You are on page 1of 119

MIHAI CHIOVEANU

2005

Lucrarea de faţă a fost realizată în cadrul proiectului “Learning Democracy through History Teaching”, finanţat de National Endowment for
Democracy şi derulat de Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR) în perioada septembrie 2004 – octombrie 2005.

Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru punctele de vedere exprimate în această lucrare, ce nu sunt neapărat susţinute de către
finanţator.

Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR)
Strada Matei Voievod, nr. 18, Sector 2
Bucureşti, ROMANIA
Tel. 00 40 021 7556/7557
Fax. 00 40 021 252 4860
E-mail: irir@euroweb.ro
www.irir.ro

© 2005, Mihai Chioveanu
© 2005, Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR), pentru prezenta versiune

Reproducerea, parţială sau totală, prin mijloace mecanice sau electronice, a prezentei lucrări, fără acordul scris al Institutului Român de Istorie
Recentă (IRIR) şi al autorului, constituie o infracţiune şi se pedepseşte în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

MIHAI CHIOVEANU

HOLOCAUSTUL:
UN AVERTISMENT AL ISTORIEI

Bucureşti , 2005

izolarea şi deportarea evreilor polonezi după 1939 25 "Drepţii între Popoare" 57 Procesul de ghetoizare 26 Reacţia Celorlalţi la Holocaust 59 Consiliile evreieşti şi dilemele administrării ghetourilor 27 Populaţia din Europa dominată de nazişti 61 . aliaţii şi colaboratorii lor 45 INSTAURAREA REGIMUL NAZIST 14 Celelalte victime ale proiectului genocidal nazist 46 Naşterea mişcării naţional-socialiste şi apariţia NSDAP 14 Programul “Euthanasia” 47 Prăbuşirea Republicii de la Weimar 15 Uciderea evreilor cu orice Preţ. Conferinţa de la Wansee 49 Regimul terorii de stat după 1933 16 Dictatura “legală” 16 FORME DE REZISTENŢĂ ÎN PERIOADA HOLOCAUSTULUI 52 Propagandă.CUPRINS: Angoasa din ghetouri 28 Ghetourile şi decizia exterminării evreilor din Europa de Est 29 Rezistenţa în ghetouri 29 Izolarea evreilor din Europa Centrală şi de Vest 30 INTRODUCERE 1 Holocaustul . cultură şi educaţie în al Treilea Reich 17 De la rezistenţa armată la păstrarea memoriei 52 Rezistenţa în Ghetouri 53 PERSECUTAREA "INDEZIRABILILOR" Rezistenţa în lagăre 53 ÎN GERMANIA NAZISTĂ 18 Evreii în mişcările de partizani 53 Soldaţii evrei în Forţelor Aliate 53 Persecutarea opozanţilor politici 18 Păstrarea tradiţiilor şi a vieţii religioase evreieşti 54 Evreii din Germania între 1933-1938 19 Familia: punct de sprijin într-o perioadă de criză 54 Primele izbucniri de antisemitism şi reacţia evreilor faţă de acestea 19 Bărbaţi şi Femei în timpul Holocaustului 55 Excluderea socială şi persecutarea economică a evreilor 20 Tinerii şi mişcările de tineret în perioada Holocaustului 55 Emigrarea forţată a evreilor din al Treilea Reich: Pierderea celor dragi 55 politici naziste şi iniţiative evreieşti 21 Activităţi educaţionale şi de documentare 56 “Noaptea de Cristal”:Cauze şi consecinţe 22 Eforturi depuse pentru ajutorarea celor aflaţi în primejdie şi pentru organizarea unor operaţiuni de salvare 56 HOLOCAUSTUL 24 Ghetoizarea evreilor 25 LUMEA ŞI HOLOCAUSTUL 57 Persecutarea.o definiţie 1 LAGĂRELE NAZISTE 31 Terminologie 1 Lagărul ca instrument de teroare socială şi politică 32 Context istoric 2 Lagărul de muncă forţată 32 Holocaustul-o scurtă prezentare 3 Lagărul ca instrument al politicii de purificare rasială 33 Lumea prizonierilor 33 ANTISEMITISM ŞI RASISM ÎN CULTURA EUROPEANĂ 7 De la Universul Concentraţionar la Reţeaua Morţii 34 Ura faţă de evrei de-a lungul Istoriei 7 Rasismul pre-nazist 9 SOLUŢIA FINALĂ 35 Rasismul şi antisemitismul nazist 11 Unităţile mobile de exterminare în masă 37 Antisemitismul non-german în perioada Holocaustului 11 Deportarea 40 Propaganda antisemită nazistă: “Evreul etern” 12 Operaţiunea “Reinhard.” Lagărele de exterminare în masă 41 Legile rasiale de la Nürnberg 13 “Planeta Auschwitz” 44 Executorii voinţei lui Hitler: naziştii.

Harta 10. Numărul "Drepţilor între Popoare" din fiecare ţară europeană (p. Direcţia de avans în teritoriile URSS a Einsatzgruppe A. 63) Harta 14. Primele exterminări în masă operate de Einsatzgruppe. victime ale Holocaustului. 37) CRONOLOGIE 79 Harta 9. populaţia civilă din zonă şi BIBLIOGRAFIE 98 unităţi paramilitare sau militare din statele aliate Germaniei naziste (p. Pogromul de la Bucureşti 74 Antisemitismul regimului antonescian 75 Harta 6. 75) Harta 15. 25) Eforturi de salvare 77 Evreii din România după Holocaust 77 Roma şi Sinti în Europa dominată de nazişti şi în Harta 7. Violenţa antisemită în Europa înainte de 1914 (p. 63) Harta 13. Împărţirea Poloniei între Germania nazistă şi URSS şi situaţia comunităţilor evreieşti Deportări şi masacre 75 din respectivele teritorii. C.75) Harta 16. Comunităţile evreieşti din Germania în 1933 şi locaţia primelor lagăre de concentrare (p. D (p.Bisericile creştine 62 Lista hărţilor Aliaţii în timpul războiului 62 Rapoartele privind Soluţia Finală 62 Harta 1. Oraşe din Germania în care au fost înregistrate violenţe antisemite şi distrugeri în Dreapta radicală din România şi noul antisemitism 72 timpul Nopţii de Cristal (p. Numărul de evrei. Deportarea şi exterminarea ţiganilor europeni: 1939-1945 (p. Comunităţile evreieşti din Europa a căror exterminare a fost discutată în cadrul Conferinţei de la Wansee (p. 49) Harta 11. la nivelul fiecărei ţări europene (p. Numărul de evrei care au supravieţuit Holocaustului în fiecare ţară europeană (p. masacre şi marşuri ale morţii dinspre Basarabia spre Transnistria (p. 78) . 10) Revenirea la viaţă 66 Procesul de la Nürnberg 68 Harta 4. 38). Prezenţa comunităţilor evreieşti pe continentul european la începutul perioadei Lumea evreiasca şi Holocaustul 63 interbelice (p. 9) NOI ÎNCEPUTURI 64 Harta 2. 9) Eliberarea lagărelor 64 Moartea lui Hitler 65 Harta 3.17) HOLOCAUSTUL DIN ROMÂNIA 70 Evreii din România: între emancipare şi antisemitism 71 Harta 5. Violenţa antisemită în Europa între 1918-1932 (p. inclusiv rutele urmate de refugiaţi (p. 27) România: o perspectivă comparativă 78 Harta 8. Mutarea evreilor din oraşul Varşovia în interiorul ghetoului (p. 22) Statul naţional-legionar. 56) Harta 12. Deportări şi marşuri ale morţii dinspre Bucovina spre Transnistria (p. B. Deportări.

Cu toate acestea.Germania nazistă şi aliaţii săi . în mod convenţional. unii istorici preferă să folosească termenul de genocid deportarea şi ghetoizarea etc. suma mulţi dintre istoricii israelieni şi chiar o parte dintre istoricii francezi preferă să folosească tuturor acţiunilor anti-evreieşti coordonate şi termenul biblic de origine ebraică Shoah. ceea ce duce la uzitarea unui limbaj asemănător pierderea speranţei. lipsit de valenţe religioase.în lagăre de concentrare şi Foto exterminare. suferinţe fizice şi psihice. totodată. a unei culturi. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 1 INTRODUCERE Holocaustul . De origine greacă. ulterior. când. celui practicat de nazişti). termenul este astăzi. cu trimitere la arderea integrală a unui animal sacrificat. funcţie de specificul fiecărei culturi. la scară şi cu ajutorul sfârşitul anilor 1970. gândită de către nazişti în termenii genocidului holocauston. sosirea în lagărul Birkenau încă aproximativ 5 milioane de "indezirabili rasial": slavi. a evreilor europeni. sponsorizată de către stat . (ce anulează unicitatea Holocaustului prin universalizare) sau pe cel de Judenvernichtung (în umilinţe nesfârşite. folosească acest termen pentru a desemna distrugerea evreilor europeni. germană însemnând exterminarea evreilor. Cei mai uitat că Holocaustul înseamnă. persoane cu handicap fizic şi mental. în bună parte datorită faptului că originea lor biblică reflectă conştientizarea colectiva a unui popor. ce înseamnă în idiş a treia 1933-1945: privarea evreilor de drepturile lor distrugere. în masă. Dealtfel. nu în ultimul rând. homosexuali. segregarea şi înfometarea. după cele două distrugeri ale Templului din Ierusalim. ca şi cel de Shoah s-au impus în ultimele decenii în conştiinţa limbi. Evreii ultra-ortodoxi nu folosesc Germania şi de către aliaţii săi europeni între anii însă acest termen şi îl preferă pe cel de Driterr Hurban. nu trebuie atunci când se ia în discuţie tragedia evreilor europeni din perioada 1933-1945. Termenul de Holocaust s-a impus în cultura istorică europeană şi nord americană abia la Exterminarea fizică. termenul de Holocaust nu este singurul folosit al Holocaustului. naturii şi magnitudinii fără precedent a tragediei evreilor europeni de la mijlocul secolului XX. preluat şi standardizat în anii 1950. a aproximativ 6 milioane de evrei Coloană de femei şi copii declaraţi europeni. cei mai mulţi dintre istorici au decis să mijloacelor industriale. în total. . Cu alte cuvinte. a unei Termenul de Holocaust. a tot ceea ce crează împreună memoria istorică a lumii. inapţi pentru muncă şi trimişi la camera de gazare imediat după alături de evrei. O definiţie lărgită ar include însă. sinti şi roma. ca victime ale aceluiaşi sistem. cât şi un număr Terminologia considerabil de opozanţi politici şi prizonieri de război.o definiţie O definiţie succintă a Holocaustului ar fi următoarea: uciderea sistematică. folosit de evrei cu sensul de "catastrofă" încă din implementate de către regimul nazist din Evul Mediu şi. distrugerea unor comunităţi. Nu în ultimul rând şi în civile şi economice. rămâne de departe cel mai important aspect general.

Până la cel de-al doilea război mondial. adulţi şi copii. ambele reprezentând din păcate constante ale istoriei omenirii. Holocaustul ca eveniment a generat o multitudine de întrebări. după cum spunea istoricul israelian Yehuda Bauer. De la 1945 până astăzi. Niciodată însă Uciderea Omului de către Om nu fusese mai sistematic planificată şi nici gândită în termenii proiectului genocidal cu finalitate absolută. de existenţa ultimei categorii. omenirea mai cunoscuse democidul şi genocidul. 6 milioane erau evrei. alţi călăi. au murit în decursul acestei a doua mari conflagraţii a secolului abia încheiat. ucişi doar pentru că erau de origine evreiască. a salvatorilor. alţi martori indiferenţi." . a "Drepţilor între Popoare. militari şi civili.2 MIHAI CHIOVEANU Contextul istoric Evenimente îngrozitoare au avut loc în timpul celui de-al doilea război mondial. Peste 35 de milioane de oameni. Foto: Adolf Hitler pe frontul de Est Speranţa i-a fost oferită. lumea civilizată a hotărât să facă tot posibilul pentru ca omenirea să nu mai cunoască niciodată alte victime. Dintre aceştia. multe de ordin moral şi etic: Cum a fost posibilă exterminarea unui popor doar în baza identităţii sale religioase şi etnice? Cine au fost acei oameni care au gândit şi dus această acţiune la îndeplinire? Cum au reacţionat victimele? Cum a fost posibil ca celelalte naţiuni să nu reacţioneze în nici un fel? De ce un număr atât de mic de oameni s-au opus şi au încercat să-şi salveze semenii? Plecând de la aceste întrebări fundamentale.

legi care i-au deposedat de cetăţenia germană şi le-au interzis căsătoria cu persoane având o altă etnie şi religie decât cea evreiască. În ciuda contribuţiei şi a integrării lor în societatea germană. Trăiau în Germania de secole. Opusul rasial al germanilor. ajungându-se până la interdicţia de a sta pe din Berlin. prin care germanii sunt încurajaţi să cumpere doar de la aceeaşi bancă cu un ne-evreu sau de a ocupa un loc în mijloacele de negustori arieni transport în comun. În acel moment. care au culminat cu Legile rasiale de la Nürnberg din 1935. li s-a interzis accesul în funcţiile plătite de stat. Evreii germani erau cosmopoliţi şi-şi asumau cu mândrie statutul de germani prin naţionalitate şi. . erau evreii. arieni cu piele albă.o scurtă prezentare A început Holocaustul odată cu boicotarea magazinelor evreieşti din Germania şi s-a terminat în camerele de gazare de la Auschwitz. aceştia din urmă fiind totodată angrenaţi într-o conspiraţie internaţională menită să distrugă rasa supremă pentru a putea ulterior să-i ia locul cuvenit acesteia din urmă la conducerea lumii. Au fost excluşi din şcolile de stat. Adolf Hitler a venit la putere în Germania. Foto: Afiş propagandistic antisemit lipit pe vitrina unui magazin evreiesc satisfacerea serviciului militar. luptaseră cu abnegaţie pentru patria natală în diferite războaie şi prosperaseră în numeroase profesii. multe apărute pe fondul acestei înfrângeri. Altfel. începând cu 1933 evreii au fost gradual excluşi prin intermediul unei lungi serii de legi şi decrete. Holocaustul nu pare a avea un început şi un sfârşit clar decelabile. în unele cazuri. În ianuarie 1933. Pe parcursul acestui deceniu. păr blond şi ochi albaştri reprezentau rasa umană perfectă. cei mai mulţi dintre istoricii contemporani tind să creadă că. Hitler îi blamase constant pe evrei. evrei prin religie. Jucaseră un rol fundamental în modernizarea Germaniei şi în promovarea culturii germane. pe care îi făcea responsabili de înfrângerea Germaniei în primul război mondial. cât şi de greutăţile economice de care se lovea naţiunea germană. anti-rasa. până astăzi. Hitler şi-a promovat în paralel teoriile rasiste conform cărora germanii. Mai mult decât atât. evreii reprezentau sub 1 procent din populaţia de 55 milioane a Germaniei. acolo unde Adolf Hitler şi acoliţii săi au încercat să extermine întreaga populaţie evreiască a Europei? Din punct de vedere strict evenimenţial răspunsul este unul afirmativ. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 3 Holocaustul . după o luptă politică strânsă întinsă pe o perioada de 10 ani.

nu reprezenta de fapt decât un test la care era supusă populaţia civilă germană. Antisemitismul sancţionat de stat devine normă în Germania. Cinici. reacţiile publice venite din partea germanilor ne-evrei sunt mai curând sporadice. evreii vienezi sunt obligaţi să frece cu periile trotuarele din oraş în mijlocul mulţimilor exaltate de suporteri ai naziştilor. ţara care la acea dată nu mai reprezenta pentru ei decât un tărâm "lipsit de viitor. "Eternul evreu". "Noaptea de Cristal". care le va refuza evreilor emigrarea în masă în Palestina. era în acest sens o sumbră prefigurare a ceea ce avea să urmeze. vasul a ancorat timp de câteva luni în diferite Foto: vitrinele unor magazine evreieşti din Berlin porturi din Cuba. naziştii au hotărât. aflată sub mandat britanic. Odată cu graniţele statului. în postere. În martie 1938. Joseph Goebbels. la începutul lunii noiembrie. În tot acest timp protestele. Pasagerilor nu li s-a permis însă să părăsească vasul fiind în cele devastate în noaptea zilei de 9 noiembrie 1938 din urmă obligaţi să se întoarcă în Germania. Tot acum are loc şi prima arestare în masă a evreilor. la radio. în filme. Răspunsul acesteia la violenţa antisemită instrumentalizată de stat trebuia să le indice naziştilor dacă pot să îşi implementeze pe mai departe proiectul rasial. Reich-ul nazist îşi extindea pentru prima dată graniţele prin anexarea forţată a Austriei. naziştii îşi extind măsurile represive şi persecuţiile şi asupra evreilor din Austria. Din nefericire.000 de evrei fiind arestaţi şi trimişi în lagăre de concentrare. supuşi aceloraşi vexaţiuni şi umilinţe.4 MIHAI CHIOVEANU În paralel. în discursurile înalţilor oficiali ai partidului nazist. naziştii s-au folosit de asasinarea unui diplomat german de către un tânăr evreu drept pretext pentru declanşarea primului pogrom regizat de stat împotriva evreilor. majoritatea ţărilor occidentale au menţinut cotele stricte de imigrare deja existente şi au manifestat reticenţă faţă de valurile de refugiaţi evrei. devastatorul film propagandistic ce nu a ezitat să-i compare pe evrei cu şobolanii purtători de microbi. uşor de izolat şi anihilat. pentru daunele produse în timpul dezordinilor provocate (de către nazişti) în timpul Nopţii de Cristal Dacă până în acel moment mulţi dintre evreii din Reich crezuseră că noul val de antisemitism era unul dintre multele cu care evreii se confruntaseră de-a lungul istoriei. avea să-i prezinte pe evrei drept duşmani primordiali ai naţiunii germane. evreii din Reich-ul german vor trebui să facă faţă primului val de violenţă antisemită coordonat de către stat. inclusiv propriile case şi afaceri. celebrul Kindertransport. Remarci defăimătoare la adresa evreilor apăreau zilnic în ziarele naziste. Kristallnacht. Louis este exemplificator în acest sens: având 930 de evrei la bord. încă din primele zile. Cazul vasului St. amendarea evreilor cu 1 miliard de mărci.000 de copii evrei germani. totodată. 25. după 9 noiembrie 1938 tot mai mulţi încep să se gândească serios la emigrare. Aparent doar o izbucnire a urii latente acumulate de germani împotriva evreilor." Marea Britanie. . Incitaţi de către Goebbels. 500 de sinagogi au fost arse şi majorităţii magazinelor evreieşti li s-au spart geamurile. va accepta să primească şi astfel să salveze de la moarte sigură un număr de 10. Statele Unite şi alte ţări. Evreii pierd tot. Astfel. Foto: manifestaţie antisemită pe străzile unui oraş german După doar câteva luni. vândute sub presiune la preţuri de nimic. o atent orchestrată campanie antisemită promovată de Ministrul Propagandei. Rezultatele: 90 de evrei au fost omorâţi.

în masă. În perioada luptei mele pentru putere doar rasa evreiască a luat în derâdere profeţiile mele referitoare la faptul că în ziua în care voi prelua puterea în stat şi voi conduce întreaga naţiune germană mă voi ocupa. compusă din tineri fanatici. Tot acum. naziştii se văd confruntaţi cu prima mare dilemă. victoria evreilor. Luxemburg şi Franţa. care încep să- i ia în evidenţă şi mai apoi să le impună declararea tuturor averilor. destinat prizonierilor polonezi care urmau să fie folosiţi ca muncitori pentru fabricile germane ce aveau să fie construite în apropiere. În ghetourile supra- aglomerate. dar cred că de ceva vreme râd cu spatele la noi (n. Războiul a început în septembrie 1939. Râsul lor a fost zgomotos. Ajung chiar să inventeze o denumire pentru problema cu care se confruntă: Judenfrage sau “Chestiunea evreiască. După înfrângerea rapidă a Foto: Stradă supraaglomerată din ghetoul din Varşovia Poloniei.” Foto: Execuţie sumară. în ajunul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. rezultatul nu va fi bolşevizarea planetei şi. deci. Hitler avea să- i ameninţe încă odată. pe lângă altele şi de problema evreiască. public. ci anihilarea întregii rase evreieşti din Europa! " Hitler intenţiona astfel să-i acuze pe evrei de declanşarea noului război pe care el însuşi avea să-l provoace în foarte scurt timp. Himmler. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 5 În 1939. Cracovia şi Varşovia. consideraţi impecabili din punct de vedere rasial (în conformitate cu standardele naziste). evreii din această ţară au fost adunaţi şi forţaţi să trăiască în nou stabilitele ghetouri din Lodz. în condiţii de viaţă mizere. în timpul unui discurs ţinut la Berlin în faţa membrilor partidului său: ”Pe parcursul vieţii mele am fost adesea profet şi de multe ori ridiculizat din această cauză. în aşteptarea unor decizii viitoare pe care naziştii urmau să le ia în ce privea soarta lor. fugind)! Astăzi voi fi din nou profet: dacă afaceriştii evrei internaţionali din afara şi din interiorul Europei ar reuşi încă o dată să împingă naţiunile într-un război mondial. ţară în care trăiau peste 3 milioane de evrei. În primăvara anului 1940. a unei comunităţi evreieşti din Polonia . Vor urma Norvegia şi Danemarca. odată cu intrarea trupelor germane în Polonia. liderul SS. În acelaşi an. mii de evrei au pierit de foamete. a ordonat construirea unui lagăr de concentrare lângă oraşul polonez Oswiecim (în germană Auschwitz). pe evreii europeni. îngrădite şi păzite de trupe SS. Nu ştiu ce să facă în viitor cu milioanele de evrei care se aflau sub controlul lor direct. Cucerirea acestor state avea să ducă implicit la intrarea celei mai mari părţi a populaţiei evreieşti din Europa sub controlul naziştilor. organizaţia cea mai loială şi cea mai de încredere a lui Hitler.a. Germania nazistă invada Belgia. Olanda. frig şi boli.

vor construi 4 mari camere de gazare destinate exterminării în masă a evreilor din întreaga În acel moment. Einsatzgruppe. În ianuarie 1942. Cele mai importante aspecte pentru ei erau eficientizarea Oribila crimă va fi descoperită cu adevărat de către aliaţi abia după 1945. liderul SS Heinrich Himmler. La Wansee se stabilesc mai curând detaliile tehnice: mai curând în prima linie. puţini lume a informaţiilor privind abominabila crimă şi. limitarea. pentru a putea valoriza într-un fel această istorie de “negândit” şi adesea imposibil de redat de cuvinte. anul 1941 avea să reprezinte un În vara lui 1941. ce va deveni simbolul absolut al distrugerii evreilor europeni. chiar dacă acestea urmau să fie ajutate de către batalioane ale poliţiei germane Foto: Faimoasa vilă de la Wansee. În acei ani. cu ajutorul în sate mici şi izolate. aşa-numita "ucidere din milă" evreieşti. concentrare existau încă din 1933 în Germania. nu numărul de evrei ce fuseseră sortiţi morţii. deşi cu greu se maşinii de ucis. populaţie ale cărei sentimente antisemite evreilor din URSS. a se găsi o “Soluţie Finală” la “Chestiunea evreiască”. chiar dacă metoda fusese catalogată ca neeficientă într-ucât nu puteau fi trebuiau realimentate şi exploatate de către membrii gazate niciodată mai mult de 50 de persoane la un transport. peste 11 milioane. preferând să fie trimişi substanţă. atribuţiile fiecărei agenţii. omenirii îi va lua foarte mult timp. pe cât posibil. unde Reţeaua Morţii. un război în care legile războiului tradiţional Birkenau. Liderii nazişti nu erau însă teritoriul ocupat al Poloniei. Războiul din Est capătă o nouă dimensiune. lagărele de exterminare de la Belzec. nu dacă nu din considerente umane. evitarea cu orice preţ a răspândirii în poate spune că lumea nu ştia nimic despre Holocaust înainte de eliberare. în măsura posibilităţilor. Proiectul ar fi durat Holocaustului) prea mult. Camerele de gazare fuseseră folosite de pe al căror obiectiv era uciderea sistematică a populaţiei vremea când naziştii implementaseră "Programul Euthanasia". În acest loc naziştii urmau să fie total ignorate. Rudolf Höss îl informa pe acesta în legătură cu ordinul dat de Hitler de Sovietică. la execuţii. infrastructura de transport. În iunie. dintre care o mare parte În momentul în care se lua decizia exterminării pe cale industrială. uneori. chiar Conferinţa de la Wansee. . În acel moment. pe teritoriul Uniunii Sovietice trăiau Europă. extrem de sensibili în privinţa acestor ultime aspecte. într-o vilă din apropiere de Berlin. Sobibor. Treblinka şi Auschwitz – Birkenau fuseseră deja construite. pe frontul rusesc. Lagăre de a celor patru unităţi speciale de acţiune (Einsatzgruppe). ar fi fost prea costisitor. prin şi. cu ajutorul a persoanelor cu handicap fizic şi mintal din Germania şi Austria. în legătură cu decizia sa de a folosi lagărul de la Auschwitz în acest urmare. Soluţia Finală căpăta formă precisă. să participe la nazist. cunoscute sub denumirea de Sthetl. a contactului dintre asculte şi să creadă. ar fi lăsat prea multe urme şi ar fi afectat moralul celor ce participau direct la execuţii. cu atribuirea acestei sarcini către SS este o cruciadă împotriva iudeo-bolşevismului şi. mulţi dintre cei puşi să execute evrei refuzând. la Auschwitz se afla deja în construcţie un nou lagăr. În urma acestei întâlniri. aflată în deplasate în acest scop în Est şi de către unităţi ale apropiere de Berlin (astăzi muzeu al armatei aflate în spatele frontului. a întregii populaţii evreieşti din Europa. tehnologiei. abia în dintre cei ce nu văd cu ochii lor urmele distrugerii evreilor de către nazişti sunt dispuşi să ultimul rând. Auschwitz II evreilor. într-o întrevedere secretă cu Comandantul moment de cotitură. mai ales a celei de origine pentru gazare cu monoxid de carbon fuseseră deja folosite de către Einsatzgruppe la uciderea etnică germană. deportaţi pe şi chiar prin a se sinucide. aproximativ 3 milioane de evrei. Decizia fusese deja luată. puţini dintre cei rămaşi au sfârşit prin a deveni alcoolici costurile. membrii de frunte ai partidului atunci când aveau posibilitatea să aleagă. Dealtfel. Camioane experimentale populaţiei civile din zonă. Hitler atacă Uniunea lagărului Auschwitz.” secol. nici unul dintre elementele ce aveau să Tocmai aceste comunităţi vor constitui ţinta primordială intre în componenţa acestei maşinării a morţii nu le era necunoscut naziştilor. la invitaţia lui Reinhard Heydrich. La fel. Nu puţini au fost cei care au protestat. nu în ultimul rând. ai SS şi ai administraţiei de stat luau parte.6 MIHAI CHIOVEANU În acest context. un necruţător război rasial dus împotriva scop. aproape o jumătate de “călău” şi “victimă. Evreii din Europa urmau a fi adunaţi. Exterminarea întregii populaţii evreieşti din teritoriile controlate de nazişti în URSS nu se putea face însă doar cu ajutorul Einsatzgruppe.

HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 7 ANTISEMITISM ŞI RASISM ÎN CULTURA EUROPEANĂ Ura faţă de evrei de-a lungul Istoriei În Europa. Ulterior. când evreii începuseră să fie asimilaţi de către societăţile în mijlocul cărora trăiau. Această ideologie a devenit un stimulent important în procesul care a condus la anihilarea evreilor din Europa între 1938 şi 1945. la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat conceptul de rasism. cu particularităţi fizice şi trăsături morale bine definite. Rasa "ariană" urma să-şi ocupe poziţia cuvenită. Antisemitismul a atins cota cea mai înaltă în ideologia nazistă care descria istoria umană drept o luptă între rase. . "Rasismul ştiinţific" punea în discuţie chiar şi existenţa unei ierarhii precise a raselor. de asemenea. adică cea de rasă supremă. să subjuge rasele inferioare şi să pornească razboiul împotriva evreilor. Combinate. care susţinea că. mulţi creştini continuau să-i privească cu suspiciune. Totuşi. care debutează la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Chiar şi în Epoca modernă. ura de natură culturală şi religioasă faţă de evrei şi rasismul au condus la naşterea conceptului modern de antisemitism. Au existat perioade în care se poate vorbi de relaţii cordiale şi chiar de solidaritate între creştini şi evrei. manifestările de ură şi izbucnirile de violenţă împotriva evreilor au fost." fiinţele umane pot fi împărţite în rase diferite. "ştiinţific vorbind. cultură şi mod de viaţă de majoritatea creştină. Această atitudine faţă de evrei este încrustată în concepţia tradiţional-creştină despre lume şi în folclor. parte a acestei lungi şi complexe istorii. Naziştii îi clasificaseră pe evrei ca fiind o periculoasă anti-rasă care ameninţa bunăstarea lumii. evreii fuseseră întotdeauna o minoritate care se diferenţiase clar prin credinţă. Acest termen a fost adoptat ca reprezentând expresia standard a urii faţă de evrei. Atitudinea creştinilor europeni în ceea ce-i priveşte pe evrei a fost dintotdeauna ambivalentă.

moştenirea secolului XIX. drept sursa tuturor problemelor lor. evreii au fost nu de puţine ori ţinta violenţelor rezultate din nemulţumirile acumulate în rândul micilor meşteşugari. lăsată naţional-socialiştilor. precum ciuma neagră. a principilor locali. Prea populist şi adesea impregnat cu trimiteri radicale la inechităţile sociale ale epocii. Astfel. acest tip de antisemitism nu va atrage însă nici simpatia şi nici cooperarea pe termen lung a conservatorilor. în această perioadă apărând şi termenul de antisemitism.8 MIHAI CHIOVEANU Inainte de secolul al XIX-lea. La începutul Epocii moderne totul părea să indice că ura faţă de evrei va dispărea gradual odată cu consolidarea principiilor Iluminismului. toţi aceştia percepându-i în mod fals. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. în multe ţări europene această ură faţă de evrei a fost folosită drept instrument pentru crearea de organizaţii şi partide politice. la imnuri religioase şi cântece patriotice vor constitui o veritabilă sursă de inspiraţie pentru nazişti. a ţăranilor din zonele respective. Uneori. evreii erau o "prezenţă" tolerată şi persecutată în acelaşi timp. în cazul Germaniei. combinat cu apelul la marşuri cu torţe şi formaţiuni paramilitare. El va fi îmbrăţişat doar de câteva grupuri stridente şi ligi naţionaliste precum cea pan-germană şi cea a navigatorilor. aceste permise fiind acordate doar pentru o anumită perioadă de timp. Având statutul de cea mai proeminentă minoritate religioasă din Europa creştină. Datorită interdicţiei de a practica agricultura. XVI săi un loc în Reichstag şi al cărui stil charismatic. Persecutarea s-a intensificat în perioadele de tensiune religioasă. primul care transformă antisemitismul în forţă electorală capabilă să ofere promotorilor Foto: Sinagogă din Lituania construită în sec. ura faţă de evrei se axase în principal pe ostilitatea religioasă dintre Iudaism şi Creştinism. constă în antisemitismul jurnalistic al lui Wilhelm Marr şi Teodor Fritsch şi cel politic al lui Otto Böckel. din motive diferite. . care îl vor combina cu ideea de Weltpolitik sau cu cea de Lebensraum. precum epoca Cruciadelor sau a Reconquistei din Spania sau în perioadele în care Europa era lovită de diferite calamităţi naturale. obligaţi a se orienta spre anumite meserii de natură meşteşugărească şi mercantilă. evreii aveau nevoie de un permis special pentru a se putea aşeza şi locui pe un anumit teritoriu creştin. La sfârşitul secolului al XIX-lea.

rasismul s-a dezvoltat ca o concepţie pseudo-ştiinţifică despre lume. Prezenţa comunităţilor evreieşti pe continentul european la începutul perioadei interbelice (stânga) Harta 2. Arthur de Gobineau îşi publică Eseu asupra inegalităţii dintre oameni încă din 1850. Influenţat de progresul înregistrat în domeniul ştiinţelor naturale. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 9 Rasismul pre-nazist Pe parcursul secolului al XIX-lea apar şi primele teorii rasiale. Violenţa antisemită în Europa înainte de 1914 (dreapta) . care-i împărţea pe oameni în grupuri rasiale distincte. când ideea luptei între rase ca motor al istoriei capătă respectabilitate. Harta 1.n. cele mai multe bazate pe ideea existenţei unui sistem ierarhic bine stabilit. citită şi comentată) decât după 1870. dar lucrarea nu devine populară (n.

Fundamentele secolului XX. La acestea. Prin urmare. la primul război mondial. generaţie din care fac parte Adolf Hitler. extrem de populară. pe front. Benito Mussolini şi mulţi alţi fascişti europeni. un cult al eroilor şi ideea de camaraderie a tranşeelor. Mulţi dintre cei întorşi de pe front în 1918. vitalism. îl preocupă pe Gobineau. Chamberlain nu este nici sceptic şi nici mistic. rasism şi antisemitism. va adăuga o doză masivă de neo-idealism. atunci când izbucnea primul război mondial. antisemitismul modern respinge această soluţie. imuabile. nu este doar admirat şi revendicat de către nazişti ci îşi exprimă la rândul său admiraţia faţă de tânărul politician Adolf Hitler. “Generaţia lui 1914. nu acelaşi lucru se poate spune despre Houston Steward Chamberlain şi lucrarea sa. activism. Violenţa antisemită în Europa între 1918-1932 . Toate acestea ajung.” a celor ce participă direct.10 MIHAI CHIOVEANU Dacă Gobineau este pesimist – nu atât inegalitatea valorică dintre rase. au aderat la mişcări de extremă dreapta. frustraţi şi vindicativi în spirit. Foto: Grup de veterani germani din primul război mondial. schimbă fundamental şi concepţiile antisemiţilor. cât decăderea umanităţii ca întreg în urma metisajului rasial . asimilarea evreilor de către societate nu putea reprezenta decât o ameninţare directă. Rasismul. scrisă în 1900. Harta 3. La 1914.şi dacă mai curând istoria este cea care a făcut din el un părinte al rasismului. militarism. atmosfera europeană era deja îmbibată de acel amestec nefast de naţionalism exacerbat. Pentru antisemitul de sfârşit de secol XIX. după 1918. alături de naţionalismul holistic şi anti-liberalism. Dacă anti-iudaismul medieval şi cel premodern credeau în soluţia convertirii religioase a evreilor ca mijloc de asimilare a acestora. abordate în termenii istoriei. darwinism social. trăsăturile evreilor sunt genetice şi deci. culturii şi nu ai biologiei. priveşte nu în trecut cât în prezent şi în viitor. geografiei. o cultură a anti-necesităţii. să compună în mare ideologia fascistă.

totodată. după 1939. ucrainieni etc. pe cea a unui nou Reich german. preot urmat orbeşte de o masă de credincioşi fanatici dispuşi să lupte până la moarte contra ereticilor şi a necredincioşilor. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 11 Rasismul şi antisemitismul nazist Nazismul ca ideologie este definit astăzi ca un amestec de darwinism social. În cele mai multe dintre cazuri. ură vag nietzscheană faţă de creştinism. într-un război sfânt în cadrul căruia ideea de milă şi iertare nu-şi au locul. anti-capitalismul etc. Naziştii se vor inspira şi vor împrumuta permanent din aproape toate ideologiile epocii lor. eugenism. Obsesia monomaniacală a naziştilor privind pericolul reprezentat de distructiva “anti-rasă” a evreilor nu poate fi înţeleasă în termeni raţionali. maghiari. români. antisemitismul rasist al naziştilor nu a făcut altceva decât să realimenteze şi eventual să consolideze antisemitismele europene existente. exceptând liberalismul. încearcă să îşi impună ideologia. Foto dreapta: măsurători ale craniului. este greu de spus care din dimensiunile ideologiei lor este pur nazistă. socială. vizionar. Exportul de ideologie nazistă nu se bucură însă de un veritabil succes. al Treilea Reich. în persoana lui Hitler. culturală) şi adesea lipsite de dimensiunea eliminaţionistă. multe dintre ele de esenţă diferită (economică. Prin urmare. Ea pare a fi mai curând parte a unei religii politice a secolului XX ce dispune de o "Biblie" (Mein Kampf) şi de un mare preot. Federaţii şi confederaţii lor ideologici vor fi cei care vor asigura colaborarea autorităţilor şi transformarea populaţiei locale în martori Foto stânga: predarea teoriilor rasiale în şcolile din indiferenţi la persecutarea şi apoi exterminarea evreilor.deşi formele de antisemitism creştin tradiţional nu au fost nici ele ocolite. îşi impun dominaţia asupra ţărilor ocupate din Europa şi. Antisemitismul non-german în perioada Holocaustului Incepând cu 1938. elitismul. rasism biologic şi antisemitism patologic. dar nu sunt rasişti şi. De la conservatori şi naţionalişti nazismul mai împrumută ultra-naţionalismul. Ce este însă sigur.). ideea superiorităţii naţiunii şi a culturii germane. mulţi dintre călăi nu doar că sunt de altă origine etnică decât cea germană (polonezi. este faptul că în epocă nici un alt partid sau mişcare politică militantă nu a dat mai multă importanţă antisemitismul rasial . pentru a stabili apartenenţa rasială a subiecţilor . de dimensiunilor faciale şi examinări ale pupilelor multe ori. nici măcar adepţi fervenţi ai antisemitismului. Această platformă le va fi însă suficientă naziştilor. naziştii extind graniţele celui de al Treilea Reich. Încât. lituanieni. În cadrul acestei pseudo-religii evreii ocupau locul duşmanului principal încă de la bun început.

" . Expoziţia fusese special gândită pentru a promova imagini stereotipice ale Evreului (generic). editată de evreilor din ghetoul din Varşovia cu imagini ale şobolanilor astfel încât să încurajeze asocierea Julius Streicher. aşa cum era el perceput de către ideologia nazistă.” Inaugurarea a avut loc în oraşul Munchen pe data de 8 noiembrie. dintre evrei şi detestabilul rozător." în care sunt intercalate scene din viaţa mizeră a multe dintre ele în revista Der Strurmer. înclinaţia către comunism etc. intitulat "Der Ewige Jude.12 MIHAI CHIOVEANU Propaganda antisemită: “Evreul etern” În 1937 oficialii nazişti au organizat o expoziţie itinerantă intitulată “Evreul etern.”dorinţa de a domina Foto: afişe şi fotografii lumea. “răutatea specifică rasei. în 1940. Erau prezentate în paralel. a comandat realizarea unui film Germania după 1933. antisemite publicate în Ulterior. pentru a putea în cele din urmă să scoată în evidenţă faptul că "evreii diferă de noi fizic. caricaturi şi scurte texte în care erau scoase în evidenţă “caracteristicile antropomorfice" ale evreilor. cele mai documentar. ministrul nazist al propagandei. Goebbels. egoismul acestora. dar mai ales sufleteşte. drept cea mai mare primejdie pentru omenire. fotografii.

După 1935. conform definiţiei naziste un evreu era o persoană ai cărui bunici erau evrei (trei din patru). Mai mult.Hitler la Nürnberg suplimentare." Alte legi rasiale vor fi introduse în timp şi vor purta denumiri precum "Legea pentru protejarea sănătăţii genetice a poporului german. Cele mai importante legi purtau următoarele denumiri: "Legea pentru Protejarea sângelui german şi a onoarei germane. Tot acum li se interzice prin lege evreilor să se căsătorească şi să întreţină relaţii sexuale cu persoane de origine ariană. o persoană cu sânge rasial impur (amestecat cu sânge evreiesc) şi un arian. ceea ce i-a obligat pe nazişti să publice scheme rasiale care să explice diferenţa dintre un evreu." Legile de la Nürnberg au avut ca efect neaşteptat generarea de confuzii şi implicit dezbateri aprinse pe tema definirii evreului absolut. scheme care reprezentau pe arian prin intermediul unei siluete albe şi pe evreu printr-o siluetă de culoare neagră. guvernul nazist introduce în Germania o elaborată legislaţie rasială prin intermediul căreia evreilor li se retrăgeau drepturile cetăţeneşti. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 13 Legile rasiale de la Nürnberg În 1935. pentru a elimina orice confuzii. legislaţia rasială din Germania va fi Foto: “îmbunătăţită” prin emiterea de numeroase decrete Stânga. teoreticianul rasismului nazist umane. Ceilalţi erau persoane cu sânge impur de gradul 1 (doi bunici evrei) respectiv gradul 2 (un bunic evreu). ." respectiv "Legea privind cetăţenia în Reich. privându-i de cele mai elementare drepturi Dreapta jos-Alfred Rosenberg. menite a scoate integral în afara legii Dreapta sus-schemă rasială pe evrei. primind în schimb statutul de "subiecţi" ai Reich- ului. Evreii nu mai au voie nici măcar să angajaze ca menajere tinere femei de origine ariană.

naziştii au folosit teroarea organizată cu scopul de a-şi intimida adversarii politici şi ideologici. Nefiind multumiţi doar cu acapararea puterii politice. . Numirea lui Hitler în funcţia de Cancelar al Germaniei în ianuarie 1933 a fost urmată de trecerea rapidă. Realizările politice şi economice ale naziştilor din primii ani cât şi efortul de a-şi plasa activităţile într-un cadru legal au condus la o largă susţinere a regimului. In plus.14 MIHAI CHIOVEANU INSTAURAREA REGIMUL NAZIST Naşterea mişcării naţional-socialiste şi apariţia NSDAP Mişcarea nazistă a fost una din multiplele mişcări anti-democratice de tip fascist active în Europa în perioada interbelică. naziştii au vrut să schimbe integral structura socială în conformitate cu propria lor viziune. dintre care cele mai multe au inclus antisemitismul ca pe unul dintre punctele centrale ale programului lor politic. criza politică acută a anilor 1920-1930 avea să ducă la colapsul treptat al democraţiei. a sindicatelor şi a diferitelor asociaţii profesionale. uneori chiar şi din partea acelora care nu se considerau nazişti. În Germania. într-o perioada de numai câteva luni. Această viziune a fost implementată prin preluarea organizaţiilor de tineret. Au preluat instituţiile culturale şi au reorganizat sistemul educaţional. facilitând totodată ascensiunea la putere a NSDAP. Toate acestea au culminat cu stabilirea şi punerea în funcţiune a unei reţele de lagăre de concentrare pentru prizonieri politici şi alte categorii de persoane considerate indezirabile. de la democraţia parlamentară la regimul totalitar. juridice şi cu deţinerea controlului asupra multora dintre instituţiile statului. Naziştii s-au folosit foarte mult de propagandă pentru a inocula germanilor propria lor viziune asupra lumii.

partidul nazist a continuat să lupte şi să aştepte momentul prielnic preluării prin orice mijloace a puterii. investit cancelar al Germaniei. care încerca să stabilizeze sistemul politic german. renunţând parţial la radicalismul anilor de început. Ultimii ani ai Republicii de la Weimar au fost caracterizaţi de o criză politică constantă şi de o rapidă prăbuşire economică. Partidul Naţional-Socialist Muncitoresc German fondat în 1919 şi condus din 1920 de către Adolf Hitler a combinat activitatea politică cu violenţa de stradă şi a încercat încă din 1923 să preia. Acestea din urmă proliferau şi datorită crizei economice aproape permanente cu care avea să se confrunte în acea perioadă Germania. Foto: Adolf Hitler. anti-capitalistă. anti-democratică. Deşi lovitura de stat a eşuat. anti-liberală şi singura capabilă să oprească "ameninţarea comunistă. în ianuarie 1933. conducerea în Bavaria. liderul celui mai numeros partid de opoziţie din Reichstag (parlamentul german) în funcţia de Cancelar al Germaniei. Herman Goring în uniformă militară . a fost convins de către anumite facţiuni conservatoare să îl numească pe Hitler. prin organizarea unui putsch. Acest lucru a permis naziştilor să se impună drept principala mişcare politică populară de protest. care la rândul său avusese grijă să se prezinte ca un respectabil lider politic. republica s-a văzut nevoită să facă faţă violenţei politice şi agitaţiei propagandistice anti-democrate a mişcărilor şi partidelor de extremă stânga şi dreapta. Încă din primii săi ani. Eroarea fatală a conservatorilor conduşi de aristocratul Franz von Papen a fost aceea că au crezut că vor putea să-l controleze astfel pe Hitler. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 15 Prăbuşirea Republicii de la Weimar Republica de la Weimar a fost creată după înfrângerea Germaniei în primul război mondial şi se poate spune că nu a reuşit să se consolideze şi să găsească suficientă susţinere din partea populaţiei în primul rând datorită lipsei unei tradiţii democratice în istoria Germaniei moderne. Obiectivul final al tuturor acestor grupări radicale era prăbuşirea Republicii de la Weimar. În spatele lui Hitler." Preşedintele Paul von Hindenburg. dând mâna cu preşedintele Hindenburg. Chiar de la începuturile republicii.

re-educarea oponenţilor politici ai regimului. Lagărele au devenit. a fost înfiinţat în martie 1933. Sistemul riguros organizat de terorizare a populaţiei a culminat cu crearea lagărelor de concentrare. totodată. în flăcări (stânga) . Naziştii. clădirea Reichstag-ului din Berlin a fost incendiată. folosirea violenţei instituţionalizate. cel de la Dachau. Aceste lagăre au fost folosite pentru suprimarea şi. naziştii au desfinţat toate celelalte grupări politice şi au suprimat libertatea de asociere şi libertatea cuvântului. în ciuda opoziţiei social-democrate şi în absenţa blocului comunist (ai cărui reprezentanţi fuseseră Foto: Reichstag-ul arestaţi). Începând din acel moment. instrumente de exploatare a prizonierilor prin muncă forţată.16 MIHAI CHIOVEANU Regimul terorii de stat după 1933 Una din trăsăturile distincte ale regimului nazist a fost. în unele cazuri. pe 23 martie. Foto: grup de deţinuţi politici (dreapta) Dictatura "legală" Pe 27 februarie. încă de la început. încă de la început. Peste doar o lună. Primul lagăr. Actul de Împuternicire prin care Hitler capătă puteri discreţionare. care i-au acuzat pe comunişti de acest incident. au folosit situaţia drept pretext pentru suprimarea libertăţii politice în Germania. Reichstagul adoptă.

. În acelaşi timp. Foto: membrii Hitlerjugend lipind afişe antisemite Harta 4. Şcolile şi organizaţiile de tineret. centrele culturale şi artistice. au fost deasemenea subsumate acestui efort general de educare a tinerilor în spirit nazist.Comunităţile evreieşti din Germania în 1933 şi locaţia primelor lagăre de concentrare . HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 17 Propagandă. sistemul educaţional german a fost folosit pentru a propaga naţional-socialismul în rândul tinerilor. Au înfiinţat în acest scop chiar şi un Minister al Propagandei. cultură şi educaţie în al Treilea Reich Naziştii au preluat curând controlul total asupra presei şi radioului şi s-au folosit de acestea pentru a răspândi propria ideologie.

o corvoadă şi un pericol ce trebuia eliminat. Nu puţini au ales-o pe cea din urmă sau. aceştia din urmă aveau marele avantaj de a fi consideraţi recuperabili. ) Jos-prizonieri din lagărul de concentrare de la Buchenwald . o detenţie îngrozitoare în lagăre de concentrare şi muncă forţată. naziştii au acţionat asupra multor alte grupuri sociale şi rasiale cu scopul de a le îndepărta din interiorul societăţii germane. Mulţi dintre ei vor fi ucişi la sfârşitul anilor 1930 în cadrul programului Euthanasia. convertiţi la nazism. Spre deosebire de toate celelalte categorii. Ţiganii care trăiau în Germania şi Europa au constituit la rândul lor o ţintă predilectă a teoriilor rasiale naziste care considerau că populaţiile de Sinti şi Roma sunt predispuse genetic la criminalitate şi prin urmare neintegrabili. Oponenţii ideologici. Foto: Sus-panou cu însemnele pe care trebuiau să le poarte pe zeghe diferitele categorii de prizonieri (triunghi roşu pentru comunişti. Odată re-educaţi. Era o alegere între viaţă şi moarte. ei puteau spera în reabilitare socială.18 MIHAI CHIOVEANU PERSECUTAREA "INDEZIRABILILOR" ÎN GERMANIA NAZISTĂ Persecutarea opozanţilor politici Evreii nu au fost singurele victime ale regimului nazist din Germania. Urmau persoanele cu handicap fizic şi mental. reintegrare sau chiar promovare în structurile de partid şi de stat. precum comuniştii sau membrii diferitelor Biserici erau persecutaţi chiar şi în cazul în care erau consideraţi membrii ai "Rasei Ariene". alcoolicii şi vagabonzii fără adăpost. Lista nazistă a "indezirabililor" îi includea totodată şi pe homosexualii. irecuparabili şi nefolositori societăţii germane. în cel mai bun caz. In concordanţă cu politica lor. negru pentru criminali periculoşi etc. roz pentru homosexuali.

politica regimului le permitea încă în primii ani să-şi Primele izbucniri de antisemitism şi reacţia evreilor faţă de acestea dezvolte propriile lor organizaţii şi servicii. Legile de la Nürnberg. Pe 1 aprilie 1933 a fost pus în scenă un boicot de o zi îndreptat deposedaţi de proprietăţi în mod sistematic şi au împotriva evreilor germani. Mai mult. toată această politică a fost aplicată prin mijloace sute de cărţi scrise de autori evrei sau al căror conţinut era considerat "iudaizat" sau deosebit de dure. evreii asistenţă socială şi financiară celor care aveau se aşteptau la din ce în ce mai multă violenţă şi trăiau într-o atmosferă de permanentă nevoie. vârf în noiembrie 1938. In paralel cu activităţile lor guvernamentale şi legislative. unde În mai 1933. Naziştii au făcut toate eforturile pentru a-i îndepărta sistematic pe evrei din societate şi pentru a-i separa de "Rasa Ariană ". Pe 7 aprilie a fost promulgată o lege care le interzicea început să fie presaţi să emigreze. boicoturile îndreptate împotriva evreilor au început pe întreg teritoriul Germaniei şi legislaţia antisemită a intrat în vigoare. evreilor accesul la funcţiile plătite de către statul german. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 19 Evreii din Germania între 1933-1938 Încă de la formarea sa. În acest context. Începând cu aprilie 1933. când evreii au început să fie Odată cu consolidarea poziţiei sale politice. sub auspiciile guvernului. deci "ne-german". regimul nazist a declanşat primul val de măsuri anti-evreieşti. încercând totodată să găsească un înţeles noului val de în dezvoltarea activităţilor culturale şi educaţionale. intrate în vigoare în 1935. Politica anti-evreiască s-a înteţit "anti-nazist". pentru a atinge un prim german de origine evreiască Heinrich Heine spusese că “acolo unde cineva va începe prin a arde cărţi va sfârşi prin a arde oameni”. Încă din primele săptămâni ce au urmat numirii lui Hitler în funcţia de Cancelar al Comunităţile şi organizaţiile evreieşti ofereau Germaniei. În martie 1938. . care până în acel moment se consideraseră parte integrantă a societăţii germane. sfârşitul anilor 1930. Germania a anexat Austria. Totuşi. Cu mai puţin de un secol înainte de acest episod poetul mai ales după acest moment. au realizat că pot primi sprijin pentru acţiunile lor sau cel puţin acceptare tacită din partea populaţiei germane. “pericolul” evreiesc Evreii din Germania. semtimente şi măsuri anti-evreieşti şi să găsească modalităţi de adaptare la nou creata Politica antisemită a început să se înrăutăţească la situaţie. au trecut printr-o severă criză de identitate. s-a putut constata o intensificare a antisemitismului. regimul nazist i-a persecutat pe evreii din Germania. i-au privat pe evrei de Foto: Joseph Goebbels vorbind cetăţenia germană şi au accentuat separarea rasială berlinezilor despre dintre ei şi "Arieni". studenţii din diferite oraşe germane au ars. fiind implicate în planificarea emigrărilor şi angoasă şi incertitudine. naziştii au impus segregarea evreilor de restul societăţii germane.

atât din cauza inclinaţiilor lor antisemite cât şi din cauza beneficiilor economice. o presă evreiască. le devenise ostilă. Vor organiza şcoli evreieşti. Mulţi dintre cei care nu au vrut să înţeleagă acest lucru au fost la rândul lor catalogaţi drept neintegrabili.20 MIHAI CHIOVEANU Excluderea socială şi persecutarea economică a evreilor Măsurile anti-evreieşti instituite de către regimul nazist au devenit din ce în ce mai aprige între anii 1933-1937. consilii care să-i ajute şi care să îi reprezinte în relaţiile cu autorităţile naziste. care ocupaseră un loc important în cadrul societăţii germane. la totala izolare socială a evreilor. să nu-i ajuţi. Mulţi germani evitau să aibă contacte cu evreii. evreii germani au început să se organizeze pentru a putea facilita desfăşurarea unei vieţi normale a comunităţii evreieşti în noul context. asociaţii sportive şi de tineret. Foto: Pagină din paşaportul unui evreu german. să se redefinească în noul context. ceea ce a dus. Mulţi dintre evrei. obligaţi să-şi vândă bunurile personale pe nimic sau să-şi lase fabricile şi magazinele în administrarea unor etnici germani. să nu-i aperi. Un flux de legi şi reglementări ce a culminat cu denaturalizarea evreilor ca urmare a legilor rasiste şi discriminatoare de la Nürnberg le-a impus evreilor diferite restricţii. au “învăţat” de frică că este mai bine să nu ai de-a face cu evreii. gradat. în care societatea în mijlocul căreia se consideraseră perfect integraţi. după standardele naziste). simţeau acum nevoia unei comunităţi puternice care să-i susţină şi să-i ajute să depăşească criza identitară. Cei ce nu erau antisemiţi şi nici nu au vrut să profite de situaţia disperată a evreilor. . împingându-i în afara vieţii sociale şi economice germane. Excluderea lor din viaţa socială nu s- a rezumat la litera legii. După câteva prime luni de confuzie şi dezorientare. Toate paşapoartele aflate în posesia evreilor aveau imprimat un J mare (de la Jude) pentru ca posesorul să nu îşi poată ascunde identitatea (rasială. să nu le vorbeşti. duşmani ai Reich-ului şi trimişi adesea în lagăre. sociale sau politice pe care le puteau avea de pe urma desproprietăririi şi excluderii evreilor. teatre evreieşti. comitete de într-ajutorare a celor săraci.

împiedicând a-i expulza în Polonia pe toţi evreii germani ce astfel emigrarea evreilor din Germania. Albert Einstein. 17.000 de copii ajunşi în Anglia în 1938 cu celebrul Kindertransport. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 21 Emigrarea forţată a evreilor din al Treilea Reich: politici naziste şi iniţiative evreieşti În primul an după venirea la putere a regimului nazist. Au fost adunate informaţii privind posibile ţări unde se putea emigra.000 de evrei de origine au reuşit să fugă din calea urgiei naziste poloneză au fost deportaţi din Germania. Dar. În medalion. jos. organizaţiile evreieşti au început să se implice în rezolvarea problemelor cu care se confruntau cei ce doreau să emigreze. Astfel. emigrarea masivă a evreilor germani şi austrieci devenise pentru ele un obiectiv politic de maximă însemnătate. . ca urmare a înrăutăţirii situaţiei şi a creşterii presiunii exercitate de nazişti asupra evreilor pentru a-i determina să emigreze. unul dintre numeroşii intelectuali evrei din Germania care în octombrie 1938. autorităţile naziste au conferinţa se încheie fără nici un rezultat. Cum însă emigrarea se desfăşura prea lent. Prima a fost aceea de participante vor refuza în anii următori să-şi deschidă graniţele. unul din cei proveneau din această ţară. 10. s-au organizat cursuri de limbi străine şi de reconversie profesională. zeci de mii de evrei au părăsit Germania din proprie iniţiativă şi fără a apela la ajutorul organizaţiilor din interiorul comunităţii. la sfârşitul anilor 1930. în special din a doua jumătate a anului 1938. pe Ostjuden. sus. ce doreau să emigreze. Autorităţile naziste nu s-au opus deloc acestor iniţiative pentru că. cei mai mulţi dintre evrei neavând suficiente fonduri pentru a-şi plăti transportul şi cum multe dintre ţările europene şi cele de pe Foto: caricatură apărută în New York Times în timpul Conferinţa de la Evian (Franţa) organizată de Liga Naţiunilor la cererea SUA pentru a stabili continentul american refuzau să-i accepte pe cei un plan de măsuri care să-i ajute pe evreii să emigreze din Germania. Multe din cele 32 de state trecut la măsuri radicale.

Foto: Sinagoga mare din Berlin în flăcări Harta: Oraşe din al Treilea Reich în care au fost înregistrate violenţe şi incendiate sinagogi.000 au fost arestaţi şi internaţi în lagăre de concentrare. în ciuda asigurărilor făcute anterior. În noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938 autorităţile naziste lansează primul atac masiv şi bine coordonat împotriva evreilor din Reich. cerându-i ajutorul (germanii permit corespondenţa sperând într-o reacţie a comunităţii internaţionale împotriva deciziei adoptate de polonezi).” în urma căruia au murit 99 de evrei şi alţi peste 33. au fost lansate atacuri de o violenţă fără precedent. Incidentele şi reglementările care au urmat au reprezentat o lovitură puternică la adresa vieţii evreieşti din Germania. . Atacul a avut ca pretext asasinarea de către un tânăr evreu de 17 ani. Ajunşi la graniţa poloneză. În aceste condiţii autorităţile germane hotărăsc “internarea” lor în mica localitate de graniţă. Acest lanţ de evenimente a culminat cu pogromul din “Noaptea de Cristal. familia lui Grynszpan împreună cu alţi 15.22 MIHAI CHIOVEANU Noaptea de Cristal: Cauze şi Consecinţe A doua jumătate a anului 1938 cunoaşte o radicalizare a politicii antisemite din Reich-ul german. Tânărul a vrut astfel să răzbune suferinţele şi umilinţele îndurate de părinţii săi din cauza politicilor orchestrate şi implementate de autorităţile naziste în Germania. Herschel Grynszpan. nu vor să-i primească. foametea. Acutizarea s-a produs în perioada imediat următoare anexării Austriei la Germania (Anschluss) când. evreii au însă surpriza să constate că autorităţile poloneze.000 de alţi evrei de origine poloneză fuseseră expulzaţi din Germania fără nici un avertisment prealabil. Mai exact. în data de 27 octombrie 1938. umilinţa. părinţii tânărului îi scriu o scrisoare acestuia. Acest prim pogrom a rămas în istorie sub numele simbolic de Noaptea Geamurilor Sparte. asupra evreilor din Viena. A urmat apoi o intensificare a acţiunii de confiscare a proprietăţilor evreiesti ("arianizare"). a unui membru al ambasadei germane de la Paris. Îndurând frigul.

manieră ce scandalizase opinia publică internaţională şi o obligat să scrie pe parte din cetăţenii germani. 1938. au fost amendaţi cu un miliard de mărci. uciderea a 91 de persoane şi solicita Austria. ministrul propagandei. Marea majoritatea a cetăţenilor germani nu participă la violenţe şi jafuri dar nici nu li se opun. care. eventual.500 Jos-sinagogă magazine şi ateliere evreieşti. dezlănţuie o virulentă campanie antisemită ce le cerea germanilor "ridicarea împotriva evreilor şi o răzbunare sângeroasă. 25." Pe 9 noiembrie. Vitrinele magazinelor au fost sparte. statul a confiscat asigurările ce reveneau proprietarilor evrei ce trebuiau despăgubiţi. privind impactul în plan economic şi social al familiei sale Jude. eliminarea lor din şcolile publice. În afara Reich-ului evenimentul este urmat de un val de Foto: Sus-stradă din proteste. emiterea unor noi decrete care să-i izoleze şi mai mult pe evrei de restul societăţii prin ridicarea dreptului de a se folosi de transportul în comun. indiferenţi. ai pogromului. Reinhard Heydrich raporta distrugerea a 7. în primă fază. au grijă ca focul să nu se extindă la alte clădiri. Poliţia germană nu intervine. Ceea ce face ca dimineaţa de 10 Hitler. atitudinea populaţiei civile. împiedicarea accesului la sistemul medical naţional. deşi mulţumit de rezultatul acţiunii spontane şi de nov. bătuţi. ceea ce ar fi trebuit să-i încurajeze să emigreze. Tot acum se ia decizia transferării proprietăţilor evreieşti către arieni cu acordarea unor minime compensaţii. faţada În raportul înaintat lui Hermann Göring şi lui Joseph magazinului Goebbels. să reproşeze maniera Centru-Tânăr Untergermanische (necivilizată) în care procedaseră acoliţii evreu din Viena săi. seara. . Berlin în SUA retrăgându-şi dealtfel ambasadorul. la adoptarea unor altfel de măsuri: evreilor li s-a impus să cureţe rămăşiţele distrugerilor. sute de sinagogi profanate şi incendiate. SS şi membrii ai NSDAP şi ai HitlerJugend. 108 sunt ucişi. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 23 Profitând de acest incident. Evreii sunt molestaţi. în multe oraşe din Germania şi Austria au loc răbufniri violente ale “maselor” incitate de agenţi Gestapo. La fel pompierii. Goebbels s-a limitat însă.000 sunt trimişi în lagăre de concentrare. Joseph Goebbels. Kristallnacht. incendierea a 267 sinagogi din devastată în care 177 în totalitate. Germania este izolată de către naţiunile civilizate. Sunt martori tăcuţi.

24 MIHAI CHIOVEANU .

fie în nazistă şi URSS şi situaţia comunităţilor urma bătăilor. Ce este mai grav este faptul că evreieşti din respectivele teritorii. umilinţe şi muncă forţată. fie prin împuşcare. germanii au instituit Consilii evreieşti (Judenrat) folosindu-le ca instrumente pentru implementarea politicii naziste privind populaţia evreiască din Foto: Evrei puşi la muncă forţată (aici Polonia. înfometare sistematică. încă de la început. ghetoul suprapopulat însemna: condiţii inumane de trai. izolarea şi deportarea evreilor polonezi după 1939 Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi ocuparea de către Germania a numeroase teritorii în care trăiau foarte mulţi evrei a avut un impact direct asupra soartei acestora în Europa. Consiliile evreieşti erau responsabile cu îndeplinirea curăţarea străzilor din Varşovia de moloz) cerinţelor germanilor şi cu rezolvarea problemelor interne ale comunităţii. i-a ajutat pe nazişti şi chiar şi-a linşat “vecinii” evrei fără a i se cere acest lucru de către autorităţi şi fără ajutorul sau implicarea indirectă a acestora. De multe ori a privit cu indiferenţă. Foto: violenţă aleatorie practicată de soldaţi În septembrie 1939. O prioritate pentru autorităţile naziste din Polonia a constituit- o. deportarea evreilor din mediul rural spre marile oraşe şi aici limitarea dreptului de rezidenţă al evreilor la anumite cartiere dinainte stabilite. Direct sau indirect aceste condiţii de trai nu reprezentau altceva decât acte deliberate care atentau la viaţa Foto: evreu polonez umilit de soldaţi din evreilor. sute de mii găsindu-şi moartea în aceste uriaşe închisori. supunând cele asupra evreilor deportaţi aproximativ 2 milioane de evrei intraţi direct sub dominaţia nazistă la violenţă. Întreaga populaţie evreiască a fost înregistrată şi obligată să poarte ca semn distinctiv o banderolă cu Steaua (în şase colţuri) a lui David. frig. fie de foame şi frig. Germania a invadat Polonia. Wermacht Foto: evreu forţat să salute în stil nazist . HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 25 GHETOIZAREA EVREILOR Persecutarea. Împărţirea Poloniei între Germania murit încă din primele luni de ocupaţie. Un perimetru perfect izolat şi controlat. inclusiv în unele cazuri populaţia poloneză nu doar că nu a reacţionat la rutele urmate de refugiaţi aceste violenţe din frică faţă de ocupant. boli. aşa-numitele ghetouri. muncă forţată. Imediat după invadarea Poloniei. Mii de evrei au Harta 6.

Pasul următor va consta în segregarea evreilor polonezi. Harta: Mutarea evreilor din oraşul Varşovia în interiorul ghetoului. infrastructura politică poloneză s-a prăbuşit făcând loc haosului.26 MIHAI CHIOVEANU Procesul de ghetoizare În perioada imediat următoare ocupării şi împărţirii Poloniei. evreii au fost supuşi la acte de umilinţă. atacuri violente şi chiar au fost asasinaţi. dar ghetouri au existat şi în teritoriile din vestul Poloniei anexate Germaniei. putem vorbi de diferenţe radicale între ghetouri precum cel din Minsk şi cel din Lodz. Sute de mii de polonezi şi- au părăsit casele. proces ce a culminat cu deportarea şi închiderea lor în ghetouri la începutul primăverii anului 1940. Majoritatea ghetourilor erau concentrate în Polonia ocupată. La începutul ocupaţiei naziste. . Particularităţile ghetourilor şi gradul lor de izolare au diferit de la regiune la regiune şi de la caz la caz. Astfel încât. Foto: imagini surprinse în timpul deportării evreilor în diferite ghetouri. în teritoriul cunoscut ca Generalgouvernement. Datorită absenţei unei politici naziste clare şi bine direcţionate. aceste atacuri erau arbitrare şi au contribuit la instalarea unei stări de permanentă incertitudine în rândul evreilor şi la diminuarea "ideii" de securitate personală. printre ei aflându-se şi evrei care au reuşit să ajungă pe teritoriul sovietic.

în Germania şi în ţările ocupate din Europa de est şi cea occidentală. Până în 1938 acest organism a coordonat activităţile publice ale evreilor din Germania. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 27 Consiliile evreieşti şi dilemele administrării ghetourilor Noua realitate politică. multe dintre aceste consilii s-au confruntat cu dileme Foto: teribile. Membrii Consiliilor Evreieşti. Alţii au preferat să nu se supună interiorul şi în afara ghetoului. oraş. Ulterior. fondată în septembrie 1933. în unele ghetouri s-au format grupuri . alţii erau aleşi de către evrei ca urmare a ordinelor primite în acest sens de la nazişti. regiune. Aceste consilii se aflau într-o poziţie destul de ingrată. Sus. În aceste condiţii. trebuind să combine responsabilitatea conformării la ordinele naziste cu obligaţia morală de a veghea la apărarea intereselor evreilor şi alinarea pe cât posibil a suferinţelor acestora. a fost o coaliţie care-i cuprindea şi reprezenta pe majoritatea evreilor germani. erau numiţi în funcţiile respective în diferite moduri: unii erau desemnaţi de către autorităţile germane. fie pur şi simplu să se constituie într-o alternativă viabilă la conducerea şi rezolvarea problemelor comunităţii. urmată de numirea unui nou consiliu. Pe măsură ce politica nazistă în privinţa evreilor avea să se radicalizeze. ceea ce ducea în mod automat la acuza de trădare şi erau chiar evreii din ghetou execuţie. naziştii au impus înfiinţarea unor Consilii Evreieşti (Judenrat) cu rol în intermedierea relaţiilor dintre comunităţi şi autorităţile naziste din fiecare ţară. responsabile de soarta evreilor din ghetouri. . socială şi economică.unele operând incognito - care au început fie să submineze activitatea acestor Consilii. Cooperarea cu autorităţile însemna trădarea semenilor lor. ce a urmat instalării naziştilor la putere i-a forţat pe evrei să-şi reorganizeze instituţiile de conducere existente şi să creeze unele noi. cei care se ocupau adesea de confecţionarea şi vânzarea acestor însemne ordinelor.aspecte din ghetoul din Varşovia Mulţi au fost dealtfel acuzaţi de colaboraţionism atât în perioada Jos-brasardă pe care evreii erau obligaţi să le poarte în Holocaustului cât şi după război. Reichsvertretung der Deutschen Juden (Reprezentarea în Reich a evreilor germani).

rezultatul final fiind moartea a zeci de mii de evrei. Raţiile de mâncare oferite de către germani erau extrem de reduse. Raziile făcute de SS în interiorul ghetoului erau adesea însoţite de răbufniri de violenţă gratuită şi aleatoare. Riscurile erau însă extrem de mari. Pentru asta era însă nevoie de foarte mulţi bani şi de oameni dispuşi să iasă din ghetou pentru a procura din exterior alimente. . Adesea.28 MIHAI CHIOVEANU Angoasa din Ghetouri Principalele greutăţi cu care evreii s-au confruntat în ghetouri erau: izolarea. suprapopularea. cei prinşi de către nazişti în afara ghetoului fiind adesea executaţi prin împuşcare. Nici pentru cei care decideau să nu părăsească ghetoul fără permis autorizat viaţa nu era sigură. bolile. această sarcină a căzut în seama copiilor. Mulţi alţii au reuşit să supravieţuiască făcând contrabandă cu mâncare. ceea ce a condus inevitabil la malnutriţie şi la bolile aferente acesteia. foametea.

Un număr mare de evrei a fost omorât în timpul operaţiunilor sau în spatele frontului.” în nici un caz una impusă unele din acestea. În Europa de Vest. Rezistenţa în Ghetouri Ghetoul nu a reprezentat o etapă Ghetourile au fost totodată şi centre de organizare pregătitoare în vederea implementării a diferitelor forme de rezistenţă a evreilor. unde libertatea de mişcare era Fotografiile din această pagină au fost făcute de mai mare. Într- “Soluţiei Finale. Ghetoizarea a contribuit însă la eforturilor făcute de grupuri clandestine formate luarea deciziei finale şi la acceptarea ei prin de cele mai multe ori din membri ai organizaţiilor înlocuirea imaginii stereotipice a evreului de tineret ale evreilor. Evreieşti (Judenrat) au ales. Mulţi dintre evrei nu au vrut însă să creadă. Din momentul în care a devenit clar faptul că obiectivul nazist era exterminarea evreilor din Europa. cea mai importantă şi cunoscută este cea a luptătorilor din ghetoul din Varşovia. flămînde. precum cea franceză. în funcţie de situaţia din fiecare ghetou. Acest ultim tip de rezistenţă şi-a făcut simţită prezenţa mai ales în momentul în care naziştii au decis lichidarea ghetourilor şi deportarea evreilor în lagăre. rezistenţa era rezultatul de la centru. subumane. Zvonuri. armata germană a ocupat Polonia de est şi părţi importante din teritoriul URSS. fie să le submineze activitatea. Aceste grupuri de bogat cu cea a unei fiinţe umile. că soarta lor fusese pecetluită. urmate apoi de informaţii credibile. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 29 Ghetourile şi decizia exterminării evreilor din Europa de Est În vara şi toamna anului 1941. fie să coopereze cu consiliile. aceste grupuri clandestine s-au transformat în grupuri de rezistenţă armată. care funcţionau în paralel cu Consiliile disperate. privind exterminarea din lagărele din Polonia au ajuns curând în multe dintre aceste ghetouri. rezistenţă. cel puţin în prima perioadă. Dintre revoltele armate ale evreilor din ghetouri. . Restul au fost trimişi în ghetouri. majoritatea grupurilor de rezistenţă ofiţeri SS în timpul revoltei din ghetoul Varşoviei formate din evrei s-au axat pe colaborarea directă cu celelalte mişcări de rezistenţă deja existente.

ca şi cei din Germania au fost obligaţi să poarte semne distinctive precum "Steaua galbenă " sau echivalente ale acesteia. În consecinţă. evreii au fost supuşi unor legi discriminatorii. În Europa civilizată nici măcar naziştii nu-şi puteau Foto: Evrei deportaţi din permite acelaşi comportament pe care îl Marsilia. evreii din aceste ţări. evreii au trebuit să se reorganizeze separat ca să poată funcţiona ca un grup auto-suficient. . În final. Imediat după ocuparea Franţei. dreapta jos a politicii naziste a făcut ca şi evreii din Europa Centrală şi de Vest să fie deportaţi în lagărele morţii din Europa răsăriteană. ocupaţia nazistă a creat o nouă realitate. Olandei şi a altor ţări. stânga sus afişau în “Estul barbar. stânga jos nu a schimbat însă fundamental datele Budapesta. dreapta sus problemei.30 MIHAI CHIOVEANU Izolarea evreilor din Europa Centrală şi de Vest Evreii din Europa Centrală şi de Vest se percepeau ca parte integrantă a societăţii în mijlocul căreia trăiau. radicalizarea continuă Amsterdam. În timp.” Această aparenţă Munich. acest fapt datorându-se temerilor naziştilor faţă de orice formă de protest din partea populaţiei locale. “Ghetoul occidental” nu semăna însă cu cel din Europa estică. Totuşi. care le revocau dreptul la cetăţenie şi le interziceau participarea la viaţa economică. Evreii vor fi curând excluşi din societate şi supuşi persecuţiilor în toate aceste ţări. precum în cazul oraşului Amsterdam. Mulţi dintre ei au fost obligaţi să trăiască în cartiere izolate de restul oraşului prin garduri de sârmă ghimpată.

"neoficiale" la început. au fost astfel instituţionalizate. Brutalitatea regimului. naziştii au înfiinţat lagăre de concentrare pentru a suprima orice activitate a oponenţilor lor politici şi pentru a izola o parte dintre elementele "indezirabile" din interiorul societăţii germane.000 doar după evenimentele din 9 noiembrie 1938. au fost imediat legalizate de către regim. . HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 31 LAGĂRELE NAZISTE Imediat după preluarea puterii. devenind o componentă importantă a sistemului. numărul de prizonieri a crescut considerabil. supuşi unui regim de muncă forţată. reţinuţi arbitrar. 30. Pe parcurs. Aceste lagăre. O mare parte dintre cei arestaţi în această perioadă sunt evrei. epuizantă. teroarea. Începând cu 1936 şi în special în perioada de dinainte de declanşarea războiului. naziştii au ajuns să folosească lagărele şi pentru exploatarea economică a prizonierilor.

” şomeri ce nu îşi puteau găsi de lucru.” singura lor trimitere va fi la folosirea raţională a exploatării pînă la moarte a evreilor. prizonieri. prostituate. pentru a scoate astfel un ultim profit din existenţa lor. altor dizidenţi. lagăre în care au murit mii de prizonieri din cauza condiţiilor inumane de muncă. violenţă ce avea să devină curând un instrument important al statului nazist. unde cei ce se opuneau regimului (comuniştii. precum Martorii lui susţine industria de război a Germaniei Iehova. marile întreprinderi din industria chimică sau de război. bătuţi şi. Lagărul de muncă forţată Începând cu jumătatea anilor 1930. calificaţi sau nu. S-au construit astfel numeroase lagăre de muncă forţată ce deserveau agricultura. Autorităţile SS au început să "închirieze" diverşilor patroni. homosexuali." folosit mai ales în cazul prizonierilor evrei. a căror guvernare se baza pe decrete şi dispoziţii ce izvorau din "starea de asediu" declarată după incendierea parlamentului din Berlin. de unde lozinca “Munca te eliberează. o parte dintre conservatori) regim de exploatare fizică. . Violenţa era folosită deschis atât pe străzi cât şi în lagare şi închisori. au fost obligaţi să execute cele mai dificile şi periculoase munci pentru a diferitelor secte religioase. liberalii. le-a oferit naziştilor o gamă largă de posibilităţi de exploatare economică a populaţiilor din acele teritorii.32 MIHAI CHIOVEANU Lagărul ca instrument de teroare socială şi politică În chiar primele săptămâni ce au urmat instalării la putere a lui Adolf Hitler. mai ales după 1939. au trecut la folosirea extensivă a violenţei. naziştii. Iniţial munca forţată fusese sau erau consideraţi o potenţială ameninţare privită ca o modalitate de reeducare a comuniştilor şi a (criminali. câteodată. social- Fotografii cu prizonieri din lagărele naziste supuşi unui democraţii. membrii ai Ulterior. naziştii au căutat să exploateze economic pe prizonierii din lagăre. resursele umane de care "dispuneau" pentru a obţine astfel profituri importante. în privinţa iraţionalei “Soluţii Finale. mai ales a celor considerate inferioare din punct de vedere rasial. uneori chiar fermierilor din diferite regiuni. Controlul exercitat în Europa. preoţi catolici şi luterani etc ) erau încarceraţi. Atunci când o parte dintre oficialii nazişti vor obiecta. după 1942. Autorităţile SS au dezvoltat chiar conceptul de "exterminare prin muncă. carierele de piatră. omorâţi. vagabonzi.

HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 33

Lagărul ca instrument al politicii de purificare Lumea Prizonierilor
rasială
Viaţa prizonierilor din lagăre era
Lagărele de concentrare naziste au fost înfiinţate înaintea circumscrisă unor reguli de
începerii celui de-al doilea război mondial. Evreii şi "ţiganii" comportament brutale şi rudimentare,
au fost încarceraţi în lagăre şi supuşi unui tratament brutal unor legi nescrise pe care trebuiau
pentru că aparţineau unei alte "rase", a cărei existenţă adesea să le urmeze pentru a-şi putea
"prejudicia" "rasa ariana". Odată cu expansiunea nazistă în prelungi existenţa sau, mai exact, a-şi
Est, numărul prizonierilor a crescut considerabil şi astfel s-a amâna moartea.
produs o ierarhizare în cadrul lagărelor, evreii aflându-se pe Exista o ierarhie a prizonierilor,
ultima poziţie în cadrul acestei ierarhii. Lagărele erau determinată de rasă, autoritate sau
folosite ca instrument pentru instituirea noii ordini rasiale pe responsabilitatea delegată de SS
care germanii o impuseseră în Est, aceasta fiind parte a unei pentru a-i controla pe ceilalţi
politici deliberate de eliminare a "indezirabililor". Un prim prizonieri, munca depusă de prizonier
şi importanţa acesteia pentru nazişti.
pas concret în acest sens l-a constituit încarcerarea romilor în
lagăre de concentrare, după ce, în prealabil, aceştia fuseseră
plasaţi încă din anii 1930 în lagăre comunale special În practică, prizonierii înşişi se ocupau de
înfinţate. În 1942, un lagăr special pentru romi a fost creat în coordonarea majorităţii activităţilor zilnice. SS-ul
interiorul lagărului Auschwitz - Birkenau. profita de ierarhizarea prizonierilor pentru a reduce
După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, au la maxim implicarea lor în activităţile de rutină din
început să fie înfiinţate lagăre de concentrare pe teritoriile interiorul lagărelor. În unele cazuri, prizonierii au
ocupate, mai ales în estul Europei, acestea devenind în scurt profitat de această minimă implicare a SS-ului în
timp veritabile instrumente de implementare a terorii. Sute interiorul lagărelor pentru a forma grupuri
de mii de prizonieri din întreaga Europă au fost încarceraţi clandestine, pe afinităţi politice, religioase sau în
într-o reţea ce cuprindea sute de lagăre şi au fost folosiţi baza identităţii naţionale a prizonierilor. Tot aşa, în
pentru a susţine industria germană de război. Condiţiile din unele lagăre au putut fi puse la cale evadări în masă
lagăre erau inumane şi mii de prizonieri au murit din cauza (Sobibor) sau acţiuni de rezistenţă armată
foametei, a muncii grele şi a abuzurilor, cel mai adesea bătăi (Auschwitz-Birkenau).
administrate de paznici zeloşi. Naziştii au folosit lagărele şi Politica bazată pe brutalitate şi violenţă
pentru a-şi implementa politicile rasiste în teritoriile ocupate, aleatorie promovată de nazişti îşi propunea nu în
prizonierii din lagăre fiind trataţi conform unei extrem de ultimul rând să afecteze negativ comportamentul
riguroase ierarhii rasiale. prizonierilor, să-i dezumanizeze. Singura lor reuşită
Sistemul lagărelor a atins perfecţiunea odată cu a fost aceea de a-i transforma în bestii pe celebrii
deschiderea Complexului Auschwitz, care a servit drept Kappo, poliţia interioară a lagărelor, formată din
lagăr de concentrare pentru polonezi şi alte naţionalităţi şi criminali recidivişti. În cazul celorlalţi prizonieri s-
lagăr de exterminare pentru evrei, peste 1 milion dintre au înregistrat frecvente manifestări de solidaritate.
aceştia fiind ucişi doar la Auschwitz-Birkenau.

34 MIHAI CHIOVEANU

De la Universul Concentraţionar la
Reţeau Morţii
Sistemul lagărelor naziste a debutat cu
înfiinţarea celui de la Dachau, primul lagăr de
concentrare oficial, permanent şi organizat,
aflat sub jurisdicţia SS. Dachau era foarte
diferit de primele lagăre, "improvizate",
înfiinţate de SA (trupele de asalt naziste)
după ianuarie 1933, adesea în localul unor
cinematografe sau în alte spaţii încăpătoare şi
disponibile din interiorul oraşelor. Dachau a
fost construit în martie 1933 şi a servit
ulterior drept model pentru organizarea
celorlalte lagăre din al Treilea Reich.
Sistemul lagărelor de concentrare a
început să fie dezvoltat după 1936, când au
fost create lagăre noi şi de dimensiuni mult
mai mari, unde nu mai erau aduşi doar
oponenţii politici ai regimului. Un prim astfel
de lagăr a fost cel de la Sachsenhausen, care
servea printre altele şi pentru pregătirea
personalului SS în vederea administrării
lagărelor de concentrare ce urmau să fie
construite în viitor. Odată cu expansiunea
nazistă în estul Europei, lagărele au căpătat o
nouă destinaţie: implementarea politicilor
rasiale ale naziştilor. Tot acum, este înfiinţat
şi un Birou Economico-Administrativ
principal, coordonat de SS, care se ocupa şi
de Administraţia Lagărelor de Concentrare,
mai ales de repartizarea prizonierilor în
diferite lagăre în funcţie de finalităţile
stabilite în concordanţă cu obiectivele
ideologiei naziste: reeducare, muncă, tranzit,
exterminare.

HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 35

SOLUŢIA FINALĂ

Începând cu septembrie 1939 şi până în vara anului 1941, zeci de
mii de evrei din Polonia au murit ca urmare a efectelor politicii de
ocupaţie implementate de către nazişti. Odată cu invadarea
Uniunii Sovietice, naziştii au început să pună în discuţie elaborarea
unui plan privind uciderea sistematică a evreilor, "Soluţia Finală a
Problemei Evreieşti".
Începând cu 22 Iunie 1941, după invadarea URSS "trupele
morţii", Einsatzgruppe A, B, C şi D formate din batalioane special
instruite ale SS şi ajutate de unităţi ale poliţiei germane şi ale
Wermacht-ului (armata regulată), cât şi de localnici sau de trupe
ale jandarmeriei şi armatei ţărilor aliate Germaniei, precum
România, au început anihilarea sistematică a evreilor din Polonia
de Est şi URSS. Iniţial, vizaţi au fost doar bărbaţii, apoi şi femeile,
bătrânii şi copiii. Deşi propaganda nazistă vorbea despre o
cruciadă împotriva "iudeo-bolşevismului", campania din Est era,
aşa cum spunea Göring, Marele Război Rasial. Astfel încât, victime
îi vor cădea nu doar evreii comunişti, foarte puţini dealtfel, ci şi
evreii ortodoxi, rabini, copii care nu erau în nici un caz comunişti.
În toamna anului 1941, uciderea sistematică a evreilor a început şi
în Iugoslavia, extinzându-se apoi spre Grecia şi restul Balcanilor.

planul care au murit de frig. în Ultimele victime ale “Soluţiei Finale” vor fi consecinţă. cel mai complex dintre distrugerii. Cea mai faimoasă a rămas în neîntrerupt. însă peste un sfert de milion de prizonieri din operaţiune văzută încă de la început ca o măsură lagărele din Est. Aici şi-au pierdut inspectând două lagăre de concentrare. În ianuarie 1942. între 1942 şi sfârşitul războiului. care includea la acea oră şi Africii. eliminării. Uganda etc. În timpul Decizia de a-i ucide pe absolut toţi evreii din acestor "marşuri ale morţii". forţaţi de SS să ia parte la temporară. şeful SS. din Ianuarie 1942. în districtul Lublin sau sute de mii de evrei din ghetoul Lodz. Belzec. la Foto: Heinrich Himmler. exterminării etc. evreilor aceste lagăre de exterminare. anexată Germaniei) pierind în acest loc. imposibilă experimentarea acestor soluţii şi. . Chelmno. epuizare sau împuşcaţi de fiind definitivat în cadrul Conferinţei de la Wansee către gardienii SS. Lista lagărelor de exterminare din Europa mai include şi celebrele lagăre de la Maidanek şi pe cel Conducerea nazistă menţionase posibilitatea de la Auschwitz . numită aşa în onoarea celui ce prezidase Conferinţa de la Wansee. câţiva înalţi oficiali nazişti au schiţat planul de acţiune a ceea ce avea să intre în istorie ca “Soluţia Finală a Problemei Evreieşti. din Slovacia deportarea lor în masă în insula Madagascar din Estul şi evreii din Ungaria. retragerea din faţa armatei sovietice. în timpul Conferinţei de la Wannsee. mare intensitate începând cu vara anului 1944. în Siberia. au apărut după ce restul marilor lagăre de exterminare din Est diferite propuneri în legătură cu segregarea evreilor. majoritatea evreilor polonezi dar şi evrei din alte ţări aflate sub controlul direct al Germaniei naziste. evreii au fost strânşi în ghetouri.Birkenau. deveniseră inoperabile. aproape începerea războiului. Ultimele victime ale urmată de concentrarea lor într-o "rezervaţie" Fabricii Morţii numită Birkenau au fost cele câteva specială lângă Nişko.36 MIHAI CHIOVEANU Primul lagăr de exterminare. exterminarea în masă a evreilor din întreaga Europă. Sobibor şi Treblinka. nu puţini au fost cei Europa a fost luată la sfârşitul anului 1941. Ca urmare a ocupării Poloniei în 1939. în care au fost europeni şi chiar a "evreimii mondiale" înainte de deportaţi şi ucişi evrei din întreaga Europă. Războiul a făcut însă Transilvania de Nord. viaţa între 1942 şi 1943. a intrat în funcţiune în decembrie 1941. trei mari lagăre de exterminare au fost construite în zona ocupată a Poloniei.” mai exact. La scurt timp după aceasta. De acest sens declaraţia făcută de Hitler pe 30 Ianuarie altfel. activitatea la Auschwitz a cunoscut cea mai 1939 în Reichstag. în cadrul "Operaţiunii Jos-sosirea unui transport la Birkenau Reinhard". sute de mii de evrei din Polonia de Vest (regiunea Wartegau.

am reuşit să mă ridic puţin. Ne-au aliniat lângă o râpă foarte îngustă şi au început să tragă în noi. direcţiile de avans în teritoriile URSS ale Einsatzgruppe A. adunându-mi forţele care-mi mai rămăseseră. pe loc. Am fost suficient de norocoasă să mă pot căţăra pe unul dintre pereţii râpei şi. nemţii au coborât în râpă şi au terminat cu toţi cei care nu muriseră încă şi care mai gemeau în agonie.2 milioane şi 1.. Ar fi putut să mă nimerească. Am închis ochii. Harta. aşa că trebuia să fiu foarte atentă. Apoi am tras aer în piept şi.7 milioane de evrei nevinovaţi. Era întuneric. M-am răsucit. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 37 Unităţile mobile de exterminare în masă Uciderea în masă a evreilor a început însă mult mai devreme.. a evreilor şi a comisarilor politici sovietici. În acelaşi timp era foarte periculos să te târăşti din cauza lanternelor iscoditoare şi a focurilor de armă care continuau să fie trase asupra celor care încă mai mişcau. D Foto: membrii ai Einsatzgruppe A "Era deja întuneric. Folosindu-mi braţul stâng.Nemţii au început apoi să acopere cadavrele cu pământ şi trebuie să fi pus foarte mult peste mine pentru că simţeam că mă sufoc. aceste trupe şi colaboratorii lor au împuşcat între 1. După ce s-au terminat împuşcăturile. În acel moment am decis că era mai bine să fiu împuşcată decât să fiu îngropată de vie…. am reuşit să mă târăsc de sub stratul de pământ. dar nu îmi dădusem seama că se făcuse atât de întuneric. mi-am strâns pumnii şi m-am aruncat (la pământ) înainte ca gloanţele să mă lovească. să pot ieşi de acolo. C. odată cu invadarea URSS-ului pe 22 Iunie 1941. dar până la urmă am reuşit să cad în siguranţă peste celelalte corpuri. În practică. supravieţuitor al masacrelor din Est . a căror misiune era identificarea şi lichidarea rapidă. B. în primele luni de ocupaţie nazistă în Est. încordându-mi fiecare nerv şi muşchi. Dina Pronicheva. Eu stăteam liniştită şi nu făceam nici o mişcare pentru a nu mă da de gol…. Aveam senzaţia că stăteam în aer de o veşnicie. Pe teritoriul URSS unităţile de atac ale Wermacht au fost urmate de "trupe SS ale morţii" (Einsatzgruppe).

.. o Harta.. Au coborât în groapă.. S-au auzit populaţia civilă din zonă şi unităţi ale jandarmeriei şi armatei apoi o serie de împuşcături…. Tatăl ţinea mâna fiului său de aproximativ 10 ani ce se lupta să-şi stăpânească lacrimile. Am văzut grămezi imense. femei şi copii de toate vârstele au trebuit să se dezbrace la ordinele unui membru SS care avea un bici. Părintele şi-a ridicat mâna şi încerca să-i explice ceva băiatului indicându-i un anume loc pe cer.. Am auzit o serie de împuşcături în spatele uneia dintre movilele de pământ. Un bărbat şi o femeie de aproximativ 50 de ani.. n-am auzit nici o plângere sau o rugăminte de îndurare. Acesta din urmă a numărat circa 25 de persoane şi le-a cerut să se deplaseze în spatele movilei de pământ. române (România era în acel moment stat aliat Germaniei Următoarea serie de victime se apropia deja. În timpul celor 15 minute cât am stat acolo. Am privit la o familie de 8 persoane. Îmi aduc aminte de o fată brunetă şi foarte slabă care atunci când a trecut pe lângă mine. primele exterminări în masă operate de Einsatzgruppe. O parte îşi ridicau braţele şi capetele pentru a arăta că sunt vii.M-am dus lângă groapă şi am avut imaginea unui mormânt imens în care oamenii erau aşezaţi unul peste altul într-un asemenea mod încât li se puteau vedea doar capetele. M-am uitat pentru o clipă la membrul SS care îi împuşca şi l-am văzut stând la capătul cel mai îngust al gropii fumând o ţigară. cu părul alb ţinea în braţe o fetiţă de aproape un an. Au trebuit să-şi aşeze hainele în grămezi special destinate pantofilor. în funcţie de locul spre care îi direcţiona membrul SS. şi- au luat rămas bun şi au aşteptat semnalul unui alt membru SS. Fără să ţipe sau să se lamenteze. victimelor de dinainte şi au fost împuşcaţi. Groapa era aproape plină şi după estimările mele se aflau acolo aproape 1000 de oameni. Printre aceste persoane se afla şi familia menţionată anterior. s-au sărutat. . Toţi erau plini de sângele care le curgea din cap pe umeri.. S-au aşezat în faţa celor deja morţi sau răniţi din groapă. având la rândul său asupra lui un bici.38 MIHAI CHIOVEANU "Eu şi cu însoţitorul meu ne-am dus direct la groapă pentru că nimeni nu ne-a interzis să facem acest lucru. s-au aliniat în faţa naziste). complet dezbrăcaţi au coborât nişte trepte săpate într-unul din pereţii gropii şi s-au aşezat pe capetele celor deja aflaţi acolo. de peste 1000 de perechi de pantofi. aceşti oameni s-au grupat pe familii. Copilaşul gângurea de plăcere iar părinţii o priveau cu lacrimi în ochi.. cântându-i şi alintând-o. cu copii între 20 şi 24 de ani şi două fiice mature. O femeie bătrână. În acel moment. Unii dintre cei împuşcaţi se mai mişcau încă. lenjeriei şi celorlalte haine. Oamenii. mi-a spus. care stătea lângă groapă. cel de lângă groapă i-a strigat ceva camaradului său.. " Mărturia inginerului Herman Graebe despre execuţiile Einsatzgruppe . parte din ei vorbindu-le cu o voce foarte joasă celor care nu muriseră încă. de 28 sau 29 de ani. Oamenii care coborâseră din camioane: bărbaţi. indicându-se: "23 de ani"…….

batalioane de poliţie dislocate în zona frontului pentru Misiuni Speciale.HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 39 Foto: execuţii în masă ale civililor evrei din URSS de către Einsatzgruppe. unităţi ale Wermacht. civili din ţările baltice. . unităţi paramilitare ucrainiene.

Existau mai multe operaţiuni incluse în acest proces al deportării: arestările în timpul Aktionen sau Razzien (razii). de arestare care le cerea să se prezinte personal la secţia de poliţie. Uneori. aceştia din urmă. Uneori victimele treceau printr-o fază intermediară: staţionarea temporară în ghetouri sau lagăre de tranzit. Aşa cum nici ceilalţi: francezi. De aici fără toalete. olandezi. în însoţit de numeroase santinele ce nu ezitau marea lor majoritate. belgieni era imposibilă pentru că ferestrele erau etc. mai trenuri de persoane. mureau în timpul călătoriei care dura între nu este de mirare că cei mai mulţi dintre ei nu au crezut zvonurile legate de 4 zile şi două săptămâni. justifica atitudinea de indiferenţă. după ce dovezile prevăzute cu sârmă ghimpată iar trenul era privind exterminarea în Est nu au mai putut fi respinse. Câteodată. fără ventilaţie. pentru a salva şi mai mult aparenţele. a lagărele de exterminare cu ajutorul fost oarecum diferită. Mai mult. s-au raportat permanent la aceste aparenţe pentru a-şi să-i împuşte pe fugari. . cei ce urmau să fie deportaţi primeau un ordin trenurilor de marfă. naziştii îi obligau chiar să-şi cumpere bilet de călătorie.40 MIHAI CHIOVEANU DEPORTAREA Procesul anihilării evreilor europeni în lagărele de exterminare a început cu deportarea lor în masă la sfârşitul anului 1941. nu au crezut iniţial în existenţa acestora. ales cei prea tineri sau foarte bătrâni. astfel încât. în vagoane pentru vite. transportarea către lagărele de exterminare. cei mai mulţi. concentrarea în punctele de tranzit. În aceste condiţii. În Europa de Est evrei au fost trimişi spre Deportarea evreilor din Reich şi a celor din Europa de Vest sau de Sud. fără apă sau erau preluaţi şi escortaţi la gară de unde erau transportaţi către lagăre în alimente. Evadarea pe drum lagărele de extreminare.

Primul lagăr de exterminare înfiinţat a fost cel de la Chelmno. şi Treblinka. unde naziştii au omorât cel puţin un milion de evrei din toată Europa. asasinat de un commando britanic la Praga. care a intrat în funcţiune în decembrie 1941. Aici a fost ucisă cu ajutorul monoxidului de carbon de la ţevile de eşapament ale unor camioane o mare parte a populaţiei evreieşti din vestul Poloniei. Sobibor. provenind în special din Polonia au murit în lagărul de Exterminare Majdanek. în Foto: sosirea unui primăvara lui 1942. a început să funcţioneze. în zona Guvernământului General din Polonia ocupată. "Aktion Reinhard" reprezintă de fapt prima fază a implementării. lagărul de exterminare de la Belzec. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 41 “Operaţiunea Reinhard” Lagărele de exterminare în masă Majoritatea victimelor Holocaustului şi-au găsit moartea în şase mari centre de exterminare naziste create strict în acest scop. lagăre ce deveniseră de curând operaţionale: Belzec. a “Soluţiei Finale a Problemei evreieşti. . Pe lângă aceştia. În martie 1942. Reconstituire grafică a lagărului de exterminare de la Treblinka făcută de un supravieţuitor Numită aşa în onoarea fostului şef al RSHA Reinhard Heydrich. Cel mai mare lagăr de exterminare a rămas totuşi cel de la Auschwitz-Birkenau.5 milioane de evrei din Polonia. În aceste trei lagăre au fost ucişi mai mult de 1.” În urma acestei operaţiuni transport într-unul cei peste două milioane de evrei aflaţi în Polonia ocupată de nazişti vor fi trimişi la moarte din lagărele morţii în lagărele de extreminare din estul Generalgouvernement. După doar câteva luni au devenit operaţionale lagărele de la Treblinka şi Sobibor. şi-au mai găsit moartea în aceste lagăre zeci de mii de evrei din alte ţări europene. Sute de mii de alţi evrei.

de către SS. Mult mai eficient şi ieftin. Corpurile erau ulterior scoase din aceste încăperi şi arse în uriaşe gropi comune. Cu toate acestea o parte dintre SS-işti au comandat fabricarea unei uşi blindate cu vizor incorporat pentru a urmării “spectacolul. Înainte de a intra la duş.” De Memoria evreilor ucişi nu avea nimeni nevoie. iar echipe speciale formate din deţinuţi evrei (Sonderkommando) evacuau corpurile celor decedaţi. acte şi fotografii de familie.42 MIHAI CHIOVEANU Operaţiunea fusese gândită în cele mai mici detalii. ochelari.fiecare încercând să-şi acopere trupul – încât mulţi nu mai erau atenţi la ce se întâmplă de fapt în jurul lor). Noilor sosiţi li se indica să reţină numărul cuierului în care îşi atârnau lucrurile atunci când mergeau la duş pentru a evita astfel neplăcerile la întoarcere. Apoi erau împinşi printre garduri de sârmă ghimpată pe o alee (numită în batjocură de către SS- işti Himmelstrasse. deşi nu întotdeauna şi nu în toate lagărele (în acest fel. Zyklon-B va fi folosit şi în celelalte lagăre. întreaga maşinărie de ucis în masă era şi mai bine pusă la punct. în care ei urmau să se spele iar hainele lor urmau să fie dezinfectate. Primeau de asemenea câte o bucată de săpun şi apoi erau duşi spre săli ce arătau exact ca o sală de duş. Erau mai apoi separaţi pe grupuri. mai ales în cazul evreilor ortodoxi. umilinţa. păr ce era ulterior folosit pentru a face pături şi veste pentru front. resturile carbonizate împreună cu cenuşa rezultată erau încărcate în containere şi aruncate în apa râului Vistula. sau “drumul spre Rai”) către barăcile unde se aflau presupusele duşuri comune. Spre deosebire de celelalte lagăre. în funcţie de sex şi vârstă. Evreilor transportaţi cu trenuri de marfă către aceste lagăre li se spunea la sosire. nimic din ceea ce ar fi putut să aducă lumii aminte de aceştia nu trebuia să supravieţuiască “Soluţiei Finale. Deşi mărturii există.” . Scenele oribile din interiorul acestor camere nu pot fi descrise în cuvinte. femeilor li se rădea părul. uşile erau închise ermetic. sortaţi şi trimişi în Germania. camerele de gazare erau ventilate. trauma psihologică era atât de mare . La Auschwitz-Birkenau. extrăgeau lucrările dentare din aur. Acestea din urmă erau arse imediat pe un teren viran numit în batjocură Foto: îmbarcarea în tren şi debarcarea la destinaţie (Birkenau) “Canada. ce se evaporă în contact cu aerul umed.” După ce se constata moartea prin asfixiere a prizonierilor. iar în încăpere era pompat monoxid de carbon produs de către un motor diesel aflat în apropiere. După incinerare. bijuterii şi bani. Tot ce rămânea în urma evreilor ucişi erau munţi de haine şi pantofi. un pesticid comun. aici nu se folosea monoxid de carbon ci granule de Zyklon-B (acid prusic). tăiau părul femeilor şi în cele din urmă transportau trupurile către crematorii. Din contră. Imediat după ce un transport intra în aceste barăci. că au ajuns într-un lagăr de tranzit. atât din punct de vedere tehnologic cât şi psihologic.

“războiul rasial” devine prioritatea absolută.” părea credibil şi. Înainte de asta cumplita soarta ce-i aştepta. Ceilalţi erau trimişi direct la camerele de gazare. bolnavilor. precum cei din Est. copiilor ce nu rezistaseră Sus: schema unuia dintre cele cinci crematorii ce călătoriei fără hrană. Mai mult. datorită zvonurilor pozitive. Adesea. mulţi bijutieri. în urma selecţiei. peste 430. Resurse umane şi materiale indispensabile era preferabil “inimaginabilului. începând din luna mai 1944. odată ajunşi la destinaţie. În numai două luni. că. în funcţie de necesităţile de personal ale fabricilor sau carierelor din zonă. gemeni. dar chiar se însă. să demonstreze inferioritatea credeau că vor beneficia de condiţii de celorlalte rase. în orice caz. tocmai pentru a da aparenţa normalităţii întregii operaţiuni. cel mai mare număr de zeci de cadavre ale bătrânilor.000 de evrei coborârea din vagoanele neventilate. aproximativ 9000 zilnic." cărţi pe care scriau doar că: Cei ce supravieţuiau. Niciodată. erau supuşi unei extrem de sumare selecţii coordonată "Noi o ducem foarte bine aici. Avem de de medici SS. tinere femei însărcinate etc. apă. face utili. li se cerea să trimită acasă scrisori sau cărţi poştale din localitatea fictivă "Waldsee. croitori etc. lăsau în urma lor. Tuturor celor selecţionaţi le era tatuat pe antebraţul stâng un număr de dintre evreii din ghetourile din Polonia înregistrare. unora dintre prizonieri. Primeau apoi o rochie nu doar că refuzau ştirile privind sau o salopetă şi erau conduşi la barăci. evreilor. Olanda erau transportaţi cu vagoane de clasă şi nu cu vagoane de vite. Acest ultim scenariu. precum Mengele. unde experimentelor medicale ce trebuiau să ducă la îmbunătăţirea rasei superioare. ingineri. urmând a servi drept cobai umani în cadrul fi “transferaţi” în lagăre de muncă. la sfârşit. Din contră. să urgenteze realizarea unor medicamente mai eficiente sau a unor echipamente militare mai viaţă mai bune pentru că urmau a se performante. maghiari sunt deportaţi şi ucişi. . victime gazate şi incinerate.” Aşa se explică faptul că. într-un moment în care nici măcar atunci când. ajunşi la situaţia de pe frontul din Est era disperată. Franţa. condiţii deserveau lagărul de exterminare de la Birkenau sanitare minime. bucurau atunci când li se spunea că vor erau selecţionaţi de către medici SS. o parte dintre ei. erau trimişi la muncă o parte dintre bărbaţii şi femeile apţi de muncă şi suntem bine trataţi. la Ungaria pentru a putea continua deportările la Auschwitz. oameni cu handicap fizic sau mental evident. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 43 Pentru a nu crea nici un fel de suspiciuni celor deportaţi şi pentru a nu întâmpina nici un fel de opoziţie din partea populaţiilor din Germania sau din statele ocupate se vorbea permanent de relocarea în Est a evreilor. evreii din Germania. În general. mai ales celor ce erau duşi în lagărele de muncă. Auschwitz-Birkenau înregistrând acum. Mai erau selectaţi să veniţi şi voi.” Unii pentru continuarea războiului pe frontul de Est sunt adesea deturnate şi folosite pentru implementarea nu realizau dealtfel ce soartă îi aştepta continuă a “Soluţiei Finale. Adolf Eichmann reuşeşte să impună schimbarea de guvern din destinaţie." Aşa se explică faptul din când în când oameni care puteau face dovada unei pregătiri serioase în diferite profesii: medici. Aşteptăm muncă fizică. Nici măcar iminenta înfrângere militară nu i-a făcut pe nazişti să pună capăt planului de exterminare a “raţional. număr pe care nu avea să îl mai primească nici un alt deţinut.

44 MIHAI CHIOVEANU “Planeta Auschwitz” .

Mai mult. acestea participând activ. ai administraţiei civile din teritoriile aflate sub ocupaţie nazistă. în unele cazuri fiind chiar iniţiatorul unor astfel de politici. în special în Europa de Est. din laşitate. Toate aceste cazuri indică brutalizarea generală a vieţii.cazul guvernului de la Vichy. antisemiţii şi oportuniştii din aceste state. Nu au vrut însă să refuze îndeplinirea ordinelor. efect al politicii naziste şi al circumstanţelor create de război. "criminalii din spatele biroului". deşi acest lucru a fost adesea posibil. cei care au planificat şi au înfăptuit anihilarea evreilor europeni aparţineau SS-ului şi erau adepţi fervenţi ai ideologiei rasiste. foarte mulţi evrei au fost trădaţi şi chiar ucişi de către vecinii lor. La fel de vinovaţi sunt însă şi acei membri ai birocraţiei SS. Naziştii. care a distrus sistemul de valori morale ce constituiau fundamentul civilizaţiei europene. cei care nu au văzut niciodată un lagăr de exterminare sau medicii care nu au ezitat nici o clipă să facă experimente pe "cobaii umani" puşi la dispoziţie de către SS. fără însă a o copia integral pe aceasta . aliaţii şi colaboratorii lor Succesul militar al Germaniei naziste după 1939 şi prezenţa naziştilor în diferite ţări din Europa intrate sub controlul direct sau indirect al Reich- ului i-a încurajat şi incitat pe mulţi dintre fasciştii. precum în Lituania şi Ucraina. În alte zone. la uciderea a mii de evrei. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 45 Executorii voinţei lui Hitler. ai poliţiei germane. . naziştii au format unităţi mobile din voluntari aparţinând populaţiilor locale. nu credeau în utopia rasială. Nu au făcut-o din carierism. Mulţi dintre ei nu erau nazişti.” Organizatorii de bază. din indiferenţă. fiind totodată coloana vertebrală a lagărelor de exterminare şi a trupelor mobile speciale de exterminare în masă. Aparatul de stat din ţările satelit sau aliate Germaniei le-a înlesnit adesea naziştilor aplicarea politicii de discriminare şi deportare. Din perspectivă morală. direct sau indirect. din oportunism. industriaşii care au profitat de munca "sclavilor" Germaniei naziste. nu-i urau pe evrei. în implementarea “Soluţiei Finale. Administraţiile non-germane din ţările ocupate sau aflate sub influenţă nazistă au impus la rândul lor o legislaţie inspirată din Legile de la Nürnberg. mai ales în Polonia şi în teritoriile din URSS. sunt la fel de vinovaţi membrii Wermacht-ului. Sute de mii de oameni au fost implicaţi.

norvegieni. poloneze incluse în programul Lebensborn.” În consecinţă. indispensabil în crearea spaţiului vital (Lebensraum) necesar şi cuvenit “Rasei Ariene.46 MIHAI CHIOVEANU Celelalte victime ale proiectului genocidal nazist In afară de evrei. "Ţiganii" au fost la rândul lor persecutaţi rasial şi sute de mii dintre aceştia au fost omorâţi. menit a duce la o creştere rapidă a populaţiei ariene. norvegiene. pe care îi considerau vătămatori din punct de vedere rasial şi pe care i-au anihilat sub umbrela unui program numit "Euthanasia". naziştii au procedat la uciderea a zeci de mii de germani având deficienţe de natură fizică sau mentală. naziştii au omorât milioane de alţi oameni aparţinând altor naţiuni şi altor "rase". mai ales a celei masculine. Când Polonia a fost ocupată. nu de puţine ori. . multe dintre tinere au fost supuse unor experimente "medicale" ce le-au periclitat sănătatea mintală şi. Nu au ezitat să-i ucidă nici măcar pe "arienii imperfecţi. Victime ale politicii rasiale a celui de al Treilea Reich au fost însă şi multe dintre tinerele fete germane. Einsatzgruppe au trecut la uciderea sistematică a elitelor poloneze. cehi. chiar viaţa. Unii au căzut pradă Gestapoului sau represaliilor sângeroase menite a pedepsi şi descuraja orice acţiune de rezistenţă. Regimul de teroare impus de nazişti în toată Europa i-a afectat însă şi pe francezi. Războiul împotriva Uniunii Sovietice a fost considerat de la bun început ca un război de anihilare. în conformitate cu planul de eradicare a culturii poloneze şi de transformare a acestora (a polonezilor) într-o naţiune de sclavi." Începând cu 1939. 3.5 milioane de prizonieri sovietici şi milioane de cetăţeni sovietici au fost ucişi. Cum era evident că acest lucru se poate realiza cu uşurinţă în condiţiile în care tinerele mame ar fi născut gemeni.

Prioritate este acordată celor ce se aflaseră sub tratament de mai bine de cinci ani sau care erau predispuşi spre violenţă şi crimă. La scurt timp după întrerupere. Ceea ce a dus nu de puţine ori la eutanasierea celor cu “sânge impur. la mai puţin de un an de la implementarea programului.000 de victime. în dreptul deciziei finale. uciderea prin gazare a incurabililor. Acţiunea va primi numele de cod AKTION T 4 şi îi va viza în primul rând pe nou născuţii şi copiii foarte mici. ce solicita permisiunea ca tânărul să fie eutanasiat pentru a scăpa astfel de “o viaţă ce nu merita trăită. apar primele semne de întrebare. Familiile celor “evaporaţi” primeau ulterior un certificat de deces fals în care era înştiinţate că moartea survenise în urma unui atac de cord sau a pneumoniei. centrele de eutanasiere devenind centre de pregătire a celor ce se vor ocupa de asasinarea în masă din lagărele de exterminare de la Auschwitz. pierderi de memorie. însă cu mai multă precauţie. el a fost rapid extins şi la adulţi. Comisii formate din medici urmau să se ocupe special de înregistrarea acestor copii retardaţi mental. Nu uită în acelaşi timp să întreprindă unele măsuri “administrative” împotriva bisericii. naziştii ajung să experimenteze. cadavrele erau incinerate în crematoriul închisorii. formular pe care scria. epilepsie. Cei ce locuiau în apropierea acestor centre sunt primii care realizează ce se întâmplă de fapt în spatele zidurilor acestor instituţii medicale. "tratament special. Unda de şoc este atât de puternică încât Hitler şi ceilalţi oficiali nazişti hotărăsc suspendarea programului care făcuse deja 100. encefalită etc. a evreilor." cerând totodată credincioşilor să se opună influenţei şi posibilei lor contaminări în gândire şi comportament de către nazişti. fără a se mai teme de eventualele reticenţe exprimate de biserică sau de către cetăţeni. Camerele de gazare fuseseră construite în foste săli de duşuri. zvonuri şi suspiciuni.” a negrilor. a ţiganilor. Astfel încât. Tot în cadrul acestui program. la fosta închisoare din Brandenburg. Totul se făcea în baza unei recomandări şi a unui formular pe care îl completau trei experţi. Hitler acceptă propunerea unora dintre apropiaţii săi de a implementa un program de ucidere a bolnavilor incurabili şi a handicapaţilor fizic şi mental. sifilis. gazul folosit era monoxidul de carbon. centrele ajung să fie administrate exclusiv de către SS pentru a elimina orice posibilă scurgere de informaţii. Şase mari centre (spitale. ce prezentau malformaţii fizice sau orice alt simptom al vreunei boli congenitale prevăzute într-un chestionar al Ministerului Sănătăţii Reichului. În ciuda tuturor eforturilor făcute de nazişti de a ascunde această crimă. în haosul creat de recenta izbucnire a războiului. Treblinka. paralizie. ospicii şi instituţii care se ocupau de tratarea bolilor cronice) ajung să se ocupe de implementarea la scară naţională a acestui program căruia îi cad în timp victime mulţi dintre cei ce sufereau de schizofrenie. Adesea. . decizia se lua în absenţa oricărei examinări şi fără a se citi evidenţele medicale ale “candidatului” la eutanasiere.” Ideea “umanitară” din spatele acestei cereri îi încurajează pe nazişti să implementeze un astfel de program la scară naţională. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 47 Programul Euthanasia În octombrie 1939. Astfel. o parte a înaltului cler catolic din Germania începe să protesteze public împotriva acestei “Crime planificate. Cum programul s-a bucurat de succes. programul este reluat. Chelmo. efectele acestei decizii vor fi catastrofale. Ideea le venise naziştilor după ce primiseră o scrisoare adresată lui Hitler de către tatăl unui adolescent handicapat mental. Pe termen lung." Tratamentul consta în injectarea unor substanţe letale sau înfometare gradată pînă la moartea pacientului.

. germanii. la Posen. Ce li se întamplă ruşilor sau cehilor nu este important pentru mine. dintre toţi cei care vorbesc aşa. Nu vom fi însă duri dacă acest lucru nu este necesar. dar este o crimă împotriva sufletului nostru să ne preocupăm de soarta lor……Vă voi vorbi foarte sincer despre un subiect deosebit de important. nimeni n-a văzut sau experimentat vreodată ce am văzut şi am experimentat noi. Să fi trecut prin aşa ceva şi să fi rămas (cu excepţia câtorva exemple de slăbiciune psihică) oameni decenţi. "E clar. singurii oameni din lume cu o atitudine decentă faţă de animale. putem spune că am dus la îndeplinire această datorie dificilă. cauzată în principal de dragostea pentru poporul nostru şi că spiritul.000 de milioane de germani buni având fiecare "evreul său cumsecade". Bineînţeles. Este unul dintre acele lucruri foarte uşor de afirmat. Una peste alta. Dacă 1000 de femei din Rusia mor din cauza oboselii cauzate de săparea unui şanţ. cumsecade. dar acesta e un evreu de primă clasă.I-am luat de lângă bogăţiile pe care le aveau. nu trebuie să-l menţionăm niciodată în public. Da.48 MIHAI CHIOVEANU "Trebuie să existe un principiu absolut pentru orice membru SS: trebuie să fim oneşti. Mulţi dintre voi ştiu ce înseamnă să vezi o sută. cinci sute. toţi ceilalţi sunt execrabili. Face parte din programul partidului.Este o pagină glorioasă a istoriei noastre. la exterminarea rasei evreieşti. mă interesează să ştiu doar dacă şanţul a fost terminat pentru a apăra pe soldatul german. sufletul şi caracterul nu ne-a fost afectate din această cauză. Am lansat un ordin strict.. "Rasa evreiască trebuie exterminată" spune orice membru al Partidului. bombardamentele şi privaţiunile impuse de război. la 4 octombrie 1943. o vom face. asta e clar……Noi. loiali şi prietenoşi cu toţi cei care au acelaşi sânge ca şi noi şi cu nimeni altcineva." Extrase din discursul ţinut de Heinrich Himmler. în Polonia . pe care SS Obergruppenfuhrer Pohl l-a îndeplinit. Dar. Exterminarea evreilor. în faţa a 100 de lideri SS. Deşi îl vom discuta foarte deschis între noi.." Apar apoi cei 80. i-am mai fi avut în fiecare oraş şi pe evreii sabotori. vom adopta o atitudine de acest fel şi faţă de aceste animale umane. asta este într-adevăr o dovadă de tărie de caracter…. o pagină care n-a mai fost şi nu va mai fi scrisă niciodată pentru că ştiu cât de greu ne-ar fi fost dacă pe lângă raidurile. agitatori şi veşnic creatori de probleme. Mă refer la evacuarea evreilor. potrivit căruia această avere preluata de la evrei trebuie predată imediat şi fără rezerve Reichului….Am avut dreptul moral să distrugem acest popor străin care vroia să ne distrugă el pe noi. Probabil că acum am fi ajuns în faza din 1916-1917 când evreii făceau încă parte din corpul naţional…. o mie de cadavre îngrămădite. Dacă celelalte rase trăiesc confortabil sau dispar nu mă interesează decât în măsura în care vom avea nevoie de ei ca sclavi pentru cultura noastră.

Dorinţa lui Göring era aceea de a primi cât mai repede cu putinţă un proiect riguros care să dea cuprindere tuturor aspectelor organizatorice legate de implementarea “Soluţiei Finale. naziştii îndepliniseră cu succes două din etapele pregătitoare ale “Soluţiei Finale. milioane de evrei europeni. "Purificarea" spaţiului vital german prin îndepărtarea legală a evreilor prezenta însă numeroase neajunsuri. Pînă în acel moment. pentru a stabili ultimele detalii privind aplicarea Soluţiei Finale. Evidenţele ţinute de naziste indicau foarte clar numărul şi Foto: în medalion (stânga-sus) Reinhard Heidrich distribuţia victimelor pe ţări şi/sau regiuni . el fiind de la început văzut ca un proiect pan-european. dar care la rândul ei nu reprezenta decât o soluţie temporară. Era prea costisitoare iar pregătirile diplomatice ale întregii operaţiuni durau prea mult. La începutul discuţiei. Conferinţa de la Wansee Pe 20 ianuarie 1942. Şeful Poliţiei de Siguranţă şi al SD. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 49 Uciderea Evreilor cu orice Preţ. b) expulzarea evreilor din spaţiul vital al germanilor. ofiţeri SS şi reprezentanţi ai principalelor instituţii ale statului au fost convocate de către Reinhard Heydrich. Mareşal al Reichului. De aici.” La elaborarea acestui proiect trebuiau să contribuie toate birourile care urmau să se ocupe de această problemă. proiectul nu trebuia să ia în calcul graniţe geografice şi politice. aprobată de Hitler. O a doua soluţie o reprezenta evacuarea evreilor în Est. într-o casă de recreere a SS din apropiere de Berlin.” ce se va Harta. SS-Obergruppen (general) Heydrich i-a informat pe cei prezenţi că Hermann Göring.” avea să-şi informeze interlocutorii Reinhard Heydrich: a) expulzarea evreilor din toate sferele vieţii poporului german. pe Grossen Wansee nr. soluţie ce urma a fi aplicată celor 11 fost discutată în cadrul Conferinţei de la Wansee. pentru a putea trasa împreună un cadru sistematic de acţiune. Comunităţile evreieşti din Europa a căror exterminare a baza pe experienţa acumulată în perioada anterioară. necesitatea găsirii unei “Soluţii Finale. 56/58 un număr restrâns de oficiali ai partidului nazist. secondat de Adolf Eichmann. avea să spună Heydrich celor prezenţi. Mai mult. l-a delegat să se ocupe de pregătirile necesare pentru punerea în aplicare a “Soluţiei Finale” în Europa şi a specificat că discuţia pe care urmau să o aibă avea drept scop final clarificarea unor aspecte fundamentale privind subiectul menţionat.

284.600 foamete.000 să fie trataţi în timpul Soluţiei Finale. pentru a se rezolva astfel probleme NORVEGIA 1. Reich-ul se putea dispensa imediat de evreii UNGARIA 742. se propunea ca baza juridică a întregii operaţiuni să fie oferită de Legile de la Nürnberg. dizolvarea căsătoriei mixte etc. Debutul acţiunilor ample de evacuare urma să ţină ANGLIA 330.500 a Soluţiei Finale. BULGARIA 48. tergiversări). tratamentul aplicat PORTUGALIA 3.484 economic prin practicarea constantă a afacerilor la negru.000 unul dintre participanţii la conferinţă.200 evreilor în anumite regiuni. GERMANIA 131. Celor care supravieţuiau "selecţiei naturale" - BELGIA 43.50 MIHAI CHIOVEANU Nimic nu fusese lăsat la voia întâmplării.000 disfuncţionalităţi (amânări. evreii care lucrau în SLOVACIA 88.800 din Est.000 industriile vitale pentru susţinerea efortului de război nu urmau a fi evacuaţi din SPANIA 6.000 Reich dacă nu exista posibilitatea înlocuiri lor.994. în timp. Exemplele citate erau Ungaria şi TERITORIILE DIN EST 420. la renaşterea acestei "rase".00 Totodată.000 deportarea lor în teritoriile din Est. aşa cum o (teritoriul neocupat) 700. sustrăgându-se astfel Soluţiei Finale." care ar fi putut duce." Aceştia nu FRANŢA (teritoriul ocupat) 165.684 Polonia reprezentau un pericol foarte mare prin număr. În plus. peste 11. frig.700 faptul că desfăşurarea operaţiunilor avea să fie îngreunată de atitudinea unora faţă de evrei şi de mentalităţile specifice diferitelor naţiuni. evreii din UCRAINA 2. Prin urmare.000 start problemele legate de transport sau de suplinire a muncii. PROTECTORATUL Extrem de riguroase în unele cazuri erau şi datele privind distribuţia pe ocupaţii a BOEMIEI ŞI MORAVIEI 74.300 domestice şi necesităţi sociale şi politice stringente.800 şi cei din Protectoratul Boemiei şi Moraviei. ROMÂNIA ( incluzând Basarabia) 342. Inutili Reich-ului german. în cazul celei din urmă Heydrich menţionând corupţia generalizată din GUVERNĂMÂNTUL GENERAL 2.300 acţiunilor prin intensificarea legăturilor între autorităţile naziste şi cele din ţările IRLANDA 4. aşa cum avea să constate TURCIA (europeană) 55. de cei aflaţi pe teritoriul Generalgouvernement.000 urma să fie supus unui tratament adecvat: exterminare. reticenţe. de exemplu.000 puteau fi lăsaţi în viaţă pentru că reprezentau elementul cel mai rezistent al "rasei evreieşti.000 cont de desfăşurarea evenimentelor militare. aceştia vor fi desemnaţi ca prime victime ale procesului de exterminare în masă. Prima etapă prevedea selectarea evreilor apţi de muncă şi LITUANIA 34. Astfel.000 occidentală. Se urmărea în paralel o coordonare a FINLANDA 2. peste 2 milioane şi jumătate şi prin "calitatea" lor de transmiţători ai microbilor şi de cauzatori ai haosului BELARUS (fără Bialystok) 446.000. pentru a elimina orice confuzii în privinţa modului în care evreii urmau CROAŢIA 40.000 evreilor trebuia să ţină cont de existenţa unor categorii foarte precise.000 demonstreze că este de altă etnie sau cetăţenie.000 forţată. Urmau evreii din Europa B. La fel de clar le era naziştilor AUSTRIA 43.000.000 pentru cei mai mulţi era prevăzută moartea din cauze naturale: efort epuizant.000 administraţie ce permitea oricărui evreu să-şi cumpere documente prin care să BIALYSTOK 400. În schimb.800 la religia iudaică nu şi conform principiilor rasiale. fiecare individ SUEDIA 8.000 făcuse de atâtea ori în istorie.700 Primii vizaţi pentru implementarea Soluţiei Finale urmau să fie evreii din Reich OLANDA 160. sterilizare ELVEŢIA 18.000 de evrei lagăre special amenajate. pe cale industrială şi cu ajutorul tehnologiei. în În total. că în ŢARA unele ţări numărul evreilor indicaţi de recensăminte era mai mic decât cel real pentru NUMĂRUL simplul motiv că în respectivele ţări evreii erau definiţi numai în baza aparteneţei lor A. În unele cazuri şi în funcţie de priorităţi SERBIA 10. Erau astfel eliminate din URSS 5. apoi evreii din Est. GRECIA 69. ALBANIA 2.000 Mai mult sau mai puţin evreu sau "pângărit" de sânge evreiesc. Se ştia foarte clar. ESTONIA nu existau evrei Toate aceste date erau necesare pentru a permite o mai bună coordonare şi etapizare LETONIA 3.000 ocupate şi influenţate de către Germania pentru a preîntâmpina orice ITALIA ( incluzând Sardinia) 58.urma să li se aplice în final un "tratament special. DANEMARCA 5.000 "raţiunea" naziştilor avea să-şi spună cuvântul. boli . . muncă forţată.000 România.

pentru ca mai apoi. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 51 Hermann Göring." . am decis să ducem la îndeplinire acest ordin…. drept pedeapsă pentru crimele ei abominabile (se referă la Noaptea de Cristal pentru care erau consideraţi responsabili de către nazişti) etc. 30 ianuarie. Asta va ţine.. cel puţin la început. Râsul lor de atunci era zgomotos dar cred că de ceva vreme încoace au început să râdă cu ceafa (fugind). Astăzi voi fi încă odată profet: dacă finanţele internaţionale evreieşti din Europa şi întreaga lume vor reuşi să arunce naţiunile una împotriva celeilalte într-un nou război mondial. comandantul lagărului Auschwitz (vara. Porcii." Der Stürmer." Der Stürmer. În timpul luptei mele pentru putere. ianuarie 1941 ". a încetat să mai existe." Der Stürmer.Se apropie clipa în care se va pune în mişcare maşinăria ce va săpa mormântul criminalului mondial . să spunem aşa. În acest sens eu personal am ales lagărul de la Auschwitz pentru îndeplinirea acestei misiuni. ianuarie 1941 "Judecata finală a început şi nu va lua sfârşit decât atunci când orice urmă a evreilor va dispărea de pe suprafaţa pământului. Astfel ciuma (evreiască) va dispărea din Polonia dintr-o lovitură.Iuda – ce va nu va avea parte de reînviere. Gauleiterul Generalgouvernemnt (Polonia). trebuie să recunosc că nu mi-ar plăcea să fiu evreu în Germania." Adolf Hitler. 12 noiembrie 1938 "Evreimea germană ar trebui. printre multe altele. ci anihilarea rasei evreieşti din Europa!" Der Stürmer. 1939 "În decursul vieţii mele am fost adesea profet şi de cele mai multe ori am fost luat în derâdere. sursa ciumei evreieşti de care secole la rând popoarele europene s-au temut. astfel nu vor mai comite altă crimă! În mod întâmplător. " Dialog între Heinrich Himmler şi Rudolf Höss. 1941 "Nu le cer evreilor decât un singur lucru.de la începutul războiului. evreii au dispărut din Europa şi că rezervorul cu evrei din Est. numai rasa evreiască a întâmpinat profeţiile mele cu hohote de râs atunci când spuneam că într-o bună zi eu voi prelua conducerea statului şi odată cu asta a întregii naţiunii. să plătească o contribuţie de un miliard de mărci. să rezolv problema evreiască. 1942) "Führer-ul a ordonat executarea Soluţiei Finale în Problema Evreiască. să dispară. 4 noiembrie 1943 "Este cât se poate de adevărat faptul că." Hans Frank. ceea ce s-a împlinit acum nu este decât profeţia Führer- ului. rezultatul final al acestei lupte nu va fi bolşevizarea omenirii şi astfel victoria evreimii. Dealtfel.. Noi. septembrie 1940 "Evreii trebuiesc exterminaţi în totalitate şi definitiv. cei din SS..

uitându-se faptul că. oficialii SS au cerut ca lagărul să fie desfiinţat. atunci când acest lucru a fost posibil. a tradiţiilor şi a vieţii religioase evreieşti. care a durat 28 de zile. un grup de 750 de evrei înarmaţi cu arme procurate din afara ghetoului. a vieţii de familie. La aceste acţiuni sară de la etajele superioare ale clădirilor direct în se adaugă rezistenţa evreilor care s-au alăturat partizanilor sau mişcărilor de rezistenţă. supravieţuitorii Holocaustului au fost trataţi drept victime pasive ale nazismului." relevante în înţelegerea Holocaustului. revolta membrilor Sonderkommando-ului evreiesc din lagărul Auschwitz- "Evreii au stat în clădirile aflate în flăcări pînă în Birkenau a dus la uciderea a numeroşi gardieni SS şi. evreii din lagărul Treblinka au provocat o răscoală atât de puternică în pentru a înăbuşi mai repede mişcărea de rezistenţă. în ciuda situaţiei disperate în care se aflau. au încercat să se opună celor peste 2000 de soldaţi SS chemaţi să pună capăt revoltei Nu doar evreii din ghetouri s-au opus naziştilor ci şi cei din lagărele de concentrare şi şi să ajute la evacuarea ghetoului. preferau să din marile crematorii din incinta lagărului şi deteriorarea parţială a altuia. Astfel. din octombrie 1943. . mai ales după război. în SS-ist descrie această scenă: octombrie 1944. Cea mai notabilă acţiune de rezistenţă armată a evreilor din perioada Holocaustului este cea din Ghetoul Varşoviei. mulţi dintre ei au înţeles să se opună cu arma în mână. La fel. a făcut posibilă evadarea a ghetou pentru a forţa pe cei ce luau parte la rezistenţa peste 300 de evrei şi prizonieri de război sovietici – din care doar 50 au reuşit să armată să iasă din ascunzători. la distrugerea unuia ultima clipă când. în clădirile ce nu fuseseră încă notabilă formă de rezistenţă. exterminare. adesea cu preţul vieţii sau fabricate în ghetou. Revolta din lagărul Sobibor. pentru a nu arde de vii. Cel mai adesea. incendiate …în ciuda pericolului de a arde de vii. sunt considerate astăzi de către istorici a fi la fel de rişte a fi prinşi de noi. eforturi depuse de evrei pentru ajutorarea celor aflaţi în primejdie şi în evreii şi bandiţii preferau să intre în flăcări decât să organizarea unor operaţiuni de salvare. În acest Foto: grup de partizani din Vilna ghetou. Păstrarea memoriei. mai important.52 MIHAI CHIOVEANU FORME DE REZISTENŢĂ ÎN PERIOADA HOLOCAUSTULUI De la rezistenţa armată la păstrarea memoriei Unul dintre cele mai sensibile şi totodată extrem de importante aspecte ale Holocaustului îl constituie rezistenţa evreilor împotriva planului de exterminare conceput şi implementat de nazişti. ei încercau în continuare să Rezistenţa armată nu a reprezentat însă singura şi poate nici cea mai importantă şi se târască peste drum. În ultimă instanţă. stradă …cu oasele rupte. Şi în acest caz. Un raport scris de un supravieţuiască. august 1943 încât Himmler a fost obligat după lichidarea ei să ceară şi distrugerea naziştii au decis incendierea tuturor clădirilor din lagărului.

.Birkenau. tradiţiile religioase. s-au înrolat voluntari diferite forme de rezistenţă Majoritatea evreilor care ajungeau în lagărele de exterminare erau de guerilă împotriva naziştilor. care să facă posibilă aşa-numită "Renaştere evreiască". în unitate specială. să se adapteze condiţiilor aflate în permanentă degradare. metodic. întrucât cunoşteau limba germană şi mişcările de tineret ce lagăre singurii evreii care au încercat să-i înfrunte pe nazişti au acolo unde condiţiile au făcut teritoriul german. revolte împotriva naziştilor au izbucnit în diferite ghetouri. Alţi Odată ce a devenit clar că urmau să aibă o soartă similară celorlalte victime. evreii au încercat să asigure continuarea firească a vieţii prin furnizarea de servicii sociale şi întreţinerea unui cadru religios. Mişcări de rezistenţă armată nu au existat doar în ghetouri. Cei evreiască. astfel vieţile multor femei şi Aceiaşi brigadă a jucat un rol decisiv. social şi economic se înrăutăţea. În toată Europa ocupată. În Europa aflată sub ocupaţie şi în special în ghetouri. create de armatele aliate. numită Brigada armate. a vieţii culturale şi a altor activităţi clandestine. să-şi păstreze viaţa de familie. Mulţi evrei. s-au înrolat voluntari în armata grupurilor clandestine s-a rezistenţă. Evreii au fost îngrădiţi în ghetouri. chiar şi atunci când ajungeau pe "Planeta Auschwitz. folosite împotriva unei populaţii civile neînarmate. Doar atunci când au devenit conştienţi de planurile naziste de exterminare. educaţional şi cultural propriu în cele mai vitrege condiţii. Iugoslavia. aceştia au fost Adesea. rezistenţa lor faţă de persecuţiile naziste s-a limitat la formarea de grupuri clandestine a căror activitate avea în vedere întreţinerea şi funcţionarea şcolilor. a presei. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 53 În ciuda eforturilor permanente făcute de nazişti de a-i segrega. 5. A implicat forţe militare şi un întreg aparat administrativ. În ciuda numeroaselor dificultăţi. mulţi evrei au luptat împotriva naziştilor ca partizani. aceste grupuri au trecut la organizarea rezistenţei armate. limba. împreună cu grupurile locale de rezistenţă sau ca soldaţi intraţi voluntar în componenţa unor unităţi militare speciale. Totodată. în ciuda unor dificultăţi inimaginabile. cea mai faimoasă acţiune fiind cea din Ghetoul Varşoviei. întreţinerea unităţi de partizani deja existente către nazişti şi au fost ucişi în lagăre de confruntându-se între ele. camerelor de gazare etc. mai ales în estul Evreiască. cu incinerarea cadavrelor. Evreii au luptat în aceştia. Iniţial. Aceste încercări sunt importante pentru că au Europei. după război. au găsit alătura partizanilor a fost una (Eretz Israel). în câştigarea independenţei Treblinka. În schimb.000 au fost capturaţi de cooperând sau. de ucidere în masă. Grecia etc.000 de evrei din Palestina naziştii urmăreau lichidarea singurii care. acţiunile mergând de la contrabanda cu mâncare la încercările de eliberare de sub controlul nazist. Rapiditatea cu care se desfăşurau Partizanii evrei au jucat şi ei un mai mulţi dintre ei reuşiseră să emigreze activitatea de rezistenţă a fost evenimentele nu le-a permis multora nici măcar să conştientizeze rol important în mişcările de din Germania în anii 1930 şi au condusă iniţial de grupuri ce li se întâmplă. evreii din Europa au reuşit să-şi continue viaţa. partizanii evrei au unora dintre supravieţuitori pentru a momentul începerii de către fost făcute cu scopul de a lăsa lumii mărturii despre atrocităţile adăpostit familii întregi. să cânte. i-a forţat pe aceştia să dezvolte un nou cadru cultural şi social. mai ales cei din SUA şi care s-au organizat cele mai orice încercare de organizare a unei mişcări de rezistenţă. Conştienţi că mai devreme sau mai târziu sau şi le-au format pe ale lor. care deja începuseră să fie puse în aplicare. Denaturalizarea evreilor din Germania în anii 1930." Copiii evrei au continuat să se joace. Soluţia Finală a fost un proces planificat. uneori. Pe măsură ce contextul politic. asta când nu au fost nevoiţi să se maturizeze prea devreme. buna funcţionare a lagărelor: cei ce se ocupau cu sortarea de mişcări. trupele SS a deportărilor şi a naziste şi ca expresie a demnităţii umane a victimelor. partizanii s-au angajat în lupte Marea Britanie. . cultura. adesea din start. unde condiţiile de viaţă erau extrem de dure. În unele ghetouri trimişi imediat la moarte. Rezistenţa în Ghetouri Rezistenţa în lagăre Evreii în mişcările de partizani Soldaţii evrei în Forţelor Aliate Ghetourile au fost centrele în Condiţiile extrem de dure din lagăre au anulat. în păduri. peste 100. Cele mai cunoscute revolte au avut loc în următoarele trei lagăre: copii în timpul Holocaustului. exterminare şi muncă forţată. Dintre Consiliile Evreieşti (Judenrat).000 dintre ei au format o orientat spre ideea rezistenţei analizat în funcţie de numărul de prizonieri implicaţi sau care au mâna naziştilor. lucrurilor celor ucişi. ce s-a ocupat de pregătirea atins punctul culminant în au reuşit să-i ucidă. ci şi în unele lagăre de exterminare. lichidării ghetourilor. Aşa se explică faptul că în URSS. de către noul stat Israel. Această activitate a reuşit să evadeze şi nici în funcţie numărul de gardieni SS pe care unele zone. persecuta şi în final extermina. pentru a lupta împotriva naziştilor. Au continuat să iubească şi să spere în mijlocul "Imperiului Morţii". Sobibor şi Auschwitz II. aflată atunci sub mandat evreilor europeni. salvând uşura astfel integrarea lor în Palestina. cu atât mai puţin să găsească timpul necesar partizani din diferite părţi ale reprezentat un real ajutor pentru aliaţi clandestine formate de către organizării unei mişcări de rezistenţă. Foarte mulţi evrei au funcţionau în paralel cu fost cei câţiva prizonieri selectaţi de către SS pentru a ajuta la posibilă organizarea unor astfel făcut parte şi din trupele sovietice. activitatea resursele şi timpul necesar pentru a organiza astfel de mişcări de dramatică pentru că implica britanic. decizia unora de a se aproximativ 30. pus în scenă şi sponsorizat de către statul nazist. să se bucure. Succesul revoltelor din lagărele naziste nu ar trebui însă abandonarea propriilor familii în britanică. energia anterior alocată acestui gen de activităţi a fost redirecţionată spre asigurarea simplei supravieţuiri.

în special cei ortodoxi a continuat să-şi practice netulburată religia. chiar în cele mai dificile condiţii. Familia: punct de sprijin într-o perioadă de criză După religie. ignorând practic restricţiile impuse de nazişti. Mai ales pentru evreii secularizaţi din Europa occidentală acestea au reprezentat în perioada Holocaustului un punct de sprijin pe care societatea nu li-l mai putea oferi. nepăsare şi adesea moarte. economică. în cele mai multe dintre cazuri. familia a reprezentat pentru cei mai mulţi dintre evrei stâlpul de rezistenţă al întregii lor existenţe în perioada Holocaustului. trăind aproape permanent în umbra morţii. Puternic afectaţi de segregarea socială. culturală şi politică. mulţi dintre evrei au simţit instinctiv nevoia de a-şi proteja familia şi de a găsi un sprijin în aceasta. foamete. Astfel încât.54 MIHAI CHIOVEANU Păstrarea tradiţiilor şi a vieţii religioase evreieşti Persecutare şi segregarea evreilor de către nazişti i-a făcut pe mulţi dintre ei să se reîntoarcă spre tradiţii şi datinile religioase ale înaintaşilor lor. presiunea creată de circumstanţe a putut afecta serios viaţa religioasă şi identitatea acestor evrei. . Din contră. Absenţa unei familii a însemnat din păcate pentru numeroşi orfani mizerie. Majoritatea evreilor din Europa răsăriteană. în foarte puţine cazuri. această presiune nu a făcut altceva decât să întărească şi mai mult credinţa oamenilor.

atunci când puteau. De multe ori. Grupările evreieşti de cazul lor. familiei au fost transferate adesea în perioada Holocaustului celor mai tineri. evreii erau deseori însă. lăsându-le uneori pe începerii operaţiunilor de exterminare în femei la conducerea acestora. pentru munca forţată şi pentru din ghetouri au avut drept rezultat exterminare. îi internau în barăci separate şi îi tratau diferit. puteau fi oricând identificaţi. datorită prăbuşirii structuriilor politice şi comunitare tradiţionale. nu puţini să-i ajute sau pentru simplul fapt că dintre medicii din lagăr folosindu-le în cadrul unor experimente aşa. mai adesea. primii vizaţi de către nazişti pentru Greutăţile şi condiţiile înspăimântătoare internarea în lagăre de concentrare. chiar şi atunci când au mai bine condiţiilor din ghetouri şi chiar din lagăre datorită structuri lor fizice şi ajuns la Auschwitz. a deţinute în mod normal de către cei mai în vârstă în cadrul comunităţii şi al familiilor lor. bărbaţii evrei. mai familii. poziţiile de conducere istovitoare luptă pentru supravieţuire (în idiş Iberleben). Mai mult. dificultăţile întâmpinate de evrei sub regimul nazist au determinat o schimbare a diviziunii tradiţionale în ceea ce Pierderea celor dragi priveşte rolul jucat de femei şi bărbaţi. Mulţi dintre evrei credeau dealtfel. Astfel. se explică de ce mişcările de tineret au reuşit acolo unde structurile tradiţionale foarte mulţi dintre ei s-au văzut nevoiţi să rişte. mai ales la Auschwitz. un permis de muncă însemna hrană pentru comunităţilor din care făceau parte. mulţi să părăsească comunităţile şi teritoriile intrate sub control nazist. Aici uciderea în masă. pentru industria germană trebuit să preia în parte sau integral responsabilităţile familiilor şi a conducerii de război. nu doar al germanilor sau al polonezilor. zis medicale pe post de cobai umani. a societăţii ca întreg. nu sexul deţinutului avea forţaţi să fie martori la deportarea şi importanţă ci vârsta şi capacitatea de a mai presta activităţi fizice în chiar la moartea membrilor propriilor condiţii inumane. că "eliberarea prin muncă" era valabilă şi în psihice mai puternice. ca şi în lagărele de exterminare. Aşa puţini dintre evrei puteau să muncească în schimbul alimentelor. În plus. mai ales cei internaţi în ghetouri au încercat cărora le era mai uşor să facă faţă situaţiei existente. Când a început funcţie de sex. a lor. cât şi lipsei obligaţiilor familiale. În ghetou. separării forţate de cei care fugiseră sau În lagărele de concentrare. care fiind membrilor apropiaţi ai familiei şi circumcişi. în special dacă nu aveau sau nu vroiau să-şi lase lungă perioadă de timp sentimente de copiii în grija unei rude. spre deosebire de bărbaţi. perioada Holocaustului a însemnat o permanentă şi raporturilor tradiţionale dintre tineri şi maturi. femeile. În Polonia. rămăseseră în viaţă. Oamenii tineri au putut să se "adapteze" copii. în organizarea rezistenţei armate. ele evrei au trebuit să facă faţă pierderii neputând fi uşor recunoscute. tineret au jucat un rol major în viaţa evreilor europeni aflaţi sub ocupaţie Cum însă "bunăvoinţa" autorităţilor germane era redusă şi foarte nazistă. naziştii îi separau pe deţinuţi în fuseseră deportaţi. În multe cazuri. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 55 Bărbaţi şi Femei în timpul Holocaustului Tinerii şi mişcările de tineret în perioada Holocaustului Pentru acei evrei care au avut norocul de a nu vedea " Faţa Criza traversată de evreii europeni între 1939-1945 a dus inclusiv la schimbarea Gorgonei". Cumplită a fost. . în lagărele de exterminare. înaintea ocupaţie nazistă înaintea propriilor familii. Cei care au supravieţuit ales cele tinere şi care aveau copii mici erau primele trimise la Holocaustului au experimentat pentru o camerele de gazare. tinerii au să se facă utili lucrând. Mulţi dintre evrei. să facă contrabandă cu alimente şi medicamente cu cei aflaţi în afara ghetoului şi spre profitul uriaş al acestora. femeilor le era mult mai uşor masă. au avut tendinţa de a emigra din zonele aflate sub moartea a numeroşi evrei. In această fază de început. cu preţul vieţii cel evreieşti au eşuat. vinovaţie faţă de cei pe care nu putuseră Birkenau şi soarta tinerelor femei ce erau însărcinate.

copiii mergeau încă la şcoală. a Holocaustului. oamenii au început să formeze spontan comitete de asistenţă publică şi chiar cantine pentru cei săraci. au ascuns evrei ce urmau să fie deportaţi şi s-au implicat în acţiuni de salvare a acestora. presă. în zidurile sau sub scările ghetoului din Varşovia sau Lodz. pe străzi funcţionau încă tarabe la care se vindeau şi cumpărau cărţi. destinat atât copiilor cât şi adulţilor. Diverse organizaţii şi indivizi care au acţionat pe cont propriu au oferit aliaţilor informaţii preţioase despre deportări şi asasinate. Nu doar cei maturi ci şi copiii au ţinut jurnale în care au redat experienţele lor zilnice. de exemplu. De îndată ce a devenit cunoscut faptul că evreii începuseră să fie exterminaţi. cel mai celebru astfel de jurnal fiind cel al Annei Frank. Multe din consiliile evreieşti care operau sub supraveghere nazistă au făcut tot posibilul să-i ajute pe evreii din comunităţile lor. evreii au început să planifice şi să organizeze acţiuni de părăsire a zonelor controlate de nazişti. teatre. .56 MIHAI CHIOVEANU Activităţi educaţionale şi de documentare Situaţia în care s-au găsit evreii germani încă din anii 1930. în ciuda tuturor vicisitudinilor. adulţii învăţau meserii noi. Tot în această perioadă sunt înregistrate şi primele încercări conştiente de documentare a politicii antisemite naziste. i-a determinat să pună în funcţiune un sistem educaţional separat. Acest lucru spune multe despre optimismul lor şi despre încercarea de a nu se lăsa şterşi din istoria şi memoria omenirii. Eforturi depuse pentru ajutorarea celor aflaţi în primejdie şi pentru organizarea unor operaţiuni de salvare Chiar înainte de începerea exterminării lor în masă. Toate aceste activităţi culturale nu au încetat nici măcar în perioada ghetoizării când. librării. acţiunile de ajutorare s-au transformat în acţiuni de salvare. În teritoriile ocupate de nazişti în Europa şi în special în Polonia. vor fi găsite numeroase bidoane de lapte în care istoricii evrei adunaseră cu grije documente ce urmau să vorbească celorlalţi despre tragedia poporului lor. După război. Au creat şcoli.

fără însă a se ajunge la forme de protest de mare amploare. salvarea evreilor n-a devenit o prioritate în planurile nimănui. cu scopul de a-l înfrânge şi de a Harta. pentru a distruge industria de război a Germaniei. ar fi putut constitui un semnal de fi completă fără povestea acestor oameni. puse la îndoială sau pur şi simplu ignorate. mai ales după Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin. prioritare pentru ţările aflate în conflict cu Germania. Cei mai mulţi s-au temut de reacţia antisemiţilor din propriile lor ţări sau. Lumea a luat notă de segregarea evreilor şi deposedarea lor de proprietăţi. când Holocaustul nu mai putea fi trecut cu vederea de către nimeni. Ei sunt probabil singurele raze de lumină într-o epocă a a dat adesea prea multă crezare naziştilor. Istoria Holocaustului n-ar ar fi influenţat în vreun fel pe Führer. chiar dacă nu l. ce s-au bucurat de o masivă participare internaţională. . Figuri şi instituţii internaţionale influente. puţine au fost ţările care au înţeles situaţia dramatică prin care treceau evreii germani şi care au înţeles că trebuie să-şi deschidă graniţele în faţa valului masiv de emigranţi. poate. Nici mai târziu. nu au vrut să-şi pericliteze raporturile fragile cu cei care se opuneau acestui val de emigraţie. salveze de la suferinţă şi moarte semenii. au reuşit să prevină sau măcar să întârzie moartea indiferenţi la soarta evreilor şi la tratamentul brutal aplicat acestora. numeroase rapoarte despre violarea drepturilor evreilor germani şi austrieci au dus la o nouă deteriorare a imaginii Germaniei. precum Biserica Catolică s-au În mijlocul furiei distructive a nazismului. Hitler nu a fost excomunicat. multor evrei din ţări precum România şi Ungaria. Nu a bombardat însă şi căile ferate pe care naziştii le-au "Drepţii între Popoare" folosit pînă în ultima clipă pentru a-şi transporta către moarte victimele. a "Drepţilor între alarmă pentru mulţi dintre germani. Aviaţia SUA a bombardat fabricile aflate la 8 kilometri de Birkenau. au transmis informaţii credibile despre cele ce se întâmplau în ghetourile şi lagărele din Est. După 1938. regimul din Germania a căpătat o oarecare legitimitate în ochii opiniei publice internaţionale. Pe parcursul războiului problemele militare. singurii din păcate pe care conştiinţa i-a împiedicat să fie în special SUA şi Suedia. Mai mult. deşi. indiferent de riscurile pe abţinut de la angajarea într-o acţiune clară de protest împotriva Germaniei care şi le asumau. Numărul "Drepţilor între Popoare" din fiecare ţară europeană elibera întreaga Europă de sub dominaţia lui Hitler. acest lucru. cazul marii Britanii. cu riscul de a-şi pierde viaţa. gradual. au făcut ca informaţiile privind soarta evreilor europeni să fie trecute în plan secund. nu puţini au fost cei care. singurii care nu au abdicat în faţa Marilor Simplificatori Au existat binenţeles şi cazuri în care intervenţia diplomatică a altor ţări. tenebrelor. Războiul era purtat împotriva nazismului. Crucea Roşie Internaţională Popoare". La rândul ei. Deşi. în speţă arabii din Palestina. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 57 LUMEA ŞI HOLOCAUSTUL Ascensiunea la putere a naziştilor a fost privită cu îngrijorare de către restul lumii şi în special de către Europa occidentală şi SUA. Totuşi. un număr semnificativ de ne-evrei au înţeles să-şi naziste. ai Istoriei.

Având sprijinul Congresului Mondial al Evreilor şi al Consiliului American al Refugiaţilor de Război. în oraşul său natal Brunnlitz. ecranizat de Steven Spielberg. În 1945 Schindler îşi cheltuise integral averea făcută în după război timpul războiului. Îşi păstrează fabrica şi reuşeşte să-şi salveze muncitorii evrei de la deportarea în lagărele de exterminare. Odată cu trecerea timpului şi intensificarea persecuţiilor. ale căror guverne au refuzat să se conformeze cererilor naziste privind deportarea evreilor lor. După lichidarea Ghetoului din Cracovia în martie 1943. Reţinut de sovietici pe 17 ianuarie 1945. Schindler deschide cu banii evreilor polonezi o afacere “de război” într-o veche fabrică de emailuri ce urma să execute diferite comenzi pentru armata germană. acum total neproductivă. este Oskar Schindler. o reţea de 31 de case protejate diplomatic. Schindler a început să strângă legăturile cu Amon Goeth pentru a-şi putea astfel ajuta evreii din fabrică. Schindler începe să se teamă tot mai mult pentru viaţa evreilor săi. el reuşeşte să-i convingă pe nazişti că fabrica sa şi evreii angajaţi acolo sunt de o importanţă vitală pentru susţinerea efortului de război german. Pe toţi cei salvaţi astfel i-a adăpostit în Ghetoul Internaţional Budapesta. Prin mituirea autorităţilor. el va angaja ca muncitori în această fabrică. aflate în capitala Ungariei. Schindler reuşeşte să-şi protejeze constant oamenii şi. . Membru al partidului nazist. Wallenberg merge la Budapesta în iulie 1944 pentru a ajuta la protejarea a mai bine de 200. Dintre ţările europene. un industriaş german din Bohemia care a salvat peste 1200 de evrei prin mutarea lor din Lagărul de muncă Plaszow. de către civili. Pentru a face cât mai mulţi bani şi pentru a respecta angajamentul făcut de “investitorii săi” evrei. apoi Italia şi Bulgaria. s-a ocupat personal de eliberarea acestora din trenurile de deportare şi din convoaiele ce mărşăluiau spre lagărele din Polonia.000 de evrei rămaşi în capitala ungară.” sovietici la sfârşitul războiului. să-i mute cu tot cu fabrică. pe care Eichmann dorea să-i expedieze cât mai curând la Auschwitz. Wallenberg a dispărut fără urmă în URSS. pe mare. evrei din Ghetoul Cracovia. Prin mituirea constantă a comandului acestui lagăr şi a altor mari oficiali nazişti. Wallenberg a emis un număr impresionant de documente menite a-i proteja pe evreii budapestani. spre Suedia. Salvase însă de la moarte 1.200 de evrei ai lui Schindler vor fi eliberaţi de Foto: Sus. cazurile ce atrag atenţia din această perspectivă sunt: Danemarca. O altă figură marcantă printre aceşti salvatori este cea a diplomatul suedez Raoul Wallenberg. muncitorii lui au fost mutaţi în lagărul de concentrare şi muncă Plaszow. datorită romanului lui Thomas Keanely “Lista lui Schindler”. astăzi.Oskar Schindler cu o parte dintre “evreii săi. ulterior. care şi-a salvat aproape integral populaţia evreiască de peste 7. la Brunnlitz. pe sume modice. Răsplata sa va fi Jos-Raul Wallenberg amintirea şi dragostea pe care o parte dintre aceştia i-o poartă şi astăzi.58 MIHAI CHIOVEANU Cel mai celebru. cei 1. De aici.200 de oameni.000 de persoane prin transportarea acestora.

în ciuda tuturor eforturilor depuse de nazişti de a împiedica scurgerea de trupelor SA la Munich în 1933 informaţii privind uciderea în masă a evreilor în lagărele din Est. în Franţa. este organizată la Evian. de ostilitate manifestă faţă de regimul nazist instalat la putere în Germania după 1933. În anii 1930 au existat numeroşi europeni care vedeau în nazism o alternativă viabilă la democraţie şi o soluţie în depăşirea crizei economice şi în eliminarea ameninţării comuniste din Europa. . o conferinţă în legătură cu această problemă. Hitler a reuşit să câştige legitimitate în ochii celorlalte guverne europene şi a opiniei publice internaţionale. Între 1939 şi 1941 lumea este prea absorbită de izbucnirea războiului şi de schimbările bruşte de alianţe şi fronturi. Cu toate acestea. primele informaţii ajung Jos (stânga) umilirea evreilor din la Moscova. Ulterior. fără însă a se ajunge la vreun rezultat concret. Abia la sfârşitul anilor 1930. sunt Viena. Jos (dreapta) intrarea trupelor considerate a fi simple zvonuri sau parte a propagandei antifasciste orchestrate de germane în Polonia Moscova. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 59 Reacţia Celorlalţi la Holocaust În ciuda reacţiei iniţiale. Londra şi Washington încă din 1942. În iulie 1938. prea puţini şi-au dat seama în Germania şi în lume de importanţa antisemitismului rasial în cadrul ideologiei şi al programului politic nazist şi încă şi mai puţini au protestat faţă de politica sistematică de persecutare a evreilor din al Treilea Reich. Nimeni nu are timp în acei ani să se gândească la soarta Foto: dreapta sus-defilare a evreilor. Multe dintre ele nu sunt crezute. puşi să spele străzile. Abia anexarea Austriei în 1938 şi deteriorarea continuă a situaţiei evreilor au determinat guvernele celorlalte ţări să ia în serios problema refugiaţilor evrei din Europa. ţările occidentale au început să privească regimul nazist ca pe o ameninţare serioasă la adresa păcii europene şi mondiale.

naziştii vor trimite pe absolut toţi locuitorii ghetoului model în lagărele morţii din Est. nu însă fără ajutorul adesea eroic al unor oameni precum diplomatul suedez Raoul Wallenberg. printre altele. cafenelele. din greşeală.60 MIHAI CHIOVEANU Dincolo de ocean. Rezultatul acestor proteste va consta. Rudolf Vrba. Fotografie aeriană făcută de echipajul unui bombardier american în 1944 Tot în 1944. unde. Imediat după plecarea comisiei. doi prizonieri evrei de la Auschwitz reuşesc să evadeze şi să ajungă în Slovacia. Abia în noiembrie acelaşi an. comunitatea evreilor din America avea să reacţioneze la rândul ei la primirea acestor rapoarte prin manifestaţii de protest precum cea de la Madison Square Garden (New York) din martie 1943. În acest sens. pentru ca acesta să intreprindă măsuri contra guvernului de la Berlin. şcoala din ghetou şi mai ales de spectacolul organizat de copiii evrei în cinstea oaspeţilor. Delegaţia vizitează Theresienstadt în iulie 1944. La Birkenau au căzut în timpul războiului.000 de evrei. Raportul ajunge la Papa Pius XII la jumătatea lui iunie. opt bombe. speriaţi oarecum de pierderea integrală a oricărui sprijin sau posibilităţi de a mai negocia o pace cât de cât favorabilă. pentru a se pune capăt războiului şi suferinţelor tuturor victimelor nazismului. din păcate fără nici un rezultat concret. în aprilie. unul dintre ei. în organizarea conferinţei Bermuda din aprilie 1943. Factorii militari responsabili au susţinut însă ideea conform căreia efortul major al aviaţiei trebuie direcţionat astfel încât să se distrugă integral industria militară a Germaniei. situaţia refugiaţilor din statele ocupate de nazişti. . WRB a susţinut şi ideea bombardării de către aviaţia aliată a lagărului Auschwitz-Birkenau şi nu doar a fabricilor de la Auschwitz-Buna. au invitat o comisie a Crucii Roşii Internaţionale să viziteze ghetoul model din Theresienstadt (Cehoslovacia) unde se aflau o mare parte dintre figurile proeminente ale comunităţii evreieşti din Europa. inclusiv pe copiii ce jucaseră pe scena teatrului din ghetou şi pe care atât cei de la Crucea Roşie cât şi naziştii îi filmaseră. Din nefericire şeful bisericii catolice ezită să condamne public crima nazistă şi preferă să păstreze tăcerea. Un alt efect al scurgerilor de informaţii privind lagărele din Est a fost acela că. Două luni mai târziu preşedintele Roosevelt crea War Refugee Board (WRB) ce îşi propunea ajutorarea ţărilor neutre dispuse să salveze o parte dintre evreii europeni – pînă la finalul războiului WRB a contribuit financiar şi diplomatic la salvarea a aproximativ 200. băncile. este impresionată de magazinele. În acelaşi timp. conferinţă în timpul căreia oficiali SUA şi ai Marii Britanii au discutat. naziştii au încercat să dezmintă toate aceste rapoarte. menită a atrage atenţia şi exercita presiuni asupra guvernului american. Congresul SUA a cerut o investigaţie a unor oficiali ai Departamentului de Stat ce nu reacţionaseră deloc în această privinţă. transmite nunţiului papal un raport detailat.

deportat şi chiar ucis evrei. de felul în care naziştii îi tratau pe evrei. au existat oameni şi organizaţii care au colaborat cu naziştii. De vină era războiul. au predat. teroarea. Această politică a culminat cu pogromul din Noaptea de Cristal. Această atitudine se datora atât sentimentelor antisemite cât şi sentimentului de civili sub generalizat de frică faţă de nazişti. nu au luat nici un fel de atitudine în Foto: Sus-evreu acest sens. cel rasial. Segregarea. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 61 Populaţia din Europa dominată de nazişti Opresiunea. dar nici nu s-au angajat în activităţi de ajutorare a polonez umilit acestora. atmosferă creată de război i-a ajutat însă considerabil pe nazişti. Cei mai mulţi şi-au reprimat instinctul de a reacţiona la excluderea. . Mai mult. expropierea şi uciderea evreilor. deportarea şi uciderea evreilor în ţările ocupate de nazişti a fost dusă la capăt în contextul conştientizării acestor acţiuni de către populaţia locală. Dar şi ei sufereau. chiar dacă altfel. Mai mult. ocupaţia nazistă. Întreaga (Ucraina). cotidiană şi Războiul cu distrugerile sale. era evident. îi va face pe mulţi să soldaţilor considere că amestecul lor în această problemă nu este necesar. Doar o mică parte dintre cei aflaţi în ţările ocupate de germani au ales să-i ajute pe evrei. purtat de nazişti împotriva evreilor. europenii nu mai aveau timp să se întrebe ce se întâmplă cu evreii încolonaţi şi duşi spre gară. Nu i-au persecutat deschis pe evrei. Majoritatea populaţiei germane şi a celei din Europa ocupată era conştientă. Începând cu anii 1930. care au luat în calcul şi posibilele beneficii ce urmau să rezulte din deposedarea de proprietăţi şi Jos: moartea ca din uciderea evreilor. cel puţin până la un punct. Desensibilizaţi. sau de unde vin coloanele de evrei îmbrăcaţi în zeghe şi puşi să lucreze la îndepărtarea dărâmăturilor provocate de bombardamente. mai ales atunci când erau afectaţi direct de prezenţa lor sau a frontului. Totuşi. Evreii sufereau. Politica nazistă nu ar fi putut fi atât de pregnant implementată dacă nu ar fi beneficiat măcar de acceptul tacit al majorităţii populaţiei germane. expulzarea din societate şi în final exterminarea evreilor nu au fost fapte izolate. faptul că atacul era îndreptat împotriva "altcuiva. nu puţini au fost cei germani. În plus. dincolo de care nimeni nu mai vroia să vadă celălalt război. un partener de afaceri sau o cunoştinţă. preocupaţi doar de soarta celor apropiaţi şi de grijile zilnice." privirile chiar dacă acesta era un vecin. segmente largi ale populaţiei germane au fost expuse guvernării antisemite. Toate acestea au făcut ca numărul "spectatorilor neangajaţi" din Europa să prezenţă fie extraordinar de mare. i-a făcut pe mulţi dintre germani să indiferenţa uite de susţinerea iniţială acordată regimului. ci parte a unei foarte clar definite politici naziste. Mulţi dintre europeni i-au urât pe ocupanţii civililor faţă de victime germani.

emisari ai Papei. prin exercitarea unor presiuni asupra unor state satelit ale populaţia să-i accepte pe refugiaţii evrei sau. în Germaniei. În rest. SUA şi putut influenţa soarta evreilor persecutaţi. Chiar şi după 1942. care ar fi putut facilita explicarea În ceea ce priveşte bisericile protestante. Londra şi Washington. respectiv prevenirea anihilării multor ţările satelit ale Germaniei. adesea cu consimţământul interceptarea şi decodificarea mesajelor germane. La acea dată o mare parte dintre evreii polonezi şi sovietici în privinţa Bisericii Ortodoxe." preoţii au luat parte în acţiuni de salvare a evreilor. dus împotriva evreilor. unele obţinute prin evreilor din Italia. precum Ungaria şi România. În unele zone. Mai ales în anii 1940. au încercat să îmbunătăţească situaţia Persecutarea. În Slovacia. Cam tot aşa stau lucrurile şi judecarea acestor crime după război. când frontul se stabilizează şi când primele rapoarte momentul în care a semnat Concordatul cu privind execuţiile în masă ajung la Moscova. denunţă crimele şi îi ameninţă pe nazişti cu de ajutorare a evreilor. Primele zvonuri şi rapoarte privind uciderile în masă din URSS.au fost preocupaţi în primul rând de evoluţia conflictului militar. ţară. unde au existat pieriseră deja. pentru a preveni. iniţiative ce au dus. Nici măcar organizaţiile evreieşti din SUA legătură cu persecutarea evreilor datorită faptului nu au reuşit să organizeze în prima fază altceva decât mitinguri de protest. care au interpretat mesajul Moscovei ca simplă propagandă anti- Ungariei pentru a uşura situaţia evreilor din această nazistă. a existat o tendinţă perceptibilă Aliaţii încep şi ei o acţiune concertată de protest. Absenţa oricărui precedent istoric. mai ales în de aceste ameninţări. Aliaţii . cea a Bisericii Catolice. a făcut însă ca opinia publică să nu înţeleagă greu de analizat felul în care aceasta a reacţionat în exact ce se întâmplă şi să nu reacţioneze vehement. Naziştilor nu le păsa prea mult proteste venite din partea clerului înalt. care nu ezită să le şi în alte instituţii religioase.62 MIHAI CHIOVEANU Bisericile creştine Aliaţii în timpul războiului Biserica Catolică a fost una dintre instituţiile a căror politică şi eventual reacţie faţă de nazism ar fi Pe parcursul desfăşurării Holocaustului. evreii europeni vor pieri în anii următori. venite în primul rând pentru a convinge guvernele acestor ţări şi din partea SUA. segregarea şi uciderea evreilor europeni în timpul anilor turbulenţi ai celui de-al evreilor de acolo. În Belgia. Papa a făcut personal apel la liderii de către guvernele occidentale. de desfăşurarea Biserica Catolică a recunoscut regimul nazist în strategică a războiului. amâna sau foarte rar influenţa în ţările cu majoritate catolică eventual stopa exterminarea lor. . liderii Bisericii s-au abţinut aproape integral de la orice fel de protest în legatură cu crimele în masă săvârşite de nazişti. Din acest moment. este scopului şi a naturii crimelor înfăptuite de nazişti. Preoţi. Au existat totuşi anumite cazuri când evreii au Rapoartele privind Soluţia Finală fost ajutaţi de către Biserică. Biserica şi-a folosit Pentru salvarea evreilor nu se întreprinde nimic în plan militar.Marea Britanie. Ceilalţi. călugări şi călugăriţe şi-au doilea război mondial au fost în mod premeditat ascunse opiniei publice internaţionale de către concentrat eforturile pentru a îmbunătăţi situaţia făptuitori. la amânarea. publice sau să le difuzeze. (calvinii în Franţa). URSS . pentru a determina o evrei. au fost primite cu apatie şi lipsă de încredere Vaticanului. naziştii au făcut tot posibilul pentru a câştiga celălalt război. în special în Primele rapoarte privind existenţa lagărelor de exterminare din Polonia ajung în Occident în cele în care protestanţii reprezentau o minoritate iarna lui 1942 graţie eforturilor depuse de mişcarea de rezistenţă poloneză. prin care se asigura protecţia şi politicieni cred că problema va fi rezolvată doar odată cu înfrângerea definitivă a Germaniei. Însă. catolicilor germani. mai ales după 1939. îmbunătăţire a tratamentului aplicat evreilor. Singurele iniţiative sunt cele diplomatice. Nu trebuie uitat faptul că atunci când războiul convenţional era evident Bulgaria şi Grecia şi cazuri individuale în care pierdut. precum cel de la New că ierarhia din cadrul acesteia diferea substanţial de York din 1942. "Marele Război Rasial. cei mai mulţi dintre militari Germania lui Hitler. evreii au găsit refugiu în mânăstiri Abia în vara anului 1942 astfel de rapoarte ajung la îndemâna media.

În perioada de dinaintea Soluţiei Finale. la nivelul fiecărei ţări europene (stânga) Harta. pentru mobilizarea opiniei publice împotriva crimelor naziste şi au presat administraţia americană să ofere ajutor evreilor europeni. cu ajutorul aviaţiei britanice. Harta. înfiinţat de intelectuali. printre multe altele. evreii din Palestina s-au temut de o eventuală ocupaţie nazistă şi au început să se pregătească pentru acţiuni de rezistenţă. Numărul de evrei care au supravieţuit Holocaustului în fiecare ţară europeană . În acelaşi timp. În ciuda tuturor eforturilor depuse pentru ajutorarea confraţilor lor. au organizat acţiuni de salvare a evreilor din Slovacia. Italia şi Iugoslavia. Evreii din America. evreii din Palestina au creat un Comitet de Salvare a evreilor din Polonia şi. Când trupele germane au ajuns în Egipt în 1942. a cărui activitate principală a constat în organizarea de activităţi de documentare şi adresarea de memorii către diferite guverne aliate. Numărul de evrei. faptul că “evreimea mondială” de care amintea permanent propagandă nazistă nu era decât una dintre marile obsesii ale Führerului. victime ale Holocaustului. au încercat să ofere ajutor evreilor persecutaţi de câte ori acest lucru a fost posibil. În URSS evreii au creat un Comitet Evreiesc Anti-fascist. O obsesie cu consecinţe funeste pentru milioane de nevinovaţi. Au făcut eforturi pentru a uşura condiţiile din ghetouri. Anglia şi Palestina (Yishuv) s-au înrolat voluntari în armată pentru a participa direct la lupta împotriva nazismului. Acest lucru indică. asociaţiile evreieşti americane. în special Joint Distribution Committee. Ungaria. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 63 Lumea evreiasca şi Holocaustul Circumstanţele războiului au îngreunat până la anulare existenţa oricărui contact între evreii aflaţi sub administraţie nazistă şi cei din lumea liberă. evreii din întrega lume liberă nu au reuşit să impiedice aplicarea Soluţiei Finale.

Bergen- Belsen şi Dachau. Majdanek. prizonieri de război sovietici şi romi. Crima înfăptuită urma a fi judecată şi arătată lumii întregi pentru a nu putea fi niciodată negată. Marşurile morţii organizate de SS la finalul anului 1944 vor adăuga la lista funebră a victimelor nazismului încă câteva sute de mii de victime. Armatele aliate occidentale au intrat în Germania în primăvara anului 1945. în care muriseră pînă în acel moment peste 360. . au întocmit rapoarte privind activitatea SS. Realizând avansul rapid al armatei sovietice Himmler a ordonat distrugerea camerelor de gazare de la Auschwitz şi deportarea deţinuţilor aflaţi încă în viaţă spre Germania. Au început să strângă în grabă documente. 60. mărturii ale supravieţuitorilor. trupele sovietice eliberau primul lagăr de extreminare din Polonia de Est.000.000 dintre acestea provenind numai din lagărul de la Auschwitz. Abia în acel moment au realizat comandanţii armatelor occidentale barbaria regimului nazist.000 de evrei şi un număr de aproximativ 500.000 de evrei. Armata sovietică a ajuns la Auschwitz pe 27 Ianuarie 1945.000 de polonezi. Până în acel moment se estimează că muriseră acolo peste 1. eliberând lagărele Buchenwald.64 MIHAI CHIOVEANU NOI ÎNCEPUTURI Eliberarea Lagărelor Pe 24 Iulie 1944.

HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 65

Moartea lui Hitler
Pe 30 Aprilie 1945, Hitler s-a sinucis în bunkerul său din Berlinul ocupat deja de
sovietici. Al Treilea Reich avea să se prăbuşească în scurt timp. Înainte de a muri,
Hitler şi-a acuzat armata de laşitate, poporul german de slăbiciune, şi-a demis şi
chiar executat o parte dintre apropiaţi. Nu a uitat însă să lase omenirii un ultim
testament, la fel de funest ca întreaga sa politică:
"…nu este adevărat că eu sau altcineva din Germania, am dorit războiul în 1939.
A fost dorit şi pornit de acei oameni de stat de origine evreiască sau care lucrează
pentru interesele evreieşti internaţionale. Am făcut prea mult pentru controlarea şi
limitarea înarmării…niciodată nu mi-am dorit ca după Primul Război fatal
împotriva Angliei şi chiar împotriva Americii, să mai existe un altul de acest
gen…..Vor trece secole, dar din ruinele oraşelor şi monumentelor noastre va creşte
şi se va întări ura faţă de cei responsabili pentru tot, Evreimea Internaţională.
Am fost destul de clar când am afirmat că în cazul în care naţiunile Europei vor fi
din nou privite ca simple "părţi" care pot fi vândute şi cumpărate de către aceşti
conspiratori internaţionali în bani şi finanţe, atunci rasa evreiască, adevăratul
criminal din această luptă crâncenă, va fi făcută responsabilă.
Mai mult, i-am atenţionat pe toţi că de data aceasta, nu numai că vor muri de
foame milioane de copii aparţinând rasei ariene europene, ci vor fi ucişi milioane
de adulţi, milioane de femei şi copii, vor fi bombardaţi în oraşele lor fără ca
adevăratul criminal sa fie tras la răspundere, chiar dacă prin mijloace mai umane.
După 6 ani de război… cea mai curajoasă şi glorioasă demonstraţie a scopului
vital al unei natiuni… vreau, prin decizia de a rămâne în acest oraş, să-mi împart
soarta cu milioanele de oameni care au decis la rândul lor să nu părăsească acest
loc.
Şi, în plus, nu vreau să cad în mâinile unui duşman care are nevoie de un nou
spectacol organizat de evrei pentru masele lor isterice…Le cer tuturor naţional-
socialiştilor, tuturor germanilor şi forţelor armate să fie credincioşi noului guvern
şi noului preşedinte.
Le cer liderilor naţiunii şi supuşilor lor să respecte negreşit legile rasei şi să se
opună fără milă duşmanului universal al tuturor popoarelor, Evreimea
Internaţională."
La acea dată, majoritatea evreilor europeni fusese omorâtă; 4 milioane dintre ei
fuseseră gazaţi în lagărele de exterminare în timp ce alte 2 milioane fuseseră
împuşcaţi sau pieriseră în ghetouri.

66 MIHAI CHIOVEANU

Revenirea la viaţă
În ultimele luni de război, lagărele de concentrare germane
au fost eliberate de către aliaţi. Prima grijă a aliaţilor a fost să
încerce a-i ajuta pe cei mai mulţi dintre prizonieri să
supravieţuiască şi să revină la starea normală, pentru că mulţi
dintre aceştia erau practic nişte schelete vii, pline de răni
supurente. Ulterior, eforturile aliaţilor au vizat repatrierea
deţinuţilor ca şi a celor câteva milioanele de refugiaţi dislocaţi
de urgia războiului. Fohrenwald, ultimul lagăr pentru persoane
dislocate a fost închis în 1957.
Spre deosebire de refugiaţi, mulţi dintre supravieţuitorii
Holocaustului au refuzat să se întoarcă în ţările lor de origine şi
au preferat să rămână în fostele lagăre de concentrare,
transformate de aliaţi în lagăre pentru persoane dislocate. Pentru
cei mai mulţi dintre ei cuvântul "acasă" nu mai avea nici un
sens. Pierduseră totul, inclusiv pe cei dragi. Unii nu vroiau să se
întoarcă în locurile natale de unde plecaseră adesea huliţi de
vecinii lor sau măcar în râsetele acestora. Nu vroiau să rişte
întâlnirea cu trecutul. Îşi doreau să privească doar în viitor, fie că
acesta se numea SUA, Palestina, Suedia.
Majoritatea rezidenţilor evrei din aceste lagăre au devenit
sionişti şi şi-au declarat intenţia de a emigra în Palestina. La
sfârşitul Mandatului britanic în Palestina şi odată cu formarea
Statului Israel, aproximativ 2/3 dintre supravieţuitori au ajuns în
Eretz Israel. Acest proces a fost însă unul de lungă durată pentru
că iniţial Marea Britanie nu a vrut să le permită acestor
supravieţuitori intrarea în Palestina. Unele vapoare cu refugiaţi
au fost întoarse din drum, ca şi în perioada războiului dealtfel,
altele au fost chiar scufundate în porturi. Abia în 1948 Marea
Britanie a renunţat la Cartea Albă a emigrărilor introdusă în
1939 şi, mai apoi, la mandatul său asupra Palestinei. Odată
format Statul Israel în 1948, majoritatea supravieţuitorilor
Holocaustului s-au stabilit acolo.

Foto: tineri evrei, supravieţuitori
ai Holocaustului în drum spre
Palestina.

HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 67

Mii de supravieţuitori ai Holocaustului care au plecat în nou creatul stat Israel au
întâmpinat dificultăţi destul de mari la sosire şi în încercările ulterioare de a se
integra în societate. În 1948, a început războiul israelian pentru independenţă şi
mulţi dintre supravieţuitorii care au ajuns în Israel în acea perioadă au fost nevoiţi
să lupte în acest război, în care mulţi dintre ei şi-au găsit moartea. Uneori, cei care
au murit erau ultimii supravieţuitori ai familiei lor, restul dispăruseră în timpul
Holocaustului.
Supravieţuitorii veniseră deci într-o ţară care se confrunta cu propriile
probleme, oamenii de acolo fiind absorbiţi de problemele lor şi adesea deloc
dispuşi să-i compătimească sau să-i înţeleagă pe cei care trecuseră prin
inimaginabila experienţă a Holocaustului. Cam tot aşa au stat lucrurile şi în alte ţări
în care au emigrat supravieţuitorii. Nimeni nu era cu adevărat dispus să le asculte
povestea. Toţi vroiau să uite de război, să-şi reconstruiască viaţa, să privească în
viitor. Trecutul îi privea doar pe cei care trebuiau să se ocupe de administrarea
justiţiei politice.

Omenirii i-a luat aproape două decenii pentru a avea în cele
din urmă curajul să se uite în trecut. Primii care au făcut acest
lucru au fost germanii şi israelienii, principalii călăi şi
victimele lor prioritare. Celorlalţi, aliaţilor, colaboratorilor,
martorilor indiferenţi, le-au trebuit mult mai mulţi ani pentru a
face acest lucru. Asta mai ales atunci când au trebuit să
privească critic şi să-şi asume rolul jucat de ei în perioada
Holocaustului.
Foto:
Stânga-vapor cu evrei europeni ajuns în portul Haifa
(iulie 1947)
Dreapta-manifestaţie populară ocazionată de
sărbătorirea primului an de independenţă a statului
Israel (Tel Aviv, mai 1949)

Majoritatea celor acuzaţi au încercat să-şi justifice acţiunile afirmând că nu au fost altceva decât simpli executori ai ordinelor lui Hitler şi că se fac vinovaţi doar de respectarea ordinelor acestuia. 3) Crime de Război (violarea legilor şi obiceiurilor războiului). Franţa. 4) Crime împotriva Umanităţii (exterminare. pregătirea şi punerea în practică a războiului de agresiune). atât în Germania. Polonia etc.procesul de la Procesul lui Adolf Eichmann din 1961 a fost primul în care Nürnberg din 1945 li s-a permis supravieţuitorilor. Ultimele procese importante au avut loc în Franţa Foto: în anii 1990. 3 la închisoare pe viaţă şi restul la diferite pedepse cu închisoarea. După şapte luni de la sfârşitul războiului. Dintre cei judecaţi la Nürnberg. URSS) le-a revenit după 1945 sarcina de a analiza măcelul general dintre 1939 şi 1945 şi de a-i descoperi şi pedepsi pe cei responsabili de atrocităţi. a început Procesul de la Nürnberg în timpul căruia au fost judecaţi 21 de membri marcanţi ai regimului nazist. 12 au condamnaţi la moarte prin spânzurătoare. majoritatea cetăţeni israelieni. Probele aduse de acuzatori au inclus filmele de propagandă naziste cât şi o serie de documente incriminatoare în legătură cu asasinatele în masă şi cu multe alte atrocităţi comise de nazişti. subjugare. Sus. 2) Crime împotriva Păcii (planificarea. Au fost prezentate şi scenele filmate de Aliaţi după eliberarea lagărelor. Austria.68 MIHAI CHIOVEANU Procesul de la Nürnberg Aliaţilor (SUA. acte inumane săvârşite împotriva populaţiei civile). cât şi în Israel. persecutarea pe motive politice sau rasiale. Marea Britanie. Principalele capete de acuzare formulate de tribunalul internaţional au fost următoarele: 1) Conspiraţie în vederea comiterii crimelor care apar enumerate în celelalte capete de acuzare. Jos-Procesul lui Adolf să depună mărturie împotriva călăilor lor. Franţa. Eichmann din 1961 . Procesul de la Nürnberg va fi urmat în timp de numeroase alte procese.

bătrânul domn Levy sau Civili germani obligaţi de aliaţi să viziteze Rosel Cohn: atunci aveam în minte doar lagărele de concentrare şi ulterior să ia parte la îngroparea victimelor regimului pe pe Evreul Malefic. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 69 “Învăţasem de la părinţii mei.. atunci când vorbeam despre mizeria în care naţiunile (europene) au ajuns Foto: Fuhrer-ul. Aparent. Chiar şi atunci când am auzit că evreii sunt daţi afară de la slujbele şi din casele lor şi închişi în ghetouri. garantul viitorului pentru datorită evreilor sau despre spiritul tineretul german naţional-socialist (stânga evreiesc subversiv şi despre sus) şi vorbind poporului german la o corupătorul sânge evreiesc. că cineva poate avea opinii antisemite fără ca acest lucru să afecteze cumva relaţiile sale cu persoane de origine evreiască.” MELITA MASCHMANN. SECŢIUNEA 14-18 ANI. Doar ‘Evreul’ (generic) urma să fie persecutat.. nu m-am gândit niciodată că aceiaşi soartă ar fi putut-o avea şi bătrânul Levy. Încât. care îl susţinuseră (dreapta). unui sistem politic inuman fără a mă îndoi măcar o clipă asupra decenţei hotărârilor şi acţiunilor mele. ORGANIZAŢIE ÎN CADRUL HITLERJUGEND . care erau naţionalişti înfocaţi. dar eu cred că exact confuzia generată de această credintă este cea care m-a făcut să mă dedic mai târziu. gândeam la. nu mă întrunire de masă (stânga jos). LIGA FETELOR GERMANE. trup şi suflet. această atitudine lasă impresia existenţei unor urme de toleranţă. COMANDANT. să fie făcut ‘inofensiv’.

70 MIHAI CHIOVEANU .

evreii vor agenţilor de control. v-au drept evreii din vechiul Regat. Cuza. în Moldova. apoi cei din provinciile gonit în margine pe cei ce n-aţi pierit încă. prin concurenţă necinstită. Naţională". mai ales după Pacea de la Adrianopol (1829). comercianţilor români. în 1938 fără o clasă de mijloc românească. puteau dobândi cetăţenia. Duminica şi sărbătorile creştineşti sunt 750. mai amară o vor trăi copiii voştri. Între 1878 şi 1918. să apară şi primele manifestări antisemite din România. datorat în principal procesului de modernizare a Ţărilor Române. Azi Camerele de Comerţ sunt conduse de aceşti Transilvania.C. inclusiv pe plan internaţional. să se supună legilor ţării. Primii vor beneficia de acest şi vagabonzii din toată lumea v-au scos din locurile voastre.. care. luând loc. apărarea voastră şi a copiilor voştri. va Zelea Codreanu. face ca în mai puţin de jumătate de secol. 181.000. evreii erau consideraţi în continuare străini. ultima fiind extrem de fanatică şi adresat comercianţilor (1925) apăra naţia însăşi. după război. apărându-vă pe dvs. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 71 Prezenţa primilor locuitori evrei în actualul teritoriu al României este atestată încă din perioada romană. încât. la consolidarea i da. care. prin falimente frauduloase etc. evreii din România au continuat să COMERCIANŢI! joace un rol important în modernizarea şi dezvoltarea economică a ţării. Tot acum.C. economică în şcoale. statului democratic. când evreii sunt numiţi în documentele oficiale "români de cult mozaic. Copiii voştri nu pot fi ţinuţi 783.000 dintre Nici o clasă socială nu a fost mai crunt lovită decât aceea a aceştia vor lupta pe front. când. iar sâmbetele lor cinstite. printr-o legislaţie special adoptată în 1919 prin lipsă la cântar. prima constituţie modernă refuzându-le dreptul de a fi cetăţeni. evreii (locuitori necreştini). în timpul domniilor fanariote şi mai apoi în secolul XIX. iar ei s-au îmbuibat din unite cu România după 1918: 267. În 1930 numărul evreilor din România era de venetici sau de slugile lor. în 1859. în ciuda numeroaselor cereri depuse. Naturalizarea urma să se facă însă individual şi prin lege. informaţiile privind existenţa evreilor în această zonă se înmulţesc după secolul XII şi mai apoi XV. Obligaţi să efectueze serviciul militar. evreii se vor confrunta în această Amară viaţă trăiţi voi. de sub "Legiunea Arhanghelului Mihail" condusă de Corneliu Dreapta: Manifest cuzist conducerea dn-ului prof. prin falsificarea mărfurilor. Cuza. în timpul Congresului de Pace de la Berlin. Participanţi activi la viaţa politică. pentru ca la începutul anilor 1940 să ajungă la batjocorite. etc. Un al doilea moment semnificativ este înregistrat în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. veneticii primii cetăţenia română. Această propagandă. 23. în fruntea comerţului şi Basarabia. va pieri. căci sunt goniţi.000. Citiţi şi sprijiniţi dar ziarul "Apărarea violentă. singurii care au obţinut cetăţenia au fost cei 888 de evrei participanţi la Războiul de Independenţă. 89. momentul cel mai important în ce priveşte încercările de emancipare a evreilor din Principate. Acest statut avea să fie schimbat abia la 1878.340 din industriei. pentru ca mai apoi să susţină Marea Unire. din nefericire. României i se impune modificarea articolului 7 din constituţie. reprezentanţii acestui curent considerând prezenţa şi integrarea evreilor în societate un pericol. Între 1916 şi 1918. prin coruperea şi consfinţită prin noua Constituţie din 1923. cât şi mişcarea fascistă cinstindu-şi numele. Rând pe rând. Tot acum încep. A. . perioadă şi cu apariţia unui nou tip de antisemitism. precum cel al lui A. căci nu aveţi cu ce şi nici la ucenicie nu mai aveţi unde- şi culturală a României interbelice. Ulterior. Conform noului articol.000 din Bucovina.. evreii să reprezinte 3% din întreaga populaţie. Apărarea intereselor voastre înseamnă apărarea naţiei însăşi. o va face ziarul "Apărarea Naţională". al cărui Foto: Corneliu Zelea Codreanu promotori erau atât partidele radicale de dreapta. să plătească taxe şi impozite. Astfel de reacţii încep să se înmulţească mai ales după 1848. Numărul evreilor în Principatele Dunărene ale Valahiei şi Moldovei devine însă semnificatic abia în secolul XVIII.000 de evrei din munca şi agonisita voastră." Emanciparea evreilor din România cunoaşte însă un puternic regres după 1866. Creşterea rapidă a numărului de evrei. mult mai agresiv decât cel de secol XIX.

spre deosebire de germani politicii româneşti pe cei ce în substanţa spirituală a cărora se pare că e mai puternic Wotan decât Crist.. acestui neam. de a vedea întreaga problemă a naţionalismului. convinge oamenii lipsiţi de bună credinţă şi de demnitate. o parte din comunismul. pot cădea în cursa acestor oameni ai minciunii şi laşităţii. Dar politic? Tineretul urmă în politică de stat. Evoluţia calea greşită a tineretului de astăzi şi totodată se exprimă neliniştit grija pentru viitorul normală a vieţii evreilor din neamului românesc. cine ar mai sta la gânduri.. "Rânduiala” nr.72 MIHAI CHIOVEANU Antisemitismul virulent al ”Hitlerismul" nostru extremei drepte din România. membru al din România. Nu.. formaţiunillor paramilitare cuziste Ernest Bernea. De aci şi promovau antisemitismul şi caracterul deosebit al antisemitismului naţionaliştilor români. ca-n faţa tuturor care vor să ne deschidă adaptate de către antisemiţii largi guri de mormânt? Dar mai poate fi îndoială de unde vin şi cine sunt aceia care astăzi Foto: Lăncier. Ovreii şi fraţii lor de conştiinţă şi metode. iată o seamă de afirmaţii de-a dreptul "convingătoare" prin care se arată românească. 1935. nu au reuşit însă "patrioţilor" de la Zorile. În acest sens. . ”Hitlerismul” nostru. Ovreii şi după 1940. Alte metode sunt mai eficace intrarea treptată a României pentru tămăduirea lor. Trădătorii neamului şi idolatrii banului au deschis şcoală gradual după 1936 pentru a fi ulterior întreruptă radical nouă de patriotism. după cum am spus mai sus. Lecţia de naţionalism vine astăzi din partea politice de orientare naţionalistă.. purtat de cine ştie ce simpatii naziştilor vor fi adoptate şi ideologice.. adică ortodoxia noastră creştină. că hitlerismul nu are nimic" comun cu noi şi cu creatoare şi integrarea interesele noastre româneşti. faptul că ea duce luptă tare împotriva unui pericol care ne ameninţă şi pe noi. Dar.. Cuvântul liber şi alte foi "obiective. comuniştii. Adevărul. care. încearcă să ne dea pieirii?. sunt adânc România va fi însă afectată îngrijaţi de soarta. să nu se împotrivească cu toată tăria.. 4. Desigur.. ceea ce capătă îndreptăţire prin Antisemitismul românesc nu era însă unul de import. cea mai adâncă şi Noul context internaţional nu a făcut decât să promoveze universală spiritualitate. ce nu pot face aceşti rătăciţi ai pământului românesc! Nu pentru ei de evenimentele dintre 1940 scriem aceste rânduri." să perturbe serios activitatea Că tinerii legionari sunt în slujba lui Hitler. pentru aceia Germaniei naziste a jucat un care necunoscând lucrurile. Împotriva lor nu se poate lupta cu cuvântul.. mai pozitiv. naţionalist român priveşte mişcarea germană cu simpatie. sunt elementele ce compuneau deosebite de ale noastre. că germanii au fost şi vor fi mereu adevăraţii evreilor în societatea noştri duşmani. Încolo nimic.. rol fundamental dar nu unic. Când tendinţa imperialistă a acestui popor ar antisemitismul rasist al ameninţa existenţa neamului nostru. Credinţa. de aici şi felul nostru mai la transformarea acestuia din uman. deşi. cât şi cel moderat În vremea din urmă se scrie tot mai mult despre hitlerismul legionarilor care reprezintă al multor altor formaţiuni astăzi adevăratul naţionalism românesc. în spiritul şi metodele lor. Naţionalismul nostru însă se întemeiază pe un principiu de cea mai pură. ci dimpotrivă. pentru că dreapta judecată şi curăţenia cugetului nu poate şi 1945. Scriem tot pentru aceia în sfera de influenţă a pe care presa internaţional-ovreiască vrea să-i poarte pe drumurile înşelăciunii. Neamul românesc s-a plămădit şi cât mai aproape de vârful a crescut în istorie pe această temelie a creştinismului răsăritean.

nu de a distruge. transformarea acestora în cetăţeni de categoria a II-a. adică pe schimbul acelor bogăţii. dar ea singură ne poate legislaţii antievreişti menită a elimina definitiv pe evrei din viaţa economică. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 73 În 1938. Să nu credem însă că se poate rezolva numai prin legiuiri şi decrete. P. subpământene. inutil să spun că evreii nu alcătuiesc un popor ci o singură clasă socială). armată.000 de evrei. P. aveau să li se retragă acum drepturile politice la peste 220. Printre multe deci să creem întâi o burghezie naţională puternică. Problema evreiască în statul legionar. deci. . acuzaţi pe nedrept de simpatii prezintă. Oricine îşi dă seama de mărimea instituţionalizare a antisemitismului în România. 1940) "Cuvântu1". în Polonia şi în Ungaria. o elaborare şi aplicare a unei sforţării ce se cere astăzi pentru aceasta.. a schimba din adâncimi organismul social al poporului nostru. În felul acesta îşi închipuie că s-ar putea înlătura economia evreiască din ţară şi că evreii ar pleca pe alte meleaguri…. În septembrie 1940 România devine Stat Naţional Legionar.Chestiunea evreiască privită prin perspectiva istoriei se numeroase localităţi din zonă să ucidă sute de evrei. învăţământ. guvernul condus de Octavian Goga şi A.C. mântui de exploatarea parazitară a unei clase sociale străine (E socială. (ca şi polonii şi ungurii) n-au avut în istoria lor o clasă burgheză Pierderea Transilvaniei de Nord în toamna lui 1940 va duce la o răsturnare de situaţie cu consecinţe extreme pentru România. E nevoie de sforţarea creatoare şi disciplinată a tuturor. ci de a creea o nouă societate românească. Foto: Generalul Antonescu în cămaşă legionară. Cuza introducea legea de revizuire a cetăţeniei tuturor evreilor din România. în România.. a fost legiferat statut juridic pentru care Dumnezeu le-a dăruit cu pământ mănos sau cu bogăţii reglementarea situaţiei evreilor din România. această schimbare de regim politic va genera şi o intensificare şi avut în cursul istoriei noastre.Numai revoluţia naţională legionară poate dezlega această chestiune ca o problemă de stat. justiţie. alături de Horia Sima (Bucureşti. care îşi pierdeau astfel şi Problema evreiască în statul legionar dreptul de a deţine proprietăţi funciare ori imobiliare sau de a ocupa poziţii în administraţie. Mulţi au crezut şi poate cred încă în rezolvarea chestiunii evreieşti prin sforţările şi iniţiativa individuală. În mod abuziv. Ca să rezolvăm problema urmează Fier. prin disciplinarea publicului. care nu s-ar mai îndrepta pentru nevoile sale la magazinele şi întreprinderile evreeşti. nr. politică şi culturală românească. Psihoza stâpânire pe negoţ. când în timpul guvernării Gigurtu. Românii sau chiar colaborare cu sovieticii. în afară de abdice după ce aduce la putere pe generalul Ion Antonescu. ceea ce n-am altele. 3 din 16 octombrie 1940. s-au aşezat Vara anului 1940 aduce o altă urgie pe capul evreilor. Panaitescu. pe care România este obligată să le cedeze URSS. mai ales în acelea pe 1940. mai ales al celor din şi au înflorit comunităţi evreieşti care încetul cu încetul au pus Basarabia şi Bucovina. produsă de aceste pierderi teritoriale face ca unităţi ale armatei şi jandarmeriei din …. susţinut de Garda de funcţionari şi de intelectuali. aşadar ca o problemă socială din cele mai grele. Burghezia la noi a fost întotdeauna străină. Este vorba. Regele Carol II se vede obligat să naţională. pentru a înfăptui o societate nouă. Situaţia lor se va înrăutăţi şi mai mult în În ţările din Sud-Estul şi Centrul Europei.

război văzut de Antonescu ca o cruciadă împotriva "iudeo-bolşevismului" va declanşa un amplu proces de “curăţirea terenului. a evreilor din Basarabia. nu duce la încetarea politicii antisemite în România. Foto: sus-cadavrele evreilor ucişi în timpul rebeliunii (Morga din Bucureşti. . numai în timpul rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941." Confiscările de proprietăţi şi violenţele de stradă sunt înlocuite cu o politică de românizare inspirată de modelul german şi o legislaţie menită a-i segrega şi izola pe evrei. frig şi boli. pe 22 iunie 1941. un pericol permanent pentru existenţa fizică a evreilor din România.” de deportare şi exterminare prin execuţii sumare şi în masă sau prin înfometare. începând cu acest moment. mai mulţi decât fuseseră ucişi în Germania în timpul Nopţii de Cristal din 1938. Această măsură nu face altceva decât să- l "raţionalizeze. în cele peste 100 de ghetouri şi lagăre. recunoscuţi încă din anii 1930 pentru asasinatele lor politice şi violenţele îndreptate împotriva evreilor. Astfel. Bucovina şi Transnistria. devastate magazine şi locuinţe ale evreilor. Înlăturarea legionarilor de la guvernarea ţării de către generalul Antonescu. va reprezenta. Regimul de teroare impus de legionari. Tot acum sunt distruse numeroase sinagogi.74 MIHAI CHIOVEANU Statul naţional legionar aduce un element cu totul nou în ecuaţia antisemitismului românesc. 23 ian. legionarii ucid în Bucureşti 120 de evrei. mai ales în Bucureşti. după rebeliune. alături de Germania nazistă. 1941) Jos-Sinagogă din Bucureşti distrusă de legionari în timpul rebeliunii Intrarea României în războiul contra URSS.

în jidan după textele ghetoul de la Cernăuţi. Nichifor Supravieţuitorii au fost internaţi în Crainic etc. după unele estimări peste 130. Germania. Asta nu înseamnă că în România nu au fost ucişi evrei. antisemitismul deportaţi în Transnistria. au fost Codreanu sau cel rasist al unui Nicolae Roşu. dictatura evrei deportaţi din Basarabia şi 125.000 autoritaristă.) cu elemente de antisemitism popular şi elemente lagăre de tranzit şi ghetouri create pe ideologice legionare. întreagă tradiţie de gândire antisemită românească (Mihail încă din primele luni ale războiului. Astfel. în jur de 75.000. evacuaţi etc. democrat corupt. de Octavian Goga decât de antisemitismul “proletar” al lui unde. fost executaţi de jandarmii români sau pragmatice şi de circumstanţă. Traian veros. responsabil pentru toate moarte de către protestele energice ale eşecurile şi neîmplinirile românilor. în jur de 150. Comunist sau capitalist primarului acestui oraş. o parte dintre ei în celebrele “trenuri ale morţii. Franţa. masacre şi marşuri ale morţii dinspre Basarabia spre Transnistria Harta (jos) Deportări şi marşuri ale morţii dinspre Bucovina spre Transnistria . au fost privaţi de drepturile civice. ordonată de generalul Antisemitismul antonescian. Eminescu. Vasile Conta. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 75 Deportări şi masacre Antisemitismul regimului antonescian În aplicarea politicii de purificare etnică a acestor teritorii. Mulţi alţi evrei ucrainieni şi ruşi au căzut la rândul lor victime represiunii. pentru nazişti un confederat ideologic de nădejde.000. Nae Ionescu.000 de evrei din Dorohoi au murit în urma deportării lor în Transnistria. deposedaţi de bunuri. invadator. zeci de mii de evrei au naziştilor. numai în timpul pogromului de la Iaşi au fost omorâţi în jur de 13. Din această perspectiva. Doctrina antisemită a regimului de către trupe regulate ale armatei din România anilor 1941-1944 a preluat şi sistematizat o române. Situaţia evreilor din Vechiul Regat a fost oarecum diferită de cea a nefericiţilor din Basarabia şi Bucovina. ţară. uneori cu ajutorul germanilor. Mai apropiat de gândirea lui A. cele mai cunoscute cazuri fiind cele ale evreilor din Odessa (30. Cuza şi teritoriul Basarabiei şi al Bucovinei.” Alte 7. În 1944. învinuiţi că ar fi comunişti şi că ar fi participat sau încurajat aruncarea în aer a comandamentului armatei române din acest oraş şi cel al evreilor masacraţi la Bogdanovka. umiliţi. Austria şi pe care SS-ul. parazit.000 de purificată naţiunea. trădător de neam şi Popovici. Nicolae Iorga.C. numărul evreilor din România ucişi de către regimul antonescian se ridica la aproximativ 280. i-a trimis în lagărele de exterminare din Polonia. răul absolut. La aceştia se adăuga un număr important de evrei ucişi de către trupele române în URSS. în toamna anului 1941.500 de evrei români prinşi de furia nazistă în Belgia. nu poate fi însă redus la un set de măsuri tactice. cu consimţământul autorităţilor române.000. Evreul reprezintă elementul indezirabil de care trebuia Între 1941-1942. Aceştia au fost trimişi în detaşamente de muncă.000 de evrei din xenofobe şi etnocentriste vede în evreu. Victime ale regimului antonescian au fost însă şi cei 4. semi-reacţionară a lui Antonescu a reprezentat din Bucovina au murit în Transnistria.000). scăpaţi de la oficiale ale regimului.000 de evrei. au scăpat au fost cei 20. Singurii care antonescian. diferit de cel rasist-biologic al Ion Antonescu. Harta (sus) Deportări. structurat în baza viziunii hipernaţionaliste.

regimul antonescian să decidă contramandarea deportării evreilor din sudul Transilvaniei şi din Vechiul Regat spre lagărul de exterminare de la Belzec. După ocuparea Ungariei de către trupele Germaniei naziste în martie 1944. presiuni şi ameninţări venite din partea guvernului SUA. 394 morţi). Se ajunge astfel la încurajarea emigrării lor în Palestina. guvernul antonescian începe să regândească problema eliminării evreilor din România. proteste ale opiniei publice şi ale unor figuri marcante din România. . După 1942. cel de al doilea de către germani (Mefkure. Două dintre acestea au fost însă scufundate. pus la cale împreună cu autorităţile naziste. Ion Antonescu şi o parte dintre membrii guvernului său au fost judecaţi inclusiv pentru crime de război şi crime contra umanităţii. corupţie şi delăsare a autorităţilor etc. Un complex de motive de natură internă şi externă. Doar 15% dintre aceştia au supravieţuit Holocaustului. a fost brusc abandonat. Multe dintre vasele plecate din România au ajuns cu bine în Palestina. Totodată. condamnaţi la moarte şi executaţi în 1946. unul de către sovietici (Struma. Cu totul diferită a fost soarta evreilor din Transilvania de Nord. neagreată atât de către Germania nazistă cât şi de către Marea Britanie. cei mai mulţi dintre evreii din această regiune au fost deportaţi în lagărele de extreminare naziste.76 MIHAI CHIOVEANU Evreii din România au scăpat însă de deportarea în lagărele de exterminare în masă din Polonia. După război. 769 morţi). au făcut ca în toamna anului 1942. în condiţiile în care victoria Germaniei naziste nu mai era evidentă. li s-a permis multora dintre cei deportaţi în Transnistria să se întoarcă în ţară. Proiectul. aflată după 1940 sub dominaţie hortistă.

Cei care au rămas în România comunistă s-au confruntat cu tendinţele oficiale de estompare a caracterului etnic. sunt organizate evenimente culturale şi comemorări. Alţii au plecat spre SUA şi Europa Occidentală. mai ales în rândurile tinerei generaţii din România un interes faţă de tot ceea ce a însemnat şi înseamnă istoria şi cultura ebraică din România şi din lume. După război şi mai ales după proclamarea Statului Israel în 1948. cu asimilarea forţată. multe admise de autorităţi doar pentru a salva aparenţele. se mai poate constata astăzi. După 1989. au organizat transporturi spre Palestina. În total peste 400. Există o presă evreiască. îmbarcarea în trenurile morţii şi îndepărtarea cadavrelor din vagoane. Federaţia Uniunii Comunităţilor Evreieşti din România. teatre evreieşti. Au protestat. HOLOCAUSTUL: UN AVERTISMENT AL ISTORIEI 77 Eforturi de salvare În perioada Holocaustului.000 de evrei au părăsit România între 1945 şi 1975. dar şi polonezi. apoi Centrala Evreilor din România. în acest stat. se produce un reviriment cultural al comunităţii evreieşti din România. În acelaşi timp au oferit asistenţă socială şi protecţie celor rămaşi pe loc. Şcolile evreieşti au continuat să funcţioneze. din păcate extrem de redusă numeric. maghiari şi germani refugiaţi în România. în ciuda antisemitismului din primii ani ai perioadei post-comuniste. Şi acestea erau forme de Cernăuţi rezistenţă împotriva regimului. au făcut eforturi pentru a salva câţi mai mulţi evrei români. desfinţată în 17 decembrie 1941. o mare parte a populaţiei evreieşti din Romania a emigrat. Foto: Sus-deportaţi din Basarabia Jos-aspecte ale pogromului de la Iaşi. înfinţată în 1942 pentru a ajuta guvernul român să-şi implementeze politicile antisemite. Şi. la fel Harta ghetoului din teatru evreiesc din Bucureşti. în câteva etape. au corupt autorităţile. semn îmbucurător. . căreia îi opun rezistenţă prin continuarea unei vieţi comunitare de tipul celei existente înainte de 1945. alături de personalităţi marcante ale comunităţii.

000 din cei 700. furt etc. În 1939 numărul de ţigani din România se ridica la 262. legi discriminatoare împotriva ţiganilor fuseseră elaborate încă dinainte de venirea lui Hitler la putere. Mai mult. profitând de organizarea jocurilor olimpice din 1936. Vor urma celelalte comunităţi Roma şi Sinti din întreaga Europă.000 de ţigani europeni fuseseră deja exterminaţi În România de dinainte de 1941 ţiganii nu constituiau o minoritate naţională. Harta. Spre deosebire de cazul evreilor. printr-un decret din decembrie 1942. al doilea mare “element indezirabil. după evrei. Abia după 1940. dar mai ales a ţăranilor români.5% din populaţia ţării. 1. naziştii decid trimiterea tuturor ţiganilor din al Treilea Reich în lagărul de la Auschwitz. sub diferite pretexte (vagabondaj. aproximativ 25. regimul Antonescu. deportarea şi Mulţi dintre cei ajunşi în lagăre au fost folosiţi pe post de cobai umani de către exterminarea ţiganilor europeni medicii nazişti. În 1942. au contribuit dealtfel în mod substanţial la fundamentarea rasismului biologic nazist.78 MIHAI CHIOVEANU Roma şi Sinti Pentru al Treilea Reich. o parte dintre partizanii extremismului de dreapta. Profitând de lipsa de reacţie a celorlalte state. 220. unde trebuiau organizate colonii de muncă în agricultură sau pescuit. spre deosebire de evrei. populaţiile Sinti şi Roma. În 1942. Însă. au reprezentat.501 persoane. de un discurs anti-ţigani şi cu atât mai puţin de existenţa unor politici de stat în acest sens. în explicarea genetică a predispoziţiei lor spre criminalitate şi delicvenţă. frig. gemenii cu predilecţie. boli. ţiganii. majoritatea trimiterilor vizând caracterul anti-social al membrilor acestei etnii) decide.” Activitatea depusă de medici precum Wilhelm Abel şi Robert Ritter în demonstrarea inferiorităţii antropologice şi rasiale a ţiganilor. În Germania. precum Constantin Papanace. ţiganii nu vor constitui niciodată o “prioritate” a politicii de purificare etnică a regimului antonescian şi cu greu se poate vorbi despre o minimă aliniere la politica nazistă faţă de această etnie. încep să facă referiri la necesitatea purificării naţiunii române de elementul ţigănesc. autorităţile germane decid strămutarea ţiganilor din Berlin şi din împrejurimi într-un lagăr special amenajat. nazişti vor extinde această măsură asupra tuturor comunităţilor Roma şi Sinti din Germania.. mulţi ţigani din Europa de est fuseseră deja deportaţi în ghetouri şi lagăre sau exterminaţi alături de evrei în masacre precum cel de la Babi-Yar. Jumătate dintre ei vor muri acolo de foamete.000 dintre aceştia vor fi deportaţi în Transnistria. confiscarea bunurilor şi deportarea ţiganilor din România în Transnistria. (1939-1945) În 1945. cel puţin din punct de vedere al autorităţilor. mai ales femeile şi copiii. cu greu se poate vorbi de un curent de gândire anti-Roma. parazitism. considerată o ameninţare pentru poporul german. influenţaţi masiv de către ideologia nazistă. . cauzate mai ales de indiferenţa autorităţilor. După izbucnirea războiului. Iniţial deportarea trebuia să aibă loc spre Bărăgan şi Delta Dunării. În intervalul 1939- 1942. în ciuda opoziţiei manifeste a unor lideri politici şi a opiniei publice. dar abia naziştii sunt cei care înfinţează un departament de stat special care să se ocupe de înregistrarea membrilor acestei comunităţi.

Martie 4 – A.1% din voturile alegerilor pentru Octombrie 24-30 – Marşul spre 1927 Reichstag.Crearea partidului Martie 29 – Noua Constituţie a 1930 când o parte dintre oficialii nazişti Naţional Socialist al Muncitorilor României acordă. în 1939. drepturi civile tineret (iniţial anti-comunistă) reacţie negativă a comunităţii Aprilie 24 – Consiliul Aliat Suprem evreilor români.Germania semnează “Protocoalele Înţelepţilor Sionului. reacţia Liga Apărării Naţional Creştine cu evrei. comunităţii internaţionale este 1920 program politic profund antisemit. puterilor străine. 1915 Ianuarie – Ion I. sub presiunea Aprilie 13 – Înfiinţarea mişcării de îşi vor exprima teama de o posibilă din Germania (NSDAP). bărbaţi. Locarno menită a stabili modalităţi Mai 21 . 33.Fritz Fabritius fondează primă consacrare internaţională a de prevenire a unui viitor conflict Mişcarea Naţional-Socialistă a sionismului.Revoluţia comunistă Ianuarie . Octombrie 25 – “Vinerea Neagră. “Garda de Fier. Cuza fondează conflictului dintre arabi şi imigranţii otomane în Asia Mică. femei. Noiembrie 2 – Declaraţia Balfour. se cere introducerea 1929 August 1 . Noiembrie 6 – NSDAP câştigă din Rusia.Începe Primul Război mondiale. 1918 Roma al miliţiilor Fasciste conduse Iunie 24 – Corneliu Zelea Ianuarie 8 – Preşedintele Woodrow de Benito Mussollini.” Mondial. provocate de numeroasele 1925 care reiterează în principiu punctele manifestări violente ale populaţiei Octombrie 5-16 – Conferinţa de la 1932 programului de la Basel şi aduce o arabe. Codreanu înfiinţează “Legiunea Wilson prezintă declaraţia celor Decembrie 3-10 – Manifestaţii Arhanghelului Mihail. Noiembrie 8-9 – Puciul organizat de 1931 1921 Hitler la Münich eşuează. Naţionale Române.” internaţionale faţă de tratamentul decide să acorde Marii Britanii un Septembrie – Inflaţia atinge cote Iunie-iulie – Violente manifestări aplicat evreilor.C. Iunie 28 . 79 CRONOLOGIE 1914-1932 1914 constitui baza viitoarei păci Bucureşti. genocidul armenesc?”.” "patrusprezece puncte" ce va antisemite ale studenţilor din Cluj şi . Noiembrie 9 – Înfiinţarea Republicii prăbuşirea bursei de mărfuri din Democratice de la Weimar. Noiembrie 7. Moţa traduce în În decursul anului – Au loc Genocidul Armenesc.” Palestina datorate acutizării copii sunt ucişi de către trupele Tratatul de Pace de la Versailles. Weimar.5 1919 limba română falsul intitulat numeroase tulburări şi violenţe în milioane armeni. “cine îşi mai aduce astăzi aminte de Palestinei. peste 1. aproape inexistentă. Hitler va replica: mandat asupra administrării alarmante în Republica de la antisemite în localitatea Borşa. numerus clausus. Mai 4 – Fondarea primului partid al 1917 Grave dezordini în Palestina evreilor din România.Fondarea Fasciei occidentali. 1922 între Germania şi vecinii săi Germanilor din România. 1923 New York. atunci Februarie 24 .

Germania li se interzice să deţină voturi.Germania în cadrul Ministerului de Interne al arieni "toţi cei ce descind din devine astfel stat uni-partid. părinţi şi bunici non-arieni. malformaţii congenitale. August 20 – Congresul Evreiesc importante facţiuni conservatoare. lîngă München. părăseşte Liga Naţiunilor şi Reich-ului. Naziştii câştigă 92% din de la Dachau.000 de membri arestaţi). considerate toţi scriitorii şi artiştii “indezirabili democraţiei din Germania. Partidul Comunist nazist din Germania. Actul de Împuternicire Aprilie – Manifestări de solidarizare Septembrie 17. Sachsenhausen lîngă de Hitler. în apropiere de depune jurământul de credinţă faţă Vaticanul. Martie 22 – Crearea lagărului de dacă aceştia sunt evrei sau de (retragerea cetăţeniei) evreilor de Noiembrie 12 – Noi alegeri pentru concentrare pentru opozanţi politici credinţă iudaică. nou creata Asociaţie Naţională a Februarie 27 – Incendierea German este interzis prin lege. provizorii. Martie 10 – Înfiinţarea primelor voie să deţină posturi în a cetăţenilor germani cu Octombrie 4 – Evreii germani nu lagăre de concentrare.9%) în ciuda opoziţiei social-democrate Aprilie 26 – Înfiinţarea Poliţiei inclusă ca obiect de predare Februarie 3 . administraţia de stat. cu sprijinul considerabil al unor imp Weimar. practicării ritualului de sacrificare a Germaniei naziste. Februarie 28 – Decret pentru credinţă faţă de Hitler. la voturi. Reichstag.Hitler îşi prezintă şi în absenţa blocului comunist (ai Secrete a Statului (Gestapo) de obligatoriu în şcolile germane de programul Lebensraum cărui reprezentanţi fuseseră către Hermann Göring. stat.” Martie 5 – Noi alegeri pentru medici. mai au voie să deţină şi editeze Martie 22 – Înfiinţarea Aprilie 11 – Naziştii emit un decret Iulie 14 – NSDAP declarat singurul ziare.” origine poloneză din Germania. Departamentului de Igienă Rasială prin care sunt definiţi drept non. cât şi a evreilor autori evrei. animalelor de către evrei. Berlin şi lagărul pentru femei de la Aprilie 21 – interzicerea prin lege a American declară boicot împotriva în acel moment populaţia de origine Ravensbrück. evreiască din Germania se ridica la Martie 23-24 – Reichstag-ul adoptă. care Octombrie 14-19 . . care practicau meserii liberale. Mai 2 – Dizolvarea sindicatelor şi Evreilor Germani. mai ales Iulie 14 – Denaturalizarea dezbaterile privind dezarmarea. NSDAP câştigă 44% din Aprilie 7 – “Reformarea” serviciilor evreieşti Kulturbund. Hitler şi Octavian Goga.Evreii din Reich ai SA şi SS devin trupe regulate ale prin care Hitler capătă puteri ale mişcării legionare cu regimul urmau să fie reprezentaţi de către poliţiei auxiliare din Germania. discreţionare.Începe sterilizarea forţată proprietăţi funciare. politic şi rasial. în Prusia. civile în Germania. “decadente” etc. scrise de a Reich-ului interzice prin lege pe anulează legile de bază ale evreilor germani. Iunie 16 – Crearea organizaţiilor Septembrie 29 – Evreilor din Reichstag. Februarie 22 – 40. avocaţi etc. Mai 10 – Naziştii ard în public mii Septembrie 22 – Camera de Cultură Protecţia Poporului şi a Statului ce Aprilie 1 – Boicotarea afacerilor de lucrări anti-naziste.000 (0. partid legal din Germania. evreii nu mai au Iulie 14 . Germania depun jurământul de Germania. Reichstag-ului urmată de declararea Martie 28 – Episcopii catolici din asociaţiilor profesionale în Septembrie 19 – Întâlnire între stării de urgenţă. Septembrie 13 – Teoria rasială este 566.80 1933 1933 Aprilie 16 – Consiliul Suprem al Iulie 20 – Guvernul nazist Ianuarie 30-Februarie 1 – Adolf scurt timp sunt înfiinţate şi lagărele Bisericilor Protestante din Prusia semnează Concordatul cu Hitler devine cancelar al Germaniei Buchenwald.

agresiune dintre Germania şi armate. aprobă prin plebiscit politicile duse Ianuarie 26 – Pactul de non.SS (Schutzstaffel) devine Germania. prima Mai 21 –Evreii nu mai au dreptul să evreieşti şi a administraţiei în lagărele de concentrare. 1934 preşedintele ales al Germaniei. miliţiilor sale SA (Sturmabteilung) Februarie 10 – Crearea Partidului Noiembrie 14 – Noi articole sunt August 1 – Deschiderea Jocurilor considerate prea revoluţionare şi Popular German din România. Iunie 18 – Acord Naval între Martie 7 . pentru o anarhice şi prin urmare neagreate de Nürnberg. Dollfuss este asasinat în timpul strămutarea lor temporară. Iulie 12 – Crearea lagărului de Mai 17 – Evreii din Germania nu reintegrarea în Reich. Decembrie 29-30 – Trei membri ai controlul lagărelor de concentrare Mai 31 – Armata Germană Februarie 10 – Activităţile Gestapo Gărzii de Fier ucid în gara Sinaia pe de la SA. prim-ministru al Iulie 25 – Eşuarea puciului nazist în Iunie 11 . Iunie 17 – Heinrich Himmler este pregătirilor de război în domeniul regiunea Saar după ce locuitorii Septembrie 15 – Introducerea numit Şef al Poliţiei Statului. Germania şi Marea Britanie. Duca. conduse de Octavian Goga şi A. cu program vădit antisemit. mai beneficiază de serviciile Februarie 10 – Sunt interzise din România refuză acordarea Iulie 16 – Izbucneşte. revolte arabe contra imigraţiei şi şomerii puteau fi trimişi oricând organizaţie independentă." ies de sub incidenţa legilor ordinare. comandant suprem al forţelor Iulie 14 – Prin fuzionarea partidelor de Hitler. Hitler elimină o parte dintre liderii părăsească ţara. serviciului militar obligatoriu în (până în 1939). evenimentelor."Noaptea cuţitelor lungi". britanice. Războiul Civil din Spania.Germania reocupă şi August 2 – Moare Hindenburg. Cuza ia naştere Partidul Naţional – legionari de la Târgu-Mureş. armată împotriva Republicii. 81 1934-1936 Noiembrie 24 – Naziştii emit Legea către armată şi elitele conservatoare Martie 16 – Reintroducerea 1936 împotriva Criminalilor. de orientare radicală de organizat cu sprijinul autorităţilor. I."Evreii nedoriţi" sunt Martie – Este înfiinţată Divizia SS României. Octombrie 30 – Italia atacă Etiopia.au loc o serie de găsiţi fără locuinţă stabilă.Biserica Ortodoxă concentrare Sachsenhausen.C. după ce acesta scosese Austria. Aprilie 3-5 – Congresul studenţilor Polonia. alcoolicii Iulie 20 . apartenenţa la “Frontul German al noi alegeri prezidenţiale şi îşi suspectate că ar putea transmite boli Martie 29 – 99% dintre germani Muncii. proclamată integral "Ariană. scurtă perioadă de timp politicile antisemite din Germania .” asumă rolul de şef al statului şi ereditare. instaurarea stării de necesitate. în urma medicale naţionale. controlul lagărelor din Germania. evreilor germani să nu îşi legionare. adăugate legislaţiei rasiale de la Olimpice de la Berlin. toţi cei germane. al Reich-ului dispune începerea Ianuarie 13 – Germania cere înapoi dreapta. acestei provincii votaseră pentru Legilor de la Nürnberg.G. economic. reuniunile în care li se sugerează oricărei forme de sprijin Mişcării loviturii de stat date de fascişti şi Iunie 30 . Februarie 7 – Consiliul de Apărare 1935 Creştin. Cancelarul austriac obligaţi să îşi dea acordul pentru Cap de Mort ce urma să preia organizaţia lor în afara legii. sarcină este aceea de a prelua servească în armata germană. Iunie 26 – Naziştii emit legea care Martie 15 – Adunare de masă anti- Ianuarie 24 – Evreilor li se interzice Hitler respinge ideea organizării de impunea avortul în cazul femeilor nazistă la New York. remilitarizează Rhineland. Octombrie 4 .

500 de evreii germani sunt arestaţi care se reîntorc în Germania vor fi evreii din România. anti-evreieşti. Martie – Himmler ordonă şi liderii NSDAP fiind preocupaţi avocaţilor din România hotărăşte în locul său este numit Hermann construirea lagărului de concentrare de câştigarea legitimităţii românizarea barourilor. anexarea practicarea oricăror activităţi contabil. 1937 trimişi în lagărele de concentrare. Germania.” Viena. mai beneficiază de nici un fel de München a expoziţiei itinerante cu acel moment în Austria trăiau Iulie 6-15 – Conferinţa de la Evian scutiri de taxe. profesor. odată cu demiterea evreilor din sectorul economic. iar copiii evrei nu vădit caracter antisemit intitulată 200.Z. România solicită românizarea interbelică. Iunie 14 – Toate afacerile evreieşti Octombrie 25 – Înfiinţarea Corpului sunt eliberaţi cu condiţia să din al Treilea Reich sunt Muncitoresc Legionar. indezirabili şi aflaţi în "detenţie" însă la scurt timp de către regele primul pas în vederea eliminării Octombrie 25 – Semnarea acordului sub pretextul protejării lor de către Carol II. dentist. partidul “Totul pentru nesupunere civilă. Veteranilor Evrei de Război. internaţionale şi de impunerea unei Asociaţia tuturor Uniunilor Decembrie 20-22 – Ultimele alegeri Martie 28 .82 1937-1938 înregistrează un recul vizibil. ministru) introduce în România înregistrarea tuturor proprietăţilor activităţi politice ale Asociaţiei Septembrie 13 – Evreii declaraţi prima legislaţie antisemită. este obligat să demisioneze. aplicării acestui decret 200. economică a Germaniei. 1938 înregistrate oficial ca evreieşti. guvernului (februarie 1938). Kalmar Schacht.Decret privind Octombrie 9 – Sunt interzise orice extrem de mici. cei mai mulţi în (Franţa) organizată de Liga mai beneficiază de nici un fel de “Evreul Etern. public faptul că emigranţii evrei revizuirea cetăţeniei a 84% dintre 1.000 de evrei."Operaţiunea Asocialii" – semnează Pactul anti-Comintern. vândă proprietăţile. din Germania îşi pierd ajute pe evreii să emigreze din împotriva rasismului. Hitler Mai 9 – Adunarea extraordinară a Reich. în comerciale. Ţară” al lui C. de la Mauthausen. pentru crearea Axei Roma-Berlin. ministrul economiei în al Treilea recunoaşterea. evreilor li se interzice să practice profesii precum cea de ordonă să se pregătească de război. Noiembrie 25 . concentrare de la Buchenwald. emigreze. în urma şi închişi în lagăre de concentrare. Codreanu obţine Aprilie 22 – Decret prin care se Combaterea Homosexualităţii şi a Iulie 16 – Crearea lagărului de 15. populaţia germană nemulţumită. conferinţa se încheie fără . August – Crearea Oficiului pentru tuturor posturilor academice.Hitler incită Partidul imagini favorabile a celui de-al Profesiunilor intelectuale din democratice din România nazist din regiunea Sudetă la Treilea Reich.Germania şi Japonia Octombrie 21 – Himmler declară Ianuarie 22 – Decret lege privind Iunie 15 . adulţii nu Noiembrie 8 – Deschiderea la Austriei de către al Treilea Reich. Naţiunilor la cererea SUA pentru a indemnizaţii de stat.58% din voturi şi devine al interzice „camuflarea afacerilor Avorturilor (la femeile sănătoase). lîngă Linz. treilea mare partid ca pondere evreieşti" (o parte dintre austrieci Septembrie 9 – Prezentarea Planului Septembrie – Începe "Arianizarea" electorală din România. fuseseră de acord să preia temporar pe Patru Ani de dezvoltarea economiei. abrogată financiare evreieşti din Reich. Martie 13 – Anschluss-ul. pe 16 mai Göring. cetăţenilor germani. evreii sunt forţaţi să îşi Decembrie 28 – Guvernul Naţional şi doar nominal afacerile evreilor). Noiembrie 26 – Remaniere Martie 23 – Organizaţiile evreieşti stabili un plan de măsuri care să-i Martie 21 – Declaraţia Papei guvernamentală.000 de Iulie 6 – Noi măsuri economice Ianuarie – Evreii nu mai au dreptul Noiembrie 5 – Armatei germane i se evrei îşi pierd cetăţenia. uneori la preţuri Creştin (Octavian Goga prim Aprilie 26 .

ţară asasinarea lui Codreanu şi a obiecte de cult etc. practicarea meseriei. 83 1938-1939 nici un rezultat. August 26 – Deschiderea la Viena a Noiembrie 9 –10 . este Emigrare” condus de Adolf nazistă soldat cu 96 de victime din arianizarea obligatorie a tuturor creat Protectoratul Bohemiei şi Eichmann. peste 15 ani sunt obligaţi să poarte (evreu). evreiesc. Herschel ameninţat de prezenţa legionară în Februarie 21 – Evreii sunt obligaţi August 17. Sarah. Multe din cele 32 anexarea de către Germania a unei (untergermanische).Hermann Göring se Martie 28 – Războiul Civil din din Germania li se interzice evreilor." Aprilie 19 – Guvernul slovac adoptă Septembrie 29 – Acordul de la dezordinile provocate şi le o variantă autohtonă a legislaţiei München.” urmată de Noaptea de a lui Carol II la Berlin. Hitler dezaprobă oficial "problemei evreieşti. Martie 15 – Germania ocupă “Biroului Evreiesc pentru primul pogrom din Germania Decembrie 3 – Legea privind Cehoslovacia (350. către evrei. că un eventual nou război mondial pretextul. ambasadei Germane. legislaţia rasială antisemită. Moraviei. bijuterii. evreilor din Reich” cu sucursale şi prezinte la cererea organelor de Octombrie 28 . declaraţi responsabili Ianuarie 24 . membru al Carol ordonă la întoarcerea sa în care îl deţin: monezi. 1939 de state participante vor refuza în părţi din teritoriul Cehoslovaciei Noiembrie 10 . localitatea de graniţă Zbaszyn Noiembrie 15 – Copiii evrei nu mai Ianuarie 30 – În cuvântarea sa în August 11 – Este demolată pentru că nici Polonia nu vrea să îi au voie să urmeze cursurile şcolilor faţa Reichstag-ului. Septembrie 27 – Avocaţilor evrei distrugeri de case şi magazine ale Decembrie 14 . graniţele.Evreii sunt obligaţi să-şi Grynszpan. din Germania sunt ştampilate în sunt luate împotriva evreilor de Centrală a Cetăţenilor Germani de Iulie 23 – Evreii din Reich cu vârsta interior cu litera "J" de la Juden către Göring. . noiembrie.Kristallnacht. incendierea de sinagogi implică personal în rezolvarea Spania ia sfârşit. polonezi (Ostjuden) sunt expulzaţi afacerile evreieşti. precum. care dispune plata de Credinţă Iudaică. dure. altor lideri fascişti. îl împuşcă la de nazişti faţă de această mişcare. rândul populaţiei evreieşti. a 1 miliard Reichsmark. Cristal (Kristallnacht). împiedicând astfel Octombrie 5 – Paşapoartele evreilor Noiembrie 12 – Noi măsuri. ai cărui părinţi fuseseră România şi de interesul manifestat prin lege să predea autorităţilor “iudaizeze” numele prin adoptarea expulzaţi în Polonia. afacerilor evreieşti din Reich.Göring crează “Biroul asupra lor cărţi de identitate Octombrie 6 – Germania anexează pentru evenimentele din 9 central de stat pentru emigrarea speciale pe care trebuie să le Sudetenland. organizaţiilor politice evreieşti. normale de stat din Germania. tipic Paris pe Ernst von Rath. etc. magazinele şi se Reinhard Heydrich să urgenteze Iulie 25 – Medicii evrei din din Germania în Polonia. mulţi interzic toate activităţile culturale operaţiunile de emigrare forţată a Germania nu mai au dreptul să dintre ei rămân internaţi în ale evreilor.17.000 de evrei În acelaşi timp sunt închise toate la Viena şi Praga şi îi cere lui ordine. nevoii de spaţiu pentru Grynszpan. Anglia şi Franţa acceptă cataloghează ca fiind necivilizate rasiale de la Nurnberg. inclusiv cea Sionistă şi Asociaţia emigrarea evreilor din Germania." construirea unei parcări publice.Italia adoptă Ianuarie – Dizolvarea tuturor anii următori să-şi deschidă (Sudetenland). simţindu-se evreieşti din Europa. invocat de administraţia Noiembrie 7 – “Afacerea Noiembrie 22-28 – Vizita neoficială va duce la "distrugerea rasei locală. Reich-ului tot aurul şi argintul pe unui al doilea prenume. profeseze. Hitler declară Sinagoga Mare din Nürnberg sub primească.000 evrei). evreilor. Israel etc.

dislocării) a evreilor din disctrictul Noiembrie 23 – Evreii din Polonia Hamburg. Louis. capitala Generalgouvernement.84 1939 Aprilie 27 – Marea Britanie declară Iulie 20 – Guvernul britanic ocupate" Heydrich le reaminteşte Octombrie 16 . în portul asupra Germaniei. speciale ce trebuiau să se ocupe de Moravia spre Polonia. Iulie 4 – Evreii germani nu mai au "Schnellbrief". Octombrie 8 – Primul ghetou speciale de identificare (cu Steaua măcelărirea tuturor evreilor din Septembrie 21 – Reinchard evreiesc este înfiinţat în Piotrkow lui David galbenă sau albastră pe Uniunea Sovietică. interzice oficial emigrarea evreilor acestora "obiectivul final" şi etapele (Generalgouvernement) înfiinţată în Aprilie 27-28 . Heydrich lansează programul Trybunalski. că evreii nu mai au voie să cumpere execuţii ale prizonierilor polonezi. Mexic. Septembrie 17 – URSS invadează Lvov. fond alb). Noiembrie 8 – Încercare eşuată de consiliu arab. care aveau să ducă la atingerea Polonia centrală. 2 milioane evrei rămân în cu vârsta cuprinsă între 14 şi 60 ani perioadă de cinci ani. populaţia evreiască din Septembrie 28 – Polonia este Octombrie 26 – Munca forţată imigraţiei evreieşti în Palestina la această ţară număra 3.Lodz încorporat în al pământuri în Palestina. revină în Europa.Germania anulează în Palestina. SUA. . Totodată se prevedea arestări în masă.35 aflaţi pe teritoriul perioadă continuarea operaţiunilor Septembrie 1-21 – Unităţi speciale milioane în cea controlată de Generalgouvernement. India. (Riebentrop-Molotov). evreieşti dinspre teritoriile vestice fiind obligat în cele din urmă să Septembrie 3 – Blocada britanică Octombrie 7 – Reaşezarea (în urma spre Generalgouvernement. Australia şi Noua Octombrie 4 – Înfiinţarea Noiembrie 12 – Începe deportarea refugiaţi evrei la bord. Mai – Vasului St. sunt obligaţi să poarte banderole Mai 18 – Ziarul "Der Stürmer" cere estul Poloniei. britanicii hotărăsc limitarea Polonia. Septembrie 3 – Marea Britanie. Consiliilor Evreieşti (Judenrat) pe "Problema evreiască în teritoriile teritoriul Generalgouvernement. Polonia şi pe cel naval semnat cu comanda Biroului Central pentru Septembrie 21 – Un comando Hans Frank este numit Guvernator Marea Britanie în 1935. În timpul unei Octombrie 12-27 – Are loc prima Noiembrie 28 – Administraţia voie să deţină slujbe plătite de întâlniri cu comandanţii unităţilor deportare a evreilor din Austria şi germană ordonă formarea guvern. zona controlată de nazişti şi 1. Treilea Reich. primul ministru al Octombrie 18 – Reaşezarea părăsească apartamentele închiriate agresiune dintre Germania şi URSS României. împărţită de către Germania şi devine obligatorie pentru toţi evreii 15. Aprilie 30 – Evreii sunt obligaţi să August 23 – Pactul de non. pe o fiind cea mai numeroasă din URSS. naziste. etnicilor germani din statele baltice de la stat sau de la etnici germani. Călinescu. cu 930 de Franţa. Reich. După această Europa. i se interzice Zeelandă declară război Germaniei Consiliului evreiesc (Judenrat) în unei părţi a populaţiei poloneze şi acostarea în Cuba. se putea face doar cu acordul unui ale poliţiei şi ale SS operează sovietici. 35 milioane. Emigrare din Praga.Administraţia Civilă mobilizarea generală. Central pentru Siguranţa Reich-ului Noiembrie 9 . pogromuri şi September 22 – Înfiinţarea Biroului asasinare a lui Hitler la Munchen. Varşovia. Septembrie 27 – Capitularea în provinciile poloneze anexate de Mai – În urma numeroaselor revolte Septembrie 1 – Germania invadează Varşoviei.000 de persoane pe an. legionar asasinează pe Armand General. arabe. (RSHA). Cracovia devine pactul de non-agresiune semnat cu Iulie 26 – Adolf Eichmann preia acestuia.

teritorii.” propriu. de la Auschwitz.URSS eliminată din Martie – Masacrul de la Katyn. demisionează. continent. Naziştii Parisul.500 evrei). Mai târziu. Guvernul de la Moscova de strămutare a populaţiei de soldaţi din trupele româneşti aflate locuitorii sunt strămutaţi în respinge acuzaţiile şi învinuieşte pe origine evreiască din Europa pe în retragere. polonezi.Pogromul de la Dorohoi. evrei care optează exclusiv pentru evreilor din România drepturile oraşului. din Lublin. evrei) şi Luxembourg (3. Sinai. mulţi prevăzute în Constituţia din 1923. Franţa (350.Heydrich. la Dunkirk. Aprilie 9 – Germania invadează Argentina şi Palestina sunt propuse August 8 .000 privesc crearea unui stat secular al Finlanda. Înfiinţarea lagărului de concentrare Palestina. acesteia asupra Europei occidentale. problema “reaşezării” evreilor. Britanii. 85 1940 Noiembrie 30 . Theodor Herzl şi alţi sionişti dar August 9 – Decret lege emis de amendă uriaşă după ce un etnic Aprilie 30 – Închiderea ghetoului respinse de cei mai mulţi dintre guvernul Gigurtu prin care se retrag german este agresat pe străzile din Lodz. dintre evreii integraţi refuză să August 17 – Germania declară Inquart şi alţi comandanţi ai Mai 10 – Germania invadează plece din statele de adopţie în timp blocada totală asupra Angliei. 50 Decembrie – Toate comunităţile descoperă groapa comună şi fac Iunie 18 – Adolf Hitler îi prezintă de evrei sunt împuşcaţi în cimitirul evreieşti formate din mai puţin de public masacrul învinovăţind pe lui Mussolini “Planul Madagascar. Lvov. deportări din districtele Stettin. Olanda (140. Iulie 1. lor drept o erezie. Tot în adoptă primele măsuri antisemite. Ianuarie 24 – Proprietăţile Evreieşti privind uciderea în masă de către secolul 19 se pusese problema Iulie 19 – Marea Britanie respinge din Generalgouvernement sunt nazişti a evreilor din est. 160.000 evrei) şi pe rând şi acceptate în principiu de Angliei. în Germania. eliminarea fizică a bolnavilor Februarie 10-12 – Au loc primele devine prim ministru al Marii Iunie 26 – Ultimatum adresat de mentali. în aceste teritorii trăiau Liga Naţiunilor după semnarea KGB-ul execută mii de ofiţeri Iunie 14 – Armata germană ocupă 270. pactului cu Germania nazistă." Varşovia este obligat să plătească o Norvegia (2. polonezi luaţi prizonieri. Cipru.URSS invadează Gestapo din Polonia discută (65. guvernul sovietic României pentru Decembrie 5 – Confiscarea tuturor Stralsund şi Schneidemühl către Mai 26 – Aliaţii sunt obligaţi să îşi retragerea trupelor din Basarabia şi proprietăţilor evreieşti din Polonia. evacueze ultimele trupe de pe Bucovina şi retrocedarea acestor Decembrie 14 .000 evrei). Uganda. Nu în ultimul rând. Belgia ce mulţi dintre evreii ortodoxi . sursa va fi acordării unui teritoriu în care evreii oferta de pace a Germaniei prin care înregistrate de către nazişti.Începe "Bătălia Ianuarie 26 – Judenrat-ul din Danemarca (8.” evreiesc din localitate de către 500 de membri sunt desfiinţate iar sovietici.Prima folosirea a Februarie 8 – Începe “reaşezarea” Mai 10 – Neville Chamberlain Iunie 22 – Franţa semnează gazului (monoxid de carbon) pentru evreilor în districtul Lodz. baza de mai germani pentru asasinarea ofiţerilor această insulă de pe coasta de est a Iulie 10 – Formarea guvernului de târziu a ghetourilor.000 de evrei. Decembrie 2 .000 de locuitori. “districte rezidenţiale”. Winston Churchill armistiţiul cu Germania. planul fusese elaborat de la Vichy. Seyss. Molotov va trimite aliaţilor francezi încă în secolul 19 şi fusese Iulie 17 – Guvernul de la Vichy 1940 occidentali primele informaţii reiterat de Adolf Eichmann.000 evrei). Ianuarie 30 . considerată ca “nefiind de europeni să-şi înfinţeze un stat trebuia să recunoască dominaţia Ianuarie 25 – Crearea Judenrat-ului încredere. atunci când Africii.000 evrei).

promulgă “Statutul Evreilor” Decembrie – Locuitorii ghetoului împotriva ocupantului nazist în Mai 2 – Conferinţă organizată de inspirat din legislaţia rasială de la din Varşovia hotărăsc să ţină Amsterdam. sunt ucişi de său. şi Grecia (77.600 de evrei sunt Octombrie 28 . Italia şi Noiembrie 26-28 – Poliţia legionară evreilor din Viena. Göring cu subsecretarii de stat. peste 1000 de civili.C şi D să îşi 135. a ghetoului din Varşovia.450 evrei din Lodz.Afacerile şi dintre care 118 evrei. Mare şi alte lăcaşuri de cult şi Superior al Armatei germane Nord în favoarea Ungariei. au loc primele greve şi unui lagăr pentru 100. Legionar Român. Octombrie 28 .B. totodată ordonă construirea organizate. tot care se abrogă Statul Naţional Salonikul. meargă pe un câmp minat de lîngă înceapă activitatea în Polonia timpul Holocaustului.000 evrei). asasinează 65 de politicieni şi Februarie 14 – Decret regal prin Aprilie 9 – Trupele germane ocupă Octombrie 2 – Ordinul de înfiinţare intelectuali români de prestigiu.” loc deportarea a 7. sunt devastate sute de magazine şi militară germană în Africa de Nord. legionară.000 intermediul “înfometării înregistrate în Olanda ocupată. Noiembrie 20-24 – Vizita lui Ion relaţiilor diplomatice dintre afaceri evreieşti. .000 dintre aceştia vor muri în de Românizare. are Ianuarie – Foamete în ghetoul locuri. Septembrie 4 – Generalul Ion Varşovia este închis (400. Noiembrie 15 – Ghetoul din Burdujeni. cei mai mulţi dintre ei ocupată. Japonia semnează Pactul tripartit. evreii strămutaţi aici din ghetou. naţional pentru Românizare ce va sudul Franţei. Octombrie – Înfiinţarea Comisiilor obligă câteva zeci de evrei să Einsatzgruppe A. Februarie 25 – Grevă de protest închis. Aprilie 24 – Ghetoul Lublin este Octombrie 3 – Guvernul francez la Ploieşti şi 11 evrei. semnează Pactul Tripartit. Sinagoga Martie 26 – Comandamentul România pierde Transilvania de Grecia. Totodată. sfârşitul anului 1942." inspectează lagărul de la Auschwitz populaţiilor nedorite din URSS prin proprietăţile evreilor sunt 1941 şi ordonă extinderea lui la 30. Aprilie 6 – Armata germană proclamată Stat naţional-legionar.000 evrei) Septembrie 27 . Martie 29 – Guvernul de la Vichy Antonescu devine prim ministru al prizonieri). arestaţi la Paris. propria arhivă clandestină. Februarie 13 – Începe deportarea invadează Iugoslavia (75. acum sunt ucişi de către legionari. aprobă printr-un ordin emis către populaţia evreiască din acest este închis (70.Germania.000 prizonieri). Noiembrie – Ghetoul din Cracovia cimitire evreieşti.86 1940-1941 August 30 – Dictatul de la Viena. Martie 24 – Începe campania Mai 16 – Mareşalul Petain vorbeşte înregistrate în Belgia ocupată. Februarie – Grănicerii români RSHA şi Rienhard Heydrich ca teritoriu număra 160. se Nurnberg. Septembrie 14 – România este Antonescu la Berlin. Februarie 10 –Întreruperea înfiinţează un “Comisariat' pentru României.Italia invadează profanate Templul Coral. la politicile interne ale guvernului Mai 14 – 3.000 prizonieri Mai 3 – Înfiinţarea Centrului Baden. "Oneg Martie 1 –Heinrich Himmler pune în discuţie exterminarea Octombrie 22 – Afacerile şi Shabbat.000 sunt ucişi de explozia minelor. Palatinat şi regiunea Saar în demonstraţii ale prizonierilor evrei de război la Birkenau.000 persoane. la radio despre colaborarea totală cu locuinţe ale evreilor şi sunt Germania lui Hitler. Martie 2 – Ion Antonescu implementa măsuri cu pronunţat vor fi trimişi la Auschwitz la Ianuarie 21-23 – Rebeliunea organizează un plebiscit cu privire caracter antisemit. România România şi Marea Britanie. proprietăţile evreilor sunt membrii Gărzii de Fier.

"evacuarea" a peste 30 de milioane asfixiere). Iulie 24 – Înfiinţarea ghetoului din României privind obligativitatea Interne al României emite ordinul Chişinău. milioane evrei). au Iulie 25-26 – 3. Lutsk peste 300 de evrei. în est. 5. prin Iulie 20 – Înfiinţarea ghetoului din Kovno. 9 . ordinul este transmis cu unităţi speciale ale armatei unităţi ale armatei române care teritoriile sovietice ce urmau să fie Marelui Stat Major al Armatei. Mai (sfârşit) – Sunt create şi Poliţiei.Himmler ordonă ca loc a tuturor comisarilor politici şi D încep operaţiunile de executare ofiţeri români de rang înalt faţă de lagărul Auschwitz-Birkenau să fie comunişti capturaţi în timpul în masă a evreilor din URSS. pînă pe 3 iulie sunt ucişi operaţional. instruite la Pretzsch (Saxonia) cele Iunie 22 . Iulie 21 – Lagărul Majdanek din 11 mii de evrei sunt asasinaţi în pentru Afacerile din Est" ridică Iunie 30 – Armata germană ocupă apropiere de Lvov devine localitatea Pinsk.000 victime). unui "Plan General pentru Est. August 5 – pînă pe 8 august peste de oameni (ulterior "Ministerul Sculeni 311 evrei. războiului. Iunie 6 – Ordinul de împuşcare pe Iunie 23 . Lvov. 87 1941 Mai 23 – Directivele privind de evacuare a evreilor din sate şi Iulie 1 .000 de evrei evreilor de a purta Steaua Galbenă.000 de evrei sunt ultimele detalii privind misiunea lor Iunie 29-iulie 6 . mare pogrom de la Chişinău milioane de indivizi.Einsatzgruppen A. Jandarmeriei. tot acum sunt executaţi la Minsk. Iulie 4-11 – Pogromul din Tarnopol Iulie – Execuţii sumare în masă au Iunie 17 – Reinhard Heydrich se Iunie 25-28 – Ordin de “curăţire a (5. Iulie 25 -27– Pogromul din Lvov. Heydrich responsabil pentru găsirea pe Ion Antonescu cu privire la Iunie 30 – Einsatzgruppen C Iulie 4 – Judenrat înfiinţat la unei "soluţii finale la problema Planul Barbarossa de invadare a împreună cu civili ucrainieni ucid în Vilnius. în URSS." URSS. Iulie 13 .Pogromul din Iulie 17 – Filozoful rasist Alfred închişi în ghetoul Bialystok. peste 10. Direcţiei Generale a pînă la 31 august sunt asasinaţi avusese loc pe 6 aprilie 1903). oraş. române încep operaţiunile de intraseră în oraş pe 17 iulie (ultimul ocupate anticipau moartea a zeci de Inspectoratului General al exterminare în masă în Basarabia. patru Einsatzgruppe pentru a stabili Vasiliu. armatele Germaniei şi armatei române intră în Cernăuţi.Aug. Iaşi.000 victime). Nistru. B. August 1 – 50.000 de evrei. ."Operaţiunea Iulie 5 – Unităţi de avangardă ale numit "Operaţiunea Petljura". Dvinsk (9. Iunie 23-28 – Are loc pogromul din campania militară dincolo de Iulie 31 – Göring îl numeşte pe Iunie 11-12 – Hitler îl informează Kovno.Einsatzgruppe D împreună fuseseră deja asasinaţi de către politicile economice germane din târguri. numărul la 50 de milioane." 12 mii de evrei (dintre care 2. C Iulie – Protest al unor politicieni şi Iulie 29 . unităţi speciale ale armatei şi Rosenberg este numit Ministru al August 2 – Ion Antonescu devine Iunie 21 .Himmler ordonă trasarea ale jandarmeriei române ucid peste Reich-ului pentru teritoriile ocupate Mareşal.000 întâlneşte cu comandanţii celor terenului” dat de generalul C. August 5 – Ordin emis de guvernul Iunie 21 – Ministerul Afacerilor peste 4. decizia lui Antonescu de a continua transformat în lagăr de exterminare. loc la sud de oraşul Vilnius.Z. patru mari Unităţi Speciale ce Barbarossa".700 din Est. peste 160 mii de evrei. evreiască.Masacrul din de morţi.800 de evrei sunt trebuiau să se ocupe de execuţiile în României invadează URSS (3 loc execuţii sumare ale evreilor din ucişi de civilii lituanieni în timpul masă din URSS. August 4 – Închiderea ghetoului din plan ce urma să prevadă mor în Trenurile Morţii. pogromului din Kovno.

Septembrie 27-28 – 23. primele victime sunt 600 Septembrie 19 – Armata germană Octombrie 11. ale armatei pe teritoriile româneşti de a purta Octombrie 1. August 19 – Masacrul de la Cyclon B. trupele germane.Heydrich decide Câteva mii de evrei sunt ucişi cu Septembrie 3 – Primele gazări ghetoului din Zhitomir. evreilor din Germania şi Austria în la Kamenets-Podolsk.000 în Ucraina. Octombrie 8 – Începe construirea împotriva cartierului general al Vilnius. profesorul Gheorghe Alexianu este ghetouri în Vilnius (40.000 victime). lui Ion Dalnik şi ucişi. Septembrie 15 – Masacrul de la lagărului de la Birkenau.771 evrei Dnepropetrovsk (20.000 de Kamenets-Podolsk (23. Minsk şi Riga. Septembrie 19 – Lichidarea Octombrie 10 .88 1941 August 5 – Trupele germane încep Germania în urma protestelor cei mai mulţi în regiunea Golta din lideri SS "Soluţia Finală la să împingă înapoi în Basarabia o clerului. muncă forţată. Octombrie 10 – Reinhard Heydrich internaţilor din lagăre cu ajutorul foametei. Septembrie 5 – Înfiinţarea a două sunt asasinaţi la Kamenets-Podolsk. August 27-28 – Masacrul de la Septembrie 12 – Adolf Hitler Octombrie 8 – Lichidarea ghetoului Octombrie 23-26 . experimentale la Auschwitz cu 10. Octombrie – Decembrie . Theresienstadt în ghetou. semnul distinctiv.500 evrei. Octombrie 15 – Începe deportarea comasează 18.700 morţi). Septembrie 29-30 – 33.Masacrul din numit guvernator al Transnistriei. ajunge în apropierea Moscovei.000 de bărbaţi evrei Leningradului. şi Moraviei. August 19 – Transnistria intră sub membrii ai etniilor Sinti şi Roma.600). înfiinţate în Basarabia lagăre în care Septembrie 15 –Reîncep deportările W. drept represalii pentru atentatul Masacrul de la Ponary.Evreii din Cernăuţi Moghilev (3. în execuţii sumare etc. (70. sunt obligaţi să poarte banderola cu generală a evreilor din Germania.000 dintre deportărilor în Transnistria. Germania li se interzice emigrarea. peste 90. de către armata română. ordonă ca Leningradul să fie izolat din Vitebsk. Filderman.000 de evrei Septembrie – Evreii din Germania Septembrie 17 – Începe deportarea Germania şi Protectoratul Bohemiei deportaţi în regiune. (8. peste transformarea oraşului această ocazie de către germani. peste 16.000 de evrei sunt ucişi.000-93.Septembrie 3 – pînă când foametea va duce la sunt ucişi. Octombrie 13 . de prizonieri sovietici şi 300 de ocupă Kiev.Evreilor din Octombrie 16 – Ocuparea Odessei frontul din est.000 de evrei “iudeo-bolşevici” sunt executaţi August 31 .Adolf Eichmann Septembrie 1 – Programului în Transnistria. Octombrie 9 – Scrisoare adresată de morţi.Peste 25.600 morţi). de către guvernul Antonescu. Problema Evreiască" pentru parte dintre cei 25.000 de Federaţiei Uniunilor de Comunităţi din Odessa sunt transportaţi la înapoi din Transnistria de către evrei din Basarabia şi Bucovina Evreieşti din România. Preşedintele Octombrie 24 – Câteva mii de evrei urmau să fie închişi evreii trimişi în Transnistria. Transnistria. August 26 – Armata maghiară Septembrie 8 – Începe asedierea din Kiev sunt asasinaţi la Babi Yar.000 victime). armatei române soldat cu 61 de August – În cursul lunii sunt Berdichev (18. discută cu Adolf Eichmann şi alţi . aprobă planul de gazare a Euthanasia i se pune oficial capăt în aceştia vor muri din cauza bolilor. sunt deportaţi de regimul Antonescu Antonescu în care solicită încetarea Octombrie 25 . după 15 iulie. peste 150.000 de evrei Octombrie 12 – Armata germană administraţie românească.000 morţi). aceştia vor Septembrie 10 – Anularea ordinului "Operaţiunile" din zona Vilnius duc est şi ghetoizarea acestora în Lodz.. sunt ghetoizaţi. prizonieri). face parte din unităţi auxiliare. lîngă predarea oraşului. de privind obligativitatea evreilor din la moartea a 33. Kovno. steaua lui David.

Harbor..5.Theresienstadt război SUA. Transnistria a evreilor din oraşul şi de Vest. primele victime sunt Decembrie 17 – Scrisoare de comune ale evreilor din est. ucişi. Decembrie 16 – În timpul unei autorităţilor naziste soarta a peste jumătate copii. la Majdanek.000 victime).000 de Octombrie 30 – Evreii din devine lagăr de concentrare Decembrie 12 – Vasul "Struma" evrei sunt împuşcaţi de unităţi ale Bratislava sunt deportaţi în zona “model.” părăseşte portul Constanţa cu armatei române la Bogdanovka. Noiembrie 7 – Masacrul din Minsk Decembrie 7 – Operaţiunea renunţaţi la sentimentul de milă. ale partizanilor apar pe străzile din raportează uciderea a 45.000 interiorul ghetoului Lodz.Masacrul din de carbon este introdusă în lagărul Reich-ului. Decembrie 12 – România declară Comunităţii Evreieşti din România. Decembrie 6 – Armata Sovietică vasul este torpilat în dimineaţa zilei Noiembrie 1 – Încep lucrările de lansează contraofensiva în zona de 27 februarie 1942 de către un 1942 construcţie ale lagărului de la Moscovei. submarin sovietic care crede că are În decursul anului . cei mai mulţi dintre (12. declară război României. evrei. Noiembrie 7-9 – Masacrul din 5. protest faţă de continuarea Ianuarie 12 – Supravieţuitorii de Dvinsk (3. sunt deportaţi în Decembrie 7 – Aviaţia niponă atacă întruniri a cabinetului său.000 de evrei sunt morţi).000 victime). având la bord Decembrie 22 – 33. Noiembrie 24 . Antonescu decide să lase în grija Noiembrie 5-7 .Molotov oferă aliaţilor judeţul Dorohoi.Einsatzgruppe B Riga sunt arestaţi.000 de Roma deportaţi din Reich. lui mai sunt gazaţi tot în acest lagăr . Decembrie 6 – Marea Britanie de a face cu un transportor de trupe. Execuţii în masă prin împuşcare în adresa vieţii.Decret privind destinaţia Palestina. Gauleiter-ul Poloniei spune România în Franţa şi a peste 1.000 de evrei refugiaţi din "Lagărul pentru ţigani" din baza navală a SUA de la Pearl Frank.000 civilizaţiei. Obligat să se întoarcă în România Vilnius. pînă la sfârşitul Minsk (20. Viena." informaţii în legătură cu gropile Kovno (21. greu la Istanbul unde autorităţile la această dată. Vasul ajunge cu evrei din Vilnius fuseseră deja ucişi ajunge în lagărul de exterminare de deportaţi. la rîndul său semnată de Dinu C.000 Octombrie – Primul transport confiscarea proprietăţilor celor 769 evrei români. Decembrie 11 – Germania şi Italia campaniei militare în URSS etnie Roma din ghetoul Lodz sunt Noiembrie 20 – Nou masacru în declară război SUA. Roosevelt declară "Niciodată nu a Iuliu Maniu. Noiembrie 30 – 30.Guvernul Belzec. acest lucru va fi posibil. "Domnilor.500 din 57.000 de evrei din britanice le refuză pasagerilor Decembrie 31 – Primele manifeste Noiembrie .000 persoane. 89 1941-1942 dubiţelor închise în care se Noiembrie 20 . peste 9. pentru a Ianuarie 6 .Decembrie 7 – existat o ameninţare mai mare la Decembrie 17 – Decret lege semnat introducea monoxid de carbon. "Noapte şi Ceaţă" de suprimare a Noi trebuie să-i anihilăm pe evrei aceştia ajung în lagărele de Noiembrie 7 – Începe deportarea în mişcărilor de rezistenţă din Europa oriunde îi vom întâlni şi oriunde exterminare naziste." desfinţarea Federaţiei Uniunilor de Kovno. trebuie să vă cer să de refugiaţi evrei români din Berlin.000 evrei ucişi). Sua declară război Japoniei. Brătianu şi gazaţi la Chelmo..476 de executaţi la Rumbuli. Hans 3. Praga. de la Chelmno.000 morţi). Decembrie 8 – Gazarea cu monoxid putea astfel să păstrăm structura occidentali ai URSS primele Noiembrie 7-8 . a libertăţii şi a de Ion Antonescu privind Octombrie 28 – Masacrul din pădurile de lîngă Riga (30. rurală. Decembrie 21-31 – Peste 46. Noiembrie 25 . transportaţi şi dreptul de a debarca în Palestina.

deportaţi din Tarnow la Belzec. informaţia primită de la un Februarie 24 – Mai mult de 30. în timpul verii “Regulamentul de funcţionare al Slovacia sunt deportaţi în est. sunt adunaţi la Drancy şi ulterior .Himmler îşi dă acordul Martie 13 – La această dată peste mai au voie să folosească evrei au fost deja asasinaţi în pentru începerea la Auschwitz a 240. în cursul deportarea în Transnistria a peste Mai 7-18 – Construirea lagărului de drept represalii.500 Drancy la Auschwitz. experimentelor privind sterilizarea. din Germania la Theresienstadt.052 evrei. ajutorul monoxidului de carbon. Dogmanovca şi Acmecetca. satului Lydice din apropiere de în masă. Haga şi Bruxelles. repetat. Polonia. Auschwitz-Birkenau. guvernul Antonescu privind Mai 4 – Prima selecţie în lagărul Iunie 10 – După asasinarea lui Iulie 16 – Evreii din Paris (12. mai bine de 10. germani a 100.13.Einsatzgruppe D Paris. evreilor germani la Theresienstadt.000 de evrei din commando ceh pregătit în Marea nazişti.Se dă în folosinţă lagărul evreilor la Auschwitz (1. Aprilie 20 – Evreii din Germania nu Iunie 2 – BBC anunţă că 700. în mod raportează uciderea a 229. Cracovia sunt deportaţi la Belzec.000 de evrei Vilnius. din Slovacia spre Auschwitz. Ianuarie 20 – Are loc conferinţa de locuit ulterior cu Zyklon B.Einsatzgruppe A transport al evreilor din Franţa şi Mai 28 – 66. polonezi în Polonia şi 200. ului discută deportarea evreilor din evreii urmau să fie extreminaţi în spre Chelmo. în Africa de Nord.” Martie 28 – Are loc primul Heydrich. Lvov sunt deportaţi la Belzec. Congress din Elveţia transmit la Ianuarie 31 .000 de evrei din Iunie 30 şi iulie 2 . şi expulzarea evreilor din Olanda. 100. Mai 12 – Prima gazare în masă a Iunie 22 – Primul transport de la Ianuarie 16 – Începe deportarea a Martie 17. în uciderea prin împuşcare de către cameră de gazare. doar în Ucraina. iniţial victime). cu Zyklon B. din Olanda ajunge la Auschwitz.000. căreia peste 1.000 de evrei din evrei din Ucraina şi Rusia. Reinhard" de exterminare operaţiune de exterminare în masă Iunie 21 – Germanii ocupă Tobruk Ianuarie 14 – Începe concentrarea sistematică a evreilor din în lagărul de la Sobibor.26.The New York la Wannsee. Iunie 30 – La Auschwitz-Birkenau ghetoul Lodz spre lagărul de gazarea prizonierilor se face cu Mai 18 – New York Times anunţă se dă în folosinţă a doua mare exterminare de la Chelmo. la scară industrială.000 de evrei.000 de evrei sunt ţările baltice. Martie 17-21 .000 de la London Daily Telegraph conform Organizaţia Unită a Partizanilor din Martie 19 . întreaga populaţie a aceleiaşi luni au loc primele gazări 110. Reynhard Heydrich germanii ucid. Generalgouvernement. Aprilie 30 – Înfiinţarea ghetoului Iunie 2 – Primele deportări ale Iulie 15 – Primul transport cu evrei Martie 13 – Decret emis de din Pinsk. Februarie (în cursul lunii) – Sunt raportează: în Crimeea nu mai Iunie 11-18 .887) Birkenau. la Martie 16 – Începe "Operaţiunea Mai (început) – Are loc prima Praga.000 evrei români. Britanie îl asasinează pe Reinhard reprezentanţii World Jewish Centralei Evreilor din România.000 de evrei din Londra şi New York.500 de evrei sunt Iulie 2 – Începe deportarea evreilor asasinaţi evreii din lagărele de la există evrei.000 de evrei fuseseră deja ucişi mijloacele de transport în comun. conform căreia de evrei sunt deportaţi din Lodz Comitetul Evreilor Anti-fascişti. Mai 27 – Membrii ai unui fuseseră deja asasinaţi de către Ianuarie 30 – Este publicat Martie 26 – 58.000 Aprilie – Se constituie în URSS Iunie 11 – Biroul Securităţii Reich.000 de evrei Times publică informaţia primită de Ianuarie 21 – Se înfiinţează deportaţi din Lublin la Belzec. exterminare de la Sobibor.000 de Iulie 7 . mod sistematic.90 1942 şi 55. industriaş german.000 de evrei din de exterminare de la Belzec.15. Aprilie 8 .

Septembrie 24-26 – Rezistenţă masă din ghetoul Varşovia spre August 8 – Guvernul SUA nu August 28 – Secţiunea IV B 4 a armată a evreilor în timpul lichidării lagărele de exterminare (310. decide recuperarea şi refolosirea Germaniei naziste. ziarul editat de ambasada germană Toamna – Lagărul de concentrare tuturor bunurilor aflate în posesia Iulie 22 – Finalizarea lucrărilor de din Bucureşti publică un articol în de la Majdanek este transformat în deportaţilor. August 18 – Primul transport cu urmă a genocidului. privinţa deportărilor. bani. persoane).000 ghetoul Varşoviei ajung la înarmaţi din ghetoul Mir Stalingrad." Septembrie 26 – Administraţia Iulie 21 – Protest de masă în verificării surselor. Iulie 17-18 – Himmler face a doua personae fiecare.000 prezintă informaţiile privind Biroului Securităţii Reich-ului. decide exhumarea a 107.000 evrei sunt inspecţie la Auschwitz şi asistă la făcea cu monoxid de carbon. acest lagăr de (Bielorusia) evadează şi se alătură Septembrie 7-12 . a cadavrelor pentru a nu lăsa nici o 1942 toţi evreii trebuiesc eliminaţi simpatizanţi comunişti. Ucraina. neocupată. vor fi deportaţi din Drancy Treblinka.000 de evrei din Septembrie 8 – Deportarea a 1. construcţie ale lagărului de la care se vorbea despre deportarea în lagăr de exterminare. deportare din ghetoul Lodz este Iulie 20 – Trupele SS întâmpină ZOB. Bielorusia. Treblinka.000 din Sosnowiec sunt de evrei din Vechiul Regat şi sudul Himmler propune avansarea în grad lagărului. cu o capacitate de 200 de August 10 – Începe deportarea deportaţi din Lodz la Chelmno. exterminarea unui transport cu evrei cadavrele erau incinerate în gropi August 12 -185. iar dintre ei sunt gazaţi.500 sunt împuşcate în timpul prizonieri ucişi şi arderea integrală declară că pînă la sfârşitul anului suspectaţi ca luptători sau evacuării.180 de luptători Septembrie 4 – Începe Bătălia de la 74.000 victime).500 din Olanda. discută progresele înregistrate în lagărelor Auschwitz şi Majdanek Madison Square Garden împotriva August 8 – Bukarester Tageblatt.000 persoane din Septembrie 9 – La Auschwitz se Rudolf Höss. copiii. în total Iulie 22 – Primii deportaţi din August 9-10 .000 evrei terminată (71.000 Iulie 19 – Heinrich Himmler Transnistria a tuturor evreilor 1.16. mulţumit de rezultat.000 bătrâni.000 de evrei.18. Iulie 20-octombrie 3 – Deportări în Radom sunt trimişi la Treblinka. din Generalgouvernement. bijuterii. din care 11. deportaţi din Tarnow spre Belzec. comune aflate la marginea Bedzin şi 8. de gazare. gazarea se evreilor din Lvov la Belzec. României ordonă deportarea în Radom sunt deportate la Treblinka. evreieşti din Varşovia în organizaţia Auschwitz.000 de evrei "fără micşorare a raţiilor alimentare Nieswiez din Bielorusia. August 26-28 – 7. . efecte personale. ghetoului din Tutchin. August 20-24 .000 Septembrie 8 .18. rezistenţă armată din partea evreilor August 4 – Primele deportări din deportaţi din Kielce la Treblinka. trimişi la Auschwitz.8. îmbrăcăminte. spre Auschwitz. Începe Iulie 28 – Înfiinţarea rezistenţei evrei din Iugoslavia ajunge la Septembrie 16 – Prima mare Operaţiunea Reinhard. ghetoul Lachva.6. anihilarea evreilor sub pretextul "specialişti în problema evreiască. invalizi şi copii sub 10 ani sunt Sobibor. Majdanek şi exterminare are în dotare 10 camere partizanilor. 91 1942 deportaţi la Auschwitz. Septembrie 18 – Se decide o nouă ce urmau să fie evacuaţi din ghetoul Belgia spre Auschwitz. în lagărele de exterminare naziste. Transilvaniei în Transnistria. Iulie 24 – Consiliul de Miniştri al August 16-18 . a comandantului acestui lagăr. August 5 . Iniţial. 50.000 deportaţi din stat" sunt arestaţi în Franţa pentru evreii germani. viitorul apropiat a evreilor români Septembrie 2 – Evadare în masă din inclusiv lucrări dentare din aur.

20. britanică de la El Alamein. Decembrie 28 .000 de Biroului Securităţii Reich-ului posibilitatea emigrării a 75. România mixte dintre evrei şi non-evrei. guvernul României propune lagărele de exterminare naziste. evreilor din Generalgouvernement Octombrie 27-28 .” Decembrie 17 – Aliaţii condamnă succede lui Reynhard Heydrich la anunţă sistarea deportărilor în Noiembrie 8 – SUA şi Marea public crima în masă executată de comanda RSHA.Prima deportare din Decembrie 10 – Primul transport cu deportarea lor în lagăre de din apropiere.000 deportaţi Octombrie 29 .000 de Decembrie 1 – Numărul de Filderman lui Ion Antonescu prin şi din România. Ianuarie 30 . persoane sunt deportate din prizonieri de la Auschwitz. Întrajutorare a Evreilor (Zegota). Ianuarie 2 – Notă adresată de W. care solicită repatrierea din Octombrie 4 .Ernst Kaltenbrunner îi al guvernului României în care se evreilor “Europa. răniţi şi dispăruţi. lagărul este distrus integral capituleze la Stalingrad. ghetoizarea evreilor din Grecia. Decembrie 4 – Înfiinţarea în Varşoviei faţă de deportări.665 din Vechiul Regat. din partea trupelor Guvernului de la Decembrie 23 – Rezistenţa aliaţilor un plan de relocare a Octombrie 23 – Contraofensiva Vichy. Districtul Bialystok la Auschwitz. experimentele privind sterilizarea. Evreiască atacă trupele germane din 70. Transnistria şi respingerea planului Britanie invadează Africa de Nord.Himmler ordonă Cracovia spre Belzec.623. britanice în Egipt. Octombrie 13-21 . morţi. tuturor Roma şi Sinti (ţiganilor) şi Treblinka.Secţiunea IV B 4 a guvernului român privind Peste 600. Auschwitz.000 de ucişi pînă la acea dată la Belzec. aprilie şi 1 decembrie 1942 53. Octombrie 27 .92 1942-1943 Septembrie 26-28 – Nouă întâlnire problema divorţului în cazul unei taxe de câteva zeci de miliarde 1943 în care se discută deportarea căsătoriilor mixte.Naziştii sunt Noiembrie 19 – Contraatac sovietic Decembrie – Încetează operaţiunile Februarie 2 – Armata VI germană înclinaţi să renunţe la sterilizarea la Stalingrad. de lei. discută problema sterilizării evrei din Transnistria în schimbul "persoanelor cu sânge impur" şi . Noiembrie 9 – Trupele germane Cracovia.Profesorul Clauberg oferă nici un răspuns. din România discută propunerea şi pe locul său sunt plantaţi copaci.7. Octombrie 16 – Comunicat de presă Noiembrie 5 – Planul de salvare a Auschwitz. 500 evadează în pădurile Noiembrie 1 . de exterminare în masă din lagărul este încercuită şi obligată să celor născuţi în urma căsătoriilor Noiembrie 22 – Centrala Evreilor Belzec. Între 1 Transnistria a orfanilor şi a evreilor deportarea prizonierilor evrei din împuşcate în timpul evacuării. de deportare a evreilor români în unde întâmpină o rezistenţă serioasă victimele lui Hitler vor fi răzbunate. rezistenţă a evreilor din ghetoul Maidanek. Germania nazistă şi spun că Februarie – În cursul lunii. partea britanică şi cea americană nu Octombrie 25 – Începe deportarea ocupă Tunisia. participase la această bătălie cu 26 Octombrie 27 . 600 sunt Birkenau este de 30.Asasinarea Polonia a Consiliului de Ianuarie 29 – Se ordonă arestarea din Piotrkow Trybunalskiajung la evreilor din Pinsk. evreilor din Norvegia către Noiembrie 10 – Victorie a trupelor îşi începe la Auschwitz Februarie – În cursul lunii are loc Auschwitz. evrei din Germania ajunge la exterminare.000 de evrei români în Palestina. lagărele de concentrare din Octombrie 28 – Au loc primele prizonieri fuseseră gazaţi în acest Ianuarie 18-23 – Mişcarea de Germania la Auschwitz şi deportări de la Theresienstadt la lagăr.000 de evrei fuseseră de divizii şi înregistrase 156.

Treblinka. Aprilie 9 – Se pune capăt Mai 13 –Trupele germane şi italiene crematorii de la Auschwitz- Martie 1 – Evreii din SUA operaţiunilor de gazare din lagărul din Africa de Nord depun armele în Birkenau.756 de oameni dinspre Olanda spre Sobibor şi cameră de gazare şi un nou prevede sancţionarea celor ce nu zilnic.000 dintre aceştia sunt ghetoului din Cracovia. reprezentanţi ai Sua şi guvernului român. deportării evreilor din această ţară. evreilor români plata unei Birkenau. Mai 19 – Berlinul este declarat sunt deportaţi din Bialystok la Martie 14 – Are loc lichidarea trupele Waffen SS sunt obligate să Judenfrei (curăţat de evrei). Iulie 5 – Ofensiva germană de la Garden un meeting de masă în va fi ulterior reactivat pentru a ajuta Mai 16 – Trupele SS termină Kursk eşuează. Martie 15 – Au loc deportări din Aprilie 19-30 – Conferinţa proteste înaintate de W.Heinrich Himmler ordonă lagărul de exterminare Auschwitz. ghetouri. Februarie 5-12 – 10. doctorul SS Josef Mengele. organizează la Madison Square de exterminare Chelmno. restul Februarie 26 – Primul transport de Martie 20 – Primii deportaţi din lagărul Auschwitz Birkenau sunt deportaţi. Februarie 27 – Deportarea evreilor IV. vor plăti în termen de o lună. Filderman Februarie 22 – Numărul total al Grecia şi Tracia la Auschwitz. dinspre Praga. poreclit Iunie 21. cameră de gazare şi crematoriul nr. în timpul acţiunii 3. armata germană. 300. Martie 8 – Concernul Krupp decide Aprilie 19 – Revolta din Ghetoul lui iulie. sporadic luptele dintre .000 de evrei să îşi mute fabricile la Auschwitz. populaţie Sinti şi Roma către Salonik ajung la Auschwitz. Aprilie 4 – La Auschwitz-Birkenau contribuţii financiare la efortul de întregului ansamblu face posibilă Martie – Sunt reluate transporturile se dă în folosinţă o nou construită război de 4 miliarde lei şi se acum uciderea a 4. Varşovia atinge faza maximă. Iunie 25 –este dată în folosinţă cea din industria de armament din Martie 31 – Se dă în folosinţă Mai 11 – Ordin al mareşalului Ion de a 3-a cameră de gazare şi Germania la Auschwitz. unde camera de gazare şi crematoriul II Antonescu prin care se impune crematoriu din lagărul Auschwitz – urmau să lucreze în fabricile de de la Auschwitz (modernizate). Mai – În cursul lunii ajunge în prizonieri sunt împuşcaţi. Lvov. germane continuă pînă la jumătatea Treblinka. intervină în forţă.669. timpul căruia cer guvernului la lichidarea prizonierilor rămaşi în operaţiunile majore din ghetoul Iulie 10 – Aliaţii debarcă în Sicilia. asupra fabricilor de la Auschwitz. Viena. Ion Antonescu prizonierilor din Auschwitz. Până la acea dată. Martie 22 – La Auschwitz – "Doctorul Moarte". Lagărul faţa trupelor aliate. lichidarea tuturor ghetourilor din spre deosebire de evrei aceştia stau Birkenau se dă în folosinţă o nouă Mai 4 – Primul bombardament aliat teritoriile sovietice ocupate de împreună cu familia.000 de evrei. este de 73.900 de evrei. pînă Bermuda. Luxembourg crematoriu (V). la Varşovia. Buna. 2. Sunt date în funcţiune cele patru şi Macedonia spre Treblinka. capacitatea mărită a armament de la Auschwitz-Buna.000 de evrei din Salonik către Auschwitz. 93 1943 Februarie 5 – Începe deportarea a american să îi ajute pe evreii din Chelmo fuseseră ucişi peste rezistenţa din ghetou şi trupele 10. la sfârşitul lui august sunt deportaţi Marii Britanii discută problema ordonă deportarea acestuia în Birkenau şi din lagărele auxiliare 49. refugiaţilor din ţările ocupate de Transnistria. Mai 26 – În urma numeroaselor împuşcaţi în timpul operaţiunii.000 de evrei de la Bialystok la Europa ocupată de nazişti. Martie 17 – Guvernul şi biserica nazişti dar nu ajunge la luarea unei Iunie 1 – Lichidarea ghetoului Februarie 25 – Primul transport cu ortodoxă din Bulgaria se opun decizii în privinţa sorţii evreilor.

rapoartelor privind uciderea în masă evrei din Vilna fuge din ghetou şi se ţară de la deportare şi transportaţi în Noiembrie 3-5 – Trupele germane a acestora. proteste înaintate de W. evreieşti din ghetou. Auschwitz III – Buna (zona August 2 – Revolta din lagărul de de comasare a evreilor din zona Octombrie-Decembrie – Operaţiuni platformelor industriale).000 de evrei. În lagărul Treblinka au fost Septembrie 26-Octombrie 2 – 7. din lagărul iniţiativa lui F. la Posen. Papa nu protestează faţă de această Birkenau (lagăr de exterminare). mai avem în General Yar pentru a le incinera şi astfel.000 evrei dintre evreii deportaţi în ghetoului Bialystok ca urmare a hotărăşte în urma numeroaselor deportaţi din Varşovia sunt Transnistria sunt repatriaţi. în trei lagăre distincte dar cu Bedzin şi Sosnowiec. Noiembrie – Lichidarea ghetoului evadeze sunt urmăriţi de trupele SS Theresienstadt către Auschwitz. dintre ei 50 . tot acum districtele Lublin. exterminare Treblinka. notează forţaţi să exhumeze miile de deportaţi în Transnistria. pădurile din apropiere. Trawniki şi Maidanek. membrii ai Ianuarie 26 – Ia fiinţă în SUA. încercarea de evadare a 100.000 de evrei.” ghetoul Tarnow. Roosevelt. despre Noiembrie 19 . alătură partizanilor. Bialystok. de exterminare de la Sobibor. 43. trupele Septembrie 8 – Încetarea Octombrie 18 – 1. urma acestei acţiuni. Septembrie 2 – Revolta evreilor din dintre prizonieri reuşesc să fugă în Janowska. în apropiere de Lvov.Revolta şi Gouvernement. Filderman împuşcaţi în masă în lagărele August 18 – Membrii şi de Centrala Evreilor din România Poniatowa. sunt arestaţi şi deportaţi la războiului.000 de evrei doar Europa în ciuda existenţei August 8 – Un grup organizat de de către populaţia civilă din această 15 mai erau în viaţă.000 de evrei din administraţie comună: Auschwitz I germane întâmpină o minimă conflictului militar dintre Italia şi Roma sunt deportaţi la Auschwitz.500 Dnepropetrovsk este eliberat de în privinţa ajutorării evreilor din ucişi 870.” Septembrie 1 – Eşecul mişcării de Octombrie 14 – Revolta din lagărul prizonierilor evrei. Septembrie 11. 200 de evrei care reuşiseră să începe deportarea celor din Cracovia şi Radom. din 80. Auschwitz II- rezistenţă din partea populaţiei Aliaţi.Începe operaţiunea decizie. în urma Nisse ca urmare a ocupării sudului ale grupurilor de partizani evrei în Noiembrie 28 – Conferinţa de la revoltei lagărul este lichidat. Noiembrie – Congresul SUA lăsa nici un martor al genocidului în ghetoului din Vilnius. 300 Sonderkommando 1005. în jur de şterge orice urmă. Suedia. 1944 Sonderkommando-ului 1005 sunt repatrierea în etape a evreilor Noiembrie 17 – Partizanii evrei Ianuarie 25 – Hans Frank. eliberează evreii din oraşul în jurnalul său “în acest moment cadavre ale masacrului de la Babi Octombrie 4 – Himmler vorbeşte Borshchev.D. din rezistenţă din Vilna. lansează Operaţiunea Festivalul Decembrie (martie 1944) – O parte August 15-22 – Lichidarea Octombrie 2 – Guvernul României Recoltei (Erntefest). probabil. Octombrie 21 – Lichidarea din Riga.94 1943-1944 Iulie 25 – Benito Mussolini este Septembrie 3 – Evreii din Belgia supravieţuind pînă la sfârşitul Noiembrie 22 – Lăgărul de demis de către regele Italiei. (lagărul original). lagărul este închis în concentrare Auschwitz este împărţit August 1 – Lichidarea ghetourilor Auschwitz. revoltei izbucnite în acest ghetou. implementarea Soluţiei Finale. şi ucişi unul câte unul pentru a nu Septembrie 23 – Lichidarea ghetoului din Minsk. evreii din Danemarca sunt salvaţi sovietici. Octombrie 25 – Oraşul investighează neluarea unei decizii viaţă. “Consiliul Refugiaţilor de Război. a public. Teheran. cei Franţei de către germani.

000 de evrei budapestani prin Majdanek. clădiri ce se bucurau de Iulie 29 – Trupele sovietice ajung măsurilor antisemite. 95 1944 Ianuarie 27 – Ia sfârşit asediul Aprilie 7 – Doi prizonieri evrei Mai 15-iulie 9 – 437.000 de transporta emigranţi evrei dinspre Aprilie – Primele transporturi cu ajutorul cărora Germania urma să evrei mai erau în viaţă. Martie 19 – Ungaria este ocupată de Aprilie 15 – Încercare de evadare a Iunie 23 . în industria de armament. Bucovina şi Iunie 12 – Alfred Rosenberg 57. Aprilie 16 – Guvernul maghiar Wallenberg reuşeşte să salveze Iulie 25 – Armata Roşie eliberează Roosevelt condamnă public decide înregistrarea oficială a 33. cu 700 de scufundat de vase germane de din Est ajung în Germania unde Mai 11 – Forţele Aliate lansează o emigranţi evrei la bord. Nistrul. . prizonierii urmau să lucreze forţat ofensivă majoră în centrul Italiei. Iulie – Diplomatul suedez Raoul model de la Theresienstadt. Kovno. Martie 15 – Trupele sovietice trec lagărului Auschwitz făcute de Iunie 13 – Germania lansează Iulie 22 – Eliberarea oraşului Lvov. eliberarea oraşului Vilna. de vasul Belacita. şi avertizează Ungaria să pună capăt Mai – Agenţi secreţi de legătură ai siguranţei”. aparate de recunoaştere aliate.500 mai erau în viaţă.000 de evrei “crimele împotriva umanităţii tuturor evreilor şi confiscarea emiterea de paşapoarte diplomatice fuseseră ucişi în acest lagăr. cu 120 de orfani Aprilie 14 – Primele transporturi cu polonezi cu vârste cuprinse între 10 Iulie 20 – Încercare eşuată de din Transnistria şi 30 de evrei din Atena ajung la Auschwitz. în Chelmno redevine operaţional. săvârşite de germani şi de japonezi” averilor acestora. publice abia în anii 1970. pleacă din război în Marea Neagră. armament şi bani cu doar câţiva din cei peste 80. în această ţară prizonierilor din lagărul Ponary. Martie 29 – Legile rasiale sunt schimbul de prizonieri evrei contra Iulie 3 – Eliberarea oraşului Minsk. Aprilie 14 – Primele fotografii ale de muncă din Reich. Ungaria către Auschwitz-Birkenau.Lagărul de exterminare Iulie 23 – O misiune a Crucii Roşii trupele germane. români li se permite să emigreze în nunţiului papal din Slovacia.000 de evrei. documente intitulate "Protocoalele Iunie 4 – Trupele americane ocupă Iulie 8 – Lichidarea ghetoului Primăvara – Câtorva mii de evrei de la Auschwitz" pe care le predau Roma. F. Iunie 6 – Începe Debarcarea din Iulie 13 – Partizani evrei ajută la Palestina. vizitează lagărul Auschwitz.000 dintre locuitorii evrei ai Martie 18 – Hitler ordonă armatei fotografiile aeriene vor fi făcute Iunie 23 – Începe a doua ofensivă acestui oraş fuseseră ucişi pînă la germane să ocupe Ungaria. urmat pe 4 aprilie Basarabia. reuşesc să scoată în afara lagărului Ungaria sunt deportaţi la încetarea deportărilor evreilor din Februarie – Adolf Eichmann de concentrare o serie de mărturii şi Auschwitz-Birkenau. dispune răpirea a 40. camioane. România spre Palestina este evrei din lagărele de concentrare continue războiul contra URSS. grup de ofiţeri superiori din armată.000 evrei din Iulie 7 – Guvernul maghiar decide Leningradului. Vasul Milka pleacă din Aprilie 10 – Trupele sovietice Normandia (D-Day). peste 360. pe Vistula. Iulie 6 – Vasul Kasbek. şi 14 ani şi trimiterea lor în lagăre asasinare a lui Hitler de către un supraveghetori. Martie 24 – Preşedintele SUA. sovietică.000 de locuitori evrei ai oraşului emigranţi la bord. portul Constanţa spre Palestina. false şi prin crearea unor “case ale Iulie 25 – Ghetoul Kovno lichidat.000 de copii doar 2. acea dată. lui Himmler propun aliaţilor imunitate diplomatică. 110. apropiere de Vilnius. Internaţionale vizitează lagărul trăiau 725.D. din cei Constanţa pe 30 martie cu 243 de ocupă Transnistria. primele rachete V-1 asupra Angliei. August – Vasul Mefkure ce introduse în Ungaria.

August 2-Septembrie 15 – Ghetoul anunţă formarea Brigadei Evreieşti. Noiembrie 26 . România Sonderkommando din Auschwitz.Himmler ordonă August – Lagărul de la Auschwitz Septembrie 4 –Antwerp-ul este Eichmann se deplasează personal la distrugerea camerelor de gazare şi a funcţionează peste capacitatea eliberat de către aliaţi. este abandonat. prevăzută iniţial.020 prizonieri. lagărul Klooga din Estonia.000 Septembrie 23 – Execuţii în masă în Octombrie 28 – Ultimul transport la Brunnlitz.000 de evrei sunt deportaţi evrei din Franţa ajunge la de guvernul maghiar anterior din de concentrare din Germania. prin incorporarea Sfârşitul anului . mai fac faţă. populaţia evreiască aflate la est de Vistula sunt Birkenau (18.000 de 1945 “Armatei Poloneze de Acasă” în Slovacia.404 prizonieri). viaţă 66. 68. ultimii . la Auschwitz. "Volkssturm". Kaiserswald de lîngă Riga este din Varşovia este zdrobită de către procesul comandanţilor lagărului de Ianuarie 18 – Lagărul Auschwitz "evacuat". Octombrie 18 . Octombrie 15 – Naziştii impun la lagărul Mauthausen. viaţă. sovieticii Naţională Slovacă. mai găsesc în viaţă doar 870 de Septembrie – Au loc noi deportări Budapesta un guvern marionetă al Noiembrie 8-18 – Sfârşitul evrei. a oraşului fusese redusă la câţiva deportaţi în Germania. armata germană. antisemită este abolită în România. operaţiunile de gazare a ocupă Varşovia. o parte dintre cadavre şi române intră în Slovacia.000 de evrei pleacă spre lagărele Lodz. loc 11 transporturi dinspre Noiembrie – Naziştii opresc Ianuarie 17 – Armata sovietică August 6 – 27. tot cu evrei pentru camerele de gazare August 1-Octombrie 2 – Insurecţia acum se reiau deportările din de la Auschwitz include 2. crematoriilor de la Auschwitz. deportate la Auschwitz. 74. deţinuţi din lagărul Theresienstadt. alătura aliaţilor. prizonierii sunt August 23 – Eliberarea Parisului. în timpul operaţiunii este 25. mai puţin de Budapesta pentru a rezolva situaţia. de la Auschwitz sunt folosite pentru 80.200 de evrei pe care îi August 1 – Este lichidat “Lagărul ajung la graniţa cu Germania. aflată în apropiere nu intervine. armata sovietică exterminare de la Maidanek. în a lui Ion Antonescu. şi 63 de ani. lagărul Octombrie 3 – Insurecţia poloneză Noiembrie – Are loc la Lublin supravieţuitori. Ianuarie 16 – Armata sovietică şi Varşovia. graniţa cu Austria şi de aici spre eliberează oraşul Lodz. prizonierilor de la Auschwitz. Septembrie 14 – Trupele americane forţată a tuturor bărbaţilor între 13 salvează 1. de Roma sunt gazaţi.000 de evrei din Budapesta într. ultimul transport cu astfel relua deportările suspendate 38. Noiembrie 8 – Trupele SS forţează acel moment în lagăr se mai aflau în părăseşte puterile Axei pentru a se Birkenau.000 de evrei mai erau încă în Lodz dizolvat. Auschwitz. Septembrie 28 –Winston Churchill Octombrie 30 – Camerele de gazare cea română eliberează Budapesta. mută din lagărul de muncă Plaszow Ţiganilor” de la Auschwitz. cauza presiunilor internaţionale.000 evrei din lagărele Theresienstadt spre Auschwitz.Hitler ordonă Decembrie 13 – Legislaţia sunt gazaţi zilnic iar crematoriile nu Septembrie 13 – Trupele sovietice crearea armatei populare.000 de evrei mai erau în viaţă. Noiembrie 3 – Trupele sovietice se obligaţi să se retragă spre Germania August 23 . cum peste 9. de la Theresienstadt spre Crucilor cu Săgeţi pentru a putea deportărilor din Budapesta.Arestarea la Bucureşti Octombrie 6-7 – Revolta membrilor apropie de Budapesta.Oskar Schindler sunt incinerate în gropi comune. în faimoasele marşuri ale morţii.500 persoane sunt Septembrie 30-Octombrie 30 – Au ultima oară. 4. distrus unul din crematoriile un marş de peste 160 km spre Ianuarie 19 – Armata Roşie August 28 – Începe Insurecţia principale (IV).96 1944-1945 August 7 – Lichidarea ghetoului din Auschwitz.000 5.

1947 distrugere a tuturor dosarelor Aprilie 25 – Trupele americane şi August 15 . 97 1945-1948 Ianuarie 25 – Evacuarea lagărului Aprilie 10 . Aprilie 22 . doua bombă atomică la Nagasaki. celorlalţi li se comută pe Rhin. a fabricilor şi a sinucide. la Nurnberg. la Jilava. gardienii SS August 9 – Aviaţia SUA aruncă a Februarie 16 . gen. moarte pentru crime de război. American la Nürnberg. executaţi. Antonescu şi al altor membri ai Germania doar jumătate Buchenwald. părăsească lagărul Gross-Rosen Aprilie 20 . 1946 executaţi. mărturie în procesul de la infrastructurii de transport din Mai 2 – Armata Sovietică ocupă Nuremberg. Aprilie 29 – Lagărul Dachau condamnaţi la moarte şi doar 4 Martie 5 – Trupele americane ajung eliberat de trupele americane. prima militar American la Nürnberg.000 de evrei preluat de Crucea Roşie conducător al României Ion câţi pleacă în marş forţat spre transportabili din lagărul Internaţională.Roosevelt. aviaţia SUA asupra oraşului pedepse cu închisoarea iar ceilalţi 7 RAF şi USAF rad de pe faţa Aprilie 23 – Începe evacuarea Hiroshima. ai comandourilor speciale SS sunt cazul în care acestea nu pot fi Aprilie 28 – Benito Mussolini este Noiembrie 14 – Începe Procesul de judecaţi de către un tribunal militar transportate pentru a nu cădea în împuşcat de partizani.Hitler ordonă eliberat de Armata Roşie. sfârşit al Doilea Război Mondial. Aprilie 15 – Forţele britanice Mai 23 – Heinrich Himmler se Octombrie 16 . Condamnat la supravieţuiesc. Aprilie 30 – Lagărul Ravensbrück Martie 11 – Fostul commandant al pedeapsa. Picki Vasiliu şi unde mai găsesc în viaţă 7.m. August 6 – Ora 9:15 a.000 sunt forţaţi să eliberează lagărul Bergen-Belsen. pe 16 aprilie 1947.Japonia capitulează. SS sunt judecaţi de către un tribunal Februarie 4-11 – Conferinţa de la Sachsenhausen. Potsdam.Göring se sinucide Februarie 1 – 40. Martie 19 . cu două ore înainte de a fi executat.Sachsenhausen eliberat bombă atomică este aruncată de dintre ei sunt condamnaţi la Februarie 13-14 – Bombardiere ale de Armata Roşie. sinucide în momentul arestării. stat independent. lagărului Ravensbrück.23 de foşti doctori într-un marş al morţii. Aprilie 11 – Americanii eliberează eliberat de către americani."Evacuarea" Iunie 26 – Crearea Organizaţiei Decembrie 9 .650 de Henry Truman devine preşedinte al Mai 8 ."Evacuarea" în marş Mai 3 – Lagărul Theresienstadt este Mai 7-18 – Procesul fostului Stutthof.iulie 16 – Conferinţa de la Mihai Antonescu. necondiţionat. sunt executaţi pe “schelete vii” abandonate de trupele SUA. este apoi judeacat la 1948 Germania ce ar fi putut cădea în Berlinul. 14 sunt mâna aliaţilor. Mai 5 – Lagărul Mauthausen este guvernului său. Alexianu. împreună cu Gheorghe eliberează lagărul de la Auschwitz Aprilie 12 – Moare F. Mai 8 – Germania capitulează Antonescu. 16 Yalta. Varşovia şi executat la Auschwitz Mai 14 – Declararea Israelului ca mâna aliaţilor. SS. . strategice. din 50. Rudolf Höss depune împărţire a Palestinei. Ion Ianuarie 27 – Armata sovietică lagărul de concentrare Buchenwald.Decret oficial de se dedau la un ultim masacru. pământului oraşul Dresda. 1 iunie.000 de prizonieri forţat a ultimilor 15.D. ia Septembrie 15 – 21 de comandanţi privind procesul de "deiudaizare" în sovietice se întâlnesc pe Elba. prizonierilor din lagărul Naţiunilor Unite. lagărului Auschwitz este capturat de Noiembrie 24 – Planul ONU de distrugerea tuturor rezervelor Aprilie 30 – Adolf Hitler se britanici.

Donald L. copyright 1954). Rinehart and Winston. 1966--1985. 2001. James. The Encyclopedia of Jewish life before and during the Holocaust. New York: The Modern Library. Antisemitism Rasial Bankier. Stroud. Toward the Final Solution: A History of European Racism. Hitler and the Holocaust. Parkes. 1982. 1963. London: Best Seller Library. Leni. Robert and Shmuel Spector eds. IN: Indiana University Press. New York: Macmillan. The Holocaust: A History of the Jews in Europe during the Second World War. 2001 Wistrich. Hanover. 1990. New York: Schocken Books. Antisemitism Bankier.. 1985). 2001 MacKale. 2000 Berenbaum. 1964). 1949. Jerusalem: Yad Vashem. 1960 (French edition. Yehuda. Berkeley: University of California Press. Gloucestershire: Sutton. 1933--1945. Israel. 1985. 2003. Massing. The Holocaust In History. 1990. Rethinking the Holocaust. 1984. Hitler's Holocaust. Anti-Semitism: A History. Jerusalem: Yad Vashem. 1975. editor in chief. Leon. Hellig. Raul. Rozett. 1933-1941. New York: Holt. Niewyk. Warrant for Genocide: The Myth of the Jewish World-Conspiracy and the Protocols of the Elders of Zion. Probing the Depths of German Antisemitism. London: Vallentine. ed. Jerusalem: The Zalman Shazar Center. Shmuel ed. Reitlinger. Fritz. 1978. 1981 (first published. Oxford: Oneworld. 4 vols. 1998. George Lachmann. New Haven. 1961 (definitive edition. . Gerald. Paul W. New York: Franklin Watts. Lucy. London: Vallentine-Mitchell. The Holocaust Encyclopedia. New York: Cooper Square Press. Harvest of Hate. Cohn-Sherbok. The Politics of Cultural Despair: A Study in the Rise of the Germanic Ideology. German Society and the Persecution of the Jews. New York: Columbia University Press. New Haven. Israel. Donald M. Robert S. 1967. the Disputed. New York: New York University Press. Leon. Laqueur. Dan. Gutman. The Crisis in German Ideology. 1953 (second revised and augmented edition. Poliakov. NH: University Press of New England. Bauer. Conn. The Holocaust: The Fate of European Jewry. The Holocaust and Antisemitism: A Short History.. Dawidowicz. MA: Harvard University Press. The Holocaust and History: The Known. Guido. Chicago: Quadrangle Books. Stroud. New York: Beechurst Press. Antisemitism. 1980. Jacob. Hilberg. The Holocaust and Its Significance. The Destruction of the European Jews.BIBLIOGRAFIE Lucrări generale despre Holocaust Bauer. London: Elek Books. 1968). Mosse. New York: Holmes and Meier. London: JM Dent. Walter ed. David. New York: Harper and Brothers. Bloomington. Gutman. 2002 Katz.. Rehearsal for Destruction: A Study of Political Anti-Semitism in Imperial Germany. Stern.. Knopp. The Encyclopedia of the Holocaust. 1933-1941. Norman. Michael. The Columbia Guide to the Holocaust. Martin. The War Against the Jews. Hitler's Shadow War: The Holocaust and World War II. 1987. A History of the Holocaust. and Chaim Shatzker. From Prejudice to Destruction: Anti-Semitism 1700--1933. London: Eyre and Spottiswoode. George Lachmann. Rinehart and Winston. Michael. Gloucestershire: Sutton. and the Reexamined. Jocelyn. The History of Anti-Semitism. The Final Solution. Cambridge.. 2000 Poliakov. 2002. Marrus. German Society and the Persecution of the Jews. the Unknown. ed. David (ed.: Yale University Press.: Yale University Press. 1999 Cohn. 2000 Mosse. Encyclopedia of the Holocaust.) Probing the Depths of German Antisemitism. 2001 Yahil. 1961. Yehuda. Gilbert. New York: Holt. Conn. New York: Facts on File. 2000 Spector. New York: Oxford Press.

Friedlander. Architects of Annihilation: Auschwitz and the Logic of Destruction. NH: University Press of New England. "Soluţia Finală" Aly. New York: W. ---. 1974. 1997. Fertig. ---. Wolfgang. Herbert. Goetz and Susanne Heim. 'Final Solution': Nazi Population Policy and the Murder of the European Jews. The Final Solution: Origins and Implementation. 1992. NJ: Princeton University Press. London: The Bodely Head.). Benz. Ideology of Death: Why the Holocaust Happened in Germany. David. Hubris. Ulrich (ed. Karl. Ian Hitler. Nazi Europe and the Final Solution. London: Odhams. Kershaw. 1998. London: Allen Lane. Consent and Coercion in Nazi Germany. The Fascist Revolution: Toward a General Theory of Fascism. Hitler. 1994. New York: Oxford University Press. Kershaw. London: Arnold. New York: H. Neumann. 1984). Behemoth: The Structure and Practice of National Socialism. David and Israel Gutman (eds. 1930--1935. BIBLIOGRAFIE 99 Nazism şi Fascism Allen. Nazi Policy. 1995. 2002. 1972. Hitler's Weltanschauung: A Blueprint for Power. Christopher. Christopher. New York: Cambridge University Press. Jerusalem: Yad Vashem. Chapel Hill. Hitler's Willing Executioners: Ordinary Germans and the Holocaust. ---. Saul. New York: Knopf. 2000 Rhodes. 1952. 1936-45. Bracher. 1999. 1963. New York: Knopf. Rosenbaum. Ordinary Men: Reserve Police Battalion 101 and the Final Solution in Poland. Joachim. Hitler. Zeev. 1997. 2001 Mosse. 1984. Browning. Bankier. 1994. 1985. Allan. New York: Harper. Fateful Months: Essays on the Emergence of the Final Solution. Hitler Bullock. The Origins of Nazi Genocide: From Euthanasia to the Final Solution. Goetz. 1996. New York: Knopf. Franz. Nazi Germany and the Jews. CT: Wesleyan University Press. Explaining Hitler: The Search for the Origin of His Evil. Sternhell. Eberhard. Friedlaender. The Nazi Dictatorship. Masters of Death: The SS-Einsatzgruppen and the Invention of the Holocaust. Browning. 1992. ---. Schleunes. Weiss. Hitler. Richard. New York: HarperCollins. ---. John. 1991. Hitler in History. New York: The Viking Press. William Sheridan. Middletown. 2002. ed. New York: Holmes and Meier. New York: Praeger. Dee. John. German Killers. London: Weidenfeld and Nicolson. National Socialist Extermination Policies. 2000. George Lachmann. Eichmann in Jerusalem: A Report on the Banality of Evil. 2003. Richard. London: Longman. Backing Hitler. Structure and Effects of National Socialism. Hitler: A Study in Tyranny. Gellately. 1999. Goldhagen. The Path to Genocide: Essays on Launching the Final Solution. Karl Dietrich. Hanover. Daniel Jonah. 1985. 1970. 1965 (revised edition. The Twisted Road To Auschwitz. Asasinii Arendt. Contermporary German Perspectives and Controversies New York: Berghahn. The Hitler of History. London: Weidenfeld and Nicolson. New York: Columbia University Press. 1991. 2000 Lukacs. New York: Franklin Watts. Robert. The Nazi Seizure of Power: The Experience of a Single German Town. Princeton. Cesarani. Chicago: Quadrangle. London: Macmillan. London: Deutsch. . 1998. Hannah. Aly. Fest. Ron. 1999. Cambridge: Cambridge University Press. London: Routledge. London: Edward Arnold. 1972. The Architect of Genocide: Himmler and the Final Solution.W. 1889-1936. Jaeckel. Nemesis. Ian. Jewish Workers. The Birth of Fascist Ideology: From Cultural Rebellion to Political Revolution. 1966 (originally published in 1944). Norton. The German Dictatorship: The Origins. The Holocaust: A German Historian Examines the Genocide.). 1996. Breitman. Henry. Chicago: Ivan R. NC: The University of North Carolina Press. New York: Harper Collins.

The Business of Genocide: The SS.C. 1974. 1981. 1996. and Martin Broszat. New York: Washington Square Press. Hitler's Bureaucrats: The Nazi SecurityPpolice and the Banality of Evil. New York: Basic Books. Chapel Hill. London: Hamish Hamilton. 1980. 1986. London: Secker and Warburg. and Albert Speer. Feig. 1985. and the Concentration Camps. New York: Public Affairs. 1998. Karay. IN: Indiana University Press. Jerusalem: Yad Vashem. and Avital Saf. Yitzhak. Jerusalem: Hebrew University Centre for Research of East-European Jewry. and Volker Riess. Konnilyn. New York: Basic Books. Eric A. Israel. Women in the Forced-Labor Camps. New York: Macmillan. Bloomington. 1959 (revised and reissued as Man's Search For Meaning. The Gestapo. 1939--1943: Ghetto. Legacies. Gitta. 1968. Dwork. Soviet Jewry on the Eve of the Holocaust: A Social and Demographic Profile. 1968). 1976. 1950. Sereny. 1994. Krakowski. 1980.: University of North Carolina Press. Deborah. The Nazi Doctors: Medical Killing and the Psychology of Genocide. Felicja. Reacţia Evreilor din Europa la Holocaust Altshuler. Lagărele Naziste Arad. 1991. New York: Holmes and Meier. Medicine and Medical Ethics in Nazi Germany: Origins. From Death Camp to Existentialism: A Psychiatrist's Path to a New Therapy. Munca forţată şi confiscarea proprietăţilor evreieşti Allen. 2003 Zweig. Yaacov. Into That Darkness: From Mercy Killing to Mass Murder. Ghetouri Trunk. The Survivor: An Anatomy of Life in the Death Camps. Dov. Imperfect Justice: Looted Assets. Underground. Revolt. Krausnik. Practices. New York: Oxford University Press. Gutman. Slave Labor. eds. and Michael Berenbaum. 1998. Arad. Nazi Terror. Bloomington. Israel. Lozowick. 1969. The Jews of Bielorussia during World War II. Nicosia. Ghetto in Flames: The Struggle and Destruction of the Jews of Vilna in the Holocaust. Those Were the Days: The Holocaust as Seen by the Perpetrators and Bystanders. Willi Dressen. Ronald W . 1998.). Terrence. 2002. The War of the Doomed: Jewish Armed Resistance in Poland 1942--1944.The Gold Train: The Destruction of the Jews and the Second World War's Most Terrible Robbery. The Nazi Concentration Camps: Structure and Aim-The Image of the Prisoner-The Jews in the Camps. Treblinka: The Operation Reinhard Extermination Camps. London: Allen Lane. Shalom. Kogon. New York: Holmes and Meier.W. Boston: Beacon Press. Princeton. New York: McGraw-Hill. Norton. 1995. Fighting Back: Lithuanian Jewry's Armed Resistance to the Nazis 1941--1945. Gutman. The Jews of Warsaw. 1997. Gitta. The Order of Terror: The Concentration Camp. London: Continuum. 2002. Slave Labor. Cholavsky. Gutman. Amsterdam: Harwood Academic Publishers. and the Unfinished Business of World War II. The Anatomy of the SS State.100 BIBLIOGRAFIE Hoehne. N. NJ: Princeton University Press. Eugene. Shmuel. et al. Isaiah. London: Secker and Warburg. Belzec. Heinz. Auschwitz: 1270 to the Present. and Ordinary Germans. New Haven.1999 Klee. Wolfgang. 1984. Viktor. . IN: Indiana University Press. eds. Sofsky. Soldiers from the Ghetto. 1984. Jews. ---. 1982. New York: Holmes and Meier. 2002. Sereny. Lifton. Hitler's Death Camps: The Sanity of Madness. Robert. Israel. His Battle With Truth. Sobibor. Yitzhak. Michael Thad. Jerusalem: Yad Vashem. Des Pres. 1972. The Order of the Death's Head: The Story of Hitler's SS. New York: Berghahn. 2002. Bloomington. Judenrat: The Jewish Councils in Eastern Europe under Nazi Occupation. Levin. Eizenstat. CT: Yale University Press. IN: Indiana University Press. 1987. Johnson. San Diego: AS Barnes. Francis R and Jonathan Huener (eds. London: Collins. The Theory and Practice of Hell: The German Concentration Camps and the System Behind Them.. New York: W. Anatomy of the Auschwitz Death Camp. Ernst. Stuart E. Mordechai. New York: Macmillan. Helmut. Frankl.

1992.H. Cambridge. Jerusalem: Yad Vashem. New York: Holocaust Library. Martin. Pittsburgh: University of Pittsburgh Press. Michaelis. Fredrich. The Burden of Conscience: French Jewish Leadership during the Holocaust. 1991. New York: Basic Books. 1990. Michman. Ehrenburg. Moore. Kuznetsov. 1987. Mussolini and the Jews: German-Italian Relations and the Jewish Question in Italy. 1941--1944. New York: Oxford University Press. MA: Adams Media Corporation. ed. 2001. Germania Angress. 1978. Oxford: Clarendon Press. ed. Rautkillo. Michel. Presser. Rescue and Survival. 1990. Yahil. 1987. Luciene. The Black Book. Victims and Survivors: The Nazi Persecution of the Jews in the Netherlands 1940--1945. Lewiston: The Edward Mellen Press. Poznanski. Cohen. Can. 1993. The Rescue of Danish Jewry: Test of a Democracy. Werner. de Jong. Richard. 1998. The Netherlands and Nazi Germany. Anatoly. Inside Hitler's Greece: The Experience of Occupation. 1987. MA: Harvard University Press. Hanover. Daniel. Franţa Adler. Hanover. The Jews of Paris and the Final Solution: Communal Response and Internal Conflicts 1940--1944. Shmuel. Jerusalem: Yad Vashem. The Italians and the Holocaust: Persecution. New York: Holocaust Library. 1993. Susan. Chary. IN: Indiana University Press. Beyond Hitler's Grasp: The Heroic Rescue of Bulgaria's Jews.: Brandeis University Press. Zuccotti. New York: Holocaust Library. The Netherlands and Nazi Genocide: Papers of the 21st Annual Scholars Conference. 1922--1945. 1988. Edmonton. Dan. Lazare. The Holocaust of Volhynian Jews 1941--1944. . New York: Basic Books. Jan. New York: St. London: MacGibbon and Kee. Germans. 1998. N. 1987. 1997. 1969. Martins Press. Norway's Response to the Holocaust: A Historical Perspective. Italia Carpi. Belgium and the Holocaust: Jews. Holbrook. Bob. ed. New York: Columbia University Press. Belgians. Susan. 1969. Dean. 1996. New York: Basic Books. CT: Yale University Press. Finland and the Holocaust: The Rescue of Finland's Jews. Ukrainian-Jewish Relations in Historical Perspective. Mark. Bloomington. Spector. New Haven. Louis. Collaboration in the Holocaust: Crimes of the Local Police in Belorussia and the Ukraine. Scandinavia Abrahamsen. 1981. New York: Columbia University Press.: Canadian Institute of Ukrainian Studies. 1990. The Destruction of the Dutch Jews. The Holocaust. The Bulgarian Jews and the Final Solution 1940--1944. 1941--1944. Babi Yar. Howard. Zuccotti. Meir. Philadelphia: Jewish Publication Society. NH: Brandeis University Press. London: Arnold. and Vasily Grossman. Jacques. Renee. Rescue as Resistance: How Jewish Organizations Fought the Holocaust in France. 2000. Michael. Balcani Bar-Zohar. 1994. Between Fear and Hope: Jewish Youth in the Third Reich. Olanda şi Belgia Colijn. Ilya. and Robert Paxton. 1972. Mazower. Vichy France and the Jews. Samuel. The French and the Jews. Leni. BIBLIOGRAFIE 101 Studii privind Holocaustul în diferite ţări europene Ucraina şi Belarus Aster. Jacob. New York: EP Dutton. Between Mussolini and Hitler: The Jews and the Italian Authorities in France and Tunisia. Hannu. Marrus. G. 1967. 1981. Jews in France during World War II.

Poppel. Katzburg. ed. 1920--1943. ed. Nywiek. The Hehalutz Underground. New York: Columbia University Press. Chapel Hill: University of North Carolina Press. Matatias. New York: Holocaust Library. Leonard. 1987. 1987. eds. NH: University Press of New England. Fuks. 1933--1943. 1893--1914. 1989. eds. 1994). New York: Grove Press. Radu. Banska Bystrica. Donald. Freud. The Destruction of Romanian and Hungarian Jews during the Antonescu Era. Ungaria şi România Ben-Tov. 1999. New York: Oxford University Press. Schorsch. ed. 1848--1933. ---. Days of Pain: Leo Baeck and the Berlin Jews. NY: Cornell University Press. Geneva: Henry Dunant Institute. 1975. 1997. 2002. Richarz. New York: Metropolitan Books." Jacob Edelstein of Theresienstadt. Holocaust in Romania. 1940-1944. Mosse. 1997. The Unheeded Cry. 1998. Gisi Fleischmann and the Jewish Fight for Survival. and Paul Mendes-Flohr. "Elder of Jews. Yehuda. Oxford: Blackwell. Ioanid. Banska Bystrica: Datai. Hungary and the Jews. 1985. Oxford: Berg. Ramat Gan: Bar-Ilan University Press. Safety Harbor. New York: Oxford University Press. Hanover. Peter. 1975. Between Dignity and Despair: Jewish Life in Nazi Germany. The German-Jewish Economic Elite 1820--1935: A Socio-Cultural Profile. Toth. Boulder. Zionism in Germany: The Shaping of Jewish Identity. Evan Burr. To Deliver Their Souls: The Struggle of a Young Rabbi during the Holocaust. Facing a Holocaust in Budapest: The International Committee of the Red Cross and the Jews in Hungary 1943--1945. David. 25th to 27th March. New York: Columbia University Press. Hanover. Philadelphia: Jewish Publication Society. 1997. 1897--1933. Abraham. Brooklyn: Mesorah Publications. Christians and Jews in Germany. Stephen. Ithaca. George Lachmann. Facts and Documents on the Annihilation of Romania's Jews. Austria. Boulder. CO: Social Science Monographs. Pulzer. New York: Columbia University Press. 1985. Fatherland or Promised Land: The Dilemma of the German Jew. The Jewish Response to German Culture: From the Enlightenment to the Second World War. Dezider. 1992. ed. Renewal and Destruction. NH: University Press of New England. Gay. 1980. German Jews Beyond Judaism. Ann Arbor. In the Lion's Mouth. Kulka. Mosse. Baton Rouge: Louisiana State University Press. Tal. 1989. Werner Eugene. 1972. Monika. Avraham. IN: Indiana University Press. CO: The City University of New York. The Politics of Genocide: The Holocaust in Hungary. The Jews in Weimar Germany. IN: University of Indiana Press. 1918--1945. Oxford: Clarendon Press. 1991. Days of Sorrow. Judaism and Christianity Under the Impact of National Socialism. Emmanuel. Bloomington. The Holocaust in Hungary: Fifty Years Later. Randolph L. Marion A.. Kaplan. Jewish Life in Germany: Memoirs from Three Centuries. 1998. The Tragedy of Slovak Jews: Proceedings of the International Symposium. ---. Genocide and Rescue: The Holocaust in Hungary 1944. 1981. Carp. 1986. Uriel.: Simon. The Holocaust in Romania. 1977. Ruth. Bukey. ---. Bloomington. 1743-1933. 1981 (revised edition. Jewish Reactions to German Anti-Semitism. 1984. New York: Macmillan. Chicago: IR Dee. Otto Dov. Cohen. MI: University of Michigan Press. Jerusalem: The Historical Society of Israel. 2000 Cesarani. 1978. Hitler's Austria. Asher. Reinharz. Amos. Yehuda. þ2000 Braham. 1992.102 BIBLIOGRAFIE Baker. 1919--1945. 1992. From Boycott to Annihilation: The Economic Struggle of German Jews. and Walter Schatzberg. Nathaniel. Campion. Barkai. Joan. ed. . Arieh. 1989. Peter. Ismar. 1988. 1870--1914. Fla. New York: Columbia University Press. Jews and the German State: The Political History of a Minority. Reinharz. New York: University Press of America. Elon. Jews and Other Germans: Masters and Victims in Modernist Culture. Slovacia Frieder. 1978. 1987 Cehia Bondy. Pity of It All: A History of Jews in Germany.

London: Elek. Baumel Judith Tydor. David H.: Indiana University Press. Laqueur. Tony. Kushner.. Retreat from the Mandate: The Making of British Policy. 1977. New York: Oxford University Press. Morrison. 1978. 1999. Bloomington. 1983. 1979. America. 1986. Ind. CT: Yale University Press. Antiheroes and the Holocaust: American Jewry and Historical Choice. Jews For Sale? Nazi-Jewish Negotiations. Martin. J. American Refugee Policy and European Jewry. Patterns of Jewish Leadership in Nazi Europe. and Switzerland's Finest Hour. Ronald. . NJ: Rutgers University Press. Escaping the Holocaust: Illegal Immigration to the Land of Israel.: Syracuse University Press. April 1--7. IN: Indiana University Press. ---. Sompolinsky. 1939--1945. Auschwitz and the Allies. 1990. Breitman. American Jewry and the Holocaust: The American Joint Distribution Committee. 1968. Toronto: University of Toronto. The Holocaust in Historical Perspective. 1933-1945: Proceedings of the Third Yad Vashem International Historical Conference. Defiance: The Belski Partisans. Kranzler.Y. 1981. Gilbert. 1933--1939. New York: Random House. 2000 Jewish Resistance during the Holocaust: Proceedings of the Conference on Manifestations of Jewish Resistance. Wyman. Bernard. 2000 Abella. Jerusalem: Yad Vashem. BIBLIOGRAFIE 103 Jewish Rescue Attempts Bauer. Juneau: Denali Press. Yehuda. Ofer. Walter. Wasserstein. Bloomington. New York: Hill and Wang. Jerusalem: Yad Vashem. El Salvador. 1939--1945. What the British and Americans Knew. Sherman. Its Jews. Dalia. London: Institute of Jewish Affairs. Dina. David. 1990. Michael. Rinehart and Winston. 1933--1948. Rescue Attempts during the Holocaust: Proceedings of the Second Yad Vashem International Historical Conference. 1979. Oxford: Blackwell. Official Secrets: What the Nazis Planned. 1933--1945. 1939--1944. 1977. Jerusalem: Gefen. Britain and the Jews of Europe. New York: Holt. 1981. Rezistenţa evreiască Tec. 1933--1945. The Politics of Rescue: The Roosevelt Administration and the Holocaust. Heroes. ---. Meier. 1994. Nicosia. 1984. Island of Refuge: Britain and Refugees from the Third Reich. George Mantello. Breitman. Henry. 1974. April 8--11. London: IB Taurus. Britain and the Holocaust: The Failure of Anglo-Jewish Leadership? Brighton: Sussex Academic Press. 1999. 1980. The Blue and the Yellow Stars of David: The Zionist Leadership in Palestine and the Holocaust. David. Jerusalem. 1998. Seattle: University of Washington Press. Jerusalem: Yad Vashem. New York: The Free Press. Richard. 2nd ed. The Man Who Stopped the Trains to Auschwitz. Jerusalem. and the Rise of Nazism. New York: Oxford University Press. New Brunswick. Zweig. 1979. Feingold. Lipstadt. The Holocaust and the Liberal Imagination: A Social and Cultural History. Woodbridge: The Boydell Press. 1994. 1978. A. Beyond Belief: The American Press and the Coming of the Holocaust. MA: Harvard University Press. Detroit: Wayne State University Press. Britain and Palestine during the Second World War. Jerusalem. Cohen. Richard. The Third Reich and the Palestine Question. The Jewish Emergence from Powerlessness. None is Too Many: Canada and the Jews of Europe. The Abandonment of the Jews: America and the Holocaust." London: and Nicolson. and Alan Kraut. 1987. N. and Harold Troper. 1970. April 7--11. Gulie Ne'eman. 1968. 1934--1945. Francis. Nechama. Răspunsul aliaţilor la Holocaust Arad. Porat. London: Elek. Irving. 1985. The Terrible Secret: An Investigation in the Suppression of Information about Hitler's "Final Solution. 1993. New Haven. Syracuse. 1936--1945. Deborah. 1939--1945. Cambridge. 1986. ---. Unfulfilled Promise: Rescue and Resettlement of Jewish Children in the United States. New York: Pantheon Books. 1990. 1973.

Fania. Theo. Wiesel. Rittner. 2002. eds. Grand Rapids. Hillsum. New York: Stein and Day. B.. Elie. Susan.000 Hungarian Jews. Scroll of Agony: The Warsaw Diary of Chaim Kaplan. 1994. New York: Knopf. 1990. Lexington. New York: Holocaust Library. 1930-1965. Conscience and Courage: Rescuers of Jews during the Holocaust. Surviving the Holocaust: The Kovno Diary. London: M. 1968. The Last Three Popes and the Jews. Filip. 1998. Jerusalem: R Mass. Avraham Tory. Cambridge. Friedlaender. The Terezin Diary of Gonda Redlich. The Musicians of Auschwitz. Eerdmans. Pius XII and the Third Reich: A Documentation. Ind. Michael. Eva. Fogelman. 1979. London: Doubleday. 1999. CT: Praeger. Levin. Tschuy. Hoboken. 1933--1945. Mueller. London: Calder and Boyers. Miklos. 1988. Lapide. 2000 Zuccotti. Oliner. 1966. Alfred. Tec. 1992. Jean-Claude. John. New York: Free Press. Kitty. New York: Ktav. The Path of the Righteous: Gentile Rescuers of Jews during the Holocaust. Straus and Giroux. The Other Kingdom. 1967 Phayer. Under His Very Windows: The Vatican and the Holocaust in Italy. Notes from the Warsaw Ghetto: The Journal of Emmanuel Ringelblum. Haessler. 1998. MA: Harvard University Press. The Righteous: The Unsung Heroes of the Holocaust. 1961. New York: Anchor Books. Friedlaender. KY: University Press of Kentucky. Levi. New York: Funk and Wagnalls. 1983. New York: Hill and Wang. New York: McGraw-Hill. 1947. Conn: Yale University Press. 1993. Joseph. New York: Reynal and Hitchcock. 2000 Drepţii între Popoare Gilbert. 1939--1943. New York: Harcourt Brace and Co. and the Dead: How Swiss Bankers Helped Finance the Nazi War Machine. 1969. The Swiss. Martin. When Memory Comes. 1958. Jerusalem: Yad Vashem. The Lifeboat is Full: Switzerland and the Refugees. The Warsaw Diary of Adam Czerniakow. Primo.104 BIBLIOGRAFIE Guvernele din ţările neutre şi Holocaustul Favez. Hart. Waiting for Death: A Diary. 1974. New York: Farrar. London: Routledge and Kegan Paul. London: Abelard-Schuman. The Catholic Church and the Holocaust. New York: Oxford University Press. Carol et al. I Am Alive. 2000 Jurnale şi Memorii The Diary of Eva Heyman. Itamar. Pinachas. Auschwitz: A Doctor's Eyewitness Account. Etty: A Diary 1941--1943. Etty. London: Hamilton. New York: Viking. Survival in Auschwitz: The Nazi Assault on Humanity. . Rousset. Youth in Chains. Bloomington. Fenelon. London: Souvenir Press. 1971. London: Kupard. Jean. Paldiel.: Indiana University Press. Mich. David. Westport. The Stones Cry Out: Sweden's Response to the Persecution of the Jews. Mordecai. Night.: W. The Altruistic Personality: Rescuers of Jews in Nazi Europe. The Red Cross and the Holocaust. The Story of Carl Lutz. Vatican Diplomacy and the Jews during the Holocaust. 1988. Reflections on the Past. Auschwitz Inferno: The Testimony of a Sonderkommando. Hitler's Pope: The Secret History of Pius XII. 1999. New York: Macmillan. New York: Collier Books. Nechama. Samuel. Challenges for the Future. Dangerous Diplomacy. Koblik. Mechanicus. Geva. John. Nyiszli. Cambridge: Cambridge University Press. Saul. 1965. The Holocaust and the Christian World. Steven. Cape. 1933--1945. Philip. Ziegler. Reacţia bisericilor faţă de Holocaust Cornwell. the Gold. When Light Pierced the Darkness: Christian Rescue of Jews in Nazi-Occupied Poland. 1960. Saul. New Haven. London: J. 1980. NJ: Ktav. 1958. 1977. Thomas. 2000 Morley. 1979. 1964. 1986. 1979. The Last Deposits: Swiss Banks and the Holocaust Victims' Accounts. Rescuer of 62.

---. 1999. Godine. New York: Viking Press. New York: Summit Books. 1993. ---. Bellow. Hersey. 1995. 1993. 1968. New York: Summit Books. 1967. The Wall. London: H. The Fifth Son. Gila. Cambridge. 1985. ---. Boston: David B. ---. Bloomington. Steiner. IN: Indiana University Press. Alvin. Ezrachi. IN: Indiana University Press. Memory. Dawn. 1993. Depiction and Interpretation: The Influence of the Holocaust on the Visual Arts. Lawrence. The Age of Wonders. 1992. 1981. Aharon. New York: Warner Books. Literatura Holocaustului Appelfeld. New York: Simon and Schuster. The Drowned and the Saved. If Not Now When. Wiesel. Against the Apocalypse: Responses to Catastrophe in Modern Jewish Culture. 1984. The Mirror Maker. The Holocaust in American Life. David. Mr. Novick. The Periodic Table. The Gates of the Forest. Katz. New York: Holt. 1984. Admitting the Holocaust: Collective Essays. 1972. Language and Silence: Essays. 1994. Music in Terezin 1941--1945. Rinehart and Winston. 1971. 1958--1966. Ziva. Oxford: Pergamon Press. 1988. 1. Bloomington. 1962. IL: University of Illinois Press. Sidra Dekoven. 1985. Karas. London: MacGibbon. Primo. 1989. Begley. Hamilton. Crossing the Water. The Journey. Levi. CT: Yale University Press. The Holocaust and the Literary Imagination. 1992. New York: Beaufort Books. Urbana. The Accident. IN: Indiana University Press. Arta Holocaustului Amishai-Maisels. This Way to the Gas Ladies and Gentlemen. 1990. Boston: Houghton Mifflin. Straus and Giroux. London: Faber and Faber. Yitzhak. Roskies. Berkeley: University of California Press. Writing and Re-Writing the Holocaust: Narrative and the Consequences of Interpretation. Borowski. Memoria Colectivă a Holocaustului Friedlaender. New York: Schocken Books. New York: Knopf. A Double Dying: Reflections on Holocaust Literature. 1981. The Texture of Memory: Holocaust Memorials and Their Meaning. London: Penguin. ---. James. Chicago: University of Chicago Press. Bloomington. Plath. By Words Alone: The Holocaust in Literature. Vol. 1960. CT: Yale University Press. Sammler's Planet. New York: Oxford University Press. The Portage to San Cristobal of AH. 1993. James. Singing For Survival: Songs of the Lodz Ghetto. Ida. Langer. ---. Rosenfeld. New York: Holt. 1980. A Surplus of Memory: Chronicle of the Warsaw Ghetto Uprising. Steven. 1985. New Haven. Legends of Our Time. The Holocaust in Historical Context. Lewis. 1991. Peter. New Haven. New York: Farrar. John. New York: Knopf. ---. New York: Schocken Books. George. Wartime Lies. 1961. . Elie. Flam. Young. 1975. 1980. MA: Harvard University Press. ---. New York: Hill and Wang. ---. History and the Extermination of the Jews of Europe. London: Faber and Faber. Tadeusz. 1971. New York: Oxford University Press. Sylvia. Joza. Saul. The Man Who Was Late. Young. Winter Trees. London: Faber and Faber. BIBLIOGRAFIE 105 Zuckerman. 1967. 1966. 1993. Rinehart and Winston. ---. Fink. Saul. ---.

New York: Ktav. Fear and Hope: Three Generations of the Holocaust. Nuremberg Diary. Detroit. Mich. Deborah. New York: Columbia University Press. 1967. The House on Garibaldi Street. Conn. Zuroff. 1988.: Praeger. MA: Harvard University Press. Arthur A.. Hanna. 1978. The Tremendum: A Theological Interpretation of the Holocaust. Rubenstein. New York: Basic Books. Cambridge: Cambridge University Press. Taylor. Holocaust and the David Irving Trial. Faith After the Holocaust. 2001 Lipstadt. 1992. The War After: Living with the Holocaust. Telford. Richard J. 1973. Lanham. Assassins of Memory: Essays on the Denial of the Holocaust. 1945-1950. God's Presence in History: Jewish Affirmations and Philosophical Reflections. (God) after Auschwitz: Tradition and Change in Post-Holocaust Jewish Thought. London: Heinemann. Vidal-Naquet. Wiesenthal. 2002. New York: Schocken Books. 1996. Alain. Remembering in Vain: The Klaus Barbie Trial and Crimes Against Humanity. Fate and Destiny. NJ: Princeton University Press. Simon. The Murderers Among Us. Soloveitchik. Esther Judith Tydor. Henry. 1998 Hass. New York: New York University Press. Zachary. Eliezer. Richard. Steven. 2002 Lavsky. Conn. 1994. Mankowitz. Gilbert. ---. Cambridge. Isser. Schweid. New Beginnings: Holocaust Survivors in Bergen-Belsen and the British Zone in Germany. Recounting and Life History. Greenspan. Bar-On. London: Weidenfeld and Nicolson. 2000 Negarea Holocaustului Evans. 1999. Ryan. Brace. Ann. . The Continuing Search for the Perpetrators of the Holocaust. 1985. 1994. Aaron. Occupation: Nazi-Hunter. The Boys: Triumph over Adversity. 1997. Fackenheim. The Anatomy of the Nuremberg Trials: A Personal Memoir. New York: Ktav. Anton. Denying the Holocaust: The Growing Assault on Truth and Memory. The Jewish Return to History: Reflections in the Age of Auschwitz and the New Jerusalem. 1947. Emil. San Diego: Harcourt. 1996. 1998. New York: Farrar. 1996. London: Heinemann. 1992. Allan. New Haven. Eliezer. New York: Bantam Books. Westport. 1992. London: Macmillan. 1995. Jovanovich. Post-Holocaust Dialogues: Critical Studies in Modern Jewish Thought. Kibbutz Buchenwald: Survivors and Pioneers. Safe Among the Germans: Liberated Jews after World War II. Katz. 1970. New York: Columbia University Press. 1976. NJ: Ktav. Life Between Memory and Hope: The Survivors of the Holocaust in Occupied Germany. London: Grafton Books. Ruth. Experienţa postbelică a Supravieţuitorilor Holocaustului Gay.: Yale University Press. On Listening to Holocaust Survivors. NJ: Rutgers University Press. Gill. From Holocaust to the State of Israel. New York: Crossroad. New York: Bobbs-Merrill. Pierre. Karpf. Martin. Crime de război şi Justiţia politică după 1945 Finkielkraut. Joseph B. Dan. Cohen. New York: Knopf. Yablonka. Gustave Mark. Efraim. Hoboken. Princeton. 1994. Braiterman. MD: University Press of America. New York: Plume Books. Gilbert. Harel. Zeev W. Hagit. New Brunswick. Wrestling Until Day-Break: Searching for Meaning in the Thinking of the Holocaust. Quiet Neighbors: Prosecuting Nazi War Criminals in America. New York: New York University Press. The Journey Back from Hell: Conversations with Concentration Camp Survivors. In the Shadow of the Holocaust: The Second Generation. Lying About Hitler: History. Baumel. 1984.: Wayne State University Press. After Auschwitz: Radical Theology and Contemporary Judaism. 2002. 1966. 1981. Survivors of the Holocaust: Israel after the War.106 BIBLIOGRAFIE Filosofia şi Teologia Holocaustului Berkovits. New York: Cambridge University Press.

a face posibilă scrierea istoriei “după Auschwitz. Ce diverse a impus. această istorie. Decizia politică şi necesităţile educaţionale ar putea juca un rol Aproape şase decenii despart Europa de astăzi de sfârşitul celui de al important în “trecerea” acestui subiect în istorie dar nu singurul şi nu “Doilea Război Mondial. în primul rând printre cioburile Nopţii de Cristal din 9 noiembrie 1938 este cel mai mediatizat şi fostele victime ale nazismului. ştiinţă pozitivă şi artă realistă. Cu toate acestea Holocaustul în termeni confortabili.. şi nu şi în ciuda eforturilor permanente şi a reuşitelor remarcabile de a doar el. atât Este posibil echilibrul judecăţii istorice asupra evenimentelor? (Gerschom Nazismul cât şi “Soluţia Finală” continuă să rămână marile “enigme” ale Scholem).” O întoarcere “ANATOMIA CRIMEI” la categoriile tradiţionale de secol XIX şi noţiunile de adevăr . pentru În linii generale. astăzi. un Austria. va continua însă să caute răspunsul la căteva întrebări presante: documenta şi comemora evenimentele tragice ale anilor 1933-1945. lucrări. Istoricul. a reprezentare ale acestuia însă nu au putut elimina poziţia personală a interesului guvernelor occidentale de a estompa adevărul referitor la autorilor. esenţă. paradigme în interpretarea Holocaustului în termeni istorici. faptul că în spatele cuvintelor. Pentru mulţi dintre supravieţuitorii evrei. există. epistemologice şi de studenţeşti din 1968 şi al relaxării relaţiilor cu Uniunea Sovietică. pe fondul mişcărilor permanent graniţele morale şi intelectuale. Aceasta mai ales atunci când. nu va fi posibilă fără o prealabilă Holocaustului regândire teoretică a problemei. trecut şi “criza istoriei” generată de “Soluţia Finală” nu vor permite curând raportarea istoricului la “Principiul Plăcerii scrisului Istoric. vor rămâne permanent ororile. explicarea. în paralel cu acceptarea ideii că aceasta ar putea autentice. Care ar fi limitele Ceea ce aliaţii numeau în 1945. Cum putem folosi raţionalul şi categoriile sale în şi. Este motivaţiilor şi mizelor de ordin politic bazate pe raţiuni din cele mai salvarea memoriei singurul imperativ categoric? (Geoffrey Hartmann). abordarea Holocaustului de către mediile academice beton ale zidului Berlinului căzute la 9 noiembrie 1989 tind să acopere occidentale avea să trezească adeseori suspiciuni.” aşa cum le vedea în anii 1980 Ernst Nolte. adesea acreditată de diletanţi.F. Oricât de pragmatice se vor dori în viitor viziunile şi abordările. la implementarea şi derularea “Soluţiei Finale” a ton perfect neutru. aproape permanent. realitate. raţionali. sau chiar uitarea În ciuda percepţiei actuale. înţelegerea (Dominick LaCapra). Cu atât participarea multora dintre politicienii şi factorii de decizie din R. Friedlander). se iau în discuţie consecinţele Holocaustului asupra lumii postbelice adăugând accesului aproape nelimitat la arhive replierea în interior şi şi se pune sub semnul întrebării acel Happy End adus de 1945.fals. temerile. tăcerile (auto)impuse transformarea lui în subiect de interes general avea să se producă treptat. transformarea tragediei lor colective în obiect de studiu avea să reprezinte o Problema cea mai spinoasă în abordarea acestui trecut o reprezintă. Abordarea globală şi reprezenta garanţia ultimă a faptului că “lecţia” celui de al Treilea Reich reflecţia generală asupra Holocaustului din ultimele decenii au forţat nu va fi curând uitată. reprezentarea acestora. Cazul Germaniei unificate unde plăcile de dinaintea anilor 1970. diminuarea. cel încercare nefondată de trivializare. redarea şi înţelegerea iraţionalului? (Dan Deaner). dezbătut. “the Holocaustul? şi Cât de teoretice şi cât de formale pot fi dezbaterile? (Saul unspeakable. o scriere a Istoriografia postbelică: autori.” de colapsul Nazismului şi de eliberarea lagărelor neapărat pe cel central. oricât de cu crime. istoriografia nu a dat până la jumătatea anilor 1980. interpretarea. dar nu şi singular.” constrângerile impuse de când paradigma rasială începe să domine interpretările. transformarea memoriei acestuia în foot-note al istoriei. mai ales. după descoperirea lagărelor de imaginaţiei estetice pentru a surprinde şi face comprehensibil exterminare. Totodată. “the unthinkable” rămâne încă pentru mulţi.G.” Nu puţini sunt însă cei ce doresc istoricizarea Holocaustului. Franţa etc. de pe ce poziţie şi cu ce drept în redarea acestuia? cunoaşterea detailată a evenimentelor. limite cercetătorului preocupat de voce îşi asumă. de memoria vie. cine. Natura prin excelenţă sensibilă a A cui poveste o scriem? (Cristopher Browning). datorată nu exclusiv dar într-o măsură considerabilă care este geografia simbolică a Holocaustului? (Sidra Ezraki). A cui este Povestea (istoria) Holocaustului? (Yael Feldman) şi Istoriei şi istoriografiei postbelice. nu neapărat “mitică” şi nu ireconciliabil opusă “istoriei abia în deceniul următor. o “desacralizare a memoriei. obiectivitate. iar lagărul şi . în perioada de trecutului în numele viitorului. Tendinţa de a ordona secvenţial şi explica de concentrare şi exterminare ale celui de al Treilea Reich. mai puţin au reuşit să confere discursului despre istorie. reevaluarea celui de al Treilea Reich şi a colaboratorilor săi. cel mai adesea însoţită de o anume doză de subiectivitate. dincolo de cauze şi contribuit şi ea la dezvoltarea unor noi arii de cercetare în domeniu. Cum poate fi naturalizat şi subiectului. grijă alese. logici.” Intrarea Holocaustului în Istorie. popularizare şi distorsionare a oribilei puţin din perspectivă actuală.

nu uitaţi. războiului şi al istoriei nazismului. Accentul abia mai târziu. nu Holocaustul ci “lagărul de concentrare” atrage atenţia radicală în atitudinea faţă de Holocaust. povestiţi. larg a unei istorii ce “nu conţine nimic bun. Abia respinge. asupra uitare sau rezolvare facilă în baza unui “slalom al memoriei. o chestioneze vârstnicii în legătura cu acest trecut. simbol şi scuză în acelaşi timp. reprocesare continuă a trecutului nazist şi a Holocaustului. iniţierea dezbaterii dintre intenţionalişti şi funcţionalişti. “epoca Adenaur” de pertinentă în acest sens. La aceasta Hannah Arendt va adăuga metafora “banalităţii răului” nu au jucat însă un rol major în această “revoluţie. în paralel. cazul istoricului Simon Dubnov şi a ideologic. Toate acestea vor contribui indirect şi la articularea şi supravieţuitorilor şi a generaţiei de după război. în vinovăţiei colective. 1969) şi “week dictatorship”(Hans “Eveniment” total diferit. această istorie scrisă doar în ydish. în privinţa evreieşti. Istoricii. Apogeul acestui de o nouă generaţie care să afle despre crimele trecutului şi să-şi tip de istorie a fost atins în anii 1960 prin lucrarea lui Raul Hillberg.politica distructivă. documentul scris şi tipul de perspectivă deschisă la Nurenberg. 1970). în primele decenii de după război. încep să fie privite ca esenţă a strigătului său disperat: “Oameni buni. elaborarea literaturii care să uşureze transmiterea “poveştii. mai puţin analiză a “maşinăriei răului. Cercetarea şi mai apoi teoriile şi naraţiunile s- se va limita la formule generale şi vagi restituiri.” doar scopul uman şi politic şi evitarea recidivei scrisă după 1945. unic. A fost însă nevoie de cel puţin un “generational turn.primul în care nu verdictul ci expresia publică. avea să spună că non-marxiştilor cel al relaţiei fascism – modernitate. în Principalul lor merit constă însă în relansarea şi regândirea proiectului 1955. în cazul că catastrofa evreilor era dezastrul întregii lumi civilizate.Driterr Hurban.” Primele arhive sistematice apar încă din anii groazei importanţă Holocaustului în înţelegerea nazismului. datorită revoluţiei media. reprezenta noi priorităţi. apariţia conceptului de “stat încadrarea genocidului în cronologia evreiască . lecţia istoriei întruchipată în Holocaust. învinge. o maximă oameni buni. menită a uşura pe ideologia nazistă şi rasismul biologic. dar fără a reprezenta o lume în sine ci doar un detaliu al SUA. cu non-evreii. Observaţia lui Christopher Browning ni se pare extrem convingândul să-şi publice lucrarea. că victimele nu vor putea fi eliminate definitiv din istorie. se întreba asupra oportunităţii dezvăluirii către publicul forme de comemorare ce ţin mai curând de entertainment. Cu câteva excepţii. apoi în Franţa şi istoricului. aflată la graniţa cu ceea ce este O altă problemă majoră în cazul de faţă o reprezintă tipul de istorie moral şi îngăduit. Shoah? . aşa cum sugera la un moment dat. în Germania anilor 1960. Deceniul al optelea şi în primul rând lui Abel (evreilor. Elie Wiesel. în prefaţa la cartea Muzeul Holocaustului din Washington.n. vocile neauzite la Nurenberg. 1967). pentru a o face pedagogic lansat de aliaţi în 1945 şi eşuat în prima fază datorită tezei accesibilă cât mai multor cititori? Comunicarea cu ceilalţi.” prin impunerea prototipului Eichmann (Hannah Arendt. Tot Urmează anii 1960 în care elementul central al dezbaterii iniţiate de atunci. documentul scris ci mărturia. vor comandamente militare şi factorului politic. de circulaţie. Educarea tinerei generaţii. nicidecum publicului larg. de exterminare.” Cum călăilor şi mai puţin asupra victimelor sau martorilor “neimplicaţi. obiective ce vor duce la globalizarea acesteia. revedincând statutul de victimă a regimului. va insista mai curând pe au axat în mod disproporţionat.) avea să-i revină sarcina ingrată de a prima jumătate a celui de al nouălea va înregistra paradigma structuralistă a spune istoria. la sa apărută în 1945. joacă un rol eventual la cei mai apropiaţi dintre acoliţii acestuia. Nu în ultimul rând. un Ignatz Schiper. oameni buni. trebuia dezvoltarea analizelor asupra Soluţiei Finale şi (mai puţin) a Holocaustului. victimă politică a nazismului.şi mai apoi războaiele din Orientul Mijlociu duc la acea schimbare În primă fază. precum Lucy Davidowicz. la Chiar şi un Eugen Kogon. uneori prin vârstă şi nu în ultimul rând prin complex având în centru pe criminalul birocrat generic (Raul Hillberg. pe rolul factorului instituţional în despărţirea de trecut. întâi în Israel. în paralel cu procesul Eichmann . dar şi.” implementarea politicilor rasiale de către minţi criminale. Noi probleme vor apărea după război şi vor ţine nu doar de stângii germane. ci şi de dorinţa de a uita a Mommsen. pe care generaţia ce a trăit experienţa nazismului o va privinţa istoriei şi a memoriei va fi una timidă pînă în anii 1960-1970. scrieţi.” a “Soluţiei Finale” ca proces administrativ “eretici” prin natura profesiei. n. între proiectul genocidal al călăilor şi răspunsul victimelor la . sau şi în alte limbi. 1965). central . sau un politocratic”(Martin Broszat. Puţini Un traseu deloc facil va cunoaşte Holocaustul şi în cazul istoriografiei autori se vor pronunţa explicit. Rapoartele aliaţilor se adresau propriilor transmiterea memoriei dincolo de “graniţele” unei singure comunităţi. cultura istorică va începe acea major şi prioritar a căzut pe Great Deeds şi mai puţin pe Alltagsgeschichte. legăturile personale cu intelectualitatea acuzată de a fi colaborat cu naziştii. că nu nazişti ci aliaţii lor vor dominaţi de paradigma totalitarismului generată de Războiul Rece. nu limitarea responsabilităţilor la Hitler. pentru marxişti este raportul dintre fascism şi capitalism şi. Pentru cei care au trăit experienţa ghetourilor şi a lagărelor a operării distincţiei necesare între războiul convenţional şi războiul rasial spune povestea era o datorie.. totalitarismului şi extremă centrală şi nu periferică a acestuia. Anii 1950 sunt în speranţa că într-o zi istoria va fi scrisă.” sau de întreruptă de Historicherstreit. conştient că nimeni nu va dori să-i creadă.” pe prioritară era integrarea în structurile democratice şi refacerea economiei.

capitalism. teama. istoricii şi politologii au introdus în Est politicile proprii. succesul Soluţiei Finale va consta tocmai în capacitatea în cazul unui Ytzak Arad care. a spaţiului politic şi/sau integrală a Holocaustului drept finalitate a acestuia şi fază paroxistică în sferei socio-economice. competiţia pentru resurse dintre indivizi şi structuri în cadrul propria istorie. întrebările legate de natura modernă a sentimentelor populare şi a vechilor prejudecăţi antisemite. 1986). izolarea centrului absolut al nazismului. regimului. Cu toate acestea regimul naţional-socialist nu dă regimului şi a contextului şi nu doar identificarea rădăcinilor intelectuale eliminării fizice a evreilor. naziştilor de a-şi “steriliza” crima. a ideilor expuse în Mein Kampf lucrurile antisemitismului european reprezintă. importanţa înţelegerii manipulare socială. sesizabilă mai ales la economice şi sociale. distrugerea organizaţiilor clasei nivelul ultimilor trei ani ai războiului.” în cazul europenilor. o funcţie integratoare şi. al analizelor ce urmăresc înţelegerea Finală ajung la Londra şi Washington – şi mai puţin a U.. primatul acestora. centralitatea Din perspectiva anilor 1920. nu antisemită a fost vizualizată drept “monstrul” trezit la viaţă de majoritatea în ultimul rând. care şi după procesului istoric ce a dus la implementarea Soluţiei Finale. impregnată în conştiinţa omului obişnuit. nu însă şi singular. abrutizarea din timpul războiului. iar antisemitismul nu mai reprezintă o simplă tehnică de vorbite în impunerea antisemitismului radical. antisemitismul nu a fost singura obsesie a importanţa şi fără a contesta legitimitatea teoriilor ce îl impun ca element acestora. de impactul produs în epocă asupra opiniei publice crizelor politice şi a momentelor de stres socio-economic. deşi acceptă centralitatea antisemitismului. util şi uşor exploatabil. în orice caz nu una care să ţină permanent şi independent de altele central şi condiţie necesară. din “locurile antisemitismului perpetuu de cei ai antisemitismului modern. Cetăţeanul obişnuit este ţinut departe de subliniază totodată faptul că acesta nu poate spune mare lucru despre evenimente pentru că societatea germană se dovedeşte a fi mai curând . deşi a reprezentat principala obsesie a în afara soluţiei cheie oferite de antisemitism – fără a-i nega sau diminua regimului nazist şi a Fuhrer-ului. muncitoare etc. la făcea posibilă ruptura cu trecutul (Vergagenheitsbewältingung) şi neluarea impulsul criminal şi proiectul genocidal. de culturi europene. memorie şi imagine.ce-i drept preferată . în baza antifascismului. să-şi instrumentalizeze în (Volkgemeinschaft) şi Crimă. rolul culturii scrise şi al celei ispăşitor. şi a literaturii sovietice. La fel stau lucrurile paradoxal.D.F. politicile permanentei radicalizări a poziţiei sale faţă de evrei. etc.S. Oarecum limitată. ale rasismului nazist sunt motivate strict de cunoaştere.P. ce-i drept motivată de milione de victime.R. Toate acestea erau menite a rezolva parţial şi totuşi menţionat este faptul că.S. de "Oul din care avea să se nască Şarpele nazismului. ideologia raportul dintre intenţia individului şi presiunea exercitată de structuri şi. rolul său de instrument sau final logic pentru sistem. Astfel. Aşa cum nu spune nimic despre lipsa de reacţie a lumii Rasismul biologic şi obsesia antisemită a naziştilor reprezintă libere şi democrate după 1942.. element antisemitismului de secol XIX în interbelic şi a acceptat explicarea compensator în structurarea identităţilor naţionale.G. potenţialul “trădează. Interpretările însă diferă şi nu mă refer N. totodată un ingredient necesar. dar acest fapt se datorează în mare măsură analizarea nazismului (Fascismului): expansionism. cea a ţapului elementele de continuitate şi discontinuităţile. discuţie unele probleme legate de Holocaust ca produs al modernităţii. teoria stau însă puţin altfel. comune” ale vulgatei naţionaliste germane de după Primul Război şi contextualizat.acesta (Lucy Davidovicz. exterminării lor. capabilă să măsura în care această abordare. generic încetează acum să mai joace funcţia anterioară. “Evreul” antisemitismul nazist. în cele din urmă.A. Ceea ce rămâne încă Istoriografia germană de după 1945 a preluat ideea continuităţii greu de explicat este traseul parcurs de la antisemitismul popular.misterul masacrării “capul de afiş." produs al întregii totalitarism ca fundament politic al implementării proiectului genocidal. mai ales printre istoricii evrei. lupta împotriva evreilor şi eliminarea acestora din Europa aici la elementele ce deosebesc pe susţinătorii tradiţionalişti. posibilă legătura dintre Utopia barbară a naţiunii perfecte pentru a putea ulterior. in discuţie a raporturilor dintre trecut şi politicile R. evrei. Ceea ce trebuie germane de către evenimente. Pentru Hitler. exclusiv la continuarea până la capăt şi cu orice preţ a luptei împotriva Cu excepţia stângii intelectuale interesată de alte aspecte “peculiare” în Iudaismului Internaţional. ca şi pentru mulţi alţi membri de frunte ai Holocaustului şi a regimului nazist. la ideologia de sine stătătoare. antisemită după 1950. “orbească” nu doar pe promotorii săi ci şi masele şi. placă de rezonanţă a vechilor teorii cea mai des acceptată şi vehiculată în cercetarea şi interpretarea antisemite şi rasiste europene.” Este adevărat că testamentul politic al lui Hitler se referă evreilor europeni (Michael Marrus. indiferenţa. La autori precum Germania anilor 1930-1940 cunoaşte transformarea radicală a Shulamit Volkov însă.S. ai reprezintă mai curând una din temele . nu neapărat şi suficientă . această perspectivă corupţia. Un al doilea 1945 este preocupată nu de tragedia evreilor ci de bestialitatea duşmanului element important îl reprezintă identificarea verigilor lipsă ce au făcut ideologic şi de autovictimizare. interesul major şi oarecum exclusiv pentru criminal. 1975). când primele informaţii legate de Soluţia elementul central.

Darwinismul unui meticulos legalism . etc. Mosse. primii autori ce încep să societatea germană. a latinilor în general. nicidecum o nouă sinteză. odată cu transformarea stigmatului în doctrină rasială. Chiar şi negative . Decizia acestuia de a elimina o parte predispoziţiei la criminalitate şi delicvenţă. populaţiile Sinti şi Roma . un loc comun şi vulgată a a eliminării fizice a indivizilor “impuri. care am accepta rolul ei central. restrictivă după unii autori. 1986). al idealei Volkgemeinschaft. Ideologia rasistă. În mod surprinzător. dar fără a introduce în discuţie ideea rasei pure sau continuum. reprezintă în cazul german Poate explica ideologia antisemită de una singură. resentimente existente deja în unui Ernst Hoeckel şi Michael Schallmayer.. Nucleu dur al universului mental al lui Hitler. Primul guvern ce va putea pune în aplicare această lege va fi (Gisela Bock. probleme de natură politică. 2001).reticentă faţă de aplicarea măsurilor şi oarecum indiferentă la ideologia responsabili de implementarea la scară industrială a genocidului (Michael antisemită. precum Lucy Davidowicz.bolnavii incurabili. comisari a ideologiei rasiale. socială şi uneori economică pot fi identificate partizani. evenimentele anilor 1939-1945? Până la începutul secolului XX nimic nu pare însă a indica drept Reprezintă aceasta.la rezolvarea chestiunii evreieşti (Judenfrage). prejudecăţi. cauza şi esenţa Holocaustului? A fost revoluţia antisemită elementul cel Teutomania. impunerea soluţiei biologice în rezolvarea unor politici. ideile rasiste ce au stat la baza revoluţiei sociale naziste. pentru ca în 1932 Reichstagul să adopte prima lege referitoare femeile germane vor deveni victime ale regimului şi idealurilor naziste la sterilizare. ascensiunea nazismului şi instrumentalizarea politică luni ale războiului mai bine de 2 milioane de prizonieri ruşi. Dacă în multe dintre aceste aspecte Germania nu reprezintă un victime a reprezentat în anii 1930 o prioritate.” Ele sunt mai curând menite a indica locul noului câteva dintre regiuni (Donald Niewyk. predictibilă aberaţia ce va sta la baza Utopiei Barbare a anilor 1930. social şi ideile lui Francis Galton de îmbunătăţire a rasei umane prin Autoarea susţine ideea conform căreia nazismul nu a făcut altceva decît să intermediul eugeniei pozitive. membrii ai corpului ofiţeresc şi ai intelighenţiei poloneze. Perioada Marelui Război şi cea imediat următoare vor înregistra In al Treilea Reich evreul nu a reprezentat singurul element indezirabil primele cazuri de sterilizare. a deciziei luate la “Soluţia Finală. ci întreaga când prezentarea elementului germanic drept factor civilizator în istorie va societate germană ar fi luat parte . în timp ce în primele nouă caz singular în epocă. promoveze în Germania ideea statului responsabil de păstrarea capacităţilor iraţionalul antisemit face parte în opinia lui Davidowicz dintr-un biologice ale populaţiei.nu avea încă o formă precisă în imaginarul celor la iniţierea de măsuri considerate de către mulţi în epocă drept moderne şi. francezilor. va căpăta noi valenţe abia în anii 1930. cu cele peste 70. au contribuit enorm la din bolnavii incurabili sau aflaţi în stadiu avansat al bolii pentru a putea fundamentarea rasismului nazist. . şi rămân din păcate în afara zonei de interes a multora dintre istorici. ce va începe să facă tot mai des apologia eugeniei la rândul lor străine de corpul naţiunii. nazismul nu a reuşit să-şi asigure în baza ideologiei sale importanţa antisemitismului şi nici a crea imaginea unei “victimizării rasiste decât aderenţa câtorva categorii socio-profesionale şi numai în competiţionale. în explicarea genetică a financiare şi regimului de austeritate.” Identificarea naţiunii cu rasa biologic superioară va duce Wansee în ianuarie 1942 . vor influenţa la rândul lor ideile moniste ale revigoreze mai vechi sentimente. ca şi antisemitismul. In majoritatea cazurilor. homosexualii.” Pasul de la ideea superiorităţii unor mai vechi formule.în 1923 în Zwichau. iniţial o formă de exprimare a specificului naţional. chiar în condiţiile în elemente importate cu succes şi difuzate începând cu secolul al XVIII-lea. radicalizat dar nu de esenţă nouă. multe dintre ele iniţiative locale şi în absenţa şi nici singura victimă.activitatea unei baze legale . 1980). Singura problemă în rasiale a arienilor promovată de Gobineau la proiectele cu finalitate cazul acceptării acestei teze o reprezintă confuzia făcută între imediată supervizate de Himmler va fi făcut de indivizi şi structuri ce antisemitismul secolului XIX.000 de unul nazist. totul altă natură. coeziunea a fost asigurată de aşteptări de o cu elementele ce-l disting de antisemitismul de secol XIX. în anii imediat următori ascensiunii lui Burleich. unul din puţin a celor individuale. Slavii. marcat de mituri şi idealurile trecutului.prin intermediul violenţei şi la adăpostul argumenta ideea recuceririi teritoriilor locuite anterior în Est. . ce insista mai important al programului nazist pentru simplul motiv că a reprezentat asupra virtuţilor psihice şi fizice ale germanilor pentru a sublinia elementul ce a permis evitarea unei totale osificări ideologice a partidului superioritatea lor faţă de slavi şi pentru a estompa imaginea hegemonică a (George L. au fost exterminaţi fizic în condiţiile în care Soluţia Finală – ca fiind punctul de plecare al drumului fără întoarcere ce avea să ducă la în accepţiunea actuală. Datele prezentate mai sus nu sunt menite a reduce din Hitler la putere. şeful unei clinici pentru pacienţii cu depusă de medici precum Wilhelm Abel şi Robert Ritter în demonstrarea deficienţe mentale şi-a argumentat decizia prin lipsa banilor datorată crizei inferiorităţii antropologice şi rasiale a ţiganilor. Programul Euthanasia. opozanţii politici. 1964)? Pentru unii autorii. acoperi cheltuielile necesare pentru ceilalţi pacienţi va înregistra un ecou criminalii ordinari. Nu doar Hitler sau acoliţii săi. au reprezentat elemente considerate pozitiv în presa vremii. cel antisemitism în cadrul ideologiei rasial-biologice naziste. răspunsul este unul afirmativ.

în Reichsburger (cetăţeni) în Staatsangehorige (subiecţi ai statului). avea mereu o perspectivă panoramică asupra problemei evreieşti şi ale Reprezintă prin urmare Germania un caz aparte datorită căii sale specifice cărui “profeţii” nu vor fi puse la îndoială de către acoliţi. în special în acest caz particular. Teoria ce după publicarea în 1918 a romanului de succes al lui Arthur Dienter "Păcat încearcă explicarea Holocaustului prin intermediul totalitarismului.rolul jucat de modernitate se reduce exclusiv la o reprezenta existenţa “duşmanilor interiori. pare a fi însă pusă sub semnul eliminarea programată. proces continuu de radicalizare cumulativă şi neplanificată a unui regim policratic? Selecţia negativă." Responsabili prin secularizare şi modernităţii (Zigmund Baumann. ei devin acum şi un agent implementarea strict tehnică a politicii criminale de către individul lipsit de biologic periculos (David Bankier. trecerea de la propagandă la şi călăul sunt în paralel dezumanizate. extrem de popular direct cu Victima. 1989). Poate fi privit Holocaustul drept scopul final. Disputa dintre eficientă în baza procesului tehnologic descriu mai bine pe “criminalul din intenţionalişti şi funcţionalişti în interpretarea nazismului şi a spatele biroului. pe de alta.” aspectul tehnologic. în timp. marele vizionar. începând cu a doua jumătate a Geoff Eley şi Karl Otten. Pentru unii autori – ce văd în Utopia un interval de şase sute de ani la crearea utopicei Volkgemeinschaft fantezistă încurajată de Himmler “forţa intelectuală” ce avea să conducă la invocată de Jorg Lanz şi Rudolf Hoes în revista "Ostara" şi preluată de Holocaust şi. de cele mai multe ori. “sterilizarea crimei. modernitate. în cele din urmă. o obsesie continuă pusă în aplicare odată cucerite timp cât poartă responsabilitatea împingerii proiectului genocidal spre haos teritoriile din Est. revoluţionare. locul în care atât victima cât Pasul cel mai greu de făcut rămânea. preocupat de elementul mundan. 1975). explicarea tarelor biologice produse în urma Dincolo de perspectivele deschise şi procedeele metodologice oferite industrializării şi modernizării. perfect împotriva sângelui. pare a reprezenta o soluţie de compromis şi asta 1935 un nou set de legi le va retrage dreptul de a executa serviciul militar doar dacă acceptăm faptul că mitul a-istoric aflat la baza noului program iar mai apoi îi va elimina definitiv din corpul politic. sau el reprezintă mai degrabă rezultatul final al unui şi radicalizare. cea a relaţiei dintre Holocaust. supuşi urma revoluţiei social-rasiale. la atingerea scopului final al întregului Hitler în Mein Kamp. însă. urmărit consecvent explică integral Soluţia Finală. Cu alte cuvinte. evrei din serviciul public şi le va interzice practicarea anumitor profesii. singurul care va autonomie ce nu mai face necesar controlul permanent al statului.din punct de vedere social. va găsi în de evoluţie (Sonderweg) sau pericolul genocidului în masă priveşte orice instituţiile şi agenţiile statului. elementul birocratic nu poate fi ignorat atât de Hitler încă din 1920. spaţială şi mai apoi fizică a duşmanilor naţiunii. Turner. de care "Evreul generic" se făcea direct cercetătorului. măsurile de problemă. Singura piedică în reuşita acestui proiect tehnocratic program politic nazist . carierism.” Pentru Zigmund Baumann. mitul politic al motivaţie ideologică şi radicalism. Transformaţi din rasial se raporta exclusiv la un ideal trecut “teutonic” şi nu la crearea. În extrem de superficială. Hitler.” marcat de perspectiva succesului personal. ca de altfel şi pentru Germane. Înfiinţarea de colonii formate din Reuşita implementării şi funcţionării proiectului genocidal mai ridică o indivizii selecţionaţi. par a argumenta acest punct de vedere. altminteri dispensabil şi la reuşita implementării În 1933 prima lege rasială introdusă de guvernul nazist îi va elimina pe rapide a Soluţiei Finale (Henry A. 1996).” Chiar dacă nu detaliu. Participarea în program şi modernizare de alterarea spiritului nordic. baza tehnică şi armele crimei au fost oferite Partidului de să ofere o imagine clară atât timp cât nu pot încorpora diversitatea de indivizi atraşi şi motivaţi nu doar de ideologie. în birocraţie şi uneori în armată colaboratori societate în care există o tradiţie revoluţionară de tip iacobin confruntată cu nesperaţi şi. întrebării de chiar această participare voluntară la crimă a individului elaborarea şi apoi implementarea programului. îl “raţionalizează” în loc să încerce a-l tempera. birocratizarea. Departe de a fi omul care să se implice personal şi permanent în că tratarea în termeni pur tehnici a acesteia va asigura “maşinii” aceea şi dincolo de luarea deciziilor. a elementelor distructive. nu doar încarnarea răului politic identificat de tehnică şi aspectul său birocratic-managerial o paradigmă distructivă a "Protocoalele bătrânilor Sionului. singurele ." ilustrată prin intermediul metaforei lagărului. ferit “Pumnalului înfipt în spate” îşi va găsi un aliat ideologic în cel al prin plasarea sa în spatele regimului de responsabilitate şi de contactul “corupţiei sângelui” şi a conspiraţiei rasiale evreieşti. rapidă şi aspecte şi numărul uriaş de informaţii şi artefacte. de depersonalizarea. voluntari. pe de o parte şi şcolarizare intensivă a celor incluşi în acest program trebuiau să ducă într. responsabil. Soluţia Finală reprezintă prin raţionalitatea deceniului al patrulea. a unui ideatic viitor pentru comunitatea oprobiului public prin “Legea de protejare a Sângelui şi Onoarei naţională a “Omului Nou.” de faptul definitive.” evreii aveau să reprezinte. Holocaustului pare a sugera necesitatea permanentă a întoarcerii spre oportunitatea de a opera cu “cobaiul uman şi cazul număr. teoriile nu reuşesc totuşi. Reuşita finală. găsirea soluţiei optime şi obişnuit. fenomenul totalitar. controlarea ştiinţifică a reproducerii. Transformarea sloganului în efectul şi totodată beneficiară a industrializării? categorie ştiinţifică. O astfel de viziune.

de sentimentalism idiotic" (Goebels) şi preocupat de soarta " evreului unul sinuos. Deşi nu a agreat niciodată această violenţă necontrolată. înţelegerea după 1940 au însă şi o altă semnificaţie. o preocupare pentru extremiste. nu mai este convenţionalul război. Pentru David Bankier implementarea Soluţiei Finale a fost convenţional în URSS.. oferind astfel un suport nesperat lui Hitler. ce nu putea accepta crima în imediata vecinătate. elitele tradiţionale germane. pe început a războiului cu victorile sale şi transformarea lui Hitler într-un “om care însă nici nu a descurajat-o. Poporul german " . Era suficient că eliminarea lor nu mai ameninţa naţiunea doar prin indiferenţa manifestată. Inimaginabilul ca şi frica de a se Lebensraum-ului şi întreaga atmosferă creată de război (Arno Mayer. ale retragerii. dus în Vest. precum ucrainiana permanentă între 1941-1945 a ritmului executării planului criminal. o “Grădină a Edenului. precum cea menţionată în planul legi ar putea să arunce naţiunea lor în evul mediu." (Hitler) va ajunge să accepte în cele din urmă norma. apariţia atmosfera de mizerie a războiului.. temător posibilă nu în urma aderării la ideologia aberantă a nazismului. profund indiferentă exterminaţionism. nici măcar în faţa evidenţelor irefutabile prezentate de Este greu de spus de ce Soluţia Finală apare abia în 1941 şi de ce aliaţi imediat după război. ar fi permis practica pogromurilor din trecut. introducerea ei într-un cadru astăzi poziţia Germaniei. Campania împotriva URSS va alimenta capăt punctul de vedere şi să desăvârşească astfel programul politic şi mai mult aceste viziuni iar combinaţia antisemitism-anticomunism. intensificarea Einsatzgruppe-urilor aliaţi şi auxiliari zeloşi. Dacă perioada de sponsor nazist. amalgamate cu paradigma orientalistă şi ideea de prioritar după 1942. Cei căutării permanente a unei soluţii adecvate momentului. expeditive şi brutale vor oferi implementarea în orice moment a acesteia. Mai mult. personal.N. pronunţa în legătură cu Soluţia Finală vor contribui la “orbirea” individului 1988). la problemele Celuilalt. Din Austria pînă în URSS un profund antisemitism popular şi reprezentat o constantă a vieţii politice germane.încă plin de cauză funcţionaliştilor.) va fi relativ uşor înlocuit prin au transformat societatea germană într-una anesteziată. propagandei. ca şi faptul că antisemitismul a Ostjuden. vor reprezenta pentru imaginarul nazist.-ului şi Stahlhelm-ului. Fuhrer-ul a interpretat reacţia esticilor al destinului. dispuşi să ucidă fie doar şi pentru a-şi atrage simpatia patronului- şi contraproductiv complică şi mai mult analizele. al doilea.U. înlocuită în timp de oboseala războiului şi sloganurile război.” urmat de întreaga naţiune şi capabil să-şi impună până la drept confirmare a viziunilor sale. considerată iniţial în Vest şi până nu de mult în legal şi mutarea “abatorului” departe de privirile intrigate ale germanului Est singura responsabilă pentru instrumentalizarea Soluţiei Finale. după 1941. Evenimentele din Est de "Madagascar". au redus la tăcere orice în majoritatea statelor Uniunii Europene. Mareşali precum Walter von Reichenau şi Concluzia finală a acestor studii este mai zguduitoare decât s-ar putea Erich von Manstein dau personal directive pentru abandonarea războiului aştepta cineva. fenomenul uciderii în masă adesea să o respingă prin mecanismul autoprotecţiei psihice creat în trebuie analizat în permanentă relaţie cu antibolşevismul.S. funcţionaliştii insistă în general pe perioada prezenţa partizanilor şi absenţa unei armate sovietice în momentele de declinului. Drumul spre Auschwitz pare a fi mai curând . Dealtfel.drept “bolşevică. Polonia sau chiar Siberia. participarea la Holocaust.” Pentru Göring războiul contra Studiile cele mai recente au încercat să găsească un răspuns cu privire U. .R.capabile să ţină împreună o coaliţie altfel destul de precară. cu excepţia câtorva grupări opoziţie. ceilalţi . imposibilă. şi ne-germană” ajunge să ia treptat Am amintit mai sus de “Crima din Est” şi de atenuarea în timp a locul ghetoizării şi pe cel al masivei transmutări a populaţiei “nedorite şi temerii germanului de rând că antisemitismul violent şi necontrolat prin excedentare” într-o colonie specială.A. aberant O. În acest No Man’s Land impasul eliminaţionist (emigrare. Soluţia Finală nu a care primeau informaţii în legătură cu “crima din Est” ajungeau cel mai avut niciodată deplină autonomie şi. acum războiul convenţional. directă sau indirectă.. Nu doar că dincolo de graniţele istoriei în forma luptei de rasă. de aceea. cât bun . în aşa măsură încât. pare a da câştig cu imaginea barbariei şi a lipsei de civilizaţie. cu rol în decompensarea înfrângerilor militare din cruciadă împotriva hunilor. cei mai mulţi dintre germani nu vor putea să o eliminarea fizică a evreilor “respinsă” în 1940 de Himmler – nu însă şi de perceapă în dimensiunile sale reale. unii. transformarea evreilor din fiinţe umane în obiecte îndepărtate deportare. Nu doar naziştii au aderat la această viziune ci şi transformării imaginii evreului între 1933 şi 1945 în imaginarul colectiv. mulţumeşte pe intenţionalişti. ci la Holocaust focalizându-se asupra opiniei publice din Germania şi a marele război rasial. începe să fie tot mai adesea recunoscută. faptul că eliminarea evreilor nu a întâlnit Reich-ului legile nu mai trebuiesc respectate pentru a rezolva problema aceiaşi opoziţie ca programul eutanasia. In fond. şi asta nu datorită erorilor şi ezitărilor unor subordonaţi. în Palestina. uneori fie şi aproape nimeni. în care Soluţia Finală apare drept un “război paralel” şi chiar început.S. Opoziţia faţă de posibilele reacţiile adverse ale Wermacht-ului faţă de un astfel de anilor de început. Eforturile regimului de a canaliza violenţa radicală Reticenţa manifestă faţă de aflarea "adevărului" nu mai caracterizează din anii 1930 a S. nestingherit.. etc. unde... moarte prin factori naturali. Soarta evreilor nu mai prezenta.

Dispariţia “Cortinei de Fier. limitarea dezbaterii la cazul bun caz manifestă reticenţă. în primul rând. Cei mai mulţi nu au putut să Gulagului. statele din Europa de Est. din punct de vedere istoriografic. suspicios. el nu poate duce decât la traumatică a comunismului. combinată cu antisemitism şi monomaniacal specifică naziştilor. mai ales cele aflate în timpul “oprimate” (Vladimir Tismăneanu. victimizarea competiţională a propriei naţional-comunism. faţă de orice discuţie de principiu în marginea Germaniei în baza argumentului oferit de absenţa în celelalte cazuri a Holocaustului. a câtorva politicieni colaboraţionişti. timp de aproape un deceniu. Aşa cum puţini au înţeles dorinţa vesticilor şi speranţa lor că Estul. rasismului biologic şi a orientării ideologice antisemite de tip După 50 ani de paradigmă antifascistă. 1999). mai veridice şi directe.G. de evenimentele anilor 1939-1945. Dacă în Vest se poate vorbi despre reprimarea instrumentalizată politic a memoriei. sfârşitul deformată a fenomenului politic ce a condus la cea mai mare comunismului în 1989 a coincis cu o întreagă serie de comemorări legate monstruozitate a secolului XX. Mai înţeleagă – de aici ideea atacului instrumentat de Occident la memoria mult. nu doar la respingerea dezbaterii şi a noilor perspective asupra Holocaustului ci şi la catalogarea lui drept o invenţie evreiască. războiului în postura de sateliţi ai Germaniei hitleriste. a “holocaustului roşu. România. Estul a fost nepregătit pentru confruntarea cu trecutul naţiuni şi banalizarea uciderii în masă a evreilor prin intermediul pre-comunist şi. In Europa de Est.situaţia se prezintă la fel. în cel mai Negarea Holocaustului şi refuzul exorcizării. Implicate direct sau indirect în derularea din mândria naţională şi valoarea simbolurilor sale şi aşa îndelung evenimentelor. au creat spaţiul necesar extinderii studiilor legate de Holocaust şi rolului jucat de regimurile din ţările Europei de Est. prin accesul direct la siturile originale ale crimei. a făcut posibilă stigmatizarea/culpabilizarea Germaniei Occidentale şi. la perpetuarea unor stereotipuri şi înţelegerea exacerbarea Gulagului etc.D. O reacţie pozitivă a existat însă mai curând în mediul academic occidental şi printre istoricii evrei. pînă atunci interzis. In linii generale. refuză. implicarea permanentă a factorului politic a făcut ca imobilismul să reprezinte caracteristica de bază a studiilor raportate la Holocaust. Polonia.că deşi de maximă importanţă. în ţările din Est inexistenţa acesteia timp de aproape cincizeci de ani pare a constitui principalul obstacol în calea celor interesaţi de subiect. perioada post-comunistă nu a dus la o îmbunătăţire a situaţiei în acest caz particular. In fond.” nu reprezintă nicidecum o soluţie. nu în ultimul rând. Înainte de 1989 confiscarea. dispariţia optimismului iniţial şi înlocuirea lui cu panica întreţinută de intelighenţie şi birocraţia de stat a dus. antifasciste. ar putea completa prin documentele din arhive viziunea asupra Holocaustului şi ar putea face comemorările.. de către R. menită a stigmatiza şi reduce considerabil . a tradiţiei proletare. în Ungaria. negarea Holocaustului (în unele cazuri) continuarea izolării. state satelit sau aflate sub ocupaţie nazistă. uciderea în masă a evreilor a reprezentat în istoriografia din fostele state comuniste un subiect mai curând tolerat şi chiar şi atunci tratat de plano drept o problemă strict germană. intelectuali catalogaţi drept marginali şi grupări fasciste.” diminuarea interesului pentru Războiul Rece şi studiul Comunismului. Lipsa de detaşare a majorităţii elitelor din fostele ţări comuniste.

În fond. treptat. Restul erau Roma şi Sinti. a fi a secolului XX. gândit şi transmisă generaţiilor următoare. Distrugerea evreilor complicitatea şi/sau indiferenţa europeni a jucat din acest punct de oamenilor faţă de suferinţele vedere un rol fundamental. Treilea Reich. slavi.5 milioane erau copii. 6 milioane dintre aceştia erau evrei. asasinarea în masă. semenilor nu au fost şi nu vor fi Înaintea sa. orice scrupule a unor . crizele categorii clare de identificare a economice. la condamnaţi să repetăm greşelile intre în timp în conştiinţa scară industrială. nu de 1945. Nimeni însă nu se însă şi neapărat irepetabil. genocidul armenilor niciodată eradicate în totalitate. toate acestea acestea fac din Holocaust un erau cunoscute Omenirii înainte fenomen unic. ceea ce avea să european. doua mari conflagraţii mondiale implementat de nazişti la nivel Pentru a nu uita şi astfel. oameni cu handicap fizic sau mintal. fără precedent. în Holocaustului este păstrată şi spatele tuturor ororilor celei de a Genocidul total. din care 1. Crime de război. crime împotriva oamenii "vinovaţi rasial". istorică a lumii civilizate drept către stat. xenofobia. armatele aliate decenii. acestora. gândise vreodată să stabilească ura rasială. toate umanităţii. genocid. Tocmai de aceea Memoria aveau să descopere. cu o cruzime lipsită de Holocaust. din 1915 fusese lăsat pradă uitării Tocmai de aceea Holocaustul a Imediat după eliberarea Europei şi tăcerii şi omenirea avea să fost ales să joace rolul de de sub dominaţia celui de al recidiveze după numai două avertisment şi lecţie a Istoriei. disidenţi politici. Între 1933 şi 1945 politica rasială promovată de Germania nazistă şi aliaţii săi a dus la uciderea sistematică a peste 11 milioane de oameni. homosexuali. politice şi morale. sponsorizată de trecutului.