Scurt istoric Se spune adesea despre un mare orator c - i ³hipnotizeaz ³ publicul.

E o exagerare, desigur, dar nu atât de mare cât s-ar crede, deoarece ochii, gesturile, cuvântul unui om cu voin , cu o energie extraordinar , pot s hipnotizeze pe cei cu voin slab , pe cei care a teapt întotdeauna exercitarea voin ei altuia. Un avocat, un predicator, un orator, când vrea s - i conving publicul, înl n uie gândurile sale, dându-le o anumit int , îndreptându-le spre acela i scop. Un bun orator ar putea fi i un bun hipnotizator, dac ar înv a într-adev r arta hipnozei. Mai întâi s d m câteva explica ii care ne vor ajuta s în elegem bine lucrarea pe m sur ce o parcurgem. Termenul de Hipnoz provine de la grecescul ipnos, (somn). Hipnoza nu este somnul adev rat, somnul natural, c ci de multe ori un hipnotizat î i p streaz con tiin a i, când se de teapt , î i aminte te tot ceea ce s-a petrecut. Adev ratul caracter al hipnozei ± spune R.Harry Vincent ± nu este somnul, ci sporirea sensibilit ii unei persoane pentru a fi sugestionat . În ce prive te modul de a hipnotiza, s-ar putea spune c sunt tot atâtea metode, câ i hipnotizatori sunt. De exemplu, metoda numit ³metoda din Nancy´, unde a fost întrebuin at pentru prima oar , este urm toarea: Pacientul st pe un scaun, cu spatele întors spre lumin . Hipnotizatorul st lâng el i ine dou degete la mic dep rtare de ochii acestuia. Pacientul trebuie s priveasc degetele fix i s nu se gândeasc la nimic. Îndat ochii încep s dea semne de oboseal i hipnotizatorul, cu vocea înceat , cere cu st ruin pacientului s adoarm . Uneori, f r s mai a tepte simptomele oboselii, operatorul spune: a început s - i fie somn, sau ai început s nu mai vezi bine. De cele mai multe ori a teapt îns , pân când vede c pacientul clipe te din ochi, obosit. Poate s spun alte cuvinte, dar principiul r mâne acela i. Procedeul acesta este la fel cu al lui Braid, care tot la oboseala ochilor recurgea. Subiectul trebuie s se a eze pe un scaun potrivit de înalt, s fie relaxat i s nu se gândeasc la nimic, dar s îl priveasc pe hipnotizator drept în ochi, f r s clipeasc . Apoi hipnotizatorul îi pune palmele pe ale sale, cu degetele ajungându-i pân la încheieturile mâinilor lui. Îl prive te pe subiect fix în ochi, f r s clipeasc deloc, f r s plece pleoapele, lucru foarte greu de realizat pentru încep tori. (Se exerseaz în oglind , treptat, începând de la 15 secunde pân , prin a opta zi, la 15 minute chiar«). Subiec ii mai pot fi hipnotiza i prin ac iunea unui obiect str lucitor sau rotativ. Privirea îns , mai ales când este înso it de mângâierea fluidic a mâinii, este cel mai bun mijloc pentru a adormi pe cineva. Stadiul cataleptic (în care mu chii subiectului în epenesc, tot trupul devine rigid i poate suporta pe el i greut i de 300 kg!) poate fi atins prin

influen a unui zgomot nea teptat. la 178 de încerc ri de hipnotizare. Iat rezultatul experien elor sale: Somnolen . . . Nu este hipnotizator care s nu fi suferit e ecuri.i suflu pe ochi i ai s te treze ti! În acela i timp acest lucru se întâmpl i este atins u or cu palmele peste obraji. . Prima greutate practic pentru un hipnotizator este s afle starea sufleteasc a pacientului. .) Dup ce un subiect a fost adormit cu privirea. Van Renterghem. . . . . . se uit mirat în jurul lui i iat -l complet de teptat. . care se a az pe un scaun i. . . 27 1012 Nimeni nu poate s pretind c un hipnotizator poate avea succes de la prima edin . . . Scrierile din acele vremuri ne arat c rede teptarea se f cea cu evantaie. . numai de dou zeci i apte de ori nu reu ise. din o mie dou sprezece încerc ri. E lucru clar c o persoan foarte vesel . Dup câteva secunde subiectul deschide ochii. . . . 131 Neadormi i . în primul rând. .230 Somnambulism u or . . s se vegheze lâng el. sau prin fixarea privirii asupra unui obiect oarecare. . . f r s te mai în tiin ez. Influen a hipnozei . . . În Suedia. . . . . . . . . . te vei de tepta i te vei ridica de pe scaun! Olandezii sunt renumi i pentru caracterul lor lini tit ± i cu toate acestea dr. am s . . din 718 persoane. . Liebault. . dar pe care s nu le fi înl turat prin succese ulterioare. Aten ie! De teptarea este periculoas când hipnotizatorul este neîndemânatic. . . 33 Somn u or . . . Profesorul Donato spunea îns c ± dac se întâmpl ca un subiect s nu se poat de tepta prin nici un mijloc ± s fie l sat în pace. . dr. pân în 1880. . dup ce a fost sugestionat s execute experien ele. . Dr. . 31 Somnambulism greu . . printr-o str lucire mare. numai în 9 cazuri nu a reu it. . Un alt mod de trezire a subiectului din transa hipnotic este acela prin care i se sugereaz în cursul experien ei: Peste zece minute. . . 460 Somn adânc . Wetterstrand. nu este posibil hipnotizarea unei persoane f r consim mântul acesteia. . . cu ap . (De altfel. . . cu strig te. numai cu 17 dintre ele nu a reu it.100 Somn tare . hipnotizatorul se apropie de el i îi spune Ai dormit destul. c ci se va de tepta singur.i spune râzând: Haide de m hipnotizeaz ! ± nu va putea fi lesne influen at .

