VERBUL

Def:Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea,actiunea sau existenata. Verbele pot fi: -predicative(pot forma singure predicatul unei propozitii) -nepredicative(nu pot forma singure predicatul unei propozitii) Verbele nepredicative pot fi: -copulative(ajuta la formarea predicatului nominal) -auxiliare(ajuta la formarea unor moduri si timpuri) Verbele copulative sunt: -a fi -a deveni -a ajunge -a ramane -a se face -a iesi -a parea -a insemna Verbele auxiliare sunt: -a fi -a avea -a vrea Verbul auxiliar a fi: I)ajuta la formarea diatezei pasive ex: El este imbracat de mama lui. El-subiect gramatical mama-subiect logic II)ajuta la formarea modului conjunctiv,timpul perfect ex:Sa fi venit mai devreme era bine. III)ajuta la formarea modului conditional-optativ,timpul perfect ex:As fi vrut o inghetata. IV)ajuta la formarea modului infinitive,timpul perfect ex:a fi venit,a fi povestit. V)ajuta la formarea timpului viitor anterior ex:voi fi venit,voi fi ascultat

Verbul auxiliar a avea: I)ajuta la formarea timpului perfect-compus ex:Am ajuns ce ai vrut. II)ajuta la formarea modului conditional optativ,timpurile prezent si perfect Ex:as veni,as fi venit,ai manca,ati citi Verbul auxiliar a vrea: I)ajuta la formarea timpului viitor ex:Eu voi incerca sa iau o nota buna. II)ajuta la formarea modului indicativ,timp viitor anterior ex:eu voi fi incercat CONJUGARILE: I)a:a manca II)ea:a placea III)e:a cere IV)i:a iubi Modurile personale.Timpurile verbale I)Modurile personale sunt: 1)modul indicativ-arata o actiune sigura,reala 2)modul conjunctiv-arata o actiune posibila,ralizabila 3)modul conditional-optativ-arata o actiune conditonata de o alta actiune 4)modul imperativ-arata o actiune realizabila,un indemn,o porunca,un ordin II)Modurile nepersonale sunt: a)modul infinitiv b)modul participiu c)modul gerunziu d)modul supin I)Modurile personale 1)Modul indicativ Timpuri:-prezent -imperfect -perfect-simplu -perfect-compus -mai mult ca perfect(m.m.c.p.) -viitor -viitor anterior

A lucra(conjugarea I) 1)Timpul present: Eu lucrez Tu lucrezi El/ea lucreaza Noi lucram Voi lucrati Ei/ele lucreaza 3)Timpul perfect-simplu: Eu lucrai Tu lucrasi El/ea lucra Noi lucraram Voi lucrarati Ei/ele ucrara 5)Timpul m.m.c.p.: Eu lucrasem Tu lucrasesi El/ea lucrase Noi lucraseram Voi lucraserati Ei/ele lucrasera 7)Timpul viitor anterior: Eu voi fi lucrat Tu vei fi lucrat El/ea va fi lucrat Noi vom fi lucrat Voi veti fi lucrat Ei/ele vor fi lucrat A tacea(conjugarea a II-a) 1)Timpul present: Eu tac Tu taci El/ea tace Noi taceam Voi taceti Ei/ele tac

2)Timpul imperfect: eu lucram tu lucrai el/ea lucra noi lucram voi lucrati ei/ele lucrau 4)Timpul perfect-compus: eu am lucrat tu ai lucrat el/ea a lucrat noi am lucrat voi ati lucrat ei/ele au lucrat 6)Timpul viitor: eu voi lucra tu vei lucra el/ea va lucra noi vom lucra voi veti lucra ei/ele vor lucra

2)Timpul imperfect: eu taceam tu taceai el/ea tacea noi taceam voi taceati ei/ele taceau

p.3)Timpul perfect-simplu: Eu tacui Tu tacusi El/ea tacu Noi tacuram Voi tacurati Ei/ele tacura 5)Timpul m.: Eu tacusem Tu tacusesi El/ea tacuse Noi tacuseram Voi tacuserati Ei/ele tacusera 7)Timpul viitor anterior: Eu voi fi tacut Tu vei fi tacut El/ea va fi tacut Noi vom fi tacut Voi veti fi tacut Ei/ele vor fi tacut A incepe(conjugarea a III-a) 1)Timpul present: Eu incepi Tu incepi El/ea incepe Noi incepem Voi incepeti Ei/ele incep 3)Timpul perfect-simplu: Eu incepui Tu incepusi El/ea incepu Noi incepuram Voi incepurati Ei/ele incepura 4)Timpul perfect-compus: eu am tacut tu ai tacut el/ea a tacut noi am tacut voi ati tacut ei/ele au tacut 6)Timpul viitor: eu voi tacea tu vei tacea el/ea va tacea noi vom tacea voi veti tacea ei/ele vor tacea 2)Timpul imperfect: eu incepeam tu incepeai el/ea incepea noi incepeam voi incepeati ei/ele incepeau 4)Timpul perfect-compus: eu am inceput tu ai inceput el/ea a inceput noi am inceput voi ati inceput ei/ele au inceput .c.m.

: Eu incepusem Tu incepusesi El/ea incepuse Noi incepuseram Voi incepuserati Ei/ele incepusera 7)Timpul viitor anterior: Eu voi fi inceput Tu vei fi inceput El/ea va fi inceput Noi vom fi inceput Voi veti fi inceput Ei/ele vor fi inceput A toci(conjugarea a IV-a) 1)Timpul prezent: Eu tocesc Tu tocesti El/ea toceste Noi tocim Voi tociti Ei/ele tocesc 3)Timpul perfect-simplu: Eu toci Tu tocisi El/ea toci Noi tociram Voi tocirati Ei/ele tocira 5)Timpul m.m.c. Eu tocisem Tu tocisesi El/ea tocise Noi tociseram Voi tociserati Ei/ele tocisera 6)Timpul viitor: eu voi incepe tu vei incepe el/ea va inepe noi vom incepe voi veti incepe ei/ele vor incepe 2)Timpul imperfect: eu toceam tu toceai el/ea tocea noi toceam voi toceati ei/ele toceau 4)Timpul perfect-compus: eu am tocit tu ai tocit el/ea a tocit noi am tocit voi ati tocit ei/ele au tocit 6)Timpul viitor eu voi toci tu vei toci el/ea va toci noi vom toci voi veti toci ei/ele vor toci .p.p.c.5)Timpul m.m.

sunt:grupul se urmat de sufixele perfectului – simplu.m. OBS!Sufixele care ajuta la formarea perfectului-simplu sunt: I)a II)u III)i(se) IV)i OBS!Sufixele pentru m. 2)Modul conjunctiv Timpuri:-prezent -perfect A lucra(conjugarea I) 1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect: Eu sa lucrez eu sa fi lucrat Tu sa lucrezi tu sa fi lucrat El/ea sa lucreze el/ea sa fi lucrat Noi sa lucram noi sa fi lucrat Voi sa lucrati voi sa fi lucrat Ei/ele sa lucreze ei/ele sa fi lucrat OBS!Conjunctivul prezent se formeaza cu:conjunctia sa+verbul de conjugat(la indicativ prezent) cu exceptia persoanei a III-a. Timpul prezent ne indica faptul ca actiunea se desfasoara in momentul vorbirii. 2)viitor Ex:Maine merg la bunici.ea. Valorile temporale ale prezentului: 1)arata un adevar general valabil Ex:Apa trece. .c.7)Timpul viitor anterior: Eu voi fi tocit Tu vei fi tocit El/ea va fi tocit Noi vom fi tocit Voi veti fi tocit Ei/ele vor fi tocit OBS!Sufixele pentru imperfect pot fi:a. Conjunctivul perfect se formeazacu:conjunctia sa+verbul auxiliar a fi+participial verbului de conjugat.pietrele raman. 3)trecut Ex:Mihai Viteazul invinge turcii in batalia de la Calugareni. 4)o actiune care se petrce in mod repetat Ex:Trenul pleaca la ora 10.p.

indicativ prezent. A tacea(conjugarea a II-a) 1)Pozitiv:Umple! 2)Negativ:Nu umple! OBS! Modul imperativ se formeaza in felul urmator: 1)forma afirmativa:la pers a II-a sg:in general se formeaza de la pers a III-a sg. II)indicativul:Pleci imediat! III)infinitivul:A nu se resturna. In limba romana viitorul se mai poate forma din: 1)particula o invariabila+conjunctivul present al verbului de conjugat Ex:eu o sa invat Tu o sa inveti El/ea o sa invete . IV)supin:De invatat poezia pentru maine.Este pozitiv si negativ. Revenire la modul indicativ timpul viitor. 4)Modul imperativ are doar persoana a II-a singular si plural.(ex:Asculta!. Conditionalul-optativ timpul perfect se formeaza din:verbul auxiliar a fi(la modul conditional-optativ present)+partcipiul verbului de conjugat.3)Modul conditional-optativ Timpuri:-prezent -perfect A incepe(conjugarea a III-a) 1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect: Eu as incepe eu as fi inceput Tu ai incepe tu ai fi inceput El/ea ar incepe el/ea ar fi inceput Noi am incepe noi am fi inceput Voi ati incepe voi ati fi inceput Ei/ele ar incepe ei/el ear fi inceput OBS!Conditionalul-opativ timpul prezent se formeaza din:verbul auxiliar a avea+infinitivul verbului de conjugat.Lucreaza!)sau de la pers a II-a indicativ prezent Ex:Fugi! Taci! 2)forma negative:la pers a II-a sg:adverbul nu+verbul de conjugat la infintiv Ex:Nu sta! Nu zice! :la pers a II-a pl:adverbul nu+imperativul afirmativ Ex:Nu stati! Nu mergeti! OBS! Cu valoare de imperativ pot aparea si alte forme verbale: I)conjunctivul:Sa pleci acum.

citind Forma negativa a modului gerunziu se obtine cu ajutorul prefixului ne.timpul prezent(as citi.voi scrie) -conditional-optativ.Particularitate:terminatia ind sau and.forma negative(nu citi.scriind. 2)Modul gerunziu arata o actiune aflata in desfasurare.timpul viitor(voi citi.a merge.inchinare-as) OBS! Acest infinitiv folosit in alte situatii se substantivizeaza.Ca particularitate:particula a. Ex. . Infinitivul are doua forme: a)o forma scurta(a scrie.Noi o sa invatam Voi o sa invatati Ei/ele o sa invete 2)verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul prezent al verbului de conjugat Ex:eu am sa invat Tu ai sa inveti El/ea are sa invete Noi avem sa invatam Voi aveti sa invatati Ei/ele au sa invete 3)formele verbale ale verbului a vrea prin caderea consoanei v+infinitivul verbului de conjugat Ex:eu oi invata Tu ai invata El/ea a invata Noi om invata Voi ati invata Ei/ele or invata II)Modurile nepersonale 1)Modul infinitiv denumeste numele actiunii si este forma care apare in dictionare.voi merge.band.forma inverse(citire-ai.as merge) -imperativ.a citi) Infinitivul ajuta la formarea: -indicativ.nu scrie) Infinitivul se prezinta sub forma: -prezent(a citi) -perfect(a fi mers) b)o forma lung ace se obtine cu ajutorul sufixului re existand numai la modul conditional-optativ.mancad.parand.

pentru citit).timpul perfect-compus(am mancat) -indicativ. Ex:Cartea este citita de elev. 3)Diateza reflexiva arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii la care participa intens.de mancat. OBS! Forma negativa a supinului se obtine cu ajutorul prefixului ne adaugat participiului(pentru nespalat).actiune si obiectul pe care actiunea il suporta. Ex:Elevul citeste o carte.starea sau existenta ca si infinitivul.Verbele la diateza reflexive sunt insotite de pronume in cazul: a)acuzativ:El se gandeste la filmul de aseara.Particularitate:sufixele t sau s.dupa+participial verbului de conjugat(de scris. . DIATEZA Def:Diateza reprezinta relatia dintre subiect.la spalat. 2)Diateza pasiva OBS! Verbele la diateza pasiva se formeaza astfel:verbul auxiliar a fi+participiul verbului de conjugat.pentru. de elev-complement de agent Complementul de agent poate fi exprimat prin: -substantiv:Romanul este scris de un autor cunoscut. Diateza pasiva arata ca subiectul grammatical este subiectul care suporta actiunea. Verbul are trei diateze: 1)Diateza activa arata ca subiectul grammatical este subiectul actiunii. b)dativ:Ea isi inchipuie ca a venit Craciunul.scris Participiul ajuta la formarea: -indicativ. -numeral:Prajitura este mancata de doi.necitind 3)Modul participiu arata actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.timpul perfect(as fi mancat) -infinitiv.timpul perfect(sa fi scris) -conditional-optativ.Ex:nemancand.timpul viitor anterior(vei fi scris) -conjunctiv.timpul perfect(a fi mancat) -supin(de mancat.Particularitate:prepozitiile de. -pronume:Tabla a fost sparta de el. Ex:citit.pentru scris) 4)Modul supin denumeste actiunea.fara.la.

Ex:El se lauda pe sine.(unul pe celalalt) c.:Ei se iubesc. Ex:El se lauda. c. 2)posibilitatea subsituirii pronumelui reflexiv cu alta forma pronominala.reciproc) 3)Verbele active pronominale posesive exprima o relatie de posesie alineabila(obiectul posedat nu poate fi imprumutat) sau inalienabila(obiectl posedat poate fi imprumutat) OBS! Pronumele reflexive care insotesc verbele active pronominale se analizeza separate. Ex:Pe el il vad in curte. lauda-verb la diateza active se-pronume refexiv.caz acuzativ OBS! Verbele active pronominale se caracterizeaza prin: 1)acceptarea dublarii pronumelui reflexiv forma neaccentuata cu o forma accentuate.(unul altuia.naintrand in structura verbului.d. c. c.OBS! Pronumele reflexive intra in strucura verbului sin u se analizeaza separat.Se caracterizeaza prin subiect multiplu sau subiec simplu.:Ei isi scriu.:Ion isi spune(sie.d.i. VERBELE ACTIVE PRONOMINALE Verbele active pronominale sunt verbele la diateza active care sunt insotite de pronume refelexive care indeplinesc finctie sintactica separat.:Ion se lauda pe sine. OBS! Oricare dintre subiecte poate face sau suporta actiunea. Verbele active pronominale pot fi: 1)obiective 2)reciproce 3)posesive 1)Verbele active pronominale obiective sunt caracterizate prin identitatea persoanei desemnate de subiect cu cea de complement direct sau complement indirect.i. 2)Verbele active pronominale reciproce ne arata ca actiunea este repartizata asupra a doua sau a mai multe persoane fiecare dintre ele suportand efectele actiunii facute de calalalt.insusi)cuvinte de imbarbatare. .

a-si lua inima in dinti.a pasa.a conta.VERBELE PERSONALE.i. Ex:Tata citeste ziarul.a-si iesi din fire. Verbele impersonale care au subiect: 1)exprimat printr-un substantive ce nu denumeste o persoana. Ex:a oua. Mi-e dor. -diateza reflexive:Se sta comod in canapea.a-si bate joc.fiind determinate de complemente(directe. Ex:a baga de seama.VERBELE IMPERSONALE Verbele personale sunt verbele la diateza active a caror actiune este facuta de o persoana.a lua foc.a consta.a se cadea.a ploua. 3)verbele impersonale pot fi la: -diateza active:Geruieste.a inmuguri. 4)unele verbe personale pot deveni impersonale. OBS! 1)Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb 2)Locutiunile verbale nu pot di determinate de attribute.a se intampla.circumstantiale). Mi-e foame. Mi-a ajuns cat am invatat. -diateza pasiva:Ti-a fost scris sa plangi.a-si da sufletul. Ex:Ii arde de joaca. OBS! Verbele impersonale pot avea sau nu subiect grammatical. Mi-e lene. Ex:Am ajuns acolo. Ex:Este iarna. Verbele impersonale care nu au subiect: 1)exprima fenomene ale naturii Ex:Ploua! Ninge! Se intuneca! 2)referirea la persoana se afce printr-un c. 5)verbele impersonale au numai forme de persoana a III-a numindu-se verbe unipersonale. . 2)verbul copulativ a fi poate fi impersonal.a incolti.a se face foc si para. Este noapte. citeste-verb personal Verbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana.a se lua la harta.a trebui LOCUTIUNILE VERBALE Def:Locutiunile verbale sunt grupurile unitare de cuvintesinonime cu un verb care se comporta in propozitii ca un ver.indirecte.

strut .furnica.masa.Ac.Gabriele 2)simple/compuse:mama.citit.bunatat e.bou. Ex:om.studentime.ta-sufixe motionale 2)substantive heteronime(sunt substantivele care au forma diferita la masculine de cae de la feminin) Ex:bou-vaca Cal-iapa Capra-tap 3)substantive epicene(au aceeasi forma pentru a desemna o fiinta si la feninin si la masculin) Ex:elefant.floarea-soarelui Substantivul are doua numere: 1)singular:mar 2)plural:mere Substantivul are trei genuri: 1)masculin:un/doi 2)feminine:o/doua 3)neutru:un/doua Substantivul poate sta in toate cazurile:N.lucruri.G.scris.D.fenomene ale naturii.caine. Ex:popor.V.stari sufletesti si insusiri.SUBSTANTIVUL Def:Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste finite.Stefan-cel Mare.tristete.catalog.pix. Substantivele pot fi: 1)commune/proprii:pix.actiuni. Substantivele colective sunt cuvintele care au forma de singular si inteles de plural.roi.sora.ploaie.a.frumusete.ninsoare.bucurie.lebada.camila.bradet OBS! Genul substantivelor Exista: 1)substantive mobile(substantivele care formeaza masculinul de la feminin si invers) Ex:satean-sateanca Elev-eleva Portar-portarita Ca.

bataie de joc.in spatele.t.invatare de minte.c.fiind determinat de attribute. 3)atribut substantival prepozitional:Sufletul de copil este pur.gratie.l. contrar. 3)nume predicativ:El este contra elevului.LOCUTIUNEA SUBSTANTIVALA Def:Locutiunea substantivala este grupul unitary de cuvinte sinonim cu un substantiv si care se comporta ca un substantiv. 6)c.imprejurul.m. 4)c.asupra.verzi si uscate.:Maine merg la copilul tau.aruncatura de ochi.i. II)cazul Acuzativ 1)c. 5)c.impotriva. 5)c.in fata. 1)atribut subst.i.c.:Tatal sau se poarta aidoma copilului sau. 1)c.copilul lui Mircea este cuminte.d. subst) Parere de bine. III)cazul Dativ este cerut de opt prepozitii:datorita.fi cumine. Functiile sintactice ale substantivului I)cazul Nominativ 1)subiect:Copilul mananca o portocala.va vani si al lui.t.:Am vazut un copil.asemenea. 2)c.tinere de minte.:Cartea se afla in fata copilului. 8)complement de agent:Creionul a fost gasit de copil. 2)nume predicativ:A ramas tot copil.c.c.multumita. genitival:Cartea copilului este interesanta.:Dupa copilul tau. verbala)-bagare de seama(loc. 3)atribut substantival apozitional:Dan.in susul etc. prepozitional:Profesorul contra copilului a fost el.m. Ex:a baga de seama(loc.aidoma.:Te porti ca un copil.c. . OBS! In general locutiunile substantivale provin din locutiunile verbale care au verbul la infinitiv.c.:Au venit inaintea copilului. verbala)-aducere aminte(loc.punct de vedere.nod in papura.potrivit.subst) A aduce aminte(lov. 3)atribut subst prepozitional:Parintii asemenea copilului se intalneau des.l. 4)nume predicativ:Mancarea aste de copil. 7)c. 2)nume predicativ:El este aidoma copilului. 4)c.:Ma gandesc la copilul sarac. IV)cazul Genitiv este cerut de anumite prepozitii:contra.:I-am dat copilului cartea. V)cazul Vocativ nu are functie sintactica Copile. 2)atribut subst.comform.

Pronumele personal are forme accentuate la toate cazurile si neaccentuate numai la Ac si D. . Are forme numai pentru persoana a II-a si a III-a singular si pluralsi se diferentiaza dupa gen numai la persoana a III-a singular. OBS! In limba literara formele dansul.ce?. Maiestatea-ta.Alteta-ta.cineva) 7)negativ(nici unul. Dumnealui/dumneaei Dumneata/dumneavoastra OBS! In limbajul solemn se folosesc formulele reverentioase care exprima cel mai inalt grad de respect. 2)Pronumele de politete(de reverenta) arata respectul fata de o persoana.cat?) 9)relativ(care.Pronumele este: 1)personal(eu.tu.aceasta) 6)nehotarat(fiecare.II.siesi) 4)posesiv(al meu) 5)demonstrativ(acela.nimeni.cine.dansii.sine.ce cat) 10)de intarire(insami.PRONUMELE Def:Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.nimic) 8)interogativ(care?.insuti) 1)Pronumele personal indica forme diferite ale persoanlelor care participa la actiune.dansele sunt pronume personale.Excelenta-ta.dansa.III) I)eu/noi II)tu/voi III)el/ea/ei/ele Pronumele are doua numere(singular si plural) si doua genuri.cine?. Pronumele are trei persoane:(I.voi) 2)de politete(dumneavoastra) 3)relexiv(sie.

:Deasupra-ti zburau fulgi de nea.c. 2)nume predicativ:Copilul este asemenea lui.:Se poarta ca el.d.l. II)cazul Acuzativ 1)c.m. 5)c.c. 6)c.c.l:Vin de la el.i.c. 4)nume predicativ:Vestile sunt de la ea.:I-am daruit inima mea.i.:Se purta asemenea lui. 3)atribut subst apozitional:Niste persoane caudate. V)cazul Vocativ nu are functie sintactica Tu. 2)atribut pronominal prepozitional:Tabla din fata lor este stearsa.:Eu ajung inaintea ta.stateau in fata scolii. A facut-o lata. 3)atribut pronominal prepozitional:Cartea de la el a fost rupta.:Am plecat dupa el. 2)nume predicativ:Maria este ea. 7)c. 5)c. 5)c.:Pe el l-am pedepsit. A luat-o la fuga. 6)c.m.nu inainte.c. OBS! Forma neaccentuata a pronumelui de persoana a III-a singular feminin nu are functie sintactica in urmatoarele situatii: O duce de pe azi pe maine. 2)c. OBS! Tot fara functie sintactica sunt si pronumele din exemplele: Pe unde mi-ai umblat?-Dativ epic Vreau sa mi te omoare. III)cazul Dativ 1)c.t.Functiile sintactice ale pronumelui personal I)caz Nominativ 1)subiect:Eu merg la scoala.:Tu ai sosit inaintea mea. 3)atribut pronominal prepozitional:Purtarea asemenea lui nu m-a deranjat. IV)cazul Genitiv 1)atribut pronominal gentitival:Prietenul ei este necivilizat.c.c.-Dativ epic .ei.iesi la tabla.t. 8)complement de agent:Cantecul a fost scris de el. 3)nume predicativ:Copiii erau contra lui. 4)c.:Ma gandeam la el.l. 4)atribut pronominal in Dativ posesiv:Surasu-ti bland ma inveselea.

d.al tau.si- Pronumele reflexive este marca diatezei reflexive intrand in structura verbului.3)Pronumele reflexiv exprima identitatea dintre obiectele asupra carora se exercita direct sau indirect actiunea verbelor si subiectul acestora.:S-au intalnit cu prietenii lor.siesi forma neaccentuata se. 4)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv Def:Pronumele posesiv inlocuieste atat numele obiectului posedat cat si numele posesorului. ma-pers I sg coafez-pers I sg ma-pronume reflexiv Ea ma coafeza. Ma-pers I sg coafeaza-pers a III-a sg ma-pronume personal Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a nedeosebinduse dupa numar si gen. Ex:Dan se spala pe maini. Dan-pers a III-a singular se spala-pers a III-a singular Eu ma coafez.i:Isi zice ca va castiga. -atribut pronominal(in Dativ posesiv):Si-a murdarit bluza. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV 1)cazul Ac -c. Este alcatuit din:articol posesiv. Pronumele reflexiv are forme accentuate si neaccentuate. Ma impresioneaza bunele-ti maniere. caz Ac caz D forma accentuata (pe)sine sie.a sa . Formele pronumelui posesiv sunt: 1)Un obiect posedat si un posesor: M+N:al meu.sisi.al sau F:a mea..ale’’+forme specifice.ai. 2)cazul D -c.a.al.a ta.

ai sai F:ale mele. -atr. Corect este:.ail or F:ale noastre.c.:Am stat inaintea alor tai.ale sale 3)un obiect posedat si mai multi posesori: M+N:al nostrum.i:I-am vazut pe ai nostri. -atribut pronominal prepozitional:Baiatul asemenea alor mei este fratele meu..al lor F:a noastra.al vostru.2)mai multe obiecte posedate si un posesor: M+N:ai mei.Un coleg de-ai mei. -c.t:Plec inaintea alor mei. -apozitie:Castigatorii concursului.ale lor Cand determina un substantive si se acorda in gen.Un coleg de-al meu’’este gresita pentru ca dupa prepozitia care cere cazul acuzativ folosim numai pluralul.ai nostri.i:Vorbim despre ai tai.m.ale voastre.:Am fost la ai mei. -nume predicativ:Bagajele sunt ale noastre.pronominal prepozitional:Pomul dinaintea alor mei este inalt. -nume predicativ:Baiatul este contra alor nostri. -c. 3)cazul Dativ: -c. -nume predicativ:Baiatul este asemenea alor tai. -c. OBS!Constructia .cl.t.au intarziat.ai tai.c.pronumele posesiv devine adjective pronominal posesiv si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.a lor 4)mai multe obiecte posedate si mai multi posesori: M+N:ai nostri. -compl de agent:Cartile au fost scrise de ai mei.c. -c.numar si caz.ale tale.:Le-am facut alor mei o surpriza. 4)cazul Genitiv: -atr.i. -c. 2)cazul acuzativ: -c.l.’’ FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV 1)cazul Nominativ: -subiect:Ai nostri ne asteapta.. -c.m.pronominal genitival:Ii invit pe prietenii alor nostri.:Ma port asemenea alor mei.c. -nume predicativ:Desenul este de la ai mei.:Ma port ca ai mei.c. -c. .a voastra.:Am ajund inaintea alor vostri.ai vostri.

:S-a napustit asupra alor mei.c.identitatea sau diferentierea fata de alt obiect.departarea.i. 5)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ Def:Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect aratand apropierea.Pronumele demonstrative sunt: 1)de apropiere 2)de departare 3)de identitate 4)de diferentiere Pronume dem de apropiere masculin singular plural N Acesta Acestia Ac (asta) (astia) D G Acestuia (astuia) Acestora (astora) feminin singular plural Aceasta Acestea (asta) (astea) Acesteia (asteia) Acestora (astora) Pronume dem de departare masculin feminin singular plural singular plural N Acela Aceia Aceea Acelea Ac (ala) (aia) (aia) (alea) D G Aceluia (aluia) Acelora Aceleia Acelora (alora) (aleia) (alora) .

:Merg la acela.t. .N. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV I)cazul N -subiect:Acela este tatal meu.d. -c.c. II)cazul Ac -c. -apozitie:Un caine vagabond.m.:Pe acesta nu l-am vazut niciodata.c. -c. -c.l.Ac D. -nume predicativ:Cartea este de la acela.G Pronume dem de identitate Masculin feminin singular plural singular plural Acelasi aceiasi acceasi aceleasi aceluiasi acelorasi aceleiasi acelorasi Pronume dem de diferentiere care exprima apropierea masculin feminin Singular plural Singular plural N Cestalalt Cestilalti Ceastalalta Cestelalte Ac (astalalt) (astilalti) (astalalta) (astelalte) G Cestuilalt Cestorlalti Cesteilalte Cestorlalte D (astuilalt) (astorlalti) (asteilalte) (astorlalte) Pronume dem de diferenitere care exprima departarea Masculin singular plural Celalalt Ceilalti (alalalt) (ailalti) Celuilalt Celorlalti (aluilalt) (alorlalti) feminin singular plural Cealalta Celelelte (aialalta) (alelalte) Celeilalte Celorlalte (aleilalte) (alorlalte) N Ac D G OBS!Pronumele demonstrativ are si forme scurte determinate de un atribut:cel cea. -c.acela.i.cele.:Am vorbit cu acela despre tema. -nume predicativ:Sora mea este aceea.c. -atribut pronominal prep:Cadoul de la acela n-a fost pe placul meu.a intrat in curte.:Am venit dupa acela.:Se poarta ca acela. Ex:Cel de langa ea este colegul meu.cei.

-c.oricat.i. Clasificare: 1)simple:altul.altii. -nume predicativ:El este asemenea celuilalt. -nume predicativ:Cadoul este de la altul. III)cazul D -c.t. -c.vreunul OBS!Unele gramatici cinsidera ca fiind pronume nehotarate pe ‘’mult’’ si ‘’putin’’.:I-am scris aceluia. -c.l. -nume predicativ:El a devenit altul.oricare.:El se poarta ca cineva.:Am intrebat pe altcineva. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT I)cazul N -subiect:Fiecare vrea nota mare.:El a ajuns inaintea acelora. Def:Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sad ea vreo explicatie precisa asupra obiectului.m. -c.s-a napustit asupra acestora.altele.l.careva. -atribut pronominal prep:Fata asemenea aceluia era frumoasa.:Cand a vazut cadourile.numar si caz pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal demonstrativ si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.atat.d.i.c. OBS!Atunci cand determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen. -c.oarecare. -c.cutare 2)compuse:fiecare.c.altcineva .:Scrie asemenea celorlalti.ceva. II)cazul Ac -c. -apozitie:Un elev.m.c.c.unul.oricine.tot. -c. -atribut pronominal prep:Fata contra acelora a castigat.i.alceva.c.cineva.oarecine. -complement de agent:Compunerea a fost scrisa de altcineva.-complement de agent:Tema a fost scrisa de acela.alta. -nume predicativ:Fata este impotriva celorlalti.:Vin de la altul.orice. 6)Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat.a ajuns acolo.una. Ex:Fata aceasta este frumoasa.altul. . -atribut pronominal prep:Sfaturile de la cutare au fost bune.:El a mers inaintea celorlalti. IV)cazul G -atribut pronominal genitival:Cartea aceluia este ingrijita.:Ma gandesc la altcineva.

t. 3)atribut pron prep:Prajitura de la nici una nu mi-a placut. -c. -nume predicativ:Parerile ei sunt impotriva oricui. III)cazul D .orice ai spune.c.:Nu ma tem de nimic. 2)nume pred:Castigatorul nu este nici unul.nimic.:Nu insemni nimic pentru mine. OBS!Pronumele negative apar numai in propozitii negative. -c. 5)c.d.:Vine inainte de altul. OBS! Pronumele nehoatarate compuse de genul oricine.nici unul.i.c.Pronumele negative sunt:nimeni.l.i.nr si caz devine adjective pronominal nehotarat si indeplineste f. Ex: Alti copii au castigat premiul.s de atribut adjectival. -c.:El munceste asemenea fiecaruia. 2)c.:Sta in fata unuia.oricat pot avea dubla functie sintactica atunci cand sunt elemante relationale in fraza.c. -c.c.:N-am fost la nimeni. -atribut pronominal prep:Fetele contra tuturor nu aveau dreptate.-c. 4)nume pred:Raspunsul correct nu era de la nici unul. -atribut pronominal prep:Fata asemenea alteia ii este sora geamana. FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV I)cazul N 1)subiect:Nimic nu mai conteaza.c. 6)compl de agent:Tema n-a fost scrisa de nimeni. II)cazul Ac 1)c.i.m.oricare.:S-a aruncat asupra oricui. Orice-la nivelul propozitiei 2 este subiect -la nivelul frazei este element de relatie 7)Pronumele si adjectivul pronominal negativ Def:Pronumele negativ inlocuieste numele obiectelor prezentate ca inexistente.:A plecat inaintea altcuiva. -nume preddicativ:Ea este asemenea oricui. Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen. Ex:Nu te cred.l. III)cazul D -c.t. IV)cazul G -atribut pronominal genitival:Parerea unora a fost sa plecam.:Am povestit tuturor intamplarea.nici una.

:N-am spus nimanui.i.’’nici una’’ determina intotdeauna un substantive nearticulat.:N-am uneltit contra nici unuia.c.c. 2)atr pron prep:Purtarea asemenea nici unuia nu m-a surprins.iar cuvintele ‘’un’’ si ‘’o’’ sunt numerale cardinale.c.m.nr si caz atunci pronumele deivine adjective pronominal negative si indeplineste funcia sinatctica de atribut adjectival.nu articole. direct: Pe cine ai intalnit? 2)C.cine?. 2)nume pred:Actiunile lui nu sunt impotriva nimanui. 6)c.: Asemenea cui se poarta? .m.ce?.: Dupa cine vii? 6)C. indirect: La cine te gandesti? 3)Np: Din ce este cartea? 4)C.c.c.l.1)c.t. 5)c.t. OBS!Atunci cand determina un substntiv si se acorda cu acesta in gen. indirect: Cui ai scris? 2)C. 4)c.: Ca cine mergi? 7)C de agent: De catre cine este scrisa cartea? III)cazul D: 1)C.c.cat? Ex: Cine a venit?(sb) Tata a venit(sb) FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI INTEROGATIV I)cazulN 1)Sb: Cine a venit? 2)Np: Cine este el? II)cazul Ac: 1)C. 8)Pronumele si adjectivul pronominal interogativ Def: Pronumele interogativ tine locul substantivului asteptat ca raspuns la o intrebare: Pronumele si adjectivele pronominale interogaive sunt:care?.:Nu s-a oprit in spatele nici unuia.c.:N-a sosit inaintea nimanui. 3)atr pron prep:Florile din fata nici unuia nu erau ofilite.i. IV)cazul G 1)atr pron genitival:Haina nici unuia nu era curate. OBS!Pronumele ‘’nici unul’’.: La cine mergi? 5)C.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI RELATIV: I)cazul N: 1)Subiect: Fata care a plecat este sora mea. “cele”. Fata al carei tata. cat.c.. numar si gen cu substantiuvul pe care il inlocuieste si articolul genitival se acorda in gen si numar cu substantivul. cu fs: atribut adjectival. “ce”= pronume relativ(inlocuibil cu “care”) ex: Cel ce a venit este fratele meu. 2)NP: Cine este autorul cartii. OBS! Exista si un pronume relativ compus: “ceea ce” Grupurile “cel”. II)cazul Ac: .l.t: Inaintea cui ai plecat? OBS! Atunci cand determina un substantiv cu care se acorda in gen.pron.c.: In fata cui ai stat? 5)C.IV)cazul G: 1)Atr.indirect: contra cui ai uneltit? 4)C. G: Al cui baiat a sosit? 2)Np: Impotriva cui esti? 3)C.. acela va fi premiat. II)element introductive pentru propozitia subordonata. ce. Ex: Tabloul a carui rama. 9)Pronumele si adjectivul pronominal relativ Def:Pronumele relativ are rolul de a face legatura intre propozitia subordonata si regenta ei. devine adjectiv pronominal interogativ. pronumele relativ se acorda in gen. determinat de pronumele relativ cu fs de atribut. cine. “cei” sunt analizabile. numar si caz. In cazul genitiv. Cel= pronume demonstrativ(acela) Ce= pronume relativ(care) OBS! Exista si un pronume relativ regional: de: Omul de-l vezi… Pronumele relative au dubla fs: I)parte de propozitie in subordonata corespunzatoare. Pronumele si adjectivele pronominal relative sunt: care.

pronumele relative “care”. IV)cazul G: 1)Atr. numar si caz cu substantivul determinat si are rolul de a preciza cu insistenta obiectul determinat.indirect: Tabloul caruia i-am rupt o rama este al mamei. 3)C. OBS! In vorbirea curenta. de agent: Ma intreb de catre cine a fost scrisa cartea.c. indeplinind fs de atribut adejectival.l. NUMERALUL .: Casa deasupra careia zboara avioane este a mea. “cat” devin adjective pronominale relative cu fs de atribut adjectival. fiind considerat un arhaism. aceea a fost premiata.t. OBS! Sunt considerate pronume relative interrogative atunci cand introduc propozitii subordonate care cer indirect o informatie. G: Tabloul al carui rama este alba imi place. 4)C. 4)C.l. Ex: Insusi (chiar) el a venit sa ne vada.direct: Eleva pe care ai certat-o nu a fost de vina. “cine ”. 2)C. adjectivul pronominal de intarire este inlocuit cu adverbul “chiar”. Cand determina un substantiv nearticulat. Ex: Te-a intrebat care copil n-a scris tema. 2)C.pron. “a chestiona”.c. III)cazul D: 1)C.indirect: Baiatul la care te gandesti este fratele meu. inaintea caruia sta si cu care se acorda. Care= pron rel interog. este in varsta. 10)Pronumele si adjectivul de intarire OBS! Pronumele de intarire a disparut din limba romana. 3)C. Dupa verbele “a intreba ”.indirect: Grupul asupra caruia s-a napustit era numeros. “a se informa”.: Casa in care locuim este noua. Ex: Care lucrare a fost mai frumoasa.c. “ce”.1)C.: Persoana inaintea careia a sosit. Adjectivul pronominal de intarire se acorda in gen.

4)c.Def:Numeralul este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea obiectelor prin numarare.VIII. 2)Numeralul ordinal indica ordinea prin numarare si poate fi precedat de articol demonstrativ.X(zece). OBS! Se scrie si se pronunta corect paisprezece.milliard)si compuse(de la unsprezece la nouasprezece.optsprezece.CD(400).XC(90).de la douazeci la nouazeci.IX.VI.saptesprezece.million.M(1000).C(100). 6)c. Numeralul cardinal poate avea valoare substantivala(Mihai si George au plecat la stadion.:Sahul se joaca in doi.VII.s.zece indeplineste f. 7)atribut adj:Au promovat nouasprezece elevi. Ex:Cel de-al treilea scrie. 3)atr pron genitival:Nu inteleg motivul protestelor celor cinci.saizeci. FUNCTII SINTACTICE 1)subiect:Trei au plecat.m.V.al saptelea OBS! Numeralul cardinal se poate scrie si cu cifre romane:I. .suta.D (500).saisprezece. Se formeaza din:a.cei-art demonstrativ)si valoare adjectivala(Doi copii se bat).:I-a anuntat pe trei dintre ei.Cei doi se grabesc.CM(900). Clasificare: 1)numeral cardinal 2)numeral ordinal 3)numeral colectiv 4)numeral fractionar 5)numeral adverbial 6)numeral distributive 7)numeral multiplicativ 1)Numeralul cardinal exprima un numar si poate fi simplu(de la unu la zece.de la o suta in sus).d. OBS! Atunci cand avem constructia substantive+numeral(A luat nota zece).L(50i). 5)compl de agent:Problema a fost rezolavata de patru dintre ei.MC(1100).II.c. 2)nume pred:Ei sunt doi la parinti. de atribut substantival apozitional in nominativ.II.LX(60).al+numeral cardinal+art hot “le”+particular”a” ex:a saptea.IV.

doi pe patru.Numeralul ordinal poate avea valoare substantivala(Al doilea a castigat concursul.de doua ori. A intrat la faculate de prima data.Se formeaza din:”cate”+num. 5)Numeralul adverbial arata de cate ori se indeplineste o actiune sau in ce proportie se gasescte o calitate sau cantitate a unui obiect.intreit.amandoi. OBS! Numeralul adverbial determina un verb.un adjective sau un adverb avand valoare adverbiala. Numeralul adverbial se formeaza din:prep”de”+numeral cardinal/ordinal+sunbst”ori”.toti trei.a saptea oara. 6)Numeralul distributive arata repartizare si gruparea numerica a obiectelor.de mod. . de compl circumst.cardinal.catesitrei.inmiit.) si adjectivala(Al doilea copil a castigat premiul). 4)Numeralul fractionar denumeste o fractie.indeplinid f. Ex:Ti-a spus de zece ori. Ex:indoit.cate zece.de cincisprezece ori -numeral ordinal adverbial:intaia oare. Ex:doime.a noua oara.Cea mai intalnita forma se formeza cu ajutorul sufixului –ime. Ex:tustrei. 3)Numeralul colectiv exprima insotirea aratand din cate obiecte este formata o colectivitate.doi cate doi OBS! Numeralul distributive poate avea valorile: -adverbiala:S-au asezat cate doi-doi. 7)Numeralul multiplicativ arata in ce proportie creste o cantitate sau o calitate.s. -adjectivala:Ma adresez pe rand cate unui candidat. -substantivala:Strangea mainile la cate doi deodata.optime.ambii Forma de G-D a numeralului colectiv este amndurora. Clasificare: -numeral cardinal adjerbial:o data.cate trei. Ex:cate doi.trei supra cinci Ex:O treime dintre colegii mei au mers la spectacol.insutit. OBS! Numeralele multiplicative sunt derivate parasintetice formate cu prefixul “in-” si sufixul “-it”. Numeralul colectiv poate avea valoare substantivala(Tuspatru sunt harnici) si adjectivala(Tuspatru copiii sunt cuminti).

A castigat milioane.auriu c)cu doua forme(adjective terminate in “e”.triplu. OBS! Numeralul cardinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb.atare Gradele de comparative ale adjecticului 1)pozitiv:inalt 2)comparative a)de superioritate:advebul “mai”+adj:mai inalt b)de inferioritate:adv “mai”+adv “ putin”+adj:mai putin inalt c)de egalitate:loc adv(tot asa de.oras frumos 2)provenite din: -vb.deopotriva de)+adj:tot asa de inalt 3)superlativ: . ADJECTIVUL Def:Adjectvul este partea de vorbire care exprima insusirile unui obiect. la participiu:pom infrunzit -vb la gerunziu:maini tremurande.visitor.vechi 2)invarilable:mov.la fel de.asemenea.intreg. OBS! Numeralul ordinal poate fin intalnit si cu valoare de adverb. Ex:El o tine una.lebada murind -adverbe:haine gata.Adjectivele sunt: 1)propiu-zise:baiat inalt.dibace.cuvintele zeci. Ex:Intai discuta si apoi hotaram.precoce.romanesc.milioane se considera substantive.perspicace.balai. ”-esc”.”-iu”):mic. OBS! Atunci cand exprima o aproximare numerica.OBS! Exista si sinonime neologice Ex:dublu.in diftong):limpede.anume. Ex:A parcurs zeci de metri.barbat bine -pronume:acel baiat.sute.cvadublu Valori: -adjectivala:A trait o bucurie intreita.satesc. -adverbiala:Va castiga inmiit.lung.acea fata In functie de cum isi modifica forma in vorbire adjectivele se clsifica in: 1)variable a)cu patru forme:bun.stralucitor b)cu trei(sunt adjectivele terminate in “c” sau “g” sau in sufixele “-ator”.roz.

minim.terminat.-cios(albicios) -cu prefixe:ne-(necinstit).unic.-iu(cenusiu). OBS! Exista adverbe care nu admit grade de comparative pentru ca: 1)insusirea nu poate fi modificata:complet.iar atunci cand sta inaintea lui preia de la acesta articolul hotarat.-os(milos).maxim.principal.excesiv.teribil.peste masura+prep”de”+adj Ex:din cale-afara de bun 3)cu sufixe si prefixe:arhi-. Ex:hiper bun 4)prin repetarea adjectivului Ex:bun bun 5)prin repetarea unei vocale sau consoane Ex:buuuuuun .ultra-.energetic.asa.-isim.atic(primavaratic).stra-(stravechi) 2)prin compunere -prin sudare:cumsecade.-uriu(fumuriu).-ator(fermecator). Formele adjectivelor Unele adjective s-au format prin: 1)derivare -cu sufixe:-esc(lumesc).minunat.cu totul si cu totul.posterior.grozav.electric.extreme 3)sensul lor nu admite comparatia:acvatic.in-(inegal).supra-.a)relativ -de superioritate:art dem “cel”+adv “mai”+adj:cel mai inalt -de inferioritate:art dem “cel”+adv “mai putin”+adj:cel mai putin inalt b)absolut -de superioritate:adv “foarte”+adj:foarte inalt -de inferioaritate:adv “foarte”+adv “putin”+adj:foarte putin inalt.super-.anterior.cuminte -prin alaturare:propriu-zis MIJLOACELE EXPRESIVE DE REDARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT In limba romana superlativul absolute se poate forma astfel: 1)cu adverbele:nemaipomenit.industrial Adjectivul sta de obicei dupa substantivul determinat.enorm.extraordinary+prep”de ”+adj Ex:extraordinar de bun 2)cu locutiunile adverbiale din cale-afara.fundamental.vesnic.-nic(zilnic).extra-.viu 2)sunt la origine comparative sau superlative(provin din limba Latina):inferior.supreme.hiper-.superior.

alene.oricum.beat tun 7)cu adverbe provenite din pronume relative in prop exclamative Ex:Ce vara calduraosa! Cat de inalt e muntele! Locutiunea adjectivala Def:Locutiunea adjectivala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjective si se comporta in prop ca adj. 5)c. 3)c.am bun de gura(guraliv). Omul este cu judecata.c:A tipat de fricos.c. Ex:zi de seama(importanta).mente(realmente) b)prin compunere:undeva.a unei stari sau a unei insusiri.poet de seama(celebru).c. -din subst:Vara merg la mare.-as(taras).c. . Clasificare: 1)dupa inteles-de loc -de timp -de mod 2)dupa modul de formare: a)formate prin derivare cu sufixe:-is(pieptis). Imi plac oamenii de isprava.frumoasa foc.pictor de geniu(genial).-este(voiniceste). -din conjunctii:A si venit.oameni cu scaun la cap(inteligenti). 6)c. 4)c.niciodata c)prin conversiune -din adjective:Canta frumos.copil fara minte(naiv).:Din rosu s-a facut verde.i.martisoare mai nu stiu cum(mai deosebite). De mic a invatat engleza.fete foarte de treaba(cumsecade).6)cu anumite substantive:bun foc.l:Inaintea mea se afla el. ADVERBUL Def:Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unei actiuni. 2)nume pred:Baiatul este inalt.adj.intotdeauna. Functiile sintactice ale adjectivului 1)atr.:Fetele frumoase au castigat.acasa.t:Il cunosc de mic.

in scopul OBS! Adverbele si locutiunile advebilae urmate de conjunctiile subordonatoare “ca” si “sa” indeplinesc f.cand.oriunde.iar. S-a trezit cu noaptea-n cap. LOCUTIUNEA ADVERBIALA Def:Locutiunea adverbiala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adverb si se comporta in prop ca acesta.cu de-a sila.tot. Ea a umblat peste tot locul. 7)fara f.cot la cot.din ce in ce.desigur Functiile sintactice OBS! Exista adv fara f.Sunt de trei feluri: 1)adverbe relative:unde.in fata. 6)nume pred:E bine sa stii.pentru aceea.fireste.de jur imprejur.:Ea vorbeste frumos.oricand(cand nu este precizata imprejurarea).t. 2)c. 4)atr adv:Casa de acolo este a lui. Clasificare: 1)loc adv de loc:in spate. A mai tras de timp.cand(sunt folosite in fraza ca elemente introductive pentru propozitiile subordonate) 2)adverbe interrogative:unde.c.s:mai. A invatat cu de-a sila.din vreme in vreme.doar. Ex:cu siguranta.ici si colo.poate.nici.prea.cum.candva.talmes-balmes.c. 3)c.pe inserate. Fara doar si poate ca va castiga.cand sic and. E de prisos sa invati.cum(apar in prop interogative) 3)adverbe nehotarate:undeva.pentru asta.cam.s:A si venit.V:Poate ca o sa vina.mana in mana. Umblatul de colo pana colo l-a oboist.m.oricum.decat.in veci 3)loc adv de mod:fara indoiala.numai.l.si. .:A plecat ieri.punct cu punct.c.tocmai.cat si cat 4)loc adv de cauza:de aceea. 5)P.s de predicat verbal.chiar. Adverbele pronominale sunt adverbele care tin locul cuvintelor care exprima imprejurari.OBS! Unele adverbe pot avea grade de comparative ca si adjectivele.totusi 1)c.peste tot locul 2)loc adv de timp:din cand in cand.:El a plecat acolo.

asupra.in loc de.aidoma.in locu-ti.de pe.in preajma EXCEPTIE!in juru-ti.inaintea.cu.gratie(prov din subst).deasupra.de langa.PREPOZITIA Def:Prepozitia este partea de vorbire neflexibila care leaga un complement sau un atribut de cuv det: Clasificare: 1)prep simple:a.spre.pe etc.multumita(prov din participiu).conform.despre etc Regimul cazual al prep: 1)prep care cer cazul Ac:spre.inaintea voastra 3)prep care cazul D:asemenea.inapoia ta.in urma.sub.pana.fara.cu tot cu CONJUNCTIA Def:Conjunctia este partea de vorbire nefelxibila care leaga in fraza doua prop(de acelasi fel sau diferite)sau leaga doua parti de prop de acelasi fel. LOCUTIUNEA PREPOZITIONALA Def:Locutiunea prep este grupul unitar care se comporta ca o prep. .la.inaintea-ti B)aceste prep cer cazul Ac cand se afla inaintea unui adjective pron posesiv:asupra mea.datorita.inapoia. 2)prep care cer cazul G:contra.in fata.dedesuptul.asupra-le.catre.loc prep preiau articolul.din pricina-le cer D Se observa ca atunci cand sunt urmate de un pron personal forma neacc.inauntrul EXCEPTIE! A)aceste prep cer cazul D cand se afla inaintea unui pronume personal forma neacc:asupra-mi.in mijloculde-a lungul. 2)loc care cer Ac:fata de. 1)loc care cer G:in spatele.conform cu.in jurul.potrivit(provenite din adv).cu etc.contrar.impreuna cu.de.din. 2)prep compuse:de la.

pentru ca sa.chiar daca INTERJECTIA Def:Interjectia este partea de vorbire neflexibila care exprima senzatii.incat etc.asadar LOCUTIUNEA CONJUNCTIONALA Def:Locutiunea conjunctionala este grupul unitary de cuvinte care se comporta ca o conjunctie.ci si II)dupa rolul in enunt: -coordonatoare(atunci cand leaga parti de prop de acelasi fel sau prop de acelasi fel principale sau secundare).macar ca.sa.incat.iar.de vreme ce.uf etc.hei-rup.daca.desi.vai.ei. -compuse:ca sa.o data ca.stari sufletesti. Clasificare: I)coordonatoare -copulative:precum si -adversative:numai ca -conclusive:prin urmare II)subordonatoare:fara sa.hodoronc-tronc.iar.ding-dang .fie 4)conclusive:deci.ca.dar.pana sa.ah.ca.desi.indemnuri sau reproduce sunete din natura(onomatopee). Clasificare: I)dupa forma -simple:o.pe langa ca.daca. -compuse:tic-tac. -subordonatoare(cand leaga prop subordinate de regentele lor):sa.sau.tura-vura.cu toate ca.ci OBS! Inainte de aceste conjunctii se pune intotdeauna virgula.ori.cu cat.insa.Clasificare: I)dupa forma -simple:si.fiindca Conjunctiile coordonatoare pot fi: 1)copulative:si. 3)disjunctive:sau.nici 2)adversative:dar.

4)c.mor-mor.ciao.ce este sau cum este subiectul.bre.ehe etc. Ma gandesc la el.ura.cine este. .nani.cioc-cioc.iata. 2)locutiune verbala: Mi-am dat seama de greselile facute.:Venea lipa-lipa.bravo. Albumul este pastrat de catre ea.cutu-cutu OBS! Sunt considerate interjectii o serie de formule de salut sau de politete imprumutate din alte limbi:servus.ham 2)de exteriorizare a unei stari fizice sau sufletesti:of.pacatele mele.OBS! Interjectiile simple repetate nu trebuie confundate cu interjectiile compuse:mac-mac.c.stop.hello Exista si cateva locutiuni interjectionale:pe naiba.value. 3)nume pred:Miercea este tra-la-la. Functiile sintactice: 1)subiect:S-a auzit buf!.Doamne fereste Dupa interjectie se fol virgule sau semnul exclamarii.V.salve.m.zvr.Predicatul poate fi de doua feluri: 1)verbal 2)nominal Predicatul verbal se exprima prin: 1)vb pred la un mod personal la toate cele trei diateze Ex:Bunica ne-a vorbit despre rude.pardon. Fara doar si poate ca o sa ia examnenul. II)dupa sens 1)onomatopee(imitative):hap-ciu.au.vaj. 2)P. 3)de manifestare a unei dorinte sau vointe:hai.bonjur.Predicatul se afla in relatie de interdependenta cu subiectul.adio. Interjectii de adresare:ma. 4)interjectie: Iata un os!Cainele tusti!dupa el. 5)fara fs:Ti la cap mai e! PREDICATUL VERBAL Def:Predicatul este partea principala de prop care arata ce face. 3)adv si loc adv predicative Imposibil sa nu vina.ba.:Iata-l pe Dan.pa.mersi.poftim.

-Ac:Cadourile sunt de la ele. -la supin:Succesul ei este de admirat. 4)numeral cu val substantivala in: -N:Unchii mei sunt cei doi de acolo.a deveni -verbe predicative care pot deveni copulative:a insemna. 3)pronume in: -N:Bunicul a ramas acelasi. -D:El este asemenea alor sai.Predicatul nominal este format din verb copulativ si nume predicative. -D:Ea este asemenea parintilor.a ramane.a parea.a ajunge. Numele predicativ se exprima prin: 1)substantiv in cazurile: -N:Ea este sora mea. OBS! Verbul “a parea” este copulativ cand este personal(Ana pare cuminte) si predicative cand este impersonal(Se pare ca stie adevarul. -la gerunziu:Vocea ei parea tremuranda. -G:Ei sunt contra lui. -multiplu:Ana este frumoasa si desteapta. 2)loc substantivala Fotografiile sunt aduceri-aminte.a iesi. -G:Fata era contra celor doi. -Ac:Bratara este de aur.a se face. . Verbele copulative sunt: -verbe copulative prin excelenta:a fi. 6)loc adjectivala El este cu scaun la cap. -la supin:Observatia lui este de bagat in seama. -D:El este asemenea celor doi. -G:El este contra fumatului. -Ac:Florile sunt de la cei trei. 8)loc verbala -la infinitiv:Dorinta sa este de a-si aduce aminte. 7)verb -la infinitiv:Dorinta lui este de a urma un colegiu bun. 5)adjectiv: -propriu-zis:Ea este foarte frumoasa. -provenit din verb-la participiu:Cerul este innorat.) Numele predicative poate fi: -simplu:George este inalt.

2)loc substantivala:Parerile de rau sunt inutile. 10)loc adverbiala:Este cu putinta ca el sa vina. Au plecat din oameni. Mi-e dor de bunica. -la supin:Ar fi bine de stiut ce vrei.9)adverb:Ea este astfel. Afara ploua.Subiectul poate fi: 1)exprimat 2)neexprimat 1)Subiectul exprimat poate fi: -simplu:Elevii silitori invata bine. 6)loc verbala: -la infinitiv:A pune pe roate o afacere e greu. 11)interjectie:El este tra-la-la! SUBIECTUL Def:Subiectul este partea de prop care arata cine face actiunea exprimata de un predicat verbal sau cui I se atribuie o insusire exprimata de un predicat nominal. OBS! Exista prop fara subiect. 7)interjectie(numai dupa verbe impersonale):Se aude oac-oac! OBS! Verbele impersonale pot avea subiect grammatical care este asezat de obicei dupa predicat. 2)Subiectul neexprimat este de doua feluri: . Ex:Ti se cuvine premiul.cuvintele subliniate din exemplele: Ai casei au plecat. 3)pronume in N:Dumneata n-auzi? 4)numeral cu val subs in N:Trei au venit. Aseara a nins. -la gerunziu:Se aude tunand. 5)verb: -la infinitiv:E placut a innota in piscine. -multiplu:Fructele si legumele sunt scumpe. OBS! Nu sunt subiecte.ci attribute. Subiectul se exprima prin: 1)substantiv in cazul N:Elevii sunt in vacanta. -la supin:De bagat in seama observatia e usor.

Atunci cand apar aceste personae prop au valoare de insistenta(Tu esti de vina)sau de diferentiere(Noi invatam.(noi)-subiecte neexprimate incluse -subiectul nedeterminat(nu poate fi indentificat din contest dar el este la per a IIa. Nun e luam dupa aparente. Teii au inflorit si miros atat de frumos! -inculs(cand poate fi dedus din desinenta verbului la pers I si a II-a sg si pl). Vrei sa facem o plimbare? (TU). .-subinteles(poate fi dedus din context pentru ca a fost exprimat intr-o prop anterioara si este la pers a III-a sg si pl).diateza activa) Obs! Se raporteaza la o situatie generala: Aici se doarme bine.voi va plimbati). Scrie ca tine. OBS! Sunt nerecomandabile prop in care apar subiectele exprimate prin pronume pers de pers I si a II-a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful