1.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Majoritatea definitiilor incadreaza ca ‘’ persoane de varsta a III-a’’ oamenii de peste 65 ani sau mai mult. Unii autori definesc ca atare persoanele trecute de 60 ani, iar altii considera perioada varstei a treia ca incepand odata cu pensionarea. Perioada de viata care incepe odata cu atingerea varstei de 65 ani, este caracterizata in primul rand printr-un “ declin’’ fiziologic, psihologic, economic si social. Cauzele deteriorarii pe toate aceste planuri sunt biologice, dar si sociale (culturale si economice in principal). Modificarile care se petrec in organismul varstnicului scad abilitatea individului de adaptare la mediul inconjurator si ridica grave probleme individuale si sociale. Expresia ’’persoane varstnice’’ infatiseaza cel mai bine persoanele care au depasit mijlocul vietii. Societatea ofera un rol social procesului de imbatranire, considerand ca orice membru al unei clase de varsta trebuie sa se conformeze cerintelor asociate grupei din care face parte. Din aceasta perspectiva persoanele varstnice sunt cele care isi pierd treptat rolurile sociale si care trebuie sa se adapteze la o serie de schimbari ce determina apoi, aparitia unor noi roluri pe care sunt nevoite sa le invete. Daca luam in calcul o periodizare a vietii in cate 30 ani, dupa prima perioada rezervata educarii si studiului, urmeaza o a doua destinata productiei si implinirii profesionale, iar a treia este batranetea libera peste 60 ani. Perioada varstei a treia este subimpartita in:
1. Intre 65(60) si 75 ani este considerata ’’ trecerea spre batranete’’ a

’’ tanarului batran’’ sau ‘’perioada de varstnic’’; in aceasta perioada se restrang ariile profesionale, ocupationale si sociale. Raman active subidentitatea maritala, antrenarea emotionala si mintala in cresterea nepotilor. Barbatii sunt afectati in general de boli respiratorii iar femeile sufera de tulburari afective. 2. Intre 75 si 85 (90) ani este perioada ’’ varstei medii’’ sau ‘’perioada de batran.’’ In aceasta perioada persoanele se cantoneaza in rolul de bunici. Autorii considera ca aceasta este etapa in care se aplica noul principiu intergenerational, al solidaritatii, bazat pe ajutor informal limitat, pe acompanierea copiilor si tinerilor din familia largita. Implicarea in activitatea de crestere si educare a nepotilor inregistreaza diferente geografice, dar si cultural. Predomina bolile degenerative, iar mortalitatea este mare. 3. Dupa varsta de 85 (90) de ani este ’’ batranetea mare” sau perioada de longeviv’’.

Cu toata prezenta asistentei sociale si a serviciilor medicale pe care le au varstnicii la dispozitie, persoanele din acest grup practic sunt incapabile de modul viata independent si nevoia de ingrijie in institutii speciale este imperioasa. Unii autori definesc imbatranirea ca proces dinamic indiferent de varsta cronologica, pentru ultima parte a vietii rezervand termenul de senescenta si finalului deteriorativ pe acela de senilitate. Organizatia Mondial a Sanatatii a identificat in anul 1963 urmatoarele etape ale varstei adulte a omului: - Varsta mijlocie, medie de tranzitie, pana la varsta de 59 ani; - Perioada varstnica, de la 60 ani la 74 ani; - Batranetea, dupa 75 ani; - Longevitatea, pentru persoanele care depasesc 85 ani. Asistam la o diferentiere intre ’’ varstnic’’ si ’’batran’’, la o acceptare a disocierii imbatranirii, dictata de modificarile socio-economice. Heterogenitatea grupului celor de 60 de ani si peste i-a determinat pe mai multi autori sa faca subdiviziuni: - batrani- tineri sanatosi, singuri; - batrani- tineri sanatosi , in cuplu; - batrani- batrani fragili, singuri; - batrani-batrani, fragile, cuplu. In secolul precedent s-a inregistrat in intreaga lume o crestere a proportiei persoanelor varsnice, fenomenul fiind numit’’ imbatranire a populatiei’’si in viitor este prognosticata o crestere a numarului persoanelor varsnice. Cresterea nivelului de trai, progresele in medicina, scaderea natalitatii si schimbarea mentalitatilor justifica aceasta apreciere. In afara de ’’imbatranirea populatiei’’ se constata si o ’’feminizare a populatiei ’’prin cresterea ratei de supravietuire a femeilor. Tendintele demografice mentionate antreneaza probleme de ordin social, economic si stiintific. Consecintele individuale ale imbatranirii sunt multiple. Proportia persoanelor cu handicapuri severe, cu incontinente, cu demente si cu insumari de boli creste cu inaintarea in varsta. De aici o adevarata ‘’geriatrizare’’ a medicinii odata cu cresterea solicitarilor de prestatii medicale si ingrijiri ale persoanelor varstnice. Exprimand latura umana a imbatranirii , varsta biologica este adesea denumita varsta psihologica, unii autori preferand sintagma sintetica de varsta psiho-sociala sau socio-psihologica. Aprecierea acestor elemente porneste de la diferentieri intre tineri si batrani, pe baza unor teste de laborator, a unor examene medicale si clinice. Rezultatele se raporteaza

la indicele global de imbatranire, pentru a regasi ’’orarul imbatranirii’’: normal si anormal. Unii autori impart perioada batranetii intr-una autonoma si o alta de dependenta. La randul ei, prima dintre ele reflecta doua categorii: 1. Batranetea propriu-zisa autonoma sau varsta intermediara, cuprinzand personae in etate de 60-74 ani, care au un rol socioeconomic activ ; 2. Batranetea autonoma, desemnand persoanele care locuiesc in propriile domicilii, fara un ajutor semnificativ din exterior. 3. Batranetea dependenta se caracterizeaza prin incapacitatea functional psihica sau fizica a persoanei de a-si asuma , fara ajutor, actiuni cotidiene. Aceste persoane sunt cele orientate spre institutii sau mentinute la domiciliu, dar primind o forma de sprijin. Statutul lor social va fi astfel tributar unor actori intermediari, legaturile cu tinerii marginindu-se la un ajutor informal. Dependenta persoanelor varstnice a devenit o problema a intregii societati. Desi constituie o responsabilitate a familiei, aceasta poate considera ca nu si-o poate asuma. Pe plan socio-familial se constata o crestere a numarului de familii care au in ingrijire mai multi batrani ( s-a ajuns chiar ca unele familii sa numere 4-5 generatii). Pe langa ingrijirea copiilor, persoanelor adulte le revine sarcina, deloc usoara a ingrijirii a 1-2 generatii de batrani. Repercusiunile economice si solicitarilor persoanelor adulte s-au amplificat. Intreaga societate este influentata de imbatranirea populatiei: 1. Cresterea necesarului de servicii medicale genereaza implicatii in plan medical si social: - cresc disproportionat serviciile medicale atribuite respectivului segment de populatie, ceea ce impune regandiri ale programelor de invatamant, eforturi material si educative, pregatiri specifice, in primul rand pentru medicii de familie ( in domeniul morbiditatii mai frecvente sau a celei particulare persoanelor varstnice); - creste consumul de medicamente, in mare parte suportat tot de societate; - se ridica, alaturi de asistenta medicala propriu-zisa, problema ingrijirilor persoanelor in varsta (“ medicina ingrijirilor’’) in parte preluata tot de medicii de familie, deci iarasi investitii educative si economice consecutive prestarii serviciilor.

o drama. Exista o multime de modele de imbatranire si fiecare trebuie sa il gaseasca pe cel care i se potriveste. Sustinerea varstnicului in familia acestuia apare ca o necesitate. a responsabilitatii. tehnicile de ingrijire psiho -fizice.educatia fiecarei persoane in sensul’’pregatirii pentru imbatranire’’. . 3. Sunt numeroase aspectele pe care le primim intr-o masura cu mult mai mica decat generatiile precedente ca pe un dat al destinului. Se adauga o pierdere a prestigiului social. o ’’moarte sociala’’.instructia la cat mai multe niveluri privitoare la cunoasterea procesului de imbatranire normala si patologica. cu truda castigate in anii anteriori. Abundenta exploziva a informatiilor ingreuneaza adaptarea batranilor la viata sociala. Prin incetarea activitatii profesionale are loc o nivelare sociala si psihologica a varstnicului. . Asistenta batranului institutionalizat. inducandu-le acestora o stare de neputinta. incat pentru imbatranire nu poate exista un raspuns universal. notiunile de etica in sprijinul respectului fata de varstnic si a necesitatii pastrarii legaturilor afective. tehnicile de ingrijire psiho-fizice al batranilor. Si acesti factori sunt stresanti. Destinele oamenilor si inclinatiile lor sunt atat de diferite. ca o datorie sociala. precum si pierderea rolului si statutului in familie. .2. desigur cu investitii materiale si umane din partea societatii. In acest context asistenta sociala se profileaza pe rolul psihosocial de ’’ terapie sociala’’. unde rolul asistentului social este deosebit de important alaturi de rolul echipei de ingrijire a persoanei de varsta a III-a. In unele privinte astazi este mai greu ca inainte sa te pregatesti pentru batranete si pentru moarte. factor de risc si prevenirea lor. Dintre problemele de educatie care se profileaza pot fi enumerate: . El pierde sentimentul de utilitate sociala si rolul social activ. senectogeni.educatia varstnicului si familiei in sensurile anterioare. ceea ce actioneaza ca un veritabil agent patogen inductor al ’’patologiei de retragere’’.

sociali si psihologici prezenti in viata unei persoane. avand experiente de viata. metabolica. In contradictie cu o astfel de persepectiva apare concluzia lui Sahleanu ( Sahleanu V. Omul si Imbatranirea.diminuarea vitezei proceselor metabolice. alimentari. care se adauga imbatranirii fiziologice.micsorarea rezervelor functionale. fiziologic. biologici. Bucuresti.depopularea neuronala a scoartei cerebrale.degradarea morfofunctionala a aparatelor si sistemelor organismului. . Autorul sustine ca oamenii varstnici ar fi mai diferiti intre ei decat tinerii. . influenteaza calitatea si durata vietii. sub raportul timpului. . functionala si permite evaluarea ritmului de imbatranire. Rezulta un tablou clinic si social. ele sunt rezultatul unor modificari structurale si functionale aparute in timp. de precizat cat din deficiente se datoreaza imbatranirii propriu-zise si cat se datoreaza diverselor afectiuni contractate in timp. Din ce in ce mai multi gerontologi sunt de acord ca procesul de imbatranire are o dimensiune socio-psiho-medicala. Imbatranirea normala: Imbatranirea este procesul normal. 1971). o data cu inaintarea in varsta.geoclimaterici. ajunge la concluzia ca ” imbatranirea este un proces diferit de la un individ la altul. Factorii de mediu. Dupa varsta de 65 ani. actioneaza programat. uneori imposibil. psihici.A Batranetea este perioada de viata in care stigmatele involutiei normale devin evidente. In cursul acestei perioade apar sau/si se agraveaza numeroase disfunctii si insuficiente. . aproape 50% dintre persoane prezinta diverse boli sau deficiente / disabilitati. Natura imbatranirii umane a relevat complexitatea acestui proces biologic si a evidentiat aspectele acestui proces si dificultatea elucidarii mecanismelor. Imbatranirea este inevitabila si universala. obiceiuri. guvernand modificarile ce sustin odata cu inaintarea in varsta. constand in principal: . Varsta biologica exprima starea morfologica.diminuarea adaptabilitatii la solicitari. Editura Enciclopedica.reducerea lansarii si receptivitatii hormonale. socioprofesionali. la nivelul sistemelor si subsistemelor organismului. ASPECTE DEFINITORII ALE VARSTEI A III. Perioada varstei a treia este o perioada de treptat declin psihologic si social.II. in urma unor analize a factorilor medicali. Factorii genetici. . profesii si modalitati de reactie diferite in fata bolilor: . in care este foarte greu. manifestarii si mecanismelor actionale’’. care.

sau ’’ varsta a treia’’ poate fi un proces de imbatranire normal. A treia perioada a vietii. cristalinul se sclerozeaza. iar mai tarziu se instaleaza o tenta galbuie a tegumentelor. uscarea si subtierea parului impreuna cu ridicarea tegumentelor. In cursul vietii celulele nervoase sufera deteriorari si reparatii. ajungand ca la varsta de 70 ani sa aiba greutatea celui al unui copil de 7 ani. Intregul creier scade in greutate treptat. sau unul de imbatranire patologica. Aspecte ale imbatranirii fizice: 1. Scade senzatia de foame si cea de sete. Imbatranirea organelor de simt. Atrofia cerebrala se traduce printr-o gama larga de manifestari. in vreme ce pentru altii sunt pe primul loc tulburarile de reglare. miscarile devin lente si mersul nesigur. Toate reflexele se diminueaza. mitoze si distrugeri. pentru altii deficitul energetic ale organismului. la varste inaintate sufera de asemenea modificari degenerative: subtierea sau scurtarea si deminielinizarea neuronilor. Varsta a treia este caracterizata cu modificari specifice la toate nivelurile organismului: la nivel molecular si celular. la nivelul organelor si al functiilor si la nivelul personalitatii. In viata adulta persista doar neuronii care reusesc sa stabileasca contacte functionale. purpura si ingrosarea unghiilor sunt caracteristice perioadei varstei. angioamele. Pielea se atrofiaza. 2. . Nervii periferici . la batrani survin tulburari ale somnului. ’’ senescenta’’. o accelerare si o exegerare a procesului normal de imbatranire definit prin ’’ senilitate’’. Albirea. Imbatranirea sistemului nervos se manifesta prin distrugerile celulelor nervoase ( neuronii) si a celor nonneuronale. Dar si neuronii efectiv functionali treptat se degradeaza . La ochi se observa inca de pe la varsta de 45 ani. scade adaptarea la variatiile de temperatura. adaptare si compensare. intre care dereglarea miscarilor voluntare. proportional cu inaintarea in varsta. o importanta rata neuronala generand si disparand.pentru unii primeaza afectiunile organelor. cu posibile hipo sau hipertermii. cornea se ingroasa. modificari care se accentueaza cu inaintarea in varsta. afazie (pierderea facultatii de a vorbi) si dementa senila. apare hiperpigmentarea regiunilor expuse la lumina. Frecvent.

apar si se accentueaza in timp simptome de hipoacuzie. diminuarea sintezei hepatice si de cholesterol si reducearea vitezei tranzitului intestinului gros. Masa musculara si forta . 8. aparitia cariilor la radacinile danturii. persoanele de varsta a treia sunt marcate de mictiuni frecvente. Imbatranirea sistemului endocrin: hipofunctia sau disfunctia glandelor endocrine influenteaza negativ intregul organism al varstnicului si conduce la diminuarea simturilor si la scaderea capacitatii de adaptare la mediu si la stres. moderate. Principalele consecinte fiziologice sunt: reducerea perceptiei gustative.Auzul sufera si el cu inaintarea in varsta. diminuarea productiei bazale si stimulate de suc gastric. Imbatranirea sistemului respirator: rezultatele modificarilor survenite in cadrul aparatului respirator sunt: scaderea fiziologica a capacitatii vitale a plamanilor si cresterea volumului residual pulmonar. 5. Imbatranirea sistemului digestiv: Se caracterizeaza prin modificari 7. Aceste modificari determina vulnerabilitatea batranului la boli respiratorii. Imbatranirea sistemului cardio-vascular: Schimbarile functionale ale inimii si pirderea elasticitatii vaselor de sange. de multe ori nocturne. Functional. Imbatranirea aparatului locomotor: cele mai semnificative modificari involutive sunt inregistrate la nivelul coloanei vertebrale si a suprafetelor articulare. 6. Scaderea senzatiilor olfactiva si gustativa contribuie la diminuarea apetitului. 3. 4. fiind mai pronuntata pierderea gustului de dulce. diminuarea la jumatate a capacitatii vezicale si alterarea controlului nervos al contractiilor vezicale. La nivelul tractului urinar inferior se constata: diminuarea tonusului vezicular. care se inregistreaza odata cu inaintarea in varsta antreneaza tulburari ale intregului organism si predispunerea la boli. cresterea sensibilitatii dintilor la cald si la rece. reducerea productiei de enzime pancreatice. Imbatranirea aparatului urinar: rinichiul scade in greutate cu 30- 35% fata de varsta adulta.

celulele musculare isi pierd elesticitatea musculara. Prin scaderea activitatii sistemului nervos central si a sistemului endocrin scad relatiile dintre organe si dintre tesuturi. Diferenta principal inre organismul tanar si cel varsnic consta in rapiditatea si eficienta cu care functiile perturbate in conditii de stres revin si se mentin la normal. iar cele mai multe ori se realiza complexe polipatologice.musculara se diminueaza. Testiculele isi reduc volumul si greutatea. Imbatranirea aparatului genital: la femei survine menopauza intre varsta de 45-55 ani. Capacitatea reproductiva a barbatului se pastreaza adeseori timp indelungat. Peste modificarile de senescenta se suprapun adesea modificari cauzate de boli (in primul rand degenerative). Inactivitatea favorizeaza involutia. Involutia intereseaza functiile de reproducere. vulnerabilitate crescuta si diminuare a viabilitatii. scade raspunsul la efort si la factorii de stres. 9. Deteriorarea progresiva a mecanismelor fiziologice genereaza perturbari ale adaptabilitatii. 10. La barbati se instaleaza andropauza. respectiv in jurul varstei de 60-70 ani. care se realizeaza cu aproximativ 10 ani mai tarziu decat la femei. Competenta functionala a varstnicului trebuie inteleasa in complexitatea sa integrativa. ovarele scad in volum si in greutate. apoi pe cele psihice si in final pe cele vegetative. iar prostata creste in volum. cand colul uterin si corpul uterin se atrofiaza. gradul de adaptabilitate a varstnicului fiind modificat. . Imbatranirea intregului organism. Se poate concluziona ca perturbarile homeostazice genereaza reactii deficitare la stres.

batranului si a longevivului. la 25-30 ani in sec. Aceasta disciplina studiaza procesele imbatranirii normale. Geriatria este medicina varstnicului. Particularitatile imbatranirii umane rezida in elemente proprii ale dezvoltarii onto si filogenetice a specie. Specificul fiziopatologiei geriatrice este generat de o suma de factori: . diferite organe si sisteme. Astfel putem identifica: . demonstrand determinismul plurifactorial. aparitia activitatii psiho-sociale sunt elemente care individualizeaza imbatranirea. de aici o mai mare posibilitate de evolutie severa a unor boli acute. a implicatiilor medico-psihosociale ale imbatranirii demografice a populatiei. in relatie cu o anumita situatie. inclusiv cele neafectate de boala. Totodata cerceteaza aspectele fundamentale ale istoriei biologiei umane. traumatisme sau sechele. in care ritmul de imbatranire biologica este rapid. cu diversi factori care au un rol determinant in mecanismul de involutie. se ocupa cu prevenirea. mecanismele si natura involutiei umane. de exemplu pensionarea.Imbatranirea accelerata. Dezvoltarea sistemului nervos. Lipsa unei explicatii unitare si general valabile a procesului de imbatranirea facut ca aceasta sa fie corelata cu influenta unor sisteme si a unor subsisteme afectate de stari patologice. . sunt mai vulnerabile si lucreaza la limita.FIZIOPATOLOGIA VARSTEI A III-A Durata medie de viata a crescut spectaculos in decursul istoriei umane: de la 19 ani in epoca de piatra. Insificienta cunoastere a cauzelor si a mecanismelor de inducere a imbatranirii fiziologice. explica dificultatile de intelegere a unor alternative de imbatranire. numita geriatrie ( in limba greaca ’’geron’’ inseamna ’’batran’’ ’’iatreia’’= ’’vindecare’’).Imbatranirea prematura. al XVII-lea. . . Astazi nu se mai raporteaza batranetea ca la o boala. la 40 ani in sec al XIXlea atingand 73-74 ani in zilele noastre. care caracterizeaza imbatranirea marcata de boli.Imbatranirea patologica. caracterizata de o morfofiziologie mai avansata decat varsta cronologica a subiectului. Patologia batranetii este obiectul de studiu al unei ramuri speciale a stiintelor medicale. asincronismul si implicatiile involutiei organismului uman. diversitatea. tratarea si recuperarea persoanelor cu imbatranire precoce si care apartin varstei a treia. Mai potrivita si mai folosita este considerarea varstei de peste 65 ani ca fiind fiziologica.Din cauza modificarilor morfofunctionale caracteristice varstei inaintate.

Maladiile articulare degenerative. Imobilizarea este o problematica si in acelasi timp de rau augur pentru varstnic. in conditii de slabire a memoriei. tulburari de conducere a sunetelor sau de cele de translare a unor impulsuri electrice. sunt frecvente dupa varsta de 50 ani si adesea obliga la imobilizare la pat. ulterior sunt chinuiti de deficite motorii reziduale. Obezitatea le accentueaza si la fel traumatismele repetate din perioada tineretii.Afectarile aparatului locomotor pot fi la originea imobilizarii la pat. .Afectarile sistemului nervos central constituie cea mai frecventa cauza neurologica de imobilizare la pat.Manifestarile de boala sunt ignorate adesea de catre batranul bolnav. . . caracterizate de dureri si tumefieri.Comunicarea simptomelor lasa de dorit din cauza hipoacuziei. . mai frecvent si mai periculos decat persoanele din celelate grupe de varsta.La batrani sunt modificate efectele medicamentelor si riscul efectelor secundare ale acestora. . . izolarii si neintegrarii. tulburari de perceptie. Cauzele sunt numeroase: .Reactivitatea la batrani este scazuta si la fel si perceptia durerilor (deci la batrani pragul de percepere a durerilor este inalt). vorbire si uneori de gandire. Cam 80% din afectati de atac cerebral supravietuiesc si. intelegerii si comunicarii. glaucom. - . Acest aspect face ca unele boli caracterizate prin dureri mari sa evolueze la batrani estompat si astfel sa ajunga netratate pana in stadii avansate. caracterizate prin complicatii.Persoanele de varsta a treia prezinta morfofiziologii diferite de cele caracteristice tinerilor si adultilor. .Varstnicii sunt pasibili de imbolnaviri.Pluripatologia si terenul batranilor determina un tablou al bolilor atipic. slabirii memoriei. Din cele expuse mai sus reiese faptul ca: .Modificarile si bolile organelor de simt (cataracta. il determina uneori pe batran sa prefere imobilizarea. degerescenta maculara. . din cauza modului de viata schimbat al acestora.Debutul si evolutia unor boli la batrani sunt lente si este posibil ca unele afectiuni ale batranilor sa nu se manifeste in fazele precoce ale evolutiei lor. ceea ce poate antrena consecinte neplacute. .

sau de natura psihiatrica in caz de anxietate. Prezenta acesteia compromite serios ’’starea de bine fizica. activitati sociale: transport. auz. prin care se stabileste intensitatea activitatilor mintale. imbracarea. activitati casnice ( gestiune. Handicapatii. capacitatea sau incapacitatea sa functionala. a activitatilor senzoriale (vaz. Aceasta infirmitate intrerupe uneori relatiile interpersonale in familie si in societate. cei care sunt incapabili sa realizeze singuri mai mult de o activitate. Alti autori impart perioada batranetii intr-una autonoma si o alta de dependenta. care merita investigate din perspectiva ajutorarii batranilor bolnavi. vorbit). Instrumentul folosit pentru masurarea gradului de autonomie este Grila nationala pentru evaluarea nevoilor persoanelor varstnice. a activitatilor corporale ( toaleta personala. depresie. de a se deplasa si de a muta obiecte). care intampina dificultati in indeplinirea unei activitati sau a mai multora. bani. 3. orientarea. Incontinenta urinara este o alta problema cu mare incidenta la persoanele de varsta a treia. comunicare in situatii de urgenta). Lalive d’Epinay a definit trei categorii functionale. activitati pentru timpul liber. Perioada autonoma cuprinde batranetea propriu-zis autonoma. Autonomia devine astfel o norma importanta careia i se raporteaza varstnicul contemporan.Consecintele imobilizarii sunt uneori devastatoare: dezvolta o stare de confuzie generala insotita deseori de stari depresive. care au un rol socio-economic activ si batranetea autonoma. menaj. Tulburarile de somn sunt foarte frecvente la varsta a treia si pot fi de natura somatica. persoane cu varsta cuprinsa intre 60 -74 ani. corespunzand etapelor de clasificare: 1. cumparaturi. a depresiei. Fragilii. Pornind de la aptitudinea individului de a realiza activitatile cotidiene. urmarea unui tratament. Independentii. de a elimina. se procedeaza la definirea rolului si statutului sau social. psihologica si sociala’’. ca reactii la unele boli. abilitatea de a se hrani. de a se ridica/ culca. Starea de confuzie este o dezorientare pasagera manifestata din cauza unei amnezii severe. 2. incontinenta urinara apare de cele mai multe ori in cadrul unor afectiuni. etc. relationarea cu cei din jur.persoane care reusesc sa deruleze fara nici o dificultate activitati cotidiene.dependenta desemnand persoane care . avand ca variabile coerenta. in fapt. Cu toate ca multa lume are tendinta de a atribui incontinenta urinara modificarilor morfofunctionale caracteristice varstei inaintate. senilitatii sau a dementei.

Aceasta incompatibilitate crescuta intre tineri si varstnici a generat o segregare puternica a grupurilor de varsta. varstnicul tinde sa priveasca adeseori pe cei tineri din perspectiva paternalista autoritara. . 5. scaderea nivelului productivitatii muncii. scaderea nivelului creativitatii. dezechilibre marcate intre populatia active sic ea inactiva. acompaniata de scaderea natalitatii. in societatea industriala si postindustriala. diminuarea tendintelor de mobilitate sociala. 2006) Cresterea considerabila a numarului persoanelor varsnice. amplificarea inertiei si rutinei. Varstnicul nu mai reprezinta pentru tanar un tezaur de intelepciune. 6. Socilologia varstelor. scaderea numarului de casatorii. fara un ajutor major din exterior.locuiesc in propriile domicilii. un simbol al rutinei si inertiei. Institutul European. ci. 1994): 1. ( Daniela Garleanu Soitu. in mod deosebit a grupelor de peste 70 si 80 ani este evidenta si ne indreptateste afirmatia ca ne aflam in fata unui fenomen fara precedent in istoria omenirii. 3. cu o frecventa ridicata a celei din urma. care identifica tineretea cu superficialitatea si ’’devianta’’. un individ conservator. ca si transformarea radicala a atitudinilor tinerilor fata de varstnici. fata de societatile traditionale. Hyperion. La randul sau. Imbatranirea populatiei este un fenomen social cu consecinte importante dintre care putem mentiona (Sorin Radulescu. plin de prejudecati cu privire la rolul tanarului in societate. devalorizarea cunostintelor. nemaiavand importanta ei din trecut. in sensul unei incetiniri a procesului de reinnoire a resurselor profesionale si de promovare a tinerilor in ierarhia sociala. ed. Asfel. 2.Varsta a treia. Fenomenul de imbatranire demografica si cresterea sperantei de viata au generat o schimbare profunda in raporturile dintre diferite grupuri de varsta. 4. si. batranetea este defavorizata. implicit a ritmului de crestere economica. cresterea costurilor asistentei medicale si dependenta sporita a varstnicilor fata de societate. dimpotriva.

’’Uituc’’ deoarece se cunoaste faptul ca intai se altereaza memoria de scurta durata si ca la aceasta varsta apar numeroase confuzii si inexactitati cauzate de starea generala de sanatate a varstnicului. ’’Dezorientat’’ deoarece apare uzarea capacitatii interne de evaluare cronologica. descurajare. oboseala marcanta. Modificarile pe care imbatranirea le produce in sfera instinctiva si in ce priveste factorii elementari ai intelectului pot fi usor apreciate in ansamblul vietii psihice a batranului. La varsta inaintata se semnaleaza o crestere a instinctului de . judecata si organizare. Unul dintre cele dintai semne de imbatranire intelectuala il constituie slabirea memoriei care incepe aproximativ la varsta de 50 ani si este mult mai accentuata la femei decat la barbati. Unii specialisti considera ca varstnicii nu mai sunt capabili sa actioneze la excitanti afectivi slabi. refuz alimentar. ca urmare a experientei si antrenamentului. Reprezentarile mai vechi.se manifesta prin toate caracteristicile formei precedente.fiziologic care genereaza functiile si procesele psihice. care influenteaza si memoria. halucinatii auditive si suspiciuni. Cu toarte acestea. ci si factori pur psihologici. lipsa de concentrare. Memoria vizuala si cea auditiva sunt mai putin afectate de procesul de imbatranire decat memoriile secundare care fac sa intervina functiile cerebrale de observatie. insomnie. adjectivele si in ultimul timp verbele. anul…). dependenti de istoria vietii sufletesti a individului. iar individul are perioade lungi de imobilitate totala. precum si difunctionalitati legate de orientarea in spatiu a varstnicului. in care individul se simte cel mai bine dimineata. anxietate. oscilatie emotionala. deopotriva interna legata de ritmurile biologice (ora mesei. Studiul analitic al functiilor intelectuale arata o scadere a memoriei pentru datele recente.ASPECTE PSIHICE SI PSIHOLOGICE ALE PERSONELOR DE VARSTA A III-A Caracterul complex al proceselor si fenomenelor care caracterizeaza inaintarea in varsta atinge un maxim in cazul imbatranirii psihologice. Mai intai se sterg din memorie numele proprii. apoi cele comune. se pot mentine. Este cunoscuta hiperemotivitatea si impresionabilitatea batranilor. ceea ce confera o aparenta de apatie si blazare. posibilitatile de sinteza ale varstnicului. In sfera instinctelor asistam la manifestari diferentiate legate de sex si de nota individuala. Atentia si concentrarea sufera de asemenea de pe urma impactului cu senectutea. traditionale realizeaza urmatorul profil psihologic al unei persoane varstnice: uituc si dezorientat. dar mai ingrosat. a somnului…) cat si externa (data. In analiza imbatranirii din aceasta perspectiva se are in vedere nu numai involutia sistemului somato. manifesta iritabilitate. Depresia cunoaste cel putin trei tipuri esentiale: Depresia blanda: persistenta. Depresia majora. dezinteres generalizat (incapacitatea de a se bucura). dar desfasoara un registru bogat de trairi precum: tristete.

procesul de invatare reprezinta facultati intelectuale pretioase. chiar daca au mai suferit modificari legate de imbatranirea fiziologica. Atitudinea ’’critica’’ fata de o situatie nou creata poate sa insemne insa si vigoare psihica si o buna adaptabilitate. daca au fost bine antrenate in timpul perioadei active. marcheaza profund individualitatea si trasaturile personalitatii varstnicului. lentoarea unor functii cognitive pledeaza pentru conturarea unor tipuri de imbatranire psihologica. Importanta de semnalat este si complexitatea modificarilor ce apar in sfera afectiva. ci si in functie de . Definirea profilului psihologic al batranului necesita in continuare observatii si studii psihometrice secventiale si longitudinale asupra unor persoane cu imbatranire psihica si somatica normala. dupa cum si o stare depresiva se poate asocia cu fenomene somatice. dificultatea de adaptare la noua situatie creata. adica cu sau fara succes. Acestea sunt associate cu inutilitatea. hiperemotivitatea si impresionabilitatea batranului. Depresia la batran comporta un diagnostic atent. o evaluare riguroasa a multiplelor situatii somatopsihice care pot induce o modificare a tonusului psihic. atitudinea fata de pensionare si batranete joaca un rol important. Abilitatile verbale.alimentatie. de abandonare a profesiei accentueaza imbatranirea psihologica iar implicatiile lor pot fi prevenite. Diferentele apar nu numai in functie de etnicitate si personalitate. Unele persoane in curs de imbatranire devin mai interiorizate si necesita o atentie aparte. variabilitatea si asincronismul functiilor psihice schiteaza profilul psihologic al varstnicului. Adeseori batranetea este insotita de o stare depresiva si de o tendinta de izolare si singuratate. Complexitatea. Tendinta la egocentrism. memoria. Cu toate ca literatura de specialitate subliniaza unicitatea proceselor psihologice. al modului in care varstnicul isi stabileste prioritatile. Sunt cunoscute labilitatea afectiva. in psihicul celor care traverseaza ultima etapa a vietii. profesionale. parand sa nu sufere modificari importante. ’’inflorind’’ sau ’’ clatinandu-se’’. conservatorismul. Sentimentul de izolare sociala. care. in timp ce altele interpreteaza constant diferitele incercari si provocari ale vietii. fiecare persoana varstnica trebuie investigata si asistata ca atare. In sfera afectiva. dar si cum recepteaza asistenta sociala. Personalitatea omului este hotaratoare pentru modul de a imbatrani. mizeria si singuratatea. Frecvent tulburarile somatice imprumuta masca psihica. viteza proceselor intelectuale. Pe de alta parte exista specialisti care vorbesc de’’ instinctul mortii’’ in sensul unor preocupari exagerate fata de moarte. Aceste aspecte vorbesc deschis despre accentuarea instinctului de conservare la varstnici. Personalitatea individului se dovedeste rezistenta la scurgerea anilor. Trebuie invinse rigiditatea varstnicului. Etnicitatea este importanta sub aspectul sistemului de valori. totusi aspectele psihologice includ numeroase criterii printre care etnicitatea si pensionarea.

In momente de criza se comit sinucideri ca expresie a celei mai profunde resemnari. In general. dar si de sexul persoanei. Optimismul nu este complet absent. au la baza raportul intre elemente de continuitate. ceea ce face ca tot ce se pierde intr-o parte sa fie compensata in alta parte. iar unii incearca sa la suprime prin consumul de alcool. morale si religioase). Ca o consecinta fireasca a acestui moment dramatic al vietii sale este problema conceptiilor individului (filosofice. stiintifice. Constientizarea varstei poate sa se manifeste ca un semnal ca ne-am pozitionat gresit fata de noi insine sau fata de viata si ca traim trecand pe langa ce este esential. sau pericolul ca ea sa se cramponeze de obiceiurile dobandite in timp. . Acest moment de ’’criza’’ apare atunci cand preocuparea pentru propriul corp devine explicita si manifesta. fara indioala importante. care au suferit pierderi personale. stilul de viata al persoanei varstnice se intemeiaza in mare masura pe stilul de viata pe care l-a adoptat si l-a practicat in mod constant in timpul vietii sale adulte.satisfactiile pe care varstnicul le-a avut intr-o anumita perioada a vietii. Incep sa apara intrebari de genul ’’ daca viata a meritat sau mai merita sa fie traita’’. o data disparute pot genera o disperare profunda. Din acest punct de vedere pericolul apare pentru cei care au avut de timpuriu succese neobisnuite si este vorba despre oamenii care si-au datorat satisfactiile exclusiv tineretii. toti varstnicii se confrunta cu cele doua adevaruri grave: perioada scurta de viata ce le-a mai ramas si ceea ce numim ’’boala pensionarii’’ sau ’’ patologia pensionarii’’. influenta religiei asupra calitatii vietii batranilor fiind pozitiva. Practica ritualurilor religioase a varstnicilor o intrece pe aceea a altor categorii de varsta. astfel. Pentru multi oameni imbatranirea devine o adevarata criza de viata. argumentata la persoanele bolnave. uneori artificiale sau chiar fanteziste. Batranetea este marcata de existenta unei relatii semnificative intre continuitate si dicontinuitate. de rolul de parinte. Aceste valori. Schimbarile aduse de batranete. cramponarea poate furniza baza unui atac de panica. frumusetii si atractivitatii lor. dar si psihic sub aspectul afectarii demnitatii. Situatia se prezinta sub un dublu aspect: exista sansa ca persoana respectiva sa se schimbe. explicabil si prin intelepciunea populara conform careia ’’ nimeni nu este fericit inainte de moarte’’. la depresii impinse pana la melancolie. Simtirea si trairea religioasa se amplifica cu inaintarea in varsta. Reorientarea faciliteaza o schimbare. sa se reorienteze. desi. daca propria viata a fost un succes sau esec. Varstnicul percepe modificarile fiziologice caracteristice etapei sale de viata ca pe o ’’criza’’ ce peate fi resimtita dureros din punct de vedere fizic. Criza se manifesta atunci cand omul se afla intr-o situatie in care atitudinilie sau comportamentele obisnuite pana in momentul respectiv nu mai corespund. Pesimismul este cel care incepe sa castige teren. poate exista sub forma de proiecte.

patologici sau genetici care il determina si sunt mai putine toerii care se ocupa de rezistenta individuala la agresiunile batranetii. .Este stiut faptul ca batranetea nu-i afecteaza in acelasi mod pe toti indivizii unii. Cercetatorul sustine ca oamenii care vorbesc mult ’’elibereaza ’’ energia acumulata. Situatia lor economica este inca disolubila. Exista o serie de stari sufletesti care submineaza sanatatea si scurteaza viata: tristetea. Implicarea in unele activitati va contribui la mentinerea stimei de sine si la intretinerea satisfactiei existentiale a persoanei de varsta a III a. Buna dispozitie reprezinta un remediu dintre cele mai eficiente. Unii autori constata ca persoanele varstnice sunt mai tolerante astazi decat la inceputul anilor’80. pierderea rolului de persoana activa social. iar compozitia sociologica s-a transformat: a crescut numarul celor cu studii superioare. Toate starile sufletesti negative pot fi combatute. prin decesul acestuia. iar unele din sistemul asigurarilor agricole s-au dublat in ultimii ani. odata cu cresterea copiilor. in privinta homosexualitatii sau a avortului. nu sunt impozabile. Autosugestia poate fi folosita de orice om pentru imbunatatirea vietii. pe de o parte prin reinonirea populatiei varstnice. dar pentru multi mai favorabila: pensiile. diminuarea drastica a rolului de parinte. supararile frecvente. chiar anihilate prin altele positive. nu mai este aceeasi proportie de agricultori. cei de astazi au mai pierdut putin din singuratate. neavand capacitate de a se adapta modificarilor si evenimentelor legate de vicisitudinile varstei inaintate. Se considera ca inaintarea in varsta este mai mult legata de pierderea unor roluri decat de achizitionarea unora noi: pierderea partenerului de viata. durerile sufletesti au insa un singur leac: uitarea. apare accentuarea responsabilitatii persoanei varstnice fata de activitatea gospodareasca si intretinerea spatiului de locuit. Exista multiple teorii cu privire la procesul de imbatranire si factorii fiziologici. dintre ei avand ’’resurse’’ acumulate inca din tinerete pentru a se adapta schimbarilor si evenimentelor care marcheaza aceasta perioada de varsta. in timp ce altii reactioneaza intr-un mod negativ. pana la un anumit nivel. Locuinta lor este mai confortabila si s-au inregistrat ameliorari si in privinta starii de sanatate. Comparativ cu batranii de acum 20-30 de ani. Problemele adaptarii psihice la procesul de imbatranire au evidentiat rolul proceselor de compensare. desi majoritatea batranillor traiesc in mediul rural.arata prof Wiliams de la Institutul de Psihologie din Ohio. atitudinea pesimista in viata. In compensare. Impotriva durerilor fizice exista medicamente analgezice.’’Persoanele care vorbesc mult se bucura de obicei de o viata indelungata’’. iar pe de alta parte prin ’’ contagiune intergenerationala’’. Acest fenomen se explica. favorabile sanatatii si logevitatii.

omul este implicat neintrerupt in procesul de instruire. reactia optimista. pensionarea retragere. preocupari extraprofesionale anterioare). 2. In linii mari sunt trei tipuri de reactii: 1. de timp liber. 3. oarecum resemnata. Munca este o conditie a vietii omenesti. de instruire si continuand cu perioada de maturitate. . desi exista numeroase cazuri in care starea precara de sanatate si nu varsta determina pensionarea ( pensionarea anticipata). economice si psihologice. s-a propus si s-a acceptat conceptul de ’’varstnic activ’’. reactia pesimista (’’pensionarea catastrofa’’) care ia in calcul numai aspectele negative: nesiguranta pentru viitor.ce se caracterizeaza prin activitati care se limiteaza la dimeniunea functionala destinata intretinerii vietii: hrana. La reuniunea privind ocrotirea persoanelor varstnice defasurata sub egida ONU (1982. subiectul urmand sa se ocupe de odihna. perspectiva imbolnavirii si a mortii. incepand cu perioada de educatie. reactia echilibrata de acceptare fireasca. Transpunerea in practica a acestui concept presupune: . Factorul principal care determina aceasta separare este varsta cronologica a individului. modificand statutul ocupational si social. ca si multi alti factori (temperament. somn. Pensionarea este un moment important din viata individului si este privita diferit nu numai in functie de tipul pensionarii (de boala sau de varsta). De-alungul intregii vieti. Varsta sociala de pensionare are tendinta de crestere si preocuparile legate de aceasta perioada nu au scapat investigatiilor sociologice. care include avantaje pentru batrani si societate. care ii da dreptul de a primi in continuare venituri pe baza anilor anteriori de munca’’. sex. Viena). Anne Marie Guillemard a identificat cinci tipuri logice de pensionare: 1. Un pensionar care se incadreaza in aceasta categorie se . fiind binecunoascute influentele ce le exercita aceasta asupra tonusului fizic si psihic. de activitate propriu-zisa. Varsta a III-a este este perioada in care aceasta activitate neintrerupta inceteaza.PENSIONAREA SI PATOLOGIA PENSIONARII PREGATIREA PENTRU PENSIONARE Robert Atchley considera pensionarea –’’separarea cu caracter institutionalizat a unui individ de pozitia sa ocupationala. in care pensionarea este acceptata si dorita. de realizarea unor planuri pentru care nu a avut niciodata timp suficient.lupta varstnicilor insisi pentru un nou statut si rol social. In anii ’ 70. igiena.pregatirea organizata a pensionarii in cadrul programului complex de pregatire pentru batranete.

Rasfatati prin educatie sau prin succese obtinute timpuriu. literatura. trecerea pe langa propria viata si pe langa propria menire pot fi si ele o cauza. spre o activitate pe care o desfasoara cu placere adesea in compania altora.care marcheaza o adeziune la societate. isi limiteaza deplasarile in mediul apropiat. multi traiesc o viata care nu este.se poate manifesta prin participarea pensionarului la excursii. starii de sanatate. in vecinatate. creatii artistice. spectacole sau prin dedicarea pensionarului vietii de familie. pensionarul se orienteaza spre lectura. 2. Din acest insuficient curaj pentru o schimbare. Autoarea explica legatura dintre resurse si practici. dar fara sa si-o marturiseasca. bazata doar pe consumul de emisiuni radio TV. astfel: . Ele sunt expresia unei insuficiente pregatiri pentru batranete. Aceeasi autoare sutine ca determinantii sociali ai activitatilor din timpul pensionarii sunt resursele din timpul vietii active sub forma acumularilor. gradinarit. Motivul acestei actiuni consta in faptul ca pensionarul a ramas in acest moment fara satisfactii. pentru ca apoi sa se simta dezamagiti si inveninati.retrage din viata sociala. Aceste atitudini revendicative fata de viata conduc cu cea mai mare probabilitate la o criza. muncile prestate anterior si mijloacele propice initiativei. atunci cand viata li le refuza. este redusa. o profesiune nedorita si fara sa fi oferit acestuia bucurii. Astfel. pensionarea consum. gradului de imatranire sau al potentialitatilor. Parteneriate nesatisfacatoare.reuneste toate practicile de contestare a locului ocupat de batrani in societate si de vitalizare a rolului social al pensionarilor. relatiilor sociale. veniturilor. propiru-zis viata lor. precum si existenta unei activitati in afara celei de la locul de munca. pensionarea varsta a III-a. Implicarea sociala a acestui pensionar. Un astfel de pensionar se simte mereu nedreptatit si identifica multiple situatii dicriminatorii. in ciuda titulaturii. unii emit pretentii de la viata. din rutina si din considerente conventionale. 4. nici de potentialitati tind sa dezvolte pensionarea retragere. 5. manifestandu-se printr-o participare intensa si cu un grad ridicat de consum mass media. .nivelul de instructie. care li se par absolut firesti. nu participa la activitati culturale. care se poate sa le fi revenit fara prea mari prestatii proprii. din nesinceritate fata de sine.persoanele care nu dispun nici de acumulari. pensionarea participare. angajeaza varstnicul in dezvoltarea unei noi activitati creatoare si care ia locul celei profesionale. 3. pensionarea revendicare. vacante.

stimularea unei atitudini de acceptare. O contributie hotaratoare la pregatirea pentru pensionare o are omul insusi prin autoeducare. de personalitatea individului. daca resursele sunt inseminate in categoria potentialitati. accentueaza tendinta de anchilozare psihica si fizica. ea fiind o etapa a existentei cu caracteristici proprii. pensionarea poate reprezenta un stres major.folosirea experientei acumulate. daca dispun de acumulari. fie unei pensionari de tip consum. Pentru persoanele nepregatite. . ’’drama pensionarii’’). . realista si optimista privind aceasta perioada a vietii. fie un alt gen de pensionare. Asistentului social ii revine sarcina de a imprima o conceptie optimista asupra batranetii si a pensionarii.dezvoltarea creativitatii. dislocarea mentalitatii ca pensionarea este inceputul sfarsitului. daca dispun de potentialitati. dar de facturi inegale. pozitive si negative. careia i se imprima un sens constructiv si optimist. Frecventa si intensitatea tulburarilor legate de pensionare este direct legata de atitudinea fata de pensionare.incurajarea continuarii activitatii intelectuale. . traindu-si viata in solicitudine. sfarsind prin a se izola. La pesoanele suferinde se constata accentuarea preocuparii pentru starea de sanatate.o informare teoretica larga privitoare la mecanismele de intarziere a procesului de imbatranire. - . Printre remediile atenuante ale’’bolii pensionarii’’ amintim: .stimularea dorintei de a fi util.cei care nu dispun decat de un tip de resurse. vor fi caracteristici fie ale pensionarii. In lipsa unei pregatiri prealabile. vor dezvolta un tip de pensionare revendicare. fizice si stimulative de folosire a timpului liber. sau o ’’o anticamera a mortii’’. . nu de impotrivire sau negare. pierderea ritmului. a relatiilor sociale. sexul si profesiunea pe care acesta a exercitat-o. Valorificarea batranetii este o conceptie aparuta in societatile dezvoltate unde varsta a treia este privita ca o varsta a recuperarii timpului liber pe care adultul nu l-a putut folosi pentru el insusi.varsta a IIIa. daca nivelul resurselor este mai mare la capitolul acumulari. pensionarea atrage lipsa de initiativa. . determinand o adevarata criza morala (’’criza pensionarii’’.pensionarii care dispun de doua tipuri de resurse. . acest lucru fiind posibil numai daca subiectul are o conceptie pozitiva. acestea devenind anxioase si depresive.

activitatea trebuie sa aiba neaparat o utilitate sociala. mentinerea unei activitati deoarece sentimentul de inutilitate familiala si sociala grabeste deteriorarea individului care imbatraneste. intelegerea intrafamiliala (sot-sotie) poate conditiona reusita sau. Depasirea acestui moment critic. aparenta eliberare pe care pensionarul o resimte fata de multiple nerealizari sau tensiuni in viata profesionala. adaptarea individului la noua etapa din ciclul vietii sunt dependente de modul in care reactioneaza grupul familial si social fata de persoana pensionata. o faza de nelisniste si de cautare a unui nou rol social si psihologic. . esecul pensionarului. 4. egocentrismul asigura o dezvoltare crescuta a interesului pentru propria persoana reprezinta pentru pensionar o conditie necesara a adaptarii. in care individul manifesta un sentiment de frustrare si o stare de insecuritate. din contra. 6. Aceasta perioada de stres favorizeaza aparitia tulburarilor nevrotice. factorul economic joaca de asemenea un rol important deoarece numerosi pensionari se considera satisfacuti de soarta lor daca au venituri suficiente. al caror necesar creste din ce in ce mai mult. 5.S-au identificat trei faze prin care trece succesiv persoana pensionata: 1. A doua problema se refera la fondurile de asistenta medicala. 3. 2. Longevitatea. Unii autori identifica urmatoare conditii necesare bunei adaptari dupa pensionare: 1. iar majoritatea persoanelor resimt o o scadere a nivelului de trai. in care individul accepta de obicei situatia. 3. ca si o mai buna stare de sanatate a oamenilor in varsta poate ridica o serie de probleme pentru societate si se refera la fondurrile sociale de pensionare. Pensionarea apare ca o cotitura in viata individului care imbatraneste. faza de dupa 6-12 luni de la pensionare este aceea de stabilizare. dar si un moment in care incepe un nou stil de viata. perioada imediat post pensionare. 2.

cauzate de afectiuni fizice. Intre acestea se regasesc so persoanele varstnice. Aceste servicii sunt acordate persoanelor care se afla in imposibilitatea de a desfasura activitatile vietii normale. Serviciile speciale vizeaza mentinerea. Prin lege sunt precizate persoanele care au dreptul la asistenta sociala. limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente. competente.ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSNICE Ca parte componenta a sistemului de protectie sociala. ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. cronica sau de urgenta. temporar sau sau definitive. Serviciile sociale sunt prestate la domiciliul persoanelor varstnice sau in institutii/unitati specializate in asistenta persoanelor cu nevoi speciale. calificare. asistenta sociala asigura prevenirea. psihice sau senzoriale. Formarea personalului de specialitate de asistenta sociala . Asistenta sociala este in responsabilitatea institutiilor publice specializate ale autoritatilor publice centrale sau locale si a organizatiilor societatii civile. refacerea si dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie. responsabilitati si atributii specifice domeniului de activitate). Tot de lege sunt precizateconditiile pe care trebuie sa le indeplineasca personalul din sistemul de asistenta sociala ( pregatire.

civila sau penala. studiu finalizat prin diagnosticul psiho-social. psihice sau senzoriale. refacerea si dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie. Astfel. la sfarsitul secolului al IX-lea. prin ipoteze referitoare la disfunctia sociala existenta si la mijloacele de interventie. competente.CADRUL ASISTENTIAL Asistenta sociala este in responsabilitatea institutiilor publice specializate ale administratiei publice locale si centrale si a organizatiilor societatii civile. 2. temporar sau definitive. Practica asistentiala porneste de la ancheta sociala prin care se urmareste identificarea situatiei sociale care constituie problema de rezolvat si studiul sistematic si complex al clientului. Formarea personalului de asistenta sociala se realizeaza in institutii de invatamant superior. s-a considerat ca dupa tratamentul din spital pacientul necesita sprijin post tratament. mediului sau social. cronica sau de urgenta. dupa caz. desigur cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare. confidentialitatea informatiei. Inca de la aparitia preocuparilor de asistenta sociala. 3. calificare. Serviciile sociale sunt prestate la domiciliul persoanelor cu nevoi sau in institutii specializate de asistenta sociala. din cauza unor afectiuni fizice. atributii specifice domeniului de activitate. Serviciile sociale vizeaza mentinerea. asistenta sociala a aparut ca . responsabilitati. etica profesionala. Tot prin lege sunt precizate conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca personalul din sistemul de asistenta sociala (pregatire. Atat personalul angajat cat si voluntarii care practica asistenta sociala au obligatia sa respecte: 1. Prin lege sunt precizate persoanele care au dreptul la asistenta sociala. Aceste servicii sunt acordate persoanelor care se afla in imposibilitatea desfasurarii unei vieti normale. Nerespectarea obligatiilor atrage raspundere disciplinara. Asistenta sociala se acorda in servicii si in bani. Intre acestea se regasesc si persoanele varstnice. postliceal sau prin alte forme de invatamant cu profil de asistenta sociala. intimitatea persoanei si libertatea ei de a decide. Modele de asistenta sociala Prima dintre conceptele globale care au orientat practica asistentiala provine din medicina.

socioterapia sau tratamentul indirect. in functie de evaluarea nevoilor. 2. La inceputul secolului al XX -lea au aparut stiinte precum – psihoterapia. . o buna parte din persoanele in varsta se angajeaza in masuri de autoprotectie si fac eforturi de adaptare. sau tratamentul direct. adica. centrat pe ameliorarea mediului exterior. 3. Persoana varstnica poate fi in una din urmatoarele situatii: 1. O analiza severa a conditiei persoanei varstnice reflecta o reala tendinta de izolare si de insingurare. clientul este orice persoana care se afla la un moment dat in incapacitatea de a-si asuma dificultatile vietii si care are nevoie de sustinere temporara si de o relatie de sprijin. al politiei sau al organizatiilor de cult recunoscute in Romania. Totusi. care se adresa nemijlocit clientului individual. a reprezentantului legal al acesteia. a personalulului de specialitate din cadrul consiliului local. a situatiei economice si a gradului de dependenta. se autodeserveste total. pe langa cel medical obisnuit sa existe si precizari referitoare la gradul de autonomie al batranului si la conditia sa psiho-sociala. capacitatea sa de autodeservire poate fi recuperabila sau nerecuperabila. Dezangajarea si izolarea atrase de bolile cronice ca si durerile cronice conduc la refuzul comunicarii. unii batrani manifesta tentative de sinucidere. la solicitarea instantelor judecatoresti. grup profesional. limbajul si teoriile au fost imprumutate din medicina. autoconsum si obsesii. prieteni. familie. Pentru o asistare adecvata este necesar un diagnostic complet. Ingrijirea persoanei varstnice se poate face fie la domiciliu fie intr-un camin pentru batrani. poate prezenta modificari psihologice si psihice. oferindu-i sprijin psihologic si dezvoltandu-i capacitatea de intelegere de sine. 4. aceasta reprezinta solutia cea mai buna. respectiv poate avea o stare depresiva si poate manifesta dezangajare sociala si familiala. Asistenta sociala a persoanelor varstnice se acorda la cererea: persoanei varstnice. Aceste persoane sunt foarte dificile sub aspectul asistentei sociale. partial sau nu se autodeserveste. Din perspectiva asistentei sociale. vecini. ca sursa de schimbare comportamentala a clientului.o prelungire a actului medical si strategiile de interventie. Nemultumiti de tot si uneori de intreaga viata. partial cooperant sau necooperant. Atat timp cat este posibila interventia sociala la locuinta batranului. poate fi un client cooperant.

. iar persoanele cu gradele IIIA. readaptare fizica si psihica. datorita bolii ori starii fizice sau psihice.IIB. ajutor pentru menaj.se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale.servicii medicale (consultatii. antrenare in activitati sociale. ingrijiri medicale la domiciliu sau in institutii de specialitate.1B. Pentru a fi psibila incadrarea corecta se intocmeste fisa de evaluare socio-medicala (geriatrica) ce constituie piesa obligatorie in dosarul persoanei varstnice care solicta ingrijire la domiciliu sau internare intr-o instituie de ocrotire.IIC vor fi ingrijiti in sectii pentru persoane semidependente. IIIB.nu realizeaza venituri proprii sau acestea sunt insuficiente pentru a-si asigura ingrijirea necesara .nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii. ingrijire temporara in centre de zi sau in alte centre specializate. adaptarea locuintei la nevoile varstnicului. . medicale si socio-medicale sau psihoafective. sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente. culturale sau economice. varsnicii incadrati in gradele 1A. . de ingrijire. administrarea tratamentului). sprijinirea reintegrarii sociale. . IIIC vor fi considerate persoane independente. se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice.nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau mai multor persoane obligate la aceasta.servicii medico-sociale. ingrijirea locuintei.Persoanele varstnice pot beneficia de: .nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata. De Legea 17/2000 beneficiaza persoana care a atins varsta pensionarii si se gaseste in una din urmatoarele situatii: . cele de batrani si pentru batrani bolnavi cronici vor functiona sub forma de camine pentru persoane varstnice . . In functie de nevoile stabilite de medicul specialist impreuna cu asistentul social. cele incadrate in gradele IIA. Ca o ultima solutie ramane institutionalizare varstnicului. Caminele pentru pensionari. prevenirea marginalizarii. Nevoile persoanelor varstnice. Succesul ingrijirilor la domiciliu depinde de functionarea sistemului de ocrotire dar si de ambientul in care traieste persoana varstnica si de batranul insusi. consiliere juridica si administrative.ajutor pentru realizarea igienei personale.servicii sociale. 1C vor fi ingrijiti in sectii pentru persoane dependente.

Luati in ordinea ’’urgentei sociale’’.facilitatea si incurajarea legaturilor interumane. . Exista diferente de nuante intre adaptarea varstnicilor din mediul urban fata de cea a celor proveniti din cel rural. Exista opinii conform carora institutionalizarea varstnicului nu este alceva decat o forma mascata de izolare pe care o promoveaza familia si societatea.prevenirea si tratarea consecintelor legate de procesul de imbatranire. obiecte si amintiri legate de familia sa. schimbarea raporturilor cu familia.cu sectii pentru: persoane dependente.mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanei vartnice. pierderea unor roluri. In camin ii lipseste cadrul intim. asistatul provenit din mediul urban a fost supus de-alungul vietii unor stresuri legate de schimbarea resedintei din cauza restrangerii conditiilor de viata ca urmare a plecarii copiilor si suporta mai usor schimbarea de . . locuinta devenise principala scena de desfasurare a vietii sale. Astfel. dupa retragerea din activitatea profesionala. integritatea si demnitatea persoanei varstnice. din cauza faptului ca s-a redus considerabil capacitatea sa de acomodare . inclusiv cu familiile persoanelor varstnice.supravegherea si ingrijirea medicala. . persoane semidependente si persoane care nu sunt dependente.oferirea conditiilor de ingrijire care sa respecte identitatea. plecarea copiilor. tot ceea ce-i da sentimentul de siguranta si chiar linistea sufleteasca. dar. institutionalizarea devine necesitate. .stimularea participarii persoanelor varstnice la viata sociala. dar de nerealizat. instutionalizabilii sunt in primul rand persoanele singure. schimbarea mediului apare ca o ultima agresiune din partea societatii . Principalele obiective ale unei institutii de ocrotire a persoanelor varstnice sunt: . Instututionalizarea ridica probleme uneori severe legate de adaptarea varstnicului la noul mediu. . aceia care dispun de venituri proprii au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere. pe masura inaintarii in varsta si a reducerii mobilitatii. fara familie sau complet abandonati de aceasta. Pentru persoanele internate in camine. singurul sau univers. pierderea partenerului conjugal. Dintre varstnicii institutionalizati. iar stresul mutarii din locuinta sa de care s-a atasat si pentru care a muncit ani in viata provoaca deseori consecinte dezastruoase. atat timp cat mentinerea varstnicului in mediul familial este un ideal frumos. Echilibrul psihic este astfel profund zdruncinat pentru ca.

Institutionalizarea ocroteste persoana varstnica. Exista si o alta explicatie.domiciliu fata de cei din mediul rural care. . de abandon sau semiabandon. instructive. de deficiente de memorie care trebuie attenuate si limitate in evolutie. Asistentii sociali se ocupa de organizarea vietii celor asistati. dominante si constante la toate cazurile de inadaptare la mediul institutionalizat s-a observat anxietate. Important este ca echipa sa aiba calitati morale. agitatie psihomotorie. imobilizati la pat. de carente afective. O parte dintre asistati sunt ’’ doar batrani’’ insa unii sunt infirmi. in general au locuit in aceeasi casa intreaga viata. Tratamentul de cele mai multe ori nu este medicamentos. negativism ipohondrie si igrijorare exegerata fata de cei de acasa. fara de care activitatea ei in favoarea varstnicului este de neconceput pornind de la idea lui I. deoarece imbatranirea nu poate fi prevenita. Toti sufera adesea de izolare. oboseala. de perseverenta din partea echipei de lucru in beneficiul asistatului. de durata. care din pacate uneori nu colaboreaza in acest sens. Simeone ” singura prevenire valabila a senescentei este redarea demnitatii omului care imbatranesti’’. recreative care au efecte curative si chiar profilactice. insomnie. de pierderea autonomiei. Printre ’’simptomele psihice’’. a tonusului vital. ci psihologic. cu boli grave in evolutie. iar aceasta teama actioneaza ca un ’’agent patogen psihosocial’’. Notiunea de ’’ ingrijire’’ este adecvata pentru unitatile de asistenta sociala. ajutand batranul sa invinga sau sa suporte neputintele. iar neutralizarea si ameliorarea efectelor acesteia este un demers lent. de neputinte fizice. indeosebi de intocmirea programelor culturale. aceea ca asistatul percepe institutionalizarea ca premergatoare mortii. chiar daca institutiile ofera confortul fizic si servicii specializate. In multe situatii instututionalizarea determina o adevarata ’’criza de dezradacinare’’.

etapa evaluarii preliminare si operationale consta in constituirea unui model explicativ al realitatii in care urmeaza sa se deruleze interventia. 2. in caz de reusita. 5. pornind de la intelegerea dinamicii sociale. iar in cazul ’’batranului bolnav’’ trebuie avut in vedere faptul ca tratamentul bolilor cronice este de durata. nevoi trebuie identificate impreuna cu persoana in cauza pentru a ne asigura ca sarcinite prestabilite de noi sunt acelea pe care varstnicul le asteapta. clasificarea. analiza comparata si teoretizarea. ajustarile determinante pentru personalitate sunt cauzate de pierderile firesti. 3. pentru persoana care acorda ajutorul. definirea clientului si a nivelului la care se intervine. povestirea si autobiografia. analiza situatiei folosind ca metode: interviul. iar reactiile cognitive si . strategia ingrijirii batranilor include si asistenta modificarilor de comportament: cazul batranului ’’normal’’. Asistentul social. Se foloseste descrierea.INTERVENTIA ASISTENTULUI SOCIAL A ajuta persoanele in varsta inseamna. Acest demers trebuie sa porneasca de la trebuintele persoanelor (si nu de la propunerile pe care noi le avansam) si face parte din modelul de interventie. 2. Demersul porneste de la noi. 4. metodelor si tehnicilor de lucru in vederea inducerii schimbarilor sociale. reperarea problemei sociale sau a nevoii (cererii). ambele preocupari fiind inscrise in planul de interventie. 3. psihosociale in care se afla clientul defineste obiectivele si mijloacele necesare. Planul de interventie contine: 1. inainte de a interveni in situatia persoanei varstnice inventariem ansamblul sarcinilor pe care le avem de indeplinit. Adevaratele trebuinte. de la ceea ce credem noi ca avem de facut. clientul a devenit ’’responsabilizat’’ si poate da actului existential o dimensiune comunitara. a fi atent la trebuintele si nevoile lor. de la reactiile fata de sarcinile zilnice si fata de procesul de imbatranire. Deseori. alegerea strategiilor. Acesta cuprinde: 1. precizarea obiectivelor specifice ale interventiei in ordinea importantei lor.

Si din acest motiv depistarea precoce si tratamentul oportun este benefic pentru integrarea familiala a batranului. discutiile privind institutionalizarea sau mutarea batranului din locuinta sa trebuie amanate o perioada de timp. Asistentul social joaca un rol pozitiv in aceste cazuri prin demersul de resocializare. Asistentul social trebuie sa inteleaga dinamica situatiei prin asigurarea unei interventii competente si prin faptul ca este pregatit sa stea alaturi de batrani. frustrare. 6. calm si intelegator care asculta. Uneori persoana in varsta suferinda de o boala cronica ’’intra in rolul de bolnav’’ exagerandu-si disabilitatile si renuntand la unele abilitati functionale si la independenta. Profesionistul nu poate sa intervina pe baza acestei presupuneri dat fiind actualul stadiu al cunoasterii. dar rar aplicata cand sunt in atentie varstnicii: deciziile nu trebuie luate imediat dupa o pierdere. lipsa de atentie sau confuzia. cum ar fi: ipohondria.emotionale ale familiei influenteaza negativ comportamentul acestuia. Uneori tot ajutorul care poate fi acordat este simpla prezenta a asistentului social. Pierderea temporara sau pemanenta a locuintei este un factor important generator de situatii dificile pentru varstnici. boala. pierderea locuintei. De multe ori batranii se simt victime si nu stapanii propriei lor sorti. in sectiile de internare de lunga durata si in institutiile de . oamenii mint uneori. La cealalta extrema fata de interventia in caz de criza se afla un mic grup de batrani care sufera de boli cronice sau handicapuri si care au nevoie de ajutor intr-un grad mai ridicat fata de ceilalti. Moartea unei rude apropiate este o experienta cu care batranii vor fi mai familari decat ceilalti si se poate spune ca multi dintre ei au invatat sa faca fata pierderii unor fiinte apropiate. Ei sufera adesea de plictiseala. neputinta si disperare. abandonarea lui de catre cei dragi. Oamenii a caror vieti sunt afectate de boala si infirmitati pot sa-si piarda cu usurinta identitatea de vreme ce preocuparea celor din jur este de a se asigura ca ei sunt fizic bine ingrijiti. iar batranii pot sa isi ascunda infirmitatile daca acestea sunt percepute ca o piedica in calea rezolvarii situatiei asa cum ar vrea ei. Cele mai frecvente evenimente generatoare de confuzii si crize pentru persoanele varstnice sunt: pierderea celor apropiati. Pe cat posibil.este mult mai util sa consideri ca lipsa unor semne exterioare ale pierderii suferite poate pur si simplu sa insemne ca ele sunt exprimate alt fel. Merita sa amintim o lectie bine invatata cand este vorba de tineri. Atunci cand sunt foarte speriati. Bolile cronice conduc la izolare ca rezultat al reducerii mobilitatii si comuncabilitatii. oferindu-le sprijin si siguranta. Astfel.

In timpul intrevederii asitentul social va fi situat la acelasi nivel fizic cu clientul: daca acesta sta pe scaun. s-ar putea ca batranul sa nu fi observat acest lucru si va resimti acest fapt ca pe o pierdere. asa cum este mai dificila si asigurarea unei ingrijiri cotidiene acestora decat altor persoane. si. Practica asistentiala cu batranii foarte in varsta creste in mod considerabil afectarea de stress. asistentul social se va aseza si el pe scaun. Uneori infirmitatile fizice le da un aer inspaimantator. O abordare optimista poate fi dificila in astfel de situatii. personalitatea sau comportamentul. iar primejdia este ca vor pierde constiinta personalitatilor pe care le au in ingrijire. O sursa suplimentara de stress pentru asistentul social este prezenta inevitabilitatii mortii a celor cu care lucreaza. Un alt aspect important este evitarea intrebarilor. Asistentii sociali care lucreaza cu persoanele varstnice se vor obisnui cu aceasta realitate. pentru a intari sentimentul valorii individuale in institutie. ’’dragule’’. Aceste probleme sunt comune tuturor profesionistilor implicati in ingrijirea batranilor. Asistentul social va folosi cat mai des numele intreg al clientului. supervizarea a fost adaptata util in activitatea de asistenta sociala fiind destinata analizei regulate a activitatii practice a asistentilor sociali.ocrotire.’’astazi este o zi frumoasa’’ in locul intrebarii’’nu este asa ca astazi este o zi frumoasa?’’. in fata clientului. chiar daca se lucreaza cu placere trebuie avut grija de noi insine pentru a nu ne epuiza si pentru a nu deveni prea insensibili. de exemplu. pentru ca acestia de multe ori nu aud sau nu vad bine si din cauza problemelor suplimentare pe care le ridica situatia lor. Moartea este continuu prezenta si poate face munca cu batranii demoralizanta. Adesea sunt singurele lucruri de care au timp sa se ocupe. Rutina ingrijirii fizice va avea importanta prioritara. Persoanele varstnice cu care interrelationeaza profesional asistentul social sunt acelea care au cele mai mari probleme: oameni cu grave infirmitati fizice sau mentale sau oameni cu dificultati majore in ce priveste resursele. Un alt aspect important in munca de asistenta sociala cu persoanele varsnice il reprezinta supervizarea. Acest lucru poate fi foarte dificil. Derivata din psihoterapie si ca o necessitate de a te cunoaste pe tine insuti inainte de a ajuta pe altii. Este nevoie de calitati deosebite pentru a te putea concentra asupra personalitatii in asemenea conditii. personalul se concentraza asupra asigurarii ca batranii sunt curati. hraniti si igienizati. Multi dintre clienti vor muri in vreme ce ne ocupam noi de ei. La marimea problemelor se adauga si complexitatea lor. in care se folosesc cuvinte de genul’’puiule’’. . pentru ca. Asistentii sociali trebuie sa isi petreaca timpul comunicand cu batranii la nivelul emotional si intelectual al acestora.

ca in cazul intalnirilor regulate sau centrate pe o sarcina. pentru a descarca sentimente si pentru a reflecta la actiunile inteprinse. . Important este ca se legitimeaza timpul cheltuit pentru a impartasi experiente. Acest grup poate fi formal.Un alt mod de a face fata stresului si de a mentine optimismul asistentilor sociali care lucreaza cu persoane varstnice este organizarea unui grup de specilalisti. sau informal ca in cazul dezbaterii unor cazuri.

1984. .Geriatrie Practica. 1997. R. 2001. Denizia. Editura Didactica si Pedagogica.Abordarea calitativa a socio-umanului. Rodica. 14. . 705 / 5. 17. 11. Bogdan. 16. Bucuresti. Manoiu. Editura Medicala. G. Bucuresti. F. 18. privind Sistemul National de Asistenta Sociala. Caldarariu. Balaceanu Stolnici. G. C. 1999. 8. 3. . 1997. M. Iasi. . Editura Medicala Amaltea. 5.11. Epureanu. Editura Enciclopedica. Bucuresti. U.Elemente de Geriatrie Practica. Marshall.Elemente de Asistenta Sociala. Omul si Imbatranirea. 1996. Editura Augusta. Schiopu. C. Gal. Editura Medicala. Cluj Napoca.Stadiile dezvoltarii umane. Radulescu Sorin . Iasi. Bucuresti. Mateescu. Petru.. Editura Medicala. 10. Verza. E.De Veghe pe Frontul Vietii. Editura Polirom. 1998. Neamtu. Bucuresti. 6. ..Sociologia Varstelor. Timisoara. Mary. 2003. C. 2. Bucuresti. Timisoara. 1984. 1996. Asistenta Sociala pentru Batrani. Universitatea ’’Eftimie Murgu’’. Editura Alternative. Editura Polirom. Sahleanu. editia a III-a revizuita si adaugita. Editura ALL. Ilut.Psihologia Varstelor. 1994. V – Asistenta Sociala in Romania. Voiculescu. Bucuresti.Bazele Fiziologice ale Gerontoprofilaxiei. 12. Bocancea. Editura Todesco. V. Mircea Batranete Activa. 13. Legea nr. .2001. 4. Resita. 1993.*** Grila Nationala de eveluare a persoanelor persoanelor varstnice. 9. Asistenta Sociala a Persoanelor Varstnice. 15. Editura Hyperion. Editura Helicon. 1971. Bucuresti.*** Legea 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice.. 1984.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1. Popa. 7. Dumitru. 1999.Introducere in Psihologia Varstei a Treia.