Ce sunt aditivii alimentari ...?

Aditivii alimentari sunt substanţe chimice (de exemplu acidul citric, benzoatul de sodiu, etc.) adăugaţi în alimente sau băuturi cu scopul de a le ameliora diverse proprietăţi: gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenţa la alterare. În mod standardizat ei sun etichetaţi cu litera "E" şi un indice compus din trei cifre. Pentru a contracara publicitatea negativă din ultima vreme, unele firme au renunţat să menţioneze denumirea codificată a aditivilor alimentari, specificând denumirea clară a substanţelor (ingredientelor) ce intră în compoziţia produselor pe care le fabrică. Listă de întrebări

Toţi aditivii alimentari sunt dăunători...?
Există numeroase substanţe utilizate ca aditivii alimentari care sunt inofensive pentru sănătatea oamenilor. Printre acestea se numără: E-100, E-101, E-103, E-104, E-105 E-111, E-121, E-122, E-126, E-130, E-132, E-140, E-151, E-152, E-160, E-161, E-162, E-163, E-170, E-174, E-175, E-180, E-181; E-200, E-201, E-202, E-203, E-236, E-237, E-238, E-260, E-261, E-262,263, E-270, E-280, E281, E-282, E-290; E-300, E-301, E-303, E-304, E-305, E-306, E-307, E-308, E-309, E-322, E-325, E-326, E-327, E-331, E-332, E-333, E-334, E-335, E-336, E-337, E-382; E-400, E-401, E-402, E-403, E-404, E-405, E-406, E-408, E-410, E-411, E-413, E-414, E-420, E-421, E-422, E-440, E-471, E-472, E-473, E-474, E-475, E-480. Listă de întrebări

Care sunt "E"-urile periculoase...?
Efectul nociv al unor aditivi alimentari este incert în unele situaţii şi sigur dovedit pentru alte substanţe, aşa cum este menţionat mai jos:

Aditivi alimentari suspecţi (potenţial periculoşi):
E-125, E-141, E-150, E-153, E-171, E-172, E-173; E-240, E-241; E-477.

Periculoşi:

E-102, E-110, E-120, E-124. Listă de întrebări

Cum influenţează starea de sănătate...?
Acţiunea nocivă a "E"-urilor depinde de cantitatea şi durata consumării lor împreună cu alimentele sau băuturile în care sunt introduse. Aditivii alimentari periculoşi sau potenţial periculoşi provoacă leziuni la nivelul diferitelor organe, aparate sau sisteme: Dăunători pentru tractul gastro-intestinal: E-220, E-221, E-222, E-223, E-224; Dăunători pentru procesele de digestie: E-338, E-339, E-340, E-341, E-407, E-450, E-461, E463, E-465, E-466; Dăunători pentru piele: E-230, E-231, E-232, E-233; Inactivează vitamina B12: E-200; Dăunători pentru aparatul cardio-vascular: E-250, E-251, E-252 ( se găseşte mai ales în cârnaţi); Modifică colesterolul: E-320, E-321; Dăunători pentru sistemul nervos periferic: E-311, E-312; Provoacă afte bucale: E-330. Listă de întrebări

Există aditivi care duc la apariţia cancerului...?
Unele "E"-uri au fost incriminate de-a lungul timpului ca având într-un fel sau altul o contribuţie semnificativă la apariţia cancerului cu diverse localizări, în primul rând la nivelul tractului digestiv, ficatului, căilor biliare sau pancreasului: E-110, E-123, E-131, E-142; E-210, E-211, E-213, E-214, E-215, E-216, E-217, E-239; E-330. Foarte periculoşi, datorită efectului oncogen (cancerigen) dovedit sunt aditivii alimentari: E-330 care se găseşte în Schweppes, muştar (sub formă de arome), ciuperci conservate; E-123 (interzis în SUA pentru adăugarea în alimente): care se găseşte în ursuleţi de gumă, Smarties, Mamba, Haribo, batoane de peşte, budincă de vanilie, sosuri gata preparate.

E 110. E 407. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf .suprima din organism vitamina B12: E 200 . lista "E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept deosebit de periculoase. adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare. care provoaca distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura. tratament. folosindu-i impotriva propriului organism). Deocamdata se banuieste doar ca motivele care-l provoaca sunt poluarea. Prezentam in continuare. adica cei obtinuti prin procedee chimice nenaturale.ataca sistemul nervos: E 311.cresc colesterolul: E 320. E 141. avand sau nu o valoare nutritiva. E 221. in Romania cancerul este intr-o crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III".produc boli de piele: E 230. incat aproape nimeni nu mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real. chimicalele din alimente si stress-ul. care ar trebui evitate la consum.produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie . se afla pe locul al III-lea. direct sau indirect.2000. "Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic. In multitudinea de aditivi folositi in industria alimentara. E 172. E 240. guma de mestecat.Germania. E 232.Adaosuri toxice: . care. imbunatatesc calitatea produselor. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale.produc boli intestinale: E 220. cei mai periculosi pentru sanatatea organismului sunt cei de sinteza. prelucrare. impotriva careia nu exista inca premizele ca se va descoperi un antidot. despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman. chipurile. E 461. E 321 (antioxidanti din margarina) . E 339. E 222. E 463.cel mai periculos adaos cancerigen) .Adaosuri periculoase: E 102. E 465. odata cu aparitia pe piata produselor alimentare a unei intregi game de aditivi alimentari. E 312 . Dictonul dupa care "important nu e ce bagi in gura. care. E 124 . precum si o serie de tumori maligne si benigne. ori cancerigene. E 171. bauturile racoritoare si dulceturile. E 466 . E 120. E 224 . ci ce scoti pe gura" a cazut in desuetudine. dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. ambalare. E 173. alimentele toxice au devenit atat de "firesti". Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un bombardament asupra organelor interne. . sunt margarina vegetala. E 233 . uleiul de mustar. Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie . E 223. mezelurile. E 231. devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai. o componenta a acestor produse alimentare. E 477 . preparare. dar care in realitate nu sunt altceva decat substante chimice deosebit de toxice. E 450. Utilizarea indicativului 'E xxx' pe eticheta produsului arata prezenta unui aditiv acceptat din punct de vedere al sigurantei in toata Uniunea Europeana. E 340. Aproape toti acesti compusi pun intr-un real pericol organismul. cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale. E 150. a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare.afecteaza tubul digestiv: E 338. mortalitatea in randul populatiei globului. Alimentele cu cele mai multe toxine.Adaosuri suspecte: E 125. E 241. E 341.Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate In viata de zi cu zi.

Este interzis in Japonia. eczema si hiperaciditate. medicamente. provocand hiperaciditate la copii. care se adauga la dulciuri. inghetata. cristale pentru jeleuri. voma. Este interzis in Danemarca. E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic. se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. lapte praf si faina. hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. branzeturi. este folosit in amestecuri pentru prajituri. SUA. Suedia. produse de patiserie. Este permis in Romania. Se cunoaste. Austria. peltea. si poate reactiona. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer. in special in bacon. E 131. produse de brutarie. cristale pentru jeleuri. poate provoca greata. E 631 (glutamatul de sodiu) Nota: aditivii cancerigeni au fost deja interzisi in SUA. Uniunea Europeana si cateva dintre fostele state ale URSS. E 211 (foarte nociv). Austria si Norvegia. este de asemenea prezent in multe medicamente. biscuiti. Morala este simpla : incercati sa ii dati copilului dvs cit mai multe alimente naturale si feriti-i atit cit puteti de alimentele 'dubioase'. insa este permis in Romania. pe langa nitrit. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica. E 215. obtinut din gudron. se mai adauga in lapte si produse din carne. E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice. urticarie. E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit. in special la persoane dependente de medicatie. SUA. a fost asociat si cu cancerul. E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule.Adaosuri cancerigene: E 123. E 142. In urma testarii pe animale de laborator. Franta. E 230. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen. Companiile care proceseaza carnea adauga acum. este permis in Romania. Suedia. ca poate produce sensibilitate dermica. . conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba. de asemenea. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen. Este permis in Romania. in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala. E 217. Problema este ca in Romania se depaseste doza admisa pentru aceste adaosuri. Evaluat de cititori: E-urile din mancarea copiilor nostri Continutul articolului: In toate tarile se adauga E-uri alimentelor in scopul conservarii lor o perioada mai lunga. E 213. probleme de respiratie si alte reactii alergice. condimente. produse de brutarie si dulciuri. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. martipan. poate provoca astm. bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml). Germania. dulciuri. Poate provoca crize de astm. Belgia. Mini-dictionar de E-uri E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare. Iata deci o trecere in revista a acestor 'otravuri' care se strecoara in hrana copiilor nostri. acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. E122 (azorubina) este un colorant rosu. umpluturi cu aroma de fructe. E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume. E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri.. hipertensiune arteriala. E 214. Elvetia. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. dulciuri.

determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia. siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice.atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant. In acest fel. acceptat de legislatia romaneasca.M. Este permis in Romania. Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si zinc. Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages). Atentie . Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania. bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania). cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii. E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza. hrana saraca in calorii. budinca cu gust de vanilie (Euro Food Prod). astm. nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. a unor tumori. Este permis in Romania. bauturile racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company). nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice. Marea Britanie si Olanda. Este permis in Romania. problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Bruges). in timp.5 mg. unde doza admisa este de 30 mg/kg. cu exceptia rahatului. poate provoca iritatie gastrica sau cutanata. in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22. Doza maxima admisa APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus. deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. fructe uscate. femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc. Este permis in Romania. Acestia. zmeura sau portocale. E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase. care la randul sau are un rol in procesarea excesului de estrogen. desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece. margarina. E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse. Acest colorant se elimina preponderent prin bila. care contin acest colorant: bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C. Cu alte cuvinte.). Doza maxima admisa pentru consum este de 0. se foloseste in dulciuri. . dar interzis pentru produse alimentare in Suedia. acadelele Chupa Chups (Elkeka Romania).baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise. Bega . untura. Efecte negative asupra sanatatii Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie. bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy. care se manifesta prin edeme ale buzelor.75 mg/kg corp. deci persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazina. este asociat. purpura si chiar soc anafilactic. urticarie. de asemenea.70 mg/kg (echivalent litru) . daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant . destinate in special copiilor. este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. se foloseste in uleiuri.colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii. iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp. Elvetia. pentru a fi mai ispititoare. unele testari au aratat ca poate fi cancerigen. cu tulburari nervoase.E102. s-a constatat ca pe piata romaneasca exista anumite produse. Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company). Chimica Daily Bucuresti).Norvegia. ceea ce declanseaza probleme mai ales femeilor. Un astfel de colorant este tartrazina . rinite. produse de Kraft Jacobs Suchard Romania). sunt vatamatori pentru sanatate. sosuri de salate. S-a constatat ca vitamina B6 este implicata in metabolismul progesteronului. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. au nevoie de coloranti cat mai atragatori.

ambalare a unor asemenea produse alimentare. dropsuri mentolate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale. 363. E330 . Organismul. conservanti. 232. care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca). Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.. in cantitati mici. declarandu-le toxice.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. 339. in mod normal. pentru o perioada limitata de . de care vorbeam ceva mai sus. Se gaseste in bomboane. Are actiune cancerigena si el. emulgatori. 213. se afla pe locul al treilea. mai ales in budinci. 312. 252. Pentru a se apara. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari. care nu mai pot fi tratate. 214. In cazurile nefericite. in timp. 407.Asadar recapitulam. preparare. mortalitatea in randul populatiei globului.. 341. consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. 239. 461. rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. chiar cancerigene. 466. prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare. -aditivi alimentari care produc cancer: E131. Folosirea lor intamplatoare. prelucrare. Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul Conservantii.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. -aditivi alimentari care produc boli de piele: E230. 450. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori. Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice. 233. branzeturi topite si creme de branza. 218.intr-un cuvant aditivii . 216.este interzis in SUA si in fostele state sovietice. 465. colorandu-le in acel galben de "apus de soare". -aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338. E102 . 142. 251. laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente. supus la bombardamente chimice Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din "E"-uri. -aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250. Oamenii de stiinta afirma ca. 211. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic avand sau nu o valoare nutritiva.sunt indicati pe ambalaj cu litera "E". In aceeasi categorie face parte si E110. aromele. coloranti. Totusi. 340. la formarea unor afectiuni grave. -aditivul care distruge vitamina B12: E200. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce. In Romania. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care. care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. tratament. cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale. "E"-urile. jeleuri. urmat de un numar format din trei sau patru cifre. 231. 330. colorantii . 215. devine o componenta a produselor alimentare respective. toxice. Unele dintre aceste substante sunt nocive. pentru a preveni eventualele pericole. acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura. dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. -aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311. E123 . Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale. sinonime cu otrava Conform normelor oficiale. 217.

In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. din contra in ultimul timp am observat ca sunt din ce in ce mai accesibile. sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator.com Cunosc situatia alimentelor din Romania si cunosc si situatia alimentelor din strainatate.desprecopii. asemanator untului. care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. care. ficatul este solicitat excesiv. In acest fel. actualmente locuind in U. utilizeaza o cantitate mare de energie. Pentru a se apara. Oricum a fost un episod trecator. Pe termen lung. nu are efect daunator. La fel si in cazul alimentelor. la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. sucuri. cu putina bunavointa sunt sigura ca si in Romania poti sa mananci mancare de calitate si foarte naturala. pot spune ca nu cumpar nimic pana nu sunt sigura ca este 100% natural sau organic. pentru o perioada limitata de timp nu are efect daunator. supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. produsul contine un fel de "avertisment") Altfel n-ar mai face fata concurentei. sucuri din fructe. Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. prajituri care. pe care l-au botezat "margarina". care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica. pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Sunt insarcinata acum si. infectii urinare si intestinale. se obtine un produs alb. invatandu-l de mic sa nu consume asa ceva. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel. Din acel moment si pana acum. Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor din cele mai vechi timpuri. in . Pentru ca nu poate fi prelucrat tot. pentru a face fata solicitarii. consumul in exces de aspartam expune la gripa..(aici majoritatea E-urilor sunt interzise.S. din pacate. Si nu pot sa spun ca sunt foarte scumpe. creandu-se stari de oboseala si de agitatie. nu stiu ce au facut parintii. etc. organismul este dereglat. Eu nu am consumat pana nu am ajuns la facultate pepsi sau coca-cola. atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. el lezeaza organele digestive. dar niciodata nu le-am cerut asa ceva. De asemenea. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse. Fiind deosebit de concentrat. acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura. Insa. in procesul de metabolizare a grasimilor. Folosirea lor intamplatoare. Lipsa de calciu apare si ea in timp. un indulcitor criminal Este unul dintre alimentele cele mai controversate. cu atat mai mult inteleg grija fata de copii. cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. sa-l obisnuiesti de mic cu fructe cat mai multe si variate. boli de plamani. prin intestinul subtire. dar si mai bine. Aspartamul. Insa cred ca poti sa-ti protejezi copilul. Sanatate tuturor! Krista Hrana noastra cea de toate zilele Autor: Anne-Marie Consumul indelungat de alimente.. in Romania contin cantitati enorme de substante artificiale. provoaca hiperglicemie.timp. avand in vedere ca sunt principalii consumatori de bomboane. iar cand sunt folosite. o parte din substanta trece imediat in sange. dar in acelasi timp avand grija sa-i asiguri portia de "dulciuri" facandu-i in casa prajituri cu ingrediente naturale. progresul tehnologic a permis ca produsul. dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti.. cu ajutorul substantelor sintetice. pe masura ce producatorii pun acum pe prim plan sanatatea consumatorului. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism. Margarina afecteaza sistemul imunitar Este un produs aparut in al doilea razboi mondial. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii..A. +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ de la membrii comunitatii www. Fiind una dintre acele persoane careia ii pasa ce mananca. favorizand hepatita.

Margarina Margarina a aparut in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial. Uleiurile obtinute prin presare la rece. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange. dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. precum si aparitia celulitei. Din fericire. Ei nu au si nu cresc valoarea energetica sau cea nutritiva a alimentelor in care sunt adaugati. ceea ce duce la diabetul zaharat. mereu apar substante noi care sunt autorizate a fi folosite in industria alimentara. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism. susan s. rinita. o parte trece imediat in sange. De-a lungul anilor multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive asupra sanatatii care nu au fost cunoscute in momentul autorizarii lor si au fost scosi de pe lista. ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie in scurt timp instalandu-se o stare de hipoglicemie. Inlocuitori naturali ai margarinei • • Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import. cu rezultate nefaste pentru inima. la intoxicatii. se obtine un produs cu consistenta si culoare asemanatoare untului. el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie.ultimul secol. . normalizand tot mai greu glicemia. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: • • pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de de excitare fizica si nervoasa. de floarea-soarelui. Fiind un aliment foarte concentrat. ceea ce inseamna sclerozarea acestora. abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. sistemul circulator pe ansamblu. dar cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. masline. favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese. sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. impiedicand activitatea acestora. solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.a. ei au capatat un rol primordial in procesarea alimentelor. deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. Rolul lor este de a prelungi perioada de pastrare a alimentelor si de a imbunatati anumite calitati ale alimentelor. iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange. asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp. margarina are suficienti substituenti naturali care nu numai ca o inlocuiesc cu succes. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. cu ajutorul substantelor sintetice. Cercetatorii americani au descoperit accidental. pe care l-au botezat "margarina". atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. boli de plamani. ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism. prin intestinul subtire. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul. la cancer. sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale complexe. creier. infectii urinare si intestinale. odata cu dezvoltarea fara precedent a industriei alimentare. sinuzita etc. in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel. Lista aditivilor autorizati difera de la tara la tara si este in permanenta schimbare. dintre care predomina cele senzoriale. De asemenea. Zaharul Este unul din alimentele cele mai controversate. ceea ce duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa. arahide. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare. au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: • • • • sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar.

Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede. obezitatea . jeleuri. E 110 (sunset yellow) face parte din aceeasi categorie. Lista nu este completa. precum si a perceptiilor olfactive. care acum se gasesc din abundenta. Intra in componenta dulciurilor. permis in Romania. Cei mai periculosi aditivi Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. sau au facut deja. Cauza este perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.• • • lipsa de calciu caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani. considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. producatorii au inventat substituenti ai zaharului. branzeturi topite si creme de branza. in cantitati industriale. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert. pana rezulta un praf. ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. Supele concentrate si boala Alzheimer E 621 (glutamat monosodic). continut in exces in supele concentrate. branzeturilor.este interzis in Statele Unite ale Americii. un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete. multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. Are actiune cancerigena. aromatizanti. E 330 (acid citric) . care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti. foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor). urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi. mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le in galben E 102 (tartrazina) . dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal. fructele uscate sunt un excelent inlocuitor al zaharului. dupa care se ambaleaza in vid. fructele consumate ca atare duc la normalizarea glicemiei. demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata. salatele de fructe. Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal. la reglarea functiilor pancreasului. In perioada de vara. sau sub forma de cubulete. Se gaseste in bomboane. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Paradoxal insa. E 123 . conservanti si glutamat de sodiu). dropsuri mentolate. dar sunt usor suportate de organism. Ele sunt foarte dulci. la rafinarea gustului. Iarna. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac. E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. inainte de descoperirea zaharului). Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Glutamatul monosodic se foloseste si pentru conservarea laptelui. Alti aditivi nocivi: • aditivi alimentari care produc cancer: o E 131 (albastru patentat) o E 211 (benzoat de sodiu) o E 213 (benzoat de calciu) o E 214 (p-hidroxibenzoat de etil) o E 215 (sarea de sodiu a p-hidroxibenzoatului de etil) . mai ales in budinci. fostele state sovietice si in Romania.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. mezelurilor si ciupercilor. Sucurile. Constienti de toate aceste probleme.

etc) o E 461 (metil celuloza) o E 407 (caragenan) distruge vitamina B12: o E 200 (acid sorbic) o o o o Toti acesti aditivi (in afara de E 123) sunt permisi in Romania. voma. A spune. Folositi totusi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi. Astfel. trisodic. consumarea carnii si a adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor.• • • • • E 216 (p-hidroxibenzoat de propil) E 217 (sarea de sodiu a p-hidroxibenzoat de propil) E 218 (p-hidroxibenzoat de metil) E 239 (hexametilen tetraamina).substante care se folosesc >>substantele care se formeaza in urma pentru combaterea daunatorilor in agricultura afumarii sau prajirii alimentelor si. Dintre acestea sunt: >>unele mase plastice cu care se >>toxinele unor ciuperci care se pot ambaleaza alimentele forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete >>pesticidele . colici abdominale s. Cercetatorii se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul.a. Exista unele substante in alimente. in alimentele incalzite peste >> ingrasamintele chimice. ca „E“-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. in general.): o E 338 (acid fosforic) o E 339 (fosfat de sodiu) o E 340 (fosfat de potasiu) o E 341 (fosfat de calciu) o E 465 (metil-etil-celuloza) o E 466 (carboximetil celuloza) o E 450 (difosfati – disodic. care s-au dovedit a produce tumori canceroase . aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: o E 250 (nitrit de sodiu) o E 251 (nitrat de sodiu) o E 252 (nitrat de potasiu) aditivi alimentari care produc boli de piele: o E 230 (difenil) o E 231 (ortofenil fenol) o E 233 (thiabendasol) aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: o E 311 (galat de octil) o E 312 (galat de dodecil) aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie. insa. ca si 350 C. mai ales pestelui care au fost afumate reprezinta 0 .

Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din „E“-uri. vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate. se introduc culori cat mai atractive. ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam . alimentelor preambalate sau semi-preparate. mai ales daca aceste alimente sunt prajite sau sunt consumate impreuna cu bauturi carbo-gazoase un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv >> grasimile sau produsele din carne consumate in cantitati mari cresc riscul de aparitie a cancerului Intrand intr-un supermarket. consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. emulgatori. vitamine produse pe cale artificiala etc. prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic. in cantitati mici. Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea legumelor. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Totusi. de mirare.intr-un cuvant aditivii .in atentia organismelor internationale „E“-urile ameninta sanatatea In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente Societatea este intr-o continua evolutie. ele sunt descoperite acum ca fiind cancerigene.) utilizati la pregatirea mezelurilor.sunt indicati pe ambalaj cu litera „E“ urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale. iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator.altfel organismul se poate deregla. La aceasta ora. Aditivii alimentari . Conservantii. In Romania. sunt cancerigeni . deci. Unele dintre aceste substante sunt nocive. este stiut ca multi dintre aditivii alimentari (conservanti. Oamenii de stiinta afirma ca. Nu este.in combinatie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale. colorantii . Ce sunt „E“-urile? Conform normelor oficiale.chiar si din piata. laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente. unei prietene i-a fost laudat un produs de catre vanzatoare: "Stiti ce multa vitamina E are?" In primul rand. Mai mult decat atat. Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de produse cancerigene. Odata cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism. chiar cancerigene. pentru a preveni eventualele pericole. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. produsele sunt conservate pe perioade lungi. Astfel. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Dar "vitaminele" vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari (notati in sistem international prin litera E urmata de un numar de trei cifre). toxice. aromele. de exemplu). coloranti etc. multe chimicale au fost considerate pana in prezent "nevinovate". avand sau nu .

Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului Este un produs aparut in al doilea razboi mondial. Cauza nu este insa. o parte trece imediat in sange. se afla pe locul al III-lea. in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel. la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. prelucrare. Pe termen lung. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care. inainte de descoperirea zaharului. Aspartamul . tratament. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul. Folosirea lor intamplatoare. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse. coloranti. atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. in timp. pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect daunator. ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp „boala mileniului III“ impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot. asemanator untului. utilizeaza o cantitate mare de energie. Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice. ambalare a unor asemenea produse alimentare. cu ajutorul substantelor sintetice. faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti. Fiind deosebit de concentrat. De asemenea. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale. prin intestinul subtire. provoaca hiperglicemie. pentru a face fata solicitarii. ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri Este unul din alimentele cele mai controversate. Pentru a se apara. consumul in exces de zahar expune la gripa. dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Lipsa de calciu apare si ea in timp. mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. favorizand hepatita. care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica. supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. infectii urinare si intestinale. cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale. . ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului.o valoare nutritiva. in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv. prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare. Alimentele-otrava Consumul indelungat de alimente. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. devine o componenta a acestor produse alimentare. dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. cum se credea. declarandu-le toxice. acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura. preparare. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. mortalitatea in randul populatiei globului. conservanti. se obtine un produs alb. Cercetatorii americani au descoperit accidental. el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. pe care l-au botezat „margarina“. emulgatori. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot. sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. boli de plamani.

Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Acest lucru se produce. producatorii au inventat substituenti ai zaharului. care da limpezime. Supele concentrate si boala Alzheimer Contin in exces glutamatul de sodiu. efectuate pe animale.inamici ai stomacului Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor. Se incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. branzeturilor. E 420. in cantitati industriale. care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320). in laborator. Guma de mestecat si berea . Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwurstii se colora. dar are darul de a perturba echilibrul hormonal. E 967 si alte asemenea chimicale. populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Pe ambalaj apare substanta folosita. producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici. sau sub forma de cubulete. au distrus celulele nervoase din creierul cobailor. Inainte aveam produse calitative fara aceste «E»-uri. Constienti de toate aceste probleme. E 320. E 950. Cercetatorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional. sunt saturate de metabilsufit. mezelurilor si ciupercilor. declara: „In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. cainilor si maimutelor. Injectiile cu glutamat. dupa care se ambaleaza in vid. Victoria Vargolici. Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale. respectiv E 103. aromatizanti. in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.O alta problema este obezitatea. fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. E 330. pana rezulta un praf. aromatizanti. E 951. care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant. Paradoxal insa. „Era folosit in compozitia preparatelor din carne. La bere. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate. nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. cum ar fi berea si vinul. considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede. dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare“. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal. „Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta“ In Occident. dar care ataca aparatul digestiv. boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951). E 421. dar trebuie aliniata legislatia la . Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171. Se foloseste si pentru conservarea laptelui. ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. E 422. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Bauturile alcoolice. E 621. inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe. conservanti si glutamat de sodiu).

spune Victoria Vargolici. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330. Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. apetisant.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Cercetarile se fac de mai multe ori. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Anca Telniceanu. mai ales in budinci. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Deoarece s-a dovedit foar-te nociv. cunoscut ca acid citric. Are de asemenea actiune cancerigena.este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi. mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator. Acesta este folosit in preparatele din oua. De fapt. acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Se gaseste in bomboane. respectiv E 211. Studiul nu este intotdeauna sigur. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana“. Cei mai periculosi aditivi Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. sosuri. Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert. . E 102 . iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras“.reglementarile UE“. Pana atunci este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj. sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar de-veni foarte acru“. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor. iar daca aveti nelamuriri. care intra in componenta dulciurilor. demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata. Lista nu este completa. Cercetatorii se pot insela Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. dropsuri mentolate. E123 . Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: „Acidul citric nu e periculos. ca „E“-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. respectiv 200 miligrame per litru. legume. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Limita stabilita este de un gram per kilogram. branzeturi topite si creme de branza. insa nu pentru toti. cunoscut si sub numele de „apus de soare“. Avizul pentru „E“-uri este dat de specialistii europeni. A spune. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea produsului. supe. fructe. E 330 . Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. In aceeasi categorie face parte si E 110. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac. Astfel s-ar evita eventualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. insa. jeleuri. cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: „Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie. sucuri etc. sau au facut deja. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. Sa luam cazul benzoatului de sodiu. deoarece nu avem dotarea necesara. spune Anca Telniceanu. „Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca.

cu rol laxativ E509 . Pentru bolnavii de cancer.acidul ascorbic sau vitamina C.nu produsi de sinteza industriala: E100 . Poate fi consumat si daca este produs de sinteza. E1100. E400-406. cu puternic efect antioxidant.xantofile de origine vegetala si animala E162 .pigmentul verde din frunze E160(a) . asa cum se gaseste in farmacii E306 pana la E309 . micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare E160(d) . E262. în morcovi. precautiile trebuiesc marite. E965. de exemplu. substanta ce se gaseste.turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene E140 ."locust bean" (termen din limba engleza.silicat de calciu. E290. E300. cu rol laxativ E542 . E201-203. gasit de obicei în ceai si în coaja de nuca E260 .asa cum se gaseste in farmacii E516 . otetul E300 . E331-337. E301. E304. extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului. E322. se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi. E511.adica pulberea gasita in farmacii. E492.clorura de magneziu. E141. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza.adica pulberea gasita in farmacii. E101.caroten. E509.asa cum se gaseste in farmacii E516 . Poate fi consumat si daca este produs de sinteza .adica vitamina E capsule. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza . Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza . asa cum se gaseste in farmacii. E500.asa cum se gaseste in farmacii E511 . De aceea. E260. permitand . E170. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza . E181.clorura de calciu.clorofila si clorofilina . E410 .acid tanic. E501. in maltul prajit CE TREBUIE SĂ ŞTIE ORICINE ? . E306-309. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza . E578. semnificand in traducere "bobul lacustei"). E140. E473.acid acetic. E1510.Va prezentam in cele de mai jos.fosfati extrasi din oase E552 . E160-163. E422. cu conditia ca ei sa fie extracte naturale . E542.maltol. E174. E303.carbonat de magneziu. insa. E636. gasit în tomate si în grapefruitul cu miezul rosu. E263.de exemplu -.adica vitamina C comprimate. considerat ca micsoreaza riscul de cancer E161 (b) si E161(g) .printre altele -.carbonat de calciu E181 .adica pulberea gasita in farmacii. E175. cu puternic efect antioxidant. gasit . E957. 113 aditivi considerati inofensivi la ora actuala: E100. E1400-1450. E516.tocoferoli sau vitamina E. E518. cu efect antioxidant. E504 . E999.pigmentul rosu din sfecla E170 . E410. E504. E472.sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza . E507. deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. E552. cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636 .sulfat de magneziu.licopen.

lapte praf.bomboane. prafuri de budincă) .fulgi de cereale . Nu se ştie dacă acelaşi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din România. E-uri extrem de periculoase : . Din câte se cunoaşte până acum.pâine ambalată (specialităţi) . În ţările musulmane şi în Israel. spumanţi.. coloranţi. etc. emulsifianţi.toate produsele de patiserie . ciocolată. pentru a şti ce fel de aditiv conţine produsul feriţi-va de aditivii din tabel ! Câteva exemple de produse alimentare .E 211 şi E 330 (în sucuri) .cornuri cu ciocolată .E 102 (dulciuri.toată frişca din comerţ Lista rămâne deschisă. napolitane. CU ETICHETĂ.produse de tip „fast food” : pâine. Regulă generală : controlaţi eticheta fiecărui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri.) .toate produsele instant (cacao. dropsuri mentolate. în magazinele evreeşti şi musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurată. CE POT CONŢINE ADITIVI NECURAŢI . antioxidanţi.Pe etichetele produselor alimentare româneşti se pot întâlni următoarele inscripţionări : emulgatori. jeleuri.toată îngheţata din comerţ . ALIMENTE NEAMBALATE. budinci) ADITIVI DE ORIGINE „NECURATĂ” . maioneză. stabilizatori.pâine albă care rămâne pufoasă mai mult de 2 zile . brânzeturi topite. margarină. brânză topită . FĂRĂ ETICHETĂ. brânză topită.toate produsele de cofetărie . se foloseşte gelatina bovină. etc. creme de brânză) – acesta este cel mai cancerigen . iaurturi. chifle.pâine neagră sau integrală cu seminţe (de consistenţă elastică) . CÂTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE.specialităţi de panificaţie (cornuri. gelifianţi. grăsimi. sau pot fi agenţi fizici (de exemplu radiaţii ionizate). deci produsele fabricate acolo se pot consuma. În restul lumii se foloseşte gelatina porcină.) .E 123 (bomboane.băuturi răcoritoare. Atunci când lecitina este extrasă din soia. gumă de mestecat . lucrul acesta este specificat : lecitină(soia) Aceste formulări sunt imprecise şi în cele mai multe cazuri în spatele lor se ascund componenţi şi aditivi alimentari cu origine necurată. pot fi substanţe chimice obţinute prin sinteză chimică.E 250 (în mezeluri) . gelatină.. frişcă animală şi vegetală .E 110 (în dulciuri. CE POT CONŢINE ADITIVI NECURAŢI Notă : Toate produsele alimentare ambalate conţin aditivi care pot fi de origine biologică (animală sau vegetală). îngheţată.E 621 şi E 622 (în condimentele sintetice) .

penele unor păsări Explicaţia simbolurilor Ao – antioxidant Ac – material de acoperire Em – emulgator C – colorant G – gelifiant IG – întăritor de gust K – conservant TF – produs de tratare a făinii . b) E 471 Fosfatidă de amoni Săruri ale acizilor graşi alimentari Monogliceride.şi digliceride MDG Mono.şi digliceride esterificate Sare de amoniu a acidului fosfatidic Mono. mono. tartric Esteri ai acizilor graşi cu un zahăr Poligliceride (trigliceride) Em TF Sp Em TF Sp Em TF Em Em Em Sp TF Em TF Em E 472 (a-f) Compuşi ai E 471 E 473 E 474 E 475 E 477 E 479 E 482 E 483 E 491 E 492 E 570 E 626 E 629 E 630 E 633 E 634 E 635 E 904 Triglycerin monostearat Mono-PGmono-Stearat Acidul stearic Prelucrarea grăsimilor alimentare Prelucrarea grăsimilor alimentare Prelucrarea grăsimilor alimentare Prelucrarea grăsimilor alimentare Prelucrarea grăsimilor alimentare Prelucrarea grăsimilor alimentare Prelucrarea grăsimilor alimentare Din grăsimi alimentare Din carne sau drojdie Din carne sau drojdie Din carne sau drojdie Extract din păduchii Kerrialacca Acizi graşi alimentari Guanilat Inozinat Acizi graşi alimentari Acid guanilic şi guanilaţi Acid inozinic şi inozinaţi Ca.şi digliceride MDG Mono. lactic. ciocolate. izolată din grăsimile alimentare Din grăsimi alimentare esterificate cu un ridicat conţinut în digliceride Din grăsimi alimentare Din grăsimi alimentare OBSERVAŢII Culoare roşie Originea vegetală este specificată Emulgator pentru ciocolate Originea vegetală este specificată Originea vegetală este specificată Originea vegetală este specificată E 442 E 470 (a.naribonucleotide Em Sp IG IG IG Sp Ac Originea vegetală este specificată Emulgator pentru panificaţie Emulgator pentru panificaţie Emulgator pentru panificaţie Emulgator pentru panificaţie Emulgator pentru panificaţie Esteri ai sorbitolului cu acidul stearic Originea vegetală e specificată Industrial din extract de carne Industrial din extract de carne Industrial din extract de carne Glazuri.COD E 120 E 322 ALTE NUME Carmin RO Carmin Lecitină FUNCŢIE C Em Ao TF St Em St Em Sp ORIGINE Din corpul păduchelui Coccus cacti Naturală. raci.şi digliceride esterificate cu acid acetic. masa elastică a gumelor de mestecat (cu ceară) --- Astaxantin astaxantin C Cochilia unor scoici.şi di. citric.

– (1) Introducerea sau scoaterea din tară. pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseste cu închisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si eliberarea sau obtinerea. de către medic. precum si importul ori exportul de droguri de risc. prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul. cumpărarea. cu intentie. care constă în permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tării de droguri ori precursori. Art. pe baza unei retete medicale prescrise în conditiile prevăzute la alin. pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. – Punerea la dispozitie. se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. transportul. procurarea. – (1) Prescrierea drogurilor de mare risc. f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătătii. tabelele pot fi modificate prin ordonantă de urgentă a Guvernului. Art. fără drept. livrarea cu orice titlu. în scopul descoperirii activitătilor infractionale si al identificării persoanelor implicate în aceste activităti. – Cultivarea. producerea. investigatii în vederea strângerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea făptuitorilor si acte premergătoare.3. extragerea. (2) Dacă faptele prevăzute la alin. se pedepseste cu închisoare de la 2 la 5 ani.1. experimentarea. detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc. b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante. h) toxicoman – persoana care se află în stare de dependentă fizică si/sau psihică cauzată de consumul de droguri. j) livrarea supravegheată – metoda folosită de institutiile sau organele legal abilitate.5. Art. atribuită pentru o perioadă determinată.I si II. transformarea. suspecti de a fi expediati ilegal. transformarea.(1) sau a unei retete medicale falsificate. fabricarea. e) precursori – substantele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor. producerea.I-III. fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical.4. (2) Dacă faptele prevăzute la alin. Capitolul II Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control national Art. la propunerea ministrului sănătătii.2. cu orice titlu. pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. fabricarea.IV. În prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au următorul înteles: a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii înscrisi în tabelele-anexă nr. cu autorizarea si sub controlul procurorului. g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national. c) droguri de mare risc – drogurile înscrise în tabelele nr. Art. se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.Sp – spumant St – stabilizator Sq – subtanţă de separare sau de umplutură CE SPUNE LEGEA DESPRE „E”-uri. fără drept. prin înscrierea unei noi plante sau substante. vânzarea. sau de substante care au înlocuit drogurile ori precursorii. (1) au ca obiect droguri de mare risc. i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicală – măsurile ce pot fi luate pentru înlăturarea dependentei fizice si/sau psihice fată de droguri. d) droguri de risc – drogurile înscrise în tabelul nr. se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 5 ani. experimentarea. prepararea. înscrise în tabelele nr.6. cu intentie. fără drept. oferirea. DROGURI ŞI ALTE SUBSTANŢE INTERZISE ? Capitolul I Dispozitii generale Art.III. cu autorizarea procurorului. de droguri de mare risc. extragerea. în care are acces publicul. (1) au ca obiect droguri de mare risc. a unei locuinte sau a oricărui alt loc amenajat. trimiterea. . fără prescriptie medicală.I-IV care fac parte integrantă din prezenta lege. sub o altă identitate decât cea reală. – (1) Cultivarea. punerea în vânzare. a unui local. cu stiintă. cumpărarea sau detinerea de droguri pentru consum propriu. constatată de una dintre unitătile sanitare stabilite în acest sens de Ministerul Sănătătii. prepararea. k) investigatori acoperiti – politisti special desemnati să efectueze. înscrise în tabelul nr. distribuirea.

centre de asistentă socială. valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevăzute la alin. echipamente ori materiale. Art.10.2-11. banii.2-10 se confiscă. Art. autorizat să le utilizeze ori să le exporte. dacă persoana care le-a săvârsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane. beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. oferirea.2. . de asemenea.18. sociale ori în apropierea acestora. Art.11. sportive.(1). constituie circumstante agravante următoarele situatii: a)persoana care a comis infractiunea îndeplinea o functie ce implică exercitiul autoritătii publice.2-10. fabricarea. – Furnizarea.2-10.12. pedeapsa este detentiunea pe viată sau închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. importul. (1) si (2).2-7. – (1) Drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug. producerea sau fabricarea ilicită de droguri de mare risc. militară. un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unităti. – Administrarea de droguri de mare risc unei persoane. 9 si 11. denuntă autoritătilor competente participarea sa la o asociatie sau întelegere în vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevăzute la art. – Nu se pedepseste persoana care. (2) Se confiscă.13. d) folosirea minorilor în săvârsirea faptelor prevăzute la art. (2) Se consideră tentativă si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. Pădurilor si Protectiei Mediului.2-9 se pedepseste cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte. condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani. dacă au fost săvârsite în conditiile prevăzute la alin.8. unei persoane aflate în cură de dezintoxicare sau sub supraveghere medicală ori s-au efectuat alte asemenea activităti interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacă fapta a fost comisă într-o institutie sau unitate medicală.16. (3) Distrugerea drogurilor se efectuează periodic. în afara conditiilor legale. cumpărarea sau detinerea de precursori. – (1) Tentativa la infractiunile prevăzute la art. în scopul utilizării lor la cultivarea. cu respectarea dispozitiilor legale. unui bolnav psihic. pentru pregătirea si mentinerea antrenamentului acestora. dacă faptele au avut ca urmare moartea victimei. iar dacă acestea nu se găsesc. pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendă.9. conducerea sau finantarea faptelor prevăzute la art. pe lângă situatiile prevăzute în Codul penal. 6. prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate. mai înainte de a fi începută urmărirea penală. se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. exportul. prin orice mijloace. în vederea consumului. – Organizarea. – (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevăzute la art.14. – (1) Drogurile si alte bunuri care au făcut obiectul infractiunilor prevăzute la art. în functie de natura acestora.17. permitând astfel identificarea si tragerea la răspundere penală a celorlalti participanti. procurarea. – Persoana care a comis una dintre infractiunile prevăzute la art. – Producerea. de inhalanti chimici toxici unui minor. de către o comisie formată din câte un reprezentant al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.15. Art. 7. iar fapta a fost comisă în exercitarea acestei functii. care au fost remise unui agent economic public sau privat. vânzarea.7. al Ministerului Sănătătii – Directia farmaceutică. se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. atributii în lupta împotriva drogurilor. b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o persoană care are. (3) În cazul infractiunilor prevăzute la alin.(1) Art. trimiterea. locuri în care elevii. după avizul prealabil al Directiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătătii. care au fost remise farmaciilor sau unitătilor spitalicesti. la art. Art. dacă este urmat de executare. Păstrarea de contraprobe este obligatorie. Art.9 si 10 se pedepseste. precum si luarea de măsuri în vederea comiterii infractiunilor prevăzute la alin. (2) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani faptele prevăzute la art. Art. (2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare. – (1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri.4. b) plantele si substantele utilizabile în industria farmaceutică sau în altă industrie. livrarea cu orice titlu. Art. al Ministerului Apelor. loc de detentie. e)drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au mărit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor. iar în timpul urmăririi penale denuntă si facilitează identificarea si tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârsit infractiuni legate de droguri. care vor fi păstrate în scop didactic si de cercetare stiintifică sau au fost remise institutiilor care detin câini si alte animale de depistare a drogurilor. c)unele cantităti corespunzătoare.(1). de reeducare sau institutie medical-educativă. se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.Art. studentii si tinerii desfăsoară activităti educative. Art. transportul. potrivit legii. (2) Sunt exceptate de la distrugere: a)medicamentele utilizabile. distribuite sau oferite unui minor. cu structuri determinate si care sunt constituite în scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau alte foloase ilicite. – Cu privire la infractiunile cuprinse în prezentul capitol. Art. de învătământ. 3 si 5. c)drogurile au fost trimise si livrate.

pot cere confidentialitate.26. – (1) Cura de dezintoxicare se realizează în regim de spitalizare în una dintre unitătile medicale stabilite de Ministerul Sănătătii. în functie de posibilitătile materiale. Art. (2) Actele consemnând rezultatul investigatiilor medicale. (5) Ministrul justitiei si ministrul sănătătii vor stabili printr-un ordin comun măsurile medicale si educative care vor fi aplicate toxicomanilor în penitenciare. care sunt obligate să verifice periodic oportunitatea continuării curei. care prezintă aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri. substantele chimice esentiale. se aplică în mod corespunzător dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedură penală. starea sănătătii la terminarea sau la întreruperea tratamentului. persoana este supusă supravegherii medicale într-o unitate medicală. Capitolul III Dispozitii procedurale Art.22.27.21. (2) Autorizarea este dată în formă scrisă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile si poate fi prelungită pentru motive temeinic justificate. Capitolul IV Măsuri împotriva consumului ilicit de droguri Art. (3) Supravegherea medicală este asigurată în mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevăzute la alin. precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate de stat si. precum si colaboratorii acestora. (2) Actele încheiate de politistii si colaboratorii acestora. În caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului. fiecare prelungire neputând depăsi 30 de zile. dintre cele stabilite de Ministerul Sănătătii. identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de probă. Art. 911-915 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător. în situatii în care există indicii temeinice că a fost săvârsită sau că se pregăteste comiterea unei infractiuni. împreună cu o familie. de personalitatea acesteia si de mediul social din care provine. efectuarea de livrări supravegheate. fără prescriptie medicală. Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie poate autoriza. tinând seama de starea de sănătate a persoanei. (2). uneia dintre următoarele măsuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medicală. ori a precursorilor. cu sau fără substituirea totală a drogurilor. după caz. care va mentiona si unitatea medicală ce urmează să efectueze aceste investigatii medicale. datele de identificare a persoanei în cauză. cu autorizarea procurorului. (4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicală. substante chimice esentiale si precursori. în vederea depistării acestora. Art. pe baza consimtământului scris. în conditiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului sănătătii si al ministrului finantelor.29. dintre cele prevăzute în prezenta lege. în vederea descoperirii activitătilor infractionale si a identificării persoanelor implicate în astfel de activităti. să aibă acces pe o perioadă determinată la aceste sisteme si să le supravegheze. publică sau privată. – (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor. Art.Art. – (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control national. (1). de către persoana în cauză. (2) Dispozitiile art. Perchezitia se poate efectua în locurile în care sunt indicii că s-a comis ori că se pregăteste săvârsirea uneia dintre infractiunile prevăzute în prezenta lege. după caz. câte un certificat nominal.28. precursorii si inhalantii chimici toxici.23. – În cazul în care un toxicoman este condamnat pentru săvârsirea unei infractiuni. – (1) Politistii din formatiunile de specialitate care actionează ca investigatori acoperiti. sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice. (3) Măsurile prevăzute la alin. cu autorizarea prealabilă a procurorului. (2) Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control national este supusă. Art. organului de urmărire penală care le-a solicitat.24. pentru a beneficia de tratament. (5) Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu recurs. pot constitui mijloace de probă. cu respectarea dispozitiilor Codului de procedură penală.20. pe baza unei expertize medico-legale. – Formatiunea centrală de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei este unica formatiune care coordonează si centralizează toate datele care vizează drogurile.19. o persoană sau o colectivitate. .(2) sunt dispuse de una dintre unitătile medicale stabilite de Ministerul Sănătătii. (1) primesc. Art. în termen de 10 zile de la comunicare. precum si cele privind modul în care acestea s-au efectuat se transmit de îndată procurorului sau. prevăzuti la alin. organul de urmărire penală dispune efectuarea unor examene medicale.25. în care se vor mentiona unitatea emitentă. – (1) Toxicomanii care se prezintă din proprie initiativă la o unitate medicală specializată sau la un dispensar. Art. (2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament în conditiile prevăzute la alin. Art. de familie sau de un organism privat. la cererea lor. la judecătoria în a cărei rază teritorială îsi are sediul unitatea medicală. (4) Decizia unitătii medicale poate fi atacată cu plângere. este interzis pe teritoriul României. – (1) În cazul în care există indicii temeinice că o persoană transportă droguri ascunse în corpul său. (2) Când nu este necesară cura de dezintoxicare. care aplică măsurile medicale necesare. organul de urmărire penală poate. durata si obiectul tratamentului. – (1) Când sunt indicii temeinice că o persoană care pregăteste comiterea unei infractiuni dintre cele prevăzute în prezenta lege. la solicitarea institutiilor legal abilitate. pot procura droguri.

6.9-trimethyl-6H-dibenzo[b.Art.N-dimethyltryptamine 2.II Acetyldihydrocodeine Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4.9.alpha-dimethylphenyl-ethylamine 5-Methoxy-3.9-trimethyl-6H-dibenzo[b.I Acetorphine – derivat de tebaina = 3-0-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyi) -6.2-diphenylbutyrate Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine N-ethyl methylenedioxysmfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3.d]pyran Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester) Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine STP.9.4.4.10-tetrahydro-6.5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperi.8. DOM = 2-amino-1-(2.5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3.5-dimethoxyamfetamine (DMA) = dl-2.4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3. – Orice persoană care are cunostintă despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitătile medicale stabilite de Ministerul Sănătătii.d]pyran DMT = N.8.4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine Mescaline = 3.4.14-endoetheno-oripavine Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-[1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]acetanilide Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4.5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane Tenamfetamine (MDA) = 3.4-methylenedioxy-N.5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2.4-methylenedioxyamphetamine Tenocyclidine (TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl)piperidine Tetrahydrocannabinol Thiofentanyl = N-[1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide 3.2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7.30.5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine TABELUL Nr.dinyl)-N- phenylpropanamide Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4.4-diphenylheptane Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4.6.4-diphenylheptane Alfentanil = N-[1-[2-(4-ethyl-4.4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3.5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2.4-diphenylbutane Methcathinone = 2-(msthylamino)-1-phenylpropan-1-one 3.4-diphenyl-3-hep1anol Alphamethylthiofentanyl = N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethylJ-4-piperidyl]propionanilide Alphaprodine = alpha-1.5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine DMHP = 3-(1.14-endoetheno-oripavine Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole Heroin = Diacethytmorphine N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-[alpha-methyl-3.N-diethyltryptamine 2.4-(methylenedioxy) phenethylamine Etorphine = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6. TABELUL NR.3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine .5-dimethoxy-4-bromoamphetamine Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone Codeine-N-oxide Desomorphine = dihydrodeoxymorphine DET = N.N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide) Methadone intermediar = 4-cyano-2-dime1hylamino-4. 4-diphenylheptane Alphamethylfentanyl = N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide Benzoylmorphine Beta-hydroxyfentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl]propionanilide Brolamfetamine (DOB) = 2. care va proceda conform legii.10-tetrahydro-6.5-trimethoxyphenethylamine Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazofine Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide Methyl-3-tiofentanyl = N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide Morphine-N-oxide MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester) Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone Para-fluorofentanyl = 4’-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl) propionanilide Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7.4-(methylenedioxy) phenethyl] hydroxylamine Ketobemidone = 4-meta-tlydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine (+)-Lysergide (LSD) = (+)N.

3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butylJmorpholine Diampromide = N-[2-methylphenethylamino propyllpropionanilide Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1.alpha-dimethylphenethylamine Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyi ester Metazocine = 2’-hydroxy-2.2-diphenylbutyrate Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3.4-diphenylheptane Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4.Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane Anileridine = 1-para-aminophenethyl-1-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Benzylmorphine = 3-benzylmorphine Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4.4-diphenyl-heptan Norcodeine = N-demethylcodeine Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan Normethadone = 6-dimethylamino-4.1-di-(2’-thienyl)-1-butene Difenoxine = 1-(3-cyano-3.6-dinicotinylmorphine Noracymethadol = (+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4.3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidatolinyl)piperidine Clonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole Coca frunze Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine Codeine = 3-methylmorphine Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime Concentrat de tulpini de mac Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane Dextromoramide = (+)-4-[2-methyl-4-oxo-3.7-benzomorphan Methadone = 6-dimethylamino-4.9-trimethyl-6.3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2.4-diphenyl-3-heptanone Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine Metopon = 5-methyldihydromorphinone Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1.3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Medoqualone = 3-(-chiorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazoiinone Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane Metamfetamine racemate = (+/-)-N.2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1.4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone Drotebanol = 3.3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Bezitramine = 1-(3-cyano-3.6-dione Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Hidrocodone = dihydrocodeinone Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine Hydromorphone = dihydromorphinone Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4.7-dihydro-1.4-diphenyl-3-heptanol Betaprodine = beta-1.1-diphenylpropane carboxylic acid Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Morphine si saruri Myrophine = myristylbenzylmorphine Nicocodine = 6-nicitinylcodeine Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine Nicomorphine = 3.1-diphenylacetate Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4.4-diphenyl-3-heptanol Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1.4-diphenyl-3-hexanone Normorphine = demethylmorphine .1-di-(2’-thienyl)-1-butene Ethylmorphine = 3-ethylmorphine Etonitazene = 1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole Etoxeridine = 1-(2-(2-hydroxyethoxy)ethylJ-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Fenetylline = dl-3.4-diphenyl-3-hexanone Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan Levomoramide = (-)-4-[2-methyl-4-oxo-3.3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Dipipanone = 4. 14 diol Ecgonine Ethylmethyltiambutene = 3-ethylmethylamino-1.1-di-(2’-thienyl)-1-butene Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2.4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta.3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid Dihydrocodeine Dihydromorphine Dimenoxadol = 2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1.5.

3-dihydro-7-nitro-2H-1.4-benzodiazepin-2-one Flurazepam = 7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1.3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Secobarbital = 5-allyl-5’-(1-methylbutyl)barbituric acid Sufentanil = N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide Thebacone = acetyldihydrocodeinone Thebaine Tilidine = (+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate Trimeperidine = 1.4-benzodiazepin-2-one Estazolam = B-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4.3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1.carboxylate Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2.2.2.3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H 1.4]benzodiazepine Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline Barbital = 5.5-benzodiazepine 2.7.4.3-a][1.2-d] [1.3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2.5-diallylbarbituric acid Alprazolam = B-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4.1)-heptan-2-amine Fenproporex = dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1.4-benzodiazepin-2-one Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3.2-f]-s-triazolo (4.3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylniorphinan Racemoramide = (+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3.14-endo-ethano-6.benzodiazepine 3-carboxylic acid Clotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1.5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol TABELUL Nr.benzodiazepin-2-one Clorazepate = 7-chloro-2.3.3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1.4-benzodiazepin-2-one .3-dihydro-1-methyl-2H-1.3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepin-2-ane Diazepam = 7-chloro-1.3-e]-1.4] benzodiazepin-6(5H)-one Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1.5H)-dione Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1.4-diphenyl-3-heptanone Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide Phenazocine = 2’-hydraxy-5.3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide Proheptazine = 1.14- tetrahydrooripavine Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid Cannabis.4.4(3H.III Allobarbital = 5.4-benzodiazepin-2-one Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1.3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepine-3.4-diazepin-2-one Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2.4-benzodiazepine-4-oxide Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1.11b-tetrahydro-oxazolo-[3.5-diethylbarbituric acid Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine Bromazepam = 7-bromo-1.4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamats (ester) Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1.Norpipanone = 4.4] benzodiazepine Ethchiorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2. rezina de cannabis si ulei de cannabis Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid Camazepam = 7-chloro-1.4-diphenyi-6-piperidino-3-hexanone N-oxymorhine Opium Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid Phenadoxone = 6-morpholino-4.2.3-a][1.3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1.3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1.4ldiazepine Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1.7.9-dimethyl-2-phenethyl-6.2-trimethylpropyl]-6.8.7-benzomorphan Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pholcodine = morpholinylethylmorphine Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenyla’minopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Piritramide = 1-(3-cyano-3.3-a][1.3-dihydro-2-oxo-1H-1.

5-a) (1.4-benzodiazepin-2-one Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanane Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid Temazepam = 7-chloro-1.3-dihydro-5-phenyl-1-(2.5-dihydro-3H-imidazo-(2.2-d] [1.3-propanediol dicarbamate Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid Methyprylone = 3.2d] [1.3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1.4-piperidine-dione Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1.4] benzodiazepin-6(5H)-one Ketazolam = 11-chloro-8.3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1.2-d) (1.3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1.2.4-benzodiazepin-2-one Oxazolam = 10-chloro-2.pin-2-one Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2.3-diethyl-5-methyl-2.3-aJ [1.6-hexahydro-6.4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl) methylene]-8-nitro-1H-imi.11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3.4-benzodiazepin-2-one Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2.7(6H)-dione Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1.1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1.6-methano-3-benzazocin-8-ol Pentobarbital = 5-e1hyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one Phendimetrazine = (+)-3.3-dihydro-1-methyl-2H-1.3.3.diazepine-4.1-a)-isoindol-5-ol Medazepam = 7-chloro-2. TABELUL Nr. IV N-acetylanthranilic acid Ephedrine Ergometrine Ergotamine Isosafrole Lysergic acid 3.Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide Halazepam = 7-chloro-1.3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1.11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2.dazo[1.4-benzodiazepin-2-one Oxazepam = 7-chloro-1.4] benzo.4-benzodiaze.4-benzodiazepin-2-one Nitrazepam = 1.4.3-dihydro-5-phenyl-2H-1.4) benzodiazepin-6(5H)-one Pentazocine = 1.7.12b-dihydro-2.2.4) benzodiazepine Nimetazepam = 1.4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one 1-phenyl-2-propanone Piperonal Pseudoephedrine Safrole Acetic anhydride Acetone Anthranilic acid Ethyl ether Hydrochlorid acid Phenylacetic acid Piperidine Methylethyl ketone Potassium permanganate Sulphuric acid Toluene .4-benzodiazepine Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1.4-benzodiazepin-2-one Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4.4-benzodiazepin-2-one Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1.3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1.3]-oxazinol[3.3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1.3-dihydro-5-phenyl-2H-1.7.5.3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyI-2-H-1.11b-tetrahydrooxazolo[3.2-trifluoroethyl)-2H-1.4-benzodiazepin-2-one Pipradrol = 1.2-a] [1.4-dimethyl-2-phenylmorpholine Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine Pinazepam = 7-chloro-1.8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1.4-benzodiazepin-2-one Nordazepam = 7-chloro-1.3-diphenylethane Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2.4)benzodiazepin-1-one Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1.4]benzodiazepine Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid.3-dihydro-3-hydroxy-2H-1.3.4-benzodiazepin-2-ane Tetrazepam = T-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1.

Nu sunt dependent. "drogurile. Autorităţile şi societatea civilă mai au încă puterea să-i mai taie din tentacule. sub asediul traficanţilor de droguri". are 20 de ani şi este student la jurnalism. Un nume nou de pastilă mă face curios la efectul ei. Aceşti oameni sunt reali... Pot încă să mă controlez. Privim paralizaţi caracatiţa drogurilor care nu poate fi învinsă. Citim zilnic în ziare "moarte prin supradoză". "de la ţară de tranzit. în această anchetă vom reconstitui Povestea Drogurilor. "traficanţii internaţionali au adus moartea albă în România".) la un chef sau mai iau o pastilă. dar când eroii ei sunt studenţii. în rest. Ce tipuri de droguri foloseşti? Am încercat aproape toate felurile de droguri de care am auzit. în principiu. "kilograme de heroină capturate". nu. mai fumez din cănd în cănd o iarbă (marijuana n. Am început din liceu cu marijuana. când nu este în stare să mă apere. Acum iau heroină de un an şi jumătate.r. "Frontiera. Lăsăm realitatea să curgă aşa cum este. . însă. îmi fac o heroină cănd pică bani de la ai mei sau cănd am cu cine să iau.. două. "tone de haşiş depistate în port". Presa are datoria să spună ! Datoria cititorului este de a învăţa din greşelile altora. iar restul de 13% prin ţigară. Vă prezentăm în continuare un interviu complet cu un student dependent de heroină.VIITORII INTELECTUALI AI ŢĂRII DEPENDENŢI DE HEROINĂ Interviu cu moartea albă 87% dintre toxicomani îşi administrează heroina prin injectare." (Istrate Micescu).cu excepţia cocainei care este "drogul bogaţilor". Ancheta a fost realizată în colaborare cu săptămânalul "În Justiţie" al cărui moto semnificativ este: "Societatea nu are dreptul să mă judece. nu sunt droguri pe piaţă pe care să nu le fi încercat . afirmă un sondaj realizat de Organizaţia "Salvaţi copiii". Numele lui este Mircea S. un pericol pentru tineri". Numele lor. În prezentarea noastră am renunţat la orice fel de comentarii. de Ecstasy cu bere cănd mă duc în vreun club sau vreo discotecă. România a trecut la ţară consumatoare de stupefiante".

000 de lei şi 100 de dolari. Prind vena. Romparchin. Ecstasy . Sunt perfect conştient. Eu dintr-un gram ţin şi o lună întreagă. drogurile ? Cine vrea să cumpere droguri este supus la trei riscuri: în loc de droguri pure poţi primi ceva asemănător la culoare. la fel. telefonul celular. o ascundere de problemele de . puţină sare de lămăie care ajută la dizolvarea heroinei şi o brichetă cu care încălzesc amestecul. De obicei îmi fac heroină în venă de 2-3 ori pe săptămănă. încerc să-ţi enumăr căteva tipuri de droguri încercate de mine dar care sunt folosite foarte frecvent: heroina . aproape instantaneu.10-30 de dolari o pastilă. Dependenţii de heroină au găsit un subtituent: Glutetimid cu Codeină care împreună dau efectul heroinei . Dacă nu te controlezi ajungi dependent foarte uşor. Mai sunt pastilele din farmacii : Nitra-zepam. iar tatăl său îl răscumpără. dar ea este cea mai bună dar şi cea mai scumpă. Apoi o fiolă de apă distilată. scări de bloc. Important este să ai marfă atunci cănd ai nevoie de ea. dar depinde de ce iei şi căt iei. electronice . dar un scaun de metrou îl simt ca pe un fotoliu. sau măcar a experimenta. haşiş . Am nevoie de o seringă pentru a-mi injecta heroina. Care este frecvenţa cu care iei droguri ? După cum am mai spus încă nu sunt dependent pentru că iau numai de plăcere sau cănd am bani şi chef. acesta îţi poate da pe datorie sau îi laşi garanţie ceva . Poţi da chiar şi alimente contra unei doze… Care sunt riscurile în a-ţi procura "marfa". iar apoi împing totul în venă. ceasuri.Care sunt preţurile pentru principalele tipuri de droguri? între 50.pentru o oră de fericire. lucrurile interzise de lege sau de morală… Cum ai ajuns la consumul de droguri ? …Ca mai toţi ceilalţi. marijuana . Cunosc o altă fată care fură bani dacă are de unde. cocaina . Ketamină acestea sunt nişte calmante care luate cu alcool devin foarte puternice. Care este atitudinea ta faţă de campaniile anti-droguri ? Riscul îl conştientizez dar cănd eşti dependent nu mai asculţi argumentele contra drogurilor.aur. precum Ferentari. Fortral. Dacă cumperi mereu de la acelaşi dealer. tendinţa omului este de a face. parcări dar şi acasă la mine. Cocaina. dacă te duci după marfă în zone periculoase. trage pe nas sau arsă pe folie. în 5 secunde sunt în altă lume.100. Alte droguri luate pe cale orală îşi pot face efectul între 30-60 de minute. Heroina o iau pe venă pentru că îşi face efectul mai repede. dar în timp o să ai nevoie de ea pentru a te putea simţi bine. wc-uri publice sau cele din restaurante. unde poţi rămăne fără haine pe tine sau… fără cap.50.600. trag întăi puţin sănge. dar se mai poate fuma. Oxazepam.copiii fac lucruru trăznite ! Anturajul nu a făcut decăt să-mi întreţină acest obicei.80100 de dolari gramul. Iar în al treilea rănd. nu degeaba i se spune "drogul bogaţilor".îmi fac totuşi. deşi sunt conştient de riscul infestării cu SIDA.000 lei ţigara. bijuterii. poţi ajunge să consumi şi 2 grame pe zi. de obicei folosesc una de insulină pentru a nu lăsa urme.ea este cea mai la modă. îmi fac cam 5-10 unităţi de seringă de insulină. Seringa este a mea sau a prietenului meu . Am prieteni care îşi fac şi 6 bile pe zi. Apoi am găsit un refugiu. dar care nu are nici un efect sau poate fi chiar otrăvitor. Eu îmi fac în braţ. ci tocmai lipsa drogului… Cum faci rost de bani pentru a-ţi cumpăra heroina ? De la părinţi pentru că nu am alt venit… Dacă este nevoie mai amanetez căte ceva. adică un gram. Prietenul meu îşi amanetează mereu televizorul din cameră cănd rămăne fără bani.000 lei o ţigară. Te consideri cu mult peste aceste teorii minore ţinute de oameni mici care n-au trăit pe pielea lor sclavia la care te supune drogul… Oricum.000 100. iar dacă nu. Unii îşi fac în picioare sau direct în găt.haine. Se spune că nu dependenţa de omoară. Locurile în care iau marfa sunt aproximativ publice şi nu mă jenez: taxiuri. Aceste pastile sunt ieftine dar acum nu se mai dau decăt cu reţetă. Cât de uşor îţi poţi admi-nistra drogul? Dacă trebuie să ţi-l iei. Prima dată am luat din curiozitate sau din teribilism cum ar spune unii . parcuri. nu contează nici "uneltele" şi nici locul unde ţi-l faci. iar dintr-un gram faci 6 bile. Apoi este pericolul de a fi prins de Poliţie în momentul cumpărării sau după aceea cănd ai marfa la tine.000 lei gramul. şi cine are 200 de dolari zilnic să dea pe aşa ceva. Ecstasy nu produce o dependenţă fizică. Cu o bucăţică de filtru de ţigară pe acul seringii filtrez serul. agaţă prin cluburi diverşi tipi pentru a-şi putea cumpăra o doză… Alţii vănd pur şi simplu lucrurile din casă .

Noroc că mă descurc cu banii. Găndindu-mă la prietenii mei care sunt terminaţi din toate punctele de vedere. El pleacă din nou la dealer pentru o nouă doză. continui din plăcere şi ajungi în final la dependenţă fizică şi psihică… În facultăţi studenţii consumă droguri ? Dacă trebuie să-ţi faci acum. Am cunoscut studenţi din multe facultăţi care se droghează. îmi spun că eu nu sunt dependent. cea psihică. cu faţa trasă şi cearcăne subţiri sub ochi. rămăne pentru totdeauna.. & A. O trăgeam pe nas cu nişte amici ruşi. deşi îmi place să iau o doză la două zile. Fie că se duc la ea...C. Toţi spun "doar nu mi se va întămpla tocmai mie" . de aceeaşi condiţie. Cătălin îşi prepară heroina direct în paharul din care bea apă mama fetei. slab.. ar putea pierde mai mult decăt îşi închipuie.) Morţi albe în nopţi albe: Povestea unui student realizat care a renunţat la viitor Înalt. Apoi repede totul trebuie străns şi curăţat pentru că se întorc acasă parinţii ei. iar banii nu au fost niciodată o problemă pentru el. (G. deşi dacă dependenţa fizică trece. Acum mă injectez din nou. căteodată chiar prea aranjat pentru a-şi ascunde "oboseala". fie la el. Dar nimeni nu mai . mai vănd căte ceva. Cănd încep să-i tremure măinile sună repede la un prieten pentru un împrumut de 100 de mii. nu pentru că este interzis ci pentru că nu căştigă nimic nou . Ai mei cred că m-am lăsat de-atunci. Răd împreună.S. pe care ia bani buni. Sunt clientul preferat al celui care îmi vinde de obicei. Te afunzi într-un scaun "moale" de metrou şi uiţi de toate..M. Distribuitori nu am auzit să fie prin facultăţi. Ai vrea să ceri ajutorul cuiva dar nu mai ai cui. (. începi din curiozitate. am stat şi izolat.. Este bine totuşi să se repete la infinit pentru ca cei tentaţi. să nu consume. Aplic metoda struţului . iar toate necazurile te ocolesc. chiar puţin nebuni.. Aceeaşi poveste şi detalii le-ar putea da orice om care trăieşte această dramă. Este dintr-o familie bună. O dată ce te-a prins flama nu mai vrei să renunţi. Se întămplă ca unuia să-i vină rău. Acum are 22 de ani şi este student la Teatru. în final îţi rămăne decăt singurătatea. nu uită să-şi cumpere înainte două "bile".dar toţi sfărşesc la fel: singuri... Prietena lui. ba dimpotrivă. Dacă sunt la ea.B.sunt la fel ca înainte. însă. nu mai contează că eşti la şcoală… în pauză. în caminele din Regie sunt studenţi veniţi de peste tot care consumă şi vănd în acelaşi timp. Unii erau în ultimii ani şi chiar cu unele realizări pe plan profesional.. Consumatorii pot deveni cu timpul şi distribuitori indiferent de meseria sau ocupaţia lor. De ceva timp produce filme de scurt metraj pentru diferite firme. le-am încercat pe toate dar am rămas la heroină. Fuge la baie şi vomită peste tot. pentru căteva ore. de ciudă. iar cănd nu am bani pot să-mi mai las ceasul garanţie. fără putere. se spune.îţi îneci creierii în droguri şi ai impresia că nu te vede nimeni. îmi dau ai mei. Ce naivi mai sunt. se injectează şi ea. cad unul pe umărul celuilat într-o stare de somnolenţă.) Cheltuiesc zilnic între 200 şi 500 de mii. Observi la prima vedere: hainele cu etichetă "de firmă" iar la mănă poartă un ceas care face căt un Oltcit mai vechi. (. iar apoi. Cătălin M.acasă.) Am încercat singur să mă las de mai multe ori. trăieşte pe viu coşmarul heroinei de 4 ani. în timp. la toaletă. arabii şi turcii.." Se întălneşte pe ascuns cu prietena lui. "Tocmai împlinisem 18 şi am început direct cu heroină.. mai căştig şi eu. Dealerii principali sunt ţiganii. erau mai mulţi bucureşteni sau flotanţi ? Dacă se întămplă să-ţi faci o doză împreună cu cineva necunoscut nu-l întrebi dacă este sau nu din Bucureşti… Mulţi pe care i-am cunoscut erau bucureşteni. Era o distracţie de week-end. Dacă voi ajunge aşa mă voi interna singur. dar numai D-zeu ştie ce e pe acolo… Dacă umbli cu miere nu poţi să nu te lingi pe degete… De fiecare dată cănd trebuie să povestesc despre droguri retrăiesc experienţele rele pe care le-am avut… îmi vine să vomit cănd mă găndesc… Vrei să mai adaugi ceva pentru cititori ? Ceea ce v-am spus este real şi nu este o noutate pentru nimeni. Părinţii ei nu o mai lasă să-l vadă de cănd au aflat că se droghează. dar cănd au aflat ai mei am fost internat la dezintoxicare. Din căţi consumatori ai întălnit. cu dureri de nedescris spuse de nişte răni vii pe două picioare.

indicând ca motiv dificultătile vietii . agitaţie. Dimitrie Cantemir.4% ar încerca un drog tare (heroină).M. Hyperion. însă. Pentru moment se linişteşte cu un coktail de pastile.Secţia TOXICOMANI . dar se vrea un semnal de alarmă pentru cei abilitati să se ocupe de acest fenomen social. Fig. Acestia au vârste cuprinse între 18 si 21 de ani.4% .2% bucuresteni. Dacă în cazul dependenţei fizice se încearcă să se facă ceva. CONCLUZII: Majoritatea dintre cei care au declarat că au încercat un tip de drog: s-au drogat cel putin o dată determinati de: curiozitate.25.DA: 88.DA: bărbati .5%. Media Pro. sub 2% nu sunt hotărâti ce tip de drog ar încerca.1 .3 . din 7 universităti de stat si particulare din Bucuresti: ASE. Din cei intervievati. Spitalul "Obregia" . Marja de eroare este incalculabilă.56. (G.7% ar încerca un drog slab (marijuana). Acest sondaj jurnalistic nu are pretentia unui sondaj sociologic riguros. nu se va găndi prea des la consecinţe.74. Urmează acţiunile de a ieşi în evidenţă. în ceea ce priveşte dependenţa psihică intervenţia societăţii este minimă.C. de a atrage atenţia asupra lui. Drogurile sunt periculoase din două motive: dependenţa fizică . 9.organismul se obişnuieşte cu drogul respectiv. în perioada 23 aprilie . Universitatea din Bucuresti.psiholog Spitalul de Psihiatrie "Schitu-Greci" (judeţul Olt) şi psiholog şcolar . Din 330. Anturaj: 47.6%. pe un esantion de 330 studenti de la facultăti diferite.) Consumul de droguri la studeţi MICRO-SONDAJ .5% .1% bucuresteni. Fig.8% provinciali .9% provinciali.2 .realizat de ziarul "Moftul Studentesc" în colaborare cu studenti de la Facultatea de FilosofieSociologie a Universitătii din Craiova. iar cănd administrarea este oprită apar reacţiile adverse: halucinaţii. Spiru Haret. Nu există o legătură clară între consumul de droguri si mediul familial de provenientă al acestor studenti. anturaj. viitoul nu-l mai aşteaptă. prin lipsa unor măsuri care să impiedice traficul de droguri în campusuri.4 mai 2001. 20% cunosc studenti care se droghează. Sub deviza "Trăieşte-ţi clipa".43. 37. Dependenţa psihică este cea mai periculoasă pentru că se mulează pe o personalitate dependentă caracterizată printr-o voinţă slabă. Cei mai expusi consumului de droguri sunt studentii care locuiesc în cămine. Titu Maiorescu. Fig. din Bucuresti .Colegiul Naţional "Radu Greceanu" (Slatina). Va începe prin consumul excesiv de alcool iar apoi va trece uşor la droguri. foarte mediatizată dealtfel."heroina este pentru mine o evadare din problemele zilnice". din Provincie . unul singur a declarat că este total dependent de droguri. femei .vrea să aibă de-aface cu el. 52. SZOCS AURORA . dureri musculare.Curiozitate: 62. insomnii. PSIHOLOG DE CE TINERII SUNT CEI MAI MULŢI CONSUMATORI DE DROGURI ? Ca să poţi răspunde trebuie să pătrunzi în lumea lor sau să-ţi aminteşti ce valori guvernează tinereţea: nevoia de integrare într-un grup de prieteni care îi exclude pe toţi cei care sunt "prea normali".

Restul de 40% se vindecă acasă sau se reîntorc la consumul de droguri.La nr.ro. Ed. Peste 50% se întorc în acest centru în limita legală de două internări gratuite pe an. Zobel : Lebenmittel-Lexikon. Didactică şi Pedagogică. P. Soluţia pentru miile de consumatori din Bucureşti nu este mărirea numărului de paturi de la "Obregia". Cei care vin aici sunt cu vărste cuprinse între 16 şi 25 de ani. Springen – Verlag. Andrea. Cotrău M.după cum afirmă dr.G. Korbuly B. Numai 1 din 3 vine singur la acest centru. Cum faci stănga. Hanssen. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie. Popa L.Smith Press. www. ci doar dreptul de a primi pachet. Kate. O seringă cu heroină a fost găsită într-un croissant sigilat adus în pachetul cu măncare. Drogurile CD multimedia. Lucian Vasilescu. 1993 8. să rişte 10 ani de puşcărie. De aceea nu există vizite la pacienţi. Ohio.. ci mai multe secţii de dezintoxicare cu pacienţi puţini. La începutul anului 2001 era o listă de aşteptare cu 106 persoane. Luck. E. Stan T. Kuhnert : Lexikon Lebensmittelzusatzstoffe. Doar 10% se vindecă cu adevărat.Toxicologie. lucruri de valoare şi nici celulare. Cei care vor să scape cu adevărat de blestemul drogurilor pot alege o postcură de 6 luni la Spitalul "Bălăceanca" unde vor vor fi trataţi de dependenţa psihică. Din 25 de pacienţi. pentru o bluză de pijama. 90% dintre cei care se întorc spun : "anturajul.a explicat d-l doctor posibilitatea introducerii drogurilor în aceste loc. H. (1991).ro/ cel mai tare site cu referate . Hamburg. Luck: Handbuch Lebensmittelzusatzstoffe. 1998 3. "Se fac teste pe urină periodic. vei da peste o cuşcă cu garduri de 3 metri. Behr’s – Verlag.ro Powered by http://www.D. în patru luni de zile 350 de pacienţi au trecut prin paturile acestui centru. 1992 2. Kuhnert.referat.com. Berlin. Are o capacitate de 25 de locuri: 16 pentru băieţi şi 9 pentru fete . 10.(2000). Bonn. E. Internet : www.V. din toate categoriile sociale.ocupate tot timpul. dom'le doctor". Restul vin în urma şantajului părinţilor că vor fi daţi afară din casă. există " . Hamburg.antidrog." . "Tentative de a aduce droguri în aceste locuri. Serviciul de Promovare a Sanatatii si Programe de educatie pentru Sanatate. 1985 4.secţia 16 din cadrul Spitalului "Alexandru Obregia". Serbescu A. aid e. Krause.W. 1135/1998 5.G.. Bibliografie 1. ţinuţi sub maximă supraveghere. pacienţii nu au bani. : Animal ingredients A to Z – E. Hamburg. Cel care este găsit pozitiv merge acasă !" Chiar dacă dealerii dau tărcoale pe la gardul spitalului. Kincses-Ajaty M. M : E=essbar ? : Hornemann – Verlag. Preda N. 10-12 din Şoseaua Berceni găseşti Centrul Pilot pentru Toxicomani . cel puţin 3 sunt studenţi. P. M. în acest timp se presupune că dependenţa fizică ar trece. "Mă îndoiesc ca cineva. Behr’s – Verlag. 9.alimentatie. Smith E. Barbara Kaiser : Die Zutatenliste. Directia de Sanatate Publica a Judetului Timis. 1995 7. Behr’s – Verlag. www. 1998 6.legislatie. Aici este singurul centru pentru dezintoxicare droguri din Bucureşti şi al doilea din ţară. Belitz. Toţi sunt dependenţi de heroină. Cei care vin aici sunt internaţi pe o perioadă de 3 săptămăni. Silberberg K. Glandof. Cuvintele "recuperare" şi "vindecare" sunt extrem de rar folosite în acest loc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful