Structura cadru pentru ghidul de studiu al disciplinei „Contabilitatea în administraŃia publică” pentru platforma Blackboard

Precizări şi recomandări privind desfăşurarea activităŃilor în anul universitar 2007-2008 Denumirea cursului Tip curs Durata cursului/Nr. Credite Perioada de accesare a cursului Manualul recomandat „Contabilitatea în administraŃia publică” OpŃional Semestrul II / 5 puncte de credit 01.martie.2008 -31.mai.2008

LuminiŃa Ionescu – Contabilitate publică, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
1. Prezentarea elementelor teoretice, legislative, organizatorice procedurale-metodologice privind contabilitatea în administraŃia publică 2. Formarea deprinderilor aplicative pe baza studiilor de caz privind tehnicile de finanŃare ale instituŃiilor administraŃiei publice 3. Asigurarea unui conŃinut cu caracter selectiv, de sinteză interdisciplinară, la nivelul specializării şi necesităŃii practicii în domeniu, prin utilizarea informaŃiilor obŃinute la disciplinele anterioare din planul de învăŃământ al FacultăŃii de Drept, specializarea AdministraŃie Publică etc. Examen de evaluare a cunoştinŃelor pe calculator sub formă de teste grilă Se poate acorda maximum un punct în plus în funcŃie de contribuŃia la seminarii (valabil pentru studenŃii de la forma de învăŃământ ZI) şi participarea la „Sesiunea de comunicări ştiinŃifice a studenŃilor” cu o temă specifică disciplinei. lionescu.mfc@spiruharet.ro Prof. Univ. Dr. LuminiŃa Ionescu Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti, Splaiul IndependeŃei nr. 313, Tel. 3.16.97.88

Obiectivul principal al cursului

Modul de stabilire a notei finale

Adrese e-mail responsabil pentru contactul cu studenŃii Titularul cursului

ConŃinutul tematic al cursului(programă):
Capitolul 1. AdministraŃia publică şi fundamentele contabilităŃii în administraŃia publică Capitolul 2. Structura organizatorică a sistemului bugetar Capitolul 3. Organizarea contabilităŃii instituŃiilor din administraŃia publică Capitolul 4. Contabilitatea finanŃării şi a mijloacelor băneşti Capitolul 5. Contabilitatea activelor imobilizate Capitolul 6. Contabilitatea stocurilor Capitolul 7. Contabilitatea decontărilor cu terŃii Capitolul 8. SituaŃiile financiare anuale

Bibliografie minimală obligatorie:
LuminiŃa Ionescu – Contabilitate publică (Coordonator) Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 LuminiŃa Ionescu – Contabilitate instituŃii publice Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 LuminiŃa Ionescu - Reforma bugetului public şi a contabilităŃii publice în România, Editura Economică, Bucureşti, 2005 OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităŃii instituŃiilor publice, Planul de conturi pentru instituŃiile publice şi instrucŃiunile de aplicare a acestuia, MO nr. 1,186 din 29 decembrie 2005

Bibliografie facultativă:
Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată MO nr. 48 din 14 ianuarie 2005 Legea nr. 259/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităŃii nr. 82/1991, MO nr. 506 din 27 iulie 2007

Capitolul 1. AdministraŃia publică şi fundamentele contabilităŃii în administraŃia publică Obiectivul capitolului: Obiectivul acestui capitol îl constituie familiarizarea studenŃilor cu sistemul administraŃiei publice din România şi actualizarea cunoştiinŃelor dobândite în anii anteriori la disciplinele de Drept Civil, Drept Penal, Drept Administrativ. Sunt prezentate elemente specifice administraŃiei publice, fundamente ale contabilităŃii în administraŃia publică şi modul de constituire interpretare a informaŃiei contabile. Totodată sunt analizate principiile contabile şi rolul acestora în elaborarea situaŃiilor financiare anuale. Concepte cheie: administraŃia publică, contabilitatea în administraŃia publică, principii contabile. Rezumat:
1

Termenul de administraŃie desemnează o activitate care serveşte unei finalităŃi şi care se subordonează cuiva1. Conceptul de administraŃie publică are mai multe accepŃiuni, în genere, a administra înseamnă a conduce, a organiza, a dirija activităŃi publice şi particulare. AdministraŃia publică urmăreşte satisfacerea interesului public, a utilităŃii publice, în mod dezinteresat, inclusiv prin realizarea de servicii publice. Mobilul activităŃii administraŃiei publice este satisfacerea, în mod continuu şi regulat, a unor cerinŃe esenŃiale, comune întregii colectivităŃi umane, care exced prin amploarea lor, sunt nerentabile şi nimeni nu s-ar oferi să le asigure2. În sens material, administraŃia publică reprezintă o activitate de organizare a executării şi de executare în concret a legii, realizată prin acŃiuni cu caracter de dispoziŃie sau acŃiuni cu caracter de prestaŃie. În sens formal, administraŃia publică poate fi înŃeleasă ca un sistem de organe, de instituŃii, cuprinzând diverse structuri administrative care realizează activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legii. AdministraŃia publică nu se confundă şi nu se identifică nici cu administraŃia de stat, care are o sferă mai restrânsă pentru că se realizează numai prin activitatea organelor statului, în timp ce administraŃia publică include şi activitatea altor subiecŃi, inclusiv a organelor administraŃiei publice locale, a regiilor autonome, precum şi a organismelor care realizează servicii publice sau de interes public. AdministraŃia publică se delimitează în administraŃie centrală şi administraŃie teritorială, în administraŃie de stat şi administraŃie locală, în administraŃie centrală şi administraŃie specializată. AdministraŃia publică centrală cuprinde autorităŃile puterii executive, în măsura în care aceste autorităŃi exercită atribuŃii administrative şi administraŃia publică centrală de specialitate. AdministraŃia publică centrală de specialitate se compune din administraŃia ministerială şi cea extraministerială, care, la rândul ei, înglobează autorităŃi administrative autonome şi autorităŃi administrative subordonate guvernului şi servicii publice

corespunzătoare. AdministraŃia teritorială de stat desemnează autorităŃile deconcentrate ale administraŃiei publice de stat în unităŃi administrativ teritoriale. În rândul acestora intră toate serviciile exterioare, teritoriale ale organelor centrale ale administraŃiei centrale de stat, inclusiv prefectul.

1 2

A. NegoiŃă, Drept administrativ, Ed. Sylvi, Bucureşti, 1998 S. Mateescu, T. Popescu – Sinteze, drept administrativ, Ed. FRM, Bucureşti, 2003 2

AdministraŃia publică locală cuprinde toate autorităŃile comunale şi consiliile locale şi primării, consilii judeŃene şi serviciile publice organizate în subordinea sau sub autoritatea acestora. AdministraŃia publică locală nu este o administraŃie de stat, ci o structură administrativă care permite colectivităŃilor locale să soluŃioneze probleme locale prin autorităŃi administrative proprii sub controlul autorităŃilor statale. AdministraŃia generală şi administraŃiile de specialitate se deosebesc după natura competenŃei acestora. AdministraŃia generală, centrală sau locală, se caracterizează prin aptitudinea generală şi abstractă a acesteia de a interveni în orice domeniu ce revine administraŃiei publice. AdministraŃiile specializate sunt abilitate să exercite competenŃe numai într-un anumit domeniu sau numai într-o anumită ramură de activitate. Contabilitatea poate fi definită ca un domeniu şi instrument de cunoaştere a realităŃii economice, referitoare la resursele economice separate patrimonial3. Este apreciată ca fiind, concomitent o tehnică, o ştiinŃă şi un limbaj economic. Este o tehnică de ordin cantitativ, de colectare, prelucrare şi analiză a informaŃiilor privind fluxurile economice din activitatea unei entităŃi patrimoniale. Unii autori4 califică domeniul contabil ca ştiinŃa conceperii şi interconectării conturilor, urmărind formularea şi utilizarea unei teorii contabile universale. Contabilitatea poate fi acceptată şi ca un limbaj economic specific, ce presupune o sintaxă, o semantică şi o practică a utilizării sistemului de semne5. Toate acestea conduc la aprecierea contabilităŃii ca un important model de joc economico-social, având ca principali operatori: utilizatorii de informaŃii contabile, contabilii, producătorii de conturi, controlorii calităŃii informaŃiilor, normalizatorii de reguli contabile, etc. În esenŃă, contabilitatea reprezintă o sursă informaŃională importantă deoarece permite utilizatorilor interni, cât şi celor externi să obŃină o imagine fidelă asupra entităŃii şi deoarece realizează legătura dintre celelalte compartimente din cadrul entităŃii datorită faptului că informaŃiile produse de celelalte compartimente din cadrul entităŃii, care pot fi exprimate în termeni monetari sunt înregistrate în contabilitate. Elementele prezentate în situaŃiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilităŃii de angajamente. Acestea pot fi prezentate pe scurt astfel:
3 4

DicŃionar de economie, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pg. 118 DicŃionar de economie, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pg. 118 5 Conturi contabile 3

-Principiul prudenŃei – Evaluarea trebuie facută pe o bază prudentă şi în special: trebuie să se Ńină cont de toate angajamentele aparute în cursul exerciŃiului financiar curent sau al unui exerciŃiu precedent. respectiv data plăŃii cheltuielilor. respectiv obligaŃiile de plată viitoare. trebuie să se Ńină cont de toate deprecierile. SituaŃiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaŃii nu numai despre tranzacŃiile şi evenimentele trecute care au determinat încasări şi plăŃi dar şi despre resursele viitoare. .BilanŃul de deschidere pentru fiecare exerciŃiu financiar trebuie să corespundă cu bilanŃul de închidere precedent. -Principiul intangibilităŃii . Acest principiu se bazează pe independenŃa exerciŃiului potrivit căruia toate veniturile şi toate cheltuielile se raportează la exerciŃiul la care se referă. .Principiul comparabilităŃii informaŃiilor – Elementele prezentate trebuie să dea posibilitatea comparării în timp a informaŃiilor.-Principiul continuităŃii activităŃii .Presupune că instituŃia publică îşi continuă în mod normal funcŃionarea. numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală. -Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii – Componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. -Principiul permanenŃei metodelor – Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciŃiu financiar la altul. fără a se Ńine seama de data încasării veniturilor. -Principiul contabilităŃii pe baza de angajamente – Efectele tranzacŃiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacŃiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul este încasat sau plătit şi sunt înregistrate în evidenŃele contabile şi raportate în situaŃiile financiare ale perioadelor de raportare. aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. iar 4 al exerciŃiului financiar . -Principiul necompensării – Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă. Dacă ordonatorii de credite au luat cunoştinŃă de unele elemente de nesiguranŃă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea. chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanŃului şi data depunerii acestuia. cu excepŃia compensărilor între active şi datorii permise de reglementările legale. fără a intra în stare de desfiinŃare sau reducere semnificativă a activităŃii.Principiul materialităŃii (pragului de semnificaŃie) – Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaŃiilor financiare.

Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate în cazuri excepŃionale. Conform acestei definiŃii sunt considerate instituŃii publice. Totodată sunt analizate principiile procedurii bugetare. nu numai forma lor juridică. Rezumat: InstituŃiile publice au obligaŃia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. precum şi atribuŃiile ordonatorilor de credite în activitatea financiar-contabilă. 500/2002 privind finanŃele publice. respectiv contabilitatea financiară şi după caz. ordonatorii de credite. autoritatea judecătorească. dar care au aceeasi natură sau au funcŃii similare trebuie însumate şi prezentate într-o poziŃie globală. precum şi instituŃiile de stat de subordonare centrală sau locală. instituŃiile publice cuprind: Parlamentul. indiferent de modul de finanŃare a activităŃii acestora. În conformitate cu prevederile Legii nr. cele care îndeplinesc următoarele trăsături: sunt instituŃii ale statului de drept. Un element patrimonial este considerat semnificativ dacă omiterea sa ar influenŃa în mod vădit decizia utilizatorilor situaŃiilor financiare. Guvernul. Drept Penal şi Drept Administrativ .elementele cu valori nesemnificative. contabilitatea de gestiune. Structura organizatorică a sistemului bugetar Obiectivul capitolului: Obiectivul acestui capitol îl constituie familiarizarea studenŃilor cu sistemul bugetar din România şi actualizarea cunoştiinŃelor dobândite în anii anteriori la disciplinele de Drept Civil.Principiul prevalenŃei economicului asupra juridicului (realităŃii asupra aparenŃei) – InformaŃiile contabile prezentate în situaŃiile financiare trebuie să fie credibile. să respecte realitatea economică a evenimentelor sau tranzacŃiilor. Capitolul 2. Concepte cheie: sistem bugetar. celelalte organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale şi locale. poziŃiei financiare şi a rezultatului patrimonial. creditele bugetare. . datoriilor. împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor. principiile procedurii bugetare. Sunt prezentate elemente specifice instituŃiilor publice. precum şi motivele care le-au determinat. 5 . care desfăşoară activitate politică sau executivă. rolul acestora în sistemul bugetar şi modul de constituire a resurselor publice. Astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative. instituŃii publice. reprezentând puterea şi administraŃia de stat în societate. ministerele. PreşedenŃia României. alte autorităŃi publice.

etc. cinematografe. orăşeneşti şi comunale. Marea majoritate a acestora sunt instituŃii publice ale administraŃiei publice locale. la nivel central. etc) Şi altele Din punct de vedere al finanŃării. InstituŃii publice finanŃate integral din veniturile proprii. teatre. etc) InstituŃii de asistenŃă socială(protecŃia copilului. întâlnim următoarele tipuri de instituŃii publice: FINANłAREA INSTITUłIILOR PUBLICE InstituŃii publice finanŃate integral de la bugetul de stat. 2003 6 . Bucureşti. cât şi finanŃare externă. Editura Universitară. centre de plasament. Mosteanu şi colectivul – Buget şi trezorerie publică. taxelor şi a celorlalte venituri ale statului stabilite prin lege. privind resursele financiare constituite în cadrul acestuia. de la alte instituŃii din străinătate. 6 3. bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale. b) perceperea impozitelor. etc. spitale universitare. licee. local sau prin fondurile speciale. FinanŃarea externă poate fii la rândul ei de două tipuri: FinanŃare rambursabilă. grupuri şcolare. bugetul local şi fondurile speciale.000 de instituŃii publice.) InstituŃii publice de cultură(case de cultura. Clasificarea instituŃiilor publice şi a mijloacelor de finanŃare InstituŃiile publice pot primi finanŃare atât internă. sanatorii. InstituŃii publice finanŃate din credite externe sau fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană. bugetul local şi fondurile speciale. InstituŃii publice finanŃate din venituri proprii şi subvenŃii de la bugetul de stat. spitale judeŃene. pentru acoperirea cheltuielilor. precum şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti InstituŃii publice de învăŃământ(scoli generale.- sunt instituŃii de stat care îşi desfăşoară activitatea în strânsă legătură cu bugetul public. 6 T. muzee. Activitatea finanŃelor publice cuprinde: a) elaborarea şi execuŃia bugetului publice naŃional pe toate cele trei structuri ale acestuia: bugetul administraŃiei centrale de stat.) InstituŃii publice sanitare(policlinici. În România există în jur de 10. c) utilizează mijloacele financiare aflate la dispoziŃie instituŃiilor publice indiferent de nivelul de subordonare al acestora. de la ordonatorul ierarhic superior. pe destinaŃiile specifice stabilite prin clasificaŃie bugetară.000 de consilii locale municipale. d) controlează modul în care au fost utilizate mijloacele materiale şi băneşti aparŃinând instituŃiilor publice.

sau pot avea venituri proprii. principiile procedurii bugetare sunt următoarele: Principiul universalităŃii Principiul publicităŃii Principiul unităŃii Principiul recurenŃei anuale Principiul specializării bugetare Principiul unităŃii monetare Principiul universalităŃii 7 . taxele şi alte venituri ale statului. precum şi normele şi normativele de cheltuieli pentru instituŃiile publice se aprobă prin lege. Contabilitatea instituŃiilor publice asigură informaŃii ordonatorilor de credite cu privire la execuŃia bugetelor de venituri şi cheltuieli. dar şi informaŃii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuŃie a bugetului de stat. iar după aprobare răspunde de realizarea prevederilor bugetare. execuŃia bugetului public naŃional şi a bugetelor fondurilor speciale. De asemenea. a contului anual de execuŃie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. precum şi ale conturilor generale anuale de execuŃie ale acestora şi le supune spre aprobare Parlamentului. Guvernul elaborează proiectele bugetului de stat. precum şi cheltuirea cu eficienŃă a resurselor financiare. instituŃiile publice pot primi creditele bugetare conform bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. fundaŃii sau alte categorii de persoane. patrimoniul aflat în administrare.FinanŃare nerambursabilă. juridice. costul programelor aprobate prin buget. rezultatul execuŃiei bugetare. asociaŃii. guvernul exercită conducerea generală a activităŃii executive în domeniul finanŃelor publice. bugetele fondurilor speciale. în care scop examinează periodic situaŃia financiară pe economie. adică nu primesc finanŃări de la instituŃia superioră. De asemenea. credite repartizate de către ordonatorul de credite superior. Totodată. concomitent stabilind măsuri pentru menŃinerea sau îmbunătăŃirea echilibrului bugetar după caz. bugetul asigurărilor sociale de stat. rezultatul patrimonial(economic). instituŃiile publice pot primi donaŃii sau sponsorizări de la persoane fizice. FinanŃare internă FinanŃare externă FinanŃare proprie Alte finanŃări TIPURI DE FINANłĂRI Bugetul de stat Bugetul local Credite externe Fonduri nerambursabile Venituri proprii DonaŃii Sponsorizări Fonduri speciale Voluntariat Impozitele. Ministerul Economiei şi FinanŃelor ia măsurile necesare pentru: asigurarea echilibrului bugetar şi aplicarea politicii financiare a statului. Conform legii finanŃelor publice.

În scopul respectării principiilor bugetare. care au destinaŃii distincte stabilite. pentru distribuirea informaŃiilor asupra conŃinutului bugetar. Principiul specializării bugetare Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi scrise şi aprobate în buget pe surse de origine şi. exceptând orice documente şi informaŃii ce nu pot fi divulgate conform legii. pe categorii de cheltuieli. şi este realizat prin: a) Dezbaterea publică a proiectelor de buget. clasificate după natura lor economică şi destinaŃia lor. când se aprobă aceste conturi. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct către o anumită cheltuială bugetară. b) Dezbaterea publică a conturilor generale anuale pentru implementarea bugetelor. în vederea asigurării unei monitorizări şi folosiri eficiente a fondurilor publice. în sume brute. Principiul unităŃii Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi trecute într-un singur document. corespunzătoare exerciŃiului bugetar. Veniturile şi cheltuielile fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic şi cele ale fondului special pentru drumuri publice vor fi introduse în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu destinaŃie specială. când se aprobă aceste proiecte. Principiul unităŃii monetare 8 . d) Mijloace ale mass-media. Principiul recurenŃei anuale Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi aprobate prin lege pentru o perioadă de un an. Principiul publicităŃii Sistemul bugetar este deschis şi transparent. urmându-se regulile şi principiile bugetare. exceptând donaŃiile şi sponsorizările.Veniturile şi cheltuielile vor fi în totalitate incluse în buget. respectiv. urmând regulile şi principiile respectivului buget. Guvernul va propune Parlamentului modificarea normelor pentru anularea veniturilor şi cheltuielilor cu destinaŃie specială incluse în bugetul de stat. Toate operaŃiunile de încasare şi plăŃi derulate în timpul anului bugetar într-un cont de buget vor aparŃine exerciŃiului aferent pentru implementarea bugetului respectiv. sub diverse forme şi denumiri. Toate veniturile reŃinute şi utilizate într-un sistem extra-bugetar. în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acestei legi. c) Publicitatea în Monitorul Oficial al României. normele pentru aprobarea bugetelor şi conturile generale anuale pentru executarea acestor bugete. vor fi introduse în bugetul de stat. conform clasificării bugetare.

ordonanŃă şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare. Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept.Toate operaŃiunile bugetare vor fi exprimate în moneda naŃională. finanŃaŃi din bugetul de stat. Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat. toate operaŃiile bugetare şi tranzacŃiile economice vor fi exprimate în Euro. etc. şi căreia i s-a acordat dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate. dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. La Camera DeputaŃilor şi la Senat. Prin ordonator de credite se înŃelege persoana împuternicită să îndeplinească o funcŃie de conducere într-un organ de stat. După aderarea României la Uniunea Europeană. Remarcă: Toate aceste principii se află într-o strânsă interdependenŃă: Principiul universalităŃii Principiul unităŃii Principiul unităŃii monetare Principiul publicităŃii Principiul recurenŃei anuale Principiul specializării bugetare Cheltuielile bugetare au destinaŃie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conŃinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora. Ordonatorii secundari sau terŃiari de credite sunt conducătorii instituŃiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite. miniştrii şi conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale. Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată.Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugete şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete. secundari şi terŃiari.. Ordonatorii de credite pot fi: principali. Ordonatorii de credite şi atribuŃiunile acestora în domeniul financiar-contabil Repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare este în competenŃa şi răspunderea ordonatorilor de credite. instituŃie. din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale sunt conducătorii autorităŃilor publice. 9 .

82/1991. începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar. pe unităŃi ierarhic inferioare. Răspunderi cu privire la organizarea şi conducerea contabilităŃii Astfel. Creditele bugetare. pentru bugetul propriu şi pentru bugetele unităŃilor subordonate şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor. Contabilitatea instituŃiilor publice asigură informaŃii ordonatorilor de credite cu privire la execuŃia bugetelor de venituri şi cheltuieli. Alături de aceste responsabilităŃi. aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanŃarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite.Ordonatorii principali de credite: • Repartizează creditele bugetare. precum şi pentru întocmirea contului general annual de execuŃie a bugetului de stat. 10 . republicată se prevede obligativitatea organizării şi conducerii contabilităŃii de către instituŃiile publice. Ordonatorii terŃiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităŃilor pe care le conduc. fondurilor speciale. care nu contravin legii bugetare anuale. aprobate prin bugetul de stat. preum şi a conturilor anuale de execuŃie ale bugetelor locale. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. Ordonatorii secundari de credite: • Aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale. cheltuielile aprobate la un capitol al clasificaŃiei bugetare nu pot fi utilizate pentru finanŃarea cheltuielilor altui capitol. Iar. a contului annual de execuŃie a bugetului asigurărilor sociale de stat. la art. secundari şi terŃiari au obligaŃia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaŃiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituŃiilor publice respective şi cu respectarea dispoziŃiilor prevederilor legale. ai căror conducători sunt ordonatori de credite terŃiari. patrimoniul aflat în administrare. 1 din Legea nr. în raport cu sarcinile acestora cuprinse în bugetele respective. • Repartizează creditele bugetare aprobate pe unităŃi ierarhic inferioare. sunt în competenŃa fiecărui ordonator principal de credite. • Aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu. Legea contabilităŃii stabileşte o serie de atribuŃiuni pentru ordonatorii de credite cu privire la organizarea şi conducerea contabilităŃii pentru instituŃiile publice. Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaŃiei bugetare. Ordonatorii principali.

astfel încât prezintă similitudini cu planul de conturi al agenŃilor economici. Aceste documente se utilizează atât de către ordonatorii principali. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaŃie. în condiŃiile legii. autoritatea publică. sănătatea. 7 Art. Organizarea contabilităŃii instituŃiilor din administraŃia publică Obiectivul capitolului: Obiectivul acestui capitol îl constituie prezentarea documentelor justificative specifice instituŃiilor publice.Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităŃii. potrivit legii. justiŃia. Capitolul 3. Planul de conturi al instituŃiilor publice este rezultatul mecanismului de armonizare contabilă din România. la instituŃiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal angajat cu contract individual de muncă. Capitolul următor tratează probleme specifice organizării contabilităŃii bugetare. activitatea financiar-contabilă este organizată în compartimente distincte. De obicei. transporturi şi telecomunicaŃii. cum ar fi cererea de deschidere de credite sau dispoziŃia bugetară. 10 aliniatul 1 din Legea ContabilităŃii nr. potrivit prevederilor legale revine “ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaŃia gestionării unităŃii respective7“. asistenŃa socială. Aceste persoane trebuie să posede studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităŃii. republicată. fiind caracterizată de subordarea instituŃiilor publice faŃă de organele ierarhice superioare. InstituŃiile publice utilizează documente justificative comune cu celelalte entităŃi economice. activităŃi de interes strategic. Acestea sunt conduse de către ordonatorii de credite care au atribuŃii specifice în domeniul financiar-contabil. apărarea Ńării. Toate aceste domenii de activitate îşi desfăşoară activitatea prin intermediul instituŃiilor publice. 82/1991. cultura. conduse de directorul financiar-contabil sau contabilul şef. conform legii. Ca o noutate în domeniu. etc. Astfel. precum şi a registrelor contabile şi planul de conturi. cu societăŃi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. legea contabilităŃii legiferează externalizarea contabilităŃii pentru instituŃiile publice. Concluzii: Sfera de activitate care formează sistemul bugetar cuprinde: învăŃământul. dar şi documente specifice. pot încheia contracte de prestări servicii pentru conducerea contabilităŃii şi întocmirea situaŃiilor financiare trimestriale şi anuale. MO nr. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziŃiile publice de bunuri şi servicii. 48 din 14 ianuarie 2005 11 . cât şi de cei secundari sau terŃiari. protecŃia mediului înconjurător.

OperaŃiunile privind încasările şi plăŃile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. b) înregistrarea transferurilor din bugetul de stat şi fondul de trezorerie constituit conform legii. Contabilitatea operaŃiunilor economico-financiare se Ńine în limba română şi în moneda naŃională. elementele monetare exprimate în valută se reevaluează la cursul comunicat de Banca NaŃională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Principalul obiect al bilanŃului întregii economii naŃionale este patrimoniul 12 . la cursul INFO-euro. Înregistrarea în contabilitatea instituŃiilor publice a operaŃiunilor privind contribuŃia financiară nerambursabilă a ComunităŃii Europene se efectuează în EURO şi în lei. a bugetului asigurărilor sociale de stat.Concepte cheie: credite bugetare aprobate. Contabilitatea operaŃiunilor efectuate în valută se Ńine atât în moneda naŃională. a mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaŃie specială. comunicat de Banca NaŃională a României. administrarea datoriilor publice interne şi externe precum şi alte operaŃiuni financiare în numele organismelor administraŃiei publice centrale. potrivit reglementărilor legale. conturi bugetare. dispoziŃia de repartizare a creditelor. a bugetelor locale. La data întocmirii situaŃiilor financiare. Contabilitatea bugetelor locale este organizată şi gestionată la nivelul judeŃelor şi municipiului Bucureşti. şi sectoarelor municipiului Bucureşti. constituirea şi utilizarea mijloacelor extra-bugetare şi a fondurilor cu destinaŃie specială. Ministerului Economiei şi FinanŃelor pregăteşte bilanŃul întregii economii naŃionale în fiecare an. a primăriilor. conturi generale Rezumat: Contabilitatea instituŃiilor publice este organizată în cadrul Ministerului Economiei şi FinanŃelor şi a departamentelor sale subordonate şi include: operaŃiuni legate de realizarea şi executarea bugetului de stat. cât şi în valută. departamentele şi celelalte organisme ale administraŃiei publice centrale ai căror directori au calitatea de ordonatori principali de credite precum şi instituŃiile publice cu personalitate juridică şi subordonate acestora organizează şi gestionează contabilitatea veniturilor colectate şi a cheltuielilor făcute conform bugetului aprobat. Ministerele. a oraşelor şi comunelor conform normativelor emise de Ministerului Economiei şi FinanŃelor în vederea înregistrării operaŃiunilor legate de: a) veniturile colectate şi plăŃile în cadrul implementării bugetelor locale şi a fondurilor cu destinaŃie specială constituite conform legii.

Documente justificative ale instituŃiilor publice InstituŃiile publice sunt finanŃate in fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli. pădurilor. cu respectarea dispoziŃiilor legale si repartizează credite bugetare aprobate pe unităŃi ierarhic inferioare. ordonatorul principal elaborează dispoziŃia bugetară in care precizează destinaŃia creditului. Înregistrarea în unităŃi naturale sau natural-convenŃionale. depozitelor minerale folositoare şi a altor resurse naturale ale solului şi subsolului va fi Ńinută de organismele şi întreprinderile ce administrează. 13 . incluzând terenul. ai căror conducători sunt ordonatorii terŃiari de credite. a terenurilor. Conducătorii acestor unităŃi se numesc ordonatori secundari si terŃiari. acestea sunt finanŃate pe calea deschiderii de credite. contul de disponibil din care sumele vor fi efectiv alocate. Conducătorii instituŃiilor publice de subordonare centrala(spre ex. exploatează şi folosesc bunurile respective. cât şi modul in care aceste credite sunt repartizate unităŃilor din subordinea acestora. Deschiderea finanŃării la nivelul ordonatorilor principali se realizează cu documentul numit cerere pentru deschiderea de credite. valoarea finanŃării si momentul începând cu care se poate utiliza efectiv respectiva finanŃare. In mod corespunzător caile de finanŃare a instituŃiilor de la buget sunt diferite in funcŃie de subordonarea lor. resursele naturale. aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale. evidenta contabilă a acestora are sarcina să urmărească atât creditele bugetare aprobate instituŃiilor publice de subordonare centrală. In cazul instituŃiilor de subordonare centrală. Din punct de vedere al subordonării exista instituŃii publice de subordonare centrala si instituŃii de subordonare locala. valoarea creditului si defalcarea acestuia pe structura clasificaŃiei bugetare. după cum e cazul. ministerele) poarta numele de ordonatori de credite principali. BilanŃul întregii economii naŃionale este prezentat Guvernului în acelaşi moment cu contul general anual pentru implementarea bugetului de stat. Pentru alimentarea conturilor ordonatorilor secundari si terŃiari de credite. Conducătorii instituŃiilor publice cu personalitate juridica se numesc ordonatori de credite. depozitele şi alte bunuri cu potenŃial economic exprimat în bani. Ordonatorii secundari de credite.naŃional incluzând domeniul public şi cel privat. Pe verso se face o situaŃie centralizatoare. De aceea. Aici sunt precizate natura si destinaŃia creditului solicitat.

fonduri. pe articole şi aliniate ale clasificaŃiei economice. conturi generale pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituŃiei. InstituŃiile publice au obligaŃia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. cum ar fi: rezerve. a plăŃilor de casă şi a cheltuielilor efective. Planul de conturi asigura evidenŃa existenŃei mişcării şi transformării elementelor patrimoniale pe parcursul derulării execuŃiei bugetare. iar cheltuielile plătite. rezultat reportat. Se întocmeşte într-un singur exemplar. 14 . pentru determinarea rezultatului patrimonial(excedent sau deficit patrimonial). Nu circulă. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciŃiului. fiind document de înregistrare contabilă. Planul de conturi cuprinde: conturi bugetare pentru reflectarea încasărilor veniturilor şi plăŃii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuŃiei bugetare(excedent sau deficit bugetar). rezultatul patrimonial. din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut în bugetul aprobat. Planul de conturi este rezultatul sintezei mecanismului de reprezentare si calcul a situaŃiei patrimoniale si a rezultatelor obŃinute. astfel încât refelctă contabilitatea de angajamente şi are în vedere respectarea standardelor internaŃionale de contabilitate pentru sectorul public. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. la instituŃiile publice finanŃate din mijloace extrabugetare şi fonduri cu destinaŃie specială pentru evidenŃa prevederilor din bugetul aprobat. împrumuturi pe termen lung. Planul de conturi al instituŃiilor publice Planul de conturi al instituŃiilor publice este rezultatul procesului de armonizare contabilă. indiferent dacă veniturile au fost încasate. potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in condiŃiile stabilite prin dispoziŃiile legale. a plăŃilor de casă şi a cheltuielilor efective. Fişa pentru operaŃii bugetare serveşte ca document pentru evidenŃa analitică astfel: la instituŃiile publice finanŃate de la buget pentru evidenŃa creditelor bugetare aprobate. Planul de conturi general este un sistem codificat de clasificare a tranzacŃiilor care au loc la nivelul unei instituŃii publice şi cuprinde următoarele clase de conturi: Clasa 1 „Conturi de capitaluri” Această clasă cuprinde conturi care gestionează elementele componente ale capitalurilor proprii şi permanente.Ordonatorii terŃiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităŃilor pe care le conduc.

Exemple: 21 211 2111 2112 212 213 ACTIVE FIXE CORPORALE Terenuri si amenajari la terenuri Terenuri Amenajari la terenuri Constructii Instalatii tehnice.Exemple: 10 100 101 102 CAPITAL. precum şi active în curs. stocuri aflate la terŃi. sau aşa numitele ajustări de valoare. producŃie în curs de execuŃie. precum şi evidenŃa decontărilor cu debitorii şi creditorii instituŃiilor bugetare. precum şi ajustări pentu deprecierea stocurilor. stocuri de materii prime şi materiale. mărfuri. active financiare. produse finite. Exemple: 40 401 403 404 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE Furnizori Efecte de platit Furnizori de active fixe Clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale” Această clasă cuprinde cuprinde conturile cu ajutorul cărora se Ńine evidenŃa mijloacelor băneşti ale instituŃiilor publice. REZERVE. FONDURI Fondul activelor fixe necorporale Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului Clasa 2 „Conturi de active fixe” Această clasă cuprinde conturi specifice imobilizărilor corporale şi necorporale. precum şi relaŃii de decontare cu Comunitatea Economică Europeană. animale si plantatii Clasa 3 „Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie” Această clasă de conturi cuprinde elemente specifice activelor circulante. aflate în conturile de disponibil deschise la bănci sau la trezorerie. 15 . La acestea se adaugă deprecierile reversibile sau ireversibile. Exemple: 30 301 302 3021 3022 3023 3024 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE Materii prime Materiale consumabile Materiale auxiliare Combustibili Materiale pentru ambalat Piese de schimb Clasa 4 „Conturi de terŃi”cuprinde conturi specifice utilizate pentru Ńinerea evidenŃei raporturilor reciproce de decontare între instituŃia superioară şi instituŃiile subordonate finanŃate din bugetele locale privind finanŃarea bugetară. mijloace de transport. precum şi în casieria proprie sau a altor valori. animale. amabalaje.

a veniturilor obŃinute din mijloacele activităŃilor autofinanŃate. precum şi a veniturilor ce urmează a se încasa şi pentru care se creează debite. Exemple: 80** 8060 8061 8062 CONTURI IN AFARA BILANTULUI Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Credite deschise pentru cheltuieli proprii 16 . Exemple: 60 601 602 6021 6022 6023 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu materialele auxiliare Cheltuieli privind combustibilul Cheltuieli privind materialele pentru ambalat Clasa 7 „Conturi de venituri şi finanŃări” Această clasă cuprinde conturile cu ajutorul cărora se Ńine evidenŃa veniturilor realizate de instituŃiilor publice pentru acoperirea cheltuielilor acestora. care evidenŃiează operaŃiuni în afara bilanŃului. Acestea înregistează angajamente şi alte evenimente ce nu afectează direct patrimoniul instituŃiei.Exemple: 51 510 511 5112 512 5121 5124 5125 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI SI BANCI Disponibil din imprumuturi din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului Valori de incasat Cecuri de încasat Conturi la banci Conturi la banci în lei Conturi la banci în valuta Sume în curs de decontare Clasa 6 „Conturi de cheltuieli” Cu ajutorul conturilor din această clasă. Exemple: 70 701 702 703 704 705 VENITURI DIN ACTIVITATI ECONOMICE Venituri din vânzarea produselor finite Venituri din vânzarea semifabricatelor Venituri din vânzarea produselor reziduale Venituri din lucrari executate si servicii prestate Venituri din studii si cercetari Clasa 8 “Conturi speciale” Această clasă cuprinde conturi de ordine şi evidenŃă. instituŃiile publice Ńin evidenŃa cheltuielilor efectuate pentru executarea acŃiunilor cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli potrivit clasificaŃiei bugetare.

InstituŃiile publice beneficiează de finanŃare de la bugetul central. Contabilitatea finanŃării şi a mijloacelor băneşti Obiectivul capitolului: Obiectivul acestui capitol îl constituie înŃelegrea contabilităŃii finanŃării şi a particularităŃilor cu mijloacelor băneşti la nivelul instituŃiilor publice. responsabilitatea managerială. conturile sintetice au fost desfăşurate pe principalele conturi analitice care stau la baza întocmirii bilanŃului contabil şi îndeosebi a executării bugetului de venituri şi cheltuieli. Dezvoltarea în analitic a conturilor prevăzute în planul de conturi se face potrivit indicaŃiilor date de organele ierarhic superioare şi în funcŃie de necesitatea evidenŃierii distincte a anumitor elemente de activ şi pasiv în funcŃie de specificul unităŃii subordonate. indicatori de program. Conform normelor în vigoare.În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. Concluzii: Organizarea contabilităŃii instituŃiilor publice presupune utilitazarea unor documente specifice care să reflecte modul de utilizare a banilor publice. O modalitate mai modernă de finanŃare o constituie finanŃare pe bază de programe. Capitolul următor prezintă operaŃiuni specifice finanŃării şi a mijloacelor băneşti specifice instituŃiilor publice. In mod corespunzător căile de finanŃare a 17 . sau primesc donaŃii sau sponsorizări. precum şi bugetele program şi costul programelor aprobate. Concepte cheie: finanŃare pe bază de programe. instituŃiile publice recurg şi la autofinanŃare. adică să asigure transparenŃa şi circulaŃia fondurilor publice. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcŃie de specificul activităŃii şi de necesităŃile proprii de informare. iar această finanŃare se apreciează a fi considerabilă după aderarea României la Uniunea Europeană. gestionarea numerarului Rezumat: Contabilitatea finanŃării InstituŃiile publice sunt finanŃate în fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli. bugetele locale sau fondurile speciale. Capitolul 4. Planul de conturi constituie un instrument eficient pentru evidenŃa tranzacŃiilor cu fonduri publice. Toate documentele justificative sunt verificate de către persoane specializate în domeniul financiar-contabil şi stau la baza înregistrărilor contabile. De cele mai multe ori. Remarcăm faptul că aceste conturi din planul de conturi nu reprezintă temei legal pentru înregistrarea unor operaŃiuni în contabilitate.

000 Ron Spre deosebire de acest cont care reflectă volumul total de credite aprobat.000. precum si suplimentările efectuate in cursul trimestrului. In debitul contului se înregistrează la începutul fiecărui trimestru alocările de credite pe baza repartizării trimestriale. Pe parcursul trimestrului se majorează creditul bugetar cu 1.000.000. Exemplu: La începutul trimestrului II 2006 s-au înregistrat alocări de credite in valoare de 10. care reflectă modul în care creditele bugetare sunt aprobate.000 Ron Debit 8060 1. în debitul contului se înregistrează creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor subordonaŃi.000 Ron Credit 8060 2. precum şi creditele retrase de la 18 .000 Ron. instituŃiile folosesc contul in afara bilanŃului 8060 “Credite bugetare aprobate”.000. In creditul contului se înregistrează diminuările sau anulari de credite efectuate in cursul trimestrului respectiv. Pentru aceasta se foloseşte contul în afara bilanŃului 8061 “ Credite deschise de repartizat”. Acest cont tine evidenta creditelor bugetare aprobate de la buget trimestrial.000 Ron de la buget.000 Ron. ordonatorii principali şi secundari organizează evidenŃa creditelor deschise în vederea repartizării lor instituŃiilor subordonate.000. Acest cont funcŃionează in mod diferit pentru ordonatorii principali fata de cei secundari. În contabilitatea finanŃării se identifică trei conturi specifice. Debit 8060 10. Soldul contului la finele trimestrului sau la finele anului reprezintă valoarea creditelor bugetare aprobate până la finele perioadei respective. pentru ordonatorii principali. Astfel. iar la sfârşitul trimestrului II 2006 se retrage din creditul aprobat suma de 2.instituŃiilor de la buget sunt diferite în funcŃie de subordonarea lor. repartizate şi utilizate pentru nevoi proprii: 8060 „Credite bugetare aprobate” 8061 „Credite deschise de repartizat” 8062 „Credite deschise pentru nevoi proprii” Pentru înregistrarea creditelor bugetare aprobate. Din punct de vedere al subordonării există instituŃii publice de subordonare centrală şi instituŃii publice de subordonare locală.000.

000 Ron Credit 8061 10.000. In creditul contului sunt evidenŃiate creditele retrase sau anulate. Practica în domeniu a demonstrat utilitatea şi flexibilitatea acestui instrument.000. Debit 8062 Credit 8062 100. Astfel.000 Ron ordonatorului secundar.000. finanŃarea pe bază de programe este diferită faŃă de finanŃarea tradiŃională.000 Ron Debit 8061 5. In debitul contului sunt evidenŃiate la nivelul ordonatorilor principali de credite creditele deschise pe baza cererii de deschidere. iar la ordonatorii secundari si terŃiari creditele repartizate pe baza dispoziŃiei bugetare. În creditul contului se înregistrează creditul repartizat ordonatorului terŃiar. analizei şi elaborării bugetului 19 .000. Debit 8061 10.aceştia.000. din punct de vedere al pregătirii. În cursul perioadei acesta retrage din valoarea creditului suma de 5.000 Ron Creditele deschise de la buget pentru cheltuieli proprii sunt evidenŃiate in contabilitatea ordonatorilor principali. Pentru ordonatorii secundari. iar în creditul contului se înregistrează sumele efectiv repartizate subordonaŃilor.000. Exemplu: Un ordonator principal de credite înregistrează credite deschise însumând 100.000 Ron.000.000.000 Ron FinanŃarea pe bază de programe reprezintă o modalitatea modernă şi eficientă în domeniul finanŃelor publice din România.000 Ron pentru cheltuieli proprii. în debitul contului se înregistrează sumele repartizate de ordonatorul principal spre a fi repartizate de acesta ordonatorului terŃiar.000 Ron 20. precum şi creditele retrase ordonatorului terŃiar. secundari si terŃiari cu ajutorul contului 8062 “Credite deschise pentru nevoi proprii”. la începutul trimestrului I 2006.000 Ron. precum şi creditele retrase. În cursul anului se retrag credite însumând 20.000. Exemplu: Un ordonator de credite principal repartizează credite in valoare de 10. precum şi creditele retrase de ordonatorul principal.

în care să prezinte. Programele sunt însoŃite de estimări anuale ale performanŃelor fiecarui program. stipulează printre altele. Legea Finantelor Publice. proiecte având în vedere scopurile urmărite. 500\2002. că “Proiectele legilor bugetare anuale se elaborează de către Guvern. prin Ministerul Economiei şi FinanŃelor. costurile asociate. Bugetul pe programe reprezintă o abordare sau un proces prin care se încearcă raportarea dintre rezultatele propuse şi efectiv realizate faŃă de resursele utilizate. rapoarte anuale de performanŃă. legea finanŃelor publice nr. direcŃiile de acŃiune şi rezultatele scontate a se obŃine în perioada de timp avută în vedere. 500/2002 stabileste un numar de cerinŃe privind bugetul pe programe. Astfel. tehnici şi a unei structuri destinate să identifice rezultatele reale şi cele propuse. formei de prezentare şi structurii programelor elaborate de ordonatorii de credite. bugetul pe programe este aproape cea mai bună modalitate prin care pot fi explicate obiectivele şi rezultatele cheltuielilor. In ceea ce priveşte răspunderea ordonatorilor de credite. stabilirea conŃinutului. 19 din Legea FinanŃelor Publice nr. obligaŃia Ministerului Ecomiei şi Finantelor8. bugetul pe programe realizează acest lucru prin aplicarea unor concepte. 597 din 13 august 2002 Art. obiective. analizarea propunerilor de buget în etapele de elaborare a bugetului. pe fiecare 8 9 Art. MO nr. In ceea ce priveşte execuŃia bugetară. Ordonatorii de credite analizează şi propun programe pentru realizarea unor acŃiuni. pe baza9” programelor întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanŃării unor acŃiuni cu obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienŃă. care trebuie să precizeze activităŃile. 28 din Legea FinanŃelor Publice nr. Legea Finantelor Publice Nr.respectiv. 500/2002. MO nr. Însă. obiectivele. 500/2002 stipuleaza printre altele că “Ordonatorii principali de credite au obligaŃia să întocmească şi să anexeze la situaŃiile financiare anuale. cu privire la: emiterea normelor metodologice privind elaborarea bugetelor şi prezentarea acestora. rezultatele obtinute şi cele estimate. 500\2002. Există multe variante de bugete pe programe şi multe modalităŃi de analizare a bugetelor. 597 din 13 august 2002 20 . Nr. Acestea includ printre altele: definirea bugetului pe programe. evaluate prin intermediul unor indicatori precişi ai căror alegere este justificată.

597 din 13 august 2002 21 .explică în mod clar. în limitele de finanŃare aprobate. în funcŃie de realizarea obiectivelor. un program este o acŃiune sau un ansamblu coerent de acŃiuni.pune accentul pe rezultatele fiecărui program. pentru factorii de decizie şi pentru opinia publică: • • • ce a realizat un ordonator de credite. indicatorii şi costurile asociate. care pot fi evaluate cu ajutorul indicatorilor de program. 2 din Legea FinanŃelor Publice nr. dar aflate în strânsă legătură. FinanŃarea pe bază de programe se realizează în una din următoarele situaŃii: Capitolul de cheltuieli să se identifice cu programul Fiecărui capitol sa îi revină mai multe programe care să se identifice ca subcapitole bugetare Fiecărui capitol şi subcapitol de cheltuieli să îi revină mai multe programe. menite să contribuie la realizarea unui obiectiv comun sau a unor obiective. si. un buget pe programe individual: . . obiectivele. bugetul pe programe necesita eforturi manageriale pentru a identifica • • obiectivele indicatori de program.identifică responsabilitatea managerială pentru modul de folosire a banilor publici în raport cu rezultatele obŃinute. MO nr. proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliŃi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obŃinute. precum şi situaŃii privind angajamentele legale”. rezultatele preconizate şi cele obŃinute. Un buget pe programe alocă sau distribuie toate fondurile unui ordonator pentru programele şi activităŃile acestuia.program. Conform legii. 56 al. Ca urmare. prin analizarea indicatorilor de program. cât de bine funcŃionează cu fondurile publice pe care le primeşte. Contabilitatea mijloacelor băneşti 10 Art.10 Un program este un grup de activităŃi independente. ce îşi planifică să realizeze. . În genere. 500\2002. Bugetele pe programe permit factorilor politici să reconsidere implicaŃiile deciziilor de cheltuire a fondurilor publice. Indicatorii de program sunt consideraŃi ca fiind unităŃi de măsură ale programului sau ale performanŃei manageriale. în cele din urmă.

EvidenŃa operaŃiunilor băneşti se realizează fie prin numerar. Conform legii. salariaŃi. etc. Acesta este un cont de mijloace băneşti cu funcŃie contabilă de activ. Evidenta operativa a operaŃiunilor băneşti în numerar se realizează la nivelul casieriei cu ajutorul registrelor de casă. DisponibilităŃile din conturile curente sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. salariaŃi. precum şi depunerea de numerar în contul de disponibil. Alte valori. Carnetele de cecuri. ridicări de numerar din contul de disponibil.Trezoreria reprezintă un element important al gestiunii financiare a instituŃiei publice. iar evidenta sintetica se realizează cu ajutorul contului 531 “Casa“. iar în contabilitate există conturi distincte pentru casa în lei şi casa în valută. Ca înŃeles generic. fie prin virament bancar. casieria este organizată pentru evidenŃa numerarului în Ron şi în valută. bugetul de stat. În creditul contului se înregistrează plăŃile efectuate către furnizori. Numerarul din casierie. Achitarea acestor obligaŃii se poate realiza utilizând: DisponibilităŃile din conturile curente. terŃi. trezoreria reprezintă totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o unitate patrimonială pentru a-şi achita datoriile faŃă de furnizori. În debitul contului se înregistrează intrările de numerar sub forma încasărilor din venituri proprii ale instituŃiilor publice. Soldul contului este debitor şi reprezintă mărimea sumelor aflate la dispoziŃia instituŃiei sub formă de numerar. creditori. 53 531 5311 5314 CASA SI ALTE VALORI Casa Casa în lei Casa în valuta 22 . Printre cele mai utilizate conturi în evidenŃa trezoreriei sunt următoarele: 51 510 511 5112 512 5121 5124 5125 513 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI SI BANCI Disponibil din imprumuturi din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului Valori de incasat Cecuri de încasat Conturi la banci Conturi la banci în lei Conturi la banci în valuta Sume în curs de decontare Disponibil din imprumuturi interne si externe contractate de stat Acestea se dezvoltă pe conturi analitice în funcŃie de specificul fiecărei instituŃii publice.

Soldul contului este debitor şi reflectă mărimea valorilor deŃinute de instituŃie. în care se înscriu separat încasările şi plăŃile. suma încasatã şi explicaŃii privind natura încasării (restituire avans spre decontare. Primitorul banilor de la casierie trebuie sã semneze de primirea sumei personal sau prin procurã legalã. Aceasta faptă atrage după sine răspunderea materială a persoanei vinovate. Pentru operaŃiunile efectuate zilnic casierul întocmeşte Registrul de casă. avansuri pentru deplasări etc). De asemenea. precum şi chitanŃierele pentru taxe forfetare. expoziŃii. Cu ajutorul contului 532 “ Alte valori “ se Ńine evidenŃa timbrelor fiscale şi poştale. bonuri cantităŃi fixe. Pentru intrările şi ieşirile de numerar din casieria instituŃiei se întocmesc documente justificative. în acest cont se evidenŃiază la valoarea lor nominală biletele de intrare la muzee. se reverifică operaŃiunile consemnate în Registrului de casă şi documentele justificative.Întreaga activitate privind gestionarea numerarului se desfăşoară pe baza prevederilor Regulamentului operaŃiunilor de casă. Contabilitatea analitică se Ńine pe feluri de valori( timbre. cât şi a normelor stabilite de către Banca NaŃională a României. Cel mai frecvent caz îl constituie plata salariilor pe baza statelor de plată neverificate sau nevizate de către persoana împuternicită cu acordarea vizei de control preventiv."Alte valori" are funcŃiune contabilă de activ. iar în creditul contului valorile utilizate sau distribuite salariaŃilor spre a fi consumate. casierul este obligat sã elibereze chitanŃă cu numele plãtitorului. PlăŃile de numerar din casierie se fac pe bazã de acte justificative (stat de salarii. reprezentând cantitatea de carburanŃi şi lubrefianŃi plătită de instituŃie şi care urmează a fi ridicată ulterior la unităŃile de desfacere. stabilindu-se soldul scriptic al casei. biletele de intrare şi programele pentru spectacolele predate casierilor. prestări de servicii. bonurilor cantităŃi fixe. care se comparã cu numerarul aflat în casierie. având viza de control preventiv şi aprobate de către ordonatorul de credite. concedii de boalã. Contul 532 . La încasarea oricărei sume( în afara ridicării numerarului de la tezaurul trezoreriei sau de la bancă). tichetelor de călătorie. difuzorilor de bilete desemnaŃi în vederea vânzării. iar pentru biletele de intrare la spectacole şi programe se Ńine distinct pe persoanele însărcinate cu primirea. distribuirea şi încasarea acestora. Acest cont sintetic de gradul I se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II în funcŃie de natura valorilor utilizate: 532 5321 5322 Alte valori Timbre fiscale si postale Bilete de tratament si odihna 23 . În caz de lipsuri sau plusuri de numerar. imputaŃii etc). etc). În debitul contului se înregistrează valoarea valorilor achiziŃionate. cartele de masă pentru cantine scoase din magazie şi date gestionarilor spre difuzare şi încasare. tichete de călătorie.

Capitolul 5. Contabilitatea activelor imobilizate Obiectivul capitolului: Obiectivul acestui capitol îl constituie analiza contabilităŃii activelor imobilizate. transfer de active 24 .cu valoarea bonurilor distribuite Bonuri valorice pentru carburanŃi auto 3. 6022 = 461 . precum şi modalităŃi specifice de intrare şi ieşire din patrimoniu. Contabilitatea mijloacelor băneşti asigură evidenŃa existenŃei şi mişcării titlurilor de plasament. Banca NaŃională. a disponibilităŃilor existente în conturi la trezoreria statului. Concepte cheie: relaŃii de decontare.5323 5324 5325 5326 Tichete si bilete de calatorie Bonuri valorice pentru carburanti auto Bilete cu valoare nominala Tichete de masa Principalele înregistrări ocazionate de utilizarea acestor valori sunt exemplificate mai jos: 1. Depunerea decontului de către angajaŃi cu anexarea bonurilor justificative.cu valoarea decontului justificat Cheltuieli privind combustibilul Concluzii: Debitori Contabilitatea finanŃării constituie o problemă specifică a instituŃiilor publice. prezentarea diferenŃelor dintre activele necorporale. precum şi a disponibilităŃilor existente în casierie. amortizarea imobilizărilor. Prin deschiderea creditelor bugetare.cu valoarea bonurilor achiziŃionate Bonuri valorice pentru carburanŃi auto FinanŃare de la buget 2. instituŃiile au mijloacele necesare pentru desfăşurarea activităŃii lor. corporale şi financiare. Distribuirea bonurilor către angajaŃi 461 Debitori = 5324 . altor valori de trezorerie. Capitolul următor tratează contabilitatea activelor imobilizate. AchiziŃionarea bonurilor pentru combustibil prin bancă 5324 = 770 . Spre deosebire de entităŃile economice. instituŃiile publice pot primi active imobilizate prin transfer de la alte instituŃii. băncile comerciale.

Din această grupă fac parte următoarele conturi: 20 203 205 206 208 2081 2082 ACTIVE FIXE NECORPORALE Cheltuieli de dezvoltare Concesiuni. AchiziŃionarea programului informatic 2081 Programe informatice = 404 Furnizori de active fixe 10. grupa 20 „Active fixe necorporale”. brevetelor. programe informatice. Activele imobilizate cuprind: Imobilizările necorporale.Rezumat: Activele imobilizate sunt bunuri care se utilizează o perioadă îndelungată de timp. 1. care nu se consumă integral la prima utilizare.000 Ron 2. care prezintă o serie de caracteristici specifice. licente. mărcilor. Imobilizările necorporale sunt de natura cheltuielilor de dezvoltare. Se achită furnizorul din contul de trezorerie. drepturi si active similare Inregistrari ale evenimentelor cultural-sportive Alte active fixe necorporale Programe informatice Alte active fixe necorporale Exemplu: O instituŃie publică achiziŃionează de la furnizori un program informatic. fără materializare.000 Ron 25 . ci treptat pe parcursul desfăşurării activităŃii. etc. Imobilizările corporale. imobilizările necorporale sunt evidenŃiate cu ajutorul conturilor din clasa 2 „Conturi de Active fixe”. licenŃelor. Imobilizările necorporale sunt active identificabile.000 Ron. în valoare de 10. Imobilizările financiare. Achitarea furnizorului 404 Furnizori de active fixe = 770 FinanŃare de la buget 10. brevete. În contabilitatea publică. marci comerciale.

construcŃii. la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp. La determinarea lor se Ńine seama de parametrii tehnico-economici stabiliŃi de proiectanŃi şi producători prin cărŃile sau documentaŃiile tehnice ale mijloacelor fixe respective. În contabilitatea instituŃiilor publice au loc următoarele înregistrări: 26 . amenajări de terenuri. precum şi de efectele uzurii morale. mijloace de transport. animale şi plantaŃii. Duratele normale de funcŃionare. etc. Pentru obiectele care sunt folosite în loturi. mijloace de transport. dar nu mai târziu de 5 ani. lot sau set. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Prin mijloc fix se înŃelege obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiŃii: Are o valoarea de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a guvernului. etc. corespunzătoare următoarelor categorii: terenuri. active fixe corporale în curs de execuŃie. Amortizarea se înregistrează lunar în contul de cheltuieli corespunzător sursei de finanŃare a activelor fixe.Din categoria imobilizărilor corporale fac parte: terenuri. seturi sau care formează un singur corp. Astfel în contabilitatea instituŃiilor publice se utilizează următoare conturi: 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 “Terenuri” 2112 “Amenajări de terenuri” 212 „ConstrucŃii” 213 „InstalaŃii tehnice. se calculează de către instituŃiile publice care le au în patrimoniu. precum şi clasificaŃia mijloacelor fixe se aprobă prin hotărâre de Guvern. utilaje şi mobilier. Activele fixe sunt evidenŃiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II. animale şi plantaŃii” Activele fixe corporale şi activele fixe necorporale aflate în patrimoniul insituŃiilor publice se amortizează utilizân metoda amortizării liniare. în concesiune sau în folosinŃă gratuită. Aceste durate se revizuiesc periodic. titlul 70 “Cheltuieli de capital”. Are durată normală de utilizare mai mare de un an. Această valoare se actualizează periodic în funcŃie de indicele de inflaŃie. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare(CA) la valoarea de intrare a activelor fixe corporale si necorporale. echipamente de protecŃie a valorilor umane şi materiale. construcŃii. instalaŃii tehnice şi maşini. În contabilitatea instituŃiilor publice se utilizează următoarele conturi: 280 "Amortizări privind activele fixe necorporale" 281 "Amortizări privind activele fixe corporale".

213. 214) Inregistrarea amortizarii cheltuieli cu amortizarea activelor fixe corporale Simbol cont debitor 6811 Simbol cont creditor 281 Inregistrarea ajustarilor pentru deprecierea activelor fixe corporale . transfer cu titlu gratuit intre institutii sau redistribuiri intre unitati realizate din productie proprie constatate plus la inventar achizitionate in regim de leasing financiar diferente din reevaluare Simbol cont debitor 211 (212.213.constituirea sau majorarea ajustarilor pentru deprecierea activelor fixe corporale .213.cu valoarea neamortizata .213. 1. Se achită furnizorul din contul de trezorerie.000 Ron. 214) 211 (212. în valoare de 50.diminuarea sau anularea ajustarilor constituite pentru deprecierea activelor fixe corporale 291 Simbol cont debitor 6813 Simbol cont creditor 291 7813 Exemplul 1: O instituŃie publică primeşte o donaŃie de la o persoană fizică sub forma unei clădiri pentru promovarea de activităŃi culturale.000 Ron. 214) Simbol cont creditor 404 779 722 779 167 105 Iesirea din patrimoniu a activelor fixe corporale care se supun amortizarii vanzare scaderea din evidenta .213.Intrarea in patrimoniu a activelor fixe corporale care se supun amortizarii achizitionate de la terti primite prin donatie. 214) 211 (212. 212 ConstrucŃii = 779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit Exemplul 2: O instituŃie publică achiziŃionează de la furnizori un mijloc de transport. 214) 212 (213. 214) 211 (212. AchiziŃionarea mijlocului de transport 2133 = 404 5.000 Ron 27 .cu valoarea amortizata Simbol cont debitor 461 % 691 281 Simbol cont creditor 791 211 (212.214) 211 (212. Clărirea este evaluată la suma de 100.213.

mărfurile. ceea ce conferă un plus de informaŃie în momentul elaborării situaŃiilor financiare anuale şi respectă recomandările standardelor internaŃionale de contabilitate pentru sectorul public. precum şi veniturile generate de relatiile de decontare cu clienŃii instituŃiei. Achitarea furnizorului 404 Furnizori de active fixe = 770 FinanŃare de la buget 5. ambalajele. 28 . şi implicit a cheltuielilor ocazionate de consumurile de materiale. obiecte de inventar Rezumat: La nivelul instituŃiilor publice se remarcă un consum însemnat de materiale. Capitolul 6. Aprovizionarea cu elemente de stocuri trebuie să Ńină seama de execuŃia bugetară. activele sunt amortizabile. producŃia în curs de execuŃie şi bunurile aflate în custodie. Contabilitatea stocurilor Obiectivul capitolului: Obiectivul acestui capitol îl constituie studiul contabilităŃii stocurilor. materialele de natura obiectelor de inventar. Stocurile sunt active circulante: deŃinute pentru a fi vândute pe parcursul desfaşurării normale a activităŃii. materialele consumabile. acestea înregistrează un consum mare de materiale. corporate şi financiare. materiale. Reamintim faptul că până la nivelul anului 2003. materii prime. în special de defalcarea creditelor bugetare pe trimestre astfel încât să se asigure o continuitate a desfăşurării activităŃii fără sa se constituie stocuri mai mari decât cele normate şi deci să se imobilizeze inutil fondurile băneşti. Concepte cheie: active circulante. Ca urmare a specificului activităŃii instituŃiilor publice. Capitolul următor tratează contabilitatea materialelor şi a decontărilor cu terŃii. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. animalele şi păsările. Conform măsurilor de armonizare contabilă.Mijloace de transport Furnizori de active fixe 2. produsele. pentru prelucrare sau în consignaŃie la terti. activele imobilizate nu se amortizau.000 Ron Concluzii: Contabilitatea activelor imobilizate tratează problematica complexă a activelor necorporale.

dispozitive. Pentru organizarea contabilităŃii analitice a cărtilor care au fost trecute în categoria materialelor de natura obiectelor de inventar. indiferent de durata lor de folosinŃă. Aceste bunuri fac parte din categoria materialelor de natura obiectelor de inventar. EvidenŃa materialelor de natura obiectelor de inventar se Ńine pe două categorii: materiale de natura obiectelor de inventar în magazie(contul 3031) şi materiale de natura obiectelor de inventar în folosinŃă(contul 3032). uzate fizic sau moral. echipamentul de lucru. 1. Materiale de natura obiectelor de inventar Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevazută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale. materialele de natura obiectelor de inventar. Inregistrarea pe cheltuieli a consumului acestora se realizează la momentul scoaterii din folosinŃă. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităŃii curente a instituŃiei. animalele şi păsările. în procesul de producŃie sau pentru prestarea de servicii. care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural national mobil. mărfurile. nu sunt active fixe şi sunt evidentiate. ambalajele. pentru prelucrare sau în consignaŃie la terti. sau cu o durată mai mică de un an. Exemple: O instituŃie publică achiziŃioneazǎ de la un furnizor 2 birouri la preŃul de 1400 Ron şi 10 topuri hârtie.în curs de producŃie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităŃii: sau sub forma de materii prime. contul 303). verificatoare. Sunt incluse de asemenea. aflate în folosinŃă(contul 303). AchiziŃionarea de materiale şi obiecte de inventar: 29 . stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanŃă deosebită pentru economia natională. aparatele de masură şi control. indiferent de valoarea lor. mecanismele. Documentele aflate în fondurile bibliotecilor. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecŃie. gestionate şi inventariate în conditiile legii. producŃia în curs de execuŃie şi bunurile aflate în custodie. după o perioada de minimum 6 luni de la achiziŃie. îmbrăcămintea specială. scule. etc. Conform facturii emise de furnizor valoarea totalǎ este de 2930 Ron. materialele consumabile. produsele. se poate utiliza metoda global-valorică. cu aprobarea ordonatorului de credite. Eliminarea documentelor din colectii se aplică numai bunurilor culturale comune. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime.

materiale. Între acestea mai importante sunt stocurile de materii prime. ambalaje. Contabilitatea decontărilor cu terŃii Contabilitatea terŃilor asigură evidenŃa creanŃelor şi datoriilor instituŃiilor administraŃiei publice în relaŃiile acestora cu instituŃiile subordonate. Mobilierul se dǎ în folosinŃǎ pe baza bonului de consum şi a fişei nominale de inventar: 3032 = 3031 2800 Ron 2930 Ron Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinŃǎ Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie 4.% = 401 Furnizori 2930 Ron 3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie 3021 Materiale auxiliare 2800 Ron 130 Ron 2. obŃinute din producŃie proprie sau primite în gestiune ca urmare a unor donaŃii de la persoane fizice sau juridice. produse finite. clienŃii. personalul. combustibili. Totodată. Stocurile pot fi achizionate de la terŃi. Capitolul 7. stocuri aflate în custodie la terŃi. furnizorii. mărfuri. etc. producŃie în curs de execuŃie. ObligaŃia de platǎ faŃǎ de furnizor se face din contul deschis la trezorerie: 401 Furnizori = 7701 Finantare de la bugetul de stat 3. asigurările şi 30 . există stocuri primite de la instituŃia superioară sau transferate la o instituŃie publică subordonată. Capitolul următor tratează probleme specifice ale decontărilor cu terŃii. Materialele consumabile se dau în folosinŃǎ pe baza bonului de consum: 6021 = 3021 Materiale auxiliare 130 Ron Cheltuieli cu materialele auxiliare Concluzii: Contabilitatea stocurilor cuprinde o vastă categorie de active circulante.

În această categorie se includ decontările dintre exerciŃiile financiare şi operaŃiile în curs de clarificare. fie decontări cu terŃii care pot avea mai multe cauze. Contabilitatea decontărilor de natura creanŃelor La nivelul instituŃiilor publice aceste decontări sunt fie decontări rezultând in cadrul relaŃiilor cu ordonatorii de credite subordonaŃi ce sunt cunoscute sub denumirea de decontări interne. etc.acordarea de avansuri spre decontare . relaŃii de decontare în cadrul instituŃiei publice privind drepturile şi obligaŃiile evaluate în bani dintre instituŃia publică şi personalul angajat pe baza contractelor individuale de muncă încheiate conform prevederilor legale în vigoare. cum ar fi: .descoperirea unor lipsuri in gestiune . Exemple: Transferul între instituŃia superioară şi instituŃiile subordonate Transferul de materii prime Trasferul de materiale consumabile Transferul de active fixe corporale Sume plătite numerar în cadrul decontărilor reciproce Simbol cont debitor 481 481 481 481 Simbol cont creditor 301 302 214 531 - 2. etc.decontări cu alte organisme publice 31 .protecŃia socială. precum şi relaŃii de decontare cu terŃii creditori din afara instituŃiei în calitatea acestora de furnizori de bunuri şi servicii. debitorii şi creditorii diverşi.imputaŃii înregistrate pe baza deciziei de imputare -vânzarea de bunuri aparŃinând instituŃiei publice. Contabilitatea decontărilor de natura datoriilor InstituŃiile publice înregistrează o serie de categorii de decontări de natura datoriilor ("creditori") care pot îmbrăca următoarele forme: 1.decontări cu salariaŃii 2. Decontările instituŃiilor publice privesc două mari categorii de relaŃii şi anume: 1. lucrări executate. având calitatea de instituŃii superioare şi/sau instituŃii subordonate privind finanŃarea bugetară. alte decontări.decontări cu bugetul statului 3. Tot aici se includ şi relaŃiile de decontare cu terŃii debitori sau creditori persoane juridice având calitatea de clienŃi sau diverşi debitori reprezentând creanŃe de încasat rezultate în urma activităŃii instituŃiei publice. bugetul statului. relaŃii de decontare cu terŃe persoane juridice( din afara instituŃiilor). respectiv de la care primesc sau cărora le repartizează mijloace băneşti aprobate prin buget.

precum şi unităŃile vamale pentru obligaŃiile datorate în vamă. Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale.452.decontări cu Comunitatea Europeană(Phare.4541.4532.4552).4511. SAPARD. respectiv a municipiului Bucureşti. pentru veniturile bugetului de stat. după cum urmează: 1. pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj. SAPARD) se înregistrează la instituŃiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul National şi AgenŃiile de Implementare) ca şi creanŃe . Sumele primite din contribuŃia financiară nerambursabilă a ComunităŃii Europene (PHARE.sume de primit (conturile 4501. pentru bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. Ministerul SănătăŃii şi Familiei. Veniturile bugetare se contabilizează pentru fiecare buget de următoarele autorităŃi publice centrale şi locale.457. IPSA. .458) şi datorii . precum şi accesoriile acestora.4512. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituŃiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.4542. 3. bugetului asigurărilor sociale de stat. bugetelor locale şi bugetului Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate au obligaŃia organizării şi conducerii contabilităŃii drepturilor constatate.4.AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă şi agenŃiile judeŃene pentru ocuparea forŃei de muncă. prin unităŃile sale teritoriale unde contribuabilii sunt luaŃi în evidenŃă ca plătitori de impozite. amenzi şi alte venituri bugetare. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. penalităŃi şi penalităŃi de întârziere. 2. prin: . aceasta se înregistrează în contabilitate în momentul datorării cu întreaga sumă. potrivit legii. respectiv dobânzi. Contabilitatea veniturilor instituŃiilor publice Contabilitatea veniturilor bugetare se conduce pe categorii de venituri.Casa NaŃională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate judeŃene.4531. respectiv Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. dreptul constatat este egal cu suma din documentul de plată. 32 . etc. veniturile bugetului de stat. Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale şi locale care gestionează. În cazul încasărilor fără debit. taxe. denumite potrivit legii creditori bugetari. Ministerul Economiei şi FinanŃelor. prin: .sume de plată (conturile 4502.Casa NaŃională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi casele judeŃene de pensii. contribuŃii. ISPA.4551. Drepturile constatate şi veniturile încasate reprezentând impozite. Dacă un venit bugetar urmează a fi încasat în tranşe succesive în cursul exerciŃiului bugetar curent sau al mai multor execuŃii bugetare. pentru bugetul asigurărilor sociale de stat. potrivit anexelor la ClasificaŃia indicatorilor privind finanŃele publice (partea de venituri).456.

bugetelor locale şi bugetelor proprii ale instituŃiilor publice. au obligaŃia să efectueze operaŃiunile care privesc veniturile şi cheltuielile bugetului de stat. ale sectoarelor municipiului Bucureşti. dar şi decontări între instituŃia superioară şi instituŃiile subordonate. . Decontările cu terŃii dau naştere şi constituirii veniturilor la nivelul fiecărei instituŃii publice. consiliile judeŃene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. respectiv primăriile comunale. bugetelor fondurilor speciale. pentru bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. regularizarea diferenŃelor constatate cu ocazia inventarierii şi elaborarea situaŃiilor financiare anuale. Capitolul următor tratează probleme specifice ale închiderii exerciŃiului bugetar. orăşeneşti. SituaŃiile financiare anuale Obiectivul capitolului: Obiectivul acestui capitol îl constituie prezentarea lucrărilor contabile de închidere a exerciŃiului bugetar. întocmirea balanŃei de verificare. 4.Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării. Decontările cu terŃii cuprinde atât decontările cu furnizorii. bugetul consolidat. Contabilitatea operaŃiunilor privind constatarea şi încasarea veniturilor bugetare se organizează şi se conduce în cadrul compartimentului de contabilitate existent sau în alte compartimente create special pentru evidenŃa contabilă a veniturilor bugetare. Concluzii: Contabilitatea a decontărilor cu terŃii este o problematică specifică instituŃiilor administraŃiei publice. UnităŃile administrativ-teritoriale. inventarierea patrimoniului.. Transporturilor şi LocuinŃei. pentru bugetul Fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităŃii veniturilor bugetare revine ordonatorului de credite. indiferent de forma de proprietate. instituŃiile administraŃiei publice şi agenŃii economici. municipale. execuŃia bugetară. În scopul încheierii în bune condiŃiuni a execuŃiei bugetare. situaŃii financiare anuale Rezumat: 33 . debitorii. precum şi întocmirea situaŃiilor financiare anuale. SiguranŃei NaŃionale şi AutorităŃii Judecătoreşti. pentru bugetele locale.Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice. salariaŃii. clienŃii. inventarierea patrimoniului. bugetului asigurărilor sociale de stat. Concepte cheie: exerciŃiu bugetar. Capitolul 8. Ordinii Publice.

ExcepŃie fac mijloacele materiale aflate în patrimoniul instituŃiilor de învăŃământ şi cultură care pot fi inventariate în lunile de vară.materialele perisabile se inventariază o dată la 3 luni. care se inventariază lunar. în conformitate cu dispoziŃiile legale în vigoare. -.ori de câte ori intervine predarea-primirea de gestiune . bunurile aflate în gestiunea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ce se inventariază o dată la 3 ani.cu ocazia desfiinŃării instituŃiilor publice. cu modificările ulterioare. precum şi răspunderea persoanelor vinovate de imobilizarea fondurilor în astfel de bunuri. 34 . comasării a 2 sau mai multe instituŃii publice sau divizarea unei instituŃii bugetare.cu ocazia apariŃiei unor indici sau sesizări de nereguli în anumite gestiuni care nu pot fi confirmate decât prin inventariere. . la o anumită dată. Inventarierea este o modalitate specifică de control contabil şi anume un mijloc de verificare a concordanŃei datelor evidenŃei contabile cu situaŃia reală existentă.mijloacele băneşti şi celelalte valori aflate în casieria instituŃiilor publice. fie ca urmare a încheierii unor procese verbale de primire-predare. construcŃiile speciale. Inventarierea anuală precede lucrările de închidere în scopul regularizării diferenŃelor constatate în urma inventarierii. 82/1991. Principalul scop al inventarierii este asigurarea integrităŃii patrimoniale. fie primite spre prelucrare de la terŃi sau deŃinute în custodie. precum şi a altor bunuri ce se află la dispoziŃia unităŃilor temporar. Ordonatorii de credite au obligaŃia de a analiza structura stocurilor inventariate şi de a stabili materialele aflate în stoc fără utilizare.InstituŃiile publice au obligaŃia. să întocmească registrulinventar conform normelor legale în vigoare şi să reflecte rezultatele acestuia în bilanŃul contabil de la finele anului. Cu această ocazie se inventariază numai gestiunea respectivă. Prin inventariere se înŃelege o acŃiune de constatare faptică. a valorilor.clădirile. cauzele acestora. instituŃiile publice vor efectua inventarierea în următoarele situaŃii: -. excepŃie făcând: -. -. şi potrivit Normelor privind organizarea inventarierii patrimoniului. a existenŃei tuturor elementelor care constituie patrimoniul unităŃii publice sanitare respective. În afara acestor termene legale. să efectueze inventarierea patrimoniului potrivit Legii contabilităŃii nr. -. InstituŃiile publice au obligativitatea inventarierii tuturor bunurilor materiale.la solicitarea organelor de control financiar de gestiune. -. Mijloacele materiale se inventariază cel puŃin o dată pe an.

a consecinŃelor economice şi patrimoniale. Cel mai frecvent se întocmeşte “Decizia de imputare“. Odată cu încheierea inventarierii organul de control stabileşte prin procesul verbal privind rezultatele inventarierii o serie de măsuri de recuperare a pagubelor constatate. Organele de control financiar de gestiune consemnează constările în acte de control bilaterale(procese verbale sau note de constatare). acesta va semna un “Angajament de plată“ prin care se angajează la plată contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură. 22/1969 privind angajarea gestionarilor. De asemenea. Nu se admit compensări între plusurile şi minusurile constate decât pe parcursul aceleiaşi perioade de gestiune şi între produse similare. întrucât 35 . Decizia de imputare devine titlu executoriu în momentul comunicării. dacă are în păstrare valori aparŃinând terŃilor. la sfârşitul exerciŃiului bugetar contul casa nu va prezenta sold. în cazul inventarierii se anexează declaraŃia gestionarului. Totodată. precum şi a persoanelor vinovate. În conformitate cu Legea nr. fără personalitate juridică. Aceasta se întocmeşte în două sau mai multe exemplare în funcŃie de numărul persoanelor răspunzătoare pentru paguba produsă în patrimoniul unităŃii. dacă are valori materiale nerecepŃionate. în cadrul comisiei de inventariere face parte şi un reprezentant al unităŃii respective. precum şi titlu executoriu pentru execuŃia silită. ca o particularitate a instituŃiilor publice. În aceste cazuri.în urma producerii unor calamităŃi naturale. constituirea de garanŃii si răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor. etc. Plusul de casă constatat cu ocazia inventarierii casieriilor instituŃiilor publice finanŃate din mijloace bugetare sau extrabugetare se varsă la bugetul de stat. în scopul adoptării măsurilor legale. ocazie cu care gestionarul va menŃiona dacă are cunoştinŃă de existenŃa în gestiune a plusurilor sau minusurilor. etc. cu menŃionarea prevederilor legale încălcate. Angajamentul de plată este considerat titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor. Minusurile constate se imputa gestionarului. care nu au compartiment propriu de contabilitate.-. DeclaraŃia gestionarului se ia înainte de începerea inventarierii propriu-zise. precum şi situaŃia plusurilor şi minusurilor. Există situaŃia în care gestionarul recunoaşte paguba produsă şi vinovăŃia sa cu privire la această pagubă. Comisia de inventariere la instituŃiile publice este unică. AtribuŃiile acesteia se referă atât la patrimoniul direct administrat de aceştia. cât şi la patrimoniul instituŃiilor subordonate fără personalitate juridică. Pentru abaterile constate se solicită note explicative de la persoanele vinovate. în caz de nerespectare a angajamentului. document care serveşte la imputarea valorii pagubei produsă de persoana încadrată în muncă. Pentru eventualele diferente care nu pot fi justificate se întocmesc documente de constatare prevăzute de actele normative în vigoare.

Eventualele litigii se soluŃionează pe cale legală. instituŃiile publice. data) ExplicaŃii Suma 36 . care nu mai pot fi urmărite de creditor. 1. în condiŃiile legii. în conformitate cu prevederile legale. Până la data stabilită se vor efectua punctaje cu unităŃile debitoare. Către…………………………… EXTRAS DE CONT Conform dispoziŃiilor în vigoare vă înştiinŃăm că în evidenŃele noastre contabile La data de …………. De asemenea. Banca …………. Astfel. număr. Nr. din…. Extrasele se trimit de instituŃia creditoare celor debitoare. se varsă la buget. au obligaŃia ca până la data de 31 decembrie să depună în conturile deschise la trezoreriile statului sau la unităŃile bancare. În termen de cinci zile de la primire unităŃile debitoare urmează să restituie extrasul confirmat pentru suma acceptată. iar în situaŃia în care se refuza parŃial sau total sumele înscrise în extras se va anexa o notă explicativă cuprinzând obiecŃiunile. Rezultatele inventarierii decontărilor se consemnează într-un proces verbal încheiat separat. Documentul ( fel. Sumele datorate de unitate. fiind prescrise. Neconformarea de debitor sau creditor a soldului în acest termen presupune recunoaşterea exactităŃii lui şi inventarierea ca atare. după caz. sumele aflate în casieriile proprii. Fig. Figurează cu următoarele debite ………. Unitatea dvs. inclusiv cele care au primit subvenŃii de la buget.. în vederea efectuării inventarierii trebuie stabilite drepturile şi obligaŃiile reciproce cu debitorii. Contul …………. În mod concret se vor trimite la debitori liste şi extrase de cont în situaŃia în care decontările s-au efectuat prin virament bancar. de înregistrare …….. Extras de cont Unitatea creditoare …………………..sumele ridicate şi neachitate se varsă la bugetul de stat.

Verificarea zilnică a operaŃiunilor privind deschiderea. lichidate şi ordonanŃate la plată. în condiŃiile legii. bugetelor locale şi bugetelor proprii ale instituŃiilor publice pe anul 2006 Ordonatorii de credite bugetare şi conducătorii compartimentelor financiar-contabile ale instituŃiilor publice răspund pentru asigurarea încheierii tuturor operaŃiunilor financiare privind încasările şi plăŃile aferente exerciŃiului bugetar la termenele şi în condiŃiile prevăzute de reglementările legale în vigoare. până la finele anului. bugetelor fondurilor speciale. la subcapitolul „Restituiri de fonduri din finanŃarea bugetară a anilor precedenŃi”. a imobilizărilor de fonduri în debitori. Răspunderi cu privire la întocmirea situaŃiilor financiare anuale SituaŃiile financiare anuale compuse din bilanŃ. bugetului asigurărilor sociale de stat. numai pentru cheltuieli angajate. Acordarea sumelor reprezentând plăŃi în avans. Repartizarea şi retragerea creditelor bugetare la termenele stabilite conform legii. indiferent de forma de proprietate. au obligaŃia să efectueze operaŃiunile care privesc veniturile şi cheltuielile bugetului de stat. Eventualele sume care nu pot fi recuperate până la finele anului bugetar se virează în anul următor ca venituri la bugetele din care instituŃiile publice sunt finanŃate. cont de execuŃie bugetară şi anexe ce se întocmesc de instituŃiile publice se semnează de către: conducătorul instituŃiei conducătorul compartimentului financiar-contabil 37 .Încheierea execuŃiei bugetare În scopul încheierii în bune condiŃiuni a execuŃiei bugetare anuale instituŃiile publice şi agenŃii economici. Aceştia vor lua măsuri pentru: Utilizarea creditelor bugetare aprobate. precum şi a încasărilor şi plăŃilor înregistrate în extrasele de cont emise de unităŃile trezoreriei statului şi luarea măsurilor ce se impun pentru comunicare şi corectarea în următoarea zi lucrătoare a eventualelor sume înregistrate eronat în vederea asigurării concordanŃei datelor din contabilitatea proprie cu cele din contabilitatea unităŃilor trezoreriei statului. precum şi recuperarea sau justificarea acestora. repartizarea sau retragerea de credite bugetare. clienŃi şi alte creanŃe şi reconstituirea cu sumele recuperate a plăŃilor de casă efectuate. Luarea măsurilor necesare pentru lichidarea. până la finele anului bugetar în limita prevederilor şi destinaŃiilor din bugetele de venituri şi cheltuieli şi a creditelor bugetare deschise şi repartizate.

la termenele stabilite de acesta. fără subdiviziunile leului. SituaŃiile financiare care nu corespund cu datele din evidenŃa trezoreriilor statului se vor restitui instituŃiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Situatiile financiare se întocmesc în moneda natională. dupa caz. îl reprezintă situaŃiile financiare. Pentru necesităŃile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaŃionale. după caz. InstituŃiile publice au obligaŃia să prezinte situaŃiile financiare ordonatorului de credite superior. Nu se admite depunerea situaŃiilor financiare fără prezentarea pe suport magnetic. în vederea depunerii situaŃiei financiare centralizate la Ministerului Economiei şi FinanŃelor şi pe suport magnetic. respectiv în lei. care trebuie să coincidă cu cele din conturile corespunzătoare deschise la unităŃile teritoriale ale trezoreriei statului. Redactarea situaŃiilor financiare anuale Pentru instituŃiile publice. numai dupa obtinerea vizei de la unitatea de trezorerie a statului pentru confirmarea exactităŃii plăŃilor de casă şi a disponibilităŃilor din conturi. aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcŃie. bilanŃul contabil şi contul de execuŃie bugetară pe anul bugetar încheiat pentru obŃinerea vizei privind exactitatea plăŃilor de casă şi a soldurilor conturilor de disponibilităŃi. alte autorităŃi publice şi instituŃiile publice autonome au obligaŃia să se prezinte la DirecŃia generală a tehnologiei informaŃiei din cadrul Ministerului Economiei şi FinanŃelor pentru a primi gratuit discheta cu programul informatic de contabilitate publică. SituaŃiile financiare centralizate se depun la Ministerului Economiei şi FinanŃelor de conducătorii compartimentelor financiar-contabile sau de persoane cu atribuŃii în activitatea de analiză şi centralizare a acestora care să poată oferi informaŃiile necesare în legătură cu situaŃiile financiare prezentate. se pot întocmi situaŃii financiare şi într-o altă monedă. InstituŃiile publice au obligaŃia să prezinte la unităŃile teritoriale ale trezoreriei statului la care au deschise conturile de finantare sau de disponibilitati. Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale. Este interzis instituŃiilor publice să centralizeze bilanŃurile şi conturile de execuŃie ale instituŃiilor din subordine fără viza unităŃilor de trezorerie a statului . 38 . Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerului Economiei şi FinanŃelor. respectiv de centralizare a situaŃiilor financiare pentru instituŃii publice. documentul oficial de prezentare a situaŃiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităŃilor administrativ-teritoriale şi a execuŃiei bugetului de venituri şi cheltuieli.

instituŃii autonome şi unităŃile administrativ-teritoriale. poziŃiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu). UnităŃile fără personalitate juridică. financiare şi a rezultatului patrimonial. subordonate instituŃiei publice. SituaŃiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenŃa trezoreriilor statului se vor restitui instituŃiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzatoare. depun la Ministerului precum şi a performanŃei Economiei şi FinanŃelor sau direcŃiile generale ale finanŃelor publice judeŃene şi a municipiului Bucureşti. datoriilor. fără a întocmi situaŃii financiare. se include în situaŃiile financiare ale persoanei juridice romane şi se raportează pe teritoriul Romaniei. a soldurilor conturilor de disponibilităŃi. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Activitatea desfasurată în străinătate de unităŃile fără personalitate juridică.Intocmirea situaŃiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. InstituŃiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terŃiari. SituaŃiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. subordonate instituŃiilor publice din Romania. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerului Economiei şi FinanŃelor. 39 . Ministerele. Este interzis instituŃiilor publice să centralizeze situatiile financiare ale institutiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. la termenele stabilite de acesta. după caz. depun un exemplar din situaŃiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. alte autorităŃi publice. Situatiile financiare se semnează de conducatorul instituŃiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcŃie. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. pentru asigurarea concordanŃei datelor din contabilitatea instituŃiei publice cu cele din contabilitatea unităŃilor de trezorerie a statului. InstituŃiile publice au obligaŃia să prezinte la unităŃile de trezorerie a statului la care au deschise conturile. un exemplar din situaŃiile financiare trimestriale şi anuale. situaŃia fluxurilor de trezorerie pentru obŃinerea vizei privind exactitatea plăŃilor de casă. organizează şi conduc contabilitatea operaŃiunilor economico-financiare până la nivel de balanŃă de verificare. după caz.

Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituŃia publică ca rezultat al unor evenimente trecute. d) situaŃia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. în calitate de proprietari ai activelor unei instituŃii publice după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenŃa între active şi datorii. absenŃa comparabilităŃii trebuie prezentată în notele explicative. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile. elementele de natura activelor sunt prezentate în funcŃie de gradul crescător al lichiditaŃii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcŃie de gradul crescător al exigibilităŃii. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanŃ distinct de activele şi datoriile necurente. precum şi în alte situaŃii prevazute de lege. de la care se asteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituŃie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaŃie actuală a instituŃiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Bilantul contabil Bilantul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. f) contul de execuŃie bugetară. Pentru fiecare element de bilanŃ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciŃiul financiar precedent.Componenta Situatiilor Financiare Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind: a) bilanŃul. Un element de bilanŃ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat. c) situaŃia fluxurilor de trezorerie. care includ: politici contabile şi note explicative. cu excepŃia cazului în care există un element corespondent pentru exerciŃiul financiar precedent. b) contul de rezultat patrimonial. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. e) anexe la situaŃiile financiare. datorii şi capital propriu ale instituŃiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. În bilanŃ. 40 .

Ministerului Economiei şi FinanŃelor poate solicită prezentarea în bilanŃ a unor informaŃii suplimentare faŃă de cele care trebuie prezentate în concordanŃă cu prezentele reglementări. finanŃărilor şi cheltuielilor din cursul exerciŃiului curent. Ministerului Economiei şi FinanŃelor poate solicita prezentarea unor informaŃii suplimentare faŃă de cele care trebuie prezentate în concordanŃă cu reglementările legale.În funcŃie de necesităŃile de informare. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat. absenŃa comparabilităŃii trebuie prezentată în notele explicative. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciŃiul financiar precedent. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli. În funcŃie de necesităŃile de informare. dupa natura sau destinatia lor.venituri din activitati economice .alte venituri operationale Total venituri operationale Cheltuieli operationale 41 . contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor . Contul de rezultat patrimonial Contul de rezultat patrimonial prezintă situaŃia veniturilor. cu excepŃia cazului în care există un element corespondent pentru exerciŃiul financiar precedent. respectiv excedent sau deficit patrimonial. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanŃa financiară a instituŃiei publice. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanŃare în parte. alocatii bugetare cu destinatie speciala . provizioanele şi ajustările de valoare) care nu implică o plată a acestora. In contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate şi veniturile calculate (cum ar fi venituri din reluarea provizioanelor şi ajustarilor de valoare) care nu implică o încasare a acestora precum şi cheltuielile calculate (ca de exemplu cheltuieli cu amortizările. subventii. ca diferenŃă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciŃiul financiar curent.finantari. precum şi pe total. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile. transferuri.venituri din impozite si taxe. indiferent dacă au fost plătite sau nu. indiferent dacă au fost încasate sau nu. Veniturile şi finanŃările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor. Structura Contului de rezultat patrimonial este complexă şi poate fi redată astfel: Venituri operationale .

alte cheltuieli operationale Total cheltuieli operationale Excedent (deficit) din activitatea operationala Venituri financiare Cheltuieli financiare Excedent (deficit) din activitatea financiara Excedent (deficit) din activitatea curenta (excedent/deficit din activitatea operationala +/excedent/deficit din activitatea financiara ) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Excedent/deficit din activitatea extraordinara Rezultatul patrimonial (excedent/deficit din activitatea curenta +/excedent/deficit din activitatea extraordinara) Un alte element al situaŃiilor financiare anuale în reprezintă “Situatia fluxurilor de trezorerie”.cheltuieli cu salariile si contributiile aferente . SituaŃia Fluxurilor de trezorerie prezintă existenŃa şi mişcările de numerar divizate în: Fluxuri de trezorerie din activitatea operatională.Incasări . care prezintă mişcările de numerar rezultate din imprumuturi primite şi rambursate.cheltuieli privind stocurile.PlăŃi Formularul se completează de către fiecare instituŃie.cheltuieli de capital.PlăŃi Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiŃii.. transferuri . ori alte surse financiare: . 42 . care prezintă mişcările de numerar rezultate din activitatea curentă: . cu informaŃiile privind încasări şi plăti efectuate.Incasări .subventii. care prezintă mişcările de numerar rezultate din achiziŃiile ori vânzările de active fixe: .Incasări . amortizari si provizioane . preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau bănci. lucrarile si serviciile executate de terti .PlăŃi Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanŃare.

Incasari 2. NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR LA INCEPUTUL PERIOADEI VI.08+rd. Incasari 2. Numerar net din activitatea operationala (rd. CRESTEREA (DESCRESTEREA) NETA DE NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR (rd. Numerar net din activitatea de finantare (rd.06-07) III. Numerar net din activitatea de investitii (rd. calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile.14) Cod rand B 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 1 2 3 14 15 Conducatorul institutiei Conducatorul compartimentului financiar-contabil Viza trezorerie SituaŃia modificărilor în structura activelor/capitalurilor trebuie să ofere informaŃii referitoare la structura capitalurilor proprii.04+rd.13+rd. Acestea conŃin: politici contabile şi note explicative. Plati 3. SituaŃiile financiare anuale oferă o imagine fidelă 43 . Plati 3.11) IV.10-rd. Notele explicative furnizează informaŃii suplimentare care nu sunt încorporate în situaŃiile financiare anuale. NUMERAR DIN ACTIVITATEA OPERATIONALA 1. Plati 3. 02. SituaŃia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului al fiecărui element al conturilor de capital.leiDENUMIREA INDICATORULUI A I.03) II. influenŃele rezultate din schimbarea politicilor contabile.rd.SITUAłIA FLUXURILOR DE TREZORERIE . Concluzii: SituaŃiile financiar anuale se întocmesc după încheierea inventarierii şi regularizarea diferenŃelor constatate. Incasari 2. NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR LA SFARSITUL PERIOADEI (rd. Anexele la situatiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaŃiilor financiare. NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE 1.12) V. NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII 1. influenŃele rezultate în urma reevaluării activelor.

Care sunt trăsăturile specifice instituŃiilor publice? 3. Ce cuprinde activitatea finanŃelor publice? 4. Cum se organizează contabilitatea mijloacelor băneşti? 15. Cum se organizează contabilitatea mijloacelor fixe? 14. Ce reprezintă creditele bugetare? 7. Ordonatorii de credite pot fi: a) Principali b) Secundari c) TerŃiari d) Nu sunt clasificaŃi e) Nu există ordonatori de credite 44 . Ce cuprinde sistemul bugetar din România? 2. Care sunt principiile procedurii bugetare? 10. Care sunt principalele măsuri de reformă ale contabilităŃii bugetare? 17. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE: 1. Cum se conduce contabilitatea veniturilor bugetare? 12. Cum se realiează evaluarea stocurilor de materiale la nivelul instituŃiilor publice? 18.asupra poziŃiei financiare şi asupra performanŃelor instituŃiei la momentul încheierii exerciŃiului bugetar. respectiv IPSAS 1 Prezentarea SituaŃiilor Financiare şi IPSAS 2 SituaŃia privind fluxul de numerar. Ce se înŃelege prin ordonator de credite? 5. Cui aparŃine răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităŃii? 8. Care este structura situaŃiilor financiare anuale pentru instituŃiile publice? 11. Care sunt măsurile de informatizare a contabilităŃii bugetare? TESTE GRILĂ: 1. SituaŃiile financiare anuale sunt elaborate în conformitate cu recomandările Standardelor InternaŃionale de Contabilitate. Care sunt atribuŃiile ordonatorilor de credite în domeniul financiar-contabil? 6. Cum explicaŃi externalizarea contabilităŃii bugetare? 9. Care sunt bunurile incluse în categoria obiectelor de inventar? 13. Cum se efectuează inventarierea patrimoniului la instituŃiile publice? 16. Cînd se întomesc şi de depun situaŃiile financiare anuale ale instituŃiilor publice? 19. Cine semnează situaŃiile financiare ale instituŃiilor publice? 20.

Principiul universalităŃii 2. IndicaŃi dacă afirmaŃia este adevărată sau falsă: Ordonatorii terŃiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităŃilor pe care le conduc. 8. Principiile procedurii bugetare au fost legiferate astfel: 1. sănătatea. justiŃia. Ordonatorii principali de credite: a) Aproba efectuarea de cheltuieli din bugetul propriu b) Repartizează credite instituŃiilor din subordine c) Nu repartizează credite instituŃiilor din subordine 3. exceptând donaŃiile şi sponsorizările. CompletaŃi următoarea afirmaŃie: Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct către o anumită ……………………………. cercetare ştiinŃifică. 5. transporturi şi telecomunicaŃii. protecŃia mediului înconjurător. activităŃi de interes strategic. 7. aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală pot fi utilizate pentru finanŃarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite ? 6.2.. IndicaŃi dacă sunteŃi de acord cu următoarea întrebare: Creditele bugetare. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităŃii aparŃine: a) Administratorului b) Directorului general c) Preşedintelui d) Ordonatorului de credite e) Contabilului sef 4. Principiul publicităŃii 45 . apărarea Ńării. cultura. asistenŃă şi protecŃia socială. care au destinaŃii distincte stabilite. iar această listă ar putea continua. autoritatea publică. CompletaŃi următoarea afirmaŃie: Sfera de activitate care formează …………………………România cuprinde: învăŃământul.

Principiul recurenŃei anuale 5. Principiul specializării bugetare 6. conform clasificării bugetare. d) Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi trecute într-un singur document. şi este realizat prin dezbatere f) Veniturile şi cheltuielile vor fi în totalitate incluse în buget. Principiul unităŃii monetare IndicaŃi care dintre afirmaŃiile de mai jos sunt corespunzătoare acestor principii: a) Toate operaŃiunile bugetare vor fi exprimate în moneda naŃională. RăspundeŃi pe scurt la umătoarea întrebare: Cui aparŃine răspunderea pentru repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare? ………………………………………. corespunzătoare exerciŃiului bugetar. RăspundeŃi pe scurt la umătoarea întrebare: Care estre documentul utilizat pentru deschiderea finanŃării la nivelul ordonatorilor principali? ………………………………………. Principiul unităŃii 4. pe categorii de cheltuieli. b) Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi scrise şi aprobate în buget pe surse de origine şi. 10. 9. în vederea asigurării unei monitorizări şi folosiri eficiente a fondurilor publice e) Sistemul bugetar este deschis şi transparent. în sume brute. c) Veniturile şi cheltuielile bugetare vor fi aprobate prin lege pentru o perioadă de un an. respectiv. 46 . clasificate după natura lor economică şi destinaŃia lor.3.

47 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful