Professional Documents
Culture Documents
PERIFERIC ŞI NERVII
CRANIENI
LA MAMIFERELE
DOMESTICE
• Sistemul nervos periferic include toate formaţiunile extranevraxiale
care alcătuiesc sistemul nervos somatic şi sistemul nervos vegetativ.
• Legătura dintre sistemul nervos central şi componentele organismului
se realizează prin nervi.
• Nervul este format din fibre nervoase grupate în fascicule, care-şi au
originea în encefal - nervii cranieni, sau în măduva spinării - nervii
spinali.
• Filetele nervoase care alcătuiesc nervii sunt:
• motoare, cu originea în sistemul nervos central;
• senzitive, cu originea în ganglionii nervilor cranieni sau spinali,
formaţiuni fusiforme, alb cenuşiu plasate pe rădăcinile nervilor;
• senzoriale, cu originea în organele de simţ.
• Pe traiect nervii emit ramuri comunicante prin care se realizează
plexuri nervoase.
• Nervii emit numeroase ramuri: musculare, cutanate, articulare,
vasculare.
• Nervii motori se termină în muşchii striaţi sub formă de plăci
neuromotorii, iar nervii senzitivi se termină prin corpusculi senzitivi.
NERVII CRANIENI
Nervii cranieni îşi au originea în nucleii din encefal şi au fost sistematizaţi în 12 perechi de către
SAMUEL THOMAS SOEMMERING (1755-1830), dar se pare că notarea lor cu cifre romane îi
aparţine lui GALENUS (150 e.n.) din Roma Antică.
• I – NERVII OLFACTIVI
• II – NERVUL OPTIC
• III – NERVUL OCULOMOTOR
• IV – NERVUL TROCLEAR
• V – NERVUL TRIGEMEN
• VI – NERVUL ABDUCTOR
• VII – NERVUL FACIAL (INTERMEDIOFACIAL)
• VIII – NERVUL VESTIBULOCOCLEAR
• IX – NERVUL GLOSOFARINGIAN
• X – NERVUL VAG
• XI – NERVUL ACCESORIU
• XII – NERVUL HIPOGLOS
Nervii cranieni se pot clasifica după origine şi după funcţie.
După origine nervii cranieni sunt:
prozencefalici: I, II;
mezencefalici: III, IV;
rombencefalici: V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII.
După funcţie nervii cranieni se clasifică în:
nervi senzoriali: I, II, VIII;
nervi motori: III, IV, VI, XI, XII;
nervi micşti: V, VII, IX, X.
Schema funcţională a nervilor cranieni
NERVII OLFACTIVI
•este un nerv motor a cărui origine reală o are în nucleii motori din
mielencefal şi măduva spinării iar originea aparentă în şanţul lateral
ventral al mielencefalului.
•Împreună cu nervul vag părăseşte cavitatea craniană prin gaura jugulară
sau gaura sfâşiată, emite o ramură internă prin care comunică cu nervul
vag şi o ramură externă care se dirijează ventro-caudal, sub glanda
parotidă, încrucişează medial artera occipitală, ajunge ventral de aripa
atlasului şi se bifurcă într-o ramură dorsală şi o ramură ventrală.
•Pe traiect primeşte fibre de la ganglionul cervical cranial prin care
participă la formarea plexului faringian.
NERVUL HIPOGLOS
•este un nerv motor cu originea reală în nucleul motor al nervului
hipoglos din mielencefal şi cu originea aparentă în şanţul lateral ventral
al mielencefalului.
•părăseşte cavitatea craniană prin canalul nervului hipoglos al
occipitalului, se curbează ventro-cranial, trece lateral de artera carotidă
externă şi de faringe, pătrunde în limbă şi emite ramuri linguale una
dorsală şi alta ventrală, prin care inervează muşchii limbii.
•Pe traiect nervul hipoglos emite filete parasimpatice şi simpatice care
participă la formarea plexului faringian, primite de la ramura faringiană
a nervului vag şi respectiv de la ganglionul cervical cranial.
•De asemenea, schimbă fibre cu ramura ventrală a nervului spinal CI-
CIII, formând ansa cervicală.
NERVII SPINALI
• au originea reală în măduva spinării şi părăsesc canalul vertebral prin găurile
intervertebrale sau vertebrale laterale.
• Fiecare nerv spinal are două radăcini, o rădăcină dorsală şi o rădăcină ventrală.
• Originea aparentă a rădăcinii dorsale se află la nivelul şanţului lateral dorsal al
măduvei spinării, iar a rădăcinii ventrale în şanţul lateral ventral.
• Rădăcina dorsală este alcătuită din filete mai groase şi mai puţine, senzitive şi
parasimpatice, pe traiect prezentând un ganglion spinal, iar rădăcina ventrală conţine
filete motoare mai subţiri şi mai numeroase.
• Rădăcinile nervului spinal perforează meningele măduvei spinării şi se unesc într-un
trunchi comun, care părăseşte canalul vertebral prin gaura intervertebrală sau ventrală
laterală ca apoi să se bifurce într-o ramură dorsală şi o ramură ventrală.
• Pe traiect din trunchiul nervului spinal se vor desprinde:
• ramura meningiană care reintră în canalul vertebral şi emite ramuri pentru plexul
meningean a cărui filete se distribuie meningelui şi vaselor sanguine din canalul
vertebral;
• ramuri comunicante albe mielinice şi cenuşii amielinice care leagă nervul spinal de
lanţul ganglionar simpatic paravertebral.
• Nervii spinali au o dispoziţie segmentară, metamerică şi sunt perpendiculari pe
măduva spinării, cu excepţia celor sacro-caudali care sunt oblici latero-caudal formând
în jurul conului terminal al măduvei spinării aşa numita coadă de cal.
• În funcţie de regiunea corporală şi de specie, numărul perechilor de nervi spinali
diferă.
• Fiecare nerv spinal se bifurcă într-o ramură dorsală şi o ramură
ventrală.
• Din ramura dorsală a nervului spinal C1se detaşează nervul
suboccipital, din C2 nervul occipital mare.
• Din ramura ventrală a nervului spinal C2 se desprinde nervul
auricular mare şi nervul transvers al gâtului.
• Restul ramurilor ale nervilor spinali cervicali se întreţes
formând plexuri venoase.
• Ramurile ventrale ale nervilor spinali C5-C7 alcătuiesc nervul
frenic şi alături de ramurile ventrale ale nervilor C8 şi Th1-
Th2 participă la formarea plexului brahial.
PLEXUL BRAHIAL
Plexul brahial se formează din întreţeserea ramurilor ventrale ale ramurilor ventrale
ale nervilor spinali cervicali VI,VII,VIII şi toracali I şi II.
Din plexul brachial se desprind:
•nervul dorsal al spetei;
•nervul subclavicular;
•nervul suprascapular;
•nervii subscapulari;
•nervul musculocutanat;
•nervul axilar;
•nervii pectorali craniali;
•nervul toracic lung;
•nervul toracodorsal;
•nervul toracic lateral;
•nervii pectorali caudali;
•nervul radial;
•nervul median;
•nervul ulnar.
NERVII TORACICI
•Fiecare nerv toracic emite o ramură dorsală şi o ramură ventrală.
•Ramura dorsală se bifurcă într-o ramură medială pentru musculatura spinării şi
o ramură laterală cutanată, care emite o ramură cutanată laterală şi o ramură
cutanată medială prin care este inervată pielea trunchiului până la linia care uneşte
tuberozitatea spinei scapulare cu rotula.
•Ramura ventrală sau nerv intercostal se direcţionează de-a lungul marginii
caudale a coastei corespondente, trece printre muşchii intercostali intern şi extern,
apoi se plasează între muşchiul intercostal intern şi fascia endotoracică acompaniat
de artera şi vena intercostale.
•nervul costoabdominal trece caudal de colul ultimei coaste direcţionându-se oblic
ventro-caudal spre extremitatea procesului transvers al primei vertebre lombare,
apoi străbate musculatura abdominală latero-ventrală şi se distribuie pielii regionale.
•Fiecare nerv intercostal emite o ramură cutanată laterală şi o ramură cutanată
ventrală.
•Ramura cutanată laterală devine subcutanată în treimea distală a coastei şi se
distribuie pielii regionale, iar ramura cutanată ventrală devine subcutanată în
dreptul articulaţiei condro-costale şi se distribuie pielii regionale.
•Fibre din nervii intercostali II şi III se unesc cu fibre din nervul toracic lateral şi
formează nervul intercostobrahial care trece peste marginea caudală a muşchiului
triceps brahial şi pătrunde în muşchiul pielos omobrahial.
•La speciile la care există mamele toracice, din ramura cutanată laterală se desprind
filete pentru mamele
NERVII LOMBARI
•Fiecare nerv lombar emite o ramură dorsală şi o ramură ventrală.
•Ramura dorsală se divide într-o ramură medială pentru musculatura regională şi o
ramură laterală care prin ramura cutanată medială şi ramura cutanată laterală
inervează pielea din regiunea crupei şi coapsei.
•Ramurile ventrale ale nervilor lombari se întreţes şi participă la formarea plexului
lombar care împreună cu plexul sacral formează plexul lombosacral.
NERVII SACRALI
•Nervii spinali sacrali se desprind din măduva spinării din ce în ce mai oblic caudo-
lateral, realizând aşa-numita "coadă de cal". După ce ies din canalul vertebral se
bifurcă într-o ramură dorsală şi o ramură ventrală.
•Ramurile dorsale ale nervilor sacrali inervează muşchii regionali prin ramura
dorsală, iar prin ramura laterală care emite nervii mijlocii ai crupei inervează pielea
de pe faţa latero-caudală a crupei şi coapsei.
•Ramurile ventrale ale nervilor sacrali se întreţes şi formează plexul sacral care
participă la formarea plexului lombosacral.
PLEXUL LOMBAR
• Plexul lombar provine din ramurile ventrale ale
nervilor spinali LI-SI, fiind acoperiţi de muşchii
psoaşi şi emit:
• nervul iliohipogastric;
• nervul ilioinghinal;
• nervul genitofemural;
• nervul cutanat femural lateral;
• nervul femural;
• nervul obturator.
PLEXUL SACRAL
• provine din ramurile ventrale ale nervilor spinali sacrali.
• Din plexul sacral se desprind:
• nervul gluteu cranial;
• nervul gluteu caudal;
• nervul cutanat femural caudal;
• nervii caudali ai crupei;
• nervul sciatic;
• ramura muşchiului coccigian;
• ramura muşchiului ridicător al anusului;
• nervul pudend;
• nervii rectali caudali.
• Din plexul lombosacral se evidenţiază trunchiul lombo-sacral
provenit din ramurile ventrale ale nervilor spinali LVI-VII şi SI-II,
din el desprinzându-se nervii gluteu cranial, gluteu caudal, sciatic.
NERVII CAUDALI