Cuprins

Cuprins...............................................................................................................................................................1 CONTABILITATE............................................................................................................................................2 FISCALITATE.................................................................................................................................................15 ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR....................................................................20 ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII .........................................................................................29 ORGANIZARE AUDIT INTERN...................................................................................................................42 AUDIT STATUTAR........................................................................................................................................45 EVALUAREA INTREPRINDERII.................................................................................................................48 EXPERTIZE CONTABILE.............................................................................................................................50

CONTABILITATE
1. O întreprindere de exploatare minieră achiziţionează în anul N un utilaj de extracţie în valoare de 15.000 lei. Întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei (peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea şi restaurarea activului, recunoscute printr-un provizion în valoare de 5.000 lei. Peste 5 ani, la terminarea extracţiei, costurile efective cu demontarea şi mutarea activului se ridică la 7.000 lei, din care 2.000 lei materiale şi 5.000 lei salariale. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+4 Rezolvare: A. Înregistrările contabile în anul N 1.Înregistrările achiziţiei utilajului: 2131 = 404 15000 lei 2.Constituirea provizionului pentru dezafectarea imobilizărilor corporale, prin includerea lor în costul iniţial al utilajului conform IAS 37, ,Provizioane, datorii contingente şi active contingente”: 2131 = 1513 5000 lei B. Inregistari in anul N+4: 1.Inregistrarea cheltuielilor cu demontarea si cu mutarea utilajului la expirarea perioadei de utilizare: 1.1.Cheltuieli materiale: 602 = 302 2000 lei 1.2.Cheltuieli salariale: 641 = 421 5000 lei 2.Anularea provizionului constituit cu aceasta destinaţie şi rămas fără obiect: 1513 = 2131 7000 lei 2. Societatea comerciala ALFA SA are in stoc la inceputul lunii martie N: -sold initial materii prime 2000 lei(evaluat la cost de achizitie); -sold initial marfuri 7500 lei(evaluat la cost de achizitie). In cursul lunii martie au loc urmatoarele operatii: 1)achizitie de materii prime la costul de achizitie de 1000 lei, TVA19%; 2)achizitie de marfuri la costul de achizitie de 200 lei,TVA 19%; 3)consum de materii prime la costul de 1500 lei; 4)vanzare de marfuri la pretul de vanzare de 800 lei,TVA 19%,costul de achizitie fiind de 600 lei. La sfarsitul lunii are loc inventarierea in urma careia se stabilesc stocurile finale faptice: -stoc faptic materii prime 1700 lei; -stoc faptic marfuri 6500 lei. Sa se contabilizeze operatiile de mai sus sis a se prezinte situatia in conturile de stoc stiind ca intreprinderea utilizeaza metoda inventarului intermitent. Rezolvare: Potrivit acestei metode,intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de cheltuieli dupa natura.Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara, ci doar la locurile de gestiune.La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

2

D Sold initial (6a)

301 Materii prime 2000 2000 1700 1700

C (5a) Sold final faptic 1.Achizitie de materii prime: % = 401 1190 601 = Furnizori

D Sold initial (6b)

371 Marfuri 7500 6500 6500 7500

C (5b) Sold final faptic

1000 Cheltuieli cu materiile prime 4426 2.Achizitia de marfuri: % 607 Cheltuieli cu marfurile 4426 TVA deductibila = = 401 Furnizori

190 238 200 38

3.Consumul de materii prime: Nu se contabilizeaza 4. Vanzare de marfuri: 4111 Clienti % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza 5.Anularea soldurilor initiale: a)Pentru materii prime: 601 = Cheltuieli cu materiile prime b)Pentru marfuri: 607 = Cheltuieli cu marfurile 6.Prelucrarea marfurilor: a)Pentru materii prime: 301 Materii prime b)Penru marfuri: 371 Marfuri = 952 800 152

301 Materii prime 371 Marfuri

2000 7500

= =

601 Cheltuieli cu materii prime 607 Cheltuieli cu marfurile

1700 6500

3. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270000 piese in 3 ani, o intreprindere a pus la punct un echipament special al carui cost de productie este de 18.000 lei. In acord cu clientul,scadentarul livrarilor de piese a fost fixat dupa cum urmeaza: -in primul an: 54000 piese; -in al doilea an:81000 piese; -in al treilea an: 135000 piese. 3

Care este amortismentul anual daca intreprinderea opteaza pentru amortizarea in functie de numarul unitati de productie? Rezolvare: Amortizare anul 1:18000*(54000/270000)=3600lei Amortizare anul 2:18000*(81000/270000)=5400 lei Amortizare anul 3:18000*(135000/270000)=9000 lei 4. O intreprindere fabrica mobila, inclusiv mese.Costurile asociate cu fabricarea meselor si cu operatiile generale ale firmei sunt urmatoarele: a)lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costa 100 u.m./masa; b)mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u.m./masa; c)muncitorii care asambleaza mesele sunt coordonati de catre responsabil,care are un salariu annual de 25.000 u.m.; d)amortizarea masinilor utilizate in fabricarea meselor se ridica la 10.000 u.m./an; e)salariul manageruluifirmei reprezinta 80.000 u.m./an f)firma cheltuieste annual 30.000 u.m. pentru publicitate privind mesele; g)vanzatorii primesc un comision de 30 u.m. pentru fiecare masa vanduta. Clasificati fiecare cost in urmatoarele categorii:fix, variabil,cost al perioadei,cost al produsului,cost direct sau indirect(pentru produsul, ,mese’). Rezolvare: A B C D E F G Cost variabil Cost variabil Cost fix Cost fix Cost variabil Cost direct Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al perioadei Cost al perioadei

5. În cursul lunii ianuarie, SC BETA SA obţine produse finite în urmãtoarele condiţii: cheltuieli directe de producţie 10.000 lei, cheltuieli indirecte de producţie 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei; capacitatea normalã de producţie 1.000 bucãţi, capacitatea realã de producţie 750 bucãţi. Societatea deţinea la începutul perioadei în stoc 250 bucãţi de produse finite, evaluate la 25 lei/bucatã; ea vinde 900 bucãţi la 35 lei/bucatã; pentru evaluarea stocurilor la ieşire foloseşte metoda LIFO (ultimul intrat, primul ieşit). Care este valoarea stocului de produse finite la sfârşitul anului? Rezolvare: Determinarea costului de producţie 10.000 • Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe = Cost de producţie al perioadei 8.000 4.000*
70 5 1.000

21.000

4

Costul unitar=

21 .000 =28 750

D 345 Produse finite SI 250buc*25 24.750 Intrări 750 buc*28 SF 2.500

C

Valoare ieşiri=750 buc*28+150*25=24.750 6. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.N era de 23.000 lei/euro. Pe parcursul exerciţiului N au fost înregistrate urmãtoarele fluxuri monetare: încasãri de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/euro şi de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, şi plãţi de 20.000 euro la cursul zilei de 24.300 lei/ euro şi de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro. La 31.12.N cursul era de 24.100 lei/euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societãţii şi diferenţa de curs nerealizatã? Rezolvare: Situaţia în contul 5124: D 5124 C Sold iniţial 10.000 Euro x 23.000 lei/ Plăţi 20.000 Euro x 24.300 lei/€ = € = 230.000.000 lei 486.000.000 lei Încasări: 30.000 Euro x 24.000 lei/€ = Plăţi 15.000 Euro x 23.500 lei/€ = 720.000.000 lei 352.500.000 lei Încasări 10.000 Euro x 23.500 lei/€ = 235.000.000 lei Total încasări 955.000.000 lei Total încasări + sold iniţial Total plăţi 838.500.000 lei 1.185.000.000 lei Sfd 15.000 Euro reprezentând 346.500.000 lei La data de 31.12.N soldul final de 15.000 Euro reprezintă 15.000 Euro x 24.100 lei/€. = 361.500.000 lei Diferenţa de curs nerealizată 361.500.000 lei – 346.500.000 lei = 15.000.000 lei reprezintă un venit din diferenţe de curs valutar: Înregistrarea contabilă: 15.000.000 lei 5124 = 765 15.000.000 lei Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955.000.000 lei – 838.500.000 lei + 15.000.000 lei = 131.500.000 lei 7. Dispuneţi de urmãtoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4.600 lei. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi ale obligaţiilor preluate sunt urmãtoarele: stocuri 1.500 lei; creanţe 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri şi clãdiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plãţi în valoare de 4.200 lei pentru achiziţia clãdirilor. Determinaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie”. = Plăţi privind achiziţia filialei (1) Plăţi privind achiziţia clădirilor Flux de numerar provenit din activitatea de investiţii -2.600 lei -4.200 lei -6.800 lei 5

(1)

 + + + = = = + =

Valoarea se determină astfel: Stocuri Creanţe Numerar Terenuri şi clădiri Total activ Datorii (1.600+1.500) Activ net contabil Numerar Valoarea plătită pentru filială sau: Plăţi privind acţiunile filialei Numerar Valoarea plătită pentru filială

1.500 lei 200 lei 2.000 lei 4.000 lei 7.700 lei -3.100 lei 4.600 lei -2.000 lei 2.600 lei 4.600 lei -2.000 lei 2.600 lei

8. Se dau urmãtoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: – vânzãri de produse finite 6.000 lei; – vânzãri de mãrfuri 1.800 lei; – costul mãrfurilor vândute 1.200 lei; – variaţia stocurilor (sold debitor) 800 lei; – venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei; – producţie imobilizatã 5.000 lei. Conform OMFP nr. 1.752/2005, calculaţi cifra de afaceri netã şi total venituri din exploatare. Rezolvare: Cifra de afaceri=Venituri de produse finite+Vanzari de marfuri+Venituri din subventi= =6000+1800+700=8500 lei Total venituri din exploatare=(Cifra de afaceri-Variatia stocurilor)+Productia imobilizata =(8500-800)+5000=12700 lei 9. Se dau urmãtoarele informaţii (în lei): Venituri din subvenţii de exploatare 15.500 (din care 9.500 pentru cifra de afaceri, iar restul pentru cheltuielile cu dobânda); cheltuieli cu amortizarea 11.200; venituri din exploatare privind provizioanele 5.200; produse finite (sold iniţial) 5.500; mãrfuri (sold iniţial) 2.700; cheltuieli cu sconturile acordate 8.100; achiziţii de mãrfuri 41.500; cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.800; venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.000 şi la cost de producţie de 106.800; cheltuieli cu dobânzile 6.600; produse finite (sold final) 3.700; venituri din prestãri de servicii 14.700; mãrfuri (sold final) 4.100; valoarea contabilã a activelor cedate 45.000; venituri din cedarea activelor 21.500; amortizarea cumulatã a imobilizãrilor cedate 17.000. Care este valoarea cifrei de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare? Rezolvare: a) subvenţii de exploatare 15.500 lei 5121 b) înregistrare amortizare 11.200 lei 6811 c) reluare provizioane 5.200 lei 151 d) acordare sconturi 8.100 lei 667 = % 7411 7418 281 7812 4111 15.500 lei 9.500 lei 6.000 lei 11.200 lei 5.200 lei 8.100 lei 6

= = =

e) achiziţie mărfuri 41.500 lei 371 = 401 f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.800 lei 626 = 401 a) vânzare produse finite 105.000 lei 411 = 701 b) descărcare gestiune produse finite 106.800 lei 711 = 345 c) înregistrare dobânzi 6.600 lei 666 = 1682 j) D 345 C SI 5.500 106.800 SF 3.700 SI + Obţinere – Descărcare gest = SF 5.500 + Obţinere – 106.800 = 3.700 Obţinere = 105.000 105.000 lei 345 = 711 k) prestări servicii terţilor 14.700 lei 4111 = 704 l) descărcare gestiune mărfuri vândute D 371 C SI 2.700 41.500 SF 4.100 SI + Achiziţie – Descărcare gest = SF 1.700 + 41.500 – Descărcare gest = 4.100 Descăcare gest = 40.100 40.100 lei 607 = m) venituri din cedarea activelor 21.500 lei 461 = n) descărcare gestiune active vândute 45.000 lei % = 17.000 lei 281 28.000 lei 6583 • + + + = • + + + =

41.500 lei 7.800 lei 105.000 lei 106.800 lei 6.600 lei

105.000 lei 14.700 lei

371 7583 2XX

40.100 lei 21.500 lei 45.000 lei

Venituri din prestări servicii Venituri din vânzări de produse finite Variaţia stocurilor (SFD ) Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri Alte venituri din exploatare (7583) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu telecomunicaţiile Cheltuieli cu mărfurile Cheltuieli cu cedarea activelor Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) Total cheltuieli de exploatare

14.700 lei 105.000 lei 1.800 lei 9.500 lei 21.500 lei 152.500 lei 11.200 lei 7.800 lei 40.100 lei 28.000 lei 5.200 lei 81.900 lei

7

Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152.500 lei – 81.900 lei = 70.600 lei Cifra de afaceri netă = ct 704 (14.700 lei) + ct 701 (105.000 lei)+ ct 7411 (9.500 lei) = 129.200 lei

10. Care sunt particularităţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. 3.055/2009? Răspuns: 1. Formatul este predefinit, întreprinderile neputând detalia sau restrânge posturile bilanţiere; sursa acestui model se găseşte în articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE. 2. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanţului chiar dacă nu răspund criteriilor de recunoaştere stabilite de IASB în cadrul conceptual. 3. Fondul comercial negativ este considerat venit în avans şi nu este recunoscut ca venit, aşa cum solicită practica internaţională. 4. Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate separat, ci sunt cumulate cu cele deţinute pentru a fi utilizate. 5. Creanţele (altele decât cele financiare) cu scadenţa mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa activelor circulante. 6. Cheltuielile în avans şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu se împart în funcţie de scadenţe. Veniturile în avans sunt separate în partea ce va fi reluată la venituri într-o perioadă de până la un an şi sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an. 7. Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se deduc din împrumutul obligatar. 8. Acţiunile proprii se deduc din capitalurile proprii. 9. Prezenţa la poziţiile E şi F a doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii. Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori. Un criteriu relevant în aprecierea continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar. Se consideră că întreprinderea îşi asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt. Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP nr. 3.055/2009 pentru a pune în evidenţă echilibrul financiar. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe termen scurt cu sursele pe termen scurt: Active pe termen Surse pe termen lung: lung: Capitaluri şi rezerve (J) ↑ Active Datorii care trebuie plătite într-o | imobilizate (A) perioadă mai mare de un an (G) ↑ | - Subvenţii pentru Provizioane pentru riscuri şi |Fond de rulment |Capitaluri permanente (F) investiţii cheltuieli (H) (E) Active pe termen Surse pe termen scurt: scurt: Datorii care trebuie plătite într-o Active circulante perioadă de până la un an (D) (B) Venituri în avans (I exclusiv Cheltuieli în subvenţiile pentru investiţii) avans (C) La poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii. Pe baza acestui indicator se apreciază modul în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen scurt. Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung) rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poate fi utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans). Din schema de mai sus, fondul de rulment se poate deduce astfel: 8

(1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) – Active pe termen lung (A - Subvenţiile pentru investiţii), sau (2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) - Datorii care trebuie plătite întro perioadă de până la un an (D) - Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii). A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. 3.055/2009. Această relaţie trebuie interpretată cu prudenţă deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în avans şi veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt, în mod normal, înainte de a calcula acest indicator se fac o serie de retratări si reclasificări ale elementelor de bilanţ. Ar trebui luate în considerare doar cheltuielile şi veniturile în avans pe termen scurt, dar si datorii precum provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care au scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mică de un an. Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta îşi asigură continuitatea pe termen scurt fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt. La poziţia F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii, numite şi capitaluri permanente. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe termen lung. Din schema de mai sus, capitalurile permanente se pot determina astfel: (i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli(H), sau (ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) - Surse pe termen scurt (D +1 exclusiv subvenţiile pentru investiţii), sau (iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate - Subvenţii pentru investiţii). A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. 3.055/2009. 11. O societate-mama achizitioneaza de la o filiala din cadrul grupului 50.000 de actiuni cu pretul de 1 leu/actiune. Se achita prin banca suma de 30.000 lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeasi modalitate. Comisionul achitat societatii de valori mobiliare care a instrumentat tranzactia este de 1%. In anul urmator se incaseaza cu ordin de plata dividende in suma de 15.000 lei. Ulterior se vand 1.000 de actiuni cu pretul de 2 lei/actiune, incasarea facandu-se ulterior in numerar. Titlurile vandute se scot din evidenta la pretul de cumparare. Se cer inregistrarile contabile privind: a) achizitia titlurilor si achitarea comisionului; b) plata ulterioara a varsamintelor si incasarea dividendelor; c) vanzarea si incasarea titlurilor. Rezolvare: (a) • achizitia titlurilor 50.000lei 261 Actiuni detinute la entitatile afiliate

=

5121 Conturi curente la banci 2691 Varsaminte de efectuat la entitatile afiliate

30.000lei 20.000lei

• achitarea comisionului 500 lei 622 = 5121 Cheltuieli cu comisioanele Conturi curente la banci si onorariile (b) • varsamintele efectuate pentru emitent 20.000 2691 = 5121 lei Varsaminte de efectuat la Conturi curente la banci entitatile afiliate • incasarea dividendelor 15.000 5121 = 7611 lei Conturi curente la banci Venituri din actiuni detinute la

500 lei

20.000 lei

15.000 lei 9

entitatile afiliate (c ) • reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la pretul de cesiune 2.000 lei 461 = 7641 Debitori diversi Venituri din imobilizari financiare cedate • incasarea titlurilor cedate 2.000 lei 5311 Casa in lei = 461 Debitori diversi 2.000 lei

2.000 lei

• scaderea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare 1.000 lei 6641 = 261 Cheltuieli privind Actiuni detinute la entitatile imobilizarile financiare afiliate cedate

1.000 lei

12. O societate realizeaza prin vanzarea a 15.000 de bucati din produsul sau o cifra de afaceri de 225.000 lei, suportand pierderi de 5.000 lei. Costurile suportate pentru producerea si vanzarea acestui produs sunt de 230.000 lei, impartite astfel: – materie prima (variabile): 105.000 lei; – personal (jumatate variabile si jumatate fixe): 60.000 lei; – amortizare imobil si masini de productie (fixe): 45.000 lei; – diverse (fixe): 20.000 lei. Managerul societatii cunoaste faptul ca are capacitatea de a produce si vinde pana la 20.000 bucati din produsul sau. Care este cantitatea de produs fabricata si vanduta care i-ar permite sa nu mai suporte pierderi? Rezolvare: Cheltuieli variabile = 105.000 + (60.000/2) = 135.000 Cheltuieli fixe = 30.000 + 45.000 + 20.000 = 95.000 = 15.000 buc * 15 • Cifra de afaceri

=

225.000 lei

-

- Cheltuieli variabile = 15.000 buc * 9 135.000 lei = Marja costurilor = 90.000 lei variabile Cheltuieli fixe 95.000 lei = Pierdere -5.000 lei Pentru ca societatea sa nu suporte pierderi cantitatea care trebuie sa o produca si sa o vanda este q.

q= 95.000/ 6=15.834 13. Un utilaj a fost achizitionat la valoarea de 200.000 u.m., la data de 1 ianuarie 2005, durata de viata utila 5 ani, valoare reziduala nula. Durata de viata utila ramasa a fost revizuita la 7 ani la data de 31 decembrie 2007. Calculati, conform IAS 16, amortizarea aferenta anului 2007. Rezolvare: Valoare contabila = 200.000 u.m Valoare amortizabila cf. IAS 16 = Valoare contabila – Valoare reziduala Valoare amortizabila = 200.000 – 0 = 200.000 u.m Amortizare 2005 = 200.000 : 5 ani = 40.000 u.m Amortizare 2006 = 40.000 u.m 10

Valoare ramasa de amortizat = [200.000 – (40.000 * 2)] = 120.000 u.m. Amortizare 2007 = 120.000 : 5 ani = 24.000 u.m 14. O societate achizitioneaza 20 ha de teren la costul de 500.000 lei. La data achizitiei s-au efectuat lucrari de restaurare a amplasamentului in vederea plantarii unei culturi de pepeni, costul lucrarilor fiind 80.000 lei. Societatea estimeaza ca peste 5 ani va efectua o rotatie a culturilor, urmand a cultiva rosii. Ca urmare a vanzarii pepenilor, profitul societatii va creste cu 4% in urmatorii 5 ani. Contabilizati, conform IAS 16, achizitia si amortizarea. Rezolvare: - achizitia terenului: 2111 = 404 500.000 lei - recunoasterea costurilor cu restaurarea amplasamentului: 2112 = 404 80.000 lei - amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de crestere a beneficiilor: 80.000 lei: 5 ani = 16.000 lei: 6811 = 2811 16.000 lei 15. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii: 1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri in valoare de 100 lei, conditiile de plata fiind: 10% din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa un an de la vanzare, iar 40% dupa 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca in acel moment clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiara la o rata a dobanzii de 60%; 2) vinde un program informatic pentru suma de 2.000 lei incluzand in factura si pretul activitatii de service dupa instalare in valoare de 150. lei; activitatea de service se realizeaza timp de 3 ani incepand cu anul N. Sa se contabilizeze tranzactiile conform IAS 18 „Venituri”. Rezolvare: 1) Anul 01.01.N 01.01.N+1 01.01.N+2 Plata 10 50 40 100 Val. Actualizata a incasarilor anuale (lei) 10 50 / (1+60%)1 = 31,25 40 / (1+60%)2 = 15,63 56,88 Dobanda anuala (lei) 0 18,75 24,37 43,12

Diferenta dintre 100 si 56,88 reprezinta venit amanat, respectiv 43,12. Inregistrarea vanzarii stocului de marfuri: 411 = % Clienti 707 Venituri din vanzarea marfurilor 472 Venituri in avans Incasarea la vanzare 01.01.N: 5121 = 411 Conturi la banci in lei Clienti Incasare la data 01.01.N + 1: 5121 = 411 Conturi la banci in lei Clienti 10 100 56,88 43,12

50 11

Concomitent venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din dobanzi: 472 = 766 18,75 Venituri in avans Venituri din dobanzi Incasare la data 01.01.N + 2: 5121 = 411 Conturi la banci in lei Clienti

40

Concomitent venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din dobanzi: 472 = 766 24,37 Venituri in avans Venituri din dobanzi 2) Inregistrarea vanzarii programului informatic in anul N: % 707 Venituri din vanzare 472 Venituri in avans Incasarea la vanzare in anul N: 5121 = 411 Conturi la banci in lei Clienti 411 Clienti = 2.150 2.050 100 2.150

In anul N+ 1 venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din vanzare: 472 = 707 50 Venituri in avans Venituri din vanzare In anul N+ 2 venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din vanzare: 472 = 707 50 Venituri in avans Venituri din vanzare 16. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii: 1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri in valoare de 1.000.000 lei, conditiile de plata fiind: 10% din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa un an de la vanzare, iar 40% dupa 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca in acel moment clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiara la o rata a dobanzii de 60%; 2) cumpara, pe data de 30.07.N, un numar de 1.000 de obligatiuni, valoarea nominala a unei obligatiuni 1 leu, pretul de achizitie 1,2 lei; dobanda anuala este de 30%, incasata la 31 decembrie N. In conditiile aplicarii IAS 18 „Venituri curente” sa se contabilizeze operatiile de mai sus. Rezolvare: 1) Valoarea actualizata a incasarilor legate de tranzactie este de: 500.000 + 250.000 + 250.000 = 753.906,25 1,6 1,62 Se poate considera ca pretul de vanzare contine venituri din dobanzi in suma de 1.000.000 - 96.485.261 = 246.093,75 u.m., esalonabile pe cele doua exercitii de credit. inregistrarea vanzarii stocului de marfuri: 411 = % 1.000.000 707 753.906,25 472 246.093,75 Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient sa se calculeze dobanzile teoretice la soldul creditului ramas, adica: - in numele exercitiului N: (753.906,25 - 500.000) x 60% = 152.343,75 u.m. 12

- in numele exercitiului N+1: (753.906,25 - 750.000 + 152.343,75) x 60% = 93.750 u.m. Repartizarea veniturilor in avans la venituri financiare va genera urmatoarele inregistrari: - in exercitiul N: Venituri in avans = Venituri din dobanzi 152.343,75 - in exercitiul N+1: Venituri in avans = Venituri din dobanzi 93.750 2) Perioada detinere = 1 august – 31 decembrie = 5 luni. Post-achizitie: 1000 obligatiuni x 1 lui/obligatiune (VN) x 30% x 5/12 = 120 lei Ante-achizitie: 1000 obligatiuni x 1 leu/ obligatiune (VN) x 30% x 7/12 = 170lei 5121 = % 766 506 290 120 170

17. In cursul anului N o intreprindere efectueaza urmatoarele operatii: acorda un imprumut unei filiale aflate in dificultate financiara de 850 u.m.; incaseaza contravaloarea unui imprumut obligatar cu caracteristicile: numar de obligatiuni 1.000 titluri, valoare nominala 1,1 u.m./titlu, pret de rambursare 1,2 u.m., pret de emisiune 0,9 u.m.; vinde titlurile de participare inainte de achitarea totala, pret de cesiune 900 u.m., partea neeliberata 400 u.m. si le incaseaza; majoreaza capitalul social prin noi aporturi in numerar incasate in contul curent in conditiile: numar de actiuni 1.000 titluri, valoare nominala 0,6 u.m./titlu, pret de emisiune 0,8 u.m./titlu, valoare matematica contabila 0,9 u.m./titlu; vinde cu incasare directa 5 calculatoare in valoare de 2.000 u.m. acordand un scont de 10% (exclusiv TVA); plateste dobanzi si dividende in valoare de 1.200 u.m. din care 100 u.m. legati de activitatea de exploatare. In conditiile in care nu se tine cont de TVA, calculati fluxurile de numerar provenite din activitatea de investitii si finantare. Rezolvare: Flux de numerar din activitatea de investitii: • Incasari din vanzarea activelor imobilizate ..........(2.000 – 2.000*10%) = 1.800 + Incasari din creante imobilizate + Dobanzi incasate + Dividende incasate - Plati privind achizitia de active imobilizate - Plati privind creantele imobilizate ...............................................................850 = Numerar net din activitatea de investitii ..............................................2.650 Flux de numerar din activitatea de finantare: • Incasari din capitaluri proprii sub forma emisiunilor de actiuni sau din cresteri de capital propriu ....................................................................................... 800* + Incasari din datorii financiare pe termen lung (credite bancare si asimilate) .................................................................................................................... 1.400** - Plati privind rambursarea si distribuirile de capital propriu - Plati privind rambursarea de datorii financiare - Dobanzi si dividende platite .............................................(1.200 – 100) =1.100 = Numerar net din activitatea de finantare ..............................................3.300 Nota: * Incasari din crestere capital social = 1.000 actiuni * Pret emisiune (0,8) = 800 u.m. ** Incasari din datorii financiare pe termen lung 1.400 u.m. • Contravaloare imprumut obligatar=1.000 oblig.*Pret emisiune (0,9) =900 u.m. Valoate oblig. vandute = Pret cesiune - Parte neeliberata =900–400=500 u.m. 13

18. In cursul anului N, o intreprindere efectueaza urmatoarele operatii: incaseaza o rata scadenta de 700 u.m. si dobanda aferenta de 300 u.m. unui imprumut acordat in anul precedent unei filiale aflate in dificultate financiara; achizitioneaza o filiala de 1.600 u.m. din care numerar dobandit 400 u.m.; achizitioneaza 5 autoturisme in valoare totala de 2.000 u.m. din care 600 u.m. preluate in leasing financiar, restul achitate pe loc, primind un scont de 5%; plateste dobanda anuala aferenta unui imprumut obligatar emis in exercitiul anterior cu caracteristicile: numar de obligatiuni 1.000, valoare nominala 1 u.m., pret de rambursare 1,2 u.m., pret de emisiune 1,1 u.m.; rata dobanzii 30%; ramburseaza o transa de 200 de obligatiuni; plateste rata anuala de leasing financiar 50 u.m. si contracteaza un credit bancar pe termen lung 1.400 u.m. In conditiile in care nu se tine cont de TVA, calculati fluxurile de numerar provenite din activitatea de investitii si finantare. Rezolvare: Flux de numerar din activitatea de investitii: • + + + = Incasari din vanzarea activelor imobilizate Incasari din creante imobilizate ................................................................... 700 Dobanzi incasate .........................................................................................300 Dividende incasate Plati privind achizitia de active imobilizate.............................................. 1.780* Plati privind creantele imobilizate Numerar net din activitatea de investitii ............................................= 2.780 Nota: * Plati privind achizitia de active imobilizate 1.780 • Achizitie filiala, din care numerar dobandit 400 Plata 5 autoturisme, cu scont primit (1.400 – 1.400*5%) = 1.330 Plata rata anuală de leasing financiar 50

• •

Flux de numerar din activitatea de finantare: • Incasari din capitaluri proprii sub forma emisiunilor de actiuni sau din cresteri de capital propriu + Incasari din datorii financiare pe termen lung (credite bancare asimilate) ...................................................................................................................1.400 - Plati privind rambursarea si distribuirile de capital propriu - Plati privind rambursarea de datorii financiare ...........................................240* - Dobanzi platite ......................................................................................... 300** - Dividende platite = Numerar net din activitatea de finantare ..............................................1.940 Nota: * Valoarea de rambursare este pretul achitat de obligatar cu ocazia rambursarii imprumutului care a creditat firma cu ocazia emiterii obligatiunilor. Valoare transa rambursata = 200 obligatiuni * Val de rambursare (1,2) = 240 ** Valoarea nominala reprezinta pretul obligatiunii inscris pe document si reprezinta baza de calcul pentru dobanda. 14 si

Dobanda platita aferenta imprumutului obligator = 1.000 obligatiuni * Val nominala (1) * Rata dobanzii (30%) = 300

Barbu Edit Maria Stagiar Experţi Contabili Anul III sem I

FISCALITATE
1. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in urma carora pot rezulta elemente similare veniturilor si cheltuielilor. Raspuns: SFERA DE CUPRINDERE A IMPOZITULUI Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza: a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profi tului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate; b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profi tului impozabil atribuibil sediului permanent; c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fi zice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profi tul impozabil al asocierii atribuibile fi ecarei persoane; d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profi tului impozabil aferent acestor venituri; e) in cazul persoanelor fi zice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profi tul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fi zice rezidente. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii fi rmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda 15

in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor; 2. S.C. GAMA S.R.L. este stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, fiind platitor lunar de TVA avand ca obiect de activitate farmacie si stomatologie. In cursul lunii martie 2009 ea realizeaza urmatoarele operatiuni (toate sumele sunt fara TVA): achizitioneaza de la Bayer, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania, 12.000 folii aspirina in valoare de 4.000 euro; achizitioneaza de la S.C. Farmas S.A., stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, 3.500 folii paracetamol in valoare de 2.500 lei; achizitioneaza de la S.C. Leasingul S.A. un automobil in leasing financiar pentru care achita avans de 4.300 lei in luna martie 2009, urmand sa achite apoi 36 de rate lunare a 500 lei/rata, incepand din luna aprilie 2009; primeste de la furnizori facturile pentru energie electrica si apa in suma de 1.200 lei; livreaza catre persoane fizice, in farmacia din Bucuresti, 16.000 folii aspirina in valoare de 20.000 lei; presteaza servicii consultatii stomatologice in suma de 8.500 lei; livreaza catre persoane fizice din Franta, pe baza de comanda postala, paracetamol in valoare de 3.000 euro. livreaza catre Solaris, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Franta, 1.300 folii de paracetamol in valoare de 4.200 euro; livreaza proteze dentare clientilor, persoane fizice, de la stomatologie in valoare de 5.000 lei; Se cunoaste ca S.C. GAMA S.R.L. achizitioneaza aspirina si paracetamolul numai in scopul revanzarii, iar celelate achizitii nu le poate evidentia separat pe tipuri de activitati. Curs de schimb 1 euro = 4 lei. Plafonul de vanzari la distanta este 35.000 euro in Romania si 40.000 euro in Franta. Cerinte: TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat si TVA de plata sau de recuperat pentru luna martie 2009; Precizati scadenta de depunere a decontului de TVA; Precizati pentru ce operatiuni trebuie intocmita declaratie recapitulativa si care este termenul de depunere a acesteia. Rezolvare: Cota tva medicamente = 9% Serviciile stomatologice si livrarea protezelor sunt operatiuni scutite fara drept de deducere(art 141 CF) a) achizitioneaza de la Bayer, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania, 12.000 folii aspirina in valoare de 3.000 euro; 371 = 401 12.000 (3.000 euro*4lei) 4426=4427 1080 (570 euro*4lei) b) achizitioneaza de la S.C. Farmas S.A., stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, 3.500 folii paracetamol in valoare de 2.500 lei; % = 401 2725 371 2500 4426 225 c) achizitioneaza de la S.C. Leasingul S.A. un automobil in leasing financiar pentru care achita avans de 4.300 lei in luna martie 2009, urmand sa achite apoi 36 de rate lunare a 500 lei/rata, incepand din luna aprilie 2009; 212 = 167 167 = 409 409 =5311 22300 4.300 4.300 16

c) primeste de la furnizori facturile pentru energie electrica si apa in suma de 1.200 lei; % = 401 605 4426 1428 1200 228

e) livreaza catre persoane fizice, in farmacia din Bucuresti, 16.000 folii aspirina in valoare de 20.000 lei; 4111 = % 707 4427 f) presteaza 4111 = 704 21800 20000 1800 servicii consultatii stomatologice in suma de 8.500 lei; 8.500

g) livreaza catre persoane fizice din Franta, pe baza de comanda postala, paracetamol in valoare de 3.000 euro. 4111 = 707 12.000 (3000 euro * 4 lei) i) livreaza proteze dentare clientilor, persoane fizice, de la stomatologie in valoare de 5.000 lei; 4111 = 704 5000 Se cunoaste ca S.C. GAMA S.R.L. achizitioneaza aspirina si paracetamolul numai in scopul revanzarii, iar celelate achizitii nu le poate evidentia separat pe tipuri de activitati. Curs de schimb 1 euro = 4 lei. Cerinte: a) TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat si TVA de plata sau de recuperat pentru luna martie 2009; 4426 = 225+228+1180 = 1630 4427 = 1180 % =4426 1630 4427 1180 4424 450 b) precizati scadenta de depunere a decontului de TVA; scadenta = pana pe data de 25 aprilie 2009 3. Un agent economic este incadrat la inceputul anului in categoria micilor producatori independenti. Capacitatea sa de productie la inceputul anului era de 190.000 hl. In luna iulie pune in functiune o noua capacitate de productie de 30.000 hl. Productia sa cumulata pentru lunile ianuarie – august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl in luna iulie si 50.000 hl in luna august. Berea produsa are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitara si cursul de schimb prevazute in Codul fiscal sa se determine acciza datorata in luna iulie si acciza datorata in luna august. Formula de calcul a accizei este: Acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato x acciza unitara x cursul de schimb. Rezolvare: Agentul economic beneficiaza de acciza redusa pana pe data de 1 a lunii urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a capacitatii de productie, urmand ca din luna urmatoare sa aiba loc trecerea dintr-o categorie de impozitare in alta. 17

Pentru produsele supuse accizelor la nivel comunitar, cursul de schimb valutar leu/euro utilizat la calculul accizelor pentru anul 2010 este de 4,2688 RON pentru 1 euro, stabilit de Banca Centrala Europeana in data de 1 octombrie 2009 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acciza iulie 2010 va fi de = 20.000 x 10 x 0,43 x 4,2688 = 367.116,80 lei. Acciza august 2010 va fi de = 50.000 x 10 x 0,748 x 4,2688 = 1.596.531,20 lei. 4. Cum se determină taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate? Răspuns: Orice persoană care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate într-un loc public datorează plata unei taxe anuale către bugetul local al autorităţii administraţiei publice locale în raza căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă. Taxa se plăteşte anticipat de către beneficiarul publicităţii, proporţional cu numărul de luni sau fracţiuni de lună de utilizare, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază este expus afişul publicitar. Taxa anuală stabilită de consiliul local este stabilită în lei/metru pătrat. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă sau publicitate se poate plăti anticipat (în întregime pentru întregul an până pe data de 15 martie) sau trimestrial, în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie şi până la 15 noiembrie. 5. Cum se determină impozitul pe spectacole în cazul videotecilor şi discotecilor? Pentru activităţile artistice şi distractive de videotecă şi discotecă impozitul pe spectacole se stabileşte de către consiliul local în lei/mp/zi, în funcţie de suprafaţa incintei în care se desfăşoară spectacolul. Sumelor fixe stabilite ca taxă le sunt aplicate coeficienţii1 de corecţie pozitivă în funcţie de rangul localităţii. Plătitorii de impozit pe spectacole pentru activităţile artistice şi distractive de videotecă şi discotecă, au obligaţia să depună o declaraţie care va conţine suprafaţa incintei, precum şi zilele în care se desfăşoară spectacolele, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul la bugetul local al unităţii administrativ- teritoriale în a cărei rază se desfăşoară spectacolul. 5. Cum se determină taxa hotelieră şi când se plăteşte ea? Răspuns: Taxa hotelieră se poate institui într-o unitate de cazare situată într-o localitate asupra căreia consiliul local îşi exercită autoritatea. Taxa se determină pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5% şi 5%, aplicate la tarifele de cazare. Pentru şederea în staţiunile turistice, declarate conform legii, taxa se determină pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5% şi 5%, în funcţie de categoria unităţii de cazare, la tarifele practicate de aceasta pentru o noapte de cazare, indiferent de durata sejurului. Unităţile de cazare au obligaţia virării taxei bugetului local până pe data de 10 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a colectat. 6. Să se determine impozitul pe clădiri datorat de o persoană fizică dacă se cunosc următoarele date despre proprietăţile deţinute: - o clădire situată în zona B într-o localitate de rangul I, cu o suprafaţă construit desfăşurată de 240 mp. Valoarea impozabilă a clădirii este 669 lei / mp. Clădirea este construită în anul 2003 şi este locuinţă de domiciliu; - cumpără pe data de 20 iunie un apartament situat în aceeaşi localitate, în zona A într-un bloc cu 6 etaje şi 34 de apartamente. Suprafaţa desfăşurată a apartamentului este de 96 mp. Apartamentul este construit în 1 18

anul 1972. Valoarea impozabilă unitară a apartamentul este 669 lei / mp. Răspuns: Pentru clădirile structurate în blocuri cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente coeficienţii de corecţie pozitivă vor fi diminuaţi cu 0,10 Prin legislaţia în vigoare, contribuabilii, persoane fizice, datorează statului un impozit majorat pentru clădirile cu destinaţie de locuinţă aflate în proprietate, altele decât cea la care au adresa de domiciliu2, dacă nu sunt închiriate (este necesară existenţa unui contract de închiriere înregistrat la administraţia financiară). Impozitul creşte progresiv, pe măsură ce contribuabilii au mai multe clădiri în proprietate. Majorarea de impozit pentru clădirile cu destinaţie de locuinţă, altele decât cea de domiciliu - cu 15% pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 50% pentru cea de-a doua clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 75% pentru cea de-a treia clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele, în afara celei de la adresa de domiciliu.

Pt.prima cladire se datoreaza impozit astfel: (240 mp x 669 lei/mp x 2,40)x 0,1% = 385 lei Pt.apartamemt impozitul se datoreaza astfel: Valoarea impozabila este = 96mp x 669lei/mp x (2,50 -0,10)=154138 lei Reducerea la valoarea impozabila datorata vechimii este de 10% 154138 x 10% = 15414 lei Impozit pe cladiri pt.apartament= (154138 – 15414)x 0,1% = 139 lei la care se aplica majorare de 15%: 139 + 15% = 160 lei IMPOZIT TOTAL = 385 + 160 = 545 lei 7. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. Serviciul este intangibil,pe relatia B2B Prestator- persoana imozabila stabilita in Bulgaria Beneficiar – persoana impozabila stabilita in Romania - Serviciile intangibile au locul in RO la locul unde este stabilit beneficiarul;se solicita cod de tva - Rata lunara se factureaza fara tva din Bulgaria: 1000 euro x 4 lei = 4000 lei - Persoana obligata la plata tva este SC Transportatorul din Romania,dar va face taxare inversa;tva calculat la rata lunara- 4000 x 24% = 960 lei - Pentru valoarea reziduala SC Prestatorul din Bulgaria face facture fara tva la valoarea de 4000 lei,iar SC Transportatorul face taxare inversa - Se dclara operatiile in declaratia recapitulative.

2

19

Barbu Edit Maria Stagiar Experţi Contabili Anul III sem I

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR
1.Definiti dizolvarea societatilor comerciale. Rezolvare : Legea nr. 31/1990 nu dă o definiţie expresă a dizolvării societăţii. În lipsa acesteia, precizarea noţiunii a revenit doctrinei. Astfel, dizolvarea a fost considerată modalitatea juridică de încetare a existenţei societăţii.1 Cu toate că o asemenea definiţie pare îndreptăţită atât de dispoziţiile Codului Civil referitoare la materia societăţilor (art. 1523 foloseşte expresia “societatea încetează”) cât şi de unele dispoziţii ale Legii nr. 31/1990 (art. 58, care reglementează efectele declarării nulităţi societăţii, prevede că, pe data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, societatea încetează fără drept retroactiv), ea este inexactă, fiind contrazisă de dispoziţiile legale ce reglementează efectele dizolvării. În acest sens, art. 228 alin. (4) din Legea nr. 31/1190 precizează că societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia. Mai aproape de realitate este definirea dizolvării ca fiind un fapt care determină încetarea vieţii societăţii, ca organism activ ce urmăreşte realizarea de beneficii din exercitarea unei activităţi comerciale.2 Totuşi, cea mai exactă caracterizare este aceea care consideră dizolvarea ca un moment care pune capăt activităţii comerciale normale, aşa cum aceasta a fost determinată de actul constitutiv şi marchează trecerea în faza lichidării. Deci, prin dizolvare, societatea intră într-o nouă fază a existenţei sale, în care urmează să se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adică la transformarea lor în bani, plata creditorilor şi repartizarea restului între asociaţi. Numai după parcurgerea acestui “ciclu” intervine stingerea personalităţii juridice a societăţii şi, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.3 Perioada ce urmează dizolvării este asemănătoare cu perioada constitutivă: societatea se bucură de o personalitate juridică restrânsă, limitată, de această dată, la operaţiunile lichidării. În procesul de încetare a personalităţii juridice a unei societăţi comerciale, dizolvarea şi lichidarea reprezintă, în condiţii obişnuite, cele două faze obligatorii, în principiu separate de momentul desemnării lichidatorilor. În mod excepţional, legea reglementează cazuri în care personalitatea juridică a societăţii încetează, fără a se parcurge cele două faze. În cazul fuziunii şi divizării societăţilor comerciale reglementate prin Legea nr. 31/1990 se impun câteva precizări. Art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede: fuziunea se face prin absorbirea unei societăţi de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe societăţi pentru a alcătui o societate nouă. Fuziunea este operaţiunea prin care se realizează o concentrare a societăţilor comerciale; două sau mai multe societăţi comerciale se reunesc pentru a forma o singură societate. Ea are două forme: fuziunea prin absorbţie şi fuziunea prin contopire. Cauze generale de dizolvare 20

În contractul de societate, trebuie prevăzute clauzele de dizolvare a societăţii, această cerinţă rezultă din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate în contract prin trimiterea la legislaţia societăţilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menţionarea expresă a acestora. Într-o opinie, cauzele de dizolvare prevăzute de lege ar fi limitative.4 În doctrina recentă, însă, s-a considerat că asociaţii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, şi alte cauze de dizolvare decât cele enumerate de lege, cu condiţia respectării art.5 Cod civil.5 Problema este, în prezent, tranşantă, întrucât din art. 222 alin. (1) litera g) rezultă expresis verbis că dizolvarea poate interveni şi pentru cazuri prevăzute prin convenţia părţilor, altele decât cele reglementate la litera a)-f). Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate în cazul societăţilor comerciale, fără a fi limitate doar la acestea, sunt: -expirarea duratei pentru care a fost înfiinţată societatea, în cazul în care o anumită durata a fost stabilita -imposibilitatea îndeplinirii obiectului de activitate - falimentul - reducerea capitalului social sub minimul legal - reducerea (pentru o perioada de cel puţin 9 luni) numărului minim de acţionari prevăzut de legea aplicabila - dizolvarea prin hotărârea adunării generale Acest din urmă caz este cazul cel mai frecvent şi mai normal de dizolvare a societăţilor comerciale. Societatea s-a născut prin voinţa asociaţilor şi tot aceştia pot hotărî dizolvarea ei. SAU Lichidarea societatilor comerciale Definitie: Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii, prin intermediul lichidatorilor, si sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica a societatii. principii generale: personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii, legea cere ca toate actele care emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare; lichidarea se face in interesul asociatilor, fapt dovedit prin aceea ca lichidarea poate fi ceruta numai de catre asociati cu excluderea creditorilor societatii; adunarea asociatilor numeste lichidatorii (care preiau gestiunea societatii de la administratori), stabilindu-le puterile, insesi conditiile lichidarii se stabilesc prin actul constitutiv (de catre asociati); lichidarea societatii este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare Activitatea lichidatorilor se caracterizeaza prin faptul ca: actul de numire al lichidatorilor de catre adunarea generala (sau, in mod exceptional, de catre instanta, cand conditiile pentru convocare si luarea deciziei de lichidare nu sunt intrunite) se va depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie; pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor; lichidatorii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice, unde lichidatorii trebuie sa fie autorizati; lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii; lichidatorii vor face bilantul dupa inventarierea bunurilor; operatiunile de lichidare includ operatiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti si lichidarea pasivului, prin care se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai; dupa terminarea acestor operatiuni se trece la repartizarea activului net intre asociati dupa care procedura lichidarii se incheie; lichidatorii isi indeplinesc obligatiile sub controlul cenzorilor; lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii; dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul tinut la Biroul unic (data de la care 21

inceteaza personalitatea juridica a societatii); registrele si actele societatii trebuie pastrate 5 ani dupa data depunerii lor la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie. 2. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel: 1 Construcţii 30.000 lei 2 Amortizarea construcţiilor 20.000 lei 3 Echipamente tehnologice 15.000 lei 4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei 5 Materii prime 3.000 lei 6 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei 7 Clienţi 2000 lei 8 Clienţi incerţi 700 lei 9 Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei 10 Conturi la bănci în lei 1.300 lei 11 Furnizori 7000 lei 12 Provizioane 1.250 lei 13 Capital subscris vărsat 11.000 lei 14 Rezerve legale 1.850 lei Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei; d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei; e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei. Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj. c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari Rezolvare : Situatia patrimoniala in urma inventarului efectuat de lichidator A. - elemente de activ valori P. - elemente de pasiv valori 1, Imob.corporale 45.000 1, cap. Subscris varsat 11.000 amortiz imob corporale 30.000 Rezerve legale 1.850 val neamortizata 15.000 Total cap proprii 12.850 2, mat prime 3.000 2, Furnizori 7.000 ajustari depreciere mat prime 500 3, Provizioane 1.250 val neta 2.500 Total pasiv 21.100 3, clienti 2.000 clienti incerti 700 ajustari depreciere clienti 400 val neta 2.300 4, conturi la banci 1.300 Total activ 21.100 A - INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII – In conditiile TVA = 19% 1, vanzare imob corporale vanzare constructie 22

461= % 7583 4427

13.090 11.000 2.090

incasare c/v constructie 5121 = 461 13.090 descarcare gestiune % = 212 30.000 2812 20.000 6583 10.000 vanzare echip.tehnologice 461 = % 8.330 7583 7.000 4427 1.330 incasare c/v echipament 5121 = 461 8.330 descarcare gestiune % = 2131 15.000 2813 10.000 6583 5.000 2, vanzare mat.prime trecerea la marfuri a materiilor prime 371= 301 3.000 materii prime vandute 411 = % 3.392 707 2.850 4427 542 incasare c/v mat prime vanduta 5121= 411 3.392 descarcare gestiune 607= 371 3.000 anulare ajustare mat prime 391= 7814 500 3, clienti incasare clienţi / scont acordat % = 411 2.000 5121 1.900 667 100 incasare clienti incerti 5121= 4118 350 23

trecere la chelt clienti incerti neincasati 654= 4118 350 anulare ajustare clienti 491= 7814 400 4, furnizori plata furnizori / scont acordat 404= % 7.000 5121 6.650 767 350 5, anulare provizion 151= 7812 1.250 6, inregistrarea cheltuielilor de lichidare 628 =5121 900 7, regularizare tva 4427= 4423 3.962 8, plata tva 4423= 5121 3.962

9, inchiderea conturilor de venituri % == 121 23.350 707 2.850 767 350 7812 1.250 7814 900 7583 18.000 10, inchiderea conturilor de cheltuieli 121= % 19.350 607 3.000 628 900 654 350 6583 15.000 667 100 11. impozit profit datorat ( 23350 - 19350 = 4000 x 16% = 640 ) 691= 441 640 12, inchiderea contului 691 121= 691 640 13, plata impozit profit 441= 5121 640 B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI A. elemente de activ - valori 1, conturi la banci 16.210 B. elemente de pasiv - valori 1, Cap.social 11.000 24

Total activ

16.210

Rezerve legale 1.850 Total cap proprii 12.850 2, Profit din lichidare 3.360 Total pasiv 16.210

C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI 1, rambursare cap social catre asociati 1012= 456 11.000 2, plata cap soc catre asociati 456= 5121 11.000 3, decontare rezerve legale catre asoc 1061 =456 1.850 4, impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 ) 456 =441 296 5, plata imp profit aferent rezerve legale 441= 5121 296 6, decontarea profitului din lichidare 121= 456 3.360 7, impozit dividende ( rezerva legale + profit lichidare ) ( 1850 - 296 = 1554 + 3360 = 4914 X 16% = 786 ) 456= 446 786 8, plata impozit dividende 446= 5121 786 9, plata dividende nete catre asociati ( 4914 - 786 = 4128 ) 456= 5121 4.128 SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ D 456 11.000 296 786 4.128 16.210 C 11.000 1.850 3.360 16.210

D 5121 C 16.210 11.000 296 786 4.128 16.210 16.210

25

3. Care este ordinea în care vor fi distribuite fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel? Răspuns: Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 2,creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului. Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii. La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii si cuprinse intr-un program de administrare a lichidarii care trebuie intocmit in 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 123 pct. 1. Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului. Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului. In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile. 4. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului? Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa 26

deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege. Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 123. In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat de creante, impotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor judecatoresc. Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate: 1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat inca; 2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat; 3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu; 4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului. Pentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit, pana ce situatia lor va fi lamurita. Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la raportul final, il va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. Creantele care la data inregistrarii raportului final vor fi inca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire. 27

Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 90 de zile de catre cei indreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, in contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal In orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul in care este inmatriculat: a) chiar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate in intregime, in cazul in care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru in termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmand ca bunurile sa treaca in proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social; b) in toate celelalte cazuri, procedura se inchide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmand a fi depuse intr-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz.

28

Barbu Edit Maria Stagiar Experţi Contabili Anul III sem I

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1.Sa se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru actionari in cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmatoarele:cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000 u.m., cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobanzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumparaturi de mijloace fixe pe parcursul anului 500 u.m., venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500 u.m., cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la inceputul anului 1000 u.m., datorii finaciare la sfarsitul anului 1200 u.m.. Rezolvare : Conform IAS 7 „Situatia fluxurilor de trezorerie” Se foloseste metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000 Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=-200 CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300

2: Să se analizeze pozitia financiară a unei întreprinderi din sectorul industriei prelucrătoare cu următoarea situatie bilantieră: Indicator 31.12.N  Imobilizari 30000  Stocuri 4000  Creante 5000  Disponibilitati 1000  Capitaluri proprii 20000  Datorii mai mari de un an 5000  Datorii de exploatare 13000  Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000 Raspuns: 29

Bilant patrimonial

ACTIV Active imobilizate = 30.000 Active curente = stocuri +creante +disponibilitati = 10.000 TOTAL ACTIVE = 40.000 PASIV Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe termen lung = 5.000 Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen foarte scurt = 15.000 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000  Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

 a)

Analiza structurii activului Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/Total Active X 100 = 30.000/40.000 x100 = 75%

b)

Rata activelor circulante

= Active circulante/Total Active X 100

= 10.000/40.000 x100 = 25%  a) b) Analiza structurii surselor de finantare Rata stabilitatii financiare = Capital permanent/Total Pasiv X 100 = 25.000/40.000 x 100 = 63% Rata autonomiei globale = Capital Propriu/Total Pasiv X 100 = 20.000/40.000 x 100 = 50% c) Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe ter.scurt/Total Pasivx100 = 15.000/40.000 x100 = 38% d) Rata datoriilor totale = Datorii totale/Total Pasiv X 100 = 20.000/40.000 = 50%  Analiza activului net

Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa scaderea tuturor datoriilor sale.

Determinare prin metoda sintetica 30

Activ net = Activ total - Datorii totale = 20.000  Determinare prin metoda aditiva Activ net = Capital social + Rezerve +Rezultat reportat +Rezultatul exercitiului-Repartizarile efectuate de rezultatul exercitiului in exercitiul respectiv  Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta Fondul de rulment reprezinta acea parte a capitalului permanent utilizat pentru finantarea activelor circulante impusa de diferentele dintre sumele de incasat si cele de platit, precum si decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile, si are ca modalitate de determinare relatiile de calcul: a) FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate b) FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt (datorii curente), exprima corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt In situatia data, valoarea capitalurile permanente este data de valoarea capitalurilor proprii si a datoriilor pe temen mediu si lung, si este de 25.000 u.m. (20.000 + 5.000). In acest caz valoarea fondului de rulment este de negativa (-5.000 u.m), ceea ce semnifica: a) capitalul permanent este insuficient pentru acoperirea activelor imobilizate, ceea ce reflecta obtinerea unei parti din resursele temporale pentru acoperirea nevoilor permanente; situatia reflecta un dezechilibru financiar si poate fi considerata o situatie alarmanta pentru firmele cu activitate industriala b) activele sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de dezechilibru la nivelul firmei si o situatie nefavorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii Necesitatile de finantare ale activitatii de exploatare sunt acoperite in mare parte din surse temporare (datorii de exploatare: furnizori, creditori), diferenta dintre necesarul de finantare si datoriile de exploatare reprezinta nevoia de fond de rulment (NFR), care are ca modalitate de determinare relatiile de calcul: • NFR = Active circulante - Disponibilitati - Datorii pe termen scurt • • NFR = Stocuri + Creante - Credite pe termen scurt (bancare si de trezorerie) TN (trezoreria neta) = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment este de 7.000 u.m. ceea ce semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. Aceasta situatie se poate explica ca fiind normala daca este rezultatul politicii de investii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Nevoia de fond de rulment pozitiva poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-a incetinit ritmul incasarilor si s-a accelerat ritmul platilor).  Fondul de rulment (FR) are valori inferioare nevoii de fond de rulment (NFR), astfel incat entitatea inregistreaza un deficit de finantare sub forma trezoreriei nete negative (-12.000) concretizata prin disponibilitati banesti insuficiente in conturi si casa. Pe termen mediu si lung acesta este semn de fragilitate potentiala. Existenta unor resurse (imobilizari) numeroase ar putea insemna o utilizare ineficienta a acestora, ceea ce in viitor genereaza dificultati in remunerarea capitalului si rambursarea imprumuturilor. Aceasta arata ca firma depinde de resurse financiare externe (credite). In cazul in care se apeleaza la astfel de resurse (credite), firma trebuie sa aleaga acele surse care se caracterizeaza prin cel mai mic cost posibil.Atunci cand trezoreria neta este negativa se limiteaza autonomia financiara pe termen scurt, dar nu apare implicit si starea de insolvabilitate. In conditiile in care se continua desfasurarea activitatii se impune o majorare a valorii FR, actionand: 31

o fie prin aporturi noi, punerea in rezerva de profituri o fie prin diminuarea activelor imobilizate, prin cedarea unor elemente cu precadere din categoria celor din afara exploatarii sau prin majorarea fondului de amortizare  Indicatorii economico-financiari

Indicatorii de lichiditate definesc capacitatea entitatii economice de a dispune pe termen scurt de mijloace banesti.

Rata lichiditatii generala = activele circulante/ datoriile pe termen scurt; caz in care se defineste capacitatea de plata a ciclului de exploatare
a)

Rata lichiditatii imediate = activele circulante minus stocuri/ datoriile pe termen scurt; caz in care se defineste capacitatea de plata imediata
b)

Indicatorii de risc (levier) se calculeaca ca raport intre valoarea datoriilor (pe termen scurt si pe termen lung) si capitalurile proprii. Normele bancare impun existenta unui levier mai mic decat unu (1) pentru a acorda in continuare credite in conditii de garantie sigura.
 a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital Imprumutat/Capital

Propriu X100 = 5.000/20.000 x100 = 25% sau Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/Capital angajat X100 = 5.000/25.000 = 20% Indicatorul privind acoperirea dobanzilor = Profit inaintea platii dobanzii si impozitul pe profit/Cheltuieli cu dobanda; defineste de cate ori intreprinderea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica, cu atat pozitia intreprinderii este considerate mai riscanta.
b)

Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii, la capacitatea intreprinderii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale ale acesteia
 a) viteza de rotatie a activelor circulante (stocuri, creante) defineste schimbarile intervenite in activitatea firmei (mai ales in activitatea de exploatare, la nivelul procesului de aprovizionare si de reducere a costurilor), fapt pentru care au fost calculati indicatorii :

o viteza medie de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor/Stocuri; indicatorul aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat intr-un exercitiu financiar

32

o numarul zilelor de stocare = Sold mediu Clienti/Cifra de afaceri X 365; indicatorul defineste eficacitatea entitatii in colectarea creantelor si exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre intreprindere o viteza de rotatie a creditelor-furnizor =Sold mediu Clienti/Achizitii de bunuri (fara servicii) X365; indicatorul aproximeaza numarul de zile de creditare pe care intreprinderea il obtine de la furnizorii sai o viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri/Active imobilizate ; indicatorul evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate

3. Sa se analizeze poziția financiara a societații comerciale Flamingo International SA pe cei trei ani (sursa: www.bvb.ro) 2007 (RON) Active imobilizate - Total Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total Active circulante, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans Capital subscris varsat Total capitaluri proprii Creante - Total Datorii - Total Cifra de afaceri neta Venituri din exploatare - Total Cheltuieli din exploatare - Total Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare 143.054.409,0 0 397.304.858,0 0 351.363.656,0 0 45.405.095,00 188.459.504,0 0 0,00 566.606,00 77.905.001,00 187.382.433,0 0 315.376.709,0 0 351.363.656,0 0 565.047.673,0 0 581.971.941,0 0 564.463.692,0 0 17.508.249,00 8.706.195,00 16.654.773,00 -7.948.578,00 9.559.671,00 0,00 0,00 2006 (RON) 148.008.754,0 0 101.887.738,0 0 61.873.806,00 43.681.968,00 191.690.722,0 0 10.307.567,00 5.270.725,00 77.905.001,00 178.603.980,0 0 90.387.499,00 72.181.373,00 193.688.714,0 0 193.728.944,0 0 213.621.180,0 0 -19.892.236,00 11.900.816,00 14.758.583,00 -2.857.767,00 -22.750.003,00 0,00 0,00 2005 (RON) 13.858.081,0 0 153.925.014, 00 76.770.893,0 0 77.154.280,0 0 91.012.361,0 0 1.654.695,00 0,00 52.235.375,0 0 88.286.322,0 0 136.917.860, 00 78.425.588,0 0 206.782.194, 00 208.425.995, 00 193.698.564, 00 14.727.431,0 0 38.171.659,0 0 43.226.185,0 0 -5.054.526,00 9.672.905,00 33

Rezultat extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune Plati restante - Total Furnizori restanti - Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) Rezolvare:

0,00 590.678.136,0 0 581.118.465,0 0 9.559.671,00 9.559.671,00 0,00 0,00 0,00 0,00 154

0,00 205.629.760,0 0 228.379.763,0 0 -22.750.003,00 -22.750.003,00 0,00 0,00 0,00 0,00 49

0,00 0,00 0,00 246.597.654, 00 236.924.749, 00 9.672.905,00 8.081.904,00 0,00 0,00 0,00 0,00 57

Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea stocurilor. Interpretare: Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). Motivul pentru care stocurile au fost excluse din calcul este acela de a focaliza atentia doar asupra elementelor cu statut cert, care se afla deja sub forma de bani sau sunt in curs de a atinge acest stadiu. Acest indicator reprezinta un bun indiciu despre abilitatea companiilor de a-si onora datoriile pe termen scurt. Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1. Acest indicator arata modul in care compania va fi capabila sa-si continue activitatea, fara a beneficia de fluxuri monetare in viitor (perioada respectiva este denumita “interval fara credit”). Nivelul considerat satisfacator pentru acest indicator este 1, insa cifrele obtinute nu trebuie luate ca atare, ci trebuie corelate cu sfera de activitate si stadiul atins in ciclul comercial. Un nivel ridicat al acestui indicator sugereaza, aparent, o lichiditate pozitiva, dar poate de asemenea sugera o blocare nerentabila a fondurilor in stocuri greu vandabile, creante incerte si cash. Intr-o perioada inflationista, o valoare mare a activelor curente va indica in mod cert pierderi monetare si diminuarea puterii de cumparare. Lichiditatea imediata: Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea trezoreriei. Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. De regula, indicatorii de lichiditate determina abilitatea companiilor de a utiliza activele curente pentru a-si onora datoriile pe termen scurt, insa prezinta inconvenientul ca se bazeaza pe o valoare statica, oferita de bilant si nu prezinta nici o indicatie cu privire la fluxurile monetare degajate de activitatea 34

societatii. Rata de lichiditate calculata pe baza de cash-flow vine sa remedieze aceasta problema, plecand de la premisa ca documentele contabile de sinteza contin si un tablou al fluxurilor monetare. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara. 2. Indicatori de risc:  Gradul de indatorare: Gi = [Datorii pe termen lung / Capital propriu] * 100 Gi 2007 = 0 / 187.382.433 * 100 = 0 Gi 2006 = 10.307.567 / 178.603.980 * 100 = 5,77 % Gi 2005 = 1.654.695 / 88.286.322* 100 = 1,87 %  Acoperirea dobanzilor: Ad = Profit inaintea impozitarii si platii dobanzii / Cheltuieli cu dobanzile Ad 2007 = 9.559.671 / 16.654.773 = 0,57 Ad 2006 = -22.750.003 / 14.758.583 = -1,54 Ad 2005 = 9.672.905 / 43.226.185 = 0,22 3. Indicatori de gestiune:  Viteza de rotatie a stocurilor: NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] * 365 Nu se cunoaste valoarea stocurilor.  Viteza de rotatie a debitelor-clienti: DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] * 365 DzCl 2007 = 315.376.709 / 565.047.673 * 365 = 203,72 DzCl 2006 = 90.387.499 / 193.688.714 * 365 = 170,33 DzCl 2005 = 136.917.860 / 206.782.194 * 365 = 241,68  Viteza de rotatie a furnizorilor: DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365 Nu se cunoaste valoarea datoriilor comerciale (furnizorii).  Viteza de rotatie a imobilizarilor: NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate NrAI 2007 = 565.047.673 / 143.054.409 = 3,95 NrAI 2006 = 193.688.714 / 148.008.754 = 1,32 NrAI 2005 = 206.782.194 / 13.858.081 = 14,92 35

Viteza de rotatie a activelor totale: NrAT = Cifra de afaceri / Active totale NrAT 2007 = 565.047.673 / (143.054.409+397.304.858) = 565.047.673/540.359.267 = 1,045 NrAT 2006 = 193.688.714 / (148.008.754+101.887.738) = 193.688.714/249.896.492 = 0,775 NrAT 2005 = 206.782.194 / (13.858.081 + 153.925.014) = 206.782.194/167.783.095 = 1,232 4. Indicatori de profitabilitate:

Rentabilitatea capitalului angajat (rentabilitatea financiara); Rfin = [Profit inaintea impozitarii si platii dobanzii / Capital angajat] * 100 Capital angajat = Capital propriu + Datorii pe termen lung Capital angajat 2007 = 187.382.433 + 0 = 187.382.433 Capital angajat 2006 = 178.603.980 + 10.307.567 = 188.911.547 Capital angajat 2005 = 88.286.322 + 1.654.695 = 89.941.017 Rfin 2007 = 9.559.671 / 187.382.433 * 100 = 5,10 % Rfin 2006 = -22.750.003 / 188.911.547 * 100 = -12,04 % Rfin 2005 = 9.672.905 / 89.941.017 * 100 = 10,75 % Marja bruta din vanzari (rentabilitatea comerciala): Rcom = [Profit brut aferent vanzarilor / Cifra de afaceri] * 100 Rcom 2007 = 9.559.671 / 565.047.673 * 100 = 1,69 % Rcom 2006 = -22.750.003 / 193.688.714 * 100 = -11,75 % Rcom 2005 = 9.672.905 /206.782.194 * 100 = 4,68 % 4. Sa se calculeze si sa se interpreteze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC Flamingo International SA. Rezolvare: Anul 2007 Lichiditatea curenta (generala): Lc = active circulante/datorii curente = 397.304.858,00 / 351.363.656,00 =1,13 Lc > 1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante. Lichiditatea rapida (testul acid): Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea stocurilor. Lichiditatea imediata: Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt 36

Anul 2006 Lichiditatea curenta (generala): Lc = active circulante/datorii curente =101.887.738,00 /61.873.806,00 =1,64 Lc >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante Lichiditatea rapida (testul acid): Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea stocurilor. Lichiditatea imediata: Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea trezoreriei. Anul 2005 Lichiditatea curenta ( generala): Lc = active circulante/datorii curente =153.925.014,00 /76.770.893,00 =2 Lc >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante. Lichiditatea rapida (testul acid): Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea stocurilor. Lichiditatea imediata: Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea trezoreriei. 5.Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru actionari în cazul unei intreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul anului 1000, datorii financiare la sfârsitul anului 1200 u.m. Raspuns: Informatiile privind fluxurile de trezorerie sunt grupate pe categorii de activitati; exploatare, investitii si finantare. Pornind de la analiza comparativa incasari si plati, se determina fluxurile de numerar si echivalentele de numerar. Ca metode de determinare sunt metoda directa si metoda indirecta. Avand in vedere informatiile prezentate in aceasta situatie aplicam metoda indirecta. Aceasta metoda se bazeaza pe corectarea profitului net/pierderii cu efectele tranzactiilor nommonetare, angajamente de plati sau incasari de numerar din exploatare, trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari. Formula de calcul este: Flux de numerar din activitatea de exploatare • Rezultatul inaintea impozitarii si elementelor extraodinare +,- ajustari din elementele nonmonetare: 37

+ cheltuieli cu amortizarea si provizioanele venituri cu amortizarea si provizioanele

+ pierderi din diferente de curs valutar castiguri din diferente de curs valutar

+ cheltuieli cu dobanzile venituri din plasamente

= Rezultatul de exploatare inainte de variatia capitalului circulant +,- variatia capitalului circulant (necesarul in fond de rulment) -,+ cresteri/micsorari de stocuri -,+ cresteri/micsorari de creante de exploatare -,+ cheltuieli inregistrate in avans -,+ cresteri/micsorari de datorii comerciale si alte datorii de exploatare +,- venituri inregistrate in avans = Flux de numerar generat de exploatare dobanzi si dividende platite

+ dobanzi si dividende incasate impozit pe profit platit

= Flux de numerar inaintea elementelor extraordinare + incasarea asigurarii = Flux net de numerar provenit din activitatea de exploatare Flux de numerar din activitatea de investitii • incasari din vanzarea imobilizarilor necorporale, corporale si alte asemenea active pe termen lung plati provenind din achizitia de imobilizari achizitia de filiala diminuata cu numerarul platit

+ incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor acordate altor parti (altele decat avansurile si imprumuturile efectuate de o investitie financiara) = Flux de numerar folosit in activitatea de investitii Flux de numerar din activitatea de finantare • venituri in numerar din emisiunea de capital social plati privind rambursarea de imprumuturi plati in numerar catre actionari pentru achizitia sau rascumpararea propriilor actiuni dividende platite 38

= Flux de numerar net folosit in activitatea de finantare • Cifra de afaceri 10.000 u.m.

Cheltuieli materiale - 4.500 u.m. Cheltuieli salariale - 4.000 u.m. Cheltuieli cu amortizarea + 500 u.m. Venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500 u.m. Cheltuieli cu dobanda 300 u.m. Profit inainte de impozitare si elemente extraordinare = 1.200 u.m. Ajustari pentru: Amortizare si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor + 500 u.m. Venituri din vanzarea de imobilizari 500 u.m. Cheltuieli cu dobanda + 300 u.m. Profit din exploatare inainte de variatia capitalului circulant = 1.500 u.m. Scaderea/Cresterea activului circulant net 200 u.m. Numerar generat de activitatea de exploatare = 1.300 u.m. Impozit pe profit platit 200 u.m. Flux de numerar din activitatea de exploatare = 1.100 u.m. Cumparari de mijloace fixe - 1.000 u.m. Venituri din vanzarea mijloacelor fixe + 500 u.m. Flux de numerar din activitatea de investitii = - 500 u.m. Variatia imprumutului 200 u.m. Flux de numerar din activitatea de finantare = 200 u.m. Fluxul de numerar disponibil pentru actionari = 800 u.m. 6. Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din domeniul consultantei financiar contabile care prezintă următoarea situatie financiară: Indicator Imobilizări Stocuri Creante Disponibilități Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1000 300

Rezolvare : Analiza pozitiei financiare a firmei presupune mai multe sub-tipuri de analize dupa cum urmeaza : Active imobilizate nete 2.000 Capitaluri proprii 20.000 Active circulante 21.300 Datorii TL 2.000 Datorii TS 1.300 Total ACTIV 23.300 Total PASIV 23.300 1. analiza structurii patrimoniale are ca scop stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (A si P). Se analizeaza prin metoda ratelor de structura ale A si P), pe baza datelor din bilant. Ratele de structura reflecta apartenenta sectoriala a firmei si depend de natura activitatii acesteia, cele mai reprezentative sunt : Astfel : 39

-

Ponderea imobilizarilor = Ai / At = 2.000 / 23.300 = 8,58%. reflecta indirect intensitatea capitalistica; Ponderea activului circulant = Ac / At = 21.300 / 23.300 = 91,42%, depinde de sectorul de activitate si durata ciclului economic, de durata termenelor de plata convenite cu clientii (ponderea creantelor) si reflecta esenta trezoreriei.

Structura pasivului degaja politica de finantare a intreprinderii, evidentiaza gradul de stabilitate a finantarii, autonomia financiara pe care le asigura combinatia de resurse avand maturitati si origini diverse. - Ponderea capitalurilor permanente = Cperm / Pasiv = 22.000 / 23.300 = 94,72%. - Ponderea datoriilor pe termen scurt = Dat TS / Pasiv = 1.300 / 23.300 = 5,28%. Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de indatorare a intreprinderii. 2. analiza echilibrului financiar urmareste reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finantare si utilizarea resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente desfasurarii activitatii (pe t. lung). Aici trebuie analizat : *Frn (fond rulment net - propriu si strain): FRN = Cperm – Ai = 22.000 – 2.000 = 22.000 FRP = Cproprii – Ai = 20.000 – 2.000 = 18.000 FRS = FRN – FRP = 22.000 – 18.000 = 4.000 *Indicatorii in analiza fondului de rulment sunt: PFrn - ponderea fondului de rulment in cap. Permanent = 22.000 / 22.000 = 100 %. Pfac - raportul de finantare a activelor circulante din fd. rulment net = 21.300 / 22.000 = 96,82% Dz rot - viteza de rotatie a fd. de rulment net prin CA cifra de afaceri (nu e cazul); *analiza necesarului de fd. de rulment Nfr (active circulante - nonfinanciare si resurse curente nonfinanciare) = 21.000 – 1.000 = 20.000 Mai este nevoie aici si de marja de atragere = nr. mediu de zile in care nec. de fd. de rulment se reconstituie de cifra de afaceri. Aceasta marja de atragere trebuie sa aiba valori intre 30 - 90 zile. 3. analiza trezorerie neta (cu indicatorii ei) adik disp. banesti ramase la disp. firmei rezultate din activitatea desf. pe parcursul exerc. financiar. TN = Frn – Nfr = 22.000 – 20.000 = 2.000. 4. analiza vitezei de rotatie a activelor circulante = partea din patrimoniul firmei care are cel mai mare grd. de mobilitate (nr. rotatii, durata in zile) = 21.300 x 360 / 23.300 = 329 zile Aici se calculeaza si infl. modif. CA, al soldului mediu al AC, al stocurilor, al creantelor, al disponibilitatilor (daca e cazul) 5. analiza bonitatii financiare = capacitatea de plata a datoriilor (lichiditatea & solvabilitatea). Aici se calculeaza: - rata de finantare din resurse proprii = Cpr / Ai = 20.000 / 2.000 > 1 - rata de finantare din resurse straine = DTL / Ai = 2.000 / 2.000 = 1 - rata de lichiditate generala = Ac / DTS = 21.300 – 1.000 / 1.300 = 76,92 %. - rata de lichiditate relative = Ac – Stoc / DTS = 21.300 – 1.000 / 1.300 = 1.561,53 %. - rata de lichiditate imediata = Disponibilitati / DTS = 300 / 1.300 = 23,07 %. Concluzie : Valorile supraunitare confirma o rata de finantare stabile, confirma o marja de securitate consecutive fondului de rulment, pozitiv. Se confirma structura adecvata pentru domeniul in care desfasoara activitatea firma, se confrma un echilibru stabil pe TS si TL. Totusi s-ar putea insist ape diminuarea creantelor de la clienti si sporirea disponibilitatilor in vederea rambursarii datoriilor financiare, acoperirea datoriilor in general si cresterea lichiditatilor curente. 40

Ratele de sinteza reflecta o situatie financiara favorabila desfasurarii unei activitati de servicii in afara riscului financiar. 7. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societătii ale cărei informatii financiare sunt prezentate mai jos şi să se analizeze evolutia acestora: Indicator Venituri din vânzarea mărfurilor Subventii de exploatare Producția vândută Producția imobilizată Cheltuieli cu materii prime Costul mărfurilor vândute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobânzi Impozit pe profit 31.12.n (u.m.) 0 2000 20000 0 3000 0 7000 300 1500 1400 1000 31.12.n+1 (u.m.) 1000 1500 22000 1000 4000 800 7800 400 1500 1500 1000

Rezolvare : Definitii si formule : Metoda SIG (Solduri intermediare de gestiune) realizeaza o retratare a elementelor din contul de profit si pierdere si consta in agregarea si calculul indicatorilor la nivelul unor trepte successive de acumulare in formarea profitului net al perioadelor, marjele de acumulare corespunzatoare fiind urmatoarele : 1 2 3 4 5 6 Productia exercitiului sau/si marja comerciala dupa caz Valoarea adaugata EBE RE RC Rnet 20000 17000 12000 10200 8800 7800 22200 18200 11900 10000 8500 7500

Nu in toate cazurile societatea inregistreaza evolutii crescatoare pe toate categoriile de solduri intermediare de gestiune. Daca la nivelul productiei exercitiului se observa o crestere de 22,2%, observam ca la valoarea adaugata aceasta creste cu numai 7,06%, ceea ce denota ca sporul de valoare rezultata s-a realizat pe seama utilizarii mai putin responsabile a factorilor de productie, respective s-a realizat un ritm mai putin sustinut al plusului de valoare adaugat la bunurile intrate in circuitul economic ca urmare a prelucrarii si transformarii acestora conform specificului obiectului de activitate al agentului considerat. Ca si indicator de performanta, EBE permite sa se masoare capacitatea crescanda de a genera si de a conserva fonduri in conditii de functionare, chiar daca acesta este independent de politica financiara, fiscala si de cea in domeniul amortizarii. Rezultatul din exploatare masoara performanta industriala si comerciala a firmei, de asemenea independent de politica financiara, fiscala de amortizare si provizioane. Rezultatul curent tine cont de politica de finantare insa nu este influentat de elementele extraordinare. In sfarsit, rezultatul net constituie soldul final inclusive dupa dupa influenta fiscalitatii. Acest indicator caracterizeaza performanta generala a activitatii, reflecta cresterea acumularilor intreprinderii in cursul exercitiului. Tendiinta este de micsorare a ritmului de crestere a soldurilor intermediare de gestiune pe fiacer categorie pe masura ce inaintam in treptele succesive de acumulare in formarea profitului net al perioadelor. Acest lucru reflecta o mai slaba eficienta a utilizarii resurselor, o lipsa de preocupare pe seama utilizarii eficiente a 41

factorilor de productie cu influenta in erodarea valorii adaugate in urma proceselor de transformare si acumularea de pierderi pe masura obtinerii rezultatului final. Teoria analizei economice permite intercalarea si altor indicatori de tip SIG : Rbrut, Rfinanciar, etc.

Barbu Edit Maria Stagiar Experţi Contabili Anul III sem I

ORGANIZARE AUDIT INTERN
1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern. 42

Răspuns: Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati. Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate. 2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii matricei si a raportului intermediar. Răspuns: Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ. In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si ierarhizarea acestora in vederea finalizarii procedurii Analiza riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a misiunii de audit, pe baza careia se va concentra munca pe teren. In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de verificare pregatite in etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare, teste de control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor. Probe de audit : 1) Obtinerea unei situatii a capitalului social Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie prezentate in situatiile financiare. 2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar anterior

43

Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de capital, rezerve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare. 3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve trebuie justificate in vbaza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat prinn reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor. Au fost solicitate catre verificare : -statutul companiei – s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la capitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului; -detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital; -registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii, pe parcursul intregului exercitiu financiar -procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de si s-a efectuat pe baze legale. -registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege. Presupunem urmatorul exemplu: Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2008 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. In luna octombrie a anului 2009 adunarea generala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende a intregii sume. Aplicand procentul de 5%rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat sumele se vor evidentia astfel: 129 = 1061 45.000 lei "Repartizarea profitului" "Rezerve legale" In exercitiul urmator, respectiv in anul 2008, se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de repartizare. 121 "Profit si pierdere" = % 900.000 lei

129 45.000 lei "Repartizarea profitului" 117 855.000 lei "Rezultatul reportat” Rezulta ca la 31 decembrie 2008 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala. In anul 2009, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 855.000lei, care urmeaza sa fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori. Hotararea AGA de a majora capitalul social: 44

117 "Rezultat reportat"

= 1068 855.000 lei "Alte rezerve"

1068 "Alte rezerve"

= 1011 855.000 lei "Capital subscris nevarsat"

1011 = 1012 855.000 lei "Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat" Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romanie. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2008, existent in ct. 117, se poate inregistra si astfel: 117 = 1012 855.000 lei “Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat” In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende. Repartizarea profitului la dividend Din punct de vedere contabil, inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii situatiilor financiare de catre adunarea generala, se efectueaza astfel: 121 "Profit si pierdere" = 117 855.000 lei "Rezultatul reportat"

117 = 457 855.000 lei "Rezultatul reportat" "Dividende de plata" 457 = % 855.000 lei "Dividende de plata" 5311 718.200 lei "Casa" 446 136.800 lei „Alte impozite taxe si varsaminte asimilate” 446 „Alte impozite taxe si varsaminte asimilate” = 5121 136.800 lei „Conturi la banci in lei”

Barbu Edit Maria Stagiar Experţi Contabili Anul III sem I

AUDIT STATUTAR
45

1. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta: a) risc inerent; b) risc de audit; c) risc de nedetectare. Răspuns:: a) 2. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Răspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - Standardele Internationale de Audit (ISA), - Practicile Internationale de Audit (IAPS), - Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), - Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), - Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC) - normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru - norme de raportare - norme generale de comportament 3. Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila? Răspuns: Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei 4. Ce este riscul legat de control? Răspuns: Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern.

46

In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand: sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale. 5. Societatea Alfa, auditata de dumneavoastra, a achizitionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli: pret cumparare teren .................................................... 90 mil. lei pret cumparare constructie.......................................... 410 mil. lei taxe inregistrare ........................................................... 83 mil. lei cheltuieli cu actele ....................................................... 3,5 mil. lei onorarii notar ......................................................... 14.744 mil. lei (din care TVA 2.744 mii lei) comisioane ............................................................ 29.900 mil. lei (din care TVA 4.900 mii lei) cheltuieli arhitecti ................................................. 23.920 mil. lei (din care TVA 3.920 mii lei) reparatii ................................................................ 263.120 mii lei (din care TVA 43.120 mii lei) Societatea a inregistrat in cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei. Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate in cheltuielile perioadei, in contul terenuri si in contul constructii? Rezolvare: Costul de achizitie include pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport aprovizionare si alte cheltuieli de punere in stare de utilitate Deoarece toate cheltuielile ocazionate de achizitia si punerea in functiune a imobilizarilor corporale se inregistreaza in valoarea de intrare a imobilizarilor, suma ce trebuie contabilizata in cheltuielile perioadei in contul de terenuri si in contul constructii este ZERO. Se calculeaza cat reprez terenul din total 90/500=18% Constructia =82% Ch ptr teren 18%*(taxa de inreg+ch cu actele+ch notar+ch comis) Ch constructie 82%* (taxa de inreg+ch cu actele+ch notar+ch comis)+ch arhitecti+ch reparatii Ch perioadei nu exista Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000 +83.000.000 + 3.500.000 +14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei 21X = % 404 446 655.064.000 500.000.000 155.064.000

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate atunci cand au loc. Barbu Edit Maria Stagiar Experţi Contabili Anul III sem I 47

EVALUAREA INTREPRINDERII
1. Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si imprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani. Rezolvare: GW = ANC + (CB – ANC* i) (1+t) n ANC = ACTIVE – DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) – (25.000 + 5.000) = 74.000 CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000 i = rata neutra de plasament = 15 % t = rata de actualizare = 12 % GW 1 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 9.017,86 (1+ 0,12) 1 1,12 GW 1 = 64.982,14 GW 2 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 8.051,66 (1+ 0,12) 2 1,12 2 GW 2 = 65.948,34 GW 3 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 7.188,98 (1+ 0,12) 3 1,12 3 GW 3 = 66.811,02 GW 4 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 6.418,73 (1+ 0,12) 4 1,12 4 GW 4 = 67.581,26 GW 5 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 5.731,01 (1+ 0,12) 5 1,12 5 GW 5 = 68.268,99 2. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor intreprinderi? Răspuns: Evaluarea actiunilor detinute la alte societati se face diferit, dupa cum sunt cotate sau nu la bursa. A. Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa 48

Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa se face, de regula, in functie de profitul net pe actiune (PNA) si coeficientul PER (Price Earning Ratio): V = PNA x PER Un PER superior mediei semnifica cert o rata a rentabilitatii financiare mai scazuta imediat, dar el indica, de asemenea, ca daca cumparatorul este dispus sa plateasca mai mult pentru o unitate monetara de profit net in prezent, este pentru ca el prevede o evolutie favorabila a rezultatelor intreprinderii in viitor. Rezulta ca valoarea bursiera a titlurilor este o valoare de randament care tine cont de capitalizarea fluxurilor de venituri viitoare asteptate de la aceste titluri. in cazul participatiei minoritare, fara putere de decizie in activitatea firmei emitente a actiunilor, valoarea titlurilor de participare se determina pe baza relatiei: VB = Na x ca in care: Na = numarul de actiuni detinute; ca = cursul unei actiuni dupa ultima cotatie. Valoarea titlurilor de participare dintr-un pachet majoritar se stabileste in functie de valoarea firmei emitente (stabilita prin una din abordarile clasice) si cota de participare la capitalul social. De regula valoarea unei actiuni dintr-un pachet majoritar este mai mare decat valoarea unei actiuni dintr-un pachet minoritar. B. Evaluarea titlurilor de participare necotate in cazul intreprinderilor necotate la bursa, evaluarea se poate efectua in mai multe moduri, si anume: a) la cursul titlului – numai in cazul in care acesta a facut obiectul unor tranzactii frecvente recente si pentru un numar important de fiecare data; b) in cazul societatilor care nu fac obiectul unor cotatii. in acest caz se pot avea urmatoarele tipuri de evaluari. • Evaluarea actiunii prin actualizarea dividendelor. Fundamentul acestei metode este urmatorul: valoarea de piata a unei actiuni trebuie sa fie egala cu valoarea actuala a fluxurilor viitoare de lichiditati degajate. • Evaluarea actiunii prin comparatie pe baza coeficientului PER al firmelor cotate. Valoarea unei actiuni se stabileste prin comparatie, in functie de profitul net pe actiune al firmei necotate si un coeficient de capitalizare PER pentru intreprinderile cotate la bursa, recalculat (PER’): V = PNA x PER’ Recalcularea coeficientului PER se face in functie de parametrii care diferentiaza cele doua firme, cum ar fi: lipsa de lichiditate a actiunilor necotate, dependenta fata de furnizori si clienti, calitatea activelor etc. Determinarea valorii unei actiuni prin comparatie presupune ca gradul de asemanare sa fie cat mai mare posibil, si anume: aceeasi activitate, aceeasi zona geografica, acelasi risc, aceeasi rentabilitate etc. Coeficientii de corectie mentionati sunt luati in calcul de evaluatori pe baza experientei proprii sau a unor lucrari de evaluare similare 3.Ce este actualizarea? Raspuns Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor. Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari). Barbu Edit Maria Stagiar Experţi Contabili 49

Anul III sem I

EXPERTIZE CONTABILE
1. Cum se clasifica expertizele contabile? Raspuns Expertizele contabile se clasifica astfel dupa scopul principal in care au fost solicitate: - expertize contabile judiciare - expertize contabile extrajudiciare dupa natura principalelor obiective la care se refera - expertize contabile civile - expertize contabile penale - expertize contabile comerciale - expertize contabile fiscale - alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti 2. Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil? Raspuns: Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. 3. Ce lucrari poate executa un expert contabil? Raspuns: Potrivit prevederilor O.G. nr.65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati: art.6: Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări: a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare; b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii; c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale; d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege; e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică; f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale; g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale; h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de contabilitate. art.7: Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar şi consultanţă fiscală, cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi.

50