You are on page 1of 8

˘

GAZETA MATEMATIC A

˘

˘

˘

REVIST A DE CULTUR A MATEMATIC A PENTRU TINERET

SERIA B

Fondat˘a ˆın anul 1895

ANUL CXIV nr. 5

mai 2009

ARTICOLE S¸I NOTE MATEMATICE

GENERALIZAREA UNEI PROBLEME A PROFESORULUI EUGEN RUSU

de Ionel Tudor 1)

Keywords: . MSC : 26A06.

ˆ

In anul 2008 am s˘arb˘atorit centenarul na¸sterii academicianului profesor

Nicolae Victor Teodorescu (5/18.07.1908 – 7.03.2000). S-a n˘ascut la Bu-

cure¸sti ¸si a urmat liceele ,,Spiru Haret“ ¸si ,,Titu Maiorescu“ (actualul ,,Ion

Luca Caragiale“) tot ˆın Bucure¸sti.

avea prieteni ¸si rude, bunicii locuind ˆın satul Chiriacu, comuna Izvoarele,

judet¸ul Giurgiu.

Tot ˆın anul 2008 au trecut 25 de ani de la trecerea ˆın nefiint¸˘a a cunos- cutului profesor Eugen Rusu (15.12.1910 – 7.05.1983), specialist ˆın metodica ¸si pedagogia matematicii.

In vacant¸e venea des la Giurgiu, unde

ˆ

ˆ

In prezenta not˘a, d˘am o generalizare a unei probleme considerat˘a de profesorul Rusu, vom prezenta mai multe aplicat¸ii ¸si ˆın final vom prezenta

condit¸iile stabilite de Nicolae Teodorescu, pentru care reciproca cunoscutei teoreme a lui Morley este adev˘arat˘a.

ˆ

In Gazeta Matematic˘a nr.2/1962, a fost publicat˘a:

Problema E:1796. Se d˘a triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ¸si m A = 20 . Pe (AC ) se ia un punct M , iar pe (AB ) un punct N , astfel

ˆıncˆat m ( ABM ) = 20 ¸si m( ACN )=30 . S˘a se calculeze m ( BMN ). Comentariu. Problema a fost propus˘a spre rezolvare de profesorul Eu-

gen Rusu, la o conferint¸˘a metodic˘a ¸inut˘t

a cu profesori, ˆın cadrul unor cursuri

1 ) Profesor, Grup S¸colar Agricol C˘alug˘areni, Judet¸ul Giurgiu

225

226

Articole ¸is Note Matematice

de var˘a. Dintre cei ¸saizeci de cursant¸i, nici unul nu a rezolvat problema imediat ([1], pag.18).

ˆ

In G.M nr.12/1963, sunt prezentate trei solut¸ii geometrice ale acestei probleme. Alte solut¸ii geometrice au mai dat americanul Coxeter ˆın 1967 ([2]) ¸si rusul S¸arˆaghin ˆın 1982 ([3]). Solut¸iile lui Rusu, Coxeter ¸si S¸arˆaghin au fost reluate ˆıntr-un articol publicat de profesorul Horea Banea ˆın nr. 3/2001, al revistei ,,Foaie Matematic˘a“ care apare la Chi¸sin˘au ([4]), precum ¸si ˆın lucrarea ,,Din peripet¸iile unui rezolvitor de probleme“ a autorului Gheorghe Mitroaica ([5]). O solut¸ie care folose¸ste intersect¸ia diagonalelor ˆın poligonul regulat cu 18 laturi, a fost dat˘a de profesorii Vasile S¸erdean ¸si Viorel Lup¸sor ˆın ,,Lucr˘arile Seminarului de Didactica Matematicii“ vol.19/2003([6]). La nivelul actualei programe de gimnaziu, prezent˘am urm˘atoarea:

Solut¸ie. Ducem P (AC) astfel ˆıncˆat m( PBC) = 20 . Atunci BP = BC, deoarece triun-

ghiul BPC este isoscel avˆand m( BPC)=m( BCP ) =

= 80 .

m( BCN ) = 50 . Rezult˘a triunghiul BNC este isoscel

Astfel triunghiul BNP este echilateral avˆand m( NBP ) = 60 ¸si BN = BP . Triunghiul

BPM este isoscel, avˆand m( MBP ) = m( NBP ) − −m( NBM ) = 60 20 = 40 iar m( BMP ) =

= m( BMC) = 180 m( MBC) m( BCM ) =

= 180

PM = P B. Dar P B = P N , deoarece BNP este tri- unghi echilateral. Rezult˘a PM = P N , deci ¸si triunghiul PMN este isoscel. Cum m( MPN ) = 180 m( BPN ) m( BPC) = 180 60

70 . M˘asura

80 = 40 , avem m( PMN ) = m( PNM ) = 180 40

) = m( PNM ) = 1 8 0 ◦ − 4 0 ◦ = ˆ
) = m( PNM ) = 1 8 0 ◦ − 4 0 ◦ = ˆ

=

ˆ

In triunghiul BNC, avem m( B) = 80 ¸si

m( BNC) = 50 , deci ¸si

¸si

avem BC = BN .

60 80 = 40 , deci MBP BMP ¸si

2

unghiului cerut este x = m( BMN ) = 70 m( BMP ) = 70 40 =30 .

ˆ

In rezolvare am folosit construct¸ia punctului P (AC) cu proprietatea (BP ) (BC). Cele mai multe dintre problemele asem˘an˘atoare ap˘arute ˆın literatura

de specialitate, se rezolv˘a sintetic, tot prin construct¸ii auxiliare ingenioase. Prezent˘am acum urm˘atoarea:

Generalizare. Intr-un triunghi ABC, ˆın care cunoa¸stem A = m( A), B = m( B), C = m( C) se consider˘a punctele D (AC) ¸si E (AB) astfel ˆıncˆat m( ABD) = α<B ¸si m( ACE) = β<C. a se determine x = m( BDE) ˆın funct¸ie de A, B, C, α ¸si β. Solut¸ie trigonometric˘a: Vom g˘asi o formul˘a de calcul pentru tgx, prin aplicarea teoremei sinusurilor de cinci ori, succesiv, ˆın triunghiurile AED, ABD, BDC, BDE ¸si BEC:

ˆ

I. Tudor, Generalizarea unei probleme a profesorului Eugen Rusu 227

ˆ In AED avem:  DE A = sin AD sin( AED)  ⇒ DE
ˆ
In AED avem:
DE A =
sin
AD
sin( AED)
DE =
(1)
sin(x sin + A α) · AD.
m( AED) = x + α
ˆ
In ABD avem:
AD
BD
=
⇒ AD = sin α
A · BD.
(2)
sin α
sin
A
sin
ˆ
In BDC avem:
BD C =
sin
BC
sin( BDC)
BD =
(3)
sin(A sin + C α) · BC.
m( BDC) = A + α
sin A
α) · sin α
sin C
Din (1), (2) ¸si (3) rezult˘a DE =
·
α) · BC ¸si
sin(x +
sin
A
sin(A +
dup˘a simplific˘ari obt¸inem:
DE =
sin α · sin C
sin(x + α) · sin(A + α) · BC.
(∗)
ˆ
In BDE avem:
DE
BE
=
· BE.
(4)
sin α
sin
x
⇒ DE = sin sin α x
ˆ
In BEC avem:
BE
sin(C − β) =
BC
sin(
BEC)
⇒ BE = sin(C − β)
sin(A + β)
· BC.
(5)
m( BEC) = A + β

Din (4) ¸si (5) rezult˘a:

DE = sin α · sin(C β) sin x · sin(A + β) Din () ¸si (∗∗) rezult˘a:

· BC.

sin α · sin C

sin(x + α) · sin(A + α) · BC =

=

sin α · sin(C β)

sin x · sin(A + β)

· BC,

(∗∗)

C − β ) sin x · sin( A + β ) · BC, ( ∗∗

iar dup˘a simplificarea cu sin α

=0¸si BC

= 0 obt¸inem egalitatea:

sin(x + α) sin x

=

sin(A + β) · sin C sin(A + α) · sin(C β) .

228

Articole ¸is Note Matematice

k =

Folosind dezvoltarea sin(x + α) = sin x · cos α + sin α · cos x ¸si notˆand

β) R, rezult˘a sin α · ctgx + cos α = k, iar de aici

sin(A + β) · sin C

sin(A + α) · sin(C

cos α , unde k = sin

sin α

(A + β)

α) ·

sin C sin (C β) .

formula : tgx =

Observat¸ii. 1. Cunoscˆand x = m( BDE) se pot determina ¸si m( ADE), m( AED) sau m( CED). De exemplu y = m( CED) rezult˘a din relat¸ia x + y = 180 A α β.

De altfel, ˆın unele probleme se cere determinarea unuia dintre aceste unghiuri.

k

sin (A +

ˆ

2. In funct¸ie de valorile arbitrare date lui A, B, C, α ¸si β (cu respectarea condit¸iilor A + B + C = 180 ¸si α<B, β<C) pentru x se poate obt¸ine o valoare ,,exact˘a“ (num˘ar ˆıntreg de grade), ˆıns˘a ˆın cele mai multe dintre cazuri se aproximeaz˘a x cu valori ˆın grade, minute ¸si secunde, calculele efectuˆandu- se cu tabele trigonometrice sau calculator.

Aplicat¸ii 1. Pentru problema E:1796 de la care am plecat, avem: A = 20 ,

B = C = 80 , α = 20 ¸si β =30 . Conform generaliz˘arii obt¸inem:

¸si apoi:

k =

sin(A + β) · sin C sin(A + α) · sin(C

sin 50 · sin 80 β) = sin 40 · · sin 50 =

=

sin 40 = 2 sin 40 · cos 40

sin 80

sin 40

= 2 cos 40

tgx =

sin α

sin 20

sin 20 cos 20 = cos 40 + (cos 40

k cos α = 2 cos 40

cos 20 ) =

cos α = 2 cos 40 ◦ − − cos 20 ◦ ) = sin 20

sin 20

= cos 40 2 sin 30 sin 10 =

sin 20

sin 20

1

= sin 50 sin 10 = 2 sin 20 cos 30 = deci x =30 .

¸si

m( C)

F (AB) astfel ˆıncˆat m( FBE)= 25 ¸si m( FCB)=

40 . a se determine m( AEF ). (problema E:12229 din G.M. nr.11/2001, autor Costin Z˘alog ¸si dat˘a la concursul interjudet¸ean ,,Traian Lalescu“, Lugoj-2002,

[7]).

=

= 180 B C = 25 , α = 25 , β = 40 . Rezult˘a:

3 = tg30 ,

=

75

ˆ

2. In triunghiul ABC cu

m( B)

= 80 , se consider˘a punctele E (AC) ¸si

Solut¸ie trigonometric˘a.

Avem A

= m( A)

I. Tudor, Generalizarea unei probleme a profesorului Eugen Rusu 229

sin(A + β) sin C β) sin(A + α) sin(C 2 sin 50 sin 65

k =

sin 65 sin 80

sin

50 sin 40 = 2 sin 40 cos 40 sin 65

sin 40 sin 50

sin 25

=

=

=

sin 50 sin α k cos α

= 2 sin 65 ¸si obt¸inem :

=

sin 25 2 sin 65 cos 25 =

2 cos 25 cos 25 = sin 25

cos

tgx =

25 = tg25 ,

deci x = m( BEF ) = 25 . Din enunt¸ rezult˘a m( EBC) = 50 ¸si m( BEC) = 180 50 80 =

= 50 . Atunci m( AEF ) = 180 m( BEF ) m( BEC) = 180 x − −50 = 130 25 = 105 , deci m( AEF ) = 105 .

= 54 , se con-

sider˘a punctele D (AC) ¸si E (AB) astfel ˆıncˆat m( ABD)=36 ¸si

m( ACE) = 18 . a se determine m( BDE) ¸si m( CED). (Ionel Tudor

– problem˘a dat˘a la olimpiada local˘a, cl. a VI-a, Giurgiu-2006 ¸si publicat˘a ˆın R.M.T nr. 1/2006). Solut¸ie geometric˘a (f˘ar˘a construct¸ii ajut˘atoare). Deducem c˘a

m( C) = 180 (45 + 54 ) = 81 .

m( BDC) = 180 m( DBC) m( C) = 180 (54 36 ) 81 = 81 .

A¸sadar m( C) = m( BDC) ¸si deci BCD este isoscel.

m( BEC) = 180 54 (81 18 ) = 126 63 = 63 = m( BCE), deci ¸si triunghiul BCE este isoscel. Din triunghiurile isoscele BCD ¸si BCE rezult˘a BC = BD = BE, deci ¸si triunghiul BDE este isoscel. Atunci avem:

In BCE avem

ˆ

3. Intr-un triunghi ABC cu m( A) = 45 ¸si

m( B)

ˆ

In BCD avem:

ˆ

m( BDE) = 180 m( DBE)

2

= 180 36

2

= 72 .

ˆ In triunghiul CDE avem: m( CED) = 180 ◦ − m( DCE) − m(
ˆ
In triunghiul CDE avem:
m( CED) = 180 ◦ − m( DCE) − m( BDC)−
−m( BDE) = 180 ◦ − 18 ◦ − 81 ◦ − 72 ◦ = 9 ◦ .
Solut¸ie trigonometric˘a. Avem A = 45 ◦ ,
ˆ
B
= 54 ◦ , C
= 81 ◦ , α =36 ◦ ¸si β
= 18 ◦ .
Intˆai
obt¸inem:
k
=
sin(A + β) sin C
sin(A + α) sin(C − β) =
sin 63
sin 81
= 1,
sin 81 ◦ sin 63 ◦
apoi:

tgx =

sin α

sin 36

sin 36

sin 36

k cos α = 1 cos 36 = 1 (1 2 sin 2 18 ) = 2 sin 2 18 =

=

2 sin 18 cos 18

2 sin 2 18

cos 18

= sin 18

= ctg18 = tg72 ,

de unde x = 72 , adic˘a m( BDE) = 72 . Rezult˘a ¸si:

y = m( CED) = 180 A α β x = 180 45 36 18 72 = 9 .

230

Articole ¸is Note Matematice

ˆ

4. In triunghiul isoscel ABC cunoa¸stem: A =30 , B = C = 75 , α =

m( ABD) = 20 ¸si β = m( ACE)=30 , unde D (AC) ¸si E (AB). S˘a se calculeze x = m( BDE). (Ionel Tudor ).

tgx = sin α k − cos α
tgx =
sin α
k − cos α

ˆ

In aceast˘a aplicat¸ie

vom obt¸ine pentru x o valoare care nu se exprim˘a printr-un num˘ar ˆıntreg de grade, dar care este foarte apropiat˘a de 30 . Avem succesiv:

Solut¸ie trigonometric˘a.

k =

sin(A + β) sin C

sin 60 sin 75

sin(A + α) sin(C β) = sin 50 sin 45 =

=

3 · 6 + 2

2 4

3 + 3

=

2 4 · sin 50

2

· sin 50

=

sin 20

3 + 3

4 sin 50 cos 20

=

4 sin 20 sin 50

3 + 3 4 sin 50 cos 20 =

=

2(cos 30 cos 70 sin 70 ) =

)

3 + 3 2(sin 30 +

3 2 cos 70

3 + 3 1 2 sin 70

=

3 2 cos 70

2 + 3 2 sin 70 .

Folosind calculatorul, avem:

3=1, 732050807568877

cos 70 = 0, 342020143325668

unde x = (29, 4958513029

) .

sin 70 = 0, 939692620785908

, ¸si se g˘ase¸ste tgx = 0, 565677195796071

,

de

Considerˆand (0, 1) = 6 ¸si (0, 01) =36 , rezult˘a x = 29 29 45 .

5. Aplicat¸ia urm˘atoare pune ˆın evident¸˘a faptul c˘a reciproca cunoscutei

teoreme a lui Morley nu este adev˘arat˘a ˆıntotdeauna. Teorema lui Morley afirm˘a c˘a perechile de trisectoare ale unghiurilor unui triunghi oarecare, de- termin˘a ˆın interiorul triunghiului dat un triunghi echilateral. S˘a rezolv˘am urm˘atoarea Problem˘a. In triunghiul echilateral ABC cu lungimea laturii a, consi- der˘am punctele D (AC), E (AB) ¸si F (BC) astfel ˆıncˆat AD = BE =

= CF = a . Not˘am {M } = BD CE, {N } = BD AF ¸si {P } = AF CE.

ˆ

3

a) S˘a se arate c˘a triunghiul MNP este echilateral. b)a se determine α = m( ABD) ¸si x = m( BDE). (Ionel Tudor )

Solut¸ie. a) Din datele problemei rezult˘a ∆ADE BEF CFD

 

ˆ

(L.U.L). Deci DE = EF = F D adic˘a triunghiul DEF este echilateral.

In

triunghiul ADE, cu teorema cosinusului obt¸inem DE = a 3 ¸si conform re-

3

ciprocei teoremei lui Pitagora rezult˘a c˘a triunghiul ADE este dreptunghic

cu m( ADE) = 90 ¸si m( AED)=30 . Atunci BED CFE ≡ ≡ ADF (L.U.L) de unde α = m( EBD) = m( FCE) = m( DAF )

I. Tudor, Generalizarea unei probleme a profesorului Eugen Rusu 231

¸si x = m( BDE) = m( CEF ) = m( AF D). Avem ¸si m( ADM ) = = m( ADE) + m( MDE) = 90 + x = m( BEF ) + m( MEF ) =

c˘a patrulaterul

ADME este inscriptibil. Atunci m( AME) = m( ADE) = 90 ¸si

m( AMN ) = m( AED)=30 , deci m( NMP ) = 180 90 30 = 60 . Din m( AED) = m( ABD) + m( BDE) = α + x, ca unghi exterior tri- unghiului BED, rezult˘a α + x =30 ¸si atunci m( MAN ) = 60 (α +x) =

60 , ca

unghi exterior triunghiului AMN . Rezult˘a m( NMP ) = m( MNP ) = 60

¸si deci triunghiul MNP este echilateral. b) Determin˘am x = m( BDE) aplicˆand formula g˘asit˘a la Generalizare pentru A = B = C = 60 ¸si β = C α = 60 α. Avem:

β) sin C β) = sin(120 α) sin 60

=30 . Deci m( MNP ) = m( AMN ) + m( MAN )=30 +30 =

= m( BEM ). Deoarece m( ADM ) = m( BEM ), rezult˘a

sin(A +

3 2 sin α

k =

sin(A + α) sin(C

sin(60 + α) sin α

= ··· =

sin α ¸si apoi: tgx = sin α k − cos α = √ 3
sin α
¸si apoi:
tgx =
sin α
k − cos α
=
3
=
2 sin 2 α
√ 3 − 2 sin α cos α
.
2 sin α − cos α
ˆ
In triunghiul ABD, cu teorema si-
nusurilor, obt¸inem sin α = BD AD · sin 60 ◦ =
a
a
3
=
=
6BD ¸si cu teorema cosi-
3BD · √ 3
2
nusului g˘asim BD = a √ 7 . Deci
3
5
sin α
=
¸si cos α
=
2 √ 7 . Rezult˘a,
2
√ 3 7
dup˘a ˆınlocuiri, tgx = √ 9 3
.
Cu calculatorul, obt¸inem x = arctg √ 3
= arctg(0, 192450089729875
)
=
9
= (10, 89339464858
)
◦ = 10 ◦ 53 36 .
Cum α + x =30 ◦ , rezult˘a α = (19, 1066053514
)
◦ = 19 ◦ 6 24 .

Deci x < 30 ¸si α < 30 , fapt ce ne arat˘a c˘a perechile de ceviene considerate nu sunt trisectoare. Cu toate acestea ele determin˘a triunghiul echilateral MNP ¸si deci putem spune c˘a ˆın general reciproca teoremei lui Morley nu este adev˘arat˘a , chiar ¸si ˆın cazul triunghiului ABC echilateral (exist˘a ¸si alte perechi de ceviene, nu neap˘arat trisectoare, care determin˘a un triunghi echilateral ˆın interiorul triunghiului dat).

ˆ

6. In articolul ,,Teorema, reciproca ¸si configurat¸ia lui Morley“ publicat ˆın Gazeta Matematic˘a nr.7/1983, profesorul Nicolae Teodorescu stabile¸ste ˆın ce condit¸ii este adev˘arat˘a reciproca teoremei lui Morley, demonstrˆand urm˘atoarea teorem˘a de existent¸˘a ¸si unicitate:

232

Articole ¸is Note Matematice

Teorem˘a. Fiind dat un triunghi echilateral DEF , exist˘a un singur triunghi ABC cu m˘asurile unghiurilor α = m( A), β = m( B), γ = m( C) date, astfel ˆıncˆat perechile de trisectoare ale acestuia, s˘a fie concurente dou˘a cˆate dou˘a ˆın vˆarfurile D, E, F ale triunghiului echilateral dat, dac˘a ¸si numai dac˘a au loc relat¸iile: m( AEF ) = m( BDF ) = 60 + γ , m( AF E) =

3

=

m( CDE) = 60 + β ¸si m( BFD) = m( CED) = 60 + α

3

3 .

¸si m( BFD ) = m( CED ) = 60 ◦ + α 3 3 .

ˆ

In interiorul unui triunghi

ABC, cu unghiurile α = 45 , β = 60 ¸si γ = 75 este situat un triunghi echilateral DEF , astfel

=

= 60 + 25 = 85 , m( AF E) = m( CDE) =

ˆıncˆat m( AEF ) = m( BDF ) = 60 + γ 3

Exemplu.

= 60 + β

=

3

= 60 + 20 = 80 , m( BFD) =

m( CED) = 60 + α = 60 + 15 = 75 .

ˆ

Intr-adev˘ar, se g˘asesc u¸sor

3

Atunci perechile de ceviene (AE, AF ),

(BD, BF ) ¸si (CD, CE) sunt trisectoarele tri-

unghiului ABC.

1

valorile: m( EAF ) = m( F AB) = m( EAC) = 15 = 3 · m( A),

m( DBF ) = m( FBA) = m( DBC) = 20 =

1

3 · m( B), m( DCE) =

1

m( BCD) = m( ACE) = 25 = 3 · m( C).

ˆ

=

In final, mai amintim c˘a ˆın acela¸si articol, profesorul Nicolae Teodorescu, d˘a ¸si o demonstrat¸ie a teoremei directe a lui Morley, pornind de la reciproca

teoremei lui Morley.

Bibliografie

[1] E. Rusu, Matematica ˆın liceu –probleme de metodic˘a, E.D.P., 1970. [2] H. S. M. Coxeter, S. L. Greitzer, Geometry Revisited, Toronto-New York, 1967. [3] I. F. S¸arˆaghin, Zadaci pa gheometrii, Nauka,1982. [4] H. Banea, Un studiu de caz, Foaie Matematic˘a, nr.3/2001, Chi¸sin˘au. [5] Gh. Mitroaica, Din peripet¸iile unui rezolvitor de probleme, Ed. Alba- tros, 1987. [6] ∗∗∗ Lucr˘arile seminarului de Didactica Matematicii, vol.19, Cluj-

Napoca, 2003. [7] ∗∗∗ Olimpiadele ¸si concursurile de matematic˘a, Ed. Bˆırchi, Timi¸soara,

2002.

[8] ∗∗∗ Gazeta Matematic˘a, colect¸ie 1960-2008.