Nume:Schepp Anne-Rose

Clasa:11D

Disciplina: Istoria Holocaustului

Data:05.05.2010

Surse:
-Alain Besancon-“Nenorocirea secolului-Despre comunism,Nazism si
unicitatea “soah”-ului”
-Raul Hilberg- “Distrugerea evreilor europeni”
- www.ushmm.org
-www.wikipedia.com

Titlu:

Einsatzgruppen
 Einsatzgruppen

Definitie: Einsatzgruppe (la plural

Einsatzgruppen) (cuvânt german care
se poate traduce ca "grup de
intervenţie") era denunirea unor
grupări paramilitare formate de
Heinrich Himmler şi operate de SS
înainte de şi în timpul celui de-al doilea
război mondial.

Principala lor sarcina in timpul razboiului (conform spuselor Generalului SS Erich von dem Bach in
timpul procesului de la Nurember) era “anihilarea evreilor,tiganilor si comisarilor politici sovietici”.
Einsatzgruppen au avut un rol important in cazul implementarii solutiei finale in cazul problemei
evreiesti, pe teritoriile cucerite.

Format în principal din membri ai Ordnungspolizei , Waffen-SS , şi de voluntari locali, de exemplu,

grupurile de miliţie, şi conduse de Gestapo , Kripo , şi ofiţeri SD, aceste echipe ale moartii au urmat
Wehrmacht-ul , prin Europa de Est si Uniunea Sovietică .In timpul operaţiunilor lor, comandantii
Einsatzgruppen au fost autorizati sa solicite, si au primit, asistenta din partea Wehrmacht-ului.

In conformitate cu propriile lor registre, Einsatzgruppen au ucis mai mult de un milion de oameni,
aproape toti civili, şi apoi progresează rapid (in 1941) la uciderea de evrei, tigani şi altele în întreaga
Europa de Est.Istoricul Raul Hilberg estimeaza ca intre 1941 şi 1945, Einsatzgruppen şi SS au ucis mai
mult de 1,3 milioane de evrei, ţigani, şi comisari politici sovietici prin impuscaturi in aer liber.

Organizare

Einsatzgruppen s-au desfasurat dupa cum urmeaza:

• Einsatzgruppe A (comandata de SS-Brigadeführer Dr. Franz Stahlecker ) a fost alocat pentru

zona baltica,
• Einsatzgruppe B (SS-Brigadeführer Artur Nebe ) pentru Belarus,
• Einsatzgruppe C (SS-Gruppenführer dr. Otto Rasch ) pentru nordul si centrul Ucrainei
• Einsatzgruppe D (SS-Gruppenführer dr. Otto Ohlendorf ) in Moldova, sudul Ucrainei,Crimeea ,
şi, in 1942, in nordul Caucazului .
Date Istorice

Cehoslovacia
In vara anului 1938, cand Germania pregatea o invazie a Cehoslovaciei programata pentru 1
octombrie din acel an, Einsatzgruppen au fost fondate. Intentia era ca aceste grupuri Einsatzgruppen
sa calatoreasca in urma armatelor germane pentru siguranta documentelor guvernamentale.
Spre deosebire de Einsatzkommando, Einsatzagruppen urmau sa fie armate si autorizate sa utilizeze
liber forta letala pentru indeplinirea misiunilor.Dupa ce germanii au ocupat Sutenland-ul in toamna
anului 1938, Einsatzgruppen s-au mutat in aceasta regiune pentru a ocupa birourile apartinand
anterior statului cehoslovac. Dupa ocuparea portiunii ramase din Cehoslovacia in 15 martie 1939,
Einsatzgruppen au fost reformate si utilizate din noi pentru a asigura fostele birouri cehoslovace.
Aceste grupari nu au fost niciodata o formatiune unitara, ci mai degraba unitati de recrutanti ad-hoc,
mai ales din randurile SS,SD, si diferitelor forte de politie germane cum ar fi Ordnungspolizei,
Jandarmeria, Kripo, Gestapo. Odata ce campania militara a luat sfarsit, unitătile Einsatzgruppen au
fost desfiintate, desi, in general, acelasi personal a fost recrutat din nou, in cazul in care a aparut
necesitatea pentru unităţile Einsatzgruppen de a fi re-activate.

Polonia
In mai 1939, Adolf Hitler a decis o invazie a Poloniei planificata pentru luna august 25 din acel an. Ca
raspuns, Heydrich a re-format Einsatzgruppen pentru a calatori in urma armatelor germane. Spre
deosebire de operaţiunile anterioare, Heydrich a dat comandanţilor Einsatzgruppen autorizatia de a
omori pe oricine se opunea si nu facea parte din grupurile germane. Dupa ocuparea Poloniei in 1939,
Einsatzgruppen au ucis polonezi care faceau parte din clasa superioara, cum ar fi preoţi şi profesori.
Misiunea Einsatzgruppen a fost, prin urmare, depolitizare forţata a poporului polonez şi eliminarea
din grupurile cele mai clar identificate cu identitatea natională poloneza. Hitler declara ca unitatile au
fost trimise: "... cu comenzi pentru a trimite la moarte fără milă şi fără compasiune, bărbaţi, femei şi
copii de rasă şi de limbă poloneză. Numai în acest fel putem obţine spatiile de locuit de care avem
nevoie”. În 10 acţiuni regionale, 60.000 de nobilii polonezi , profesori, antreprenori polonezi,
asistenţi sociali, preoţi, judecători şi activiştii politici au fost ucişi.

Europa de Vest
După invazia germană din Ţările de Jos , Belgia şi Franţa,(mai 1940) Einsatzgruppen au calatorit din
nou in urma wehrmachtului,dar spre deosebire de operaţiunile lor în Polonia, operaţiunile
Einsatzgruppen din Europa de Vest în 1940 au avut scopul initial de asigurare a documentelor
guvernamentale si lucrarilor.A urmat Operaţiunea Sealion , planul german pentru o invazie a
Regatului Unit , in care sase grupuri Einsatzgruppen erau programate sa urmeze forta de invazie in
Marea Britanie. Einsatzgruppen destinate pentru "Sealion" au fost prevăzute cu o listă (cunoscuta sub
numele de Cartea neagra de dupa razboi) de 2820 de persoane care urmeaza sa fie arestate .

Uniunea Sovietica
Dupa invazia din Uniunea Sovietica din 1941, principala misiune Einsatzgruppen a fost de a ucide
civili, în mod similar ca şi în Polonia, dar de data aceasta în special comisari ai partidului sovietic şi
evrei.Aceste Einsatzgruppen au fost sub controlul Reichssicherheitshauptamt (RSHA - Oficiul de
Securitate al Reich-ului), adică, în conformitate cu Reinhard Heydrich şi succesorul său Ernst
Kaltenbrunner .
Mandatul initial stabilit de catre Heydrich pentru patru Einsatzgruppen trimise in Uniunea Sovietica,
ca parte a Operaţiunii Barbarossa a fost de a asigura oficii si lucrari ale statului sovietic si ale
Partidului Comunist, sa lichideze toate cadrele superioare ale statului sovietic si sa se initieze si sa
incurajeze pogromuri impotriva tuturor evreilor
Cum Einsatzgruppen avanseaza in Uniunea Sovietica, dupa iulie 1941, ei ucid din ce in ce mai multi
evrei locali. Initial, Einsatzgruppen s-au limitat la a trage in barbati evrei, dar mai tarziu ,acestia au
impuscat tot mai multi evrei, indiferent de varsta sau sex.Cea mai sangeroasa dintre cele patru
Einsatzgruppen era Einsatzgruppe A, care opereaza in statele baltice : Estonia , Letonia şi Lituania
anterior ocupate de sovietici. Dupa decembrie 1941, celelalte trei Einsatzgruppen au inceput ceea ce
Raul Hilberg a numit al doilea masacru, care a durat pana in vara anului 1942, in care ei au încercat sa
imite Einsatzgruppe A,ucigand sistematic tot evreii din zonele lor.
Einsatzgruppen ajuta Wehrmachtul in uciderea a inca jumatate de milion de evrei. Ele erau forte
mobile la inceputul invaziei, dar dupa ocupatie s-au stabilit. In plus, Einsatzgruppen au fost adesea
utilizate pentru a efectua operatiuni anti-partizane in regiunile ocupate de Uniunea Sovietica.

Metode
de
ucidere

Einsatzgruppen de obicei, a urmat aproape armata Wehrmacht, si au marsaluit prin orase si rasele in
care stiau ca locuieste un numar mare de evrei.. Odata ce intrau intr-un oras, emiteau ordine prin care
le cereau evreilor si comunistilor ne-evrei deportarea din oras.Cei care au refuzat să se conformeze au
fost vânaţi. Asasinatele au decurs in mai multe metode si modele:

• In zonele urbane cucerite din Europa de Est, mulţi evrei ar fi fost ucisi in locatii din apropiere,
cum ar fi padurile sau interiorul cladirilor.Evreii ramasi erau trimisi in ghetto-uri. Rata
mortalitatii datorita bolilor si malnutritiei era ridicata. Grupurile din ghetto-uri erau luate
periodic si impuscate sau deportate in lagare de exterminare. Un exemplu în acest sens este
orasul lituanian Kaunas ; evreii din Kaunas au fost concentraţi într-un ghetou si trimisi, mii la
un moment dat, pentru a fi sacrificati
• In zonele rurale mici, sau in zonele de lupta, evreii au fost rapid dusi la moarte in padurile din
apropiere si in gropi comune, care au fost adesea sapate de catre victime Un exemplu de un
astfel de caz este orasul Dovno din Ucraina.
• In orasele mari, in special in zonele de lupta, nazistii creau un mic comitet local pentru 8 - 12
evrei importanti, cunoscut sub numele de Judenrat, care erau pusi sa convoace evrei locali
pentru "relocare". Evreii erau apoi dusi in transee pregatite anterior sau in gropi naturale si
impuscati. Exemple sunt masacrul de la Babi Yar şi masacrul Ponary .
• Alternative la executarea de arme de foc au existat. Camionete de gaz utilizate de către
Einsatzgruppe D şi Kulmhof Einsatzkommando în lagărul morţii Chełmno sunt un exemplu.
Altul, folosit ocazional în oraşele mai mici, a fost de a bloca evreilor în clădiri abandonate,
aruncate mai apoi in aer, desi acest ultimo lucru a fost folosit destul de rar.

Typically, those who were gathered would then be sent to designated sites outside the cities and
towns. De obicei, cei care erau adunati ar fi apoi trimisi la site-uri desemnate in afara oraselor. De
obicei, aceste site-uri erau pline de morminte sapate in avans, gropi putin adanci, sau rape adanci
(inclusiv cel de la Babi Yar), iar calaii ii asteptau pe evrei cu comenzi de a-i ucide cu mitraliere sau
 pistoale. Ucigasii fortau de asenmenea victimele sa se dezbrace pentru a le lua hainele sau alte
bunuri. Odata moarte, victimele erau ingropate cu lopeti de mana sau buldozere. Unele victime
erau doar ranite, nu omorate, iar apoi ingropate de vii. Cativa au reusit sa urce din mormant si
acum povestesc in detaliu aceste masacre.

Hartă intitulata"Execuţiile evreiesti

organizate de Einsatzegruppe A” din
raportul lui Stahlecker. Marcate
“Problema secreta Reich”, harta arata
numarul de evrei impuscati in regiunea
balcanica, iar in partea de jos este notat “
numarul de evrei ramasi de ucis-
128.000”

Raportul JAGER

Einsatzgruppen au tinut cont de multe dintre masacrele

lor, iar unul dintre cele mai ingrozitoare evidente oficiale
este Raportul Jager,care acopera operarea
Einsatzkommando 3 peste cinci luni in Lituania. Scris de
comandantul Einsatzkommando 3, Karl Jager, include o
lista detaliata in care este rezumat fiecare masacru in parte, facand un total de 137,346 de victime si
spune:” pot sa confirm astazi ca Einsatzkommando 3 si-a atins scopul de a solutiona problema
evreiasca in Lituania. Nu mai este niciun evreu in Lituania, inafara de cei care muncesc si familiile
lor.” Jager a scapat capturarii de catre Aliati cand razboiul s-a incheiat, luandu-si o falsa identitate, si
a fost capabil sa se integreze inapoi in societate ca si agricultor pana cand raportul sau a fost gasit in
martie 1959. Arestat si acuzat, Jager se sinucide in iunie 1959 in inchisoarea din Hohenasperg in time
ce-si astepta pedeapsa pentru crimele savarsite.

Perioada de dupa razboi

In 1942, centrele permanente de ucideri de la Auschwith, Sobibor, Trblinka, si alte lagare de

exterminare nazista au fost stabilite, si acestea au redus uciderea grupurilor mari de evrei in camp
deschis. Einsatzgruppen erau inca active, si pana in toamna tarzie a lui 1943 erau inca in functiune,
participand la masacre. In 1944, Armata Rosie a inceput sa impinge fortele germane inafara Europei
de Est, si Einsatzgruppen au inceput sa isi incheie activitatea, incepand o retragere impreuna cu
fortele regulate. La sfarsitul anului 1944 majoritatea personalului din Einsatzgruppen a fost
transformat in unitati combatante Ss, sau trasferat in lagare permanente ale mortii. Mai tarziu aceste
grupuri au fost schimbate in unitati varcolac, fondate in scopul luptelor impotriva Germaniei ocupate.

“Varcolanii”, in timpul de dupa razboi nu au fost o forta eficace, iar in timpul in care Germania nazista
isi gasea sfarsitul, in 1945, acestia nu mai erau unitati Einsatzgruppen in functiune.

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, majoritatea membrilor SS si liderii politiei care au
supravegheat activitatea in Europa de Est si in Uniunea Sovietica pur si simplu au disparut, au fost
executati pentru crimele de razboi sau s-au sinucis inainte de capturare. Membrii de rang inferior, au
fost ucisi in numar mare in lupta, capturati si executati, sau inchisi in lagare rusesti.
Membrii inferiori acestora care s-au intors in Germania sau in alte tari nu au fost acuzati in mod
official, datorita numarului lor mare, si s-au intors la viata civila.

La incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial, liderii seniori ai Einsatzgruppen au fost adusi in
instanta in Procesul Einsatzgruppen, tinut sub autorizatia militara a Statelor Unite si acuzati pentru
crimele impotriva umanitatii, crimele de razboi, si apartenenta la grupul SS, care a fost declarat o
organizatie criminala.

14 sentinte cu moartea si 5 sentinte pe viata au fost printre pedepse, desi doar 4 sentinte au fost
effectuate, pe 07.iunie.1951, iar restul sentintelor au fost commutate.

In concluzie, aceste grupuri Eisatzgruppen, create pentru a ucide, si ajungand a comite atrocitati
impotriva evreilor aflati pe teritoriile cucerite, desi vinovati de numeroase crime scapa nepedepsiti in
urma proceselor de dupa razboi.
Un membru al Einsatzgruppe
D se pregateste pentru a trage
intr-un evreu in Vinita-
Ucraina, in anul 1942