Ca toţ i marii artiş MIRCE A CĂ ti, RTĂ RESCU are aerul unui om obiş Un artist e suficient de boem pe nuit.

dină untru ca să mai simtă nu nevoia unor semne exterioare care să sublinieze calită spunea unul -i ţ ile, dintre scriitorii favoriţ lui Că rescu. A dat tonul în i ai rtă poezia unei întregi generaţ şa fost al doilea poet că ii i ruia i-a reuş în literatura română epopee, Levantul. Ar fi it o putut ră mâne la poezie, dar ş surprins publicul scriind i-a nuvele, în a că ţ tură mâi prizonier mult timp după ror esă ră ce ai închis cartea. Ar fi putut ră mâne la poezie şnuvele, i dar a trecut la roman şaş s-a nă trilogia în formă i a scut de fluture Orbitor (din care au apă până rut acum Aripa stângă i Corpul). Ar fi putut... dar a scris jurnal, eseu ş ş i publicistică primă de mânăA fost tradus în zece limbi. . Iar acum, pentru cititorii colecţ Cartea de pe noptieră iei , primul volum de povestiri „de buzunar" din cariera scriitorului, cu pagini care au ceva din graţ ştă ia i ietura exactă fulgilor de ză . a padă

Humanitas, 2004 ISBN 973-50-0869-6 821.135.1-31 © HUMANITAS, 2004 EDITURA HUMANITAS PiaţPresei Libere 1, 013701 Bucureş România a ti, tel. 021/222 85 46, fax 021/224 36 32 www.humanitas.ro Comenzi CARTE PRIN POŞ : tel. 021/311 23 30, TĂ fax 021/313 50 35, C.P.C.E. - CP 14, Bucureş ti e-mail: cpp@humanitas.ro w w w.librariilehumanitas .ro ISBN 973-50-0869-6 I met my old lover On the street last night She seemed so glad to see me, I just smiled. And we talked some old times And we drank ourselves some beers, Still crazy after all these years, Still crazy after all these years... PAUL SIMON Mica negresă Invoc distinsele cititoare ale acestei că i să mă rţ nu eticheteze chiar de la-nceput ca fiind un tip pedant dacă am să -ncep cu un citat. în adolescenţaveam tâmpitul ă obicei de a vorbi în citate, fapt pentru care aveam o faimă cam tristă liceul Cantemir. Colegii mei se că la în rau ş coală magnetofoane de zece kile, puneau muzică i cu ş dansau în ora de franceză Garsonelul, profesorul nostru ... ţ nit, le aduna pe fete-n jurul lui şle spunea cum se ă că i zice la toate porcă în franţ te... Vreo doi ră riile uzeş sfoiau reviste porno suedeze în fundul clasei... Numai eu, care

MIRCEA CĂ RTĂ RESCU DE CE IUBIM FEMEILE HUMANITAS BUCUREŞ TI Colecţ îngrijită IOANA PÂRVULESCU ie de Coperta colecţ iei IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţ ionale a României CĂ RTĂ RESCU, MIRCEA De ce iubim femeile / Mircea Că rescu -Bucureş rtă ti:

1

2

tră doar în lumea că ilor, mă iam rţ apucam ştrânteam pe i tablă vreun citat din Camus sau din T. S. Eliot care se potrivea ca nuca-n perete cu atmosfera de dezmădin ţ clasa noastră fuită i dă pă . La vederea lui, tipele pră ş ră nată care stă picior peste picior pe catedrăde li se vedeau teau , pulpele până sub poala sumeasă sarafanului, nici sus a mă nu se mai osteneau să strâmbe sau să car se pufnească dispreţ uitor. Se obiş nuiserăAcum se uitau prin mine de . parcă n-aş fost, nici fi şaşam trecut liceul: un ciudat în uniformă i a destră , mată care scrie texte de neînţ pe tablă vorbeş cu eles sau te castanii pe marginea gropii de să rituri în lungime. Vorbeam în citate nu din snobism, nici ca să dau mare mă (nu te puteai da mare decât cu muzica rock şcu lista i gagicilor pe care le-ai fi avut, restul erau fleacuri), ci pentru că ajungeam să iubesc câte-un autor până la nebunie, să identific cu el şsă mă i cred că numai vorbele pe care el le-a rostit odată exprimă adevă fundamental rul al lumii, pe când tot restul e vorbă goală rie . De-a lungul timpului, am ră acelaşjerk că nu-i mas i ruia pasă ce se-mbracăce mă cu , nâncă i ce spune la o bere ş sau la un colocviu, dar am învă să mai prudent în ţ fiu at două privinţmă Prima este povestirea viselor (dar la e car. asta voi reveni cu altă ocazie), iar a doua, citarea din autorii mei preferaţ Ambele plictisesc de moarte atât în i. scris, cât şîn orice conversaţ pe care o porţ ş i dau i ie i, i-ţ un aer de tip nefrec-ventabil. Cu toate astea, sunt momente în care mi se pare că să am mor în clipa urmă toare dacă povestesc un vis sau nu-i dau drumul nu citatului. Nici nu-mi imaginez, de pildăpaginile de faţ , ă fă cuvintele lui Salinger la-nce-put — scriitorul pe care ră chiar îl iubesc ş admir cel mai mult —, de parcă i-1 restul

articolului ar consta din câteva mici vagoane de cale feratăiar citatul ar fi locomotiva. Simt că pot vorbi , nu despre stil, despre ce înseamnă fiinţstilatădacă o ă , nu încep exact cum voi începe. Crezusem iniţ că ial micul fragment face parte din Pentru Esme, cu dragoste şabjecţ dar am avut surpriza să i ie, -1 gă în Omul care râde. Iată zice Salinger, sesc ce întrerupând o poveste cu niş copii duşla joacă un te i de ş de autobuz care le spunea istorii fă sfârş ca-n ofer ră it, benzile desenate americane cu Spiderman sau Batman: „Acum, pe loc, nu-mi amintesc decât trei fete care să mă fi impresionat de la prima vedere cu frumuseţ lor de ea nedescris. Una a fost o fată zveltăîn costum negru de , baie, care se stră din greu să duia înalţo umbrelă e portocalie pe plaja din Jones, prin 1936. Pe cea de-a doua am întâlnit-o prin 1939, la bordul unui vas de croazieră în Marea Caraibilor, azvârlind cu bricheta într-un marsuin. A treia a fost prietena ş efului, Mary Hudson." în loc să -ncep acum să explic de ce aceste flash-uh de frumuseţpură e sunt atât de minunate literar (pe cât de banale par la prima vedere), pă sesc locomotiva aş cum ră a e ştrec la vagoane. Iar primul vagon e cu atât mai ciudat, i cu cât se dovedeş a fi chiar un vagon adevă în sensul te rat, propriu al cuvântului. Fiindcă într-un vagon de metrou am întâlnit-o — de fapt, mi s-a dat ş s-o vă câteva ansa d minute — pe cea care mi-a ră în minte până drept mas azi cea mai frumoasă femeie din lume. Sigur că poate splendoarea ei se amestecă acum în mintea mea cu irealul caruselului de pe malul oceanului, cu leii de mare îngră diţ mă i unii peste alţ lângă ii debarcader, cu omulstatuie încremenit pe postamentul să (primul pe care l-am vă u zut

3

4

vreodatăşcare mi-a dat ideea unui întreg capitol din , i Orbitor), cu nesfârş magazine de bijuterii etalându-ş itele i lanţ de aur de-a lungul falezelor, cu automatele în urile care bă un bă de un cent ş i era înapoiat turtit în -gai nuţ i-ţ formă elipsăcu uriaş arbori sequoia din Red Wood... de , ii Cu stră care urcă i coboarăcu Chinatown şcu zile ş , i palmierii mă turând leneş cerul din (mai pot săin ţ secretul?) San Francisco, oraş construit în jurul micuţ ei negrese din metrou, după chipul şasemă i narea minună ţ iei ei. Locuiam, de fapt, în Berkeley ş fiecare dimineaţ i-n ă pă seam mica mea suburbie, cu KFC-ul şK-Mart-ul ră i subsidiare, ca să metroul ce mă iau ducea, pe sub braţ ul de ocean, drept în inima Frisco-ului. în 1990 eram încă un puş pletos, în jackă piele cafenie, ce umbla cu mâiti de nile-n buzunare pe stră închipuindu-şcă ş te exact zi, i păeş pe urmele lui Ferlinghetti şKe-rouac. Metroul, faimosul i The Bart, e de o deosebită eleganţel însuş Câtă ă i. deosebire faţde mizerul metrou new-yorkez, care pare, ă jegos de uleiuri şfuningine, un lugubru peisaj de utopie i negativăSuplu şalb ca laptele, Bart-ul trece pe sub ! i ocean atât de lin, încât parcă tavanul lui devine treptat tot de sticlă i poţ ş i vedea prin el lumina verde, tulbure a mă şforfota peş argintii. într-o dimineaţ moţ rii i tilor ă , ă ind pe un scaun de plastic în metrou, deodată vă am zut-o. Nu eram singurul. De fapt, abso10 lut toată lumea din vagonul puternic luminat o privea. N-am fantezii cu negrese. Am întâlnit câteva, în diverse ocazii mondene, şmi s-au pă ca şchinezoaicele sau i rut, i ară boaicele, femei ca toate femeile. De prisos să spun că n-am avut nici o iubită de exotică atât încât să aibă altă

culoare a pielii decât a mea, deşmulte au avut altă i culoare a minţ a vocii, a zâmbetului. Dar, pur şsimplu, ii, i fata de care nu mi-am putut dezlipi ochii de-a lungul a două ii întregi de metrou (exact în porţ staţ iunea cât vagoanele s-au târât pe fundul oceanului) s-a întâmplat să fie negresă i să ş aibă aproximativ ş aisprezece ani. Şsă i poarte un sari de mă albă foarte palide flori tase cu neidentificabile presă în uş relief, deasupra lui rate, or (chiar deasupra, plutind parcă un centimetru de la materialul lucios). Iar pe cap să poarte, din acelaş i material, un mic turban ce-i alungea tâmplele în felul frumuseţ egiptene. Ş s-a întâmplat, de asemenea, ca ilor i fata să aibă de walkman ş fire erpuindu-i afară urechi din şpierzându-se, subţ şduble, sub pânza sari-ului, i iri i detaliu tehnologic într-un contrast atât de necontrastant cu tradiţ ionalul vestmânt, încât te-ntrebai dacă cumva toţ nu i stră ii ei africani purtaseră moş walkmanuri la cingă toare, din noaptea istoriei şpână i atunci. La glezna unui picior, o bră de piele cu un citat arab, din Coran, poate. ţ ară Fata nu era frumoasăci era însăi imaginea sensibilă , ş a frumuseţ Mi-e cu neputinţsă ii. ă 11 spun dacă doar un obiect estetic lipsit cu desă ire era vârş de psihologie sau dacădimpotrivăera numai psihologie, , , derealizatăproiecţ a privirilor fascinate ale celor din , ie jur. Privind-o, înţ elegeam de ce se spune câteodată „frumuseţră e pitoare": eram cu toţ ostaticii ei, aş ii teptând parcădin clipă clipăsă , -n , fim, pe rând, sacrificaţ i cu cruzime. Ş totuştimiditatea şinocenţerau singurele ei i i i a puteri. N-aş putea spune când apă în vagon, dar a ieş o dată ruse it cu mine în piaţKennedy, cu magazine de lux şpalmieri, a i

5

6

Nu poţ i face nimic ca să stil. Chiar aş era. ră -1 . îmi pregă team fiecare noapte ca pe o gală box în care-mi puneam în joc centura cu de diamante contra tuturor challenger-ilor. în spotul de lumină pe pupila ta catifelatăîn înţ de . i i ie i ă gelatinoasăde pe fundul mă ...ş mergând dreaptă sari-ul ce-i înfăură i. Intram zilnic în vie. rilor.O. cât şcea pe care n-am reuş i it eu s-o descriu într-o pagină întreagă apar în preajma mă Şmi se pare că a trebuie să că atunci când rii. iar i rea lucrurile astea se ridicau în privirea mea întregi. pe Mandiargues. un iu antrenament pentru o nouă partidă vis. De multe din ori după aceea m-am gândit că dacămergând în urma ei. Nu i vă spune cât de trist era să dragoste cu propriul pot fac meu personaj şnu cu fata pentru care m-aş lă jupuit i fi sat de viu altă . vă zute din toate pă ile deodată i înţ rţ ş elese în tă la pipă şîn ria it i chimismul suprafeţ lor de metal şde plastic ca ş elor i i când nu ar fi fost în afara corpului meu. Fiecare carte pe care o citeam pe atunci era o halteră ridicată . plutire în josul curentului fă a ră nici un moment de opoziţ urmând meandrele plinurilor ie. unde a studenţ facultă noastre erau în practică ii ţ ii agricolăla . era minunatăşdacă scris o dată . s-a dizolvat în lumina complicată jur. şale golurilor) aceeaşimagine-mi vine mereu i i 12 în minte: algele prelungi care sunt trase-n sus ş jos de i-n curenţşse-ndoaie. cules struguri. fiecare poem era un extensor. totul era de fapt deja terminat: atât dragostea mea disperată pentru ea. o parte it se din necunoscuta şmistica ei putere interioară i . sta ca o invenţ de autor. Tîeck. r vingt ans apres am cunoscut-o pe D. u. la puncte pe Kafka ş i prin abandon (în runda a ş aisprezecea) pe Dimov. In lunga noastră ie a istorie nu am dormit prea multe nopţ i împreunăiar când . ci ar levita — cum şlevitează în aerul de aur al minţ mele) — un i — ii exerciţ de concentrare pentru noaptea care urma. elepciunea minţ tale. ş Pentru D. fă să ră clipeascăfă să vadăcu ochii lucind slab de la . cu unduirea generală lumii. coloana ta vertebralăîn dinamica fluidelor corpului tă . ci mă gândesc la stil (care este graţ unduire o dată ie. Pentru că ai stilul nu îl ai. i-aş atins învelitoarea de mă s-ar fi-ntors spre mine fi tase. se subţ şse-ngroaşîn apa verde. în ş omoplaţ ş ii i fesele. orice plimbare — un ş ir lung de flotă orice privire (cum priveam pe-atunci un ri. din corpul ei în degetele mele. am fă cut-o. Hoffmann. Novalis. Acum observ. abia. ci îl eş E engramat acolo. Dar întotdeauna când am înnoptat lângă dată ea m-am trezit noaptea şam vă i zut-o cum privea tavanul. . prin K. care înaintează ii când universul înaintează i se retrage când universul se retrage. mă credeam un fel de supercampion al visului. de 14 D. Nerval. Am vă zut-o prima dată dormind aş la Co-chirleni. i am despre ea că dormea cu ochii larg deschiş lucrul ă nu trebuie luat i. credeam eu. semi-lumina ferestrei. i aş fie. gol puş şhirsut) şde un blajin argân că i i 7 8 . Jean Paul. că femeile descrise de Salinger în atât trei cuvinte expresive (ce formidabil: fata care aruncă cu bricheta într-un mar-suinl). în ingineria vertebrelor din ti. Ii învinsesem. capac de stilou sau o ascuţ itoare de pe masă de intens atât şde impersonal încât totul dispă împrejur. ci pentru că fi it ar simţ că scurge. nu pentru că mi-ar fi simţ atingerea. însoţi de un satir iţ pă (dom' Podgo. cât şpovestirea despre Gina. (pe care într-una din povestirile mele am numit-o Gina).

pezit. fă să i ră mi spună nimic. Căpoate. ieri . e ceea ce nu am putut rţ scrie nică în literatura mea pentru căvorba lui Kafka. neatentă„Las-o. când D. toată a mea de până . dar cădin motive confuze. ie de unde anume e greş eala. cu gene ră sucite ca niş mici cârlige. fiindcă restul e-n că i. ăi mai mult aşcum un bă seduce o femeie) prin puterea a rbat ei specială a visa. 15 iar Mira şAltamira (credeaţ nu există realitate? i i că în uite că există i tră şazi împreună se ţ ş iesc i ) ineau strâns în braţsub cearceaful aceluiaşpat. N-aş i oale i fi iubit-o nici doar pentru că datăpe când o conduceam o . Ce vreau esă să scriu aici. în întuneric. ceva mai mult decât colegi —. „asta nu se poate spune". şdupă i vreo ş ase ore de lă ială lă ne-ntorceam la dormitoarele noastre. într-un decembrie înză . ş strecurat mânuţ ude în buzunarele i-a ele paltonului meu şm-a privit în ochi. s-a oprit cu mine într-o piaţ triunghiularăluminată etă . că ceva în ii. mi-a aruncat. nu era prea inteligentămulţ credeau de-a dreptul o . D. dacă fi fost numai fi pe -ar (foarte) frumoasă dacă sau singurele ei mijloace de seducţ ar fi fost palatul în care mi se pă că ie rea locuieş te — când am fost prima dată casa ei tapetată icoane în cu pe sticlă crezut. era întinsă patul e i în de deasupra. golind o sticlă a de votcă i bă torind lucerna pe o suprafaţde necrezut de ş tă ă mare (eu aflând pentru prima dată atunci cât de dulce la mângâiat e pă pubian al unei fete) — a fost un rul 16 hipervis. Ne amestecaseră i ieţ m complet. N-aş iubit-o niciodată D. io gâscă i mă ş compă timeau teatral pentru neajunsurile 9 10 . D. ca într-o situaţ absurdă vis. I-am spus câte ceva. în sfârş o colegă it. Haosul de-acolo era de nedescris: una-ş i fă unghiile de la picioare. la miezul vorbelor mele. cu aerul că ascultă grav. nu poate ajunge . vă că avea cei mai frumoşochi galbeni pe care ţ poţ D. doar de un bec chior. de D. Deja după să mână mai puteai spune care era o ptă nu dormitorul fetelor şcare al bă ilor. M-am suit pe marginea celui de jos ca s-o vă mai bine: era dreaptă o statuie de pe-un sarcofag d ca etrusc şmă i privea drept în faţ Trebuie să mai spun ă . trimisese să cumpă -i r nu ş ce—eram pe atunci încă tiu doar prieteni. cu a ochii deschiş în acel moment (pentru că mă i". Cred că trecut două au minute în care i-am tot dat explicaţ Simţ obscur. aş că întoarcere am intrat la fete a la în dormitor. Adevă este că m-a sedus (prin forţşpersuasiune. într-o după -masăD. e neregulădar. viaţ atunci fusese un vis. buze (astea chiar inconfundabile). alta-şdă în chiloţcu cea i dea i intim spray. că trecut prin zeci de am am camere — şfascinantele ei ţ şcosmeticale. alta se lingea cu un tip (acum bă iatul ă e sta mort). De câte ori o mai vă o recunosc după d. mă . privea mai departe în ochi cu cel mai natural aer cu putinţ am ă ) avut sentimentul limpede — nemai-repetat vreodată că — visez. Dar în noaptea urmă toare. nu după ochi. acasăca de obicei. i i-i i imagina. precum casetele chinezeş lă ti cuite. etc.hanghel („pă rintele" Ioan Alexandru). iar anii care au urmat — vise unul într-altul. pe când în lumina becului ningea cu o furie nemaipomenităPentru asta o iubesc abia acum. şcu mine am stat i până dimineaţîntr-un lan de lucerna. literalmente. eam. nu vezi că : doarme? Aş doarme ea. iar ea mă privea mai departe. . nu intuiam . Azi nu-i te mai are la fel. Un să şsceptic fiu rac i al clasei proletare cunoscuse o prinţ etc. rul D.

mai aş ezate cu labe grele de leu pe pă mânt ştotuşconstruite pe nori şpe cer i i i albastru. după mine uş grea. din Citizen Kane. scrise pe ambele feţ cu vise furate. am acum impresia că i . patruzeci de ani ş(ca să i citez din clasici) „amorul nostru nemuritor s-a dus dracului". dezvolta un filament translucid care-mi perfora ţ easta şînflorea deodatăla i . am profitat de rţ nenumă ori. necunoscutăun plic folosit şaruncat. Nici turii cea fidelă era deloc. dragă ai it i cititoare. pentru nici un fel de rundă oniricăEa. Când îmi povestea câte un vis. mie mi se pă ca în povestea aceea orientalăcăine rea. în care abia ne vedeam ochii. ca visă toare. Când. Paul ştoţ i i ceilalţ i mai sus pomeniţ n-am întâlnit vise i). de o fisură legea proprietă rate eleş în ţ ii intelectuale — absenţcopyright-ului pe vise — ca să a -i fur cele mai fermecă toare şmai articulate viziuni. mai arhitecturale. când ne a vedeam iar la facultate. capă filamentului. fluturii. ca atâtea altele din aceeaş ă .. povestind vise în căile mele. sunt fluturii ei —. ca în scena din barul pustiu.. ţ vieţ ş trecute sau viitoare. cel puţ jumă de orădar in tate . 19 Cerceluş i Dunt convins că tră ştu. Mai târziu. znind să intru nopţ în nici un ile fel de ring. iar eu — care (sau fiindcă iubeam a ) fiecare fibră amă din râtul ei că or de studentă i pş ş gâsculiţ— creş ă team din întrolocarea foiţ elor embrionare. desfoindu-se exotic şpluriform în tul i craniul meu. colectând glorie ş(mult mai i -ne i mult) dispreţnemaiîndră . ie i zonăar trebui să mână ră . miş te. — „Wherever she is" — să accepte acest mic text nu numai ca monedă schimb pentru cuvintele pe de care mi le-a spus nu foarte demult. Dar. e Ş iată acum: eu. a i a înmugurea în miezul creierului ei. povestit. O rog pe D. Al ei a fost visul cu palatul de i marmură invadat de fluturi din 18 „Orbitor" — în general. rea eu De multe ori. îl vizualizam în atâtea detalii încât mai târziu mi se pă că l-am visat. Atunci aprindea o ţ igară i ş începea să povesteascăOchii îi stră . Se formase un cordon ombilical între minţ ile noastre. intram în holul casei ei ş i ne aş ezam pe treptele de marmurăîntr-o penumbră . plecând. după o conduceam acasăca de obicei. fiecare vis pe care mi 1-a povestit în acea epocă îndepă rtată care am fost împreunăşchiar cele pe care leîn . serile. de câteva ori în viaţ acea senzaţ care. i am visat eu. rai să 17 portul cu cine se mai vedea. sub genele încârligate. puternice. era la o categorie mai grea decât mine şmă i zdrobea în fiecare confruntare. Un vis al ei dura. Dimpotrivăcocheta cu alţ până nu . autor. ce . ea era mama care mă nea cu substanţ hră a gelatinoasă visului. independent de prezenţşvoinţei. ră fă nume. în care poate au . i fost bani sau poate heroinăAmândoi am trecut deja de .. după ultimele seminarii. dar care poartă totuş i 11 12 . Uneori fă gafe chiar tâmpite. sadic. Jean . cele i mai mistice decoruri. cele mai discrete treceri de la real la ireal şpart way back. de asemenea al ei cel despre imensa incintă -cavou în care Mă ră ceş să mâni în ş pe dale dulci de ria tă te ptă ir calcedonie şma-lachităDe fapt. luceau. închideam i în ir. acolo. dar şca pe un tandru i omagiu. .legă noastre. de fier forjat. mă a întrebam mereu cum aveam să supravieţ uiesc până doua zi. o . ii la exasperare şavea grijă -mi dea mereu.. mai. Niciodatăla nimeni (induding Nerval.

chiar pentru un psihiatru. Ră doar cu senzaţ că tră ceva infinit de mâi ia ai it preţ că ios. simţ că apropie iarăi de mine eam se ş acel val gata să ridice din nou din mine însumi. nu aparenta repetare a unei scene ieş a din viaţta te impresionează definitiv viaţnoastră a (în a constă dintr-un ş lung de repetiţ câte mii de nasturi ir ii: încheiem şdesche-iem într-un an? Câte petreceri practic i identice. mi-a provocat o nouă bufnire. din fericire nu atât de des încât 21 să le mai dau atenţ Au început în adolescenţ(când nu ie. Nu i-a vei gă ră si spunsul. cum îmi revenea în minte. văirea i-o produce. îmi amin. în corpul fetiţ care ai fost. pentru o fracţ de secundă iune te-ai întors. da.numele urât ştautologic de deja vu. ră cu tiam mas gura că . ă încep de fapt toate) printr-o impresie neaş teptată leş de in.. dar n-am de gând să vând pielea atât de ief-mi tin —. roxolanei sau sarmatei care ţ ia fost stră -stră -stră -(. Cu greu m-am urnit mai rtăite departe spre liceu. : al bunicii tale sau al celtei. dar clipa asta ai mai : tră o dată Sigur. de dizolvare în nostalgie pe care-am avut-o într-o zi de toamnă mergând pur şsimplu pe stradă tre liceu. că iere.. o nouă la ră sfâş Cred. dar ele nu-ţ sau i mai provoacă . începi să ş te-ntrebi ce anume din ce ai vă zut la televizor ţ provocat furtuna aceea în memorie. aş a fost atunci!". Mă i că încruciş asem cu o femeie care trecea în sens invers şcare i mirosea. senzaţ de deja vu m-au însoţ constant în viaţ iile it ă . îţ a i spui mereu şmereu şabia i i când acest extaz te pă seş de parc-ai fi fost un dop de ră te. pe i iarăi în vale. descă rcarea aceea orgasmică i tristăDe ş . un parfum dulce şuş i or mentolat. sperând că i iile într-o zi le vei gă sensul ascuns. magia intensă care. se-ndepă rtase. n-ai să în stare să i aduci aminte în ce fii -ţ moment din trecut ai fost transportatăai uitat. asemenea. o simţ pe ră ş i întotdeauna într-o astfel de situaţ Stai la televizor. cu aceiaşdoi-trei amici şcu bârfirea celor abi i senţ organiză Ar trebui să i.)-stră bunică adâncul timpurilor. în Cred că colecţ ai ionat ştu senzaţ acestea. de fapt. fă să tii de ce. cată team parfumul acela inconfundabil. literalmente. vreo frază vreo imagine. plută apăridicat o clipă creasta valului şcoborât pe . aş cum se : a evaporă visul atât de viu la doar câteva secunde de la trezire. mă 13 14 . m? numim deja vu mai fiecare moment pe care-1 tră ci ră ş pe care ţ im).. la reamintire. sigur. Pentru că i atunci când tră ti aş ceva. o ş de fapt foarte bine! Când. i la emisiune care nu te interesează i brusc parcă ş explodezi într-o sferă lumină de intensăhei. -masăte uiţabsentă vreo .. m-am uitat peste umă vederea femeii care scată r. printr-o memorie atavicăîn corpul mamei tale. că te cuprinde deodată fel de fericire în care se ci un 20 amestecă teroare paroxistică i o sfâş o ş ietoare nostalgie: „Da. Mi se fă fricăaveam să cuse : înnebunesc? Cum mă gândeam la acel parfum. oricât l-ai că Poate vei rememora uta. a un anume parfum. exact aş a fost! Dar nu ş ce it-o ! a tii anume a fost ca înainte şnici nu eş în stare să i ti gândeş ti lucid. si în ceea ce mă priveş pe lângă te. multe alte ciudă ale ţ enii minţ mele — mă ii gândesc uneori ce preţ aş ca ios fi material de studiu pentru un psiholog. această senzaţ fă nume ie ră seamă cel mai bine cu suferinţintensă unei iubiri nă a a neîmpă ş sau pierdute. îmi aminteam ş i femeia aceea. sau poate şmai ei i departe. ie. plictisităîntr-o după . dar a că dâră parfum încă rei de ajungea până mine.. mai curând unul de cofetă decât parfum de rie damăFemeia era îmbră într-un taior roz.

a unui ţ . am cunoscut ră ş i 15 16 . o-ntorc de umăşsă r i o-ntreb: „De unde te cunosc?" sau „Cum se numeş parfumul te tă sau „Vrei să mă i cu mine?". am oprit liftul între etaje. ci pentru că mereu încercam cu disperare să respir cât mai mult în miezul acelei explozii de suferinţul-tra-fericită ă . cu modele de ii i steluţşmici dreptunghiuri. Ş în i nu pentru că mi-aş dorit ca totul să mânăca în scriefi ră . foiţ ă e roş sclipitoare. ce După a coborât. . ia Nu mă plâng însăam avut altele. Dar ei sunt din altă poveste. avut o imagine! Mi-am re-evocat-o-n memorie şam i crezut că fi sfâş de nostalgie: era o vitrină voi iat cu bomboane de ciocolată învelite-n foiţde staniol. era ceva viu. mă gândeam. perfect echivalente.. era o clipă ită mine tră de cândva şpă i trunsă miraculos în realitate. mă gândeam. De fiecare dată e de îmi propuneam să alerg după care mirosea atât de fata monstruos şameţ să i itor. pe lângă care realitatea unei femei oarecare. în diverse locuri. Am fă i ă ă mai simţ acel parfum în aglomeraţ în magazine ş it ii. în exaltarea mea. care de care mai : fantastice. parfumul care-mi zbura creierii ca un glonţ înţ cum am supravieţ când... i troleibuze. N-am fă cut-o niciodată până ziua când a fost prea târziu. era o femeie în faţvitrinei e i a (purta o haină culoare roz) şmai era ceva. student . lucrul cel de i mai enigmatic. totul se-ntindea . rile lui Mateiu Caragiale. şprivindui mă cum dorm. m-am ce ghemuit pe podea şam ră aş poate i mas a 22 o oră întreagăinspirând adânc acea aromă . o umbrăo mare umbră zând peste .în urmă zece ani cred că mai simţ de ş torii am it apte-opt ori. „sub pecetea tainei" — dimpotrivăamintirea fulgurantănespaţ . în fine. am . repede înghiţ de mulţ nu mai conta prea mult. un cap de pod cu ţ inutul îndepă era primă şstă rtat: vară i team pe podeţ cu balustradă beton imitând trunchiuri ul de împletite de copaci din Ciş mi23 giu. O singură ită ime. inea parcă cele mai senzitive zone ale memoriei mele.. -i atât de clar mi-i aduc aminte. înainte să -ntorc şsă mă i surprind un cârd de fete trecând pe role peste pod. lângă rbat mine. întrebă care mi u?" te riţ ri se pă reau. Mirosul m-a rcile luat prin surprindere şa fă iarăi ca totul să i cut ş explodeze... Nu eleg uit fiind. fusesem înş cat ştârât cu o asemenea forţuriaş. am urcat în lift cu o doamnă purta acel parfum. când treceam dezordonat de la o femeie în a la alta fă să tiu ce vreau şcine mai sunt. privind bă care treceau pe dedesubt. în trecutul meu îndepă -nţ rtat. rozăi ş încercând să eleg unde. dintr-un vis. Oricât m-am stră n-am putut gă în memoria mea o localizare a duit. si acelei fulgurante viziuni. Câţ ani după iva aceea n-am mai avut senzaţ de deja vu. în acea perioadă început să „vizitatori". într-o perioadă mare dela de 24 rută viaţmea. dată avut sentimentul iluzoriu că am stabilesc. Nu în era o imagine. din cele ce se vindeau odinioară în sticluţîn formă automobil. că vitrinăTotul ţ cât o clipire din ochi. mai curând în medii populare decât între oameni înstă i. vernil şintens violete. am am Deschideam ochii în miez de noapte şîi vedeam: un i bă sau o femeie stând pe pat. Fusese poate. Fapt e că un moment dat. am crezut căîn fine. Putea să cine ş ce apă riţ fie tie ieftină de colonie. ială inut mistic în care acel parfum mă -ntor-cea mereu şmereu i mă chinuia ca pe Meaul-nes al lui Alain-Fournier —. Aş putea să desenez pe fiecare dintre ei.

i ters Despre intimitate J\m tră o vreme. rea umflată corabie. în piaţcu statuie uriaş. îndreptându-se spre finalul lor normal. doamnă ani buni mai în vârstă mine. pierdusem de ea. seama. când uş s-a deschis şam a i ză o mânecă şam ş că mama. cu neliniş că densul parfum franţ te. pline de gorgone şde atlaşde ipsos. iau tetul încoifat al statuii. lă sân-du-mă aş afarăNorii se sfâş de creş s-o tept . Am început săip a ă ţ din ră sputeri. Tramvaiul cu care mergeam spre locuinţmă ii se clă pe ş a tuş tina ine. i-am cumpă în pungă rat!" erau bomboane roze. la pahar de vin şgândindu-ne de fapt numai la ce avea să i urmeze. pe mine. într-o .o. cele ce par mereu atât de grave. Nici unul dintre ră . în altă ă it viaţparcăla Amsterdam. ş i i i în visul pe care l-am avut spre dimineaţam păit. încât statuia abia se mai ză ca prin ceaţ Ş rea ă i . în că ă maş asudatăpă o pânză . în vis.. a parfum. uş it or mentolat. ina adele stră liniş se lă desă ităŞmama nu mai ine tea sase vârş . pe care n-aveam să mai uit niciodatăîn mâna -1 . . Am 25 adormit unul lângă altul. între faţ . în fine. atât de încrustate în tiparele propriei vieţşcare totuş când se hotă sc să elibereze de ele. acolo. la mine. Mama. Ele miroseau aş ele umpleau piaţde a. era diri i i de-a dreptul colosală i-şlă umbra ca de gno-mon ş i sa peste vitrina cofetă Ne-am îndreptat că uş ei cu riei. Am coborât la Rond. faţei subţ gâtul ei. cum n-aveam să simt vreodatăm-a copleş mai . foarte uş oare. ş . de intangibile. unica. Aveam poate trei ani. foarte frumos. ră se devin cele mai dulci şmai senzuale iubite cu putinţ O i ă . aveam să mân ră mereu acolo. stând de vorbă un . de parcă gea n-ar mai fi fost din aceeaşspecie i cu mine. Corpul acela compact şviu. i i i. it. ră o femeie ştotuşnu simţ nici jenănici vinovă i i eam . i ieş din cofetă Mă ea rie. ă ş pe tă râmul îndepă Mama era gigantică lângă rtat. Statuia din centrul pieţ înconjurate de ei clă bizare. astfel de femeie minunată avea să vină îhtr-o seară de iarnăpe ninsoare. îmi plac cu ca mult de tot femeile mature. braţ ei! M-am încleş de ş ele tat oldurile ei râzând printre lacrimi. pe macadamul de din jurul statuii. tre a clopoţ în vitrină el. poate nici atât. Un val de rit roz i tiut e iubire. Spinarea vatmanului. Iam scos mai departe dantelele roz în care intimitatea ei era înfăuratădar mintea mea deja nu mai era acolo. noi nu vroia mai mult de la celă Dar în pat mi-am dat lalt. mintea mi-a explodat din nou ş început i-am să plâng de fericire sau de nefericire până când prietena mea m-a trezit. lucrurile au mers ri-tualizat. sub uzesc cu care se dă duse în acea searăpielea ei caldă i moale mi. mai zise mama.. cârlionţ ei castanii. mansardă uneia dintre casele flamande din a 17 18 . erau bomboane de ciocolată ş înfăurate în poleieli colorate. inocenţca Tristan şIsolda. ii a ire. dar incon-fundabil. Parfumul dulce. e drept. O vreme. pentru care în orice altă i situaţ mi-aş dat şpielea de pe mine.. nu mă ie fi i mai atră deloc. ţ ie. discoidale. „Le zice cerceluş r i". Extrem de slab. ş rosea a. când am simţ aroma. din zahă expandat. Era un lucru stră încă in. Tramvaiul nostru trecuse şpiaţera i a goalădoar ş sclipea de-a lungul ei. Urma să im o noapte de dragoste ce tră avea să mânămai mult ca sigur. mamei 26 era o pungă hârtie cu margini zimţ „Uite ce ţ de ate. Mama a intrat „doar pentru o clipă ". miratăşmi-a ş lacrimile. ghemuit pe vine.. dar stră Nu mi se mai întâmplase să mân total inert lângă in.

. te puş i rbă culorile şchiar. care-mi vârau sub nas punguţlegate cu i e elastic. De urât. pe când ală câte-un cuplu turi de lesbiene se să languros.. sever. aveam un CD Player şcâteva discuri. intram în cârciumi întunecate ş lângă i. i rubicondăFă baie împreună fiecare searăţ .. femei neruş inate. suple sau cu burţ revă ile rsate. mai ales negri ţ at şasiatici. o polonezăşfiica ei .Watergraafsmeer. treceam peste poduri arcuite. de i . i de mereu 28 eram agă de cei care vindeau marijuana. pe care le-am tot i ascultat în primele zile până le-am învă pe de rost. aş putut uş acumula fi or o experienţsexuală ă imposibilă alte pă i. studenţ iuni elementare de limbă i noţ românăCând ie. fă chip. eapă una singurăplângându-şsoţ pierdut. ţ at Afară ploua cum n-am mai vă niciodatăîntr-un fel de zut . zâmbinduiat i ţtandru şchemându-te cu degetul.. Ş ele i. mă -nfundam prin uliţstrâmte cu mici magazine e suspecte. înfăurat în cearceafuri ude de transpiraţ ş ş ie i feromoni. anonim în marea de u i bă i ce se holbau la vitrine. ipând şstropindu-se cu apănoaptea poloneza bea ţ n. O priveam pe câte una în fi ochi. mă plimbam ore-n ş prin oraşcu o ir . Mergeam de-a lungul canalelor semicirculare. îmi imaginam femei goale. înnebuneam de singură La facultate predam câtorva tate. pure animale sexuale i ră ă ce-mi ofereau de-a valma fesele. pe lângă rbaţ barurile şerotici show-urile care-şaruncau luminile reclamelor peste i valurile sumbre ale canalelor pline de case plutitoare. pulpele. o vedeam deodată proiectându-se înspre mine. locuiau proprietara. fă ră ră 29 personalitate şfă voinţproprie. ş eam. ceau în . de parcă aş fi ră cit singur prin imaginarul meu adolescentin. dulci ca niş pă i sau dure şbă toase. ostentativ. mă gândeam cum ar fi fost o noapte în braţ ei. godinul încins. beam câte un jene-ever de unul singur. plin ş ul 19 20 . doar dantele şjartiere fluorescente. Nimeream de ruta multe ori în cartierul roş şumblam. când. Trecând pe lângă i i vitrinele acelea baroce şexuberante. ultramarine. Acum eram singur la Amsterdam. femei obscene. Erau toate pentru mine. prin tă paradisul infernal al erotismului meu. înflorind ca şcând ş fi vă deodată i i-ar zut iubitul.. ş a avea s-o ţ câteva luni în ş i-aş ină ir.. i ul tavan oblic aveam doar un pat. şnu aveam decât i să intru în oricare din acele încă ca să realizez peri -mi viziunile. dire bordel. de i ci fapt (trebuia însă ai ochi buni ca să i dai seama). treceam mai departe. cu aburi ieş indu-mi din haine. în odaia mea cu . la zile. clă pe trei dit nivele. o fată oricând aş vrut. umbrelă picură toare deasupra capului. până eam din zona aceea ieş carnavalescă i reintram în oraş protestant. cefele lor parfumate. în restul apartamentului. Femei în combinezoane roş cu fabuloase peruci ii. de toate rasele. că câte una dintre ele era. Cum eram pletos ca naiba şcu geacă piele. . Cum în rţ câş tigam aproape un salariu olandez mediu. un să -ţ bă fardat şepilat ca pe scenele elisabeta-ne. în sutele de vitrine stă femei în costume de teau sex. mă i gândeam cât de mult semă ele cu închipuirile mele din adolescenţ nau ă . sexele.. mi-aş fi permis fă probleme o fată să mânăo fată trei ră pe ptă . un scaun şo masăMai i . serile. femei tinere ş i i femei bă trâne. mă apucau uneori de mână i-ncercau să ş mă convingă intru într-una din să unde puteai bea să lile privind orgia live de pe scenăFiecare clă era un . crepuscul gă lbui.

Am at de fapt două corpuri. de pildădar unul real trebuie că dezamă . Dragostea ca sentiment este uneori un inhibitor al sexualită iar fidelitatea devine greu de suportat în pat. îmi place să neş merg la cumpă turi împreună ea. uieş i dezgoliri simbolice. i fie turată cele mai intense în momente ale actului sexual. Sexul ţ ii. Nevoia mea de intimitate cu fiinţcu care tră merge a iesc mult mai departe decât viaţsexualăUnii sunt speriaţ a . nu m-am gândit niciodată serios să deam a face cu o prostituată . cu 21 22 . ă care ţ aminteş după ai uitat plă i—1 ti. această tură legă psihică dintr-un cuplu adevă numită rat. ceva din plă . Cred. se hră te tocmai din asta. că i sexul însoţ de intimitate este mai it bun decât cel fă intimitate. mulţ că . am de regretat de câte ori am fă dragoste cu o femeie stră cut ină şindiferentăşpentru nimic în lume n-aş i . Cum nu dau doi bani pe rata fanteziile puse-n practică (pentru căconcretizate. Este. la fel un act sexual în care corpurile nu se cunosc mi se pare ratat de la bun început. Corpul meu e profund ataş de corpul femeii mele. o că utare a plă în interzis ş cerii i perversiune. riscurile sunt mari şnici i pentru că fidelitatea nu mi-o permite. Chiar dacă fi decere-brat. ceva pe i ros. Sunt un bă ca oricare altul. i de viaţde cuplu tocmai din cauza perspectivei de a-1 vedea a pe celă în cele mai sordide situaţ Dar dragostea mea lalt ii. a uită legă dintre ei. să ră cu beau cafeaua împreună ea. corpul meu ar fi încă îndră gostit de corpul femeii mele. Pornografia nu mă ei dezgustă întotdeauna — îmi asum ca bă zecile de mii de siterbat uri de pe internet şsutele de reviste pe care nici o femeie i nu le-ar cumpă — şsunt momente când am o nevoie ra i imperioasă imagini orgiastice. i pierd tocmai idealitatea: pot fan-taza despre un sex party. Ajungeam de fiecare dată acasăîn că ruţmea.de cupolele bisericilor îndepă rtate. Simt de multe ori ldat din plin neliniş erotică . şde fapt întreaga mea viaţe dublă i ă . total aservite voinţ mele. ca parte a carapacei cerebrale ce ne acoperă nuditatea. o coborâre tiinţ adânc sub convenţ sociale şetice. mă tea pură excită multe ori o de necunoscută dintr-un autobuz. mă a umit sunt singur ş i nu în braţ unui obiect sexual. Nu vreau să ipocrit. dintre două corpuri. în multe cupluri fantezia depersonaliză partenerilor. de dezgust. ca un animal de experienţ aş e. Dragostea. rii rii turii intensifică cerea eroticăCu toate acestea. e gitor printr-o mulţ de amă ime nunte concrete). ce cerea. cu puternica ei componentă culturalătinde şea să înlă . ele îş . Chiar şcând minţ ş i ile i personalită sunt dizolvate în plă ţ ile cerea irepresibilă a sexualită intimitatea ră ţ ii. populate tocmai de asemenea obiecte sexuale. ca să aş iubirea intensă zic a. în toată ele lunga mea ş edere în Amsterdam. ceva esenţ şdespre care se vorbeş ial i 31 te prea puţ supravieţ te şcelei mai devastatoare in. implică profundă o îngustare a conş ei. i face dragoste cu o prostituatăNu pentru că . dragoste. deşpână urmă i la despre asta e vorba. mâne şdă i actului acestuia violent şanimalic ceva copilă înduioştor. Intenţ nu vorbesc ră ionat despre dragoste. mă tă ră cesc 30 adesea în labirintul fanteziilor violente ş i-ntu-necate. par rbat Nivelul de hormoni androgeni din sângele meu este de zece ori mai ridicat decât în sângele unei femei. o eliberare de tabuiile i uri. ca pe adevă bucurie a acelor ore. pur şsimplu. Creierul meu este scă în hormoni sexuali. Cu toate acestea.

sexul nostru este întotdeauna erect. ia „Sunt Adriana. şo insă i total necunoscutăcu . i Nabokov la Braş ov Acum vreo câteva zile umblam gră cu mâinile-n bit.. oprise la câţ paşîn faţ iva i a mea. fac dragoste două corpuri care se cunosc infinit de mult şcare nu se mai saturătotuş re-descoperindu-se. sora Irinei. Mircea! Ce faci. bucuria eroticăPrin ea. intimitatea noastră lucrul e cel mai 32 preţ şplă ios. putea vedea ş i atinge vreodată . e i i zneţ ferit de vulgaritate. o vreau pentru că numai pe ea o cunosc. Numai într-un astfel de spaţ protejat iu corpul tă ca şmintea ta. De fapt. inutul visului. dimpotrivămintea ne e abolităiar corpul se . al fabricii de ciment şal chioş i curilor strâmbe din staţ de tramvai. nesatisfă tor de a face sex. din punctul meu de vedere. ochelari negri suiţpe frunte. printr-un peisaj industrial. muscular e abolit şîntregul corp ne este paralizat. Când facem dragoste. femeia drept „ceva de care te ţ când faci dragoste". chiar epatant pe olită fondul blocurilor nenorocite de peste drum. abia se ridicase bruma dimineţ de i ii noiembrie. . . devine erotic. dar. Intimitatea noastrăîn casa noastrăîn patul nostru. i rbatul sunt literalmente asta: un fel de mânere la care performezi un număde gimnasticăPoate fi uneori distractiv (mai ales r . Cu cât îi ş mai bine pielea ştendoanele ş tiu i i cutele şgesturile şcuvintele. îmi zâmbea prin fereastra i lateralăM-am îndreptat spre maş ştipa a coborât. atenueazăci ne protejează . Ii privesc. ă . ai venit o dată la noi. buzunarele canadienei. dar în orele de dragoste fizică devine ea totalăAtunci nu mai disting privirea de atingere. i i surprins. ajungi cu adevă la că rat maturitate sexuală doar atunci când începi să ieş un tră ti ciudat solipsism în doi care te face să spui: în tot universul nu există decât două e care fac cu adevă fiinţ rat dragoste: eu şiubita mea. Prin aceasta. trist deti venea să plângi. Era foarte frig. îmi amintesc un banc idiot din copilă care definea rie. cu atât mai intensă i mai i i ş disperată mi-e curiozitatea.să privesc în cadăsă lă gim despre OZN-uri. tiu i e lângă mine. pă vră place s-o privesc cum mă nâncă i cum pune hainele la ş uscat. nu ne . puş tesc. ştotul. se poate deschide cu totul u. Intimitatea mea cu celă lalt corp al meu este permanentăcând dorm ş şîn vis că . Fă ii ră intimitate realăatât femeia cât şbă . dragule?" Un BMW masiv. i-am spus zâmbind la ină rândul meu. e un mod primitiv. i cerea noastră depinde cu totul de ea. Când visă tonusul m. oricât de frust şde îndră .. când m-am auzit strigat: „Hei. . pe marginea ş oselei. Când facem dragoste. scufundă voluptate. la pe 23 24 . Ş ce va face în fiecare clipăştotuşsunt mereu tiu . „fluturele cu aripi lipite somnoros" şş că cu i tiu e. Un ultim amă în nunt vine să întă rească acest ciudat şfascinant paralei 33 lism: când visă indiferent de conţ m. De fapt. adevă cel mai frumos lucru pe care l-aş rat. „Nu cred". sexul nu seamă cu rii nă nimic mai mult decât cu visul. Era înţ foarte bine. tandreţ de violenţ fericirea de suferinţ Numai pe ea ea ă . pentru bă rbat). ca legă natul pe un balansoar. argintiu. îmi o . totul . lă i sând astfel mintea liberă pentru halucinare. pe undeva pe la Timpuri Noi. ină i „Mă mai ş Ş cine sunt?" Cu cât o priveam mai mult tii? tii îmi era tot mai stră . . între coapse. deşsoare. i. i exploră celuilalt. Mă gândeam la tot felul de aiureli literare. i .

ca să -sa n-o pun într-o situaţ penibilăMi-o imaginasem pe ie . înţ elegi. enigmă unor jalnice vremuri. fetele.Cluj!" OK. Dar spune-mi. iatăpuţ liniş (vai. nici unul „de subiecte". încât singura parte din umanitate care mă interesa. e de câţ ani stabilită Bruxelles. viaţ iva în urmă mâini un fel de povestire de-a gata. dar ş cu atâta muncăstau mai prost cu cititii. „Da. Irina. te i tate i simplu. . „Ei.. poate alcoolicăhă i ti zută . în cel mai concret sens — uş a-nchisă birou. cum îşnumeau sofaua din că ruţ de mansardă i mă ele sau de subsoluri pe unde erau aciuaţ Iar eu aveam 23 de i. „săinem ţ legă tura" (care legă ?). că tasem o mică pă notorietate literarănu reuş . Apoi spaţ s-a-nchis în jurul maş iul inii dispă cum ai închide o revistă modă obiecte rute de cu fotografiate impecabil. mi-a trecut aş brusc prin minte. . mort de slab.. cei mai bă i în cap tuţ 37 se lă udau cu erotismul lor debordant. singură pur ş . i-am tă tate oră la-ntâmplare prin locurile acelea de utopie neagră . Apoi mi-am dat seama că a trebuia să că a. şde aceea am ezitat întotdeauna să i povestesc cele treipatru lucruri cu adevă interesante la care am fost rat martor vreodatăAzi gă . a era nu Am mimat bucuria recunoaş şam schimbat câterii i 35 teva vorbe banale. „Ai mai fost prin Finlanda?" am întrebat-o ca să sigură ş cu cine discut." Am ezitat o vreme s-o întreb. total necunoscută faţmea s-a deschis într-un fel de din a jubilare naivăse vedea că : sora ei era mândria familiei. Irina la Parlamentul european? Mare doamnă Bruxella les? Soţ unui înalt funcţ ia ionar? Dar eu ezita36 sem să o-ntreb pe soră despre ea din compasiune. asemenea celor care put îngrozitor prin tramvaie. în altă tuţ camerăcea mare . Boschetară poate. ce-ai mai fă tu? Cum îţ cut i merge? Tot aud că mai scos ai câte ceva. poet rit până vârful dinţ (în închipuirea mea) ştotuşş -n ilor i i ters. Nici mă când."„. „Ce face Irina?" La care femeia. care-mi pusese cu câţ ani aş fie.. nu . Tră o singură înfioră iam tate toare. Am uitat spre ce notariat sau judecă torie mă -ndreptam. ce întabulare aveam de fă ş ră cit vreo jumă de cut.) ca să gândesc la Irina. membru în Parlamentul ul european. total. isem să atrag atenţ vreuneia dintre ia colege.. iva la soţ ei e cineva foarte mare.. şbă i rbatul de la volanul maş s-a întins să inii -i deschidă portiera.. rţ în amintirea vremurilor vechi. pentru ea. pe la „ceaiuri" îş i povesteau cu detalii câte se întâmplaseră „futelniţ pe a" lor. ină te interioarăci liniş pur şsimplu. n-o vă zusem decât o datăcu foarte mulţ . grafoman. să de pe fix.. lucră cu o firmă m de-a-colo.. a Eram student la Litere. cel la mic dormind în pă ul lui. fie că tiu merg mereu. e foarte bine. . oamenii prost îmbră i şară caţ i tând bolnavi de la intersecţ ie. se uita prin mine ca prin sticlă . Irina cumpă însă ră toate căile tale.. îmi oferea în acum şfinalul firesc. car mergând pe la cenacluri.. fă când ceva prin sufragerie. „mi-a pă bine că tură rut ne-am revă zut". mă „prima mea femeie" şo derizorie enigmăO jalnică i . i ani în urmăaşcă doar normal să mi-o mai amintesc. Amicii mei cei mai groteş -nţ ti. i Nu sunt nici un scriitor „realist". decă . . dar până urmă simţ că la am it e inevitabil. în toţaceş ani. poate chiar obligatoriu.. tul în ultimul timp. . mă runt. încă vreo două vorbe. 25 26 . Nu puteam să eleg. Au ră blocurile ude şjegoase.fiindcă a se scrie istoria". sesc. mas i gă urile din asfalt. ituită de un trecut irepresibil.

primesc scrisori de la ea. în citate din autorii mei preferaţea doar ironic ş i. doi închipuiţ Eu vorbeam numai : i. i parabolic. Era cu vreo te patru ani mai mare ca mine. că rul zându-i în ş e tocite de-a uviţ lungul obrajilor. dar agenda mea ră mânea imaculată continuare în ş Dumnezeule.ani şpe futelniţmea nu venise încă o femeie. în lungile şsavantele noastre i discuţ de pe stră Clujului. ca un fel de compensare. i i contururile. Acasăam început să . am crezut o clipă l-am apucat. în ciuda fi dragostei mele absolut reale pentru colega cu pricina.. fă cuse o pasiune pentru Robert Coover. profesoară într-un orăel ardelean. Abia spre iile sfârş scrisorilor insinua în ele un fel de tandreţ foarte itul e curatăLe termina. cam o dată două ptă la să mâni. anul urmă tot la Cluj. prince!" Dar eu mă -ndră gostisem între timp de o colegă din Bucureş şpovestea cu Irina îşcam pierdea ti. ce mai traducea. ică leampă .. singuri într-un compartiment de tren. Am întâlnit acolo o insă care mi-a dat niş semne vagi de simpatie. Ce mai citea. într-un grup de inşcare aş i teptau la intrarea legendarei Arizona (o bombă ordinarăde fapt)... încât uneori. i mare ş a avea de gând să mână puţ câţ ani i-aş ră cel in iva mai departe. când am plecat la Cluj. eu chiar cred nă în asta. ş . . nasul prea : iri i cârn." N-o 38 puteam scoate din extravaganţ ei. Am discutat-o eles apoi cu Irina.. 27 28 . Aş i a nici a că primă lui '79. când mergea pă că tă rea sempleticeş la fiecare pas. împlineam 24 de ani! Am început să i. un fel de nebunie romantică ă i . m-a lă şmai departe. fost foarte surprins: ea înţ elesese.. observaţ ei nu erau la-ndemâna oricui. ră îi plă ceau mult Nabokov şD. pe Dumnezeu de picior. nu. chiar şcu o babăMai ales că i ! „babă era pentru " mine orice femeie trecută 30 de de 39 i ani.. Ne smotoceam înnebuniţ i prin holuri de case vechi. la în vara Colocviul Eminescu. cu oricine. un i m-a-ntre-bat: „Nu crezi că Clujul ă e doar un joc al tot sta minţ Un vis din care va trebui o dată ne trezim?" ii? să Până i eu mi-am dat seama de livrescul idiot al frazei ş ş i i-am ră spuns sarcastic: „Nu crezi că Borges a zis ceva asemă tor despre Buenos-Aires?" „Nu. faţpergamentoasă Dar ochii ară totuşo ina . H. de data asta tor.. ca şaltceva. s-a oprit lângă felinar ş lalt. Am fost surprins şcă i m-a lă apoi s-o să că sat rut. fă efuziuni. Slabă compensare. în că fine. Lawrence. la un festival de poezie din cadrul Cântă României. sweet . totul e visul nostru sau visul altcuiva despre noi. citea în i engleză postmodernii americani. Ghinion. Chiar cred că nimic nu conteazăcă . De câte ori o vedeam după vreme mă o frapa cât era de urâtăbuze subţ şuscate. bând votcă cupele a două din jumă ţde coji de portocalăAm tă i . . Tot ce purta pe ea pă te rea aruncat cu furca. Avea fă -ndoială ră talent critic. în întâmpinare. Scrisori pur intelectuale. Aş că a speranţ mele au renă când am ele scut reîntâlnit-o pe Irina. it. ne dă ii zile deam seama că fiecare vorbea de fapt despre cu totul altceva decât credea celă La un moment dat. Mi-a ieş mai împleticită oricând. Fă engleză i ş cuse ş românăEra urâţ . scriu poeme de dragoste foarte erotizate.. Am rii vă zut-o de departe. La colocviu am citit ele o lucrare din care nimeni n-a înţ nimic. deja absolventărepartizată . invariabil. ca Avea acum pă scurt. Dar sat i nu foarte departe. cu „Good night. tau i teligenţvie. De la-nceput ne-am simţ bineit mpreunădoi nebuni. îns㪠colega cu pricina era fată . M-aş culcat.

am urcat pe scă în putoarea ghe-nelor sit ri revă rsate. brazi finlandezi." „Adică Eram încă ?" dizolvat de silăîmi întorceam . N-am vrut să i r. mai bine zis) în ceva grav sau lugubru. ştoată t din i nenorocita de seară petrecut-o uitân-du-ne pe ultraam voluminoase albume de fotografii cu amurguri finlandeze.de nepă faţde tot ce era în jur. M-am lungit şeu lângă i i ea. i i-a igară Aici tonul povestirii mele ar trebui să schimbe dintr-un se fel de scherzo patetic („pathetic".. n-avea chiloţ i pe dedesubt. mare. a lă sat ţ igara în echilibru pe pervaz şs-a apucat să i improvizeze 29 30 . ş a a mai trecut am i i-aş un an. Ea dispă la veceu n-o d pe ruse pentru chestii intime şs-a-ntors. păpubian (îmi imaginasem femeile cu totul altfel). După ceva caznă eram bă rbat. Sibelius ş i Berzelius şdrace-lius şlacelius. dar în locul fericirii şuş rii pe care mi le închipuisem nu simţ i ură eam decât o scârbă intensă la mirosul de tocanăciudă de . Irina îmi dă un telefon duse că era-n Bucureş chiar stabilită Bucureş (cum aş ti. am intrat într-o garsonieră care duhnea intens a tocană i am pupat-o pe Irina. „Geniul ş i zeiţ Aldo-us Huxley povestea că fusese bă mare a".." Dar în loc să spună -mi imediat ce-avea de zis. Când m-a invitat la ea sare ă acasăam simţ deodată .. el iat până 26 de ani! Iată se putea şmai ră Dar eu. ioasă şduhnitoare de lângă i mine. până i pentru cerul de amurg transpirând prin ş perdeaua de la geam. adio copilă „this time nothing can go rie. care avea acelaşmiros pe ş i obraji şîn pă Purta un capot cu floricele. 40 îmi jurasem. ş ce i-mi extră -geam ş osetele din cră lor. atent premeditatăera că . Ş pus iu i-a halatul şş aprins o ţ . i vrea să vedem ne într-o chestiune foarte importantă pentru ea. pentru garsoniera cu pereţ ii strâmbi. chestiune. proaspăîntoarsă Finlanda. it opera hormonilor prin zonele inghinale: gata. era chiar ce mi-a spus ea atunci. doar penumbra devenea mai deasăDacă . la că i u. Dar după -amiaza aceea n-a cunoscut vreo schimbare bruscăDoar se-nsera. nenorocita după -amia-ză care „am în devenit bă rbat" e ş i-acum una dintre cele mai penibile ş i mai sordide amintiri ale mele. ca într-un film (m-am gândit fie mai târziu). cu ţ aprinsă igara între degete: „Mircea. lipsea ceva ca totul să perfect coerent.. încă în picioare. dar şaceea foarte slabă i . . u.. n-aveam să ajung până acolo. în ti a? şş i coala ei din Ardeal? luase negaţ şchiar dacă ie? i luase.. Ore-n ş aş i i ir teptând să plece Adriana şsă i -nceapă distracţ până ia. trebuia să rezolv problema. îţ cii i spun direct. sora ei. şs-a-ntins cu fundul pe el. în aerul cenuş al camerei. cu r ş olduri musculoase. ce-avea să facă Bucureş şcă în ti?). Nu ş ce să mă i tiu fac. era că într-o carte pe care-o citeam pe-atunci. că terminasem din prima clipăi mai ales dezgust pentru tot ş ce ţ de acea după inea -amiazăpentru femeia dizgraţ . reni finlandezi. wrong!" Dar n-a fost aş Că acasă Irina era şAdriaa. „Uite. Surpriza cea mare. umilit şfurios. când în cele din urmă plecat eu. aş vrea să ajuţîntr-o. Astă însă gândesc că bine aş fi copilă zi mă mai mai rit puţ Fiindcă in.. Singura mea consolare. Cu un fel de aer -mi prost jucat de femeie fatală faţ a pus un prosop pe pat pe ă . ci la i na. mă nânc. ceva foarte încruntat. Mai bine moartea decât dezonoarea. Am mers cu metroul de mi-a venit ră până la Apă torii Patriei. ţoasăcu mult i âţ .. pe ră Am gă blocul. 41 Nu mă puteam gândi decât să plec mai repede de-acolo ş i să mai vă niciodată Iri-na. pantalonii pe dos după mi-i scosesem aiurea.

-ncerce 43 mai departe să (şmai cu seamă se) convingă mă i să că fă bine." Am plecat când deja pot era noapte ş mers pe jos până i-am acasă prin băi. hotă să totul. ciudat. că o idioatăcă să i ruineze viaţş e . Cele mai grave momente din viaţle-am ă tră de parcă fi tră it -aş it 42 bucă mici din viaţaltcuiva. ii iri se auzea tot: apa trasă closet. Ce erau securiş şSecuritatea? Ş de tii i i ce-mi fusese mie dat. ar putea că tori în stră tate.. ce mai voia de la mine? „Dar n-am avut cu cine să vorbesc. ienii i.. că vreau s-o mai cunosc dacă i nu face pasul ă în definitiv. eu mă ". scrisă de cu creionul. ca un automat. să devin bă cu o securistăfie ea şîn devenire? Am lă rbat . jucasem în copilă cu copiii lor." Mintea mea e lentă i mai mereu dusă ş aiurea.. dacă sta. mi-am dat seama de nebunia . bă i!".. şsfaturile ş i-vă ieţ i mamei să vorbesc „ce nu trebuie". simţ de fapt ca un idiot. m-a pupat „dulce".. „Tâmpită mi-am zis. dar. acceptase deja propunerea.. de parcă ii. ar lă ină profita de poziţ ei ca să ia facă mult bine. „voluptuos" lângă mine. cu cine să sfă mă tuiesc. La mine-n bloc stă mulţ teau i securiş mă ti. o să sta facă ordine". cu un gat ă . am întrebat indiferent.. i-a igară i a ş fumat-o în tă până capă Apoi s-a lungit cere la t. cu un fel de sfidare speriată„Am zis da. ce cut. de sute de persoane. i sat-o să vorbeascăsă . m-a mângâiat obscen — fă ghilimele de data asta — ş vrut s-o ră i-a luă de la capă Atunci i-am dat mâna la o parte şi-am m t. aş că a ratez de obicei clipa. recitat ca pe un rol exersat în oglindădecât să mână : ră toată a o viaţ amă de profesoară provincie mai bine merge întrrâtă în un loc unde calită ei vor fi apreciate. iar ea a continuat pledoaria aceea în gol chiar cuse şmult după ş dat seama că mai ascultam. îmi aminteam ş rie i bancuri cu „mai împrătiaţ . îl cunosc eu". fă să ră simt nimic din „dramatismul" momentului. bla. n-am pe nimeni mai apropiat. Irina m-a privit pentru prima dată ochi.. acelei seri. Mă trezeam cu încetul. la 31 32 . unde un ins foarte nervos a-nceput să vocifereze când niş ţ te igani s-au bă în faţ „E securist. Abia acasăîn patul meu." în : După care a-nceput un lung bla.. -n minţ „Ş tu ce-ai zis?". i mi s-ar fi povestit un vis.. Mircea. ar avea acces la biblioteci. Am adormit cu capul greu de la tutunul de care eram impregnat. la Bucur Obor. deocamdatăpână adâncul . ca un om care tocmai fă eam cuse o mare prostie. gândindu-mă Securitate. Lucrurile au rât uit mers apoi mai bine cu agenda mea sexualăPână 26 de . un bă trânel.. Aici nu cunosc pe nimeni.. Când a fost gata. nolţ roaie şpietrişprivit cu suspiciune de miliţ vigilenţ i . îmi veneau în minte lucruri la dintre cele mai disparate şmai prosteş o lungă i ti: coadă la bere. Nici n-o mai ascultam.. i spus. fel de respect.. voci de la televizor... Abiai ce i-a n-o i mai vedeam faţ Prin pereţ subţ ca hârtia ai blocului a. ţ i a i Lucrurile nu-mi ajungeau. bla. Era acelaşlucru acum.. „Ă are putere.o scrumieră hârtie dintr-o foaie de caiet. ca într-un banc prost. a zis atunci.Trebuia să spun cuiva în care să avea-ncredere. Ciudat că . fiindcă nu securiş tii miş unau peste tot. la muzică După a tă ş aprins din nou o ţ . a scrumat în ea până când incandescenţpură vârful ţ rii s-a degajat complet a din igă din înveliş ei de cenuş: „Mi s-a propus să ul ă intru în Securitate.... oamenii tineri ş ţ ile i inteligenţvor schimba lucrurile dină i untru. o -ş a i poate şpe-a altora.

Ş tiam că nu avea să mie -mi facă u. de toamna până primă vara. am ş omat pur şsimplu în tot acel timp. trec în revistămeticulos. un telefon disperat de la Irina. Mă gândeam pe-atunci tot mai des la Irina. de padă i ş pe cojocul alb de piele. Securitatea. după lungă de o pauzăam început iarăi să . probabil. lista mai lungă . Faţei lată ardeleancă a de era 33 34 . că minele MAI. Mircea! Plângea în hohote. în ciuda tuturor riscurilor. „Nu pot să i spun -ţ nimic". Mereu noaptea târziu şmereu ca să ceară -i i -mi să 44 45 împrumut bani. O voce tot mai spartătot mai . Mircea. ea. că eram să ca degetul. sau mai scurtă femeilor pe care le-au avut. nenorocita? O avea vreuna din dementele lor misiuni? O fi ajuns chiar un instrument al teroarei? Ea. urât ca un copil că -ruia-i curg mucii. Trebuia să fugă oriunde. ile de insomnie. cea care nu credea în realitate. te bat i pă Mircea!" Era spă pe creier. Abia scă în seara aceea şse repezise la primul pase i telefon public. Am aş ţ at teptat-o apoi degeaba toată seara. mai scrisesem în ea. M-aş fi-ntâlnit cu Irina oricând ca s-o pot ajuta. Stă cu două tea colege care „sunt niş curve. se lungească lista. Plângea şstriga în receptor. nu mai putea. „seara bă ţ mele" rbă iei am primit. fusese totuşnumă unu ş a i rul i-aş avea să mânăindiferent de cât avea să mai ră . Aveam s-o revă însă împrejură pe care d în ri pe-atunci nici nu mi le-aş putut imagina. dar ci rac o-ntrebam mereu ce mai e cu ea. cu ză padă topită pă plină ză în r. încercam să într-o poveste coerentă leg vorbele ei mai mult decât confuze. cu litere de foc. noaptea târziu. uitând într-o seară soba aprinsăAş că . ş primesc telefoane de la ea.ani. ales de aceea. i-am strigat în receptor. începuseră frigul şmizeria. Ba am reuş să ş i it dau i foc biroului. La câteva fi să mâni după ptă revoluţ stă ie. mai curând i subiect de bancuri pentru oameni până atunci. pe Eforiei. patru nume. team cu amicii Nedelciu ş i Hanibal în că ruţde la etajul doi al Uniunii mă a Scriitorilor. vârsta fatidică a lui Huxley. Contrapunct. o femeie în care cu mare greutate am recunoscut-o pe Irina. în ciuda alegerii ei groteş sau poate mai ti. amintindu-ş a i halucinant ce-au fă cu fiecare. dar a ! agă brusc. Era cazatăîn regim conspirativ. In anii urmă lucrurile luaseră întorsă proastă tori o tură . a acum geamul uş era spart. nebuneascăDe cele mai multe ori era. Dar de prin '86 încolo au încetat ştelefoanele. -u-lui. cum-necum. trebuia să lată facă lucruri îngrozitoare. beată . Bă N-o ş bă i use? tiam utoare. Nu-i puteam împrumuta. trebuia să se ascundă„Vino la mine". când am auzit bocă nituri pe scara îngustă i abruptă lemn. n-aveam cum s-o uit pe cut cea care. unde îmi aveam „biroul" de funcţ ionar. soba înnegrită i vreo două ii ş ş din parchet carbonizate. la . durat doar câteva luni. devenea un fel de mit înspă imântă Frica se întindea cu forţde netor. Mircea. . Ră spundeam de casele de creaţ dar cum slujba mea a ie. Nu mi-a venit să ş de cred când am vă apă zut rând. am început să tit a scriu poezie mai filozoficăLa câteva luni după . Cum toţ rbaţ în nopţ i bă ii. îmi zicea ş i-nchidea. Ce-o face. simţ multă eam duioş şcompasiune ie i pentru ea. mă şmă ruie tot timpul. a oprit a unei psihoze. ră i Irina s-a dat la fund şam crezut că fi pentru i va totdeauna. Tră neam despre noul ipci ncă nostru 46 ziar. cea îndră gostită Nabo-kov? De la un timp. Liniş în privinţasta.

Pă îl purta şmai scurt." Era ca şcând sub disperarea ei i circumstanţ încă fi subzistat o mare putere ială ar întunecatăImediat. N-aş putea fi şeu acolo ceva pe undeva? Pot i face traduceri simultane.. Am luat-o pe Nuferilor în jos ş iam mers împreună până Ateneu. nici în jegoasa garsonieră la Apă torii de ră Patriei. însăa revenit la tonul plângă de . că luni n-am nici o legă cu nimeni din tură conducere.. Cum soba clăi noastră duduia din nou din toate puterile. ză pada de pe ea. jur era stră lucitor de alb. o i din a ţ ii. dată alte zeci de mii de oameni ce priveau spre cu balconul de la Geologie. ta udă i. odată faci?" Mă teptam să bă în piept şsă să aş lase rbia i plângăspăitădar deodată . în care viaţmea s-a aglomerat a şs-a complicat." Am început atunci s-o moralizez prosteş „Vezi. Robert Coover arzând documente la Berevoieş D. de parc-ar fi spus: „Ş ce. sweet : prince. Ningea des şmă la i runt. corecturăfac orice. O zile i vă că d lcând strâmb în pantofii cu toc şară de parcă i tând silueta ei ar fi fost ş tearsă guma la întâmplare. ci aş cum de a am vă zut-o prima datăpe când ră ceam amândoi pe . Irina inele i d nu-mi apare nici în casa ei plină poze cu peisaje din de Finlanda. i Timp de unsprezece ani.. aiurând pe teme literare şmetafizice. Lawrence demoni-zându-i pe ti. un puf pâ-nă -atunci. las-o baltă rahai ă tii cu turile astea. Chiar în cu momentul când scriu rândurile astea o aud limpede cum 35 36 . „O ţ ." ipă Am plecat şde la Uniune şm-am dus la Caiete critice. nici în lumina de iarnă la Ateneu. că „nu it ci pot vorbi aici cu tine". cut câţ paşşne-am luat la revedere. tăCă simte urmă („Am fost implicată Braş în . Ce s-a ales din talentul tă din tot ce ai fi vrut u.. Acolo.. Am ieş cu ea. Uniune. ... secretariat. Ş teribila. ne !". i i M-am certat cu cei de-acolo şam intrat asistent la Litere. a fost nervoasă ca o pisică tot . am scandat şeu până i la ră eală guş „Secu-riş minăsă dea lumină şmitii-n . absolut orice. Nabokov implicat la Braş mă ov. M-am întors în iva i i că ruţsupraîncă . Vorbea în doi peri. H. aproape schizofrenic. Era purul adevă N-a zis nimic. se rită la ov. cu statuia lui a Eminescu acoperită ză .. or fie . Apela la vechea noastră prietenie ca să caut o -i slujbăun locuş unde să uitată„Lucrezi acum la . în puţ daţcând o revă în memorie. minutele cât a stat cu noi. ş . în parcul din faţAteneului... reia între proiectele mele nebuloase. am mai avut prea puţ momente în i ine care să pot aminti de Irina." Ciudat. i am amintit de ea în timpul fiecă dintre mineriade. în timpul lungilor nopţ PiaţUniversită când. Irina? Ti-am spus de la-nceput că te: ai fă o tâmpenie? Uită cut -te-acum 47 la tine. „Cine era tipa?" m-a-ntrebat mă a lzită Mircea. intelectuali. gândul să scriu ceva despre ea mi-a fost permanent în minte. gândeam. angajat de două acolo. am stat de vorbăTotul în de padă . Am mai fă r. '87. Mi-a spus că fricăe disperai-e . mi-a aruncat o privire ironică ştrufaş. reţ mai-nainte: „Ce spui. monstruoasa.") Că poate vorbi cu nimeni decât în spaţ nu ii deschise. copleş i itoarea Securitate urându-mi în fiecare seară„Good night.fardată excesiv. Na-bokov la Braş ov. Totuş m-am gândit la ea -mi i. îmi pui o pilă Pot să ? sper ceva?" Iam explicat că sunt un amă de funcţ rât ionar. tă stră Clujului. s-a schimbat instantaneu în ş e uviţ ş iroitoare de apăFemeia ară acum ca o pisică ş în . Amicii mei o priveau hli-zindu-se unul la altul. cu un fel de rul i breton caraghios peste ochii nă iţde rimei. .

it ul ie când Parisul pute a pipi şa langusi 51 te). intermediul unei prietene comune. . că ă rbă maş bă teascăneagrăîn care o vă .. Din toată expoziţ mi-a ră în minte doar o ia mas singură picturăCred că . în aeroport. i haios. era. a pe mim „persoana noastră cineva dindă tul ei. aş ezate sub ea în picioare şsoarele de amurg ră i sfrânt în ele sub unghiuri diferite. sensuri. fireş ea. Era aidoma lor.. i. diferite motive. mii de ti scrupule şreţ te fac să i ineri omiţ i câte-un fapt în aparenţ ă neînsemnat. Era „Le soir qui tombe" al lui Magritte: o fereastră spartăcioburi lungi ." 48 Seara care cade C_u mulţ în urmă tră o seară i ani am it ciudatăViaţmea . n-am putut scrie. pretext. înconjurată i rea natural de femei goale şblonde aş i teptând (pe cine?) întro gară pustie. Dar acum îmi pasă mult mai puţ decât atunci. cu excepţ pă ia rului tă iat violent la ceaf㪠fireş a hainelor. dar mai ales două fizionomii extrem de contrastante. nu rţ .. prin tura te. din rţ i. cu rat. te. că tocmai îmi apă „Levantul"). un cuplu tână mixt în mai multe r. cenzurează multe ori gândurile şacţ de i iunile. am cinat destul de devreme la restaurantul „Le Levant" (era surpriza prietenilor mei. . Mă i însoţ priiseră etenii la care locuiam. iar pe cele câteva mai în expresive pe care mi le amintesc le-am stors la maximum în că ile mele. încât literalmente îmi vine să dau spargere la muzeu şsă i plec cu el. că reunea două ci rase. între care faimoasa . . la Centrul Pompidou. nepă tor. tot muzicianăEl era . zusem de cele mai multe ori în să mâna cât stă ptă tusem cu ei. ca şea. a nu e bogată evenimente. a doua zi. tră Că mă ia. două 50 religii şdouă i arte. dar care (şdovada sunt tocmai scrupulele i tale) poate fi un tunel că straturile vulnerabile ale tre sinelui tă Noi nu suntem interfaţsocială care o nuu. pe când treceam amândoi pe lângă adele faţ colorate şporţ urbei ardelene: „Nu crezi că oraş i ile tot ul ă e un joc al minţ Ş pentru mine nimic nu sta ii? tii. am ajuns acasăunde pe fereastră . de ie fapt. sunt ţ icnit: uneori iubesc câte un tablou atât de tare. Legă mea fusese... că doar teoretic „totul ci e de vânzare" când eş scriitor. cum (nici mă nu) din car pretindea: nu cred că Othello — singurul rol în care-1 vedeam cât de cât — se juca destul de des în acele zile la Paris... cam leneş Imposibil de spus din ce să . în avionul care mă in ducea spre Bucureş sau când. în după -amiaza acelei zile pariziene vă zusem. marcată prin tichia de catifea cu ape viş şcu fund de atlaz albastru de care inii i cred că se despă ea niciodatăAltfel. ş după ră cire fericită o tă prin labirintul metroului.. conteazănimic nu există adevă . habar n-am. o mare expoziţ Andre Breton. mi-am strâns ti. seara că de mult. ci -ndoiesc că actorie.spunea. Ei îi priveam faţ reflectată sticla a în vreunui Delvaux şpă chiar de acolo. Totuş sunt câteva despre care. Habar n-am nici acum. Cum îş i gă românca asta sibiancă sise algerianul cu care locuia. în realitate. o fiinţ ": ră ă incomparabil mai vastăne controleazămodelează . un berber mândru de originea lui. zuse M-am întrebat întotdeauna dacă mi-am înş soţ în elat ia acea noapte. am ră scolit vreo două Tati-xxri. pentru o desfăurare de imagerie suprarealistă ş cum rareori poţvedea într-un singur loc.. 37 38 .. ci ruse unde mi-au şfă o poză marea lui firmă i cut sub galbenă i. Am ieş apoi în oraş plin de animaţ (era în sezon.

şdoar când i i i ea (o clipă fost tentat să folosesc numele adevă am -i rat). aceeaşcare.. ită cum n-o vă zusem niciodată până atunci. mă împiedicase să înş (da. nici mai târziu nu mai fac vreo aluzie la acea noapte. Sau i poate o fă ceau frecvent. încă vorbind despre nu ş ce coregraf. Algerianul s-a-ntors râzând că mine şm-a-ntrebat dacă vreau s-o iubim tre i nu amândoi pe femeia lui. fi cut acceptare. Aleseseră ultima mea seară ei.. lă sându-şareolele sânilor la vedere. observam deodată mai 39 40 . i care. să fac? Nu puteam gândi prea departe la consecinţ e. prindeam în braţpe fabuloasa. îmi că capul de pe umeri sau. i ie) fiu să d cum acel ins ră vă mâne întunecat şgol. Poate puseseră totul la cale în nopţ ile precedente. înfăurată lungul ei pă ară ş în r miu. vorbiseră cu poate mult între ei despre asta. în noaptea care a urmat şîn ia e. în aceeaşnoapte. fiecare. dar mi-am amintit deodată deşnu era — i acelaşlucru — povestirea lui Cortă în care un cuplu i zar (un bă ş femeie care se iubesc) pune în practică rbat i-o o veche fantezie: merg la mare ş deliberat. ca în reviste. Am bă în seara aceea de iulie foarte ut multă grappa. N-a trebuit însă decid eu. se culcă i. ş i-o contemplam în toată intimitatea ei. se-ntâmpla întotdeauna ceva: se deschidea uş şintra o mulţ de a i ime oameni. dar n-o uită fapt niciodată i legă lor se de ş tura ruinează . pur şsimplu. cameră care o vă pe zusem până atunci doar prin uş întredeschisăun colţ pat cu cearş a : de afuri vă rgate. cu câte un necunoscut. A decis în locul să meu tocmai acea fiinţvastă spatele personalită ă din ţ ii mele despre care vorbeam. ca să particip la noaptea tul53 bură toare. Ş nu m-am gândit i la ceva neobiş nici când. mult după abia ne mai nuit ce vedeam feţ ne-am luat paharele şam trecut în ele.. tea. Era să spun tot ce (nu) se-i ntâmplase. lampa 52 care cobora foarte jos deasupra mesei. am rememorat totul şera cât i pe-aci să încep să plâng. mai ales.soţ în braţ Sau.. mi-am i dat seama ce se-ntâmpla. nu fi prost. poate foarte mulţ ceau asta i fă acolo frecvent. mângâindu-se şfantazând. în mână l-am pus apoi pe podea — şnu-mi venea să — i cred că se-ntâmplă realitate (a Parisului. I-a scos bluza cu totul şa culcat-o pe pat. calda. Dar discutam mai departe i despre Resnais şBrassens şBernard Buffet. lângă cu paharul pat. e drept. doritoa-rea femeie e din vis." i -mi pe te: Stă team pe un mic fotoliu de piele. doar în ciorapi de plasă neagrăş . încât nu mi-am dat seama că nu aprinseserăcum fă . întinzându-se i lângă şstrecurându-i o mână fusta scurtăAmeţ ea i sub . de când mă să că torisem. ş desfă tiu i-a cut bluza larg. fă când dragoste cu ea. fiindcă -ncepusem să tremur de excitaţ Cred că ie. fata blondă s-a desprins de gura iubitului ei doar cât să privească mă -n ochi şsă spună româneş „Hai. în dezordine.. gata să facem împreună gesturile pasionate ale dragostei. chiar şacolo!) soţ Când o -mi el i ia. Nici a i doua zi. ci bdare să aş -1 tepte. i dormitor. în visele erotice i pe care le aveam de un an. mi -n totuşnu în vis sau în imaginaţ să în acea poveste. albastru şgalben. dea i uitându-mă bine între picioarele ei. Probabil că socotit ră a spunsul de la sine-nţ că n-a mai avut ră eles. ceau de obicei. cum ea i ră mâne.. minunatăde sex care se pregă Ce trebuia . pe întuneric. totul ar fi fost tranş dacă at mi-aş desfă fie şun singur fi cut i nasture de la că ădac-aş fă cel mai mic gest de maş. i mai ales nu puteam crede că fi fost de-ajuns să ar vreau.

sau. i nu strige. pupându-ne pe obraji în pragul uş (dar rţ ţ eş ii gândindu-mă pe foarte puţ femei din viaţmea că ine a aveam să ajung să cunosc vreodată intim). cele mai penibile.. Dumnezeu ş de împretie. în lumina de ambră lă a mpii acoperite de un maiou de mă tase. De câţ ani încoace nu pot dormi iva nopţ şnu mă concentra la treburile mele ziua ile i pot pentru că ră îmi bufnesc continuu în memorie imagini vii din trecut. cu câteva fi ore-n urmăatât de paralizat de magia pânzei lui Magritte . Azi ş că fi matur.. vieţ celor mai mulţdintre ile i noi. Când i tut mai vin pe la Paris. îngenuncheatăîn timpul celei tor .. strigate când n-a mai putut să ti. acelaşcroissant. Azi. e rbat! Cât timp mi-am iubit soţ literalmente n-am putut-o înş ia. Au revoir. Unele sunt de-a dreptul e 41 42 . N-am să tiu niciodată ş cum ar fi fost acea noapte dacă fi bă mai mult.. mai ră că bă u. n-aş fost. Am vă zut-o. u viaţ Mult mai trist e că ră convins de ă . nu înseamnă tiu a altceva decât a înţ elege că ti ră fundamental şdincolo eş u. în Aveam pe-atunci două şş de ani şcredeam zeci i ase i sincer că fă nu cusem. trag Aşsunt lucrurile de felu-ă îmi spun mereu. I-am auzit cuvintele a româneş aspre şobscene. ir să neînţ elegeri. am vă zut-o rugându-mă vin să mai aproape de gura ei cu buzele tumefiate de dorinţ ă . cu câtă trudă început să am mai pricep. ela — adesea spre disperarea mea — nici în vis. zicem. nu mai eram acolo. A doua zi dimineaţi-am gă la masăbând cafeaua. ră nindu-se în tă iş lor. ce se-ntâmplă jurul meu şcu în i mine.. N-am putut să particip. întunecat. 54 mai dulci dintre torturi. să tot la ei. Am vă zut-o ză când pe-o parte. Bla bla bla. cum sunt. iar el mle mai a dus cu Fiat-ul lui roz-Barbie până Orly. mai dureroase experienţale mele. ridicân-duse greoaie şmergând la baie. Au revoir. Acolo ne-am la strâns mâinile şne-am bă pe umeri. urile Cu urechile pe spate 1 ovestea care urmează este adânc îngropată timp. Am vă un bob de sudoare scurgându-se zut în cavitatea înghiocată buricului ei. în care soarele cade. deocamdatănici un lucru ră în . la ă sit . i de orice altceva. neş cui să mulţ tiind -i umesc pentru darul straniu. când încă zece ani au trecut. nu le pă De ea m-am desi sa? pă it fră te. cu o mână i între pulpele umede. ră ţ dragul ră ţ şprostii de dragul ută de i ută i ii prostiei. cât de cât.. fel ca-n celelalte ş dimineţ mica mea vacanţ ase i din ă parizianăAcelaşziar — cu foarte multe secţ . dovadă de cât de greu m-am maturizat. dacă aş ut mi-aş iubit fi mai puţ soţ ş cine ş dacă in ia i. mai ruş inoase. i ci.. am mas stupiditatea asta încă vreo zece ani după aceea. ore-n ş privind cu aviditate tot ce se-ntâmpla în acel pat.. sau .. Dar am stat acolo. zut-o că utând înadins poziţ cele mai submisive. ir.. încă trunsă pă . Când s-a-ntors..că netedă o pă ă e ca puş sau. de fapt.. care-mi era fă Am vă cut. aceeaşlume gră i i bită vă de la fereastrăOare fă zută . am vă iile zut-o privindu-mă sfidă în ochi. 55 jură să ri. Am vă urmele de degete care înfloreau purpurii pe zut pielea ei aurie. pur şsimplu. în fine. un lung ş de cruzimi. tie. ntâmplă nu se-ntâmpl㪠asta nu depinde de tine. a fi om întreg. ceau şei efortul de-a fi i normali. nepă ri. din ciob în ciob. dar cufundată aş -n ternut ca o pată apă se evaporă de ce ncet pe asfaltul încins. ş că a mea tiu viaţ a fost.. Sea sta. i iuni aruncate pe jos —. poate..

de atâtea ori fiinţdragi. si a vârât sub o Dacie. n-am bă pe nimeni la puş rie. o durere loi ă . tut de-a dreptul în creierul meu. deschişîncăAcum ş că i . pisicuţa ţ sfâş ă ipat ietor. Crescuse la noi în casă ptă . n-am violat şn-am tâlhă i rit. ră zona faptelor oarecum mă rturisibile public. vopsită ră nată galben murdar. şmă ezasem din i aş întâmplare lângă Nu era o fată gă ea. în interior eram la fel de pustiit. Aş trecea a-mi 59 pe-atunci viaţ dimineaţş a: a coala. znea facă nici un pas afarăAvea vreo cinci luni când. ş inele de tramvai întorcând la capă o t. a ş colii. cu cât despotism m-am purtat cu animalele din casăAsta ca să mân în . Când it am intrat cu ea în lift. colora în roz-sângeriu. Ş dac-ar fi numai ea! i La două şş de ani. Ş tiam cât se poate de bine că o ea. Am bă de mai multe ori din de tut picioare ca s-o alung şabia atunci. ca un copil înspă imântat. iar eu. de ziua mea. dar asta nu înseamnă gat că că n-am provocat altora. atră toare. . enorm de e multă suferinţ N-am să iert niciodată ceala ş ă . fabrică ţ sudate. dacă aduc . dar pe care ptă n-am mai gă niciodatăe azi un cui însângerat bă sit-o . d cut ă ndă Nu. copiii gă gioş seara lă i. n-am omorât pe nimeni. mieunând disperat. Mergeam zilnic acolo cu din tul tramvaiul 21. mă surprind strângând ochii şfă i când gesturi de îndepă rtare cu mâna 57 ca să scap de ele. Dacă a de la intrare era deschisănu îndră să uş . eram profesor la o ş zeci i ase coală generală capă Colenti-nei. dar împietrit mai departe. papuci. ironizat-o pe sora mea cât am fost copii. Ieş la o gră isem dină după terminarea unui cenaclu. îi spuneam că nu-mi plac şni am să port niciodatăNu pot uita cu cât sadism am le . Treceam pe lângă Automecanica de evi o ş i-abia atunci ajungeam la clă direa dă pă . o vă ş d i acum în faţochilor: pieptiş alb. că altele nu ci mi le pot mă rturisi nici mie mă car. era ca şcum aş ş . M-am întors acasă tulburat. pisicuţde apartament.insuportabile. Coboram într-un peisaj dezolant: un castel de apă singuratic. deci. Nu mai puteam respira. Atunci am cunoscut-o pe Rodica. calizabilăîn centrul pieptului. Pisica viaţ asta. simţ cum se apropie de mine eam valuri de disperare şsuferinţ Era ceva fizic. Am chemat liftul. lucru de a care m-a scos din minţ furie. -mi ră i nesimţ pe care le-am ară mamei mele întreaga irea tat copilă şadolescenţ lacrimile ei când. rie i ă . dar în 43 44 . pe care am că utat-o apoi cu să mânile. în loc de mulţ umiri. pe ii atunci. mi-a ros un colţ carte sau aş ceva. când avea doar câteva să mâni. n-avea nici o ş să ă ansă supravieţ uiască afară i căde fapt. i fi omorât-o cu mâna mea. singură tatea şsuferinţaceea atroce din mijlocul i a pieptului. Serile erau o torturăImediat cum cerul se din . Am luat-o ş doar în i de i. ca să nu-mi vă sufletul fă ţ ri. spatele tă cu un gri a or rcat evanescent. muream de nefericire. îmi cumpă vreo bluză o că ă ra sau maş după gusturile ei. tiu doar o astfel de faptă e prea de ajuns ca să murdă rească a unui om. Pierdusem marea mea dragoste din facultate şsufeream i încă greu. Am avut o dată pisicuţneobiş de delicată o ă nuit (amintirea ei mă chinuie poate cel mai tare). am ieş cu ea pe palier. A ră i mas lipită picioarele mele. faţatentă i gravăO adunasem de pe stradă a ş . Am mers cu 58 ea în spatele blocului şi-am dat drumul pe jos. Dar ochii minţ mele nu erau. -mi bine aminte. Dar asta nu mi-a schimbat hotă rârea.

imposibil de-nţ de ce şcu ce legă .singură tatea mea asta n-avea nici o importanţ în primul ă . zi it. încă i mai . ră reintrat în torpoarea oraş cu asfaltul topit. azi. A doua zi mi-a adus o fotografie a ei. Am fugit ca să ne-adă postim sub arcada liceului Zoia Kosmodemianskaia. „Cu urechile pe spate!". împliniiat" 60 sem între timp 27 de ani) între vreo patru-cinci fete. rea rată imprevizibil.. ţ iş na de : blondăcu ochi aproape fă gene. Avea pă i-ş rul ud ca ieş de sub duş ită . Pe terasa blocului meu din a am Ş tefan cel Mare.. suţde dar în acelaştimp s-a dat oricui i-a spus „vino". Cu i. la terasa puternic luminată ii. la nesfârş . alb-ne-gru. începusem să vorbesc despre poezie. ră i scund. e să cu ţ iş Rodica se uita în jos. mai mult de doisprezece ani. Terminase liceul şera deja în i vacanţ La-nfă are semă cu un ursuleţ pluş ă . Fraza asta apă presă peste tot. O ară pe ea. ne Ne-am vă apoi toată zut luna urmă toare. vreo două ptă să mâni deja mă plictisisem de ea. i a ă chiloţtetra cu elasticul înnodat într-o parte. era foarte tână . Am fost împreună petrecerea de ziua ei. Am dat. abia în câteva zile avea să ră -mplinească optsprezece ani. Din rochiţumedă Rodicăieş a a i eau aburi şprin transparenţei se vedeau. . Mă i luase după mijloc ş i lipise burtica moale de mine. nu de o astfel de legă aveam nevoie. neobiş de în i nuit vârstăîn rest. cu trup voinic ş . despre lecturile -i mele recente din Ezra Pound. zile şnopţîn i i ş M-am întors din tabă mai mult mort decât viu. luat-o-n braţşam să e i rutat-o pe faţei rotundă i transa ş piratăapoi pe buzele de copil. Abia ir.. ră undeva. unde m-am trezit la singurul „bă (de fapt. îi ascultam sporovă despre aceleaşfete din fosta ei ială i clasă După . la ia ie care ea. rând. un fel de subliniere argotică cine ş că a tie rei situaţ Chiar atunci. peste o poetă nimfomană care am avut o poveste de toată cu jena. pentru ta că avea. a bă la uturii ş i-a geloziei. ne plimbam pe stră însorite. prietenele Rodică infantile şurâţ cu toatele. am primit ului 45 46 . în sertarul de sus al bibliotecii el mele. adică i întregii componente masculine a taberei. în altă pe ele zi.. Am 61 şacum poza asta: dacă i există centru de tristeţal un e lumii. La două vorbe enie -trei spunea. de unde se vedea tot Bucureş am tiul. Avea şo ciudă i ţ de vorbire. Aş că continuat. i ele aceeaşocazie i-am cunoscut mama. mi-a spus când s-a desprins din braţ mele. greu de recunoscut. Era. acolo. acolo. îi şcitam câteva versuri i (cele cu apariţ unor chipuri într-o staţ de metrou). cut de. o vreme însorită i splendidăs-a stârnit din senin o ploaie ş . neatentăEra.. Mam înfundat până gât în mizeria sexului. „cu eles i tură urechile pe spate". Prin iulie am plecat într-o tabă de tineri scriitori. când am plecat. aşcum Aleful stră a lucea în pivniţpersonajului lui a Borges.. Ţ nu inea în braţun mare pă roi de pluş o înfă are de cioclu. acolo. i-am luat mâna gră ă i umedă i iia suţş ş am propus să mai vedem. vreo expresie la modă printre liceeni. ş plinuţşpă şmai lipsită apă ă i rea i de rare. . probabil că e. în Banat. îmi ră spunsese: „Da. cu stropi uriaş care ne-a fă ciuciulete în câteva secuni. privind direct în halba de bere. dar tură alternativa era camera mea goală i serile de suferinţ ş ă atroce. pe la două noaptea. am dus-o până -n staţ de troleibuz. probabil. Cu urechile pe spate!" Dar ne împrietenisem ş i. înduioştori. „singura pe care o am". Tipa asta a stat cu mine într-o că ă bârne.

că foarte bolnavă i că era ş din acea vară a mai putut ieşniciodată casăFoarte rar nu i din . tot aici o să ajungem. nu i . „Cu urechile ră pe spate. semnat de ea sau. tie lungi chinuri. Nu mai aveam nici o . a ş optit din nou. Ţ minte că iile in eram în acel moment undeva pe lângă Schitul Mă gureanu şcă i mâneam niş clă la te tite un mic local. Dar n-am trecut 63 de ceea ce ş toată tia lumea. Sunt ultimele cuvinte pe care le-am auzit vreodată la de Rodica. prin Ciş i i zut migiul nă dit de frunziş pă gras. câte-o poezie. asta. Le citeam mereu cu sentimentul cu care trebuie să i fi privit Macbeth -ş mâinile-nsângerate. strângând din umeri. cu ea. am simţ că momentul cel mai urat i it era bun ca s-o rup din nou. mai m . Timp de două şdoi de ani am încercat să aflu zeci i mai câte ceva despre ea. M-am temut să fi cu nu ră gravidă i i-am spus-o. iubea să uitat de mult totul . Nu era . După de iune câteva zile mi-a spus că simte ră şcă fost la medic. în sfârş femeia moare şi se face autopsia.". Tre62 cuse peste toate. din Diavolul de hârtie Victor şIngrid împă ş un secret. Abia aş i tepta să ne revedem. După partidă tenis. Cea mai mare şmai grea perde i lă lume. I-am spus că sunt dispus să ră mânem prieteni ştot bla-bla-bla-ul care se spune în i situaţ astea. a tă o vreme. Ea se oprise din mâncat şse uita la i furculiţ După ă . Ş ne-am şrevă a doua zi. în câte-o revistă culturalăcâte un mic articol . am dus-o în o de camera mea şam fă dragoste. plimbam de mânăcând — nu mă . pentru ca între văită i ei să existe o legă . Deodată sculat şa plecat. albă varul la faţ ca ă . s-a Ne-am aş pe o bancăprivind amândoi în faţ noastră ezat . „Ce-ai spus?". S-a uitat la mine cu o mas ş expresie nouăpe care n-am putut-o identifica.. I-am mai spus că n-are rost să umblă împreunăcă terminat totul. I-am spus că pot s-o iubesc şcămai curând sau mai târziu. A ascultat absolut tot. -ntrebaţde ce — am i început să povestesc toată -i aventura mea din tabă . Se pare că ceva în se u i a era neregulă mineralele din corpul ei. dar curând era fericită s-o se iar din nou. s-a i Am reluat legă după tura vreo două ptă să mâni.-Alteori ar fi vrut ca ea să fi fie tot atât de ră ş de amintire ca şel. mergând automat cu mâna în mâna mea. Uş şvesel. am întrebat-o. Pentru ea a fost prima i cut datăTotul a fost neplă şpenibil. fie şuna chinuitoare şde tură i i 47 48 . a . aproape de noi. într-una dintre ele e vorba de o femeie bolnavă i tot mai ş bolnavăNimeni nu ş ce are. după . de data asta definitiv. cu iarba proaspăcosităNe t . Dar când. cut i urmă afecţ pentru ea. Am fă cuto din plictisealăI-am telefonat insistent şa durat mult . sau cel puţ aş i rtăeau in a credea Victor. uitându-mă cum se formează lacrimile în ochii ei fă gene. de parcă fi povestit-o vreunui amic la o halbă i-aş de bere. în ră detaliu. uneori. se it i scoate din pântecele ei o perlă grea. Pentru el.un telefon vesel şfericit de la Rodica. ce-am terminat cu discursul meu stângaci şartificios.. cu luciri cenuş ii. i până fac să vadă cu mine. S-a ridicat gata să râme masa şs-a aruncat în dă i autobuzul care tocmai pleca din staţ undeva foarte ie. întâmplarea care-1 lega atât de strâns şde ciudat de Ingrid se petrecuse parcă vis sau i în în altă ăUneori spera din tot sufletul ca fata pe care-o viaţ . Apoi a murmurat ceva ca i cut pentru ea. mare cât o bilă bowling. întâlneam.

i te i pasăMergeau pe stră cu vechi clă galbene. oare şea se-ntreba dacă mai ş Avea ş i i el tie? i ea. decupate. care privea imensele uşale celor care locuiau acolo ş i i contorul de gaze cu cadranul lui de neînţ Şfetiţ i eles. lă geau despre orice privind cerul incendiat de amurg. atât de demult de parcă fusese în vis sau într-o altă ăîntr-o mică viaţ . cră şpră pate i fuite. vilă cel mai frumos din cartier al oraş Un grup de copii îşfă mereu de ului. în fiecare detaliu cu a lui Victor? O vizita în fiecare noapte. „of. i. ale pă ilor. pentru că împrumutau că i de poezie de la biblioteca din rţ cartier. e ii destră mat. Aveau ş aisprezece ani. îl silise şpe el să al i sentindă bancăcu spielho-sen-ii în vine. şo rochiţalbăIn picioare avea sandale i ă . a-ş pusese palmele peste faţşaruncase doar o privire spre ăi viermuş lui catifelat. pe-o bă ă lemn vopsit în verde şel privise ncuţde i interiorul de purpură trupului ei. dar nu trebuie să spui nimă nui". Victor încerca să din expresia lor cât afle de mult ş cât îşaminteş Ingrid şmai ales cât îi tie. după orele de ş coalăpe când pă vră . îi spusese. pe când colegii lui vorbeau despre muzică i ş 49 50 . i pe feţ mai mici. peste catarama că se rora lă ş sau osetele cu model de purceluş „Haide". o cameră ii secretăidentică . când o conducea pe Ingrid spre casă . împreună spre casăpentru că . întrerupându-se dintr-un joc oarecare. Liniş tiuia în uretea 66 chi. iatul urcase foarte rar până primul la etaj. ea îl luase de mână i-1 tră după pe scă în sus. iar fetiţ i pe . în ziua când. seara târziu. înainte de-a adormi. de netră şde neimaginat. în adâncul minţ ei. al că palier îi pă îndepă şînfricoştor. cu rochia ridicată duse eii. ilor aveau să contopească se într-una singurăşcă se vor . ce greu te laş i!" Ţ al umbrelor şal nebuniei! Luminatoarele din inut i acoperiş puneau dâre lungi de lumină peste palierul singuratic. Ingrid avea codiţprinse cu funde din fâş de satin albastru. i a-ş dă jos chiloţ se-ntinsese. Apoi coborâseră tre lumea loul că cuită i timpul ştă ş i cerea şîndepă i rtarea acope-riseră totul. ne m doctorul. în pauzele dintre ore. Mereu. locuiau din nou în acelaş i cartier.nemă rturisit. i Locuiseră amândoi. pereţ vopsiţ ulei şli se revă difuză feţ ca ş ii i în i rsa pe e. şmai sus. Atâta câtă lumina se reflecta în era. Oare şfata îl spiona în i i acelaşfel. în semiîntunericul de cavou al vilei. Acum învă la acelaşliceu ş uneori. cu . îi zise bă iatului. singurele identice din palatele minţ lor. despre tre it i care copilul auzise doar legende îngrozitoare. i ei reîntâlni acolo şse vor privi din nou ca atunci. i cea lucru pe scă interioare ale clă rile dirii. oase Dar Ingrid îl ţ acum. de carton smăuit. ea era puţ mai înaltă in decât el ş i cu mult mai frumoasăNiciodată dă vreun semn . rui rea rtat i ă Acolo era pentru el unul dintre capetele ceţ ale lumii. peste buric. chicotind şgâfâind. pe ş sese ea ri scă uriaş Bă rile e. zi diri macadamul neregulat şsonor. ce purta numele unui scriitor uitat. ele lţ puş Victor şIngrid erau de-o vârstăaveau aproape cinci ani i . Ingrid râdea îmbujorată„Acum o să jucă de-a . mergeau ţ au i i. ca şel? Victor spera cu nebunie ş i i-n acelaştimp se temea cu disperare că i -ntr-o astfel de noapte cele 65 două camere. nu duse că recunoaş în adolescentul subţ şnegricios pe ar te ire i fostul bă el din vila cea scufundatăSe apropiaseră ieţ . cu totul altul însă decât cel în care copilă riseră . şcând îi i întâlnea ochii. âra i i că etajul al doilea.

ultimele bârfe din clasa ei. Ingrid!" Anul înainta că iarnăo iarnă tre . cinema. o foaie de hârtie plină . unde fuseseră vreo două împreunăi-1 de ori . Erau dră ori de toate cu-ş mă rimile. în pauze sei ntâlneau pe culoar. trupurile goale ce se-mbră au ţ iş peste cearş afuri. pă trundeau în holuri întunecoase ş descheindu-ş i. ii minte?" ş optise Ingrid. în fiecare zi . în care ş ză pezile nu se mai terminau. „Faci un avion?". cu unghiuri de simetrice şmultiple era cu totul altceva. 68 mentul ei mereu la fel de mare. Ingrid se aş ş ezase într-o zi lângă ş el i citiseră împreunăApoi citiseră . în faţ spre amuzaă . apoi fata se-ntin-se pe pat. având grijă scrisul să mână interior când fica ră în gura se umfla. umfla brusc. La ora cinci se lă deja sa seara. zâmbi ş umflându-şobrajii. de la unii puchinoşde abia-i vedeai până i la diavoli cât un cap de copil. Pe fiecare foaie de ite tă hârtie. întrebădar după câteva plieri era deja limpede că . la i-i i fel de-nfricoş ca atunci. adâncă i grea. cu tot corpul . . lângă calorifer. împreună parc şde în i câteva ori şla ea acasăo casă i . coarne ascuţ şgură ite i batjocoritoare. o înserare nostalgică un albastru intens ş de i delicat. care se dilată tul it deodată într-o faţde drac mâzgă de cernealăcu ă lit .fotbal. Ingrid se-ntrerupse deodată sporovă . din care atârna o limbă o lamă brici. suflă i. şse ţ un i ineau de mânăfă să pese de ce-aveau să . ceva aproape i viu. pe drumul spre casăîn camera ei sau chiar la . Victor şIngrid erau acum prieteni „oficiali". „Vreau să d şeu acum". i puternic prin orificiul din capă ascuţ al ciudatului ghemotoc. unde ningea tă în lumina câte unui felinar. ca un fămodelat din foiţembrionare suprapuse. cu coarne obraznice de mă rimea unor cuţ de bucă rie. îndoiau colţ netezeau suprafeţ cu dexteritatea rituauri. . într-o astfel de searăpe când pe ferestre ningea . t e „Ce-i asta?" mai întrebă Ingrid privind pacheţ pe care elul Victor îl ţ acum de două uri ca niş picioruş El inea colţ te e. Spre casăînfruntau vijelia împreunăCă piaţ ferite de . îşridică i rochia ş spuse lui Victor: „Vino. tresă ltând de o veselie nebunăDe-atunci. ră le spună colegii. i 51 52 . lică unui ş a aman sau a unei insecte. nă praznic. bă iatul îi fă câte-un dră or de hârtie pe care. din ială Tă amândoi multă cură vreme. utau ete vânt. plină porţ de elanuri 67 şde mă i. în ca de patul pe care era aş ezatărâzând cu lacrimi. Victor începu să -mpă tureascăcu gândurile aiurea. Victor caligrafiase frumos „Te iubesc. e. priviră avid. de mâzgă pe care-o gă pe biroul ei. de parcă zbă subţ tot interiorul trupului ei ar fi fost de purpură topită„Ţ . Victor stă pe pragul gropii de să tea rituri în lungime cu o carte de poeme în mâini şcitea până i se intra iarăi la ore. alte foarte complicata structură hârtie. cut 69 Se să rutau disperat. Fata se-ntrerupse leli sise ca să urmă -i rească degetele ce pliau hârtia pe diagonale. vă din nou lumina de purpură at zu ce ră tea printr-o fantă ire din corpul fetei. Faptul că cea mai frumoasă liceu îi i tuş fata din îngă unui coleg mai curând ş şfirav s-o conducă duia ters i acasă pentru toată era lumea (dar mai ales pentru Victor) o mare enigmăîntr-o searăpe când Ingrid îi povestea . Ingrid se aruncase pe spate. în cea cuş pauze. transparentizaţ lumina scă cuş i de zută a veiozei. sprijiniţ câte-o faţ de bloc i de adă vechi." ŞVictor. de pe gheridonul pe care erau aş i în ordinea mă ezaţ rimii. Zeci vă i de dră ori de hârtie.

pe care Victor se i ncuţ aş şstă multă eză i tu vreme nemiş „Ingrid". Anul glisa pe osiile sale că primă . i amurgul galben de iarnă până sufoca nefericirea. încolă în jurul marelui hol. Victor nu primi nici un telefon. utând ceva prin adâncul ş ifonierului pă ilor să gă un parinţ i. şera ca şcum ar fi fost singurul cuvânt care si i a auzit vreodată acel palier. i ase zi Nu-nţ elegea cum ieş viu din iarnăîntr-o zi. pe o diagonalăapoi pe turi .. într-o seară regă ea viaţ .hainele grele. Primul etaj îi pă din nou capă luiră ru tul lumii. i ina în noapte. . Era i zu frumoasă i fericităDupă ş . Scrisese poeme foarte lungi şîngheţ pe stră pustii. umezeala şdulceaţşintimitatea trupurilor i a i adolescentine. Trecură câteva zile. . i nici un viitor cu Ingrid. ca şcând ar fi fost i întotdeauna doar colegi. Victor tre vară stră tuse în lung ş lat ţ bă i-n inuturile stranii ale nefericirii. pielea fierbinte după care tânjeau atât. 71 Cu Victor se purta prietenos. Dar nici fă ea. ii ar fi vrut s-o întrebe Victor. un adevă campion. El nu schiase niciodatăNu . Cu o sforţ de care nu s-ar fi simţ în stare urcă are it totuşmai departe. iar acum stă pe palierul celui de-al i tea doilea etaj unde totul era neschimbat. Cum începea să se-ntu-nece mergea la fereastrălipea fruntea de geam şprivea . Dezolarea şspaima decită i atunci îl învă . cursuri o aş tepta în fiecare seară automobil. i din nou. se si în cartierul copilă sale. dar era ca şcând fata uitase. gata de pră ire. tot ceea ce el n-ar fi uitat niciodată . „Ţ minte?". familiar. Primi de la ea o singură scrisoare. în finalul scrisorii Ingrid îl să ş ruta i abia aş tepta ca ei să revadăVictor avu o strângere de se . doar buni camarazi. simţ iarăi cu degetele. în acea lume. Un bă tânăîi deschidea portiera un rbat r şea urca şse ghemuia pe banchetăŞmaş se dizolva i i . Ş rat i colege simpatice.. i-i spunse o mă ăFata era tuş. Ieş îl ea atunci şră cea prin cartiere necunoscute. Ajungea i tă uneori atât de departe. . alta. Bă nu . din ră Sună în cele din urmăş ră el. Ră pe gânră mas duri. apoi o să mână când fata trebuia ptă de să se-ntoarcă tabă . facă dragoste: mă ile (ca şporţ tuş i elanurile) pă să reau se multiplice în casa lui In-grid de la o să mână alta. iatul mai su70 porta de-atunci serile. într-o tabă în munţ ră i. Ce glacial era aerul înă untru! Ce umbră deasă i ce lumină ş tulbure se reflecta în pereţ Victor urcă i! încet scara interioară . trimisă prima zi de în tabă . în Avea un instructor colosal. buş geamuri acoperite cu ziare îngă lbenite — încât bă se iatul simţ în altă ăsau într-un vis. dansase niciodatăNu avea bani niciodatăNu-şimagina . împă mecanic scrisoarea. şapoi altul. Nu mai avurăîntreaga iarnăocazia să . până i ş i când umflă dintro singură suflare un dră or scris pe toate pă ile. spuse întrcat. schimbau câteva vorbe. ce -cuş rţ rânjea la el batjocoritor. inimă citind scrisoarea. şcasele erau atât de stranii — i ornamente de ipsos pe ziduri cră pate. de gaze era la locul lui. de mult în oraşiar acum plecase la cinema. ptă la în vacanţde iarnăIngrid plecă a . un târziu. si 53 54 . ce-naintau tot eau ş mai mult pe sub haine. pe Ş coala reîncepu şVictor o revă pe Ingrid. că ise . şiarăi un pliu. Recunoscu imediat vila riei stră veche şpă i trunse în umbra ei de cavou. neschimbat! Uş ile celor ce locuiau acolo îi pă tot aşde uriaş Contorul reau a e. Fata ieş deja pe pârtia de schi şdescria ză ră ise i pada spulberată soare în timpul unei coborâri vijelioase. la fel şbă a. Se-ntâlneau uneori pe culoare.

Pipăîntre degete. Pe scurt. propriii lui dinţde copil. să facă -i ochi negri. Dar ea cuş stă pe pat ş dispă cu totul aerul triumfă ş tea i-i ruse tor i fericit din iarnăBă . Apoi ase alegeai unul din ş tipuri de garduri. unghiile cearş aful. în curte plasai un ase 55 56 . prins cu scoabe ruginite. în două iruri i i-i ş ordonate. cuta a tuş i bibelourile vegheau prin colţ Pe gheridonul din uri. am dat de unul ce cuprindea teste de personalitate sub forma unor joculeţamuzante. Ră lcile maserăprivindu-se-n . spuse. se afla şcel numit „Who i Am I?". iatul tu vreme la fereastrăPrivea . până asfinţ îş i ce itul i prelungi limbile de flacă în odaie. ceva mai primitiv ca graficădar atră tor prin . un copac etc. „Vino!". ş i aproape nimic altceva. din sputeri în orificiul să până u. când capul dră orului şcoarnele lui -cuş i ascuţ şlimba ivin-du-se batjocoritoare din bot se ite. coş covit şbă ce abia se mai i trân. de acuarele ş cu o ră i. că umplând-o de salivăcum se zbate. hipnotici ş i interiorul gurii de purpurăCoarnele i le vopsi în negru . un om. Deodată primi un telefon de la Ingrid. stră lucitor. îi spusese. decolorând-o. până lucruş ascuţ încă nerecunosce orul it. Luă foaie mare de rţ o dintr-un bloc de desen şscrise pe spatele ei „Te iubesc. Le atinse cu limba. O plie şo-mpă tot mai mă şmai i turi. Victor şdiavolul de hârtie. îi umplu palmele amândouăSuflă ră . Trebuie să vorbim". dulci la pipă ş toţ iş it i lucitori ca sideful. pe pat. des-cheindu-şbluza cu degete tremură i toare. i-atâtea binecunoscute teste proiective. îi strigă faţ isteric. primul după de luni zile. era o vreme umedăîn tă casă fetei. cum zgârie cu . Lacrimile îi ş iro-iau pe toată a. Ajuns acasăbă stă multă . în ră i adâncul de purpură trupului ei. ş lipi. „Cemi pasă el? Cine e el ca să pese?" Victor se ridică de -mi şse-ndreptă tre uş. mă ile ş . runt i complicat. rba72 tul pe care-1 iubea o pă sise şIngrid purta acum. După vreme se de o aş la masa lui încă eză rcată că i. Fuseseră lduţ odată trup din trupul lui. ră iva scolind prin vrafurile mele de CD-uri. . să picteze în stacojiu. Erau dulci ş i că e. camera ei nu mai era nici un dră or de hârtie. de ţ e iera mai mare dragul să priveş între atâtea ş le ti.cheţ ciudat. Victor ieş aproape-n aceeaşclipăAfară ise i . ochi. i Ingrid". un pacheţ de foiţ al el e embrionare pliate complicat. visă i tor. bdare maniacalăse apucă -1 . Tata trântea uş iar dintele ră a. cum muş perna buş te. cu fruntea sprijinită geam. frumos colorate. fă să vadă i că ă ră mai cum Ingrid se pră eş cu sânii goi. pe fă diavolului. Mai mult nu putu să spună -i . ră Cine sunt eu? câţ ani. calcanul casei de vizavi. gă structura sa cumva deosebită conceptual. ţ în picioare. care-ţ i cereau să desenezi o familie. Un 73 strop de lacrimă atinse însă dintre ele. O lumină inea galbenă se-ntindea în toată curtea interioară„Ingrid". de cut. „Vino la mine. îşamintea cum i se clă i tinau şcum ş i ii scosese pe rând. mânjind-o cu un pic de sânge. Era o pungă hârtie uzată care pă ii el de în rinţ îi pă straseră i dinţorii de lapte. legaţ câte o aţoară clanţuş i cu iş de a ii. i umflară brusc. osiş oarele lustruite. închisese fă să ră spună la revedere. una Bă scoase din sertar punga de hârtie cu mă ii dinţ iatul runţ i sidefii. intuitive. şVictor ţ acum în mâini cel mai mare i inea diavol de hârtie pe care-1 fă vreodatăDeschise trusa cuse . mânea atârnat de sforicică . ţ i se cerea mai întâi să alegi între ş tipuri de case.

La naiba! la am strigat ş ca de obicei când sunt nemulţ de mine i. gura. decoltat până fese. „De-acum. M-am repezit la computer ş i-am deschis iar micul program. umit şvreau să vorbesc. mă privesc prea mult în ochi. fireş ales din te cei ş disponibili. ti decât un conformist nenorocit. Te apuca jalea şmila pentru nenorociţ proprietari i ii ai casei cu pricina. Eram de data asta sortit unei cariere de star. nasul. arcuite în partea de sus. Lacul se afla lângă casă o mică ca piscină cu ape al-bastru-tremură toare. habar n-am cum r (conformistăprobabil). sori mai mari sau mai mici. în dragoste aspir spre o situaţ ? ie confortabilăbani voi avea câţ trebuie. Cariera cea mai potrivită Contabil. preferinţ în fine. ales şel i dintre cei ş ş lămai mult sau mai puţ încolă i. ase i ase Deasupra casei trebuia să plasezi un soare. bine fac guţ 75 proporţ ionat. a wonderful dreamer"! Aş începea textul. în acelaş i ton: îmi plac lucrurile banale. luminată un soare mare ş de i stră lucitor. ş . ci soare pipernicit pus câş într-un colţ bolţ ş schimb al ii i-n ditamai norul pră lit pe acoperiş casei. Foarte mândru de isprava mea. un . mai ase i ase pufoşsau mai întunecaţ mai subţ sau mai groş după i i. Am dat din nou F4 ş(yeaaah!) de i data asta am citit cu voluptate: „You are an artist. pervers. nici vreun talent deosebit. cu o lac. „Vezi că poate?". Aurea mediocritas.. n-am pic de romantism. Situaţ era intolerabilă i ia ş trebuia rezolvată rapid. Era ca şcând o femeie frumoasă i m-ar fi privit cu dispreţ . lacuri ş ul i 57 58 . iar lângă copacul. şmi-ar fi întors cel mai i minunat spate imaginabil. spunându-mi: „M-ai dezamă De fapt nu eş git.. simetriile burgheze. Casa mea era înaltăcu frumoase ferestre .copac ales din ş copaci şun lac din ş lacuri. lângă . armonios. a: Ş i-acum mă trece un fior de neplă când mi-o cere amintesc: „You are a conformist". care continua apoi.. arpele l-am pitit într-un colţ obscur. chiar în uş ca locatarii. aveam să cele mai senzuale iubiri şcele mai buram i duş conturi elveţ ite iene. şcontinua a i ţ inându-mă numai în elogii. Din oglindă privea înapoi cel mai mă conformist bă din lume.. în -1 dină casă pom sau chiar în lac. pe două pagini. De data asta am fă alegerile cele mai cut ţ icnite: o casă pe-o rânăun pom numai cră uscate. păind afarăsă ă .. iri i. departe de locuitorii vilei mele. Mintea umană ară se tase încă dată o triumfă toare în faţunei simple maş rii. am ales de data asta animalul cel mai mare şmai gras. bogată i roditoare coroan㪠ş . arpe.. dar nici un . pripăit în lac ca monstrul din Loch i ş Ness. sentinţ tipul meu de personalitate. Cu aceste elemente m-am apucat eu să un peisaj dră .". i îmi sfanţ mult. albe pe fond negru. ase erpă i in ciţ pe care puteai să pui oriunde în gră . nimerească el pân-la -n gât. am dat un F4 şpe loc mi-a apă cu litere i rut. între noi doi!". i-am se aruncat în treacăbietului „Who Am I?" şapoi l-am t i dezinstalat pentru totdeauna.. Rareori m-am i supă pe cineva sau pe ceva mai mult ca pe jocul ă rat sta atunci. Lista de injurii continua pe vreo trei mai pagini în acelaşton. rbat 76 Pănegru. m-am dus şm-am privit în i -mi i oglinda de la baie. şunul dintre cei ş nori. dou-ul imaginii era un ş ă . pe care noriş firav nu-1 împiedica să orul ardă cu putere. dramatic ca-n vă ul „La ră scruce de vânturi"! Lacul l-am pus. aş începea a rechzitoriul. ochi negri. Dar n-am mai putut să . iam strigat.... poate un mare actor sau un pictor celebru. Cât despre ş arpe. să ca în joculeţ meu. a ină Ce bine-ar fi ca în viaţnoastră a cotidiană putem alege.

. fiindcă numeş acea culoare tot roş nu d u.. franţ te vreunei ţ nci bă uzeş ă ră trâne. întrde în un sat bă ţ unde venisem în vacanţ Deşcu nouă nă ean ă .. rul îmi vorbea şel despre cum dă de nu ş câte ori la i duse tiu teatru.. mai treacă ani până doi când. dintr-o noapte plină stele în care pe pă de mânt nu lumina decât vârful ţ rii vă igă rului meu.. l-am întrebat. Cei mai mulţ i dintre noi tră în lumea exterioară i ne im ş identifică (o facem de la trei m 79 ani) cu imaginea noastră oglindăSuntem cei care din . Vârful zuţ tură de incandescent se ridica. anume ideea că putem ş niciodată nu ti cum vede lumea altcineva: poate că vezi albastru un lucru pe care eu îl tu vă roş dar. aproape literalmente. Ştotuş oricât de i i. contopit cum eram cu lucrurile ş tie.. nu ni se dă i decât o singură încercare. oricât de i aleatoriu ne poartă a dintr-o parte-ntr-alta. câte-n lună i-n ş stele: nemurire.. „Nu cred. nu mă în râs când discutam cu lua gravitate despre. tu ti u. Dumnezeu. vreau să realizez. însăel mi-a deschis.copaci de diferite forme 77 şculori. nu mă vreau să trec anonim prin viaţ „Şte-ai gă Pe tine ă . că meu în fine eul s-a nă scut. mă de câteva ori în viaţ se gândeş la car ă . univers. Nu ş atunci că tiam solipsismul ă primitiv trece sta prin mintea a trei sferturi dintre adolescenţVă meu i.. nu ni-1 alegem noi singuri. ne ută tient propria noastră ăo facem nu că interior.. ceva pe . i facă gesturi absurde. mă mine însumi. fiecare viaţ dintre noi. u r i cum se purtau în vremea când „Phoenix //-ul scotea primele albume. cum desena şcum scria versuri.. tre suprafaţmereu schimbă a toare şcolorată vieţ ca un i a ii. „Nu ş poate pentru că caut pe tiu. însorit sau mohorât. privind cum vârfurile copacilor nevă i mă stelele la fiecare rafală vânt. la i feţ înconjură ele toare. de care-i e i ă ş rtată dor şpe care-ar vrea cu nostalgie s-o regă i sească . ră ş o zonă care. Când spunem „eu" ducem ară torul spre piept: tă sunt corpul meu.. povesteam marea mea descoperire din acel an. cum cânta la i chitară câte-o noapte-ntreagăcum îşimpunea să . de la Dună re. se aprindea deodată tare ş mai i vedeam atunci. prinşsuntem în fluxul evenimentelor exterioare. într-un alt sat. boemul familiei. ci spre fiinţ . „Dar de ce faci toate astea?". în acea noapte. pe acest tă unde am nimerit fă să se spună râm ră ni cum şîn ce scop.. suntem. Cine sunt eu? Care este eul meu cel adevă îmi pun ş rat? i eu această întrebare cel puţ de la vârsta de paisprezece in ani. încă i." i sit? însuţ adică l-am întrebat cu naivitate." Bietul meu vă Nu ş pe-atunci că r! tia avea să devină pentru toată a un anonim inginer într-un orăel de viaţ ş provincie.. aveam să deodată am revelaţ că ia exist. i ani mai mare ca mine. ş cât de mari sau de inofensivi vrem! Să i erpi ne construim eul mereu altfel şîntotdeauna fascinant! Din i pă cate. avem timp de introspecţ ş dacă că m conş ie i. iar peisajul minţ noastre. In acea noapte aveam să vorbim până revă de ziuăEu îi s-a rsat . Stă team amândoi la o masă lemn scoasă curte. dragoste. alergă care ar porni o cursăâş invers din startere. nu meditasem încăAveau să . ca-ntr-o cameră unde se developează fotografii. profilul să de tână pletos şcu perciuni mari. încerc de toate. ?" nu.. ospitalier ii sau arid. voi afla niciodată vezi tu cu adevă ce 78 rat. un lucru din lumea largăDe obicei n. fă să . să spunăde exemplu. te sine însuşca la o fiinţdragă i-ndepă . tor ţ nind 59 60 .

stilul de viaţactual descurajează a interioarăCa urmare. ă mai mare între cine-şimaginează om că i un este şcine i este el cu adevă rat. i itate. ii. din viaţ visele şreveriile. cine sunt eu? Cel din testele de personalitate? Dar ele nu fac decât să decupe-ze-n diapozitive subţ în mă iri. tot mai departe de nucleul viu al fiinţ tale. ca cumva. Eul nostru nu mai e altceva decât vidul interior indus de viaţnoastră a supraaglomeratăsupraocupatădin care nu ne mai . toată cut a lumea-1 admirănumai . 80 ei. i i te ş de tră ri de sine. toată ir dă această derivă valurile pe entuziasmelor de moment. „punk". depresia. E tare bine să tii ce zace cu că ş adevă în tine. Am o prietenă obsedată de propria ei personalitate şcare totuşse fardează i sei i ş mbracă mereu după schimbă toarele mode din reviste şse i culturalizează după fel de efemerele trend-uri artistice. Eş un simplu consumator care se conei ti sumă primul rând pe el însuş Ş vei ră în i. obsesiile. mâine lilină naţ şsuavăîn că şpastelate de mă poimâine femeie i . într-un târziu. bârfe. jos pe un tobogan de senzaţ satisfacţ imagini. la taior şcravată rbă i bă teascăAzi e fascinată . pare să compus Frank Zappa faimosul cântec „Do you fi know what you are? You are what you is!" Eş ce este. dar. ii. lă teatrul baltă ti sând . Aş adar. în adolescenţmea. pă rerile lui sunt juste în legă cu toate subiectele positură bile. să gă se seascăPentru cei ca ea . această femeie se caută i ea pe sine. pe când cel îi dinainte cade în dizgraţ Ş totuşea numeş tot acest ie. . minciună i stră ş lucire. nici frumos sufleteş nu pot fi un „model" te. „personalitatea ei". pentru nimeni. se caută unde nu se aflăde teamă nu . crizele i i. dar şmultă i putere de a îndura. Nu mă ndoiesc căîn felul . sistematic ş ş i intenţ ionat. Mecanismele lui de apă sunt hipertrofiate ş rare i mereu în alertănimic ră nu trebuie să : u ajungă urechile la ultra-orgolioase ale sinelui să Rareori vezi o discrepanţ u. muzica. Tot ce te scoate din rutina vieţ tale „reale" îţarată . de afaceri. zi te tie îl mitizeazăîi dă aură . ia că ai întâlnit singurul om care n-a greş niciodatăTot ce-a it . Dacă asculţai senzaţ bizară -1 i. mâine intră i într-un mediu de artiş plastici. ă viaţ . cum le uită i greş sistematic pe cele ce nu se pot justifica. nici un strop mai mult. la O vezi azi cu ochii încercă i negru. ne folosim de obiecte ca simboluri pentru o presupusă personalitate ascunsăretrasă realitate şla care de .De obicei. ci „ne" tră pentru că im. măi tase. cum îşjustifică elile. i iile . i mâne mereu aş a dacă a nu se hotă ş o dată te dea cu capul de viaţ răte să pragul de sus. ii i că tră fă reflecţ despre tine însuţ te duci de fapt în ind ră ie i. obiecte. din i fapt nici nu ne mai gândim. tate. îndră gostirea — toate ne spun altceva. Astă citeş în extaz cine ş ce autor descoperit subit. aş cum nici eu nu am modele în viaa 81 ţ Experienţ ulterioare m-au învă şele să mă ă . Nu-mi mai fac de-atunci atâtea iluzii: nu sunt cu adevă rat nici bun. E uimitor cum îşconverteş mereu eş i te ecurile în victorii. Am un amic care se consideră rat infailibil. situaţ limită ă . o mistică i i se închină unui ş ca idol. o dragoste nefericită i a ş apoi experienţmizerabilă serviciului militar mi-au deza a vă ce n-aş crezut niciodată zace-n mine: multă luit fi că urăfrustrare şlaş . alegem cu nimic din ceea ce „cu adevă contează rat ". nu „ne" gândim. 61 62 . ele ţ i at nu pă lesc pe mine însumi. de teatru şse vâră i între regizori şactori. fă vreodată fost perfect. pentru ca mâine altul să ia locul. ce ti se vede. Ş totuş orele de singură clipele de nefericire.

La mine era ditamai ină eaţîn epă pata cât o farfurioarăpurpurie pe braţ meu subţ cu . ă vă La o lecţ de citire cu faimoasa bă zut.momente diferite. fă să o ră 63 64 . Eram acum. pentru că de ne-o fă în antebraţ un ceau . în cruciş i-n curmezişcu ş . După cu ţ ă aceea ne-a dat pauză . . Puică pe care. ul ire. comparat şeu şm-a apucat frica. team joc de fetele şmai ales de bă ii fricoşş când ne venea i ieţ i i. El a vă primul IDR-ul meu. Nu mă caut ca să gă mă sesc: faptul că caut pe mă mine însumi este semnul că deja m-am gă sit. băte oftici!". pielea aproape transparentă peste vinele albastre. Ne înş în faţuş cabinetului medical. Nici nu mă m-a mai gândisem la micul „vaccin". ce ne vâra un strop de lichid sub or piele. Lumpădintre noi. Cutare suferă ea!. . un ori cât mine. că utarea mea de sine. ele." zut la vreo două după ni-1 fă zile ce cuserăCu al lui mi l-am ... -1 aduc pe calea cea bunăPuică sta era un tembel ce nu s-a . cei de la bloc.Cram în clasa a patra când IDR-ul a-început să iasă -mi neobiş de mare. ţ i Interiorul nostru nu e însă album de fotografii. Asistenta mi-a i i luat braţ mi-a mă ul. trebuia să Ion. eles. team în ultima bancălângă repetent de două . Toţcolegii râdeau şse strâmbau la mine. La el. frică ea. rţ . mi-a zis Puică„nu mai stau cu tine în .. în centrul atenţ îmi amintesc că iei. Am fi preferat. o riglă plastic şa clă din cap. întindeam mâna şne uitam în partea cealaltă i . Prima dată luat prin surprindere. rândul. r dar asta era.. ie trânică ce alunecă iarna pe-o pojghiţde gheaţşcopiii o ajută ă ăi să se ridice. Puică citise „. ci procese. -niţ . copiii din la clasă tră îmi geau cu forţdeasupra pupitrului braţ pe a ul care voiam să mi-1 ascund: „Tovarăa! Tovarăa! Ia uitaţ ş ş i la bă ia84 tu'ă sta!" Aşcă a sora i-a lă pe ceilalţbaltă i a venit în sat i ş fundul clasei. ridicat în picioare. „Bă tebecistule". Atunci începea chinul meu. Petruţ a . Pe lângă IDR-ul era un fleac. surat pata. Eu. începând din prima bancă ş . A vorbit puţ în de i tinat in ş oaptă învă toarea. bineînţ vaccinul pe zahăcubic. Exist pentru că caut pe mine mă însumi. abia se cunoş i i tea puţ ro-ş ă jurul înţ turii. striga câte unul. a în clasă i ne-a luat la rând. iram a ii cu mâneca suflecatăi. ne uitam mai întâi cum le face la cei din faţ ne bă ă . Asistenta medicală intrat el. când ajungeam înă ş untru. chipurile. Oftica e boală grea. în cele din urmă . Peste câteva zile veneau să vadă rezultatul. Noi nu un suntem obiecte. Până ajungă să asistenta medicală banca mea. Pe locul doi era Simfonia-n Do Major. fiindcă pentru mine ofticos era ă care se supă la ră la jocurile de că i sau la fotbal: „Te oftici. După vreme mi-au repetat IDR-ul. numai mie. Eu sunt. bancă Copiii s-au adunat în jurul meu ş început să !" i-au scandeze: „Of-ti-co-sul! Of-ti-co-sul!" Cuvântu-ă (cu sta care m-au zgândă apoi câţ ani la rând) m-a mirat la rit iva început. era cel mai ofticos.. tremuram din toate încheieturile. mai ales că i colegii toţ încercau să pocnească te peste el când nu erai atent. de i se cânta ofticosului. după am personalită diferite. deşcel mai mă el dintre bă i runţ 83 ieţstă i. Deşera o injecţ nu prea ne era nuit i ie.şbă i -trâ-nica a-lu-ne-că o pe ploş ă Era dezastru. cu acuş ridicol de mic. i nu mai puteai să -ndoi piciorul. Cel pe care ţ fă i-1 ceau în picior era afurisit ră a doua zi te durea groaznic şnici u.

a pe banca a doua. aproape toţaveau iubiţ i iubite. Una dintre ele era scrisă sta. Parcă ră ră pot mi-o fă cuse cineva cu fierul înroş pe frunte. în clasa noastră o fată era Petruţ foarte bru-neţ ş a. şne-au silit s-o . it zut iarăi pata crescând m-am ruş foarte tare. în fiecare pauză duceam la mă veceul bă ilor şmă ieţ i -nchi-deam într-o cabină să ca -mi privesc pe furiş pata de pe braţ rezistam să mă . Eu aproape că mă Fleş nu vă sunt doar un punct negru în fundul clasei. vreun derbedeu.. iar copiii auziseră i. Iar de când cu IDR-ul nici atât curaj cât cât înainte nu mai aveam.. după de română „Preda Bu-zescu" îmi recitaseră ora cu : Tebecistul scoase o secure mică i lovind pe Preda Ş pavă îi strică za ! Mai mult mă enerva acea pată ie care se lă de la o zi roş ţ ea la alta fă ca eu s-o pot opri. aş mă it a simţ îmi pusesem eu niş comprese. dar eram atât cea de sfios cădoar dacă uita Lili la mine. ca i cu toate că clasa noastră un dezmăce nu s-a vă în era ţ zut. că Altul piş . în ră ii. cum ş i pătea optise asistenta prea tare că Tovarăa. sau pe obraz. cotcodă după ceau mine: „Preventooooriu! pre-ventooooriu!". ă iat fiindcă spunea: Pizda mă ti-ntre copaci! Mata are cinci gândaci: Unul miş . i-ai cabina de closet pereţ erau plini de desene cu prostii ş ii i de poezioare tot cu prostii. . Şîn lalt geţ i poezii era cuvântul ă şaltele. fă să face ceva.. suiţpe câte o bancăşunii nu se pupau numai aş în i . când m-am întors în clasă la ve-ceu. am gă de sit mulţ i colegi adunaţîn jurul unei bă în bancă teau i nci. Ajunseseră chiar să joace gajurile pe să rutate. că Altu-nvârte la moriş . Când am vă tie .. Nu mă ş inat chinuiau numai hăuielile copiilor. se i fugă puteam. o linsesem câte eam. i ire sea care să strige: „Ce faci.. ică imbră mereu în ş ul de uniformă mai decolorat cată orţ cel din clasăPă ii ei nici mă n-avuseseră . nu ise i cumpă m cu toţ Petruţstă rândul din mijloc. aer. iar la capă să ta geţ tul celă al să ii scria cuvântul foarte urât PIZDA. care toată rţ luna schimonosiseră poezii şcântece ca să poată i -mi miorlăîn i faţcuvântul cel de ruş ă ine: Am cravata mea. Nu nu uit dacă nu 86 cumva a mai scă deşla ieş se gă mereu vreunul zut. i cu pixul pe uş de un bă mai mare.. cu tre ş ş voci de desene animate. stă 65 66 . Sunt tebecist! Şmă i mândresc cu ea. Petruţera d. Desenele ară niş fete tau te cră nate. rinţ car bani să -i cumpere o matricolă imprimată vopsea galbenăcum cu . ca Apostol. unii. o şluam la .ş colegii din clasăMi-a ieş la fel. chiar i iş mai multe. a foarte veselăsprintenă o vrabie şn-avea nici un iubit. Sunt tebecist! îmi cântau. că Unul face tăei iţ Ş i-altu-şbagă i pula-n ei! Intr-o zi. dar desenate foarte urât. aveam toţ mama ei îi cususe numă cu aţgalbenă i: rul ă peo bucată diftinăIn singura poză toată de . i a. Mie-mi plă de Lili. cu clasa pe care ne-au fă cut-o într-a patra şcare-a costat zece lei fiindcă i era coloratăcu toate că ieş bine. lângă eriu Dan. te un sfert de orădoar-doar o scă — degeaba! . şdirect în sus spre că i pă ricile lor ară vârful unei să i. vârându-se în mine şsuflându-mi în faţ Iar i ă . dea 85 Eram ofticos şmă ş preventoriul. Ofticăţ luat pastila?" în -mi .

vine Tovarăa!" „Fă fato. După am dat toate ră ce spunsurile. Petruţtocmai terminase cu ultimul. -n Pentru asta directorul îl bă zece minute-n ş în faţ tuse ir a clasei. Se lă întunericul. de-1 umpluse de sânge. scoasă minţ guiţ din i de ă turile lui. Dar tot nu se potolise.. i lui. Am dat toate . ş de la mama. a picasem tocmai la timp. spre cer. a fost ora de din desen. ca să înţ nu eleagă nimeni la cine mă gândeam. m-am gândit chiar la ea. au început să -i i strige. aş că i ne eză a toţ colegii şcolegele se mutau cu iubitele şiubiţ lor. După îţ eau te ele i spunea dacă la care te gândiseşte iubeş sau nu.. tiu it. Am plecat în altă a în bancădar ea a venit iar lângă . seara târziu. Ş pă nu ş cum. n-a vrut. rânjise el. că vine!" strigă nu Iosub de lângă ş smulse ş ea i-i i caietul. şmai erau şalte ră i i spunsuri posibile. Toţau început să . la desen puteam să aş m cu cine vroiam noi.. Şacasă stă o clipăfă treabăgă i nu tea . ţ pă că i se rea toată clasa zboară sus. i râdă ş care a-nceput să tragă ne cataloage-n cap. de parc-aş ră singur cu i fi mas ea în sala pustie. chiar desena bujori şfluturaşla colţ i i urile paginii. gonindu-ne-n bă nci. Să tiu raca. şcum ceii 88 lalţdin jur nu mai contau. dar era ca . De multe i ii ori a ieş din clasă it plângând în hohote. şpentru fiecare ră ă i spuns tră câte-o liniuţîn caiet. Ş de parcă se prinsese la cine mă i ea gândisem. Am observat ceva la Petruţ Cred că a. în Petruţstă acum cu mine în bancăpentru că ora de a tea . „Tu ar trebui să te duci undeva într-o peş ". dacă duceţ mă i dumneavoastră spate!". blond sau e. vedeam pe geamurile clasei. cea . dar mai ales ar fi vrut i 87 să tie la cine se gândise fiecare. lacrimi. Cu toate astea. sau doar îi cel i te placi. îngrijea de doi fraţ i mai mici.Petruţşuna Iosub. gata. Ora asta n-o fă cu noi Tovarăa. dacă -nvaţbine etc. „că poate iubeş şel vreo tebecistă te i de-a lui!" N-am putut să scap. tiu in unsuros. îşfă edinţ rinţ i cea mereu temele. îi spusese o datăcu ochii-n teră . dar uitându-mă altă la -n parte. Ultima oră ziua aceea. Afară ningea de rupea. mine.231 etc. „Fă şIu' Tebecistu'". te mult la ei. m-au îmbrâncit peste fetele din bancăi aş ş teptau acum ca Petruţsă a -nceapă întrebă Dar ea mai întâi cu rile. avea pielea atât de mă slinie. Ş cum dă i deam eu ră spunsurile. tea. a-nchis repede caietul ş dat să bage în i-a -1 ghiozdan: „Nu mai. a -mi ş Nu ş de ce. Apoi tă liniuţ câte trei ş gea ă ia ele i ieş niş cifre: 323. ş ş -i. ea a tras liniuţ şoracolul a ieş „Te iubeş dar o ascunde". . din ce clasă dacă înalt sau scund. „Mă duc. 132. pentru care Tovarăa îi dă un punct în plus la ş dea notăPetruţa-nceput să -ntrebe. şmai era timp din a i recreaţ (care era de 20 de minute. ele i it: te. deodată s-a-ntâmplat ceva. puţ i rul. Mi-era groaznic de frică 89 67 68 . Strinu şDubinuc. Ş i i ii i Petruţa venit deodată banca mea.. dar chiar atunci a intrat Tovarăa. dar Tovarăa nu ie ş apă înainte de jumă de oră aş că rea tate ). Toată lumea râdea şse distra. şPetruţle fă copiilor un oracol. Fulgii pă acum roz ş dacă uitai sase reau i. e brunet. aş că a Petruţtrebui să facă i mie oracolul. a i i a cea adică citea niş le te-ntrebă dintr-un caiet: dacă vreun ri au iubit. lui Strinu. o chinuiau ca pe hoţ de cai. ci o studentă cea ş în practicăpe care golanii de la noi din clasămai ales . adică ş cine le erau iubiţ ii. doar faptul că nu mai era veselăNu ş ce-am simţ de fapt. care tiam aflase de la ş a cu pă ii. a mă ră spunsurile gândin-du-mă ea.

care a fugit în altă bancă iar eu am ră nă frecându-mi braţ dezgolit.A lovely Utile jewish princess. dus la spital. plus că ar mai fi dormit nopţ de nu ile tuş mea. dar nu pentru că palma ei era peste a mea.. pe mâna mea moale întinsă pupitrul jegos. contururile i s-au ş şculoarea a dispă în ters i rut câteva minute sub piele. Petruţs-a zdat oare rui a uitat din nou la mine. după generaţ după ii. dezvă ! luită degetele ei. IDR-ul nu mi-a mai ieş niciodată it mare. s-a fă un fel de ea ş cut liniş jurul nostru. i litu-ră coloratăiar fulgii de ză . După treizeci de ani e normal să mă recunoască nu mai . aş serios şgata să a. nu se ş de ce. padă opriseră că se din derea lor la ferestre şpâlpâiau nemiş i. a clasă până sfârş trimestrului. foaia ei i era albă ză ca pada. Ningea mas uc. şatunci pata mea a pă cu i lit încetul.. „. că cot. de groaznica mea pată ie se ivea deja. ş padă Aveam deja multe planş în bloc... mi-au fă analizele şnu au mai gă nici cut i sit urmă microbi în sângele meu. Acum trebuiau să în mă -nscrie din nou la ş coalăo com-plicaţ . Pictam tocmai hornul încă de nea al casei ş rcat i fumul care ieş din el când. ca un punctuleţ epă negru.. nu prea des. i-a sat pă de cerneală mâinii stângi peste mâna mea. îmi ră spunde profesional. Trec uneori pe-acolo. or ar 90 fi fost atingerea unui fulg.să creadă nu colegii că iubesc! Până urmă lă o la am sat-o. tiu mă miş să c. nu mai picta şde fapt nu pictase absolut nimic.. Ş pă ii mei au trebuit de i rinţ să umble foarte mult. familii de spirite şdupă i curente literare. ea De-atunci. era de parcă ochii ei ar fi fost numai gene. ie-ntreagăDar . Azi e vânză toare la raionul de ceasuri al magazinului Cocor. i caţ i a. nu puteam să tre i. asistenta medicală fost foarte miratăM-au a . mi-1 trag înapoi! Acum. dar colegii mei mi-au zis. Doar înţ tura. tot Tebecistu' (după care. vă te din cauza e luri acuarelei. -ntr-a ş aptea. în vă tuturor. când mă teptam mai puţ ş lă încet degetele aş in. Ne pictam pe foi de bloc mic de desen peisajele de iarnă cu case acoperite de ză padăi oameni tot de ză . M-am uitat speriat la Petruţ dar ea te-n a. totuş pâ-nă i. iarăi. fiindcă fă -mi cuseră deja formele să mă trimită preventoriu. Cum nu vă zusem până atunci? Privea doar în jos. Ş nu ş cum naiba. i plângă parcde ar fi luat o notă proastădupă . împingându-mi încetiş mâneca hainei şa că ş or i măii de uniformă încet-încet. la Voila." v^riticii îi împart pe scriitori în fel şchip. iar Dubinuc cotcodă din i cea nou în fundul clasei. Ş i. aruncându-mi doar câte-o scurtă privire. au început să tie -mi zică Mamutul sau Trompă Petruţa mai stat la noi în ).. acum la fel de palid ş i bră de viniş ca al orică alt copil. tea ş aş doar uş palma pe marea patămai uş decât i-a ezat or . fiindcă car i nu asta ar fi însemnat încă i mai multă taie de cap cu ş bă medicamentele. A doua zi. pata cea roş se vedea cu totul. după i afinită ţ i. mă se bucurau şei că au un copil tebecist. roş zul creş şse lă pe mă ce ea-mi dezvelea braţ tot tea i ţ ea sură ul mai sus. ontreb câte ceva. ci fiindcă mi se ridica pe ea braţ . Am tate ale simţ că bate deodată it -mi inima foarte tare. Ş Petruţ în liniş clasei. mi-a mai ră pe braţ mas .. dar în ceea ce mă priveş cred că pot fi tot atât te ei 69 70 . apoi pă ii ei s-au la itul rinţ mutat în alt cartier şau dus-o la ş i coala de-a91 colo. ul iar frumos şrepede-repede. pe ie rotundă i fierbinte de parcă ş mi-ar fi fă cut-o un fier de că Copiii ceilalţerau acum un fel de mâzgă lcat.

Nu intru aici în amă nunte. cu care nu m-am culcat niciodatăfapt pentru care revin la mă . nedeformate de sarcini şde nostalgie. dui. Le ş cum mă tiu pe mine însumi. runta dar atât de intensa întrebare: ce-nseam94 nă ai o femeie? Că nu ai avut cu adevă zeci de să ci rat femei cu care ai fă dragoste. de urcate pe socluri criselefantine. ai refer doar la scriitori bă i. un la restaurant „de-al lor" care mi-a adus în minte imediat adevă ii Arnoteni ai lui Mateiu Ca-ragiale: o casă raţ de 71 72 . este cea care. care vin când le chemi şdispar după acţ i ce iunea — dă ştrage-i! — a ajuns la un bun sfârş Erotismul -i i it. să filozofeze despre feminitate ca arhetip. cu sâni mari şfunduri r i i rotunde. nu e mai important la ei decât masa de prânz sau decât o partidă tenis. ti a intrat până urmă la pentru cină Klezmer Hois. să ă -ntoarcă toate feţ fiecare pe ele cu93 vânt al lor. şpe care nici nu mai ş cum i tiu o chema în realitate) cu câteva zile-n urmăpe când . cu firme pline de lite-re-ntoarse şcu gă ră i rduleţ e în formă sfeş cu ş braţ Grupul nostru de turiş de nic apte e. oricât ar fi de semnificative: ce-nseamnă . Recunoş rbaţ cu ti imediat scriitorii care-au avut multe femei la viaţlor: în a paginile acestora personajele feminine sunt un soi de automate cu pălung (şblond). de ce mă . i Acum mă gândesc la Ester. şpe care n-ai mai vă i zut-o de-atunci niciodatăMi-am adus aminte de Ester (care în povestirea . scrisă când ne plimbam de mână pe pe cheiul Dâmboviţ în fiecare noapte. cantitatea deficitară exde perienţ Oricât ne-am stră prin urmare. privind clă dirile negustoreş vopsite bleu ş ti. Ele. viaţşpatul am scris de zeci de ori. mă număprintre cei care sunt mai aproape de r metafizică acest continuum al feminită Despre cele pe ţ ii. câteva femei (dar ce femei!) care mi-au onorat mintea. mea „REM". i-au sat azotatul de argint al paginilor mele. de-o sută ori mai înalte decât mine. de în schimb. ş schimb simţ cut i-n i că niciodată posedat mai deplin. cei ce-au avut puţ femei (nu mai vorbesc de ine cei care n-au avut nici una. Vai.de bine clasificaţîn scriitori care-au avut puţ femei ş i ine i scriitori care-au avut multe femei. rutat-o pentru prima oară pe eroina numită acolo Nana. cu numele lor scrijelit pe plă de onix. M-am plimbat de rbat nenumă ori prin muzeul îngheţ şgol de sub bolta rate at i ţ mele privind la nesfârş cele câteva exponate: estei it femei spectrale. umblam la-ntâmplare prin cartierul evreiesc din inima Cracoviei. ci tiu ş care îmbă trânesc obscure prin vreun colţ lumii ce la al rândul ei îmbă trâneş ş lă definitiv amprenta în te. i că miziu. de parc-ar vrea să suplinească astfel. prin calitatea scriiturii. să dezvolte o mistică -ntreagă jurul marii zeiţa dragostei în e şa morţ întind. ce se-ntâmplă autorii gay etc. ei deghizată bă a să -n rbat. sunt şnefericiţ i i dintr-ătia) ş au tendinţmaniacală descrie pe zeci de pagini fiecare a să nuanţa zâmbetului lor. adicăsă o femeie. Volută corpului lor a i a şrictus al gurii lor şcârlionţ capriciilor lor n-au ră i i al mas neconsemnate în pagini boţ şfierbinţ ite i i asemenea cearş afurilor unui bă singur. . mai extatic pe cineva n-ai decât pe puş toaica ce ţ aruncat o privire într-un i-a troleibuz aglomerat. adicăde bietele două femei cu i ii. -trei care-au avut de-a face. nu putem ieş ă . i din dilema voicanianămetafizica la un capăal spectrului : t şo parte gingaş a anatomiei feminine la cealaltă i ă . unde tră tinere ş iesc i minunate.

La de ferestre — perdele cu ochiuri mari. Ester era o colegă surorii mele şstă i a i tea chiar pe una dintre aceste stră e dintr-un cartier cu vile.. cea că care marele rege asirian întinsese sceptrul de tre aur. am fost şla ş i tranduri sordide. duţ Apartamentul pă ilor ei (am fost la ei doar o dată ară rinţ ) ta exact ca sala de la Klezmer Hois. ş plină praf. miş a când din cap fericite în ritmul muzicii. fireş dar una dintre femei avea aerul ei. ascultând acele linii melodice care aduceau când cu sârbele noastre. . deşam ajuns uneori foarte aproape de asta. toată priviri. în care nu-ţvine decât să de i umbli pe stră e duţ pustii şsonore.. Cartea Stră lucirii: faţroă tundăcu ochi verzi şgură . deşmult mai i tână . exprimi. te. felul ei mereu surprinză de-a tor reacţ mai vechi decât limbajul. în chipul a ei se oglindea Sefer-na-Bahir. dă -ruindu-i astfel viaţ a. îi contraziceau cuviniona. unde nu se putea intra în apele bă loase. dar inefabila figură orientală evreicei. aveam mintea plină Ester. femei. foarte lungăvreo treizeci de . cele mai multe cu inconfundabila. Ester devenea atunci omonima ei din Biblie. i in . Anotimpul s-a-ntâmplat să vara. De fapt. cine-i gagica?"). -n Corpul îi pă elastic şcabrat ca al unui model pe rea i catwalk. rul nfoia aspru atră gând toate privirile („bă norocosule. era impregnată spirit evreiesc. cu Ester am avut o legă de câteva tură luni. pă o fiinţsubţ delicatăadunată rea ă ire. Iar ea. i moale şsenzualădar atât de i . acele ă să suţ pliuri somnoroase ale ochilor verzi. i? . Nu . avea aerul ră 96 exotic şstră al femeilor de la masa cea lungăDe fapt. Când am ieş sub bolta plină stele — toate it. bufete baroce cu vitrine pline de vase ciudate. pă totuşo la rinţ scuţ i rea i stră care vorbeş foarte bine limba noastrăGesturile ină te . în care n-am vorbit despre dragoste şn-am fă i cut dragoste. acea dulceaţa tră turilor gră e. acel inefabil. Dar i ne-am plimbat zilnic ore-n ş am fost la cenacluri unde ir. e Sala. afişde cabaret. ei. O matroană rochie cu în paiete verzi şmove cânta la vioară i cântece klezmer. singurul anotimp în care am fost prieteni. atitudinile ei.. fă de mânăca ş cute . de cele ce ardeau peste Cracovia erau galbene şaveau ş i ase colţ —. ne opream pe drum. rut d era ea. luminaţspectral de vreun bec sau de i 73 74 . pereţ i tapetaţcu poze îngă i lbenite. intens senzuală încât trecea în mistic. petreceau pe rupte.. i macrame-urile de pe mese. o vară fie bucureş teană din care crezi că te vei mai trezi niciodatăadâncă i nu . tele în fiecare moment. „I need a lovely little Jewish princess". Iată scriitorul care-a avut puţ femei: gata mereu să ine mitizeze. ş mâncat apoi pui cu miere i-am şscorţoarăLa o masă i iş . Când o conduceam spre casănoaptea târziu (fireş pe sub stele cu ş colţ . tocmai acea alteritate pe care-o simţ i într-o clipădar pe care e atât de greu s-o . Era foarte frumoasăDin profil . Dar imediat cum întorcea faţspre tine.mari burghezi. tocmai te. de parc-aş fost uri de fi transportat cu două ş câţ de ani în urmăîn zeci i.. ase uri). când cu valsurile vieneze. cu stâlpi centrali ca aceia de care s-a sprijinit odinioară Samson. nă scută noi din pă i nă i şei la noi. Eram în Chagall ş i-n Ş alom Alehem.. printre femeile de la masa cea lungămi s-a pă c-o vă pe Ester. asistată un contrabas ş acordeon. golindu-se de sexualitate. i. Am spă cu de i-un lat bere mirosind a ghimber amă ciunea acumulată ră 95 în timpul zilei (veneam direct de la Auschwitz). îmi suna-n cap cântecul lui Zappa. când. prezenţei era hipnoticăunde pă ei foarte lung sea .

cum ar trebui să reacţ ionez eu la ce mi s-a-ntâmplat numai în curs de-o să mână ptă după scrierea povestirii precedente? Ziceam acolo. după cum nici o scrisoare din Haifa nu mi-a parvenit vreodată . ai iva evenimentelor luau cuvântul pe rând. ră în Bucureş legat de glie (credeam sincer pemas ti. care au că pe zut pă mânt israelian. Pă ii ei n-aveau pe rinţ mână vreun tatuaj de la Auschwitz. şne să i rutam în disperare. i mi-a spus că emigra cu familia ei în Israel mi se fă va cuse frig dinainte să aud cuvintele.. ne-am să .. (deja) a lui '86. Apoi am îngheţ Ne -i at. hakol hevel" („Deş ciunea deş ciunilor ştotul e ertă ertă i deş ciune"). nici mă la revedere. s-o transforme într-o povestire). ezitantăinconfunda-bilăEra de parcă . din tremurând din încheieturi. că nu-mi mai aduc aminte cum o chema în realitate pe Nana. întâlnire la Torino C_um am avut întotdeauna un puternic sentiment de predestinare. o fată de e atât simplă i atât de. între altele. unde câţ martori. eu sau ceva din mine . Nimic n-a virat mă în fantastic: Ester ncar avea la gât vreo perlă care să lucească stră brusc în penumbră i n-a rostit vreodatăprivindu-mă ochi. Ea avea să locuiască de-atunci la Haifa. a-tunci că n-aveam să ieşdin ţ niciodată am pot i ară ). ca să salveze -mi povestirea de monotonie (de fapt. dragă i cititoare. mame şfii îş i i descoperă rudenia chiar când sunt gata să că torească se să unii cu alţ etc. Dar viaţ e o trebu-ş ceva mai ii a oară complicată decât îşînchipuie creierele noastre de muscă i . ş . Era în timpul ră zboiului din Golf. rutat cantotdeauna. car apoi nu ne-am mai vă niciodatăAvionul ei a decolat zut . Saddam reuş ise să trimită câteva rachete anemice. mai rul i Eu. cele câteva fraze înfricoş ate. am umblat prin casă jumă de oră sus ş jos. ră -mi transgresase limitele impuse. ş ertă i-apoi peste toate s-a aş ternut tă cerea. nu prea pot crede în întâmplare. suferit câineş câteva să mâni. nu ne-am spus adio. nimic deosebit în tot acest timp. evrei originari din România. totuş misterioasăNu s-a-ntâmplat ş i. râsul când. sprijiniţ o masă ş din ciment. Eram îhtr-un parc mizer ş i pustiu. hakol hevel". Ascultam placid ş tirile la BBC. Niciodată nu ţ inusem în braţun corp atât de frumos. Zilele-ncepuseră se ră să ceascăşîn seara în care Ester . Justine a lui Durrell mi-ar fi vorbit deodată eter. Fusese o ţ ipă pe care nici n-o cunoş team. fă ca privirile mele să urmă ră -1 rească pierzânduse pe cerul înnorat. I-am trimis scrisori ş sigur că vor ajunge la tiind nu ea. apoi am te ptă 98 uitat. tate în i-n murmurându-mi de zeci de ori „Hevel havolim. când „doamna Ester X.vitrinele vreunui troleibuz care tre97 cea greoi. Povestea mea are un epilog petrecut cu zece ani mai târziu. . Am i de de ah condus-o acasăca-ntot-deauna. gemeni despă iţ dată i-n rţi din leagă se regă după n sesc treizeci de ani. în melodramele de altă ş tele-novelele de azi. din Haifa" (cu totul alt nume de familie decât cel. oraş potrivit ca nume cu pă şprivirea ei. -n „Hevel havolim. de pe o pistă acoperită brumăîn acea toamnă de . şel i evreiesc. pe care-1 purtase) s-a auzit deodatăvocea ei : veche. cu care avusesem o aventură 75 76 . propuseseră tacit să ne-ndră m nu gostim unul de altul dar probabil căfă să fi dat seama. Spune ştu. mai ales când viaţ cam depăeş mă în privinţ a ş te sura a coincidenţ Ne-apucă elor. . personajul meu din nuvela „REM". Am ascultat.

bă nuiesc. nici o importanţce-aveam ă 101 de fă acolo. citiţde-aici încolo. nu uita că aici. vă zut-o 100 de-atunri deloc. spre mirarea celorlalţmucenici care mai aş i teptau să martirizaţ una dintre cele cincizeci de fericite era o fie i: veche iubită de-a mea! Nu că i revista. ş ii inea tiam pân-atunci despre acest oraş doar că undeva în nordul era Italiei şcă i acolo se fabrica autoturismul Fiat. Vreţmai mult? A doua zi am deschis un ziar lai ntâmplare şam dat peste o cronică o carte a ei de i la poezii (fiindcă nu era ingineră funcţ ea sau ionarăcum o . nouă sprezece ani nu mai dă dusem peste numele ei nică . surpriza mea. în dom.. dar din asta se desfă cuse ceea ce cred şazi că i e textul cel mai bun scris de mine vreodatăN-am mai . Spre ruş mea. descrisesem eu în REM. — dar . ca-ntotdeauna când mă trezesc în altăarăMarco a ţ . ră sfoiam revista „Capital". a. Dar tocmai colonadele astea ce se pierd în perspective nesfârş devin după vreme. cu cât aspectul să u pare mai raţ ional.. Pentru căiarăi la doar câteva zile după . Torino e unul dintre ele. ş ce-am aflat ce de bani face azi fosta mea iubităam plecat la Torino. nu înainte însă i de-a vă lega centurile de siguranţ ă . mult ă . s-a impregnat i la de forte misterioase. nici Mihaela i. pe când aş teptam în antreu la dentist.. mai precis acel număspecial cu cele cincizeci r de femei de succes din România." 102 Ajunşîn oraşm-am cazat la o pensiune ş ieş pe i .. de la Edessa legendarului rege Abgar şpână Torino. decât arhitectura lui riguroasă i clasică în Torino ş ? poţmerge zile-n ş fă să i de sub porticuri: sunt i ir ră ieş kilometri de galerii tivind faţ adele clă dirilor pă trate ş i masive. continuat: „Se zice că toate oraş dintre două sunt ele ape locuri propice vră jitoriei. e adă postit «La Sindone». Fapt e că cut Torino a fost una dintre cele mai neaş teptate revelaţ ale mele. timp de nouă sprezece ani. Vă imaginaţ i neîncrederea mea când. ales.. Vreţ ieri. neliniş ite o titoare. când. că Torino e un oraş magic. giulgiul în care-a fost înfăurat ş Mântuitorul şcare i-a pă imaginea. cu nouă sprezece ani mai în vârstăcu multe kilograme mai planturoasăcu. Era în juriul unui caraghios concurs de poezie. Fiecare oraş care el a fost pă în strat. pe când priveam nă peisajul din ină uc jur. apă toare ca-n Chirico. vreo două zile." Profesorul se-ntoarse spre să mine şmă i privi-n ochi: „Iar apoi. vinerea trecută Mă .. Tenebrele lui sunt cu atât mai adânci. Dar zi..... chiar pe aeroport.de-o singură noapte — o agă ţ asem la un cenaclu ş spre i. Ră dules-cu.. iile 77 78 .. i chiar şmai mult? Atunci trebuie s-o i pă sim pe Nana şsă spun cădupă ră i vă . i-am it stră intrigat de explicaţ profesorului Marco. )! ce. N-are . vreţ mai mult decât atât. Asta nu-i jucă i strat rie. schimbam canal după canal şdeodată i Nana." Ş i-apoi.. ci poetă După repet. nu era nici Andreea Marin.. nu vreau să şmai ră cu ea — mi-a apă în faţ fiu i u rut a ochilor.." în maş . . prietenul Marco m-a întâmpinat cu cuvintele: „Ş tiai. Dac-aş avut mii de iubite aş fi zis că fi mai e o simplă coincidenţ dar aş Iar dacă i mult. că s-o utaţ n-o ghiciţ Oricum. Ş i-am început să ca râd prostul. uitam blazat la televizor. ajunsesem în garsoniera ei fă multe ră fasoane —. după o ezitare: „Unii folosesc chiar un cuvânt mai greu: diabolic. Că ce poate fi mai senin decât Alpii ci înză i pe care se proiectează peziţ spectral oraş Ş mai ul? i.

familia Pop din Cluj etc.. în fine. celebrul muzeu de egiptologie. Antonello. Stă ă . grupuri însoţ de ghizi se perindau pe ite culoarele glaciale. ca o ciupercă gravitaţ lunii. în mod sigur nu o faţumanăVag femininădar atrasă ă . nici în filme. O clă aproape cât turnul Eiffel de înaltăO dire . urne funerare şzei cu cap de pasă Aici erau cu sutele. nând mai mult a primă statui de duci de Savoia pe cai de bronz. ş . giulgiul lui Isus mi s-au învârtit apoi toată noaptea în minte. nu se vedea nici o ghid㪠mai ciudat: copiii ! i ascultau explicaţ cu o neaş iile teptată gravitate. i re. Ne-am întors istoviţ pensiune. „O să . bucă putrede de lemn ii e ţ i cu hă i ale lumii de dincolo. ş . ovă totul imposibil în toată construcţ acelui corp. zută opera unui arhitect genial şdement din secolul al XlXi lea. Ceva cu -ş iri. ie Am intrat în muzeu doar familia Pop şcu mine. Unde era magia oraş dintre râuri? Seara ne-am reunit ului cu alţcâţ prieteni. real. real. am mai fă câţ paşca să cut iva i vedem casa în care a locuit Nietzsche în perioada când a scris distrugă toarea sa carte Ecce Homo. având în vârf un fel de stea enormă lţ ! Dar e imposibil de descris clă direa asta nebunească . copleş Nu mai există a itor. pă ri). crede) fuseseră cocoţ două ate temple greceş unul peste ti altul. .oraş pă foarte paş Palate semă ul rea nic. fă urmă sâni. Turiş lume colorată i amestecată ti. ş să i-apoi am mers la „L'Egizio". cu miile. Iar faţ ia a. Fortunato a zut ie Depero (picturi geometrice şpestriţ ş i e. Cum pot descrie acele de ia 79 80 . un corp de fetiţ ă . M-am apropiat de ei. curios. mai scundă decât mulţ i dintre ei. minusculi pe sub marile u. ni se spuse. înăat într-un chip ciudat. ă ră limite. După ne-am scrântit ce gâturile privind ciudă ţ colosală miezul oraş enia din ului. Unul dintre grupuri era format din copii de ş coală . mâini scheletice cu unghii de pietrificate. cum ne-a cel fost recomandat. boltă uriaş peste care (n-o să credeţnimeni n-ar ă mă i. trebuie vă cu ochii. „E faimoasa Mole Antonelliana. de parcă ră de lţ -ar fi vrut să i ia zborul.. i la 103 Nietzsche. . Ce să i spun? Nu prea mă -nnebunesc eu după mumii. am zut-o ş i-am încremenit. La-nceput am crezut că vorbeş chiar unul te dintre copii. kitsch curat. rii. înaintam pe stră e slab luminate când. nici în picturi. tea-ntre copii. Mâini subţ ş itoare. Mă ie şgrotesc. deşvocea era de fei 104 meie maturăDar în cele din urmă vă . sinistră suflând tă în jurul ră cut tă Turiş umblau de colo-colo. Fâş uriaş de papirus. faimoasele porticuri. brusc. Vitrine cu scarabei cocliţşurne cu ibiş i i i îmbă maţO necropolă lsă i. traducă i iva torul meu Bruno. sarcofage. Bruno. otroane pastelate. deasupra că s-a ridicat un turn subţ de o sută rora ire de metri înăime. it vedeţ i acum ceva ce probabil n-aţmai vă niciodată ne spuse i zut ". cranii cu piele zbârcită i rţ ş neagră lipită ele. Cum s-o descriu? N-am mai întâlnit niciodată asemenea o fiinţ nici în vise. Stă adunaţ preajma unei vitrine şdin mijlocul lor teau i în i se auzea o voce femininăautomată i profesionalăDar. dar la o scară care reţ i la kitsch-ul devine fantastic. Ş i-aici am avut întâlnirea cea mai stranie care mi-a fost dată această ăNu mă -n viaţ . Totul a fost real. aş ceva în lume". „cel mai mare după din Cairo". şam cinat la o trattoria foarte i pitoreascăAm ieş apoi sub stele. duţ dând un colţni s-a ivit în faţo monstruozitate fă . ti statui de faraoni. Dimineaţam vă o expoziţ a unui futurist. suspectaţ i de fabulaţ sau de livresc.

pe . Iar a doua zi. de la salonul unei case de toleranţdin ă New Orleansul începutului de secol până o locuinţ la ă americană tipică anii '50. atingea cu mâinile ei subţ Cum ocoleam câte-un pilastru de iri. tremurând tot. Nici mersul ei nu era cel al speciei noastre. Am visat-o întreaga noapte. umedă i visceralăO gă ă -n ă ş . de parcă apropierea giulgiului sau a fantasticei Mole Antonelliana ar fi iradiat cândva un fetus într-un pântec nefericit ş fi i-ar produs ş nemaivă ce vorbea acum despre dinastii tima zută şbă funerare. transformată curând întrm de un muzeu al cinematografiei. cu nesaţ ghida piticădar nu pitică . ne-am lungit pe fotolii întinse la iei e orizontală să ca privim filme vechi. doar noi doi. când miş ri fine şde că i neînţ cu bă şdegetele. Care nu se-nghionteau. mergea ghidată parcă un simţ de misterios. vizită Mole Antonelliana. Eram într-un pa muzeu vid. Că şse ridica din nou tie dea i şvenea iar după i mine. N-aveam unde scă de greutatea ochilor ei saturnini. patologic. Venea după mine. loveam peste obraz. 105 cei micuţ aduşcu japca-n muzee. nici de durere. Pitica nu privea ie pe nimeni. ci. ci se târau fascinaţ ii i i.. de interioară care pe puteai urca vreo cinci etaje. ş chiopă ş lţ un umă mă tând i-năând r. acei ochi grei şfă stră i ră lucire. bă li cinema amenajate în toate stilurile cu putinţ de la artă . până urmă la torul exponat. i proiectate pe ecrane uriaş am stră tut zecile de să de e. Mă ajungea. după lucră conferinţ am mers să rile ei. dejde. cumva. de la a doua rotire. granit.. Nici eu n-am mai vă nimic din muzeu de-atunci zut încolo. ca niş captivi. i Am fost copil în mijlocul lor. După bine de două am ieş din i rci mai ore it muzeu total ameţ cu piele de gă pe braţ Terminând it. deco la pop-art. târând un picior. Doar vorbea. privind-o continuu. singurăpe culoar it . rut pe ă Sau pielea aceea cenuş ca de cauciuc. O spintecam iam cu un cuţ apă it 106 rut cine ş cum în mâna mea. acea expresie nici de tristeţ nici de deznă e. Ş chiopă cu un picior. câteva minute a tă brusc ş cut i-a ieş dintre copii. de Lumiere şMelies. S-a oprit la fel de brusc în faţaltei vitrine ş fă a i. ină e. nu se uitau pe pereţcum fac de obii. metafizic.cearcă revă ne rsate. Am mers să d unde coborâse: scara era-n vă spirală i. o sfâş cu unghiile. înnebunit ş i fascinat. Cât am stat în spatele copiilor. urmă rindu-ne printre sarcofage. Am urcat în cele din urmă din cu un ascensor chiar prin mijlocul cupolei... cu copiii. bezna se fă realmente de ş cea nepă truns. de bandă înregistratăDupă . cuprins de o teroare cum n-am mai simţ it niciodatăAm aprins lumina ş ră cu ea aprinsă . citind. iar cu celă seta lalt mpingea în podea ca să zboare. ascensiune 81 82 . am stat câteva ore în faţ a colecţ de afişde film. i-am mas . ceva ce n-a mai apă niciodată o faţde om. pe urmele ghidei şo-nconjurau în tă te i cere. Am privit-o levitând. pân-a albit de ziuă . orice altceva nu privea. nu râdeau. nu s-a uitat niciodată ochii nimă Nici la în nui. Am pă truns sub fabuloasa cupolă umbrităînconjurată o spirală . a aş eles rbia i teptat să apropie din se nou copiii. ghida le-vitase iar singură de-a lungul unui culoar. dintre cele cu nanism hipofizar. coborând apoi o scară îngustă spre subsol. mă seam faţ faţcu ea. O italiană rece. Nu privea nimic. I-am abandonat pe soţ Pop — care ţ ii inuseră să intre într-o grotă pictată nenumă trupuri de egipteni cu rate rânduite geometric — şm-am alipit grupului de copii. M-am trezit în miez de noapte...

că femeia ce-mi venea pân-la piept ş ci i-a-năat lţ capul saturnin că mine. Acum.lentă i de o stranietate inexprimabilăcă puteai privi. cu acoperiş ziduri uri. Ceva trebuia să sentâm-ple. acum va fi. Totuş nici prin cap nu mi-a trecut să să -ntorc i. Desigur mă recunoscuse. i a n-am mai putut altfel. Nici nu ş cum am ajuns din nou jos. cum am luat apoi . am ajuns faţ faţcu ea. real. pe ul i tiu mozaicul lustruit din uriaş incintăNu ş cum am a . arama plină ornamente ile de sinistre a cupolei tronconice. şcupole. în partea cealaltă terasei circulare. ti 108 adormi. Pe fondul oraş i la ului magic (şpoate diabolic) se detaş ca o sibilăca o i a . Iarăi adrenalina mi-a ridicat pă de pe braţ ş rul e. şam îni conjurat terasa ca să ajung la panorama oraş Ş ului. a în faţfiinţ din muzeu! Era lipită omoplaţ de a ei cu ii balustrada dincolo de care Torino. ş . atotş tiutoare. Din parrţ 107 tea noastrăAlpii ne-au apă ca o panoramă . îh care neam înghesuit din nou cu japonezii şsuedezii ce priviseră i oraş şAlpii. mai inocenţ i erotic. gata de-a u. rut albă stră lucitoare. cu acea intensitate cu care te-auzi uneori chemat pe nume. Iubim cu un creier de copil v^ea mai minunată femeie din lume este cea care te iubeş cu adevă şpe care-o iubeş cu adevă Nimic te rat i ti rat. Niciodată ă -n ă n-am avut un mai puternic sentiment de predestinare. s-a uitat în ochii mei ş ş tre i-a optit „Mircea".. Şs-a-ni tâmplat. Ş contactul ochilor i noş şexpresia neumană ochilor ei. a Nu mai puteam vorbi. taxiul de la Otopeni şcum am ajuns acasăSunt nă ş i . I-am privit cu nesaţ .. când eş foarte obosit. Cei de jos ştot mai de jos. Marco şBruno s-au speriat de i moarte. din însuşcreierul i tă din centrul lui. ne-a spus la întoarcere. lângă mine. se-ntindea până orizont.. . pe bulevard cu un prieten. „turiş şiar turiş Abia am aş ti i ti. altceva nu conteazăOdatăpe vremea liceului. pe o terasă lece nconjura din toate pă ile. mia spus numele fiecă vârf mai proeminent ş fiecă rui i-a rei ape care ş erpuia-n zare. Marco. mă privea. Bruno a alergat în partea opusă a platformei: „Nimic deosebit". din muzeu sau din vis. tri. reau ii Am ajuns în fine la templele suprapuse. real. fug." teptat liftul. i ire. oale 83 84 . tiu zburat. dornice să pozeze aflând că ne suntem scriitori. Ce fund are una. ce-şschimba tot mai abrupt i perspectivele că vârf. Prin dreptul cinematografului Patria am ză o ţ rit ipă tră znitoare. L-am lă să sat converseze cu o româncă însoţ de prietena ei chinezoaicăfoarte ită . doi puş ză şfrustraţ ti luzi i i care dă deau note „gagicilor" şvorbeau cu atât mai scabros cu i cât erau. Pă de fapt o pro-tuberanţ oraş rea ă -a ului trimisă spre mine şcare mă i ajunsese chiar şaici. tre i lungiţ fotoliile lor sângerii. Mai curajos. ca automobilele lustruite te din vitrinele magazinelor „Volvo" sau „Mase-ratti": nu ne imaginam cu adevă că rat vom avea şnoi una vreodată i . pă subiecţ unui experiment sinistru. la două i sute de metri deasupra arcadelor nesfârş De data asta ite.. umblam . singur pe toată latura dinspre oraş terasei. Am fugit atunci. în acea după -amiazăcu avionul. Totul a fost real. Am ră înlemniţ ce pulpe în ciorapi de mas i: plasă neagrăce fund rotund şce mijloc subţ ce ţ . ce balcoane are alta. de foarte aproape. mă că Alpii liniş tre titori din partea cealaltăAm mers până . ci prin uş de cristal ale liftului. i-acolo m-am trezit. ucit i înspă imântat până azi. Femeile nu erau nimic altceva pentru noi decât niş obiecte de lux. de fapt. în penumbră i pe adâncă . îmi spuneam.

„cea mai minunată în sensul . i iune. Bă ii au creierul impregnat de hormoni. experienţpurăSenzualitatea.pe ea. nici vă de parcă d.. să tiţ e pe i ă ş i că undeva un bă să de ea până rbat tul peste cap! Poa'să fie cea mai miş din lume. „dragostea noastră ". „cât de futeş e". să ul poată privi minute-n ş în ochii ei. Cum să plictiseş de frumuseţ însăi. femei din videoclipuri. i să spun că una dintre cele mai stranii experienţpe vă e e 85 86 . de te ti ea ş neatins şde neconceput? De cea pentru care ţ da ş i i-ai i pielea de pe tine? Ce-şputea dori un bă mai mult i rbat decât să i poată -ş trece braţ în jurul mijlocului ei.. c-am fumat .. fă ezat la ră s-o scă m din ochi şfă să pă i ră -nce-tă comentariile ca din m Povestea poveş tilor.. toate cele pe care le-am a iubit cu adevă şcare-au ră rat i spuns cu dragoste dragostei mele. Când. De câte ori mă faci gândeam cum ar fi. nici în cel de blondăbrună roş . în stil britanic. L Irish cream INI u ş dacă i avut vreodată tiu aţ ocazia să lă i într-o că toriţ maş cu volanul pe partea dreaptă i care merge pe ină ş stânga drumului. Facem i ă sex cu un creier de bă dar iubim cu unul de copil. . femei din căi. care e cea pe care o poţ i iubi. la orice vârstăîş ş . ti femeie din lume. ră roş sucită mii de feluri. e.. M-am i îndră gostit de câteva şde fiecare dată fost la fel: primul i a semn că putea-o iubi a fost mereu că m-am putut aş nu 111 gândi. 110 cu ea? Până urmă la ne-am aş la coadă bilete. . femei imaginare. femei din vis. poa'să şBrijibardo.. trebuie să că pulpele. şpot .. ce plete de sârmă ie. nu? V-ar place ş uta i vouăciutanilor. " de 90-60-90. nevroză . dornic de a da şa primi afecţ tor. îl auzim pe unul. au fost într-un fel necorporale. au fost bucurie pură .. Femeile minunate din viaţmea. toare sau poetăCea mai . rbat. Nici cel mai rbaţ distins intelectual nu e altfel. femei din rţ filme. femei din reclame. i imaginează cum ar face-o cu fata plictisitănecunoscută .. nu a fost decât un ingredient într-o aventură complexă i epuizantă minţ ş a ii. Să scoată înveliş ei de dantelă o din ul mă soasă De-aici încolo imaginaţ mea se bloca. Am cunoscut apoi femei reale. în Ne-am învârtit în jurul ei ca s-o vedem şdin faţ cum i ă : putea avea aş pereche de ţe. Femei din revistele porno. să întindă ir o încetiş or pe pat. nici „balcoanele" nu se mai fie. nută . i-mă destule ca ea: cât o vedeţde futeş.. uneori dusă pură ă . ia mi puteam închipui cum e să dragoste. de lângă Dar când cunoş cea mai minunată el. sau cată înaltă minionăvânză sau . semnul este. până i el. minunată cea cu care am putut avea un copil virtual este numit „cuplul nostru". că i-e to fie i tot drag vreunuia de ea ca mie de nevastă -mea.." Am fost mult mai ş de remarcile astea decât mi-aş ocat fi imaginat.. înaintea noastră„E bună : paraş asta. până foarte departe. un tip destul de jegos care stă şel la coadămâncând seminţ tea i . Pentru mine nu existădeci. încreză dependent. aşde perfecte cum numai a âţ a în albumele de artă care pe-atunci ne ţ — ineau loc de Penthouse—mai vă zuseră Pentru cine era o astfel de m? fiinţ cum putea fi o noapte de sex ă . adicăEu am avut. Da' ascultaţ pe mine. Fiecare altfel şfiecare cu altceva de oferit. hormonii sexului ş agresivită s-ar i-ai ţ ii retrage din creierul tă tumefiat şl-ar lă inocent ca un u i sa creier de copil ştranslucid ca o corniţde melc. vedeam doar un ocean roz care se ră suceş asupra ta şte sufocă te i . vă zând-o. Chiar dacă ă era.

care le poţ i avea. lângă lalt . abia ieşi din Belfast. încât ţ milă risipeş i-era s-o ti. că mergeam pe două ră Că în Irlanda Irish că ri. Ne-ndreptam spre miezul Irlandei. Eram un puş pe lângă Nu ş cine gândise o ti ele. 114 Cele două urau de moarte. mine. nu mai sunt ele însele. lumea înconjură toare se-ntoarce cu susu-n jos. ie el. ferească i. . că fost înlocuite cu ciau neva care doar le seamă şcare conspiră nă i -mpo-triva ta. fie distractiv. Odată stinse şfarurile. din halbe uriaş Când ş e. nu-şvorbiseră cu la i nici un moment. Ghemuit pe unul dintre locurile din spate ale enormului Rover. Mergând invers pe ş osele. zut . Mintea mea nu era nici ea aşde inocentă a cum poate vă imaginaţ La un popas într-un pub. ci coffee e mai mult whiskey decât cafea. şpână se i atunci. Dac-aveau s-o ţ tot aş avea să ină a. i. Cealaltă ceareau se ză n celă colţîn spate. unde urma să m două ptă stă să mâni. dacă eram tot prima dată ţ druizilor. Cam aş ceva simţşcând nu creierul tă ci a i i u. soţ sau tatătă de fiinţ ia l u. apoi în cursa Tarom până Heathrow. ş pe i-n cele din urmă Lin-gus până Belfast. te simţca-n vis. i. am ieş din maş sub cel mai i it ină fantastic cer înstelat pe care l-am vă vreodatăDe fapt. poţ ia -ţ te tate i ajunge să crezi că ele cele mai apropiate. cred că scriu paginile astea nu pentru povestea amoroasă (şnu prea) care urmează nu cu una dintre poete sau cu i — amândouă un loc. neînsemnat la prima vedere. s-a fă deodată cut o liniş totală i atât de reconfortantă te ş după huruitul continuu al Roverului. 113 nu-mi puteam înă i. computer. ele ridicat de la masă mi-am dat seama. Există boli ale creierului — Oliver Sachs le enumera într-o faimoasă carte — care produc iluzii mergând de la amuzant la terifiant: poţ i avea senzaţ că i lipseş jumă din corp. exemplu. în ara i Mi se adusese un mare pahar ca de coniac plin cu cafea fierbinte. dar care pune-n discuţ ie universul întreg ş în cele din urmăpropria ta situaţ în i. Habar n-aveam pe-atunci (era în '93) ce e aia. pă să distreze amândoi de minune. iţ comandasem Irish coffee. starea mea de confuzie creş tot mai mult. Vbisem doar ceva autohton. sură ce se-ntuneca şlocalită alunecau pe lângă i ţ ile noi. tea Am trecut graniţ(pur imaginară spre Irlanda a ) republicană i ne-am afundat printre colinele ei că ş tre Annaghmakerrig. i tia te. Se lă noaptea. Din zece cuvinte chipurile englezeş înţ ti elegeam unul. Ş sase oferul nu era nici el cu totul „sober" şpă vră într-o limbă i lă gea numai a lui. fă să vină ră -mi să cred. de la un metru distanţ ca în anumite jocuri pe ă . în acea seară buş irlandezăsenzaţ că . pe aeroport în Otopeni. încă un popas în care am bă bere Guiness. după ce-n faruri se ivise un zid orb. Când m-am . Aş căpe mă a . şse uita pe geamul i opus. ii. Ceva e-n neregulă i . Noroc că dintre poetele cu care eram stă lângă una tea el ş deşnu ş englezeş sau poate tocmai de aceea. ia mergem pe contrasens şcă i dintr-o clipă alta aveam să -n ne izbim de o altă ină maş . spre complexul cultural Tyron Guthrie Cen-ter de la Annaghmakerrig. şdouă i tablete parfumate de After eight pe farfurioarăîn pliculeţ lor verde-ntunecat. Drumul a fost neaş teptat de lung pentru o ţ atât de ară micăAm ajuns la castel la miezul nopţ după . cum poate vă la imaginaţ nu. 87 88 . oferul a oprit motorul. foarte înalt. tiu combinaţ românească de bizară ie atât . sau poţsă bizara senzaţ că vezi pe tine însuţdin i ai ie te i spate. îngheţ şapoasă ut ată i . a berii Guiness şa lui Joyce.

mai rare în altul. i i bit tre Am ră acolo. în afară dreptunghiul întunecat al de zidului. şcandelabre şpicturi alegorice. mă puseseră altcineva în camerăpoate. sprijinită ă doar pe-o parte de calcanul negru al castelului.. Era într-adevăcaldă i-am rit r ! Mai mult.sfântul! — ci ca să bucuria şnebunia să am i mai descriu o dată acel cer de noiembrie. Dar amintirile mele din La ră scruce de vânturi. acel cer irlandez alb de stele. lângă inăprivind spre cerul acela mas maş . erau mai multe spoturi de lumină decât întunericul dintre ele. Fantoma lividă tând bă cu pumnii-n ferestre: lasă -nă -mă un117 89 90 . pat şi-am deschis încuietorile. ştotuşnu ne-am gră că poarta de la intrare. aveam să dorm îmbră nu se putea altfel. erau presă difuz. ternut. un fel de boare că ăo halucinaţ poate. cu tavanul ridicat la-năimea a două lţ etaje. Am orbecă până uş i mas it la a dormitorului ş când am deschis-o. ci . it palma cuvertura ş să în sus. că fereastra era plină arbori negri şstele. rţ . Bolta era pieziş. M-am ridicat de pe pat. Mi-a fulgerat chiar viziunea unui cadavru cu gâtul tă de iat curând. luminos şmagic. demn de ie i i un rege sau cel puţ un baron. Cele mai tâmpite gânduri mi-au trecut prin cap. întri un fel de mau-solee. i gheţ de luminăse sfă ari . cu pat cu baldachin în in mijlocul încă perii. cameră studiu (cu de un mare glob pă mântesc de majolică într-un colţi o ş colecţ de stampe şocheane vechi) şdormitor. lă i să curgă -mi nasul de frig. Dar atunci am simţ dinspre aş i it. Castelul era adânc ş i-nzorzonat ca Peleş Am mers pe culoare nesfârş printre oglinzi ul. cum şmeritau. în inima Irlandei. dar până urmă lă la am sat-o baltăîncepusem să crimez ş . Am trecut prin multe camere uriaş foarte e. în inima castelului. după la i în ir? ce poetele cu pricina au fost cazate. cuse de frig. un pudding împă it la repezealătuturor. Am zis noapte bună bucă resei tot tă mai adormite 116 şam ră în întuneric deplin. instinctiv. cu . multe. în inima camerei mele ş patului meu? M-am i-a dus la geam că utând. Am cinat frugal. Acum tremuram de-a binelea.. lumina. Toate îngheţ i esate ate bocnăcă în castel era mai frig ca afarăCum aveam să . M-am aş pe marginea patului. Toate întunecate şînţ de mobile vechi. cat. pijama. cut albă strie. Aveam salon. de o bucă reasă ucăş tă nă . s-a fă o penumbră i. Am pipă cu lduţ . terorizat de ideea unei ezat nopţde frig polar. Fă să scot canadiana i ră -mi (doar gândul îmi fă ră am scotocit după cea u). ci de i Era o lumină tristă i purăMi-am trântit valiza lângă ş . pă boltită rea peste un corp masiv. cerul dă pe dinafară stele. concentrate în mari bucă ţ i de lumină dizolvate în aerul îngheţ Se fă teribil sau at. râmau acolo. deasupra noastră . spre cosmosul acela curbat peste lumea i cu desă ire întunecatăAlunecau acolo sloiuri ş vârş . Greş iseră dormitorul. Cine era acolo. îngră dirate mă 115 te-ntr-un loc. i-am fost că uziţapoi că lă i tre vastele noastre apartamente. Am urcat scă cu i i ri pereţ înţ i de rafturi cu căi vechi şde panoplii ii esaţ rţ i ră zboinice. şnu doar de frig. dormim în geru-ă paisprezece nopţ ş în fine. ie. Ce era de fă Nu puteam i cut? striga pe nimeni şnici mă întrerupă i car toarele nu ş tiam unde sunt. ite. am fost abandonat şeu în cavoul i meu cu trei camere. ca şcum i cineva ar fi dormit ghemuit în patul meu. Nu. Mâinile îmi îngheţ aseră cum nu le mai simţ de când fă isem cusem armata. Era copleş dea de itor. Pentru prima dată nu folosesc ironic fraza asta.

cat. rât o clipăAm mers spre pat ş cu curajul omului încolţ . la de-o ureche. Mai toate roş şpistruiate ca niş cate i te irlandeze ce erau. mai era la castel un personaj.. maş clă ina. Aveau rate ile i pă albastru. Dar cum naiba mă să fac? Mă -ngrozea momentul când avea să zvâcnească brusc din pat. Până adorm cu ea-n turi a să braţ mi s-au tot perindat sub pleoape drumurile lungi cu e.. verde. oiţera caldă . Nici pe 119 ele nu le-nţ elegeai când vorbeau. dispară apoi în noaptea pâlpâitoare. it spre mine. i. mare. presă prin odă şcoridoarele castelului. tufele de mă să ceş lbatic de pe lângă ziduri. m-am hotă într. tură ală de oiţmea cea fierbinte. scată te Că în patul meu. i. pe care le-ntâlneai peste tot. fulgerând pe lângă copacii imateriali. lasă -nă -mă untru. „Whatnow?" mi-am ş optit. îşaduseseră i niş gagici. tii. ş i urechea mi s-a pă de cârpăAm tras-o ş în pântecul rut . în liniş aceea desă ităle auzeai uneori miorlă de tea vârş . în zori. Fuck şfucking în sus. so dau afară car din camera de culcare. despicate întinse rigid spre marginea patului. dirile palide.tru. mi. adâncindu-se în cearş de pe saltea. nu era o oaie adevă ! rată Nu era decât un burduf cu apă fierbinte. A doua zi. oare atârnând inerte.. Noaptea. ci aful era o oaie! Dormea pe-o parte. prin care umblau gă şunde vacile ajungeau în balconul ini i patriei. cu un behă ca de apocalips în tă it cerea aceea deplinăAm apucat-o până urmă . Dacă fi i -aş gă în aş sit ternut o femeie de cauciuc în locul oiţ nă ei zdră vane. Visam? O luasem razna? Nimerisem pe mâna vreunor farsori suprarealiş îmi puseseră ti? ceva în pudding? Mi-am amintit palatul decrepit din Toamna patriarhului. foarte scurt şţ şară rul i epos i tau ş leampete. privind prosteş spectacolul de sub baldachin. i parcă i ş ei de faruri o clipăca să . am dat brusc de-o parte cuvertura. t am pus-o pe mine ş dârdâind. în formă oaie şacoperit cu o lână de i frumos imitată din melană -ncreţ . orbiţ noi. ită uirii ile Mai simplu decât să lzeş ditamai hangarele înţ -ncă ti esate de mobilă veche.. Pe lângă cere fauna asta. dar nu şdin astea. Ha. niş bă i te ieţ care-aveau să ţ timp de două ptă se ină să mâni doar de pileală i de cântat în cor balade sinistre: ş There's a puuuub where we all long to gooooo Its naaaaame is Heaaaaaaven. i fuck şfucking în jos. Trebuia s-o gonesc. acaju. poate cămai ş Dar n-o mai lungesc degeaba. ceva a gâlgâit leneşI-am pipă picioarele îndreptate . i. lânoasă i umflatăcu copitele ş . toate cu câte-un pub la parter. cam i at asta era trei sferturi din pă vră lă geala lor. Mai fă ceau ceva.. am cunoscut în dimineaţaceea pe poeţ irlandezi care a ii urmau să traducă ne poemele în limba lor. mi-am scos 118 pijamaua din valizăm-am dezbră vânăde frig. it. pentru că ea e eroina. i ş te un fel de groupies hipiote. Purta o 91 92 . Pe o ceaţs-o tai cu cuţ şun frig de ă itul i Bobotează alergau ca demenţ de cel puţ zece ori pe zi. dar trebuie deja să a încă v-o scoateţ minte. in în jurul lacului din apropiere. Am ră cu gura mas că . Erau doar un fel de tubuş de flanel. ii. m-am vârât sub pă . Secretul supravieţ în nopţ geroase. pe care toţîl bă pe umă i teau r când treceau pe lângă un ins ce tot uda cu furtunul el. din cauciuc. Geamul s-a aburit brusc de la ră suflarea mea înspă imântatăînfiorat. Billy... pronunţ chiar cum se scrie. Râzând buimac. ei. ind plă în adâncul palatului. I. Am tot i din nu soiul de fantezii erotice.

încă ? nu-mi spuseseră nenorociţ ii („those buggering bas-tards") de poeţirlandezi? Castelul i din Annaghmakerrig avea o stafie. care mă tepta mereu ră toare ş a aş bdă i fierbinte. după ile amiezele stă team între cele două 121 poete ca să se-ncaiere ca pisicile să nu lbatice (refuzau mai departe cu îndă tnicie să i vorbeascădoar pufneau ră -ş . iar serile abia aş teptam să mă -ntorc la oiţmea. atestată zeci de de martori şcu patalama în regulăNu vă i . şun i dramaturg de notorietate mondială . nu se-arată decât irlandezilor pur-sânge. am spus. când se recitau versurile celeilalte ş din când în când. ra i era fă -ndoială dinarul sau omul la toate. „You doin'OK?" mă -ntrebase cu gura plină„Yeah. rânji Billy). îmi mai spusese Billy. „Have you met the countess yet?" i Care contesă Cum. I'll try to make it short".. ridi-cându-se de la masă .. Din pă cate.. i nu li se pă lor că rea sună bine. că numai de poezii nu le ardea. mergea greu. A treia sau a patra zi mă nimerisem lângă la masă i mestecam cu el ş lingura în eternul pudding. Ai fi vrut să tor mori sub cerul acela pieziş care stelele se risipeau ca o pe pulbere de heroină pură . Abia la sfârş aveam să it aflu că Billy era de fapt directorul centrului Tyron Guthrie care ne gă zduia. „Oh". dispreţ uitoare. i la it. niciodată erau mulţ nu umite de forma finală a traducerii. Fiecare oaspete trebuia să creadă tocmai în că dormitorul lui). Se pare că prin secolul al ş aisprezecelea contesa castelană fusese înjunghiată într-una dintre odă(Care? i Secret. mi-am zis. fine". „Hm. naţ ionalistă până vârful unghiilor („azi i-am -n spune right-wing extremist". Erau. introdus frumos într-unui din primele laptopuri pe care le vă zusem vreodatăDeşgros ca o scândură i cu ecranul . nu-şgă te liniş îi apare i seş tea. it's a long story. i ş 93 94 . ş pă . încercând să -nghit mai departe pud-dingul inodor. îi ră . Ş ederea la Annaghmakerrig fuse120 se o pleaş pe capul lor. De-atunci.salopetă ruptă i pră dităuneori că şvreascuri de foc. i oricând să devii. că ei a Ş profitau din plin. well. înră mată peretele dinspre nord? Nu. irlandez sadea: e car suficient să deodată sticlă bei o -ntreagă whiskey de irlandez! Atunci devine posibil ca fantoma contesei să se arate şunor foreigners.. nu prea visaseră la aş ceva... mă pentru o noapte. incolor şinsipid şavând i i grijă -1 pronunţ „fuck" cum se scrie.. There's still hope". înspă imântă de frumoase. Cum mergea cu poemele? Well. să pe Dimineţ traduceam din greu. „Fuck the countess". spunsesem cu engleza mea de Iowa City. încercând să dezamă „But. pe de altă parte. tot mai aiu-ristic. El mi-a spus prima dată povestea cu contesa.. Doar nopţ ei înstelate erau mai departe ineile galabil. „I'll buy you a bottle sometime. i Mirsea".. Toţse blegiseră sfârş Volumul de versuri era gata. îmi ră gră spuneam. luau de-o parte ca să -mi dezvă fiecare compromisurile politice şsexuale ale luie i celeilalte în regimul trecut). Poţ par git. din când în când câte unui ins care-nnoptează aici. fiecare. de fapt. După zece zile eram deja să până tul peste cap de verdea Irlandă fapt numai brumă i ceaţîn acel (de ş ă noiembrie). n-o pe vă zusem. nici nu se oboseau să asculte traducerile mele brute: puneau de la ei ce le trecea prin cap. zusem diploma la etajul doi. mă i.. Ţcă ii de poeţ ă niţ i irlandezi. atât de posaci de la un continuu hangover. deşnu ş o boabă i tiau englezeş Pur şsimplu te. fiindcă poetele noastre erau afurisit de orgolioase.

iar pe cealaltă ME. că în acea noapte m-a vizitat contesa! Legenda s-a .. am fraternizat. Apoi scrisul a dispă rut sub o pânzăineluş sub alta. „mă pentru o noapte". m i După consultare gră cu poetele antagoniste. ne-am pupat şam dansat până i mult după miezul nopţ Billy. ceva specific. zut zburând cât colo şbufnind greu lângă Contesa a i pat. după a multe codeli. Am ascultat ş i oaptele contesei şele erau i dogite. 122 A fost însă genial pe lângă spunsul nostru. rânduri.. într-un colţor. it uri i tut let me in etc). Una dintre poete mior-lă într-un fel de ia contralto în zimţde feră u. cu fixativul uscat. Am intrat toată noaptea-n contesăîn multe . dar a fost o contesă cum nu s-a mai vă zut. m-a trezit scârţ âi-tul greoi al uş dormitorului. indecentăLuni. ce ună tiau altceva decât There's a puuuub where we all long to gooooo Its naaaaame is Heaaaaaaven. întunecată i enigmatică cealaltăAm vă oaia ş pe . mi se pă o minune. pe bune! N-a fost vaporoasă i imaterialăn-a ş . până i-n rţ când contesa a miorlă de plă în inima patului din inima it cere dormitorului din inima castelului din inima Irlandei.alb-negru. l-am ale 95 96 . totuş Cam la o oră i. inut whiskey (Jameson). Ne-am fă apoi toţ cut i pulbere.. ii Am vă zut-o atunci 123 pe contesă strecurându-se. bete de nu mai ş de ele. în multe feluri ş multe păi. zidurile de piatră castelului. intrat în pat lângă mine şduhnea a whiskey de te ofilea. Se pare însă mi-a fost apreciată că bună voinţ pentru a. i-a uimit pe irlandezi cu o voce de cavernă rbată umedă i. pă timaş fuck în sus şfuck în jos... Dimineaţ contei a. lam lă it pe trei voci încă deosebite decât stilurile lă mai noastre poetice. bă ii venit cu chită electrice şne-au cântat. sa se fâţ âia-n fundul gol prin pat. Te cruceai de traducerirea le alea fă la beţ nu erau mai acă rii decât pruncii cute ie: tă fă i la beţ Dac-ai fi tradus înapoi în româneş cuţ ie. dar nu mi-a reuş decât car it ceva mai mult de jumă tate. ul a „Bye!" şfantoma s-a evaporat de parcă nu fusese. i Contesa mi-a pus mâna între picioare şmi-a vârât în gură i limba cu biluţmetalică jumă ă la tatea ei. am o bită constatat că singurul cântec pe care-1 ş toţtrei era tiam i „C-aş beu oamenii buni". Am pipă pe sub bluză epi it sfârcurile contesei ş i-ntr-unul din ele era un ineluş de alamăAm scos chiloţ contesei şpă ei pubian era . care s-a ţ de cuvânt cu sticla de ii. i trebuie să fi sunat al naibii de bizar concetă le ţ enilor lui Leopold Bloom.. i fierbinte. Am strâns în e: i palme fesele contesei şele erau îngheţ (s-au încă i ate lzit pe parcurs).. să duit i iş devin irlandez getbeget. marţfraţ— ş .. Pe o fesă contesei scria cu un marker rul a gros TAKE. că ne-au ră ci somat să cântă şnoi ceva românesc. i. de data asta chiar îmbră în patul meu cu baldachin şoaie cat. verificat. pe când cealaltămai i stră . i nici Dimineaţ lângă a.. Mtri am stră şeu. ţ ara druizilor. acompaniaţ ri i i de miş toarele groupies. cumva.. pe care. că utându-şciorapii: i avea pă verde. luminată violent de stele pe-o parte. Am strâns la piept capul contesei şi-am simţ pă împă it în mii de i it rul rţ ţ rigizi. buni. după mă ce trântisem. ne-a recitat o gră madă poezii de îngaelic: sunau la fel de bizar ca oamenii noş buni. te poemele noastre.. biluţa mai sclipit într-un . a berii Guiness şa lui Joyce. ii i rul aspru şafânat. bă .. ar fi ieş ceva nemaivă în literatura it zut română Dar ce conta? în ultima seară ieţ veseli au . zornă lanţ şn-a bă cu pumnii-n ferestre (let me in.

unde-mi fă ceam temele. Maupassant sau Tolstoi: „Mircea Că rescu (1956 . nebuni de legat. Balzac. Când i terminam de citit toată ura. A lă o clipă sat foarfecă tuns gardul de viu ca să -ntrebe cordial: „Have you finally seen the mă fucking countess?" Abia-1 vedeam prin ceaţdimineţ a ii. Am lă în urmă sat castelul bântuit de la Annagh-makerrig şne-am repezit iar. i altul ieş pe stradă pantofi de culori diferite. altul se certa cu el însuş zeci i timp de o orăîşsmulgea pă din cap şabia apoi se . De obicei. muriseră mâncaţde pă i duchi!). de . şun fel de Addenda de la sfârş pagini cu i it. mai multe obiecte disparate. Mă -ntrebam ce ciudă aş ţ enii avea atunci.. tie ş Scriitorii de obicei înnebuneau brusc. altul ea cu bă la propria lui uş ş tea ă i-ntreba dacă însuşe acasă el i . ieni patru degete la mâini — ş i-apoi parcurgeam. putredă Ce adună pitorească . se-mbră în haine de femeie. Unul bea cut câte două de cafele pe zi... cheia-n contact. Alexandre Dumas. glume şciudă din viaţunor savanţartiş sau i ţ enii a i. i. că numai privindu-1 le venea ci inspiraţ Ce ia.. de fapt. pe drumurile întortocheate ale Irlandei. până i caseta tehnicămă broş ş .) nu se aş niciodată rtă eza la masa de lucru dacă avea în faţochilor. suflate aiureala principală — despre blestemul faraonilor. când erau deja oameni mari. i vorbiseră niciodată erau deja în maş . 97 98 . Mulţtrebuiau să i aibă câte-un lucruş or anume pe birou.. adunat pe „masa mea de lucru". un degetar. într-o după -masăneavând ce face. i tiinţ înghiţ mă pe neră eam. tură erau şoamenii ătia iluş Mama avea deci dreptate i ş tri! când îmi spunea că unde e multă minte.. singurul care se trezise ţ iş rţ în zori ca să i ia ră -ş 124 mas-bun de la noi. un iadeş de curcan. cam nedumerit.. gândeam să mi aleg unul şsă spun colegilor că i le acela mă inspirăcă . 126 nu se gă printre acele lucruş sea oare! Cele trei maimuţ te e: vede. pe i contrasens.. i rul i apuca de scris. Cei mai mulţ reau. cam cum se pun pe tă a viţ copilului la un an. N-aveam cum să tiu de pe-atunci. am . ca nelumea. „I belive I did"... te aude. ca să i ii poată scrie. e şprostie." ce? Cine nu a ş ce chestie. savanţ prezentaţ ii i acolo erau foarte distraţunul îşfierbea ceasul la micul dejun în loc de ou.. Obiectul care mă inspiră Când eram un puş şciteam broş din colecţ ti i urile iile Clubul temerarilor şPovestiri ş i-fico-fantastice. tie rui ş nu erau mai breji: aproape toţ aflasem tot de-acolo... când i se taie moţ Mă ul. la sfârş broş itul urilor din colecţ ca despre ie. Poate că peste o sută ani s-ar scrie şdespre de i mine acolo. rog. te întreabăo jartieră ciorap de damăun . gorile uriaş marţ cu e.îmbră at de despăire pe Billy. i. un borcan în care plutea un mic fetus cu o istorie complicatăo fundă . ti scriitori. Am bă torit bruma-n arc de cerc ş tă i-am intrat pe ş osea. Ş ină oferul a mormă ceva în engleza lui de neînţ apoi a-ntors it eles. uitam din nou fascinat la coperta principală care-mi din rânjea vreun chip de corsar ş i-ncepeam să gândesc ce mă bine-ar fi dac-aş ajunge şeu scriitor (scrisesem deja i câteva povestioare). Iar scrii pă itorii erau şei cu toţ un fel de maniaci: unul. ochi de sticlăun bust al cine ş că filozof (nici ătia . Altul arunca de la etaj creioane şle auzea i zgomotul fă pe pavaj: asta îl inspira pe el. i-am ră spuns şm-am îndreptat spre i Roverul masiv care ne aş tepta la poartăPoetele ce nu-ş . altul nu putea nici să ca moaie pana în că limară dacă simţ miros de mere nu ea putrede.

tam bancămi-a confiscat-o profesoara (faimoasa Gionea) ş . cu marchize de geam colorat.. care sigur nu figura în etalarea mea iniţ (pentru că intrat în posesia lui cinci ani ială am mai târziu. M-aş topit şeu în turbioanele vară fi i de praf. cu ochi magic. iul nu e diferit de cel normal şpodeaua are probabil acelaş i i mozaic alb-negru. pe când o ară colegului de . Ironia sorţ face ca azi să ii întregesc. fă pentru i cut alte priviri. N-am povestit niciodată despre el. care ară ca un porţ cră şfă cauciucuri la roţ ta elan pat. cum aveam să mai târziu). i nu mi-a mai dat-o înapoi. cea nebunia şexaltarea mea hormonalăera prima mea i : primă ca adolescent. aveau ziare îngă i reau ră lbenite în loc de geamuri. şpovestea fetusului din borcan. i ră ile 99 100 . l-am întors . o piesă lemn vopsită galben de la a de în jocul de construit „Arco" şparcă lampă i o scoasă din soclul ei de la radioul cel vechi.. totuşmintea ta refuză i ideea de a intra acolo. e intim. nu mă prin ciudă car ţ ş lung al autorilor maniaci din enii. mi-1 vâra în ochi ş pă dar el fă în mod ciudat parte din i-n r.. ci Umblasem toată ziua după verzi pe pereţ utam cai i (că adresa unei colege. M-a ajuns şpe mine blestemul i faraonilor. irul almanahuri şbroş i ure-le. în Colentina. el. din toată a mea. de parcă acolo s-ar gă un fald si 128 al unui alt univers. sonorizând". Cariera mea de scriitor pă rea compromisă definitiv. de pe ş ifonier şş i tearsă bine de praf. Se pare că se -mi nu poate altfel. Nu l-aş ta nimă niciodatănu doar de ară nui . Am dus-o a doua zi la ş coalădar. ceva. mi-a devenit şmie la vara i fel de indispensabil ca maimuţ lui Balzac şcreioanele ele i lui Goethe (da-că aduc bine aminte). teamă mi-ar putea fi furat. Ca nuit. Eram îndră ile gostit fă să ră ş de cine. şcea a lucruş i i orului meu e complicatăCea mai uluitoare zi de primă de care. iar acum stră team stră aflu bă duţîngustă i pră . toată tiu ziua umblasem nă privind faţ uc adele acelea bă trâneş şbăile în care se reflecta cerul. foi de azur. simt niţ inspiraţ Parcă ică ie. mă a ş fuită rginită foarte stranii case de galbene./ Numai plă de azur. inut a pe toate feţ încercând să ele. dintre vechea Cale a Moş şLizeanu. Am luat fiecare lucru-ş or în palmăl-am ţ insistent în faţochilor. sub un fantastic cer de azur şde ilor i i purpură că seara. Vântul ră — zuse scolea praful. parcă lampa de la radio îmi spunea ceva. în realitate. care locuia. a fost acea zi de 6 viaţ aprilie 1973 la care face aluzie şpoemul meu „Că i derea".. nu este. Casele ti i lţ erau vechi şpă pă site. deşcineva i foarte apropiat mie a bă la un moment dat. m-aş filtrat şeu prin frunzele ascuţ ale fi i ite oleandrilor din curţ înguste. dacă prin talent. De129 odată mi-am dat seama că eram foarte aproape de ceea ce că utam: din fundul unei curţ i peste care se-ntindeau frânghii de rufe puse la uscat a-naintat spre mine o fetiţ ă de vreo nouă îmbră mizer. imposibil de înstră în WC-ul femeilor spaţ inat. La fel. vară mi amintesc. Nu-mi mai aduc bine ră 127 aminte ce pusesem acolo: în mod sigur un fermoar de la o fustă mamei. scris cu trei ani mai târziu: „Ş aprilie şnici un ase i pă mânt. pur şsimplu.nu pot să scriu fă el. împingând un că ani. Un mic obiect. cată rucior de copil din imitaţ de piele albă cuită ie lă grosolan. în primă lui 1973). ş că i-atunci adio Orbitor III ş i tot ce-ar mai putea veni după ci pentru că ceva. obiectul care pe mine mă inspiră i fă imaginea că înaintea mea n-am scris ş ră ruia niciodată vreun rând.

lă a sân130 du-şurma pe multe feţde masă muş şpe lacul i e de ama i multor birouri. poeme şpovestiri. când pentru mine zi. din câte ţ spus cred că i-am te-ncearcă deja o anume bă nuialăMă besc săi-o confirm — sau săi-o . llă am aş în faţmaş mele de scris în Crown Piaza ezat a inii Hotel din Washington ş faţcomputerului meu din i-n a Bellagio. Obiectul din palma mea reflecta. „No-rocosule!" mi-a mai zis fata. cenuş triste. ruş it ii. în că rucior era o pă ă cap de carton. rea pervers (în sensul unei perversiuni mai înalte). deschis pumnul. m-am gândit că fi timpul să ar dezvă de bună ce anume este obiectul meu lui voie providenţ în eventualitatea că ial. viaţta a avut sens dacăîn ş a . împletite toate în dantela paradoxală a jurnalului meu. L-am luat cu mine în toate că toriile. gră ţ ţ infirm în favoarea unei realită şmai sumbre. de fapt. în penumbrăcerul tot mai trandafiriu şmai parfumat al se. dincolo de gardul de fier forjat. în toamna ş care-a urmat am început să scriu jurnalul. este acea iluminare pe care-o caută misticii şpoeţ Nu poţfi fericit ani întregi sau zile-ntregi. i rii. irul nesfârş de momente banale. oricât de greu mi-ar veni (şîmi vine mai greu i decât i-a fost lui Raskolnikov să cadă genunchi la o -n ră spântie şsă i strige în agonie: „Oameni buni. şdupă clipă i o am simţ în palmă it greutatea şră i ceala unui obiect — cel pe care-1 privesc şacum. nu dintr-o nevoie patologică singură ş de tate i claustrare. întrţi i adevă oricât ar pă de neverosimil. ialul iei nu Astă când cred că scris destul. tică loase. mizerabile.strâmbe. romane şscrii i sori de dragoste. de puş cu asemenea smăuit. să strezi acel moment pentru întreaga ti pă eternitate. dar esenţ secret al inspiraţ mele să fie deconspirat. ci pentru ca micul. unele după altele. L-am dus acasă i de-a tund a început totul. E o senzaţ scurtă i ie ş copleş itoare. Am scris întotdeauna singur în camerăcu uş . cel la care -mi migă şazi. spre fundul curţ dispă în cine ş ce odă Am ii. preludiu al epilepsiei. Vreau să spun o dată lucrurilor pe nume. acest lucru ar putea interesa vreun cititor. obiectul care m-a inspirat întotdeauna. i. mi-a spus: „închide ochii şîntinde palma!" Am închis ochii. dincolo de ea care începe durerea. Rilke vorbeş despre „cumplitul" te ei: ea este frumuseţ la limita suportabilului. i mă câteva ore-n ş Dostoievski o descrie ca pe un car ir. tot ce sunt. poate de r. A venit hotă spre mine (eram în lţ râtă uniformă liceu. Drag cititor. fă de care n-aş scris ră fi nimic (de parcă eu. extrem de fericit. inoase. am ucis!"). plicticoase din care orice viaţeste ă compusăs-a aprins totuş de câteva ori sau doar o . de ireal. ş rupt-o la fugă i-a înapoi cu că ruciorul. Poate că Goethe a intuit cel mai bine criteriul fericirii: eş cu adevă fericit când vrei să ti rat opreş timpul. am aproape că mai contează nu dacă mai adă alte căi voi uga rţ la cele deja publicate. într-un fel. de i parcă fi profeţ vreodată aş it acea întâlnire. în tot acest timp. Au venit lesc i mai apoi. după bine de treizeci de ani. Nici i ii. ci el ar fi avut nevoia irepresibilă nu să exprime pe sine prin scrisul meu) şcă îi se i ruia datorez. rând tie i. când scriu la computer aceste i rânduri — peste care am strâns degetele. obiectul meu a stat neclintit în faţmea. care avea genunchi şcoate din fabricaţ ş de i ie) i. ile-nchise. este un (continuare în pagina 177) 131 Două feluri de fericire Ceea ce pentru corpul fizic este orgasmul este fericirea pentru corpul nostru spiritual. 101 102 . cum am pretins mereu. croită de dintr-un material de necrezut de prost.

pentru că îi ş ea poate distruge. ă ş material stră tută bă din când în când de fulguraţ nebuneş ale marii ş iile ti i adevă fericiri. Dimpotrivăe ele . Oteteleş şCă buşdar şBordeiul. că ă ci înseamnăde fapt. Aceasta e adevă fericire. ră ezat stră spândeau până în mahalalele mă rginaş mirosul de patricieni la gră ş e tar i sunetul jazz-band-urilor sau al tarafurilor autohtone. cine sunt eu? Ce rost am pe lume? ri Oare mi s-a dat minunea că vedea şauzi doar ca să pot i fiu ş de autobuz sau să reclame? Oare n-am să ofer fac mor fă să fă nimic pe lumea asta ? ră fi cut Condamnarea acestui gen de fericire este totuşîn bună i parte nedreaptădupă rerea mea. ca întreaga . Cred. pă condamnare a modului de viaţoccidental. Bucureş petrecea la fel ca în anii nebuni tiul ră i în urmă două maş cu decenii. de a fi vii. şidealul uman ar putea să în i fie. potrivite omului. de tihna şpacea unei vieţ i i înţ elepte. consecinţ o viaţîmplinită i decentă ă . Oamenii au uitat cu totul că s-a fă un dar li cut copleş cel de a exista în minunea lumii. şglobalizată i actualăpare că mai cunoaş alt sens .). (recomandate la televizor) cu care-ţumpli orice spaţ i iu liber. un hybris care se plă te. vorba de faimoasa aurea medio-critas a antichită de ţ ii. împlinirea celor ce n-au ambiţ ii mari. aici cu o fericire terestrăimanentăîn lumea consumis-tă . Dacă se spune că aici oamenii urmă fericirea ca fiind bunul suprem al vieţ se are resc ii. cultivarea gră dinii proprii. scrie despre ea it i Holderlin. utilitar. mult mai „sociologic". o muncă prea creativăobiecte nu . pe care cei mai rata mulţ i oameni n-o caută i n-o râvnesc..singură . . Mâncarea era ieftină . că sunt foarte rari atât poeţ ii puri şextatici cât şconsumiş complet imbecilizaţ i i tii i de bere şteleviziune. ie " a „populare". lipsite de zbucium şde i excese. faţde misticul. că fiecare-n parte este să şextremă lipsa racă i în celeilalte. esteticul şreligiosul primei ă i accepţ Fericirea pe care oamenii o caută ii. de altfel. hotelurile primitoare iar gră dinile de varăRaş . „O dată ca zeii-am tră şmai mult nu-mi doresc".. A trăca zeii. ratei Zaraza 1 rin 1944. o reacţ „elitistă în faţunei fericiri . O dragoste că ă te mai osteneş să i dai lduţ(nu ti -ţ seama mă dacă i iubeş sau nu cu adevă car -ţ ti rat partenerul). Eu cred că avem nevoie de ambele feluri de fericire. Dacă fericirea orgasmică despre care am vorbit la-nceput ar putea fi numită transcendentăavem în schimb de-a face . fie doar şpentru o clipăe i i . în vedere un cu totul alt sens al cuvântului. itor: 133 de a fi conş i de sine. sub cele mai îndârjite bombardamente americane. ci se mulţ umesc cu ceea ce le aduce clipa. încă pe atunci anu i ră . cu ferestre 103 104 . In acest sens filozofii invidiau viaţsimplă i a ş mulţ umită pă a storilor. o vacanţîn . o combinaţ i ii. ca.. scânteia cutremură dată toare a fericirii. o familie asigurată car financiar.. bă ă Caraibe (sau mă la Sinaia. îndeobş n-are te nimic de-a face cu experienţ extatice. teş 132 Bineînţ nu aceasta e fericirea din Declaraţ eles. Pe Calea Victoriei intrau şieş din umbra enormă i eau a Palatului Telefoanelor atât automobile negre. lipsit : de orice aspiraţ care depăeş standardele materialiste: ie ş te o casă confortabilăun loc de muncă nos. ia drepturilor omului. nu tem al fericirii decât acesta din urmămediocru. Ei nu-şmai pun niciodată tienţ i întrebă ca: de fapt. i de aş la marginea Heră ului. ie între cele două cazuri. Suntem cu toţ de fapt.

o cu arpe Urmă număcu porumbei dresaţîn fine. plă „Pathe". unul dintre cele mai faimoase la vremea lui. ca de pe vremea prohibiţ şa lui Eliot Ness. Cristian Vasile îşdă obolul celor -1 i dea din Tei. cât ş a i prin viaţromanescă care a dus-o. se râse nepoliticos de tare. două fiice ale lui împă mântenite aici şmă i ritate cu mari financiari evrei) se lă după arsese deja de patru ori. în localul Vulpea Roş de pe Ş ie elari. Grupul tă rî la o masă bă rezervatăse ceru ş . iar acul de fier grosolan le zgâria iremediabil. Unii-şmai amintesc de cântecele lui. azuriu cu dungi albe. cânta încă Leonard. iar ş antanurile atră geau o clientelă veselă i petrecă ăîntre care ş reaţ . se fă glume. El înseamnă Minunata. in. mai precis Zarada. ş tii .de cristal. care murise cu un deceniu în urmădar cu cele . Distracţ erau peste tot la-nde-mânăLa Operetă iile . iubit de la prima ascultare. era într-adevăţ r igancăavea . erau ter de ebonită i. cât prin faptul că adevă . ru. chiar şcele de cile i calitate. Cu toate acestea. cu vremea. ul. ampanie. ri ca să înregistreze un cântec. Pe vremuri. rbat i rul negru şde lucios. încât de bună i seamă fusese dat cu că pumni întregi de ulei de nucăPurta o rochie verde praz. Puţ mai ş că ini tru autorul Zarazei. La rândul lor. altă a glorie a momentului. de la Maica Domnului. iei i cât ştră aş i suri. enia zută e rată Zaraza. conduse pe-atunci de BorilăLe plă . Zavaidoc era cu bandele de la Bariera Vergului. distingeai nu rareori ofiţ germani însoţi de femei de eri iţ lux. . circul Si-doli (fă bă ră trânul Giovanni Sidoli. Una dintre acestea era Zaraza. ce nu mai pridideau să care lumea bogată oraş la Ş a ului osea. apă abia un r i. Femeia foarte tână ră ce-şfă intrarea. Pe mica scenă cură de cabaret dansă femeie grasă un ş letargic. i Cei doi mari nu se iubeau. înregistrate sub sigla „His Maş 's Voice". este un nume ţ nesc igă tradiţ ional. şcu două ş i zeci i patru de cai împodobiţ i 135 cum nu se mai vă până zuse atunci. dar i mai degrabă să ca râdă vocea nazalizată de care ieş din ea patefoanele cu înregistră extrem de proaste. Aprinde o i i ţ igară fost Gardel al nostru. fă să cea prospere îngeraş faimosul local al VioricăAthanasiu. dar destule şdintre cele i care nu se jenau să i afiş tariful pe uş lor din hotelul -ş eze a în care primeau muş teriii. se fisurau. Povestea mea începe însă cuţ într-un 105 106 . în seara fatală i cuse când a început totul. De mai ii multe ori guriş se-ntâlni-serăînsoţi de malacii lor. vă prin valurile de fum aromat de la havane. iţ i scoseseră itele. şpovestea ei m-a emoţ i ionat întotdeauna nu prin ciudă ţ ei nemaivă . vocea. fraţ Grigore. nu mai spune prea mult 136 în ziua de azi. Cristian zut Vasile. cum le-a spus cineva. a-zisele cupeuri de Hereasca. atât prin muzica lui. ti iră Probabil că acest nume. deşuitat. al Ramonei şal neuitatului. au o linie sonoră de originală i de miş toare şcuvinte atât ş că i de un kitsch atât de înduioş încât eu. a pe La Vulpea roş toată ie lumea venea pentru Cristian Vasile. îmbă ş trâneau. faţasprăbuzele ca de bă senzual şpă atât de a . cel puţ le-am ă tor. Aplauze nebuneş îl însoţ . tangourile lui Cristian Vasile sunt atât de neobiş nuite. tea ca să protejeze. aş cum Zavaidoc. cele mai multe ră întreţ inute de unul sau de altul. femei fă oase. uda. cercei baroc de strassuri şpantofi de asemenea cu strasi suri sclipitoare pe catarame. cântă ul trebuia să i vâre reţ -ş capul într-un fel de goarnă alamăcare-i altera complet de . la braţ unui ins ul oarecare dintr-un grup vesel. ce cu un cort nou.

fă vreo tră ş ră dare i fă mă un gând la altul. . cântă ul nu ră car reţ mai ieş ea 139 nică fă „nebuna lui adorată cum o numea mereu. si . dar prin aceasta contrasta fermecă cu vocea tor prea asprăgravăi reţ : . multe dintre ele târfe trecute prin ciur ş i dârmon. plângeau ca ş riţ Se surprinse şZaraza colă ele. I se aş în faţ Bă împreună eză ă ură . în unde cânta.. Visul se curmă Ş cea din urmă i-n Eu nu ş ce să i mai scriu. plecară igan trân i. 107 108 .. în juru-ţpetale de crin.. tiu -ţ Când mama mă alinta. aşcă sorbi vorbele în tă a -i cere. Faimosul cântec care o imortalizează nă după se scu vreo jumă de an de trai zi şnoapte-mpreunăşare versuri tate i . i Nu voi uita însă niciodată cum mi-a spus tata de două sau trei ori „puiş că tata a fost întotdeauna aspru cu or". de dresorul de porumbei şrâzând vulgar. în copilă nu mă rie. în parc pe-nserat Cu. Ne-am înş elat. Publicul nu-1 ş tia. Alţ duceau paharul alungit de a ii ş ampanie la gură i beau din el mult mai mult decât de ş obicei. în noaptea aceea Zaraza deveni femeia lui. 137 în acea seară rbatul în smoking alb. Intră odaia improvizată artiş în a tilor. vocea sa nu era metalicăEra o voce de bă întreg... II gă la cârciumăstând la o masăsingur. Cei din public. Cristian Vasile era i la o cârciumă preajmăNu mânca niciodată localul din . unde dă peste du îmblânzitoarea de ş despuiată jumă gâdilată erpi pe tate. cum avea să ră mână încă aproape doi ani de zile. când ne despă im? rţ E prea târziu. cu un pahar de absint.moment de armistiţ iu. mult prea ş bă ic pentru înfă area lui de docher dat cu briantinăîncepu cu ţ iş . înlă uiţ a ţ bă ş adânc în noapte. amândoi. un cântec pe care abia-1 compusese. Vasile. i. impresionau deloc giugiulelile ei. putred de corupţ pă să uitat până i ei Sodoma i. Nu. Unii tă ş a ii ceau. Doar textul era uş or siropos. ci mine şuneori de-a dreptul ră Era la fel cu Cristian i u. îmbogă ii şcolaboraţ tii oraş ţ i iţ ioniş ului. senorita. ş inută Ţ i-aduci aminte Ce dulci cuvihte Ne trimeteam în scrisori? Odinioară Pe dinafară Le ş uneori. le consideram normale şcuvenite. Cântă ul mai zise două reţ cântece vechi şse retrase. vorbiră ore-n ş (ce-şspuseseră vom ş niciodată se ir i nu ti ). apucară mânăascultară nţ i vioara arsă unui de . ţ puteai imagina . ieri ră ". Cuvinte dragi de-amor Le-am tot rostit la timpul lor. i cum nu se mai scriseseră malul Dâmboviţ pe ei: Când apari. privind sticlos în faţochilor. La rândul lui. .. Femeile. 138 Noi nu ne mai iubim. şnu-şamintea s-o mai fi fă vreodată i i cut . Era o minune că bruta în smoking putea da atâta duioş virilă ie refrenului: Ce vrei să i scriu -ţ Acuma. i lă crimând. Atât le-am repetat. reau fi ş josnică i monotonă vieţ lor. i Ţ iganca stă jumă de ceas ca pe ace şieşdupă tu tate i i el. tiam Scă ldate-n lacrimi noi le citeam Ş i-apoi le să rutam. rbat i-1 cântând pe Humphrey Bogart.

de la iş o ureche la alta. cu un ru ş de Indii la gât. cu un canin de aur şînţ cu i olit vestă cadrilată cum nu mai dă voie nimă să dea nui poarte.Ai în ochi patimi dulci şluciri de pă i cat Şai trupul de ş felin. povestea mai târziu at. o i mai ieş pe scenăavea acum parte mai mult de ea . Se cânta în beră rii ş adă i-n posturile antiaeriene şo cântau soldaţ în i ii tranş Iar fermecă ee. care 1-a întrecut astfel cu mult pe Zavaidoc. După cum se ş artiş faimoşdin tie. Zaraza ieş după Sf. şn-ar trebui să nu i i ne-ndoim dacă ne gândim la rapperi şla Pavarotti — erau siliţsă i i lucreze mână mână mardeiaş oraş care aveau -n cu ii ului. Să tăun tezaur suplini. Când îi 109 110 . îl ascultă i-i explică tos că ş sfă nu-1 poate omorî pe Cristian Vasile. i. avea o lucire de nebunie în ochi. imediat anunţ La comisariat. i i rată a povestirii mele. ţ mă inută acum sub braţ de un om al lui Borilă deghizat. Smul-gându-şperii de disperare în faţrivalului să i a u prodigios. nii i Eş un demon din vis care tulburi şminţ ti i i Dar ai zâmbetul de heruvim. în dreptul clă Casei de dirii economii. începu şel să i fredoneze Zaraza. Fugi apoi pe cheiul Dâmboviţ unde i ei. cu rochia muiată sânge. o muş să că lbatic de buzele învineţ ş ite i. toarea ţ igancă devenise la fel de cunoscută şcelebrissimul ei amant. Peste Calea Victoriei. Doi ani de vis trecură ca-n vis. prin aurul sase stins al că 141 ruia femeia nu-şdă seama că invalidul care vindea i du din acolo nu mai ră sese decât cârja. parcă aceeaşmiş din i care. penserate. se lă un amurg greu. şcântă ul. încercând să mai facă vreun cântec de succes. mai Să servească masă mă la ? — Ba mai bine servesc eu. obicei." Ş banditul. cu ochii pe jumă închişde plă tate i cere. unsuros. Ce-i drept. cotcodă şfluieră Atunci apelă Borilă la celi i turi. cântecul fatal. Ideea-i veni tocmai pe când murmura. da-mi place şmie cum îi zice ş i iar fi pă de Dumnezeu. cazinourilor ş i bordelurilor. după fu ea. Pierdu nopţ i întregi la pianul hodorogit din odaia unde locuia. îi reteză beregata cu şul. ca de pă în flă ri. Cum apă Zaraza. O privi cură că de r în ochi rânjind. tii i acea vreme — 140 dacă şcei de azi. şde-aici începe partea i sumbră i incredibilătotuşcu totul şcu totul adevă . Un cântă vestit nu era pentru ei mai mult reţ decât o prostituată reia-i luau bună că parte din agoniseală . vocea ca i ei lă de dorit un pic când cânta la Grandi-flora (că se sa ci apucase şea de lucrativa meserie): i — Of! Leliţcă ă rciumă reasăN-ai o fată frumoasă . la Gavrilescu. Zavaidoc încercă întâi să învingă mai -1 cu mijloace nobile. O gă în zori. interogat istul din ca suspect. „Nu de alta. Zaraza era pe toate buzele. i arpe Gura ta e-un poem de nebune dorinţ i. C-aifost ş anticlerul meu. A fost cel mai mare succes al lui Cristian Vasi-le. siră în i reţ care deja ră scolise oraş toată ul noaptea. Cristian Vasile. la de Bariera Vergului. era Lili Marlen a Bucureş tilor. ş . Când ie. A doua zi după Dumitru. se ş terseră urmele. poliţ de gardă acea zi. fă cat i cându-i cu ochiul lui Zavaidoc. monopolul asupra cabaretelor. matahala lepă cârja ş sub cerurile al dă i. care se înnegrise de invidie. Tâlharul. o apucă pă pe femeie. Pradă unei dezolante lipse de inspiraţ fură melodie de la Sinatra şfu prins. să ia tutun iubitului ei de la chioş din colţ -i cul .

Unchiul meu i-a dat i bă trânului o cinzeacă i acesta. întâmplare. fă un . a neuitatei Zaraza. se duse ţ în prima cârciumă i bă intă ş u până mai ş de el. O strânsese dea la piept ş i apă buzele pe argila ei rece. ci refrenul etern al Zarazei: Vreau să spui. mâncat câte-o linguriţdin cenuş Zarazei. vechea lui teamă strigoi. de malachită sculptatăpipă zeci de urne frumos aliniate . Fireş după te. trân că teatrul îi dă de milăo pâine. cântă ul aş urna pe-un gheridon din colţ odă ş reţ eză ul ii i. O fac eu. frumoasă -mi Zaraza. nu şCristian Vasile. păise a ş pe dalele umede. ise ca să de cea a dragei. Când ultimele ă a urme de cenuş de pe pereţ urnei au fost înghiţ ă ii ite. începu sinistrul ritual pe care i-1 inspirase fă -ndoială ră sminteala. cut -ş 143 ardă coardele vocale. tient nu vor duce mai departe amintirea lui Cristian Vasile. Zaraza. hoţ n-a fost altul decât nuiaţ ul Cristian Vasile. oamenilor. Cristian Vasile a . dar am s-o fac totuşcât se poate de simplu: în i fiecare searătimp de patru luni de zile. Pe drumul spre i crematoriu. Mi-e greu până şsă pe hârtie cuvintele care descriu faptul de i pun nedescris. Intrasei de n miez de noapte pe o ferestruică crematoriului. cea turneu cu trupa lui când 1-a întâlnit prin 1959 la PiatraNeamţ gă acolo. terminând cu cântatul pentru totdeauna. pe post de maş (tră în . Nu vreau să din asta cine ş ce enigmă fac tie . care îşînvinsese. Zaraza fu arsă Crematoriul învierea. dea e femeie cu ochii deschiş că pleoapele cu gene lungi nu i. Le povestea oricui. Câţau plâns nebuni pentru tine i Şcâţ murit. Ajuns acasă i-ş sase . ş rut i tiul i din celă Bucureş fantomatic şceţ din memoria lalt ti. un bă cu aspect de boschetar. cântă ul. povestit cele de mai sus. în cele din urmădeplin conş de faptul că aceste biete pagini . Asistase o mare de oameni în lacrimi. dar n-a reuş să reţ i-a pe it moarăN-a fă decât să i . mă ul dric de abanos sculptat. că Cristian Vasile şcă era i fusese faimos la vremea lui. Cenuşfetei umplu o urnă avea ca toarte doi a ce îngeri de fier forjat. printr-o .dă dură drumul. Cine te-a iubit. i i au Vreau să dai gura-ţ -mi i dulce. se-mpiedi-case de că ruciorul cu care se împingeau morţ în cuptor ş sub sinistra boltă ii i. . Am cercetat colecţ de ziare ia din acea perioadă să conving de realitatea acestei ca mă poveş Am gă titluri cu litere de-o ş ti. înnebunit de reţ i dragoste şdisperare. A sit inist gea fiecare seară cortina). Timp de câţ ani mai apoi li se nu tiu iva ară muş ta teriilor locul de unde cântă ul muş din reţ case masă . cum bă i. cântă ul ş turnat terebentină gât. 142 Nu trecură două şurna a fost furată firida ei nici zile i din din interiorul crematoriului. chiar din dimineaţurmă a toare. Ceea ce nu s-a ş ând tiut însă niciodatăceea ce am aflat doar eu. Unchiul meu dinspre mamăcare este actor. 111 112 . ci voiseră coboare cu nici un chip peste ochii negri ca să smoala. i os. care atunci se afla la undeva în preajma gropii Tonola. gâjâind în ş ş oaptăi-a . I s-a şfredonat refrenul Zarazei. tras de cai reţ mascaţ vă prin geamurile de cristal o frumuseţde i. Cineva i-a spus ruia dea. sit chioapă în gazetele vremii anunţ furtul urnei. dar nimeni na pus pân-acum povestea pe hârtie. este cine a fost cel care-a comis acest sacrilegiu. A dispă cu totul şdin Bu-cureş real.

„Aici e". umbrele se scurgeau nesfârş din fiecare obiect. O singură aripă oblonului se putea deschide ca să trunzi a pă în interior. delabrate. încrustată asfalt. Era varămă i . spunea cele mai bune bancuri cu prostii. cu Jean. Soarele arunca o lumină tă zi razantă peste cartierul de blocuri.. mi-a spus. l-am resă cunoscut pe Jean. cum se spune. nu am citit-o şn-am „devorat-o". nici pentru frumuseţ stilului — ea să ream peste descrieri cu nepă sarea cu care ochiul de pisică ignoră obiectele imobile — ci pentru a-ventura purăcum ai spune heroină . ci mi-am i injectat-o parcă venădirect în fluxul de sânge care i-a-n . cum am ajuns la ea. o oglindă . puneau câteva dungi de-a lungul încă perii. craniul ei alungit şcolierul ei i din mă de om. mă tezi De a ta să rutare. Ultimele raze ale soarelui. un bloc vechi ş i îngă lbenit. o lumină intens portocalie ce vira spre ambră fiecare minut care trecea. spunea mai nimic pe-atunci. „Hai săi arăceva"." Am ră cel puţ jumă nu mas in tate de oră acea odaie mirosind întunecat a lemn proaspă în t. iate 113 114 . citităNumele lui Rotluft nu-mi . şne-am aş i ezat amândoi. prin abuz cinematografic. m-am i urc îndreptat. Mai mult decât să lţ descriu banalizatele de-acum. roş ca fotu-tă ii cul.. r. sau viclenia lui Vordenbliss. Vreau să mor şeu. viaţş ăi transfigurare a Cydoniei. „De-acum ş ştu. Ne-am suit pe o scară de incendiu. i — cred că fi mai interesant să ar povestesc. lă portiera -n it sând ruginită atârne-n urma lui. Deasupra patului. prietenul meu din copilă cel care rie. sele „să torul de canale prin hipotalamus". buretoase. M-am ghemuit pe patul cu cearş afuri tă de vechime. bă să al iatul rac unui muncitor de la Circ. cât de cât. gata să pră ească orice suflare de vânt. Singura uş. Din-tr-o Pobedă ite abandonată . Jean a ră pe permas 146 vaz. purăîntr-adevă cartea asta . mi-a spus Jean. plin de pete de licheni. la etajul trei. un gheridon. care pierde o ocazie de-a fi original). pe peretele opus ferestrei. un raft cu că i rţ groase. cu Liniş şsingură tea i tatea erau totale. iar eu se buş la am să prin rama geamului încrustată bucă tă rit. Zaraza. ă era bă -n cuie. tiu tii i dar să mai afle nimeni. ntorceam pe la nouă seara acasă obiş din nuitele mele ră ciri pe stră necunoscute.. Aş pă ia a că ş ce-aş nu tiu putea scrie despre ea pentru ca pagina asta să merite. a ieş un vagabond. a spus Jean. pe pervazul unei ferestre acoperite cu obloane din scânduri putrede. -ţ t ş în loc să i. sau că pă utarea briceagului cu ş lame de aur cu care Orolio scrie apte 145 numele a ş reptile pe ş spină de fecioarăsau apte apte ri . Era un dormitor cu mobilă veche: un pat larg. pe scurt. cu ţ ioase i de cioburi. când nu citeam că ile nici rţ pentru gloria autorului. din pă (pentru mine cel ei cate de acum. Aveam ş aptesprezece ani şnici un prieten. şcartea i de că tâi a mai tuturor tinerilor din generaţ mea. intru în scara E şsă la etajul cinci. Când s-a apropiat. „Numai eu ş de camera asta". un scaun. năat corola în creier. i Cartea magică tinereţ mele a ii impudica moarte de Dagmar Rotluft a fost f ă -ndoială ră cartea adolescenţ mele. spre blocul vecin. dar. cu picioarele atârnând. aproape de tot mâncată ruginăpână de . în camera scufundată penumbră -n .Să -mbă mereu.. atâtea ş i-atâtea mii de detalii care fac din această nesfârş carte —1140 de pagini în ediţ mea cea veche ită ia şpierdută „Tripticul din Gând" al genului fantasy.

Aici voisem să ajung din totdeauna. Când am coborât era noapte şJean plecase. Nu l-am mai vă niciodată i zut . Câţ ani buni, apoi, aproape în toate serile, am urcat iva prin inelele scă de incendiu în acea cameră cutăunde rii tă , am citit, lungit pe pat şîmbă de singură toate i tat tate, căile de pe raft, ale că titluri stranii îmi sună i acum rţ ror ş în urechi: Contele de Monte-Cristo, Toate pânzele sus! Mă stirea din Parma, Omul care râde (că i despre care nă rţ n-am mai auzit niciodatăbibliotecarii pe care i-am : întrebat de ele mi-au spus că visez), altele pe care nu le mai ţ minte ş în fine, Impudica moarte. in i, Am citit ş recitit ani în ş Impudica moarte, i-am ir izbucnind constant în plâns la marea scenă smulgerii a pleoapelor, zvârcolindu-mă de 147 excitaţ la povestea micii surori din ordinul Pedicatelor, ie urmă fascinat traseul prin hi-potalamusul naratorului, rind să de Vordenbliss ca să pat ajungă dorita, inaccesibila la Cydonia, prizonieră glacialul Corn al lui Ammon... Iar în la ultima paginăcând Cydonia aruncă lui ei la , tată picioare pielea proaspă şsângerândă propriei feţ tă i a e, strigând „Recunoaş -te-mă am simţ mereu acel tremur !", it violent şirepresibil, senzaţ aceea de pierdere iminentă i ia a minţ pe care cred că i cititorii căii lui Rotluft o ilor toţ rţ ş prea bine. tiu Eram poate la a cincisprezecea lectură când am pierdut ediţ mea originalăîngropată gră ia , sub mada de moloz a blocului demolat. în acea searătârziu, după , ce buldozerele ş desă it treaba, am urcat pe gră i-au vârş mada de fiare-ndoi-te, betoane şscânduri, patetic îndreptate i spre cerul galben, ş scurmat în moloz până i-am mi-am umplut degetele de sânge. M-am ales doar cu un fascicul

boţ 34 de pagini din Mă stirea din Parma (oraş nu it, nă ce există hartăde altfel: am verificat în cel mai pe , amă it atlas pe care l-am gă de un anume Stendhal, nunţ sit) scriitor necunoscut. Au trecut apoi anii, şacea odaie i secretăîn care-am citit fericit mii de ore în adolescenţ , ă , mi-o mai amintesc doar ca prin vis. De multe ori am încercat să sesc vremurile de-atunci regă folosind epopeea Cydoniei drept madlenădar n-am aflat , decât că repetarea trecutului e imposibilăLa relecturănu . , l-am mai putut vedea pe Vordenbliss decât cu figura de 148 mafiot blând a lui Ruud Vicq, pe arhiducesa omizilor cu mutra lui Irma de Lindo, pe toţşpe fiecare-n parte ca i i pandantul lor cinematografic de pe afiş din staţ de ele iile metrou, încă carte magică o distrusă prin mediatiza-re, supralicitare, deformare intenţ ionată faptelor ş a i-a sensurilor. Ş nici ediţ moderne nu mai au nimic din i iile porozitatea şaroma caldăde rumeguş i , uscat, a paginilor vechi, de atâtea ori ră sfoite. Aş încât Impudica moarte, a cea adevă , mai tră te doar în noi, cei din generaţ rată ieş ia mea, că ne-a incendiat, îndurerat, exaltat şînveninat rora i cândva adolescenţ a. Marele Sincu 1 e la sfârş anilor '70 m-am înscris şeu, ca tot itul i studentul snob şcu o imagine de sine exageratăla cursul i , special de semiotică care-1 ţ faimosul Alexandru pe inea Sincu. Era fă -ndo-ială ră cursul de la Litere cel mai la modă acei ani în care, ca postmodernismul azi, structuîn ralismul era pe toate buzele, o religie în toată regula, cu profetul ei (Ferdinand de Saussure), cu evangheliş ei tii (Piaget, Althusser, Levy-Strauss şBarthes), cu apostolii i ei (cei vreo doisprezece — pentru simetrie —

115

116

reprezentanţ Noului Roman francez), chiar şcu i ai i crucea ei: axa sintagmatic/paradigmatic... Cine nu ş petia atunci diferenţdintre signifie şsig-nifiant, cine nu citise a i Poetica matematică Opera aperta, cine nu era-n stare sau să deseneze copă bogat ramificaţ cine ş că ceii i ai tie rei gramatici generative era pierdut: îl îneca un ocean de dispreţ . Trezit din somn, trebuia să i recita numele poţ reprezentanţ ş formaliste ruse („Ş ilor colii klovski, cunoaş tem!" spuneai cu o figură plictisităşera de-ajuns , i ca să intri în club) şsă în stare să i fii explici de ce o carte a lui 150 Barthes poartă numele enigmatic S/Z. Studenţ mai slabi ii de înger fă ceau eforturi disperate să trundă nucleul pă în iniţ ilor. O frumoasă cată eles cu greu de ce un iaţ roş a-nţ amfitea-tru-ntreg a izbucnit în hohote când ş i-a-nceput o prezentare cu cuvintele: „Mă uitam aseară Cours-ul lui în Saussure..." Exista, fireş şo opoziţ la conceptul te, i ie (mic-burghez) de structuralism, mai ales din partea celor ce conduceau destinele facultă Decanul de pe-atunci, ţ ii. de pildăse ridicase la sfârş unui colocviu şrostise cu , itul i mânie proletară„Am ascultat câteva luă de cuvânt în : ri care unii colegi au încercat să acrediteze ideea greş că ită structuralismul ar fi revolut. In realitate, nu structuralismul, ci marxismul e revolut, tovarăi!" De data ş aceasta nu s-a mai râs în hohote, ci doar în pumni. De altfel, bietul profesor, personaj central al unui imens folclor studenţ (el e cel care rostea an de an la cursul esc lui celebra frază „Bolinti-neanu a debutat cu o fată ră tână pe patul morţ a fost curând înlocuit la decanat de un ii"), poetician, dovadă atotputerniciei modelor culturale. a O.K., o dată de două pe să mână adunam, sau ori ptă ne

deci, vreo zece studenţ crema cremei din facultate, într-o i, sală mică i nenorocită pe la etajul patru, cu o tablă ş de dotată bucă de cretă i cu o zdreanţpuţ a oţ cu ţ ele ş ă ind et ca burete, ca să întâlnim pe marele Sincu. Extraordinar -1 personaj! Nu ş dacă tiu studenţ care nu l-au mai apucat ii — că „a fugit" în scurt ci 151 timp pe meleaguri mai bune — au pierdut prea mult în privinţsemioticii şpoeticii, dar în orice caz au pierdut a i un spectacol. Micuţ tând incredibil de tânăpentru , ară r vârsta lui (toţ luau la-nceput drept student ş i îl i-1 interpelau pe hol: „Dăbăo ţ , , igare..."), cu un pă numai r inele şo faţde actor de roluri secundare la Hollywood, i ă dar cu ochi frumoş feminini, Sincu era un spirit socratic, i, un geniu oral. N-a scris aproape nimic, ba a mai avut ş i neplă cerea ca unul dintre foarte puţ inele lui texte tipă rite să apară semnat („aici o îngrozitoare greş de tipar...") eală Alexandru Lincu... Dar prezenţlui era hipnotică i a ş cuvintele lui erau oraculare. La primul curs ţ cu el, inut după a tă afundat în gânduri, ca un nou ce cut Wittgenstein, mai bine de un sfert de orăne-a produs de , la-nceput o crampă mentală„Da, să : vorbim despre comunicare. Ce-nseamnă comunica? Ce-nţ are a eles fraza: Oltul comunică Dună cu rea?" După care s-a lansat într-o schemă desenată tablăcu foarte multe ramuri ş pe , i opoziţ în care ne-am prins repede urechile. Vorbea în tot ii acest timp inspirat, ca un actor, plasân-du-şpoantele ş i i efectele cu mare eficacitate... „Genial!", l-am auzit ş optind lângă mine pe Laurenţ care privea transportat iu, schema de pe tablăRodica, Liviu, Că şAriadna . lin i pă că reau pricep ceva, pe când noi, ătia, mai cu liteş ratura, Ş tefan, Bogdan, Elisabeta şcu mine, primeam i

117

118

revelaţ fă să ia ră cercetă Dacă m. primul curs fusese atât de abscons şde savant, i 152 n-aveam nici o îndoială după an de zile Eco, că un Barthes sau Todorov aveau să se pară te bieţ ni niş i diletanţ ale semioticii... i în Din pă cate, cu prima ş ă iniţ din să a kafkiană edinţde iere liţ s-a cam terminat tot cursul! Spre uimirea noastrătimp de , un an de zile după aceea n-am mai fă altceva decât să cut întoarcem pe toate păile schema de la-nceput, mai rţ ş tergând, mai adă ugând câte-o ră muricădar fă să , ră progresă absolut deloc. Ne bă m team pe burtă Sincu, cu eram cei mai buni prieteni, sporo-vă să mânal câte iam ptă două despre Bahtin şVinogradov, ca să dă ore i ne m seama în cele din urmă ... Sincu nu putea, de fapt, să că predea absolut nimic. Căîn ciuda minţ sale foarte bine , ii mobilate, era ză ceala în persoanăne-hotă pă , rârea întruchipatădelă , sarea desă ităCă nu era o sursă vârş . el de cunoaş ci una de (sublim-ridicol) divertisment. Nu tere, era un maestru adevă dar atingea miraculosul în mirat, marea calită de maestru în asemenea mă încât, ca ţ ii sură unor îndră gostiţ nu ne mai pă dacă i, sa suntem minţi, iţ atâta vreme cât minciuna era frumoasă . Ş cu cât entuziasm pornea la treabă fiecare datăSe i de ! lansa în proiecte ce mereu se dez-umflau pe drum, care de care mai fantaste. Merită povestesc aici, pe scurt — ar să merita de fapt cel puţ o long short story — marea noasin tră aventură semiotico-poetico-stilistico-Dum-nezeu mai ş cum de la Cozia. Cei de mai sus şalţ iva, între tie i i câţ care mi-i amintesc pe Marina 153 şpe Romulus, am mers cu Sincu, prin anul trei, al meu, i

de facultate, într-o tabă de lângă ră faimoasa mă stire pe nă lângă care se tot plimbă umbra lui Mircea. Era o tabă de ră copii între ş şpaisprezece ani, care n-aveau nici o apte i bă nuială despre ce-i aş tepta. Că Sincu aranjase ca bieţ ci ii puş nevinovaţsă servească ti i ne drept cobai pentru un sofisticat experiment de poetică aplicatăAm fost cazaţ . i la gră madă într-un vast dormitor şam mâncat la un loc i cu copiii şcu profesorii lor. Totul în acea tabă a fost i ră minunat, în afară faptul că de marele nostru experiment a eş lamentabil şfă drept de apel. uat i ră Ziua de lucru ne începea foarte devreme, mereu cu priveliş maestrului Sincu, în kimono albastru cu model tea de dragoni şcrizanteme, fă i cându-şgimnastica dei nviorare. De fapt, întâmpinând soarele cu un fel de dans lent, semi-yoghin, semi-inventat de el însuş Ne hlizeam i. la el ca la o ară bizarăEra din alt film. Cu toate astea, tare . toţ utam să fim cât mai aproape. Avea talentul unor i că -i anumite dame din lumea mare de-a aduna oamenii-n jurul lor. O laudă lui ne fă fericiţ a cea i toată ziua. O încruntare ne producea chinuitoare procese de conş ăAcum, tiinţ . privind în urmănu-nţ de ce ţ , eleg ineam cu toţ atât de ii mult la el. Fireş între noi îl ironizam cât cuprindea, dar te, mereu cu îngă duinţpe care-o merită a faptele unui copil mare. Imediat după masa de dimineaţ îi convocam pe ă , puş (luându-i de la distracţ ti ii 154 mai adecvate vârstei lor: suitul în copaci, fotbalul etc.) ş i începeam să chinuim cu sadism, aplicându-le baterii -i peste baterii de teste, unele mai ciudate ca altele. Toate testele astea le inventase Sincu. Nimeni nu ş la ce tia folosesc, cum ar trebui interpretate, ce vrem să dovedim cu ele. Unul consta într-o poezie de Ş tefan Neniţ (?!) escu

119

120

ne ră zbunam pe ei în efigie. metaforele nu erau. i. Copilul ie trebuia să aleagă dintre ele şs-o ia pe drumul indicat una i de ea. ascundeau pe te miri unde. Totul ar fi fost în regulădacă . zicea: „Mamita mare şpisica/ i Veghez la timp să aibă lapte". Sincu ne snoba cumpă rându-ş din când în când. de obicei tot pe cea cu mami155 ţmare şpisica. o luau pe câmp. pierdeam ore-n ş . Romulus avea o ezat ş înfă are deosebit de melancolică„La ce te gândeş lţ iş . mai mergea. iar a doua zi o luam de i.. Şpe ele tot i Sincu le ticluise. era mai firesc. După două zile copiii. Dacă poticneau. a să pe fereastră i dus a fost! rit ş Ajunseseră se ferească noi chiar şla sala de mese: să de i cum apă grupul nostru. trandafiriu. zeci de licurici pâlpâiau în întuneric. câte un strop stră i. striga unul: „Ş sturea ase. cu aceiaşchelneri.. ştrebuia să i recompui toată poezia ca să elegi înţ uş se referea de fapt la o scrisorică amor. glă i ş suia unul. urat: de devenit imediat faimos. Unele versuri le pă copiilor reau destul de suspecte: „Şuna-i roză i miroase". ruladă copil! Nu ne miram. ore-n ş asupra copiilor tot mai blazaţmai bdă ir. la acelaşbirt. se golea tabă Se ra. Când venea ora experimentelor. strângând în pumn fragmentul cu „Şuna-i roză i miroase" (a trebuit i ş să facem apoi altul). ir înregistrându-i la microfon pe aceiaşcopilaşmartiri care i i trebuiau să recite. era. care fusese de dibuit şadus de urechi de instructorul lui. cu Sincu în chip de Mo-romete pe-un scaun ceva mai înalt ş pe rând. 156 denţ la care cei mai mulţ i luau farfuriile cu budincă ii!". Copiladă chipurile. Serile. eram eapă prinş întorşdin drum. inare. încercam să tragem ţ chelnerilor. Nu-1 ş noi pe de tiam Romulus? într-o seară iseră lângă nă şstă ieş m mă stire i team cu toţ pe iarba. tiulică clasa a cincea. vremea evaluă Ne aş rii. bă că i. pe drumul de-ntoarcere.. care la-nceput veniseră -trei de bună voie. Alt test era un fel de labirint care la fiecare intersecţ avea mai multe metafore. dar prestigiul maestrului ne-ntuneca până urmă la dreapta judecată în fine. Imperial.... Altul. Aş pe-o rână i privind cerul. venea . Pisica. la prima vedere. ii ascultând toaca şprivind rândunelele ce dă i deau roată . i. spuneam deş ciuni premeditate întreaga zi. începuseră şnoi să urâm. sub cerul imens. umiţ mâneam. o poezie. „rouă misterului" etc. „parfumul ză pezii". Toţ i copiii ne-ntrebau cum să aibă mai lapte mama mare. Noaptea. într-o dimineaţ un puş ă . pe care le aplicam i ră tori. i-o m i -i vă zând atâta ostilitate. cu cunoscutul lui stil sado-maso. Cum ne era tot mai greu să -i prindem. la vârsta ei. inventând feluri de mâncare în care bieţ noş subiecţ fi fost ingrediente ii tri i ar esenţ „Ce-aţzice să se aducă iale: i ni acum o copiladă bine fezandatăunsă mujdei?" ne ispitea Romulus în . ti?" 121 122 . Mai erau şalte teste. ezam în cerc.ale că versuri decupate ca un puzzle trebuiau rei reconstituite de copii. mergeam apoi la birtul din apropiere. car de Mulţ i. i i de altfel singurul disponibil. i îş ş roiau în dormitor. dornici de o altă joacăîn mijlocul naturii. s-a smuls cu i disperare din mâinile lui Ş tefan ş încă i. fugeau de noi ca de ciumă i . lucitor de „Queen Anne". trebuiau s-o ia de laa i se nceput. absolut toate. de tipul: „vântul iubirii". cerş teptă ind mă o urmă aprobare din partea maestrului. „inima zorilor". atraşde noutate. Ne-ntre-bam uneori cât de relevant era dacă copil alegea „vântul iubirii" în loc de „inima zoriun lor". i lă riţ la capă cu neruş t...

de patru ori. ră . de fractali de aur. tompa tot mai mult în înaltele noastre spirite. 123 124 . în aceleaşfabuloase vremi i i i sclipirile din tapiserii se realizau tot cu fire de aur. Sincu ne tră un zâmbet cuceritor: nu e momentul acum. pe care l-aş fi apucat ş ş i-nfău-rat pe pumn. să definim rezultatele. pă ei blond şgreu. puţ trei elemente să poleite cu aur adevă aur de in fie rat. Unde mai erau benzile. puzzle-ul cu mamita mare. i aveau să facă mare pas înainte în urma experimentului un nostru. discipolii marelui Sincu. de .. cred.. mi-a ră spuns. să ne mai aprofundam. Nimeni n-avea să dată mai ş vreodată tie ceva de soarta lor. întrebat timid. apte formează cuvântul SAMSUNG pe mobilul vecinei mele de pla159 jăi. nu în ultimul rând. ră ş rul i sucindui-se pe umeri în cârcei savanţcruzi şmelodioşca în i. cu aceeaşexpresie de i melancolie pe chip. vorba poetului: i „Unde sunt ză pezile de altă ?". să facă i alţ m mai ş ii. lipite apoi peste nimburi. ptă 157 cursul din să a tip Raskolnikov devenea tot mai încâlcit. pe care urma să le interpretă acasăFă -ndoialăpoetica şsemiotica m . „Mă i -ntreb de câte cartuş ar fi nevoie ca să jos toate râne dai dunelele". reuşsă scoată daltăoricât de fină fi dentiţ ei ş i -1 din . chintale de benzi de magnetofon. Dar pentru descrierea acestui pă pe care sculptorii din vechime n-ar r. soarele vuitor şpână ţ cele ş litere care i la ă rm. cuseră destul. Aveam să intră în istorie sub numele de „Grupul m de la Cozia". mi-am rezervat trei sferturi din paginile acestea faţ faţ ca două ă -n ă .. o i i datăde două de trei ori. labirintul cu „vântul iubirii" ş„inima zorilor"? Dar. i i studiile de coafuri ale lui Le-onardo. ori. liţ noi tot mai infatuaţ ă colegii de rând. aflaseră mântuirea semioticăiar imaginea celor petrecute la Cozia se es. trebuie gea să mai gândim. se va-ntâmpla din pă nimic de-a lungul acestor pagini cate (dar cititoarele mele s-au obiş deja. un miliard de carate. foiţşfire de aur transcendental: e i crestele valurilor mă formând o cale de foc de la rii.. Ne-am întors la Bucureş înghesuindu-ne toţîntr-un ti i compartiment de tren. uş ca pana şaproape oare i stră vezii. Muream de neră bdare să -nce-pem lucrul pe eş antioane. Bomba de aur Ivegret vremurile când tot ce era auriu în picturi se reprezenta prin foiţde aur adevă Jumă ţşsferturi e rat. aripi de fluture virtual sau ca un pictorial al celei mai erotice dintre revistele erotice ale lumii. Entuziast. stele şsori în peisaje i cu chiparoşşcastele. simt căorice aş . tă i i de monezi erau bă tu-te-ndelung cu ciocanul până deveneau mari hârtii de aur.. aspru şgros şfierbinte. Dar să mânile treceau. asemenea lui Socrate cel din Cratylos. cu asta). aproape nebun de exaltare. de cinci ori. împletite cu mă tasea şcu bumbacul aduse din Colonii. de r miliarde de picioare ale unui pă ianjen de aur.. scrie aici. cel nuit. asemenea i faţde unora ce. ar ia i oricât de mlă dioase le-ar fi încheieturile. Am putea să le lă m moş să tenire urmă toarei promoţ de studenţnoi fă ii i.. ducând cu noi vrafuri de teste.am întrebat. Mi-ar fi plă de pildă în peisajul în care nu cut ca. nu voi face decât să vorbesc despre acest pă de sârme de aur. foarte ă i mult aur. să încropim teoria. cuprins şeu de vraja acelei seri.. trecuţ i prin grota din Eleusis. Pentru povestirea de faţmi-ar trebui şmie foarte. i Zulufii fecioarelor erau din ş de aur şcornul de pan i inorog avea ca-nelura din spire de sidef adevă rat.

i mereu ră mânea o vreme doar în chiloţ albă laptele ş i. în porturi îndepă iş ş rtate. -i tept să i de ş a unei explozii termonucleare. Când se-ntin-dea pe spate. o tate i. Ne ridicam pe oc jumă de pe nisip ş bă i goi şfemei goale. spândea atâta lumină . Este esenţacelor zile de nisip ş a i de sare. cu o femeie pe care-abia o cunosc. despă iţ rţi doar de un metru de nisip de scoici sfă râmate. arunca o lumină să razantă pântec. a pielii ei care-n loc de bronz se acoperea tot mai i 125 126 . anul acesta. complex. Iar la mare nu fac dragoste decât o singură . Sânii ei. de obicei în dată ultima noapte. O precedau coroana şunda i. că . ş rată ş scorţoară i oricalc. Goalără lă a . marea să şumedă i ş rată i ş senzuală care toţam ieş Până din i it. Cobora pe nisipul micului golf zută mă rginit de stabilopozi ş i întindea cearş foarte i-ş aful aproape de mare. lurin-du-se pe perniţtriunghiulară ş a a alelor. leneşi i ta ş premeditat. ale celei ce ză pe plajă cea lângă mine. ivea un tatuaj cu dragoni. rat i Se ară pe la ora zece ş scurt timp am învă ca toţ ta i-n ţ at. observai imediat. cu tocuri ce se curbau pe alee sub greutatea ei nemaivă . cu sânii ei ă ine de uriaşpe care ş împingea-nainte cu mândria cu care i i-i matroana romană i împinsese copiii („Iată -ş bijuteriile mele!"). lţ -n cuarţ sclipitor. şirizate. zi de zi. îşară din timp în timp. asemenea că ei ce iese dintre valvele unei rniţ scoici de mare. întregii e umanită Ar fi fost vândută i cumpă . precum capacul stilourilor din copipe lă Iar când se-ntorcea. Fundul ei.ş ori pân-aş ajuns la ceafa goalăcu câteva firiş ase fi . cu din boiul ei criselefantin ar fi fost mândria haremurilor ş i că reaţfilozofilor lumii. că toate celelalte trupuri din micul golf că tau culoarea pă cenuş cadavrelor. ş ruş ci numai goală putea fi cu adevă înţ rat eleasă i descris㪠ş . mereu alta şde fapt întotdeauna aceeaş pentru că pentru i i. între labiile îngemă ce nate. Fiindcă -n toate fantasmele mele tră te marea. ş de i-atunci pubisul ei întindea mă tasea al161 bastră se cuta dedesubt. însăn. de efectele de lentilăviolete it . cu zonai âţ ntunecată dintre coapse. susţ -n picioare de inută toate privirile de pe plajăpână i ale pescă ilor. Mă apropii de mare cu precauţ nesfârş cu care iile ite vechii evrei se apropiau de chivot: „Să n-aveţ face cu ia vreo femeie". anonimă i insuportabil de dulce. şasta-mi dă ciudată i o voluptate. vă rie. de zeiţce susţ un colţ templu. ca i linsă briza din larg. Ş i. steluţcafenie şstructura cealaltăfranjurată a i . am cunoscut cu adevă nici marea şnici femeia. i ceilalţ să aş ră ritul. practic. ţ i. Zile-ntregi. ale soarelui triumfă E promiscuitatea totală i tor. Merg la mare de fiecare dată singur şde fiecare dată i fac plajă complet gol. uneori să mâni înainte de-a ajunge la mare îmi refuz ptă sexualitatea. care-mi inundă ieş craniul şse revari 160 să el ca vinul ce se varsă din peste buza unui potir. înconjurat de trupuri complet goale. . Am stat zece zile. le poruncea atunci Iehova. smocul de liţ ă de aur. ea mine este doar marea. rbaţ i priveam orbiţprin ochelari fumurii. oare spiralate. cu pletele ei de Magdalenă Magdalenian. deasupra pă ricii rase grijuliu. peste fese. iroia frumuseţ Mergea pe vârfuri încăată pantofi de e. Apoi se despuia. Cu picioarele ei groase. de statui de bronz lungite pe plajă pe un capac ca nesfârş de sarcofag etrusc. erau ie-a singurii demni de acest nume: celelalte femei aveau pe piept mamele sau pur şsimplu ţe. ca pe eclipse. lângă ofran. în apropierea trupului ei mare şgreu. Ar fi fost idealul de frumuseţa.

din cap până picioare. se-ntindea din nou lângă mine (vai. popoare au distrus popoare. apocalipse-au venit ş trecut („Turnuri i-au în pră ire: Ierusalim Alexandria Viena Londra Roma buş ireale. ş tiind că i o privesc... Un punct de pe-un balon dintr-o spumă universuri de pornise să umfle el însuş desprins de celelalte şalcă se i. erotismul. i tuind. îl muş cam. ş Ce vârstă fi avut femeia asta de smântână i aur? I-aş să ş fi dat între cincisprezece şş i aptesprezece miliarde de ani. cu lentile moi de apă i pe trup şcu pă îmbâcsit de sare. pe plajele lor ude au ră amfibieni şreptile. pictându-şgurguiele i i şrotunjimea dulce de sub ele pe azur. ă Bombă Mai curând o rachetă ? trimisă patul fiecă în rei 127 128 . treptat. ş materie-ntunecată concurat la ză au mislirea galaxiilor: bilioane de puncte de aur dispuse în faguri ş stringuri. picioarele-ncruciş vorbind la mobil zâmbitoare ş ate. i mereu împingându-şsânii-nainte. civii lizaţ s-au ridicat şs-au nă („unde e Xer-xes? unde ii i ruit Artaxerxes?"). să s-au ivit bacterii şviermi şbureţştrilo-biţşnautili ş i i i i i i i celacanţ Iar când mă s-au i. cute şumezeli al corpului i feminin? Ş nu al orii 164 că corp. cu acelaşmetru de i nisip şscoici sparte-ntre noi). Bomba de aur au poreclit-o foarte repede cei de pe plajă . Că întreaga lume există ci pentru a ajunge la o femeie frumoasă . rile 163 retras. biblioteci s-au scris şli s-a dat foc ş cele din i i-n urmă femeie a prins în pântec plod de strigoi de o voievoid ş celulă divizându-se şcrescând. Ş i să i i umanoizi stângaci au păit în savanăSpecii şrase au ş . sute de miliarde de stele au produs elementele chimice: pă mântul binecuvântat al planetelor. iar sângele-mi cobora în arterele sexului. aş fi mâncat marea ca pe o stridie uriaş. lipeam de nisip. -n un sex erect. deschizând acolo supape şumplând i ţ esuturi fierbinţ Mă i. ci numai al celei ce stă acum pe cearş cu rui tea af. se apleca şridica-n palme câte-o meduză i . i jucându-se cu lă ugul de aur ce ardea-n jurul gleznei de nţ uriaş. i-n In fiecare. mperechere? Când dragostea. că miezul miezului mă Când toţ e rii. aş ros norii ş ă fi i hotelul din zare. cot la cot cu bă ii. i recapitulat facerea lumii. în camisola asta de de fero162 moni intra şîn mare. Ce gă pe i siseră pân-atunci la satirii pă i cu care tră Cum se lă roş iau? sau ră noapte de noapte. bă ii goi şfemeile goale ce se-nnegreau lângă rbaţ i mare pe mă ce ea devenea tot mai albă i mai pietroasă sură ş . Iar pe firimitura pe care tră în marea de sticlă rată im. Femeile însele o mâncau din ochi. mereu numai pân-la genunchi. şembrionul a devenit o fetiţ i ă ghemuită uter. cuprins de febră i nebunie. Deveneam tot. ş i aerul pe care-1 smulgeam de pe corpul ei îmi pă trun-dean alveole ş i-apoi în sânge. pornografia. rbaţ începând să le-nţ eleagă Sapho şpe Bilitis. a i-o -ou. lumea noastrăMaterie luminoasă i . tră i rul geam aer în piept. atingerea sfârcurilor şdescleierea buzelor cu degetele ş i i cu limba sau doar cu ră suflarea înfierbântată legau atât se de evident de jocul de curbe. i exterminat specii şrase. Ş mas i i în pă durile negre au prins a fojgăpă ri şmamifere. Apoi înainta pe i dâra de aur.").mult cu o atmosferă volatilă feromoni. de grosolanele lor unelete denite. şfetiţa ieş din mingea de muş ca în i a it chi dintr-o mare rotundă i-a crescut ş cele din urmă ş i-n a moş pă tenit mântul.

-ţ te Pentru că toate treburile sâcâitoare şmă fac i runte din casă fă să laude cu asta şfă să ră se i ră ceară recunoş ă tinţ . -mă nu te zgârii cu barba?. după ce dimineaţsprijinise iar cerul cu creş ei de cariatidă a tetul . vorbind la mobilul al că ecran învă iat îi fulgera pe rui pă obraz. ini te aş teptând să admiri când sunt oprite la stop ştreci pe le i zebră prin faţlor. Pentru că ră tigă ş ofează prudent în maş lustruite ca niş bomboane. fiecare bă îşsperia rbat i de moarte femeia.. merg pe stradă drepte. de câte ori pleca. Am igă i ră cit pe plajă tă ore-n ş lă valurile să ude tă ir. Pentru că miros a transpiraţ sau a tutun prost şnu nu ie i asudă buza superioarăPentru că zâmbesc tuturor pe . cră le ieş pată iseră coastele acoperite de sare. cu umerii traşînapoi şnu i i ră spund privirii tale când le fixezi ca un maniac. te-am lovit?. în de în ultima zi a sejurului meu din vara aceasta. când s-a fă dragoste. tiut niciodată de-atunci încolo n-aveam să d ş de lapte şmiere din golful cu stabilopozi. i De ce iubim femeile 1 entru că sâni rotunzi. iar un bă are nevoie de mult mai mult rbat ca săâş ţ nească asemeni unui vulcan.. Pentru că citesc reviste porno şnu navighează sitenu i pe uri porno. îş şi pictează ele cu atenţ concentrată unui arfeţ ia a 167 tist inspirat. dinţ au i decenţ i limbi de care nu ţ silă iş i-e . că nu-mi imaginam. Seara. -ş ojează unghiile de la picioare. Marea însăi ş se umpluse de alge bă loase. sând -mi lpile goale. pentru că biata Mă sau Cată dă erau simple femei. fră mântând-o şpă i trunzând-o nu cu oboseala din cuplurile stabile („scuză . whist ş sau ping-pong fă sa le intereseze cine câş . Pentru că trag din fetiţ Pentru că i se e.. pentru au e să că buze pline..fiinţcare-o vedea mă şo singură e car i dată plajă pe ."). le copiilor mici care trec pe lângă Pentru că ele. mucuri de ţ ri şhârtii. femeia profilată vânt şpe scoici n-a mai venit pe i după -amiaza la plajăş . ci ş căîn umbra fiecă ci tiam . Pentru că pat sunt îndră e ş în zneţ i inventive nu din perversitate.. o sa-n adâncitură formă violoncel. care nici mă la-ncepu-tul legă lor n-o avusese ş car turii i nici nu o putuse avea. cu capul sus. Are nevoie să de că rească lă peste ş alele unei bombe de aur. noaptea târziu. udând-o cu lacrimi şcu i salivăPlângând peste mizerul corp de muiere (Mă sau . Nopţîn ş i ir. cofetă am ş că rie. i-atunci am ş că tiut discul ei se scufundase în mare. ci cu o ferocitate disperatăpe . dă Cată în care intrasem nu ca-ntr-un templu. pentru că fundul mare şgră . Pentru că cu un curaj neaş trec teptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. am gă la bar o femeie oarecare şam sit i iubit-o apoi întreaga noapte. sorindu-se goală i visă ş toare pe încâlceala de stabilopozi. revă tima i înfăurată pă ei de sârme şvrejuri şcârcei şspirale ş -n rul i i i şvolute de aur. Pentru că obsesia pentru sub-ţ au irime-a lui Giacometti. au i suţ pentru că feţcu tră turi dulci ca ale copiilor. s-a fă dragoste doar cu femeia cut cut cu pubis de aur ce lă nisip. cu gurguie care se ridică au prin bluză când le e frig. ci ca-ntr-o ).. Prin pielea i. ci ca să i arate că iubesc.. înecând în lavă arzândă ş orăelele de marmură la poale. Pentru că poartă soiul de zdră nele pe tot ngă care şle asortează îmbră minte după i la că reguli complicate şde neînţ Pentru că i desenează i-ş i eles. Ajungea să privesc în jur ca să tiu că ş plecase: bă ii şfemeirbaţ i 165 le ză ceau pe nisip carbonizaţfumegând.. Pentru că un fel de-a rezolva a au 129 130 . Pentru că joacă ah. rei camere de hotel.

168 Notă finală L/acă v-au plă cât de cât. practic.. Cu mult drag mulţ umesc celor două Ioane care mi-au citit 131 132 . sunt extraordinare cititoare. oameni ca ştine. ii te oare negre. şmintea noastră it i-n i se roteş ca o planetă te greoaie. revistelor care-au gă zduit textele mele în prealabil. nu . i Mulţ umiri tuturor. niş lucruş umede. tă . parte satinate. Pentru că tă până i cea mai dură ş bussiness woman poartă chiloţ înduioştoare floricele i cu ă şdanteluţ Pentru că aş de ciudat să i e. numai în i jurul lor. roş cate. şmai ales le cer iertare pentru deformarea i sfruntată faptelor din. Pentru că iau viaţîn serios. mirându-te ii i ce mici suprafeţau de acoperit. istorioarele mele mă i cut. treimi din povestiri. Celelalte au fost publicate în Dilema. şmai cu seamă i revistei Elle. dar numai în filme. i le Mulţ umesc. Pentru că interesează adevă cine cu cine le cu rat s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune. . foste iubite. apoi. Pentru că dacă e supus nici unei nu hormoniză embrionul se dezvoltă ri întotdeauna într-o femeie. ionale şTabu.probleme care te scoate din minţ Pentru că un fel de-a i. au contribuit la paginile pe care tocmai le-aţ i parcurs. Sunt a riscurile pe care ţ asumi când te încurci cu scriitori. fiecare povestire. Pentru că nu rbaţ din ele-am ieş ş ele ne-ntoarcem. foş profesori sau actuali ti prieteni. Pentru că niciodată n-ajungi cu ele la un acord în privinţ a frumuseţ altei femei sau a altui bă ii rbat. chiloţ femeii tale. nici altceva. Pentru căin ţ minte numele actriţ şactorilor din filme. Pentru că nu-ţ nu le excită ideea de viol decât în mintea bă ilor. că ţ morţ să bda.. cele care formeazăcu scolioza aferentăcoloana verte. Pentru că înnebuneş i le te „Angie" al Rolling-ilor. e. două rut. Pentru rbaţ că sunt blonde. pentru că să a par creadă adevă în cu rat realitate. brune. dră laş pentru că de fiecare dată gă e. au din când în când mici suferinţ o durere reumaticăo e: . o oră ăi biscuiţ i puneţ ronţ iţ iş i ziua la cale. Pentru că poartă ră total şinexplicabil contra un zboi i gândacilor de bucă rie. deci. în care mi-au apă de-a lungul ultimului an. colecţ ionând mici observaţ şschiţ ii i ând subtile nuanţpsihologice. -ţ iubesc" exact atunci când te iubesc mai puţ ca un fel de in. roş şalbe. un momentis-simo. pe balcon. Pentru că termină le Cohen. Pentru că i pun mâna pe fund decât în reclame. a rţ România literarăLettre internaţ . brală căii. mereu şmereu. Pentru că dacă n-au orgasm nu îl mimeazăPentru că . Gin Tonic sau Vanilia Coke. Pentru că filme nu fac duş e în niciodată înainte de-a face dragoste. Pentru că guţ d beau porcă rii ca Martini Orange. futeş calde. pentru care se scriu trei sferturi din poezia şproza lumii. într-un fel sau altul. au orgasm. pentru că sunt bă i. Pentru că i scriu fie extrem de delicat. momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineaţ când timp de ă . veţ mai ră poate. Pentru că se gândesc cum să tragă nu i-o tipului dră pe care-1 vă în troleibuz. tuturor modelelor din realitate ale personajelor mele. Mulţ umesc. parte aspre. constipaţ o bă turăş ie. dulci. compensaţ Pentru că se masturbeazăPentru că ie. Pentru că sunt femei. au gândi care te scoate din minţPentru că i spun „te i. i-atunci îţ seama deodată i dai că femeile sunt oameni. fie brutal şscatologic ca nu e i cumva să suspectate de literatură fie femininăPentru că . ci in iş aduc mulţ umiri câtorva dintre cei care. e a -ntinzi la uscat. chiar ale elor i celor mai obscuri.

. Last but not least......... Muzica unei vieţ i 25 Lev Tolstoi.......150 Bomba de aur.159 De ce iubim femeile ..... învierea lui Mozart 19 Pascal Quignard............. Moartea lui Ivan Ilici 26 Florin Manolescu........ Povestiri orientale 10 Giovanni Arpino.................... 14 Cerceluş i....... Pe vremea fluviului Amur 15 Nina Berberova.... 35 Seara care cade ............ Memoriile lui Hadrian 21 Leif Panduro.... de punc170 tuaţ şchiar de circulaţ (în povestea în care se umblă ie i ie cu volanul pe dreapta)....... 28 Nabokov la Braş ov................ Maestrul şMargareta i 23 Paulo Coelho............100 Iubim cu un creier de copil...............cartea cu creionul în mână i care..................................... 75 Petruţ a...... 7 Pentru D...................... miş inea au gă destule abateri de la regulile ortografice.....145 a ii Marele Sincu .. mulţ umesc editurii Huma-nitas pentru cecul în alb cu care mă creditează continuare......".. 20 Despre intimitate...... Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică 14 Andrei Makine.......... 83 „...... Veronika se hotă ş să răte moară 8 Patrick Siiskind.. Ferestrele 22 Mihail Bulgakov....... 57 Diavolul de hârtie.................... Al cincilea munte 24 Andrei Makine. Baraba r 17 Patrick Siiskind............... 65 Cine sunt eu?. sit ortoepice..110 Irish cream.... Toate dimineţ lumii ile 20 Marguerite Yourcenar.167 Notă finală ... Misterul camerei închise 133 134 .126 Două feluri de fericire ... Parfumul 9 Marguerite Yourcenar. După banchet 4 Yasunari Kawabata........ Cartea fericirii 16 PăLagerkvist...113 Obiectul care mă inspiră. O mie de cocori 6 Yukio Mishima.... A lovely little jewish princess... în Cuprins Mica negresă..............170 Apariţ în colecţ ii ia Cartea de pe noptieră 1 Yasushi Inoue....132 Zaraza ........ 135 Cartea magică tinereţ mele ... a Denisovici 12 Mario Vargas Llosa............ 50 Cu urechile pe spate.. Frumuseţşîntristare e i 5 Yasunari Kawabata......... Porumbelul 18 Nina Berberova.............. Parfum de femeie 11 Aleksandr Soljeniţ O zi din viaţlui Ivan ân.... Vuietul muntelui 3 Yukio Mishima......... Mă a Julia şcondeierul tuş i 13 Marguerite Yourcenar..... Puş de vână ca toare 2 Yasunari Kawabata. vingt ans apres......... spre ruş mea..... Templul de aur 7 Paulo Coelho............. 93 întâlnire la Torino............................

Onoarea pierdută Katharinei Blum a 43 Paulo Coelho. Amantul 31 James Joyce. Flori pentru Algernon 49 Adolfo Bioy Casares. La râul Piedra am ş ş plâns ezut i-am 36 Nina Berberova. Cartea apocrifelor 69 Glendon Swarthout. Cine l-a ucis pe Palomino Molero? 48 Daniel Keyes. Manualul ră zboinicului luminii 44 Marguerite Yourcenar. Femei 71 Georges Bernanos. 67 Imre Kertesz. Zeul scorpion 62 Torgny Lindgren. Binecuvântaţ i animalele şcopiii i 70 Mihail Sebastian. La revedere. O femeie 34 Pascal Quignard. Maş enka 74 Natsume Soseki. Terasă Roma la 35 Paulo Coelho. Trestia revoltată 40 Richard Bach. eea ce e mult i ţ fie at mai complicat şmai periculos decât neseria de zână i . :aptivant. de un povestaş că viaţseamă ca iouă a rui ă nă pică de rouă a lui Mircea Că rescu. O crimă 72 Franz Werfel. Eseuri de îndră gostit 52 Patrick Modiano. Primă vara la Roma a doamnei Stone 54 Mario Vargas Llosa. Novecento 33 Peter Esterhâzy. Cartea iad 56 William Maxwell. în iecare turi cu rtă poveste e un sâmbure de neobiş care stă nuit scuns în 135 136 . Pescă ul Jonathan Livingston ruş 41 Friedrich Durrenmatt. Ră sfrângeri într-un ochi de aur 59 Martin Walser. Piticul r 39 Nina Berberova.. Că toria lă OO tz O) OO) "O limpede că i adulţ au nevoie de poveş Numai anele ş ii ti. ş tă pă ca. Jn mă nunchi de istorii cu femei aş adar. Lovitura de graţ ie 64 Robert Musil. Acompaniatoarea 37 Hubert Lampo. O pă ă puş rusească 50 Carlos Fuentes. Pana de automobil 42 Heinrich Boli.27 Paulo Coelho. pe mâine 57 Apostolos Doxiadis. Oameni din Dublin 32 Alessandro Baricco. Unchiul Petros şConjectura lui i Goldbach 58 Carson McCullers. Legende 63 Marguerite Yourcenar. Obolul visului 45 Friedrich Durrenmatt. Ră cirile elevului Torless tă 65 Siegfried Lenz. Î ajungea i-au i-au iat rul cândva la că lcâie şau învă să femei. Elogiul mamei vitrege 55 Carlo Frabetti. Invenţ lui Morel ia 47 Mario Vargas Llosa. Instinctul lui Inez 30 Marguerite Duras. lor ş scurtat rochiile. Drapelul englez 68 Karel Capek. spuse simplu. Fă duiala gă 46 Adolfo Bioy Casares. Diana 51 Alain de Botton. Madona din Nedermunster 38 PăLagerkvist. Cal în fugă 60 Martin Page. Alchimistul 28 Paulo Coelho. Moş tenirea lui Arne 66 Ludmila Uliţ Soniecika kaia. Agapa absolvenţ ilor 73 Vladimir Nabokov. Micuţ Bijou a 53 Tennessee Williams. Diavolul şdomniş i oara Prym 29 Carlos Fuentes. M-am hotă să rât devin prost 61 William Golding.

I cuvântului) adus femeilor „pentru că sunt femei".. adunate pentru tine în colecţ CARTEA DE PE NOPTIERĂ ia .. In omagiu (adesea în sensul cel mai rod concret.carnea obiş nuitului. Că i gata să iubească rţ te . erotic. 948353 004502 137 . în „ordinar" o să ă extraordinar mânţe care dă epic. întrebă criticului: Cine spunea că rile scriitorul român a uitat să povestească Cine spunea că misogin? ? e Există cârti de care ră cumva îndră mâi gostit: crezi că le-ai uitat ştotuşle duci atât de tare dorul. i i Sau cârti că rora le-ai presimţ miracolul. it fă să fi cunoscut vreodată ră le .