Regimurile totalitare <<totalitarism>>

În perioada interbelic apar trei tipuri de regimuri politice necunoscute pân acum în istorie: fascismul, nazismul i comunismul. Partidul fascist poate fi definit ca o mi care de mas tradi ional , antidemocratic , antiliberal i antisemit . În mod concret, fascismul cuprinde regimurile politice ale lui Mussolini în Italia, Franco în Spania, Salazar în Portugalia, Horthy în Ungaria sau Antonescu în România. De i nou din punct de vedere istoric, regimul fascist mai între ine leg tura cu practica politic tradi ional . El poate fi definit ca o dictatur clasic . În ciuda unei concep ii comune, putem spune c regimul fascist nu este de tip totalitar, acest termen putând fi aplicat doar regimurilor nazist i comunist. Atributul de totalitar nu este aplicabil deci pentru dictaturile fasciste interbelice, ci doar pentru cele dou indicate mai sus. Ceea ce distinge regimul fascist de cel totalitar este ideologia. Ideologia (na ional-socialismul sau nazismul, în primul caz, i marxism-leninismul sau bol evismul, în cel de-al doilea) este cea care face ca un regim politic s fie considerat ca totalitar. Ea reprezint o concep ie ce se vrea tiin ific (prin rasism, în cazul nazismului, i prin materialism istoric, în cazul bol evismului), are forma unei credin e (ceea ce o aseam n cu religia) i pretinde ca prin practica politic s se schimbe radical societatea. Spre deosebire de mi c rile fasciste, partidele naziste i comuniste se prezint , înainte de cucerirea puterii, sub forma unor secte fanatice. Ele devin partide de mas abia dup ce ajung la putere. Tot a a, ideologiile totalitare nu mai între in nici un raport cu tradi ia gândirii i practicii politice, de care se rup în mod radical. Totalitarismul se distinge de precedentele sale istorice tirania, despotismul i dictatura, cu care nu trebuie confundat. Regimurile ideologice totalitare nu sunt nici de dreapta, nici de stânga, pentru c dreapta i stânga presupun referin e democratice, care trimit la regimurile politice occidentale de tip liberal. Tr s tura comun a regimurilor totalitare este c , ajungând la putere, ele caut s distrug organizarea democratic . Diferen a dintre ele const în aceea

1

totalitarismul a îndoctrinat masele politice. atât in viata economica. Ele se bazau pe for . cel leninist le ascunde în permanen . bol evismul î i anexeaz idealurile universale de umanitate. Mai mult. prin prezen a sa în tab ra înving toare dup cel de-al doilea R zboi Mondial.R. care erau recompensa i cu func ii si avantaje materiale pentru loialitatea lor fata de regim.c regimul hitlerist î i manifest în mod explicit scopurile (exterminarea evreilor). Acest control absolut al statului era in opozi ie cu liberalismul si democra ia. dac regimul nazism nu a rezistat decât 12 ani. impact care înc se mai simte in tarile cum sunt China sau Rusia. În aceste state. iar burghezia de ine puterea. regimul comunist. chiar in mijlocul familiei erau persoane care î i parau p rin ii sau fra ii. Propaganda urmarea îndoctrinarea maselor cu înv tura narcist . Regimurile totalitare au avut un mare impact asupra istoriei mondiale. Germania.oamenii se parau unii pe al ii. demara frica si suspiciunea . iar economia statelor învinse nu intrase in normal.S. 2 . Concep ia comuni tilor era ca sursa tuturor relelor este capitalismul. Având la baza conducerea c tre un singur om. totalitarismul se baza pe respectul impus cu for a. NKUD. libertatea individului era aproape in întregime redusa. sfâr ind prin a se pr bu i în r zboiul pe care l-a declan at. libertate i dreptate. violen i dictatur . Sistemele se bazau pe teroare care era manifestata de politia partidului. în timp ce este exact contrariul. reducând libertatea cet eanului aproape de zero. Partidul î i recruta membrii pe baza loialit ii fata de regim. Câteva din aceste organiza ii au fost : CEKA . Daca liberalismul încerca sa limiteze puterea statului. pentru ca se baza pe proprietate privata. În plus. Totalitarismul i-a atins maturitatea in Rusia. In fruntea partidului se afla liderul suprem. astfel societatea se împarte in clase. s-a înt rit. cat si in viata politica. P tura privilegiata numita nomenclatura a fost alc tuita din membri ai partidului.. Italia. La baza statului totalitar sta liderul atotputernic si partidul unic. Cel mai eficient sistem totalitar a fost cel din U. si sa protejeze drepturile sacre ale individului. In tarile afectate de acest flagel. ini iativa personala si motiva ie in realizarea profitului.leninista. unde s-a instaurat la putere prin lovitura de stat de la 7 noiembrie 1917. GRU . KGB . ceea cel face cu mult mai periculos decât nazismul. Totalitarismul a avut perioada de glorie in perioada interbelica atunci când toate tarile erau derutate de primul r zboi mondial.S.

a cunoscut forma sa extrema sub conducerea lui Stalin.S. mai ales in statele care au economie slab dezvoltata si au fost infectate de acest flagel. Si aici au ap rut forma iuni paramilitare : ÄCamasile Negre´ in Italia si ÄCamasile brune si S. Regimurile totalitare au l sat râni care se vindeca greu.´ in Germania.Dictatura bol evica din U.S. a c rei mo tenire o revendica.R. Hitler a f cut din rasism si antisemitism baza programului sau. Acestea se bazau pe : na ionalism si pe câ tigarea onoarei na ionale. Cel din urma dorea refacerea gloriei Imperiului Roman. iar Hitler dorea spa iul vital pentru poporul german. Au fost create o serie de mituri avându-i in prim plan pe cei doi conduc tori totalitari : Hitler si Mussolini. 3 .S. care s-au instaurat si s-au dezvoltat intr-o atmosfera de umilin a na ionala. Fascismul si nazismul au fost alte sisteme totalitare. atât Germania cat si Italia întâmpinând mari dificult i economice dup r zboi. Ambele mituri se puteau înf ptui prin subjugare si preluarea de teritorii de la alte state.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful