Cursul 1.

LEGATURA CHIMICA
Scurt istoric,
Conceptiile despre legatura chimica au evoluat odata cu dezvoltarea chimiei ca stiinta.In sec. XVIII filozofii au folosit notiunea de aviditate in locul celei de afinitate. Laplace a admis ca afinitatea atomilor este o atractie reciproca de aceeasi natura cu fortele de gravitatie. In1812, Berzelius a creat teoria legaturii ionice; el este creatorul teoriei dualiste care a explicat formarea combinatiilor heteropolare, dar nu a putut explica formarea combinatiilor de acelasi fel. Teoria lui Berzelius a decazut dupa 1830, cand chimia organica ( in care teoria dualista nu se aplica ) a inceput sa se dezvolte. In1840, Dumas elaboreaza teoria unitara, dupa care moleculele formeaza o unitate in care atomii isi pierd personalitatea. O prima incercare de a explica natura legaturii chimice apartine lui Berthollet, dupa care atomii se atrag reciproc cu forte proportionale cu masa lor atomica , Un pas inainte il face Butlerov , care a introdus notiunea de structura chimica perfectionata de J.H. van’ Hoff si Le Bell ( 1874 ). (1861), care a fost

Descoperirile din fizica cu privire la structura atomului au modificat si dezvoltat conceptiile despre legatura chimica; noua etapa se numeste teoria electronica a legaturii chimice. Studiile privind invelisul de electroni au aratat ca legaturile chimice sunt determinate exclusiv de straturile exterioare ale atomilor ; astazi se disting urmatoarele tipuri de legaturi chimice : legatura ionica ( heteropolara ), legatura covalenta ( homeopolara )legatura metalica,legatura de hidrogen,si legatura prin forte van der Waals.

Legatura ionica
Legatura ionica presupune existenta unor ioni complet despartiti,intre care se manifesta atracti de tip coulombian. F= e1e2/ εd2 In relatia de mai sus: e1,e2- sarcini absolute ale ionilor ; ε –constanta dielectrica a mediului,iar d-distanta dintre ioni in angstromi (A) 1A=10-10 m. Kossel si Lewis au considerat ca elementele reactioneaza intre ele pentru ca atomii sa realizeze configuratia stabila de gaz inert. Formarea unei combinatii ionice are lic prin transfer de electroni; de exemplu: [ F]+ Na→F -+ Na+ Electrovalenta este data de numarul de electroni schimbati..Cu cat elementele sunt mai departe de gazele rare, cu atat tendinta de formare a combinatiilor

ionice este mai mica; de ex. electrovalenta +3 este rar intalnita ( Al3+ - in solutie sau cristale este hexahidratat, [Al(OH)6]3+. Electrovalenta +4 este exceptionala;electrovalenta -3,-4 sunt

necunoscutela ionii simpli; se intalnesc numai in ionii complecsi si in unele retele cristaline, Be2C. Teoria octetului este limitata de faptul ca numai elementele din grupele principale pot forma ioni cu configuratie de octet ( s2p6 ), ceea c ear sugera ca numai acestea pot forma legaturi ionice. In realitate si elementele tranzitionale pot forma legaturi ionice; ioniilor au substratul d in curs de completare. De asemenea,in hidruri H are configuratie de dublet. Caracterul chimic al unui element este determinat energetic; energia de ionizare (I) da indicatii asupra caracterului electropozitiv, iar afinitatea pentru electroni ( A) da indicatii despre caracterul electronegativ al unui element. Energia de ionizare este energia minima necesara pentru smulgerea unui electron din stratul de valenta ( formarea ionilor pozitivi = process endoterm ). Afinitatea pentru electroni este energia primita la alipirea unui electron la atomul neutru (formarea ionilor negative= proces exoterm).Alipirea unui electron la un atom nu elibereaza suficienta energie pentru a ioniza nici un alt element; cu toate acestea, combinatiile ionice se formeaza spontan din elemente,deoarece intervin alti factori energetici ( energia de retea , energia de

solvatare ). Caracterul spontan al formarii compusilor ionici poate fi explicat cu ciclul Haber – Born :

NaCl (s)
Q

- Er

Na+ (g) + Cl- (g)

+I +S

-A

Na (s)

Na (g) + Cl (g)

Conform legii lui Hess (caldura de formare a unei substante e aceeasi, indiferent prin cate reactii se formeaza) Q=S + ½D + I – A – E < 0 (proces exoterm) Electronegativitatea masoara cantitativ tendinta unui element de forma legatura ionica I – A este masura acesteia. Pauling a raportat diferenta I – A la valoarea diferentei unui element (Li) X – A / XLi - ALi electroneg. relative Concluzii: legatura se formeaza intre elemente cu χ foarte diferit, prin transfer de electroni si atractii electrostatice. Legatura ionica este nerigid orientata in spatiu.

Legatura covalenta
Legatura covalenta se realizeaza prin punere in comun de electroni ( Lewis si Langmuir ) ; de ex. Cl· +Cl· →Cl—Cl. Fiecare atom realizeaza o configuratie de octet ( gaz rar ). Se numeste covalenta numarul electronilor pusi in comun pentru a realiza configuratia gazului rar ; numarul covalentelor este dat de numarul electronilor impari din stratul de valenta. Un tip special de covalenta este covalenta de 1 electron si covalenta de 3 electroni .

Cl · Cl·

·P· · Cl

· Cl

H · B—B · H H H

Pentaclorura de fosfor

Diboranul

In superoxizii metalelor alcaline ( MO2) si H2+ ( molecula ionica de heliu ), N… O; KO2 (contine ionul O2- sau O… O) ,sunt covalente de 3 electroni . Exista 2 teorii referitoare la covalenta : metoda perechilor de electroni sau a legaturii de valenta (MLV ) si metoda orbitalilor moleculari (MOM). In cadrul primei teorii se presupune ca legatura se stabileste prin perechi de electroni cu spin antiparalel; la apropierea atomilor , orbitalii lor se acopera reciproc dand nastere la un orbital molecular ( cu 2 electroni antiparaleli ). MLV explica

C=O. Hibridizarea nu are loc la elementele cu numere de ordine mari. Hibrizi sp3 au: H2O. CH4. Legatura covalenta realizata prin acoperirea orbitalilor atomici coaxiali se numeste covalenta σ .apreciaza taria legaturii si explica orientarea valentelor in spatiu. NH3 . In legatura C=C . sp2. Orbitali hibrizi sp2 exista in molecula de etena . . electronii π pot forma legatura dubla sau pot fi delocalizati pe unul din atomi . Sunt 3 tipuri dehibridizare a orbitalilor s si p : sp3. acestia sunt situati in plan la unghiuri de 120º. prin suprapunere cu orbitalul p al celuilalt atom de C formeaza legatura π .sp.saturarea atomilor. transformarea lor in orbitali cu aceeasi distributie spatiala si aceeasi energie. Orbitalul p ramas.alcatuind perechea de electroni neparticipanti. iar cea formata prin acoperirea orbitalilor situati pe axe paralele se numeste legatura π.atomii sunt hibridizati sp2. Hibridizarea este modificarea orbitalilor atomici puri .

astfel P are hibridizare sp3d . Compusii covalenti sunt in general gaze sau lichide la temperatura camerei. grafit. dar pot apare si in stare solida . polaritatea ei se datoreste faptului ca perechea de electroni comuni este atrasa de atomul cu afinitate mai mare pentru electroni . rectangulari. sau moleculare ca in cristalul de I2 ( insolubile in apa ). iar S are hibridizare sp3d2. pot forma 2 plane (legaturi)π Exista si hibridizari cu participarea orbitalilor d. ex. Legatura covalenta polara se realizeaza intre atomi cu electronegativitate apropiata. Separarea totala de sarcina are loc in momentul dizolvarii in apa sau alti solventi polari. intalnite la compusii elementelor tranzitionale si compusii halogenati ai unor elemente in stare de oxidare ridicata ( PCl5 . SF6 ). datorita interactiunii cu moleculele de solvent. Cei 2 orbitali p ai fiecarui atom de C . cei 2 orbitali sp sunt situati la unghiuri de 180º ( axial) . H→Cl. formand retele atomice de tip diamant. Legatura covalenta este rigid orientata in spatiu ( vezi structurile prezentate mai sus ! ) . Legatura covalenta polara este cazul general de legatura chimica.Orbitali hibrizi sp exista in molecula de acetilena .

( HF)2 . atomul care-l recunoaste se numeste acceptor. ( H2O)6 . Energia legaturii de hidrogen este mica . de exemplu in nitrofenol O pereche de electroni neparticipanti ai atomului de fluor tind sa ocupe orbitalul “ liber “al H. rezultand asociatii moleculare. de exemplu. Legatura de hidrogen influenteaza proprietatile substantelor. ( RCOOH)2 .care este aproximativ 620kj/ mol . punctele . Datorita asociatiilor moleculare . Legatura de hidrogen poate fi intermoleculara . iar donorul capata sarcina formala pozitiva : BF3 + :NH3 →F3B←NH3 sau BF3(-)—NH3(+) . Legatura coordinativa se mai numeste si semiionica . donorul este baza Lewis . 8—16 kj/ mol . H-F…H-F .O. Acceptorul capata sarcina formala negativa. iar acceptorul este acid Lewis. Legatura de hidrogen Legatura de hidrogen este o interactiune intre un atom de hidrogen si un atom al unui element puternic electronegativ ( F. fata de legatura covalenta H-F . H\ O--H H\ O--H si intramoleculara .N ).Cursul 2 Legatura coordinativa este un caz particular al legaturii covalente: electronii pusi in comun provin numai de la unul din atomii participanti la legatura ( donor ).

masele moleculare . dispersie 50% . punctele de fierbere .orientare 44.6% . in apa la 40º C se desfac ½ din puntile de H .dispersie19% . dar in proportie diferita. Legatura metalica Metalele au structura policristalina : sunt formate din microcristale orientate pe directii diferite si de forme diferite numite cristalite . de inductie care se manifesta intre o molecula polara si una nepolara. Cele 3 tipuri de forte van dre Waals actioneaza simultan. Legaturi van der Waals Atractiile dintre molecule se numesc forte van der Waals. ele explica existenta starilor de agregare si coeziunea lichidelor si solilor cu retea moleculara. de dispersie care se manifesta intre molecule nepolare. care determina proprietatile comune ale metalelor . De ex. Legatura metalica este o legatura de tip special.1% . Exista 3 tipuri de forte van der Waals : de orientare ( dipol.dipol ). inductie 5.inductie.4. Datorita legaturii de H. de ex.de topire . in apa . sunt mari. orientare. se pot manifesta intre molecule in parallel cu legatura de H. Prezenta legaturii de hidrogen in fibrele sintetice mareste rezistenta lor mecanica.iar la amoniac .9% . Legatura de H se desface cu cresterea temperaturii.vascozitatea . iar la 100º C se afla numai molecule singulare .76. H3BO3 are proprietatea de a cliva ( a se desface in foite ). care .4%.

altele mai putin bune. Electronii din banda de energie ( comuni intregului cristal metalic ) se propaga sub forma de unde prin reteaua metalica ( se misca cvasiliber). Sn). dar nuexplica de ce aceasta scade cand creste temperatura . cu exceptia Hg . emisia termica si fotoelectrica. Exista 2 teorii privind legatura metalica a) teoria gazului electronic ( Drude si Lorenz. elaborata de mecanica cuantica ( Fermi . . numite benzi de energie. Bloch . toti electronii sau cea mai mare parte din electroni se comporta ca un gaz de electroni. 1900 ): conform acesteia. Aceste propriatati comune sunt : conductibilitatea electrica si termica . nu arata de ce unele metale sunt foarte bune conducatoare de electricitate. separate de zone interzise. plecand de la un alt tip de repartitie a energiei intre atomii metalului ( statistica Fermi ).se manifesta numai in stare solida. singurul metal lichid. sunt chiar semiconductoare ( Ge . Sommerfeld . care se misca liber prin reteaua metalica. teoria prevede ca intrun cristal metalic numai electronii interiori sunt distribuiti pe nivele discrete ( bine determinate): nivelele exterioare se contopesc in zone largi de energie .4 cand ar trebui sa fie mai mare. Brillouin ) . Aceasta teorie explica conductibilitatea metalelor. b) teoria benzilor de energie. De asemenea nu poate explica de ce caldura atomica a metalelor este 6.

Izolatorii au banda de valenta total ocupata ( ΔE fata de banda de conductie este foarte mare). proprietatea de a fi trase in foi si sarme. La semiconductori banda de valenta este ocupata total. Legatura metalica este cu atat mai puternica cu cat numarul electronilor care formeaza banda de energie este mai mare: deexemplu.electronii din banda de valenta prin decuplare pot trece in banda de conductie. Curs nr. Prin aplicarea unei diferente de potential .iar banda de valenta poate fi partial sau total ocupata. 3 PROPRIETATILE MOLECULELOR Legatura covalenta nepolara reprezinta cazil general de legatura chimica. respectiv marimea absoluta asarcinilor . Conform principiului lui Pauli. dar ΔE fata de banda de conductie este mica.existenta acestora explica unele proprietati ale metalelor printre care conductibilitatea electrica. sau prin ridicarea temperaturii. la Fe banda de energie cuprinde nivelele 4s si 3d. cu cat distanta dintre ele este mai mare .molecula este mai polara.Molecula polara ( dipolul ) are 2 centre de sarcina electrica : centrul ( polul ) pozitiv si centrul ( polul ) negativ.Polaritatea moleculei depinde si dediferenta de electronegativitate dintre atomii legati. egala cu ΔE .Legatura covalenta nepolara si legatura ionica sunt cazuri particulare de legatura chimica.benzile de energie se ocupa de la prima la ultima.

poate fi plan.O=C=O. N ABC este polara. Lungimea legaturii I-C este insa mult mai mare.polare. AB3 pot avea structura plana sau spatiala.512.5D. La compusii ionici.daca comparam legaturile CN si C-I .01Ev. marimea care include cei 2 factori se numeste dipolmoment. Pt PtCl42.5=0. Δχ (N-C)= 3. centrul de sarcina negativa se suprapune cu centrul de sarcina pozitiva.5 =1Ev.patratica sau tetraedrica. ajungem la concluzia gresita ca legatura C-N este mai polara. dupa electronegativitate.Din valoarea μ se poate prevedea structura moleculei. (μ=0).μ. De exemplu . 1<μ< 3.5-2. A-B sunt polare si liniare. AB2 pot fi de forma B-A-B . astfel moleculele A2 sunt nepolare. exista o diferentiere mare a centrelor de sarcini ( puternic polari μ>5D) .nepolara CH4 polara . AB4. Moleculele polare se numesc dipoli. Δχ (I-C)=2.sau apa. S S| -H polara. 1D≈10-29 Cm. la moleculele polare . H-O /H polara.polilor. μ=e. datorita volumului atomic mare al atomului de I. diferenta de electronegativitate dintre atomi este foarte mare. In cazul moleculelor nepolare. Caracterizarea legaturii covalente nu este suficienta daca se cunoaste numai unul din cei 2 factori. nepolara. ex.d [ μ ]=1D D-Debye .

aceasta nu depinde de temperatura . Polarizatia moleculei polare este rezultatul a 2 efecte : orientare si deformare in camp electric.Polarizarea moleculelor : sub actiunea unui camp electric . P=Pe+Pa+Po Polarizatia electronica si atomica reprezinta polarizatia de deformare. atat cationul cat si anionul au actiune polarizanta . Polarizatia reciproca a ioniloreste caracteristica compusilor ionici . Deoarece cationul are actiune polarizanta foarte mare . cu un anumit μ . iar invelisul electronic al anionului se deformeaza mai usor . acesta dispare la disparitia campului electric . de asemenea este mare la cationii . atomica ( deplasarea atomilor din molecule ). PO .se vorbeste de actiunea polarizanta acationului si deformabilitatea anionului. Polarizarea poate fi : electronica ( deplasarea electronilor in raport cu nucleul ) . Polarizatia unui mol de substanta se numeste polarizatie molara : ea masoara volumul propriu al moleculelor dintr-un mol.Pa.. ci de polarizabilitate (capacitatea moleculelor de a se deforma). Pe. Volumul molar masoara atat volumul propriu al moleculelor .depinde de temperatura ) . si de orientare ( caracteristica moleculelor polare . cat si spatiile intermoleculare . Actiunea polarizanta a cationului creste cu sarcina lui.moleculele pot suferi modificari cunoscute sub numele de polarizare ( polarizatie ). Sub actiunea unui camp electric o molecula nepolara devine temporar polara ( dipol indus temporar ).

Deformarea anionului duce tot la aparitia culorii. care dispare odata cu campul magnetic. Deformabilitatea anionilor depinde de aceeasi factori. de ex. in seria AgCl ( alb ) AgBr (galben –pai ) AgI (galben ) .d. LiOH si Li2CO3 sunt solubili.v. etc. cationul cu structura de 8 electroni pe ultimul strat are actiune polarizanta mai mica decat cel cu 18 electroni . Proprietati magnetice . Datorita actiunii polarizante a ionului de Li.cu raza mica . Ca urmare a acestui lucru. iar NaOH. substantele diamagnetice primesc in camp magnetic un camp indus . O2->F->Na+>Mg2+. la raza apropiata si aceeasi sarcina . Diamagnetismul este o proprietate generala a materiei si este determinata de cuplarea spinului electronic . sulfuri . Na+< Cu+ . de ex. Na2CO3 sunt solubili . . cationii cu actiune polarizanta mare dau oxizi.determina scaderea temperaturilor de topire . I-are raza mai mare si este mai deformabil.Cresterea actiunii polarizante duce la aparitia culorii . solubilitatea compusilor Cu+ si stabilitatea termica scad .dar creste tendinta de formare a combinatiilor complexe .ioduri colorate . termic decat cei de Na si K. ea creste cu cresterea razei si scade pe masura ce scade sarcina negativa. Cresterea polarizarii reciproce a ionilor . compusii lui sunt mai greu solubili si mai putin stabili din p.de ex. de ex. Li+>Na+>K+.

topitura . de ex. electrolit in solutie este substanta care trece in ioni liberi prin dizolvare ( disociatie electrolitica ). . Disociatia electrolitica are loc in apa sau alt solvent polar. Gd .Co .Paramagnetismul este determinat de electronii necuplati din structura materiei.cand acestea se incalzesc peste o anunita temperature .Ni . revin la starea de orientare intamplatoare ( la paramagnetism ). iar cei negativi se numesc anioni .solutie. aceste substante au un moment magnetic temporar. Paramagnetismul exista in moleculele cu numar impar de electroni ( NO.de exempluinpila de combustie H2-O2 (ZrO2 ) si in acumulatorul Na2S ( β-alumina ). temperatura Curie este 769° C (electronii cu spinii paraleli. Solutiile de electrolit sunt neutre electric ( contin un numar egal de sarcini positive si negative). 4 SOLUTII DE ELECTROLITI Electrolit.NO2.Electrolit solid exista in unele pile electrice. Feromagnetismul dispare brusc . la Fe. Curs nr. unii compusi ai elementelor tranzitionale ).in absenta campului magnetic: Fe . numita temperatura Curie . Electrolit in topitura exista in celule de galvanizare din topitura . Tb. Ionii pozitivi se numesc cationi.compus care conduce curentul electric prin ioni in stare solida . Feromagnetism prezinta substantele care au moment magnetic permanent. Dy .O2 . Er.

sare ) ionii parasesc reteaua cristalina si devin liberi. α=0.( dizolvarea are loc numai daca fortele din retea sunt compensate de forte de solvatare echivalente .Solutiile apoase de acizi . α depinde de natura substantei care se dizolva si de concetratia solutiei .substanta total disociata .Ostwald. ionii pozitivi sunt mai hidratati decat ionii negativi. saruri . α=1.substanta nedisociata. de ex.1882 ): la electrolitii slabi α →0.datorita actiunii moleculelor de apa asupra suprafetei cristalului. electrolitii sunt: electroliti tari ( α >50%) – . Daca solventul este apa . din aceasta cauza ).ionii se formeaza numai in momentul dizolvarii.sunt electroliti. acesta reprezinta raportul dintre numarul de molecule disociate si numarul de molecule dizolvate α=n’/n 0≤ α ≤1.solvatare.baze. α%=n’/n 100.84 D . μ=1. Ionii existenti in solutia de electrolit sunt inconjurati de molecule de solvent.. baze organice ). fenomenul se numeste hidratare. HCl+ H2O →H3O+ + Cl-. AB→A++B. Gradul de disociere poate fi exprimat si procentual. k=α2c/ 1-α ( legea dilutiei. Apa este un solvent puternic polar.. k= α2c. la dizolvarea unei substante ionice ( baza. Na+Cl-→Na+ + Cl.La substantele formate din molecule ( acizi anorganici si organici. In solutie. de ex. apa nu dizolva AgCl . electrolitii sunt caracterizati de gradul de disociere α. in solutia de NaCl : Datorita volumului ionic mai mic. Dupa valoarea α.

creste cu cresterea temperaturii.acizi si baze organice. Conductibilitatea specifica γ. sulfatii. in prezenta campului electric. cu latura de 1 cm . fenomenul a fost descoperit de W. Se numeste mobilitate absoluta a ionilor. Rezistenta specifica ρ(Ω ) Aunui electrolit este rezistenta unui cub din acesta . Conductibilitatea electrolitilor este determinata atat de ionii negative cat si de ionii pozitiviconductibilitate dipolara. electroliti cu tarie mijlocie ( 1% < α < 50% ) Conductibilitatea electrica a solutiilor de electroliti se explica prin transferal electricitatii de catre ionii liberi.cu vascozitatea acestuia. In absenta campului electric . hidroxizii alcalini. Conductibilitatea solutiilor de electroliti depinde de valenta . Hittorf in 1853.mobilitate si alte caracteristici ale ionilor. daca pe 2 fete opuse se aplica o tensiune de 1V.ionii au o miscare de translatie dezordonata. . Numarul de transport reprezinta raportul dintre cantitatea de electricitate transportata de un ion si cantitatea de electricitate transportata de toti ionii. viteza in cm / s in apa la 18° C sub o diferenta de potential de 1V / cm .clorurile. Pentru a caracteriza cantitatea de electricitate transportata de un anumit ion. Hittorf a introdus notiunea de numar de transport. Deplasarea ionilor sub actiunea campului electric se numeste migrarea ionilor . Pentru a se compara. ionii se deplaseaza predominant spre electrozii de semn contrar. cloratii. electroliti slabi ( α <1% ). variaza cu concetratia .cu dizolvantul.

0.34. a numarului de coordinatie.daca se inlocuieste concetratia cu activitatea ionilor.aceste legi se aplica numai in solutii diluate. fa=1( cucat solutia este mai diluata. Cunoasterea aspectelor legate de solutiile de electroliti sunt foarte importante pentru electrochimie. Legea maselor si legea dilutiei se aplica numai electrolitilor slabi .La electrolitii tari . a pH-ului.tinzand spre o valoare constanta la dilutie infinita . 102. titrari potentiometrice.0. numita conductibilitate echivalenta.a coeficientului de activitate.conductibilitatile solutiilor de electroliti trebuie exprimate intr-o marime independenta de concetratie. electroliza. ). La concetratie zero. a = fac fa-coeficient de activitate.la 18°C la c( V/ mol) 1. Conductibilitatea echivalenta creste cu dilutia. Pentru electrolitii slabi. Electrolitii tari ( total disociati in solutie )au λ/λ∞=fc ( f – factor de conductibilitate ).09824. λ. λ=α ( grad de disociere a electrolitului slab in solutie diluata) .c se apropie de a). iar la cei slabi.05100 λv( Ω-1cm2) 98. unde interactiunile ionice sunt slabe. de ex. iar la electrolitii de tarie mijlocie se tine seama de gradul de disociere. .α. Λv – conductibilitate echivalenta la dilutie v.5 Γ(Ω-1) 0. Λ=fαλ∞ La electrolitii tari α=1. [λ ]=Ω-1cm-1cm3=Ω-1cm2.pile electrice. Conductibilitatea specifica scade cu dilutia( cu scaderea numarului de ioni pe cm3).etc. f=1. pentru KCl.diluati.λ∞. masuratori potentiometrice ( determinarea solubilitatii substantelor greu solubile.

S=∑Si . care mareste energia interfaciala a particulelor-W .1. Emulsiile se pot clasifica dupa natura fazei dispersate si a lichidului dispersant astfel : a) emulsii U/ A ( ulei in apa ) .o emulsie U/ A se coloreaza daca I se adauga un colorant solubil in apa (albastru de metilen ). de exemplu .Cursul 5. In functie de procentele de volum ale fazei dispersate . Prin dispersarea unui lichid in altul se cheltuie un lucru mecanic. emulsiile se pot clasifica in : .10 μ . din care unul este dispersat sub forma de picaturi in cel de-al doilea. Energia W este cu atat mai mare cu cat gradul de dispersie este mai mare . Wi =γ. Dimensiunea particulelor fazei dispersate este cuprinsa intre 0. cu energie mai mica . γ – tensiunea superficiala a particulelor ) W=γ S . tinzand sa-si micsoreze suprafata prin unirea picaturilor si separarea a 2 straturi. SISTEME DISPERSE : EMULSII SI COLOIZI Emulsia este un sistem dispers format din 2 lichide nemiscibile . in care faza dispersata este polara ( apa ) Tipul emulsiei se determina din proprietatile fazei dispersante ( faza externa ). in care faza dispersata este nepolara ( uleioasa ) b) emulsii A/ U ( apa in ulei ). pe cand o emulsie A/ U nu se coloreaza in aceleasi conditii.Sistemul cauta sa treaca intr-o stare mai stabila .Si ( Si – suprafata unei particule .

cu formarea unor poliedri. nu se sedimenteaza si prezinta proprietati mecanice asemanatoare gelurilor. In general . la care faza dispersata atinge 74 % din volum c) emulsii puternic concentrate ( gelificate ) . deci prezinta incarcare electrica si mobilitate electroforetica ( se deplaseaza sub influenta unui camp electric). de ex. Emulgatorul este agent activ de suprafata . Substantele usor . la care faza dispersata reprezinta 0. Emulsiile puternic concentrate se caracterizeaza prin deformarea picaturilor . particulele fazei dispersate adsorb ioni de electroliti din mediul de dispersie. picaturile sunt neuniforme ( 0. picaturile dispersate se ridica la suprafata. emulsiile sunt sisteme nestabile. ele sedimenteaza usor : daca densitatea fazei dispersate este mai mica decat a fazei dispersante. deoarece au un exces de energie libera la interfata particulelor . poate fi taiata cu cutitul. Stabilitatea emulsiilor poate creste prin adaus de emulgatori.1--1μ ) si se pot observa la microscop. Emulsiile concentrate sunt obtinute prin dispersie. oleatul de sodiu este bun emulgator pentru emulsiile de tip U/ A . o emulsie continand 95% hidrocarbura .a) emulsii diluate.1% din volum b) emulsii concentrate. daca este substanta solubila in apa si insolubila in substante nepolare. la care faza dispersata ocupa mai mult decat 74 % din volum Emulsiile diluate au grad de dispersie foarte mare si se formeaza fara agent de emulsionare. separate prin filme subtiri. De exemplu.

apare o suprafata de separatie intre acestea si mediul inconjurator. sistemele coloidale sunt de 3 feluri : a) dispersii liofobe b) coloizi de asociatie ( liofili ) c) solutiide compusi macromoleculari ( liofili ) Dispersiile liofobe nu interactioneaza cu mediul de dispersie si avand energie superficiala mare sunt instabile. se va schimba in emulsie A/U ( se inverseaza fazele ). . Coloizii sunt amestecuri formate din cel putin 2 componente. din care una are particule cu mult mai mari decat cealalta. ca de ex. Dupa modul de formare al agregatelor polimoleculare . Au (pp). gelatina. au tendinta de a trece intr-o stare mai stabile. Ca rezultat al formarii unor agregate polimoleculare . AgCl . Al . prin micsorarea suprafetei fazei disperse. Daca la o emulsie U/ A stabilizatase adauga sub agitare CaCl2. etc. Potrivit principiului al 2-lea al termodinamicii. prin aglutinarea (alipirea) . S(pp) . Denumirea de coloizi a fost data de Graham in 1861si a fost atribuita unor polimeri naturali ca : albuminele . Zn . emulsii ).sunt emulgatori pentru emulsiile de tip A/ U. sapunurile metalice de Ca . Agregatele coloidale se situeaza ca marime intre solutiile moleculare si dispersiile grosiere ( suspensii .solubile in faza nepolara si insolubile in apa . etc. clei si unor combinatii anorganice .

Micela este reprezentata de o formula micelara : {[ nucleu ] n K+( n-x )A-} . Nucleul este insolubil indizolvant si este format din atomi si molecule neutre ( Au . As2O3 . Factorii de coagulare a coloizilor liofobi sunt : temperatura ridicata . Potrivit teoriei micelare. AgI ). Ag . ea este determinate de : ciocniri puternice dintre particulele de coloid micsorarea stratului difuz ( trecerea antiionilor in interiorul stratului de alunecare) recristalizarea nucleului micelei Stabilitatea coloidului poate creste daca se mareste stratul difuz prin adaus de ioni. S .solii liofobi sunt formati din 2 parti: micela si lichidul intermicelar. Micela este formata din nucleu si parte ionogena. Precipitarea totala a fazei disperse se numeste coagulare.particulelor. agitatia mecanica si cresterea concetratiei fazei disperse. sau devin antiioni. Electrolitii chiar in urme pot produce precipitarea coloidului. Fe(OH)3 .Imbatranirea coloidului ( autocoagularea ) nu e determinate de factori externi. Partea ionogena este formata din 2 straturi : de adsorbtie si de difuzie. care se adsorb la suprafata nucleului.

sau {[AgI]n I. sau aceasta depinde de pH( solutii de proteine ). iar partea polara (ionica )se orienteaza spre moleculele de apa. sapunuri ..aril. Coloizii de asociatie ( micelari ) sunt: acizi grasi . care cu apa formeaza prin agitare dispersii coloidale. stabilitatea acestora se datoreste adsorbtiei de solvent de catre macromolecula. apa ). ex. Coloizii macromoleculari sunt dispersii moleculare ( solutii ) . Acesti soli liofili au urmatoarele proprietati: sunt stabili . moleculele sunt mari .(n-x) K+}xK +. Micela coloidala de sapun hidrofila In ulei orientarea moleculelor este inversa. Exemple de coloizi . au dimensiuni in domeniul coloidal ( sunt polimeri ) . alcooli superiori ( insolubili in apa ).sau {[nucleu]A.se formeaza spontan prin dizolvare .sulfonati de alchil. unde:K+ -cation monovalent.iar A. De exemplu : {[Fe(OH)3]nFe3+3(n-x)OH-}3xCl.(n-x )Ag+}x Ag+ . partea nepolara ( radicalul hidrocarbonat ) se asociaza prin forte van der W aals.procesul lor de formare este reversibil ( solul se reface cand se adauga mediu de dispersie.In cazul acestora. hidrofoba p.anion monovalent. dar Na+ --contraion p.xA. Se obtin soluri si geluri in functie de concetratia fazei dispersate. Nu au sarcina electrica.

rasinile.pe masura ce scade energiamde ionizare (I ). Na K. Cs . stratul superior ce contine polimerul se numeste coacervat ).Fr ( este element radioactiv si rezulta din dezintegrarea Ac . etc. cauciucurile . METALE DIN GRUPELE PRINCIPALE Metalele alcaline sunt situate in grupa 1principala a Sistemului periodic .. gelifiere (gelatinizare) – tot sistemul trece intr-un gel ( moleculele se asociaza si formeaza o retea tridimensionala care include molecule de solvent ) Gelifierea poate fi determinata de: forte intermoleculare sau punti realizate prin adaugare de agenti din exterior ( de ex.Ele sunt : Li .Se numesc metale alcaline datorita .globulinele .amidonul. . coacervare ( separarea sistemului in 2 straturi lichide sub actiunea sarurilor. vulcanizarea cauciucului este reprezentata de formarea unor punti de S intre macromolecule. Cursul 6. Solutiile de polimeri coaguleaza prin : salifiere ( distrugerea legaturilor cu solventul ) de catre electroliti.Rb .macromoleculari:albuminele.Caracterul metalic ( capacitatea de a forma ioni pozitivi ) creste de sus in jos .

.Alta combinatie naturala ests Na NO3 -salpetru de Chile .de topire = 186 ° C) .datorita razei foarte mici a Li si actiunii polarizante foarte mari .Sunt metale de tip ns ( au pe ultimul strat un electron ) formeaza ioni de forma M . Rb nu are minerale proprii. odata cu caracterul metalic .ci numai cu K .care are tendinta de a forma covalente. Obtinere Metalele alcaline se obtin prin electroliza topiturilor:ex. cu exceptia Li ( temp.exceptie face Li .Au conductibilitate electrica si termica mare .Nu exista in stare libera ni natura .sub forma de Na Cl ( sare gema ) se afla in litosfera si hidrosfera ( alaturi de Kl . N a este cel mai raspandit element alcalin in natura .Cs formeaza cateva minerale proprii(CsCl ) In stare de vapori metalele alcaline apar ca molecule formate din 2 atomi (M2 ) .ea creste in grupa de sus in jos. celelalte setopesc la temperaturi sub 100 ° C. K se afla si in celula vegetala .Na ClEiectrolizaNa +½Cl2 Reactivitatea chimica a acestor metale este foarte pronuntata .faptului ca formeaza baze alcaline ( au aspect alunecos ) .Sunt metale usor fuzibile (se topesc la temperature joase . Ca Cl2 MgCl2 ) Na Cl exista in celula vie a omului si a animalelor ).Combinatiile acestor metale sunt ionice . LI si K se afla raspandite sub forma de silicati .

CO2 = M2 CO3 + O2 - M 2 O2 + O—O-.cu exceptia LiOH .care se descompune 2LiOH→Li2O+H2O. ( la temperatura ridicata .absorb apa din piele si produc arsuri grave ) . 2Na + .prin reactie cu ozonul (are structura nedefinita ) 3) Metalele alcaline descompun apa exoterm cu formare de hidroxizi ( alcalii ) M + HOH = MOH+½H2 +Q Hidroxizii se mai pot forma : din oxizi si apa . M2 CO3 + Ca(OH)2→2M(OH)+CaCO3 La temperatura ridicata . cu celelalte nemetale formeaza compusi ionici (saruri ) .prin electroliza in solutie apoasa . 2MCl +2HOHelectroliza—2MOH+ 2H2 ↑ + Cl2 ↑ .O2) . MO2 ozonida M O3 . Na + S = Na S .1)Cu oxigenul formeaza urmatorii compusi : 2 M + ½ O2 = M2 O ( oxid .O-2 ) si Superoxizii .prin caustificare : M2 O + HOH =2MOH . Hidroxizii alcalini sunt caustici ( fiind foarte higroscopici . 2Na + H2 = 2 Na H . cu S formeaza si polisulfuri Mn S ( n=2—9 ) . se mai formeaza cu oxigenul si superoxizi .la temperature camerei 2)La temperatura mare se formeaza peroxid 2M + O2 =M2 O2 .K) in hydrogen uscat .hidroxizii se volatilizeaza .prin topirea oxizilor . Hidrurile ionice se obtin prin incalzirea metalelor alcaline (Na .

cu toate ca aceste metale au potentiale de oxidare foarte positive fata de H . aragonit .cu natriu metalic sau din oxizi prin reducere cu Al . HCl . MX2 + 2Na = M + 2Na X sau : 3 MO + Al = 3 M + Al3 O3 . Se mai utilizeaza la obtinerea cauciucului : 3 kg Na / 1tona cauciuc .aliaje cu Pb si Na si K formeaza aliaje pentru Ca pentru industria constructoare de masini . etc.etc.reactiile fiind foarte exoterme are loc aprinderea hidrogenului. se obtin indirect . .Br2 = 2Na Br S arurile metalelor alcaline cu acizii .Ca formeaza carbonati naturali (calcit. alaturi de Mg2+ da duritatea apei .care arde in oxigenul din aer cu explozie.aliaje cu Hg ( amalgame ) la obtinerea sodei caustice. termometrie . de asemanea se mai poate folosi si la obtinerea lampilor cu vapori de Na . pierde usor 2 electroni Ca → Ca2+ + 2eIn natura calciul exista sub forma ionica Ca2+ in apa . Calciul este situate in grupa a doua principala a sistemului periodic . marmura . H2 SO4 . perioada a 4 –a ( 4 s ) . Alaturi de Sr si Ba . Utilizari : Na (topit) este transportor de caldura in reactoare nucleare . ) Metalele din grupa a doua se obtin prin reactii de reducere din halogenuri .

marmura ) se utilizeaza in constructii .este utilizata in metalurgie . Ca O .Calciul este un metal moale . in electrotehnica .este bun conducator de electricitate . Ca O + HOH =Ca (OH )2 + Q Calciul reactioneaza la cald cu halogenii. Ca C O3 . . care la randul lui se utilizeaza la obtinerea varului stins . sulful. in industria cimentului . Ca ( OH )2 – baza relativ tare .se utilizeaza la obtinerea varului nestins.Calciul este un metal 2Ca + O2 reactiv. in industria CaCO3 cristalizat ( .calcarul .in aer isi pierde luciul datorita oxidarii superficiale . Magneziul ( Mg ) exista in natura numai in combinatii ( Mg O –magnezie . azotul .).Mg CO3 -magnezit sau magnezita ) Magnezita este refractara . Ca + X2 = Ca X2 Ca + S = Ca S 3Ca + N2 = Ca3 N2 Cu hidrogenul reactioneaza la 400° C formand o hidrura ionica : Ca + H2 → Ca H2 ( Ca2+ 2 H.CaO are temoeratura de topire foarte ridicata (2575°C ) Este utilizat la captusirea cuptoarelor incustriale .usor . arde in aer cu formare de Ca O si Ca3 N2 (azotura ) = 2 Ca O si 3Ca + N2 = Ca3 N2 Reactioneaza usor cu apa Ca + 2 HOH = Ca ( OH )2 + H2 ↑ .

reactia fiind insotita de dezvoltare de lumina : Mg + ½ O2 = Mg O Cu nemetalele( O .MgS .moale ductil. Al O electroliza 2 Al +3/2 O2 ↑ Aluminiul este un metal alb .usor . X . Davy in 1808 .Este foarte raspandit in natura .ex. este un metal alb – argintiu . este situat in grupa a3a principala . in prezenta fluorinei ( Na3 Al F6 ) . Este un metal divalent . utilizate in constructia de avioane . Al . Si ) . Al . Magneziul are temperatura de topire 650°C . N ) se combina la temperatura ridicata : Mg + S t°--. Combinatiile naturale se numesc aluminosilicati sau oxid : α – Al2 O3 ( corindonul ) . la 600°C devine casant . care este supus electrolizei in topitura.foarte bun conducator de electricitate .alimentara si a cauciucului . perioada a 3-a ( 3s p ) . Magneziul intra in compozitia unor aliaje usoare . Magneziul si calciul au fost descoperite deH. bauxita ( amestec de oxihidroxid si hidroxid de Al ) . arde in oxigenul din aer . pentru coborarea tempreraturii de topire .In aer se pasiveaza ( se acopera cu .maleabil si ductil . Obtinerea aluminiului : materia prima este bauxita . Aluminiul . siluminiul ( Mg .S . usor .sau safirul si rubinul ( Al2 O3 impurificat cu oxizi de Ti sau Cr ) . care prin prelucrare pe cale uscata sau umeda trece in oxid de aluminiu ( alumina ). ocupand locul al 3-lea dupa oxygen si siliciu .alaturi de aluminiu .

In natura se gaseste sub forma de combinatii: ( PbS ) – galena . La cald .Cu.Cu HSO4 concentrat si H N O3 concentrat nu reactioneaza ( se pasiveaza ). Plumbul se obtine prin prajirea sulfurii si reducerea oxidului cu C sau H2 .iar aliajele sale .este cea mai importanta. In solutiile apoase ale sarurilor exista ionul Al(H2O)6 formula moleculara urmatoare : MAl ( SO4 )2 . Aluminiul formeaza hidruri complexe M [Al H]4 Acestea sunt utilizate ca reducatori in chimia organica . este usor fuzibil ( 327. 12 H2 O Aluminiul este foarte important in electrotehnica . molibdat de Pb ..conductibilitatea electrica este redusa. Plumbul este un metal cenusiu.Ti). Aluminiul reactioneaza la cald cu halogenii ( X ) .4 ° C ) .Pur este moale . cu nemetalele formeaza compusi de forma Pb X Alaunii sunt sulfati dubli cristalizati . p2 ) . Este un metal greu . se dizolva la cald in acizi diluati formand saruri .Mn. dar si sub forma de carbonat.Ni.cu . are structura de cub cu fete centrate . Plumbul este situate in grupa a 4 –a principala.Ag.un strat de oxid ) .Fe. cromat . perioada a 6 –a ( 6s2.( are densitate mare ) . Mg.devine dur prin impurificare.Zn. in industria constructoare de masini ( aliaje cu Si . Se poate alia cu metale pretioase Au .este maleabil . rezulta Al X3 ( acizi Lewis ).

ELEMENTE TRANZITIONALE Elementele tranzitionale sunt metale . lanthanide siactinide . Dozele zilnice necesare sunt : Ca – 1 mg . .prezinta 2 modificatii : galben ( litarga ) si rosu ( masicot ) . Unele din metalele grupelor principale au un rol deosebit in buna functionare a celulei umane : ele fac parte din grupa elementelor minerale ale caror doze fiziologice trebuie asigurate zilnic din hrana . utilizat pentru lagare.5 mg .deci sunt metale de tip d si metale de tip f. PbO este amfoter .Compusii binariai ai Pb de forma Pb X2 sunt nestabili X2 Pb3 O4 ( miniul ) contine Pb ( II ) si Pb (I V ) Pb X →Pb X +½ Pb O contine Pb ( II ) si este stabil . Cursul 7. Intoxicatia cronica cu Pb se numeste saturnism . au electronul distinctiv situat intru-n orbital ( n-1 ) d sau ( n-2 ) f . Na – 2 mg . aliaj antifrictiune ( cu Sn si Sb ) . Este de asemenea utilizat la obtinerea tevilor de canalizare si a acumulatorilor electrici . Mg – 350 mg . Pb formeaza cu Sn un aliaj utilizat pentru topirea moale ( aliajul de lipit ).cuzineti . aliaje tipografice . dar predomina caracterul basic : Pb ( OH )2 → Pb O + H2 O PbO-oxid rosu.K—3.

3d9 …4s13d10. nu sunt considerate elemente tranzitionale veritabile . a4a serie este incompleta. Metalele din grupaΙ-b (Cu .cu exceptia Hg . 3p6 . =1 sau N.=2 .datorita unor salturi electronice s → d . 4s2 .Ag .chimice Metalele tranzitionale sunt solide . atat in stare elementara cat si in combinatii cu N.cele .Metalele de tip d sunt situate in Sistemul Periodic intre grupele a doua principala si a treia principala si formeaza 3 serii de cate 10 elemente.desi in stare elementara nu sunt elemente tranzitionale veritabile . Proprietati fizico. 2p6 .Au ) cu configuratia d10 ns1 . singurul metal lichid . O. 3s2 . In stare solida formeaza retele metalice compacte si au tendinta de polimorfism . Aceste elemente au configuratia invelisului exterior de forma ( n-1 ) d1→10 ns2 aceasta nefiind respectata de catre toate .. 2s2 . Metalele din grupeleIVb-VIIIb au in stare elementara si ionica orbitali ( n-1 ) d partial ocupati cu electroni . cele din grupa a II-b au configuratia exterioara d10 s2 .anumite specii ionice Cu2+ ( 3d9 ) si Au3+ (5d8 ) satisfac aceasta cerinta . in general metalele de la inceputul seriilor . cristalizeaza in reteaua hexagonala . Z( Cu ) = 29 1ss. . de ex. fiind considerate elemente tranzitionale veritabile . Ele constituie o grupare deosebita fata de metalele s si p din grupele principale..O.

capul grupei are cea mai mare stabilitate in compusii cu starea de oxidare cea mai mica : de ex. Mn 0→ +7 . Cel mai refractar . Densitati mari au cele cu raza atomica mica sau medie ( Hg .acesti atomi formeaza usor ioni pozitivi cu configuratia gazului rar precedent ( V .in reteaua cubica centrata intern . Ir .Sc ) sau configuratie de gaz rar plus 10 electroni ( cu . Re . Mn ( ΙΙ ) .Hg au potentiale negative de oxidare .Os. Cr 0→ +6 . cu temperatura de topire cea mai ridicata este W (3410°C) Potentialele de oxidare ale metalelor din grupele ΙΙΙ –b – VΙΙ –b sunt in general pozitive ( sunt reducatori) cu exceptia W . densitatea si duritatea lor . in retele cubice centrate intern si cu fete centrate. Duritatea este determinata de numarul de electroni cu care se formeaza banda de energie. Cr formeaza banda de energie cu 6 electroni si este un metal foarte dur.in Mn Cl2 . Taria legaturii metalice creste de la grupa a ΙΙ -b la grupa a V -b . Metalele d au mai multe numere de oxidare.iar cele de la capatul seriei. Elementele platinice din grupa VΙΙΙ –b si Cu . . Zn ) . De asemenea au duritate mare V.Elementele tranzitionale au stari de oxidare positive .Ta . Din elementele unei grupe secundare.Pt . de ex. de ex. Mn O ) .Tc . Re .deoarece potentialele de oxidare sunt mici.de la mijloc. analog temperaturile de topire .Os ) .Ag .Ir .Au .

in solutie apoasa este rosie ( hidratata ) .cementita (Fe3C) combinatii care nu respecta valenta .de ex. CuCl2 -bruna. Fe2 O3 . ferosiliciu . Ionii elementelor tranzitionale au capacitate mare de complexare ( in solutii pot forma mai multi aquaioni—izomerie de hidratare.sulfuri .P ). FeO .CuO . ed ex.Elementele tranzitionale formeaza oxizi in mai multe stari de oxidare . Cu2 O .Si . prezinta ioni colorati (cu exceptia celor cu d° si d10 ) Culoarea depinde si de natura ionilor inconjuratori si a solventului .O proprietate foarte importanta a metalelor de tip d este formarea de aliaje intre ele ( ferotitan .De exemplu .Fe . boruri . Datorita electronilor necuplati in orbitalii d .ferovanadiu . Unele combinatii : oxizi .cationici sau neelectroliti coordinare 2→ 8 Elementele tranzitionale formeaza compusi interstitiali ( hidruri .carburi ).ferocrom . Ni prezinta ferromagnetism . Schimbarea culorii in solutie este determinata de formarea unor complecsi cu moleculele de apa. Formeaza complecsi anionici . cu numar de .ferowolfram ) . dar si cu nemetale ( C .azoturi au proprietati semiconductoare . Co Cl2 -albastra . in solutie este albastra.N .care sunt substante nestoechiometrice ( nu respecta valenta ). cromul formeaza 4 oxizi : .Co .azoturi .

amfoter .Cr2 O3 .a . CuX. Prin reactie directa se obtine : Fe + 3/2 Cl →Fe Cl3 . Br . sunt asigurate de o serie de elemente tranzitionale . AgX(exceptie AgF ). Halogenurile formate au solubilitati foarte diferite in apa. VOCl – clorura de vanadil . halogenuri in starile de oxidare II si III . catalizatori .sau indirect Fe + 2HCl →Fe Cl2 + H2 ↑ Halogenurile sunt foarte importante la obtinerea metalelor ( metalotermie ) . Pd . Elementele 3d formeaza cu toti halogenii. Dozele fiziologice zilnice de minerale . CrO2 . CrO3 . agenti de condensare agricultura ca fungicide (ex.amfoter . Cu exceptia halogenurilor ionice .de ex.celelalte hidrolizeaza in contact cu apa. necesarul zilnic in chimia organica .CuCl ) s. necesare organismului uman . cu urmatoarele caractere : bazic. Elementele 5d formeaza putine trihalogenuri. VX + HOH → VOX +HX+ ½ H VO+ – ionul “ vanadil “ . Elementele 4d formeaza trihalogenuri cu halogenii . de ex.in medicina ‘in . . I ).CrO .Tc . Halogenurile elementelor tranzitionale au proprietatea de a forma combinatii complexe .cu exceptia Mo . di si dihalogenuri formeaza Zr . printer cele greu solubile ( precipitate ) se numara : Hg X ( X : Cl . acid .

acestea se adauga unor elemente din grupele principale si vitaminelor .configuratia acestuia fiind n s2 p3 . Atomii acestor elemente au 5 electroni pe stratul exterior.2 mg . Mn—3 mg .In conditii normale ( 0° C . 1 atm .in 3 stari alotropice ( alotropia este forma de existenta a unui element in natura ) : fosforul alb are retea moleculara formata din molecule de P4. . Sb . Mo—0. ) azotul este un gaz cu molecula diatomica . As .25 mg . Structura moleculei de azot este urmatoarea : : N≡ N: Molecula de azot este foarte stabila . N2 .Pentru o persoana adulta este : Fe—18 mg . Cr—0. Azotul si fosforul sunt nemetale tipice .Co--1μg . Cu—3 mg . In timp ce fosforul se prezinta in stare solida . Cursul 8 . Bi . datorita energiei de legatura foarte mari ( -942. P. GRUPA A V.2 kj/mol ) si . Prin incalzire fosforul alb trece in modificatii polimere mai stabile –fosfor rosu si fosfor negru ( Pn ).A A SISTEMULUI PERIODIC –AZOTUL SI FOSFORUL Grupa a V-a a Sistemului Periodic cuprinde elementele : N. Zn—15mg .

poate fi activata prin Azotul poate sa reactioneze ca oxidant fata de majoritatea elementelor chimice. 4NH3 + 5 O2 → 4NO + 6HOH ΔH = .F) N2 + O2 →2NO Sinteza amoniacului este o reactie de echilibru si are loc in prezenta Fe drept catalizator : N2 + H2==2NH3 ( 500°C. NH3 + HOH →NH4 OH . 2 NO + O2 = 2 NO2 Pb(NO3)2 → PbO+ 2 NO + ½ O2 2 NO = N O2 . Amoniacul este mai stabil decat fosfina ( PH3). NH3 sufera autoprotoliza NH3 + NH3 → NH4+ + NH2.) .vaporizarea lui este puternic endoterma ( agent frigorific ) . Molecula de azot iradiere . NO2 -brun ..paramagnetic . diamagnetic 2NO2 + HOH → HNO2 + HNO3 Acidul azotic ( HNO3 ) este cel mai important acid al azotuluisi se obtine industrial prin oxidarea amoniacului pe catalizator de Fe.incalzire . 300 atm. In timpul racirii gazelor NO+½O2==NO2. Este reducator fata de elemente cu electronegativitate foarte mare(O.279 kj . iar N O . descarcari electrice sau catalizatori . NO2 + HOH + ½ O2 este absorbit in turnul de sinteza . care inprezenta de apa si aer .incolor . activat cu oxizi de crom si bismut ( procedeul BASF ) . Este un foarte bun dizolvant in stare lichida . solutia apoasa are caracter bazic .1A).distantei interatomice mici(1.Este un gaz solubil in apa.

In laborator acidul azotic se prepara prin reactia azotatilor cu acidul sulfuric .solubili . Structura acidului azotic a fost determinata prin difractie de electroni ( 1940. cristalizati . Se obtine acid azotic 50 % .azotatii . Fosforul se gaseste incorpul plantelor si animalelor .N este tricovalent tetracoordinat .sange . desi azotul are N.natriu .sau sub forma de fosfati de Ca (oase ) sau compusi organici ( creier . sunt stabili in conditii normale .+ → 2 HNO3 . O. nervi ) . nu exista azot pentacovalent ! Molecula HNO3 este un hybrid de rezonanta care prezinta mai multe stari limita : HO-N═O ↔ O═N-OH ↔ O←N=OH ↔ HO-N-O (rezonanta-mezomerie ) In NO-3 Sarurile acidului azotic . azotatii de amoniu .potasiu si sulfatul de amoniu constituie ingrasaminte minerale foarte importante . Acidul azotic este un oxidant puternic! HNO3 + S → 2 NO + H SO4 .Prin incalzire se descompun astfel :Na NO3 →Na NO2 +½ O2 Pb(NO3 )2 → Pb O + 2 N O Ag NO3 →Ag ↓ +NO + ½O2 ↑ Azotul este elemental nutritiv cel mai important pentru plante . intra in structura acizilor nucleici AND si ARN . In acidul azotic si azotati .=5 . Maxwell si Mosley ) .

Fosfatii mai sunt utilizati ca medicamente. fiind foarte putin volatile . Fosforul formeaza mai multi acizi : acidul ortofosforic ( H3 PO4 )este cel mai important.care dimerizeaza P4 O6 + 3 HOH =2 H3 PO4 ( la cald ) . acidul impur se utilizeaza la obtinerea fosfatului secundar de amoniu .acid sulfuricsi fosfati naturali.+ H3O HPO4.Fosfatii secundari de Ca .cei mai importanti sunt : P2 O3 si P2 O5 .+H2O==PO42.in solutie apoasa ionizeaza in3 trepte : H3PO4 + H2 O==H2PO4.+ H3 O+ H2PO4. deoarece purificarea se face greu.care este ingrasamant chimic . Structura acestui acid este urmatoarea : HO-P→O Acidul fosforic este un acid de tarie mijlocie .Na .. Fosforul formeaza cu oxigenul mai multi oxizi . detergenti . .scoate HCl si HNO3 din sarurile lor .Acidul pur este siropos din cauza puntilor de H dintre molecule .+ H2O==PO43K1>K2 >K3 K1 K2 K3 Acidul fosforic se obtine industrial prin tratarea fosfatilor naturali cu acid sulfuric Ca3 (PO4)2 + H2 SO4 = 3Ca SO4 + 2 H3 PO4 Acidul fosforic industrial contine impuritati..K servesc ca ingrasaminte chimice .

in SO2-4 .A ( OXIGENUL SI SULFUL ) Grupa a VΙ –a A cuprinde elementele : O. a caror stabilitate creste in ordinea S< Se < Te . Configuratia exterioara a elementelor grupei a VΙ –a A este ns2 np4 :realizeaza configuratii de gaz rar acceptand 2 e (E 2-) sau pun in comun electroni (. acest mineral trebuiesa provina din alimente. GRUPA A VΙ. Privind formarea legaturilor covalente .Te .insecticide.E. S .Se .S . Acidul fosforic este catalizator CH3 – CH2 –OH HPO→H2C═CH2 . Te tind sa formeze legaturi π ( pp ) . pentru alchenele gazoase . Te .Po ( radioactiv) .Este si catalizator de polimerizare . de ex. Se . fiind singurul element gazos . S .44 A ( mai scurte decat normal ) sugereaza legaturi duble : legatura s-ar forma prin completarea unui orbital d al S .Se foloseste in industria ceramica ( chit de portelan ) siindustria textile Necesarul zilnic de fosfor al unei personae adulte este 1mg. Oxigenul se deosebeste de celelalte elemente . formeaza molecule ( catene ) din 8 atomi .Esterii fosforici sunt plastifianti agenti de flotatie . Se . Cursul 9 . legaturile S-O de 1.) .

. Cl2 O7 –covalent . X . Oxigenul este un gaz indoor . Au .CO ) sunt oxizi indiferenti fata de apa . acizi saruri . Combinat cu H se afla in hidrosfera ( in apa . formeaza oxizi indirect . incolor . Tendinta de formare a catenelor este mai mare la S ca la O. 89 % din masa acesteia ) . Unii oxizi ( NO. unde are rol de filtru protector fata de radiatiile UV cu λ mica. Na 2O –ionic ( 2Na+ O2-) . oxizii trec de la structura ionica la structura covalenta . O3. ex.iar in litosfera . peste 1200 minerale contin oxygen . Fe2 O3 –sunt oxizi amfoteri .cu o pereche de e de la oxygen ( legatura π retrodonoare ).forma alotropica a oxigenului ( are un atom de oxygen in plus fata de molecula obisnuita ) . Oxigenul este cel mai raspandit element din natura .Pt . instare libera se gaseste in atmosfera 20. iar cei ai elementelor tranzitionale in stari de oxidare superioare si cei ai nemetalelor sunt oxizi acizi .9 volume O2 la 100 volume aer . . se afla in straturile superioare ale atmosferei . obtinuti direct din elemente . insipid . Unii oxizi Al2 O3 . Oxizii metalelor foarte reactive sunt oxizi bazici . O3 are molecula simetrica De la stanga la dreapta intr-o perioada .mai greu ca aerul ! Cele mai intalnite combinatii sunt oxizii .

. Oxigenul se afla in oxiacizi si sarurile lor : exemplificati ! Sulful ( S) se gaseste in stare libera in natura in zonele vulcanice . solutia de concetratie 30 % se numeste perhidrol. datorita polaritatii legaturii O-H . Peroxizii ionici contin ionul -O-O. se amesteca cu apa in orice proportie . 2 H2O 2 mNoH2O + O2 . . toxic . ZnS ( blenda ) .fierbe la 152° C .incolor . are structura angulara.. PbS (galena) . sarurile se numesc peroxizi . Sulful este un element care exista si in organismele vii ( proteine tioaminoacizi). Apa oxigenata este un lichid mai greu ca apa . forma stabila sub . H2 S –gaz. contine legatura covalenta peroxidica –O-O. Solutiile apoase diluate de apa oxigenata au caracter acid . cu structuri ciclice din 8 atomi de sulf ( S8 ): sulf rombic ( α ) . HgS ( cinabru ) . structura si proprietati ! Hidrogenul sulfurat ( acidul sulfhidric ) . Apa oxigenata H2O2 . Apa oxigenata poate fi oxidant O22 -2e → O2 . cu un unghi de 90° intre covalentele S-H . spre deosebire de O din apa .Hidrurile : vezi apa . cu miros neplacut .In stare combinata se afla in sulfuri metalice: FeS2 ( pirita). S este nehibridizat . in gazele vulcanice exista SO2 sau H2 S . care este hibridizat sp3 . Sulful solid prezinta 3 forme cristaline alotropice .

H2S ( hidrogenul sulfurat ) este un gaz solubil in apa . CaS + HOH →Ca (OH )2 + H2S .5 °C . Sulfurile se obtin direct din elemente ( M + S → MS ) prin reducerea sulfatilor cu C(carbon ). SO2 + HOH →H2SO3 SO3 + HOH → H2SO4 .ape sulfuroase– Buzias – Romania ). Cu oxigenul . sulf monoclinic ( β ) . in functie de numarul de atomi de sulf ). Na2SO4 + 2C →Na2S + 2CO2 . de tip coroana ) Sulful γ este sulf rezultat prin cristalizare din solutie de polisulfura in etanol . este un acid slab .95. Solutiile apoase ale metalelor alcaline dizolva S elementar si formeaza polisulfuri : Na2S + n S → Na2Sn (colorate de la galben la rosu . Metalele tranzitionale au sulfuri greu solubile cu caracter covalent .sulful formeaza H2S care exista si in stare libera ( vulcani . . ambii anhidride acide . 3 S8 → 4 S6 → 12S2 ( la cald ) . Cu hidrogenul . Sarurile lui se numesc sulfuri . SO2 are atat proprietati oxidante ( SO2 + 2H2S → 3S +HOH ) cat si proprietati reducatoare ( SO2 + 2HNO3 → H2SO4 + 2NO2 . stabil pana la 122 °C ( are structura ciclica . sau prin reactia hidrogenului sulfurat cu solutiile sarurilor solubile ! CuCl2+H2S → CuS + 2HCl Sulfurile metalelor din grupa a ΙΙ –a A sunt greu solubile si hidrolizeaza . sulful formeaza 2 oxizi : SO2 si SO3 .

Zn . HNO3 . este foarte higroscopic si se foloseste la uscarea gazelor si deshidratant in procesele chimice . SO3 are molecula plana si simetrica in stare de vapori : prezinta in 3 forme cristalografice : α . MSO4 . HSO4. dar in stare concentrata nu reactioneaza cu Fe . β – sunt polimeri ( SO3 )n . iar γ are structura ciclica ( SO3 )3 – formeaza cristale transparente ca gheata . . Hg .84 g / cm3 . Metalele cu caracter electropozitiv scazut .12 H2O .+ H3O+ . Acidul sulfuric este un acid tare. Al .+H3O+ . b) sulfati dubli de tip schonit ( M2SO4 . Zn ) c) alauni MΙ MΙΙΙ ( SO4 )2 . MHSO4 si M2SO4 . Cu .Cu . Acidul sulfuric este un acid dibasic : H2SO4 + HOH →HSO4. SO2 + O2 Mn O2→ SO3 SO3 + HOH →H2SO4 . MSO4 ( M : Mg . γ . Fe . Se obtine industrial prin metoda de contact . cu densitatea 1. se α . Acidul sulfuric formeaza saruri acide si neutre . scoate din sarurile lor ceilalti acizi : HCl .. 7 H2O ( M :Mg .Fe . Ag . Cu . Pb ( sunt pasive ). reactioneaza cu acidul sulfuric concentrat cu degajare de SO2 . SO2 rezulta prin prajirea sulfurilor .+ HOH → SO42. punct de fierbere 338°C . Pe aceasta proprietate se bazeaza si producerea arsurilor cu acid sulfuric . Cu + 2H2SO4 → CuSO4 + 2H2O + SO2 ↑ Acidul sulfuric formeaza 3 feluri de sulfati izomorfi : a) seria vitriolilor . Are caracter oxidant : C + H2SO4 → CO + SO2 + H2 O . Acidul sulfuric este un lichid incolor instare pura . . β .

sarurile lui se numesc ditioniti . sarurile se numesc ditionati . At .Sulful formeaza un numar mare de oxiacizi . Curs 10 GRUPA A VII – a A – HALOGENII Grupa a VII-a A cuprinde elementele : F . ex. atomii de halogeni formeaza legaturi chimice cu orbitali fundamentali. acestea s-au numit halogeni . peroxodisulfuric . sarurile lui se numesc tiosulfati. Br . altii au fost izolati in stare solida.cei mai intalniti sunt : H2 S2 O3 ( acid tiosulfuric ) . H2S2O4 acid ditionos . Na2 S2O3 . np5 ) . Dintre acestia . Cl .In majoritatea combinatiilor . sarurile se numesc tetrationati Acid. sunt nemetale tipice : caracterul nemetalic scade in grupa de sus in jos . datorita volumului atomic mic .odata cu cresterea razei ionice si scaderea actiunii nucleului asupra stratului de valenta . Atomii acestor elemente au 7 electroni pe ultimul strat ( ns2.Cea mai mare afinitate pentru electroni o are F . formeaza legaturi coordinative cu oxigenul : . dar anionii lor sunt in saruri . Datorita faptului ca primele 4 elemente formeaza usor saruri cu metalele de tip s . H2S2O6 acid ditionic .Br . I . unii nu exista in stare libera .→ X.I .) . Halogenii formeaza legaturi ionice cu elementele cu caracter metalic pronuntat si legaturi covalente cu nemetalele si cu metalele de tip p sau d .Cl . X+ e. acizi politionici ( acid tetrationic H2S4O6 . H2S2O8 ( contine in structura lui o legatura peroxidica – O-O.

datorita razei atomice mici. Cl formeaza 1. Bromul nu prezinta starea de oxidare +7 .aceasta legatura fiind mai stabila. +5.datorita razelor lor mai mari . ClO-3 ClO-4 In ionul hipoclorit oxigenul este asociat clorului. Halogenii au caracter oxidant. in ceilalti ioni : clorit. HClO→ HCl + [O] . +1. .al celuilalt atom(Cl -π--Cl).legatura π nu se mai poate forma.+3.2. clorat.Cl.ClO-. energia de legatura scade fata de Cl . HIO3-acid iodic . ClO-2. acesta scade in grupa de sus in jos.un halogen poate sa-I scoata pe cei care urmeaza dupa el din combinatiile lor.Br ) H2+I2=2HI In igrupa a VII-a caracterul reducator creste de sus in jos(I2 este cel mai reducator) 3I2 + 10 HNO3 →6HIO3 + NO +2H2O . Datorita scaderii reactivitatii in grupa . iar reactia de formare a HI. Aceasta variatie explica conditiile formarii hidracizilor: F2 reactioneaza exploziv cu H2 la intuneric si la temperatura negativa. datorita tendintei de formare a legaturii π prin intrepatrunderea unui orbital d liber al unui atom de Cl cu un orbital p ocupat cu e. inionii de mai sus Cl are N. La Br si I.reactivitatea lui se datoreste atat electronegativitatii pronuntate (4). perclorat. puternic endoterma este reversibila H2+X2→ 2HX.cat si legaturii slabe F—F. Fluorul (F2). +7. este un gaz galben deschis foarte reactive.O.3 covalente coordinative . X(F. Energia de legatura Cl—Cl este mai mare . explicate prin repulsia invelisurilor electronice a celor 2 atomi. Cl2 reactioneaza cu H2 la lumina sau la 150°C.

Clorul este un element reprezentativ al grupei halogenilor . dar care permite circulatia electrolitului ( este poros ) Industrial se mai foloseste procedeul cu catod de mrrcur(Hg ). Cl2 –gaz galben –verzui.Br.acesta formeaza un amalgam cu Na. La temperature camerei .2I2 + 2HOH ==4HI+O2 echilibrul este deplasat spre stanga.starea de agregare variaza de la gaz( F2 –gaz galben-deschis. uneori alaturi de alteminerale.I2(cristale albastru – violet). cu cresterea masei atomice . apoi la solid. KCl. Halogenii reactioneaza cu majoritatea metalelor si nemetalelor. clorul se obtine prin electroliza solutiei apoase de NaCl.halogenii au molecule diatomice . In laborator . 2NaCl+2H2O –eiectriliza 2NaOH+H2↑ +Cl2↑ Intrucat in spatial catodic se obtine Na OH(soda caustica). In laborator.in gazelle vulcanice. CaCl2) in apa de mare si in zacaminte.care poate oxida HI. este impiedecata astfel formarea unor produsi secundari ( Na ClO – hipoclorit de Na ). Na Hg + HOH→Na OH+Hg+H2 ↑ . X-Cl . MgCl2.)la lichid (Br2-lichid brun). X2+ HOH== HX + HXO ( hipoacid ) .In stare libera se afla in cantitati mici in natura. se gaseste sub forma de cloruri (NaCl.denumirea lui vine de la cuvantul grecesc chloros=verde. combinat.acesta este separate de cel anodic printr’un perete despartitor numit diafragma.dar si in industrie.datorita O2.

prin urmatoarea reactie chimica: 4HCl + MnO2 → MnCl2+ 2HOH + Cl2 Mn4+ +2e-→ Mn2+ reducere Cl. chiar si cu aurul :metalele cu valenta variabila formeaza cloruri in treapta de valenta superioara : Fe + 3/2 Cl2 → FeCl3 . in locul MnO2 se pot utilize: KMnO4 . KClO3 .clorul se poate obtine din HCl .la Cl0 .… Cl2 reactioneaza cu majoritatea metalelor .→Cl0 oxidare MnO2 este oxidant ( oxideaza Cl.--e.

C energiile de ionizare variaza in ordinea : IB>IC>IA . Pentru 3 elemente A. Explicati de ce. 4)Cel mai tare acid este : H3PO4 . molecula NH3 are geometrie piramidala. HCl. HClO4 5) Molecula BF3 are geometrie plana .EXERCITII APLICATIVE 1. H2SO4 .B. 3) Care din atomii urmatori formeaza ioni cu sarcina 1+ ? a) Cs b) Zn c) Fe d )Cu . 6) Stabiliti corespondenta dintre substantele 1→4 si tipul de retea cristalina a→d : 1 SiF4 2 I2 3 MgO 4 NH4+ a) ionica b) ionica c) coordinativa d) moleculara . Concretizati pentru 3 elemente din aceeasi perioada . explicati asemanarea lui structurala cu amoniacul ( NH3 ). ordonati aceste elemente in sensul cresterii caracterului metalic: a) b) concretizati pentru 3 elemente din aceeasi grupa. 2) Precizati tipul de legatura chimica din ionul hidroniu ( H3O+) .

dipol d) nici un tip de legatura 9) Cea mai mare duritate o are cristalul de: a) Fe b) Si c) I2 d) Sn . I2 . Aratati care : a) au molecula nepolara b) conduc curentul electric in topitura c) conduc curentul electric in solutie d) nu se dizolva in apa 8) In gheata intre molecule se exercita : a) legaturi covalente b) legaturi de H c) legaturi dipol. concretizati.7) Se dau substantele : PCl5 . 10) Modelati ecuatiile reactiilor chimice corespunzatoare transformarilor : a) KCl→HCl→CaCl2 →AgCl b) MgCO3→MgCl2→MgSO4 11) Metalele tranzitionale cu valenta variabila formeaza halogenuri in treapta de valenta superioara. scade energia de activare . Na2S . 12) Care sunt componentele amestecului gazos rezultat din reactia clorului cu amoniacul ? 13) Un catalizator mareste viteza de reactie deoarece : A. dand 3 exemple .

4 l hidrogen in conditii normale. R-NH2 (amina) ? .O. marirea presiunii B. nu modifica mecanismul de reactie D. Cu(OH)2 .B. 16 ) 4.B)ionilor C)neutronilor D) electronilor . Fe(OH)2 . Mg(OH)2 NH3 . Care metal alcalin formeaza cel de al 2. marirea temperaturii peste 500º C C. al azotului pentru fiecare din ei .6 g dintr-un aliaj de Rb si alt metal alcalin degaja in reactie cu apa 22.lea component al aliajului si care este compozitia lui procentuala? 17 ) Metalele conduc curentul electric prin intermediul : A) protonilor . H2N-OH ( hidroxilamina ) . sa se determine N. marirea concetratiei 15) Se dau urmatorii compusi ai azotului NH3( ammoniac ). micsoreaza energia potentiala a eractantilor 14 ) Care din conditiile de mai jos contribuie la deplasarea echilibrului spre stanga in reactia de sinteza directa a amoniacului ? A. H2N-NH2 (hidrazina ). micsorarea presiunii D. Al(OH)3 . creste energia de activare C. 18 ) Care din urmatoarele baze are caracter amfoter : Fe(OH)3 .

lenta B. in functie de sistemul format de catalizatorsi reactanti. daca in solutie se gasesc 1.calculati rapoartele K1/K2siK2/K3 si ordonati in sens crescator speciile chimice cu caracter acid. . care accepta un singur electron este mai mare decat a N care accepta 3 electroni.10-8 .. reversibila D. rapida C.9 moli acid neionizat si 0. 1/ 1.10-3 .5. H3PO4 .1 moli ioni de hidroniu . desi se gasesc in aceeasi perioada ( perioada a 2-a ).2. cunoscand ca : K1=7. B. ionica D. 24 ) Explicati de ce afinitatea pentru electroni a F.8. covalenta polara C.covalenta coordinativa. 25 ) In compusul : [Cu(NH3)4](OH)2 intre ionul de Cu si moleculele de amoniac exista o legatura : A. covalenta nepolara .10-13. imposibila 23 ) Explicati sau gasiti cauza pentru care o solutie ionica este mai coroziva decat apa in care sunt mai multi ioni . este un acid tribazic care ionizeaza in trepte. 21) Apa oxigenata se descompune mai usor in prezenta unor catalizatori : MnO2 si respectiv Cu2+/ Fe3+ . 22 ) Reactia metalelor de tip s cu apa este : A. K3=4.19 ) Sa se determine gradul de ionizare al acidului acetic . K2=6. 20 )Acidul fosforic . definiti cele 2 tipuri de cataliza.

Structura acestui ion seamana cu cea a moleculei de amoniac.solutii coloidale ? . utilizand metoda redox : KMnO4 + H2SO4→K2SO4+ MnSO4 +H2O +[O] K2Cr2O7 +H2SO4 →K2SO4 +Cr2(SO4)3 +H2O + [O] C + HNO3 →CO + NO +H2O 29 )Dati 2 exemple de emulsii de tip U/ A si aratati in ce conditii are loc inversarea fazelor ! 30 ) Ce fel de amestec formeaza cu apa proteinele solubile : solutii moleculare . emulsii .26 ) In ionul H3O+(hidroniu) este constituit prin legatura coordinativa : stabiliti care este donorul si care este acceptorul si scrieti-l structural . H2S ( hidrura de sulf sau sulfura de hidrogen ) ? 28 ) Stabiliti coeficientii urmatoarelor ecuatii chimice. aratati de ce ! 27 ) Care este denumirea corecta a substantelor : HF(hidrura de fluor sau fluorura de hidrogen) . .

1983—1989. V. E. Bucuresti .vol.ΙΙΙ.VΙ. 4) Negoiu.ΙV.1978. Bucuresti.V.I.T.ΙΙ.D.Bucuresti. 1970 3) Nenitescu. .D.Lupu. . Ι.1972 5) Tepes.Editura Tehnica...D. L. Antonescu . Zalaru . – Chimie .P. 1980 . Ι. D.ΙΙΙ. Lit. Bucuresti.Bucuresti.Enciclopedia de chimie. . 6) * * * . -Chimie generala E. vol. C.D.. F.P.BIBLIOGRAFIE 1) Gheorghiu .ΙΙ.P. C.1982 2) Marculetiu. A. Gh. . -Chimie anorganica.-Aplicatii de chimie si tehnologie chimica. Bucuresti.Editura Tehnica. E.Aplicatii de calcul in chimia generala.P.