în raport cu ordinele date de c tre hipnotizator.Inteligen a pare adesea diminuat . Legile telepsihiei: .Firea îl determin pe subiect. Trebuie deci imaginat ceea ce s-ar dori s aib loc. .4 ± O singur emisiune pe zi de o durat X este mai eficace decât dou emisiuni de o durat respectiv X/2. decât foarte vag. i fac asta doar dac sunt sili i printr-un ordin.Legea nr.Iat rezultatele cercet rilor în acest domeniu efectuate de-a lungul timpului: . . Vorbirea e sl bit .3 ± Vigoarea propulsiv a unei emisiuni telepsihice este propor ional cu dorin a de a realiza ceea ce se dore te. . . în special. . Aceast concluzie a fost exprimat de Charles Richet. ei r spund c a a au vrut s fac . se pare c nu este ascultat. . e câteodat stimulat . sunt perfect încredin a i c nu au fost deloc hipnotiza i. dup ce se de teapt .S-a constatat i o schimbare a personalit ii ± în gândit i în scris. nu f ceau.Este interesant de notat o stare sufleteasc ce se întâlne te la stadiile u oare ale hipnotismului.1 ± Este bine ca sugestiile s fie exprimate prin imagini i nu prin vorbe. c pe când în starea hipnotic inteligen a e întunecat .5 ± Fiecare emisiune corect modific . . Nu e necesar îns întotdeauna ca o persoan hipnotizat s închid ochii.Clipirile ochilor sunt. cel dintâi semn c subiectul este aproape gata s adoarm . În schimb sunt dispu i întotdeauna s lucreze i s scrie. memoria. . mai mult decât inteligen a. . . în ceea ce face. .Voin a este de obicei suprimat . Ordinele se execut chiar când sunt sugerate pentru mai târziu. dispozi iile morale ale subiectului în func ie de inten iile operatorului.2 ± Conformitatea efectului cu inten ia se opereaz direct în func ie de precizia imaginilor iradiate. Subiec ii se decid greu s vorbeasc . mai mult sau mai pu in sensibil. . Atunci când se sugereaz cuiva un vis. ea poate fi în trans cu ochii întredeschi i.Pulsul i ritmul respira iei întotdeauna se accelereaz la persoana care cade în somnul hipnotic. Subiec ii. intensitatea acestei transmiteri variaz de la caz la caz i este maxim în stare de hipnoz . amintirea visului se p streaz i la de teptare dac persoana are în mân un obiect care are leg tur cu visul.Telepatia: gândirea se transmite f r semne exterioare de la un individ la altul. Dac sunt întreba i pentru ce au dus atunci la îndeplinire tot ce le-a poruncit hipnotizatorul. . .Legea nr.Legea nr.E curios de v zut. dar dac nu voiau.Legea nr. dimpotriv .În raport cu vârsta subiectului: s-a constatat c b trânii ajung mai rar decât tinerii în stadiile adânci ale hipnotismului.Legea nr. Doar ordinul de a p stra amintirea actului f ptuit în vis.

un doctor din Poitiers a amputat piciorul unui b rbat tot sub anestezie hipnotic . Gole te.i mintea de tot. o recunoa tere oficial .Jacot) Magnetismul i hipnotismul pot înl tura într-o oarecare m sur dezechilibrul produs de boli în organism. Apoi deschide-o i bag . savan ii. Doar stai i relaxeaz -te pentru 1 minut. închide ochii i a eaz .Legea nr. Magnetizorii de seam pretind c . hipnotismul este o realitate pe care nu o putem suprima printr-o tr s tur de condei.. prevenirea temerilor i fobiilor. Un sfat bun pentru un încep tor este s încerce întâi autohipnoza i abia apoi s fac experien e cu alte persoane. dup publicarea lucr rilor lui Braid.i o mare cutie de metal în fa a ecranului t u mental. Este de ajuns de altfel s experiment m pentru a constata c în ciuda oric rei neg ri. exact ca la procedeul meditatiei. Era o chestiune de mod . Nu te mi ca. 2.(«) Mai târziu.. Este nevoie deci de un minim efort totu i pentru o relaxare prealabil .. de asemeni se poate ob ine prin sugestie eliminarea insomniei. rela iilor cu cei din jur. Dup cum îns i pacienta m rturise te. dar a fost con tient în timpul opera iei. inducerea unei st ri pozitive în general.i aminte te nimic de opera ie. Hipnotismul a fost atunci în mare vog în lumea tiin ific i medical . a impoten ei.. Vindecarea bolilor prin magnetism i hipnotism De i în istorie exist mii de m rturii ale implic rii hipnotismului în tratarea bolilor. sporirea încrederii în sine.. în timp ce ea era sub efectul hipnozei. care îns n-avea s fie decât provizoriu definitiv . în cele din urm . din 100 de persoane bolnave pentru care medicina nu mai poate face nimic. controlul greut ii (eliminarea bulimiei).i mâinile pe lâng trup ori în poal . la fumat i în general la dependen e care d uneaz psihicului i fizicului.. 60 pot fi vindecate prin aceast metod . totu i. pe la 1742. n-a sim it nici o durere i nu. pacea interioar . Pe 12 aprilie 1829 ± scria Dr. Prin hipno-terapie se poate ob ine controlul stresului.. În ordinea pa ilor spre hipnoz . doctorul Coloquet face o opera ie de cancer la sân unei doamne de 64 de ani. renun area la b utur . Ace tia sunt pa ii pentru autohipnoz : 1.6 ± Modificarea subiectului se face sim it pe m sur ce emisiunile se înmul esc. S ne amintim c nu oricine poate fi hipnotizat« Multe persoane sunt atât de înc tu ate de problemele de zi cu zi incât nu se pot concentra mai deloc. Cum s faci asta?. când au admis realitatea fenomenelor magnetismului animal pentru a-i da. imagineaza. Autohipnoza Este o procedur care nu necesit foarte mult tiin i efort. când au respins. A eaz -te pe o canapea cu fa a în sus.. simplu. Pacientul n-a sim it nici o durere.Cullerre.(Paul C.

Spune. Devine din ce în ce mai u oar pân ce o vei sim i în aer (dac reu e ti asta.. pentru un program de pierdere în greutate.i imaginezi cum mâna dreapt devine din ce în ce mai u oar . Odat ce mâna i s-a ridicat în aer. 5..i mâinile i le vei sim i amor ite...i aminti de lucruri. Acum e timpul s treci la picioare. Apoi închide capacul! F -l apoi s dispar de pe ecranul t u mental! 3. Spune.i asta mereu pân ajungi s nu o mai sim i....... munca ta.mai încearc pân vei fi satisf cut.. 3.i i zona sexual .. 9...toate grijile i gândurile acolo. problemele.i ritmul b t ilor inimii i relaxeaz-o.. Deschide ochii i evalueaz ce ai f cut..i ridice mâna singur la fel ca în cazul t u. 8. Începi cu capul. Dac nu ai avut succes. v zând în primul rând dac îl po i face s . nu uita s anulezi sim urile trupului rând pe rând devenind astfel din ce în ce mai relaxat cu putin . începi cu ochii... total relaxat i cuprins de pace sufleteasc . unul câte unul.... Dac dup încerc ri repetate nu reu e ti deloc. gura. mic oreaz .. Scrie. 6. Acum î i po i spune c te treze ti plin de energie i cu mintea limpede. 7. orice î i trece prin minte.. devine din ce în ce i mai u oar . Lucreaz profund cu fiecare parte pentru a fi sigur c toate sunt total relaxate... Acum stai lini tit f r nici un gând timp de 1 minut.. Sunt anse s ai succes.i to i mu chii mâinilor i degetele.. î i po i spune c devine din ce în ce mai grea pân ajunge la loc pe lâng corp sau în poal . Relaxeaz . Ai reu it m car un lucru din toate acestea ? . imagineaz . senza ia e extraordinar !)... TREBUIE S . Relaxeaz .i experien ele într-un jurnal... este posibil s faci parte din categoria persoanelor care nu pot fi hipnotizate. 2. Po i folosi aceast metod chiar i pentru a. facturi. Mergi la piept i stomac i începi cu inima ... s memorezi mai bine sau orice altceva pentru binele t u i al celor cu care vii în contact.I IMPUI ASTA! 4..... i to i mu chii fe ei. Cînd e ti preg tit s începi. În acest moment te vei sim i ca i cum trupul t u nici n-ar exista. Acum relaxeaz . via a sexual ..i fiecare parte a capului cum se relaxeaz .i a a pân ce sim i c devine atât de u oar încât vei avea senza ia c se ridic de lâng corp sau din poal .i to i mu chii pieptului iar apoi treci la abdomen.. apoi cu urechile. porne te de la pulpe i cobori pân la calcâie i degete.. Dac îns reu e ti. Încearc cu un prieten bun.. aceast metod poate fi folosit pe altcineva.. Stând a a cu mâinile în poal sau pe lâng corp începi s . Du-te la gât i f la fel. copiii. Acum urmeaz propriu zis autohipnoza i vei vedea dac func ioneaz la tine: 1. Relaxeaz ...

FELICIT RI! .