3

The Romanian Economic Journal

Opinii privind cauzele crizei financiare actuale
Ana Bal The current financial crisis is a complex and developing phenomena. It generates many debates. This paper presents two aspects. Firstly, the mechanism of the crisis, from the US subprime crisis to the international contagion. Secondly, the opinions of some reputed economists about its main causes: financial dereglementation, global imbalances, securitization and others. Key words: financial crisis, dereglementation, global imbalances, securitization, contagion. JEL classification: F34, F40. Când vorbim despre o criză financiară? Criza este definită de unii specialişti (M. Aglietta, 2001), pornind de la teoria informa iei asimetrice (care poate fi utilizată în cazul crizei actuale drept o grilă corectă de analiză) ca fenomenul care apare atunci când se cumulează fenomenele de selec ie adversă1 şi de hazard moral2 până la un nivel la care pie ele nu mai direc ionează fondurile disponibile către agen ii economici care reprezintă cele mai bune op iuni investi ionale. În iunie 2007 banca de investi ii americană Bear Stearns anun a că cele două fonduri de hedge pe care le gira pierduseră aproape tot capitalul lor şi că ea însăşi pierduse în 3 zile toate lichidită ile sale (17 miliarde USD!), fiind în pragul falimentului. Era debutul crizei „subprime”,

Are loc atunci când creditorii, prost informa i sau pu in responsabili, acordă credite unor agen i economici care sunt dispuşi să plătească rate ale dobânzii ridicate, returnarea împrumuturilor fiind asociată cu grade ridicate de risc. 2 Situa ia în care fie debitorii, fie creditorii, fie ambii iau decizii de investire riscante bazânduse pe interven ia unui „creditor de ultimă instan ă” în condi iile producerii riscului de neplată.

1

Year XII, no. 31

(1) 2009

31 (1) 2009 . când Administra ia Bush pune în aplicare programul său „Visul American”. Atkinson. dar au fost şi persoane pentru care motiva ia reală era tranzac ionarea speculativă a valorii caselor. momentul cu adevărat de cotitură în expansiunea creditelor ipotecare este reprezentat de anul 2004. no job. Explozia creditelor ipotecare. în anii ‘90 se accentuează inegalită ile sociale. după ce le-au „împachetat” şi ele într-o nouă „titrizare”.4 The Romanian Economic Journal care a fost „bulgărele de zăpadă” ce a declanşat actuala criză financiareconomică globală. Hoon Lee. care. 2008). no assets)! Cumpărarea unei case reprezenta pentru mul i. Ca urmare. prin care ipotecile deveneau accesibile şi gospodăriilor fără capital propriu (zero equity mortgage). aşa cum au fost ele analizate de mai mul i economişti. care părea a avea o tendin ă de continuă creştere. I. Potrivit unor specialişti (Blundell-Wignall. desigur. 2. Creditele aveau pentru o primă perioadă de 2 ani rate ale dobânzii fixe. no. împlinirea unui „vis”. Mecanismul crizei 1. le-au revândut Year XII. în vederea sus inerii creşterii economice pe seama consumului şi pentru dezamorsarea tensiunilor sociale. În condi iile extinderii dereglementării în SUA. cu scopul accederii la case proprietate personală şi a gospodăriilor cu venituri reduse. din anul 2001 se relaxează condi iile de acordare a creditelor imobiliare. Unii au denumit persiflator aceste credite „Ninja” (no income. Nu ne propunem în lucrarea de fa ă decât două obiective: prezentarea mecanismului de derulare a crizei şi a cauzelor acesteia. „Financiarizarea” creditelor Titlurile de credit acordate în condi iile men ionate mai sus au fost transformate în titluri financiare şi vândute băncilor de investi ii. dar în perioada următoare ratele erau ajustabile la evolu iile de pe pia ă.

31 (1) 2009 . Declanşarea crizei în SUA Începând cu anul 2006. ale unor debitori solvabili. în favoarea creşterii ponderii activelor financiare derivate emise pe seama creditelor ipotecare. cât era acesta înainte de 2004.5 The Romanian Economic Journal apoi altor institu ii financiare. mii de Year XII. prin alte inova ii financiare. unele atingând nivelul a 18%. Atkinson. ratele directoare ale Fed sunt majorate. Fannie Mae şi Freddie Mac. pe de o parte. şi noile reguli Basel II privitoare la raportul datorii/capital. pe de altă parte. 3. în cadrul diferitelor produse financiare create în acest context (care puteau con ine şi alte „felii”. erau acelea că riscul nu era eliminat. din alte titluri de credit). pentru cumpărători şi sistemul financiar. Drept urmare. 2008): impunerea unui control mai strict pentru cele două institu ii de asigurare a ipotecilor cu garan ii de stat. Unele dintre acestea (SIVs -structured investment vehiclesşi CDO. la 40/1. Două modificări survenite în anul 2004 au avut acest rol (Blundell-Wignall. Avantajele acestei opera iuni pentru vânzători erau acelea de a ob ine lichidită i şi de a dispersa riscul. ci doar transferat ultimilor achizitori ai titlurilor financiare emise pornind de la aceste credite. O particularitate a „financiarizării” a reprezentat-o asocierea ipotecilor „subprime” (având riscuri înalte) cu alte ipoteci. concomitent cu aceste noi constrângeri. Sunt analişti care consideră că anumite evolu ii au accelerat tendin a băncilor de investi ii de a-şi restructura portofoliile. autorită ile americane de supraveghere a pie ei creditului ipotecar au creat un spa iu de manevră suplimentar pentru băncile de investi ii în vederea gestionării riscurilor.collateralised debt obligation) au fost considerate chiar drept substitute ale modalită ilor de asigurare furnizate de cele două institu ii de asigurări Fannie Mae şi Freddie Mac. fapt care le-a permis multora dintre acestea să-şi majoreze raportul datorii/capital net de la 15/1. dezavantajele. fapt ce antrenează şi creşterea semnificativă a ratelor dobânzii pentru creditele imobiliare. În mod paradoxal. Hoon Lee. no.

confruntate cu dificultă i de refinan are. Asocierea creditelor ipotecare subprime cu alte titluri de credit în cadrul a diferite produse derivate a făcut ca acestea să fie „intoxicate” de primele şi astfel a devenit extrem de dificilă evaluarea corectă a „sănătă ii” portofoliilor institu iilor financiare care le de ineau.6 The Romanian Economic Journal gospodării cu venituri reduse s-au aflat în situa ia de a nu-şi mai putea plăti ratele scadente şi s-au precipitat în a-şi vinde casele. Reducerea volumului de credite Căderea pre urilor caselor determină agen iile de rating să degradeză titlurile financiare derivate emise pe seama creditelor imobiliare. drept urmare investitorii încep să vândă masiv aceste titluri. 31 (1) 2009 . no.În consecin ă. De asemenea. Year XII. ceea ce antrenează o scădere şi mai accentuată a valorii lor. Aceste fenomene cumulate conduc la creşterea nivelului ratelor dobânzilor interbancare şi la reducerea volumului de credite acordate. căreia băncile nu reuşesc să-i facă fa ă. 5. Totodată. ceea ce conduce la o cerere mare de lichidită i pe termen scurt. Vânzările masive au antrenat după ele reducerea dramatică a pre ului caselor. Astfel se produce criza „subprime”. băncile păstrează propriile lichidită i pentru ele însele. Propagarea crizei în sistemul bancar american O dată ce valoarea caselor a tins să scadă sub valoarea ipotecilor. valoarea titlurilor respective tinde să scadă sim itor. 4. băncile devin neîncrezătoare în „sănătatea” partenerilor lor financiari. unele institu ii creditoare s-au aflat în situa ia de a nu-şi putea recupera crean ele (valoarea creditelor acordate) pe seama ipotecilor de inute. Majoritatea institu iilor bancare de inătoare de astfel de titluri îşi transformă titlurile pe termen mediu şi lung în titluri pe termen scurt. Se creează astfel o criză de lichidită i.

Propagarea interna ională a crizei Interna ionalizarea pie ei financiare a condus la situa ia ca şi alte mari institu ii neamericane să se confrunte cu dificultă i similare. Northern Rock. AIG).tehnice. atunci când există o conjunctură nefavorabilă. Potrivit evaluărilor specialiştilor. valoare care ar reprezenta aproximativ 100% din PIB-ul SUA. ei se reîntorc la pruden ă. Merrill Lynch. şi pe de altă parte ca urmare a dificultă ilor de refinan are. 9500 miliarde USD la cca. şi invers. atunci investitorii tind să-şi asume riscuri înalte. Aceste comportamente au tendin a de a accentua evolu ia ciclică. Plihon. no. Prin na ionalizarea Fannie Mae şi Freddie Mac s-a ajuns la situa ia în care statul american a devenit „creditorul de ultim resort” pentru creditele imobiliare. Mecanismele care facilitează producerea crizelor de acest tip sunt (D. Year XII. tehnologice. în exprimarea lui F.7 The Romanian Economic Journal 6. 14000 miliarde USD. financiare-. altele abandonate (Lehman Brothers). 7. uneori excesivă chiar). Caracterul prociclic al asumării de riscuri (când conjunctura economică este favorabilă şi apar inova ii . ceea ce ar reprezenta. Lemaitre (2008). criza actuală a condus la creşterea datoriei publice americane de la cca. pe de o parte ca urmare a de inerii de active ”toxice”. 31 (1) 2009 . băncile centrale şi institu iile guvernamentale furnizează băncilor cu probleme fonduri. În consecin ă. o „privatizare a câştigurilor şi o socializare a pierderilor”! Desfăşurarea crizei financiare din anii 2007-2008 prezintă caracteristicile unei crize sistemice. neîncrederea se generalizează pe plan interna ional şi pia a interbancară se îngustează. Interven ia institu iilor publice Pentru a depăşi criza de lichidită i. producându-se o criză de lichidită i globală. 2006): a. unele institu ii financiare fiind astfel salvate (Bear Stearns.

post Marea Criză. prin care se interzicea băncilor comerciale să se implice în activită i specifice băncilor de investi ii. care pot ac iona concomitent sau separat: • cererea contagioasă de retragere a depozitelor. • deteriorarea calită ii crean elor bancare datorită dificultă ilor de plată ale debitorilor. cât şi al oamenilor. Ben Bernanke a numit acest mecanism „acceleratorul financiar”. Voi prezenta în cele ce urmează doar câteva dintre opiniile unor economişti privind cauzele crizei. 31 (1) 2009 . punând în discu ie temeinicia ipotezelor teoretice fundamentale ale teoriei neoclasice. d. Producerea panicii bancare. no. Dereglementarea şi eliminarea restric iilor din legea GlassSteagll2 Dereglementarea financiară a fost una dintre măsurile centrale ale „reaganeconomics”-ului. 1 Year XII. Dezbaterile de idei generate de criză1 se concentrează asupra a două teme centrale: cauzele crizei şi solu iile de ieşire din aceasta. • dificultă i de refinan are pe pia a interbancară. 2 Lege adoptată în 1933. b. Tendin a pre urilor şi a cota iilor activelor de a se îndepărta cu mult de valoarea de echilibru. Prin aceasta se inteau două obiective principale: reducerea costurilor de tranzac ionare şi facilitarea accesului Unele au chiar un caracter mult mai aprofundat. c. Cauzele principale ale crizei şi ale propagării ei A. Facilitarea accesului la credite prin politici monetare laxe şi comportamentul mimetic atât al institu iilor bancare. Aceasta poate avea 3 surse principale. curentul dominant în prezent sub aspectul în elegerii fenomenelor economice şi al fundamentării policilor economice (cum ar fi aceea a ra ionalită ii lui „homo oeconomicus”).8 The Romanian Economic Journal Preşedintele Fed. adică tranzac ii cu titluri financiare.

. trebuie un cadru mai solid pentru supravegherea băncilor de investi ii şi a altor mari negociatori de titluri. 2006). 36 mrd. datorită opacită ii colateralelor. • intrarea pe pia ă a unor brokeri „low-cost”. Vrânceanu. Lemaitre. opera iuni de tip „leverage”). Primele acordate în cele 5 mari institu ii financiare afectate (Merrill lynch.” (apud F. care au acordat credite pentru gospodării cu venituri scăzute. • Dimensiunea fenomenului de supraîndatorare nu a putut fi estimată corect. Morgan Stanley. 2008). cu un impact negativ semnificativ: • Unele institu ii financiare sau anumite activită i ale acestora au ieşit din re elele de supraveghere pruden ială.. 2008) 1 Year XII. deoarece pentru justificarea atribuirii unor remunera ii foarte înalte („exorbitante”1. Unii specialiştii apreciază că ea a fost însă prea departe împinsă şi a condus la producerea a două fenomene perverse: • pentru a rezista unei concuren e tot mai acerbe. Goldman Sachs. Dereglementarea financiară a condus totodată şi la unele efecte neaşteptate. Lemaitre. Lehman Brothers. 66 mrd. Dolari în 2007. băncile de investi ii s-au implicat în opera iuni tot mai complexe.9 The Romanian Economic Journal micilor operatori pe pia ă.. un autor român spunea că „SUA a dereglementat necinstea” (R. Criza îl făcea pe Ben Bernanke să recunoască: „. Legat de acest ultim aspect şi având în vedere şi scandalurile corporative de la începutul anilor 2000. după unii). multe asociate cu riscuri tot mai mari (emisiunea şi distribuirea de titluri derivate complexe. conducerile marilor institu ii financiare s-au implicat în opera iuni financiare cu randamente foarte ridicate. • Etica de afaceri a fost deseori ignorată. dar şi cu riscuri pe măsură. 31 (1) 2009 . Dolari în 2006 şi de cca. după unele surse (F. no.. Bear Stears) au fost de cca.

făcând posibilă men inerea timp îndelungat a tendin ei de consum excesiv în SUA.. Politicile economice neadecvate • În anul 2001 s-a procedat la o reducere a ratei directoare a dobânzii. Existen a unui volum mare de fonduri disponibile în economia mondială Dezechilibrele mondiale ale balan elor de plă i alimentează trasferurile uriaşe dintre ări. în primul rând SUA. dolari şi 1900 mrd dolari. După B. Eichengeen (2008). Strange (1996. Oferta generoasă de fonduri asiatice ar fi avut drept efect direct reducerea costului creditului imobiliar în SUA cu cca. 1/5 din rezervele valutare ale Chinei1 au fost plasate în cele 2 institu ii create de guvernul american pentru garantarea creditelor ipotecare. De asemenea. încă din anii 90: „. B.concuren a bazată pe risc propulsează întregul sistem financiar către nivele excesive de îndatorare. 31 (1) 2009 . fapt care a condus la o încurajare a creditului imobiliar. cca.”.. dar şi a riscului de 1 Estimate diferit de specialişti. 10%. estimează acelaşi specialist.10 The Romanian Economic Journal S. no. 1000 mrd. tot în sectorul financiar (sub formă de achizi ii de obliga iuni guvernamentale). cea mai mare parte a rezervelor valutare ale Japoniei (de cca. în condi iile existen ei unei supralichidită i în economie. sunt investitori mondiali de anvergură. Criza din Asia din anul 1997 a determinat reorientarea fondurilor disponibile din zonă către alte regiuni geografice. ările asiatice. pag. Dolari) a fost investită în SUA. Restric iile practicate de SUA pentru investi iile directe chineze au condus la plasarea fondurilor provenind din China în titluri financiare ale diferitelor institu ii financiare. Fannie Mae şi Freddie Mac. Year XII. 141) afirma. Astfel. C. la rândul său. cu niveluri ridicate ale economisirii interne şi cu excedente ale balan elor de cont curent. între 1000 mrd.

Astfel. • Politicile neadecvate (politica monetară expansivă. 2006). considerat drept o adevărată „otravă” pentru economie. • Anumite măsuri fiscale au stimulat deodată exacerbarea creditării ipotecare şi a financiarizării acesteia din urmă. 2008). ca urmare a prăbuşirii pie ei firmelor cu tranzac ii pe Internet (pierderi cifrate la cca. îmbinând elemente de cultură tradi ională de credit cu o „cultură financiară” (equity culture).11 The Romanian Economic Journal inflatare a pre urilor (B. care a devenit tot mai mult un model mixt. Ele au alimentat un consum „excesiv”. • Prevalen a finan ării prin pie e de capital în SUA. Astfel. deoarece astfel ele puteau să-şi majoreze veniturile concomitent cu economisirea capitalului implicat. • Politicile economice au favorizat o schimbare a „modelului de afaceri” al băncilor. garan iile explicite de bail-out) au creat un sistem de stimulente care au condus la o alocare proastă a resurselor. în condi iile extinderii dereglementării. în exprimarea lui A. no. iar anumite nivele de financiarizare într-o transformare în mai mul i paşi nu sunt taxate. modificări care nu au fost însă operate (R. 31 (1) 2009 . Acesta considera că: „furtuna financiară este un simpom al dezechilibrelor structurale din economia reală”. dobânzile la creditele ipotecare sunt deductibile în SUA. Muelller (2008). ar fi necesitat modificări în sistemul de stimulente şi în regulile de supraveghere a pie elor. Măsura a fost justificată de autorită ile monetare prin existen a riscului de intrare a economiei în recesiune. băncile s-au concentrat pe creşterea mai rapidă a pre ului ac iunilor şi creşterea veniturilor din anii ‘90. Dolari). specifică multă vreme doar băncilor de investi ii. Strategia acestora a constat în creşterea volumului tranzac iilor cu titluri financiare derivate. 7000 mrd. Vrânceanu. sustrăgându-se totodată regulilor Basel I şi II. Year XII. Eichengreen.

2. precum băncile de investi ii) au fost mai pu in afectate de criză. 2008): a) tranzac iile sunt mai complexe. 2008a). b) remuneratia devine un stimulent puternic în modelul de afaceri al băncilor de acest tip. Politicile neoliberale de dereglementare au condus la o evolu ie diferen iată a veniturilor diferitelor categorii sociale. administra ia americană a stimulat creditarea imobiliară şi de consum. Sapir. creditele pentru consum. inclusiv pentru persoanele cu venituri scăzute. 31 (1) 2009 .m. Sapir (2008b). între altele. au devenit motoarele creşterii economice în SUA (o evolu ie similară s-a petrecut şi în Spania – n. Explica iile avansate ar fi. că anumite particularită i ale gestiunii corporative specifice băncilor de investi ii le-au expus pe acestea din urmă în mai mare măsură riscurilor „nemăsurabile” (Blundell-Wignall et alia.1% anual. Year XII. şi mai ales cele imobiliare în ultimii ani. no. apar inând şcolii franceze reglementariste (theorie de la regulation). iar produsele financiare sunt mai dificil de în eles decât produsele clasice de creditare. F.5% anual. Potrivit estimărilor acestuia. Pentru a contracara această tendin ă şi a men ine consumul la un nivel ridicat. c) tipul de cultură organiza ională specific acestor institu ii face mai dificil de realizat controlul de către conducere.12 The Romanian Economic Journal D. ceea ce conduce la un control al riscului mai dificil de realizat. în timp ce salariul mediu cu doar 0.). Modelul de creştere economică bazat pe consum După J. sus ine acest economist. Gestiunea corporativă specifică băncilor de investi ii Anumi i autori au observat că băncile cu o diversificare de portofoliu rezonabilă (adică neimplicate în aşa mare măsură în transformarea creditelor ipotecare în titluri financiare. Nivelul de îndatorare a gospodăriilor a atins un prag record în 2007. 93% din PIB (77% reprezentând doar creditul ipotecar). dar ea poate conduce la „patologii decizionale” (J. de cca. în perioada 2000-2007 venitul mediu a crescut în SUA cu cca.

2008a). de la 18% din PIB în anul 2000. pre urile se pot stabili la niveluri ce depăşesc valoarea de echilibru a activelor. opinează unii specialişti (R. Reinhart. din gradul de cunoaştere şi de în elegere a acestor produse. a comportamentelor strategice ale operatorilor. Vrânceanu. prin însumarea 1 De pildă MBS (mortgage backed securities) şi CDO (collateralized debt obligations). no. pe anumite componente ale lor. asimetriile de informare fiind substan iale (şi datorită lan urilor foarte lungi de intermediere create pe drumul creării şi tranzac ionării lor). rating-urile cele mai ridicate. potrivit FMI (după Sapir. 31 (1) 2009 . R. 2006). în cadrul căreia se tranzac ionează anticipări şi aşteptări ale valorilor viitoare ale diferitelor titluri. Deoarece timp de peste 70 de ani (deci de la Marea Depresiune încoace) pre urile caselor au avut o tendin ă aproape constantă de creştere (K. Year XII. decât propriilor evaluări (astfel producându-se şi „efectul de turmă”).13 The Romanian Economic Journal în timp ce rata de economisire a tins să se reducă. nefondat. refinan area creditelor imobiliare a fost relativ facilă.6% în anul 2007. ale produselor financiare derivate. titlurile financiare emise pe seama lor au avut. Potrivit acestuia. din acest motiv. AAA. În aceste condi ii însă. C. situa ie care conduce cel mai frecvent la bascularea comportamentelor către extreme: „exuberan ă” sau „pesimism” exagerate. la 13. sunt departe de a fi pie e cu concuren ă perfectă. Boyer (2008) explică această situa ie prin particularită ile pie elor financiare. operatorii sunt tenta i să acorde mai multă încredere opiniei conven ionale împărtăşită de pia ă (ansamblul operatorilor). 2008) şi. E. Drept urmare. Aceste pie e. ca urmare a ignoran ei şi a unui optimism ira ional. Rogoff. marcate de numeroase incertitudini derivate din evolu ia conjuncturii economice. Complexitatea pie elor financiare şi a noilor inova ii1 generate de explozia creditului imobiliar a condus la o evaluare eronată a pre urilor titlurilor. când incertitudinile cresc.

F. nu doar complexitatea produselor face dificilă evaluarea corectă a riscurilor şi a pre urilor ci şi interconexiunile dintre segmentele pie ei financiare. a căror evaluare concomitentă a devenit aproape imposibilă. J.. spunând că: „Inova ia (financiară-n.” (Le Monde. profesorul american P. În plus. Krugman afirma că analiza mai multor cazuri de contagiune pe plan interna ional indică acest fenomen drept cauza principală. Propagarea rapidă a crizei se datorează mecanismelor de mobilizare de resurse financiare suplimentare de către operatorii financiari Laureatul premiului Nobel pentru economie pe 2008. cu ocazia unui interviu. P. Drept urmare. unii economişti vorbesc chiar despre existen a pe aceste pie e a unor riscuri „necuantificabile”. octobre 2008). Evocând studiile anterioare ale lui Kaminski et alia. presupuse a fi ra ionale. O opinie asemănătoare exprima în toamna lui 2008. nu întotdeauna foarte bine cunoscute.14 The Romanian Economic Journal comportamentelor individuale. Krugman (2008) propunea ca explica ie principală a propagării cu repeziciune a crizei pe plan global fenomenul numit de el „multiplicatorul financiar interna ional”.Suntem aproape siguri că actorii de pe aceste pie e nu ştiau prea bine ce fac.m. P. Astfel de evolu ii favorizează apari ia de crize. Bhagwati. nu se ajunge la o ra ionalitate colectivă. no. 31 (1) 2009 .”). 2008a). şi J. Acesta ar consta în transmiterea modificărilor de pre uri ale activelor financiare prin efectele lor asupra balan elor institu iilor financiare cu un nivel ridicat de îndatorare prin „leverage”. Ei cumpărau şi vindeau titluri. Fitoussi afirma chiar că: „.) a mers înaintea în elegerii jucătorilor şi a reglementatorilor” (The innovation had gone beyond the comprehension of the players and regulators. ci mai curând la o ira ionalitate colectivă (J. Recunoaşterea acestui fapt ar avea două implica ii importante. Sapir. sublinia acesta: Year XII.

G. Soros. men ionând dificultatea de a controla sau lipsa de control asupra fondurilor speculative şi a produselor financiare derivate. no. Totuşi. Unii chiar au incercat să identifice vulnerabilită ile acestor economii financiarizate ale ărilor dezvoltate. S. ce se prefigurează a se întinde pe mai mul i ani. mai cu seamă Year XII. • Există largi externalită i încrucişate presupuse de salvările de firme (o injec ie de capital într-o parte a lumii poate avea efecte pozitive în cealaltă parte a ei). odată cu importul mecanismelor şi produselor financiare şi cu deschiderea pie elor na ionale fa ă de investorii străini. Roubini. Că globalizarea financiară face mai facilă propagarea crizelor de la o economie la alta. Al ii au semnalat faptul că managementul macroeconomic la nivel na ional în condi iile globalizării financiare este mai dificil de realizat. politicile economice na ionale necorelate just cu influen ele interna ionalizării putând conduce la dezechilibre economice grave (G. Concluzii Criza financiară globală a surprins pe mul i prin amploarea luată şi prin consecin ele economice declanşate. Dar. J. Au fost de asemenea şi trimiteri la lec iile istoriei economice a lumii. Soros. ele fiind considerate doar coşmaruri care bântuie pe falşi profe i (aşa cum era considerat până de curând şi economistul american N. Stiglitz).15 The Romanian Economic Journal • Problema centrală a băncilor este lipsa de capital şi nu a lichidită ilor. atunci când astfel de avertismente sunt date într-o perioadă de creştere economică aproape nimeni nu le ia în seamă. au fost voci care au aten ionat din anii 90 că modificările structural-institu ionale ale capitalismului (în primul rând amplitudinea şi particularită ile pie elor financiare) sporesc riscurile sistemice (M. în primul rând. acum invitatul preferat al multor dezbateri despre criză). Fisher).Aglietta. 31 (1) 2009 .

indicând cu claritate mai multe lucruri: . amplitudinea efectelor sociale negative ale acestora din urmă (erodarea veniturilor clasei de mijloc) a fost fie o vreme ignorată. care să îngrădească iresponsabilitatea.în condi ii de frenezie speculativă.dereglementarea şi liberalizarea financiară nu au condus la o alocare mai eficientă a resurselor. aceasta din urmă amplificată la propor ii necontrolabile prin financiarizare (potrivit mai multor estimări.necorelarea unor politici economice (cea monetară. ac iunea lor fiind paradoxală (stimulând inovarea şi concuren a.crearea unui cerc vicios al creşterii economice. no. pre urile diferitelor tipuri de active reale sau financiare se pot îndepărta mult de la valoarea lor de echilibru. imoralitatea. Din păcate actuala criză a validat avertismentele anterioare. cu efecte negative). adică valoarea întregului patrimoniu imobiliar american). o dată cu “spargerea” iluziilor! Year XII. se punea întrebarea dacă această perioadă de creştere prelungită (pe parcursul actualului deceniu) este cu adevărat o creştere sănătoasă sau dacă majorarea pre urilor la diferite valori şi active este una reală sau una artificial între inută printr-un comportament ira ional şi un optimism întemeiat pe iluzia sporirii valorii reale. Astfel. fie ulterior contracarată cu instrumente nepotrivite (creditele imobiliare subprime). pe de altă parte. iar producerea “bulelor” speculative conduce aproape inevitabil la criza. bazat pe un consum excesiv.16 The Romanian Economic Journal cele ale Marii Crize din anii ’29-’30. dar permi ând însă simultan şi o cursă deseori imorală după câştig. volumul tranzac iilor cu derivate reprezenta între 40 000-50 000 miliarde dolari. 31 (1) 2009 . . ele nu au fost dublate de crearea unor stimulente şi constrângeri corespunzătoare. . cu efecte pozitive. . între inut prin îndatorare. în primul rând) cu efectele dereglementării şi ale liberalizării. pe de o parte.

. în Revue du MAUSS.. OECD. 2008. Le Monde. Instabilite systemique: l’insuffisence du controle macroprudentiel. Plihon D.. Year XII. Eichengreen B.. nouveaux enjeux. January 2008.. NBER. mimeo. October 2008.. Working Paper nr. Atkinson P. Blundell-Wignall A. How bad.331.13761. nr.. 2008. 19 mai 2008b . Premieres lecons de la crise financiere. în Cahiers francais nr.. Krugman P. Une decade prodigieuse. Sapir J. The International Finance Multiplier.org/faudd. 16 septembre.II. Dodd R. The Current Financial Crisis: Causes and Policy Issues. no. 2008.org/articles. 31 (1) 2009 .45.77. Le Monde. vol. Mueller A. Is the 2007 US sub-prime financial crisis so different?An international historical comparison. 2001. Hoon Lee S.imf. în Finance and Development. 18 september 2008. Macroeconomie financiere. La Decouverte...mises. Outbreak! US Subprime Contagion. 23 september 2008. mimeo. Anatomy of Financial Crisis..17 The Romanian Economic Journal Bibliografie Aglietta M.. june 2008. Financial Market Trends. Pourquoi tant des crises ?. nr. Lemaitre F.aspx. Alternatives economiques hors series nr. vol. how long? A forecasting tale of the current crisis.. La crise financiere entre temps court et temps long. avril 2008. accesibil la http://www. Revue de la regulation. La crise etouffe progresivement les economies occidentales.3. Mills P. Boyer R. Aglietta M. Sapir J. Nouveaux acteurs. What’s Behind the Financial Market. marsavril 2006. Rogoff K... 18 septembre. 2008a...2. Reinhart C. accesibil la http://www.

22 septembre 2008. ***. Dereglementarea necinstei. în D. Bucureşti. 2006 (coautor). State şi pie e.ALPHA MDN. Modelele economice europene în confruntare cu globalizarea.. Polirom. 15/2008. Institutul European. “Scenarii privind evolu iile comunitare în domeniul competitivită ii. 1996. Profesor universitar doctor. Oscar Print. Liberation.3/2007. Noua paradigmă a pie elor financiare. 1999. politicii de coeziune şi politicii de dezvoltare regională”. 1997 (carti de autor). “Economii în tranzi ie. Învă ăminte din scandalurile corporatiste americane. R.. Oeconomica nr. Transition Studies Review. 2008 (coordonator şi coautor). Domenii de interes: economie interna ională.18 The Romanian Economic Journal Soros G.. Ana BAL (26. Ed. 2009. Year XII. Catedra de Rela ii Economice Interna ionale. 2008. economie comparată.1954). Is the Current Account Deficit a Problem for Romania?. Vrânceanu. no. Litera Interna ional. Institutul European din Romania. Frontiere etice ale capitalismului. Ed. La crise des subprimes. Ed. 2002. 31 (1) 2009 . Lucrări publicate (selec ie): “Transformări economice regionale şi globale”.07. 2006. Vrânceanu R. “Economie mondială”. Criza creditelor din 2008 şi implica iile ei. Ed. Academia de Studii Economice. Ed. Europa Centrală şi de Est”. Dăianu. Strange S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful