite normale.4 – 7. 18) înregistrează variaţii majore în perioada de aclimatizare a filtrului şi în prima jumătate a etapei I-a iar ulterior se menţine la valori care se înscriu în intervalul 7.19) a fost prezent în sistem doar la începutul experimentului. -pH-ul (fig. 17). maximele fiind înregistrate tot la mijlocul lunii august. oxigenul dizolvat (fig. înregistrează o creştere constantă până la jumătatea lunii august intrând ulterior într-un regim de descreştere.info Regimul hidrochimic Din evoluţia parametrilor fizico-chimici se constată următoarea evoluţie: -temperatura apei (fig. amoniacul liber (fig. duritatea apei (fig. valoarea maximă înregistrată poate fi corelată cu incapacitatea materialului biologic de a consuma integral hrana distribuită. ulterior nefiind detectat.05-0.05 mg/l. 19) a fost foarte mare doar în perioada de aclimatizare a filtrului biologic iar apoi valorile s-au înscris în intervalul 0. -anionul azotat (fig.5-26oC.20) variază invers proporţional. 17) în perioada de aclimatizare şi jumătatea primei etape înregistrează variaţii relativ mari. sub 0. reacţie optimă pentru evoluţia şi dezvoltarea materialului piscicol. a fost controlat şi menţinut ulterior la valori între 7.05 mg/l. ceea ce dovedeşte stabilirea unui echilibru între calitatea apei în sistem şi evoluţia materialului piscicol. 18 .

1 7.4 8.6 7.0 25.info Temperatura ( oC) Fig.0 5.2 7.6 7.0 Temperatura Oxigenul diyolvat 7/ 6/ 20 02 7/ 13 /2 00 2 7/ 20 /2 00 2 7/ 27 /2 00 2 8/ 3/ 20 02 8/ 10 /2 00 2 8/ 17 /2 00 2 8/ 24 /2 00 2 8/ 31 /2 00 2 9/ 7/ 20 02 9/ 14 /2 00 2 9/ 21 /2 00 2 9/ 28 /2 00 2 10 /5 /2 00 2 10 /1 2/ 20 02 10 /1 9/ 20 02 7/ 6/ 20 02 7/ 13 /2 00 2 7/ 20 /2 00 2 7/ 27 /2 00 2 8/ 3/ 20 02 8/ 10 /2 00 2 8/ 17 /2 00 2 8/ 24 /2 00 2 8/ 31 /2 00 2 9/ 7/ 20 02 9/ 14 /2 00 2 9/ 21 /2 00 2 9/ 28 /2 00 2 10 /5 /2 00 10 2 /1 2/ 20 02 10 /1 9/ 20 02 10.0 19 .8 7 8 6.7 7.8 6.5 7.9 7.8 7.0 15.8 8.sapard-romania.4 7. Variaţia oxigenului dizolvat si a temperaturii apei www.7 7 6.0 30. 18 Variaţia pH-ului 0.2 8.6 Data Data Fig.4 7.0 20. 17.2 7.unitati de pH Oxigen dizolvat (mg/l) 6.3 7.

19.(mg/l) 0 10 20 30 40 50 Data 7/ 6/ 20 02 7/ 13 /2 00 2 7/ 20 /2 00 2 7/ 27 /2 00 2 8/ 3/ 20 02 8/ 10 /2 00 2 8/ 17 /2 00 2 8/ 24 /2 00 2 8/ 31 /2 00 2 9/ 7/ 20 02 9/ 14 /2 00 2 9/ 21 /2 00 2 9/ 28 /2 00 2 10 /5 /2 00 2 10 /1 2/ 20 02 10 /1 9/ 20 02 7/ 6/ 20 02 7/ 13 /2 00 2 7/ 20 /2 00 2 7/ 27 /2 00 2 8/ 3/ 20 02 8/ 10 /2 00 2 8/ 17 /2 00 2 8/ 24 /2 00 2 8/ 31 /2 00 2 9/ 7/ 20 02 9/ 14 /2 00 2 9/ 21 /2 00 2 9/ 28 /2 00 2 10 /5 /2 00 10 2 /1 2/ 20 02 10 /1 9/ 20 02 Amoniu Amoniac Nitriti Nitrati 60 70 80 www. NO2.(mg/l) 0. Variaţia compuşilor de azot Fig.info 20 .sapard-romania.1 0.25 0.3 0. a durităţii totale şi carbonatice D totala D carbonatica CO2 NO3.o G. mg/l 10 12 14 16 NH4+.15 0.2 0.35 0 0 2 4 6 8 Data Fig.05 0. Variaţia dioxidului de carbon. 20. NH3.

J. . Developments in aquaculture and fisheries science.27.. Toate rezultatele obţinute privind supravieţuirea. Actes du Premier Colloque international sur l’esturgeon. 1986 – L’ sturgeon Acipenser baeri. Timons. Efficiency of nitrification in trickling filters using different filter media. 181-199. este suficientă şi corespunde exigenţelor tehnologice. Helge Kleppe. Enita Bordeaux. vol. .. Romania. pe durata perioadei experimentului se încadrează în limitele optime din punct de vedere tehnologic. Bucureşti. Calitatea optimă a apei si pierderile numerice reduse din lotul martor. cahiers des especes aquacoles. T. Georgescu R. fapt ce confirmă eficacitatea sistemului de filtrare biologică proiectat şi realizat.W.Aquacultural Engineering. Robert E.). Perspective privind creşterea sturionilor în românia. ne determină să considerăm că pierderile importante din etapele II şi III în bazinele B1 si B2 se datorează neacceptării hrănirii integral artificiale.. 309 p. 21 . F. and Losordo. după cum se vede din tendinţa de stabilizare a nitraţilor la valori în jur de 10 mg/l. Wheaton. Galati. P. s-a aplicat o rata de înlocuire a apei din sistem în medie de 10% pe săptămână care. Bordeaux. Pecheanu C. Simpozionul internaţional “Alimentele şi sănătatea la începutul mileniului III”. Aquacultural Engineering 21 (2000). Talpeş M. Design and performance of a water Recirculation System for High-Density Culture of the African Catfish. Oprea L. creşterea şi conversia la hrănirea furajată exprimă posibilitatea utilizării furajului administrat în experiment în condiţii de creştere superintensivă. Malabar. 63. Cemagref Publications. 2000 – Nutriţia şi alimentaţia peştilor.sapard-romania. (Ed. 519 pp. Krieger Publishing Company. 708 p. Cunoscându-se faptul ca prin filtrarea biologică se realizează mineralizarea substanţei organice şi transformarea ei succesivă în amoniu. 1991.. Bibliografie Bovendeur. Editura Tehnică. Evoluţia parametrilor hidrochimici ai apei. 1999. 1985. Clarias gariepinus (Burchel 1822). Florida. hrănit cu hrană naturală. Aquaculture. 1991. nitraţi care se acumulează în sistem este necesară schimbarea periodică parţială a apei din sistem pentru eliminarea acestora din urmă. Odd-Ivar Lekang.info Concluzii Pentru buna funcţionare a filtrului biologic este absolut necesară perioada de aclimatizare (încărcarea treptată a sistemului cu material biologic) perioadă în care parametrii fizico-chimici se stabilizează. Bordeaux. 1987.B.Acipenser. Patriche N.www. nitriţi şi. in final.. 2001. Aquaculture water reuse systems: engineering design and management. Williot. M.. Sistemul a reuşit să elimine cu succes hrana distribuită în exces (ad libitum) pe durata etapei I a experimentului si sa menţină o calitate optima a apei..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful