P. 1
psihologie

psihologie

|Views: 85|Likes:
Published by Marian3000

More info:

Published by: Marian3000 on Dec 30, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/03/2013

pdf

text

original

Psihologia (din limba greac : psyché = suflet, logos = tiin ) este tiin a care studiaz comportamentul uman, inclusiv

func iunile psihice i procesele mentale ca inteligen a, memoria, percep ia, precum i experien ele interioare i subiective cum sunt sentimentele, speran ele i motivarea, procese fie con tiente, fie incon tiente. În acest cadru general al activit
y

ii psihice distingem urm toarele categorii: : elementul care, intr-un moment determinat, face ilor con tiente independent de ilor incon tiente.

Con inut psihic sau de con tiin obiectul unei func iuni psihice.

y

Func iuni psihice: modalitatea specific a activit con inutul lor. Mecanisme psihice: modalitatea specific a activit

y y

Sfere sau straturi psihice: ansamblul de func iuni i mecanisme comune unei anumite func iuni psihice (de ex.: sfera afectiv , sfera cognitiv etc.). Tipul psihologic: ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective voluntare care pot fi schematizate într-un mod abstract (personalitatea). i

y

Psihologii adopt diverse modalit i în studiul activit ii psihice. De exemplu, psihologia experimental folose te metode tii ifice în descrierea i în elegerea cauzelor i rela iilor reciproce ale unor procese diferite cum sunt percep ia, înv area, memorizarea i comportamentul social. Psihologia umanistic face mai de grab investiga ii calitative pentru a cerceta experien ele subiective ale fiin elor umane. De la înfiin area primului laborator experimental de psihologie de c tre Wilhelm Wundt în 1879 la Universitatea din Lipsca (Leipzig), psihologia s-a separat treptat de filozofie, din care provenea, pentru a deveni o specialitate de sine st t toare cu o serie de direc ii i subspecialit i, care dispun doar în parte de un limbaj comun.

Cuprins
y y y y y y y y y y y

1 Abord ri ale psihologiei 2 Discipline psihologice de baz 3 Psihologia aplicat 4 Pagini din istoria psihologiei 5 Psihologia general 6 Procese psihice i mentale 7 Procese psihice. Tipuri. 8 Legea asocia iilor 9 Teoria structurii cunoa terii 10 No iuni fundamentale ale psihologiei 11 Psihologi români

y

12 Leg turi externe externe o 12.1 Societ i i Institute de Psihologie o 12.2 Reviste Române ti de Psihologie Indexate Thomson ISI o 12.3 Reviste online psihologie o 12.4 Altele

Abord ri ale psihologiei
y y y y

Abordarea Cognitiv Abordarea Umanist Abordarea Behaviorist cunoscut Abordarea Psihodinamic

i ca Abordarea Comportamental

Discipline psihologice de baz
y y y y y y y y y y

Psihologie general Psihologia persoanei Psihologia dezvolt rii Psihologia înv rii, memoriei i cunoa terii Psihologia social Biopsihologia Psihologia diferen ial a personalit ii Metodologie i statistic psihologic Neuropsihologie Psihofiziologie

Psihologia aplicat
y y y y y y y y y y y y y y y

Psihologie clinic Psihosomatic Psihologia s n t ii Psihoterapie Psihodiagnoz Psihopatologie Psihologie judiciar Psihologia educa iei (Psihologia pedagogic ) Psiholingvistic Psihologie economic (Psihologia publicit ii, consumatorului etc.) Psihologie organiza ional (Psihologie managerial , psihologia muncii, ergonomie, comportament organiza ional etc.) Psihologia transporturilor Psihologia aplicat în domeniul securit ii na ionale Psihologia sportului Psihologia artei

y y

Psihologia matematicii Socionic

Pagini din istoria psihologiei
Din antichitate i pân la sfâr itul secolului al 19-lea psihologia a fost considerat parte component a filozofiei. Primele referiri le g sim la Aristotel în lucrarea "Despre suflet" (gr. Peri psychês). Teofrast define te 30 de caractere omene ti, ceea ce reprezint prima încercare de tipologie a persoanelor. Termenul psihologie este folosit totu i abia c tre sfâr itul evului mediu de c tre Philipp Melanchton în lucrarea lui Kommentar über die Seele (1540, Considera ii asupra sufletului). Empirismul englez al secolului al 17-lea reducea func iile psihice la fenomene previzibile cu legi proprii. În teoria mecanicist a lui Thomas Hobbes "sufletul" nu- i g sea niciun loc. Într-o lucrare din 1704, Leibnitz men ioneaz pentru prima dat existen a unor procese subcon tiente. Adev rat p rinte al psihologiei este considerat Johannes Nikolaus Tetens, care în lucrarea sa Philosophische Versuche über die menschliche Natur und ihre Entwicklung (1777) (Considera ii filozofice asupra naturii umane i desvolt rii sale) face o descriere am nun it a func iilor i proceselor psihice cu valabilitate pân în timpurile noastre. Începând cu secolul al 19-lea psihologia a început s se contureze ca disciplin de sine st t toare. În acela i timp s-au dezvoltat diverse curente i diferite orient ri, în func ie de concep iile respectivilor psihologi. Ca în orice ramur a tiin ei care s-a desprins din filozofie, probleme pur filozofice asupra naturii spiritului n-au încetat s fie dezb tute, ducând chiar la apari ia unei filozofii a spiritului sau psihologii filozofice. Psihologia experimental , fondat pe lucr rile lui Wilhelm Wundt i William James, î i îndreapt în special aten ia asupra problemelor generale cum sunt comportamentul i dispozi ia, incluzând i st rile patologice, importante pentru psihologia clinic . coala fenomenologic cu Wilhelm Dilthey, Franz Brentano i Karl Jaspers consider procesele psihice ca fenomene indivizibile, în timp ce Behaviorismul, bazat în mare parte pe lucr rile lui Ivan Petrovici Pavlov, prive te comportamentul uman ca manifestare condi onat , o asocia ie de stimuli cu r spunsuri specifice. În psihologia german un loc deosebit îl ocup Psihologia configura ionist (Gestaltpsychologie), ai c rei reprezentan i (Max Wertheimer, Wolfgang Köhler) privesc via a psihic ca un întreg unitar. Înc de la sfâr itul secolului al 19-lea, Sigmund Freud folose te ca metod terapeutic Psihanaliza i inaugureaz Psihologia abisal . Psihologia umanist , ap rut ca reac ie împotriva behaviorismului i psihanalizei, are r d cini în Existen ialism i pune accentul pe experien a individual , încercând s explice esen a fiin ei umane prin investiga ii calitative (Abraham Maslow).

Psihologia general
Ac iunea coordonat a func iilor psihice în procesul înv rii precum i în controlul activit ilor face obiectul psihologiei generale. Sub acest aspect o deosebit semnifica ie are analiza structural a cunoa terii, în special structura matematic a proceselor de cunoa tere, a a cum o g sim în formul rile fizicei teoretice. Avem astfel de a face cu structura statistic a categoriilor de evenimente similare.

Procese psihice

i mentale

Procesele necesare punerii în joc a percep iei, gândirii, planific rii, dorin elor i lu rii de decizii sunt evenimente con tiente. Acest proces de auto-observa ie este denumit introspec ie. Evenimentele tr ite se fixeaz în memorie, de unde pot fi din nou aduse în con tiin . Aceast activitate este denumit retrospec ie. În felul acesta omul are posibilitatea cunoa terii propriilor sale acte i poate, nu numai s - i controleze comportamentul personal, dar s în eleag i comportamentul altora în interac iunea social .

Procese psihice. Tipuri.
Teoria delimiteaz trei tipuri de procese psihice:
y y y

procese psihice senzoriale: senza ia, percep ia i reprezentarea, procese psihice cognitive: memoria, aten ia, limbajul, gândirea, imagina ia procesele psihice afective: afectivitatea, motiva ia i voin a

Legea asocia iilor
Filozoful englez David Hume considera c organizarea experien ei cuno tin elor omene ti ar putea fi explicat prin leg turile dintre evenimentele con tiente, între care se stabilesc rela ii permanente temporo-spa iale. El a denumit acest fenomen "legea asocia iilor", fiind de p rere c extragerea cuno tin elor din memorie s-ar baza pe asem n ri sau leg turi stabilite în timp i/sau spa iu.

Teoria structurii cunoa terii
Concep ia lui David Hume a fost criticat , în special de Immanuel Kant. El a demonstrat c atât structura topografic spa ial cât i cea dinamic cauzal a experien ei pot fi explicate numai pe baza configura iilor matematice i nu prin asocia ii. Prin aplicarea sistemelor opera ionale în cercetarea realit ii rezult ipoteze de lucru asupra rela iilor generale între evenimente, a c ror valoare previziv se verific prin observa ie.

No iuni fundamentale ale psihologiei

y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y y

Afectivitate Aten ie Comportament Condi ionare Con tiin Creativitate Cunoa tere Emo ie Gândire Imagina ie Instincte Inteligen Limbaj Memorie Motiva ie Nevroz Percep ie Psihometrie Psihoz Reprezentare Stres Voin Traum

Psihologi români
Dintre cei mai importan i psihologi români sunt de men ionat:
y y y y y y y y y y y y y

Alexandru Ro ca, academician si profesor universitar la Cluj Paul Popescu-Neveanu, autor al unui Dic ionar de psihologie Mielu Zlate, prof. univ. dr., seful Catedrei de Psihologie din Universitatea Bucuresti, autor al unei monumentale opere psihologice Nicolae Mitrofan, prof. univ. dr., specialist in psihodiagnistic, psihologie judiciara, presedintele Colegiului Psihologilor din Romania. Nicolae M rgineanu, autorul unei impozante monografii, Psihologia persoanei. Vasile Pavelcu, profesor la Ia i, mentor al psihologiei "distincte". Ion Petrovici, elev al lui Titu Maiorescu, unul dintre creatorii colii române ti de psihologie. Constantin R dulescu-Motru, studii asupra spiritualit ii na ionale ("românismului"). Daniel David, profesor de psihologie clinica si psihoterapie Mircea Miclea, profesor de psihologie cognitiv Eduard Gruber, înfiin eaz primul laborator de psihologie, la Ia i i deschide primul curs de psihologie experimental din România. Nicolae Vaschide, directorul adjunct al Laboratorului de Psihologie Patologic , de pe lâng Sorbona. Dimitrie N dejde

y y

Ion Anastasiu Gheorghe Marinescu

Leg turi externe externe
Societ
y y y y y y y y y y y y y y y y y y

i

i Institute de Psihologie

Asocia ia Psihologilor din România Asocia ia de Psihologie Industrial i Organiza ional Asocia ia de Psihologie Aplicat în Domeniul Securit ii Na ionale din România Asocia ia de Psihoterapii Cognitive i Comportamentale din România Asocia ia Psihologilor din Transporturi Federa ia Român de Psihoterapie Asocia ia Român de Psihologie Transpersonal . Asocia ia Psihologilor din Banat Asocia ia Român de Psihologie Analitic Asocia ia pentru Psihologie si Psihoterapie Adlerian din România Comunitatea Român de Analiz Tranzac ional Societatea Român de Analiz Tranzac ional Societatea de Psihoterapie Experien ial Român Asociatia Psihologilor Practicieni "Noua Paradigma In-Mind, Quarterly Magazine for Social Psychology ASOCIATIA PSIHOLOGILOR - VALCEA E-psiho.ro - baz de date online Articole i tiri din sfera psihologiei

Reviste Române ti de Psihologie Indexate Thomson ISI
y

Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies (Founding Editor: Dr. Daniel David, 2001)

Reviste online psihologie
y

Revista Psyvolution

Altele
y y y y

Cabinete de psihologie Documente de psihologie - C r i, teste psihologice, reviste de psihologie, clipuri de psihologie, articole inteligenta-artificiala.ro - Studiaz psihologia pentru a putea implementa o inteligen artificial unei ma ini Abordarea Gnostic asupra psihologiei

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->