ACADEMIA SCIENTIARUM SOCIALIUM ET POLITICARUM

I x sr I 'f U 'f U At HIS TOil. r c u l\f "N leo L A E lOR G A" INSTITUTUl\ STl.'DIOItt:11 EUROPAE l-IEltIDIOXAI.IS-ORIENTALIS

FONTES HISTORIAE D A C O-R 0 MAN A E

III

SCRIPTORES BYZANTINI

SAEC. XI - XIV

EDJDERUNT:

ALEXANDRU ELIAN

et

NICOLAE-~ERBAN TANA~OCA

I", A E D I B t.: SAC AD E xn A E HE I PUB LI CAE SOC I A LIS R 0 ~l A x I A E BUCURESTlI8 - MCMLXXV

'jli b·?5 t: lilA-IffY .

---

ACADEMIA DE ~1'IIN+E SOCIALE SI POLITICE

I l\' S TIT U T U L DEI S TOR I E "N leo L A E 'lOR G A" INSTITUTl'L DI·: STUlll1 St:D-F.ST El.·ROPEi\E

IZVOARELE

ISTORIEI

ROMANIEI

III

SCRIITORI BIZANTINI

(5 E C. X I - X I V)

PUEL/CATE DE:

ALEXANDRU ELIAN

~i NICOLAE-~ERBAN TANA~OCA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMAl"IA BU(,URI::~TI - 1975

(JUViNT iNAINTE

l

Al treilea volum din seria Fontes Historiae Daeo-Bomanae C~tprinde izvoare literare bizantine prioitoare la istoria poporuiui romtin. ~i a teritm'i1tlui locuii de el ~n secolele XI -XIV. Ele acopera perioada cuprinsd ~ntre prima atestare a romanilor ca entitate etnicd net individualizatd 'in con~tiinta contemporanilor straini, sub numele de vlahi (la Ked,oenos) ~i cea dintU con- 8emnare bizantina a existen!ei 1'iirii Romane~ti ca formatiune statald proprie It romanilor la 'tIord de Dunare (la loan CantaC1tzino). A'u fost Uisate de 0 parte isooarele dipolmatice; ele vor fi publicate 'impreuna C~t sursele bieantin» literare referitoare la perioada urmdtoare constituirii celor trei state feudale 1"Omane~ti 'in volum1tl al patrulea din oceeasi eerie, aflat 'in pregatire la TnsiitUt111 de st1ldii sud-est europene din Bucuresti.

La oriqinea volumului de fata sia 1m corpus de traducer! de texte din autorii bi;:;antini privind istoria romtimilor, realizat 'in urma cu mai bine de 15 ani, in cadrul Institut1ll1Ji de ietorie "Nicolae lorga" de prof. Alexandru Elian. Marea majoritate a a1lto1'ilm' din prezentul volum figu1'au ~i 'in acest corpus, la care s-au adl!11gat aeum teatele indicate mai jos. La alcatuir'ea oorpusului au contribuit prof. Nicolae Biinesou. ~i prof. P. P. Panaiteseu, care au propus ~i tHlele a(lIi11gi1·i. P. $. Nast1trcl a trad1l8 fragmente din Ana Comnena ,~i Mihail Peellos. Textele traduse erau ~nsof.ite de note ~i ?lotile 'introductive 'i"alactate de P'l"of. Alexalldr1t Elian.

Hotar'ind sa publice volurnul, lnst'it'utttl de istorie "Nicolae Lorqa", de acord en Ltistituiul de st1ulii sud-est europene din Bucuresii, a 'tnsa'fcinat cu, pregatiJ"ea ltti pe Nicolae-'~trban Eanaeooa; cerceuuor la aceet din 1trma insiitut; coordonator a1 1~lCra1'ii fiind prof. Aletcamdra Elian.

Cond1lC'indu-se d11pa critet'ii de seleclie mai largi, Nicolae-$erban Tana\wea a parcurs din nou tertele auioriior bizantini in(11)~i ~n oechiul. corpus, a c.ciras ~i tradu« noi ji'agmente din aceiaei autori referiioore at1.t la t'omani ~i lit tct'itorinlloc~~it de ei, cit ~i lo. popoarele migratoare care at~ striibatut meieagUl'ile noastre (pecenegi, cum ani, ti:ttal"i sze.). Soan adil1tgat, de aeemenea, f1oagmente d'in alle opere ale auiorilor amintiJi (Discursurile lui Nichita Ohoniatee, Scrisorile lui Demetrios Kydones), rCtmase £n afara vechii culeqeri, precum ~i textele unor au tori neincl1l?i deloc ~n aceasta, anume : loan Mauropus, loan ():rites, Nikotao« Kataskepenos, Eustathi08 al Tesalo1l1:culu1:, Sergios Kolyvas, Euthimios Tornikes, Georgios Tornikes, jl1aximos Planudes, loan Kairaree, Pseudo-Kodinos, Malik Nasir Muhammed, Constantin Manasses, Epiqrame atumime din Codicele M at'cian 524. Acela~i autor a redactat din nou notitele introdu,ctive, cercet'incl bibliografia mai recenta, precum ?i toate notele explicative ce 'insotesc teztele.

Coordonatorul volumttlui, prof. Alexandnt Elian a revizuit in totalitatea lor textele, iraducerile ~i noiele, adudnd pretioase imbunatatiri at~t versiunii ~'omane~ti, cit ~i, pe alocufi, textelor grecevti la care a augerat ttnele emendari.

Potrivit principiilor care stau la baza seriei Fontes Historiae DacoRomanae, notele care ~nsolesc teatele nu-~i propun sCt prezinte, ~n arnCtn'tlnt, stadiul problemelor de interpretare pe care le ridica ele, nici sa of ere cititorului a bibliografie completa a hwrMilor isto-rice in care ele sint foloaite. Scopul

VI

lor este de a ~nlesni ~ntelegerea jragmentelor date ~i de a trimitc pc cititor, pe eU e posibiL, la cele mai noi publieaJii de specialitate, wnde iZ'lJoarele si'lli disCtttate.

Astfel alcatuit, 'Volt!mul de fatd nu, 'Va (Zispensa desigur pe cerceuuor! ile accesul la izooareie bizantine ale istoriei noast1'e ~n forma 101' originald, integrald. Aclunfind $nsa laolalta, pentru prima data ?'Ii istorioqrajie, coasitotalitatea ietctelor bizantine cumoscute privitoare la istoria pOpo1"ttlt!i roman ~n secolele XI - XIV, date ~n original,ttl grec ~i in traducere, el va reprezenta totu?i, naddjduim, tin instrt!ment de l1wru uti I med'ievi~tilor ~i tuturo/" ·iubitorilol' istoriei inlesnindu-le eontactul, vital pentru c1isciplina noastnl, C'U sursele. In sfi'l"~it, dar n'!t in ultirnul rind, siniem convin~i cd prezent·ttl volurn - etl toate 'imperjeeJiunile ~i omisiunile inerente unei asemenea ouleqeri, uneori ehiar prin ele - va p~me aned 0 data tn lnmina neceeitotea ~i importanjlt adincirii studMlor bizantinologice lin tara noa.~tra, al carei treeut medieval ele stnt chemate, allituri de eercetarea altor mart11rii scrise ~imateriale, sa-l facd mai bvne Cttnoscut.

Ne facem 0 placuta 1,'tldatorire din reC'1moa~terea aj1!tontlu,~: neprecupe#t ~i deosebit de util pe care ni l-a aeorda: pentr« realieare« acestei lttcrdri Editum Aeademiei Republieii Socialiete Romam:a, care a coloborat ejectiv ~i permanent cu autorii. Sintem, indatorati in egaZa m(J,sura eolectiV1l,lui Imreprinderii polig-rajice "Informatia" care a asigw'at aparitia vol11mului de Jatd in cele mai b1tne cond'itii.

I1'\STITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA" INSTITl'TL'L DE STUDII SUD-EST EU.HOPEr-iE

INTRODUCERE

LVOIU1l\lll de fata apartine unei culegeri de izvoare privind istoria Romfmiei iFontee Hisioriae Dcco-Romomaev din care primul tom a vazut lumina tiparului in 1964. Intr-tnsul se cuprind numai izvoare istorice bizant.ine si anume sursele narative redactate in secolele XI - XIV. Daca scrierile istoricilor si cronicarilor bizantini, anterioare acestei epoci, cuprind ~tiri de neta,giiduita insemnatate asupra teritoriului pe care s-a format popornll'oman ~i s-a desfasurat viata sa Istorica in Veacul de Mijloc, asupra popoarelor care au strabMut acest teritoriu, asupra formatiunilor politice care s-an constituit in vecinatatea lui si au exercitat influente asupra vietii ba~tina~i1ol', eele ce apartin perioadei 'sus-amintite aduc 0 nota noua. Acum, pentru prima oara, se mentioneaza fara inconjur existenta vlahilor snddunareni, Incepted cu a doua jumatate a veaeului al X-lca ~i a romanilor - ungrovlahii - din nordul Dunarii, pentru prima jumatate a secolului ~l XI~-lea If For:n~_tiuni pOli,tice, l~lodeste dar ~~mnificative, slnt pomenite 111 regrunea- DUDW:U de JOB III ultimele decenii ale secolului al XI-lea 2. Vlahii balcanici, mai en 8ea11111" stnt pe 1arg infati~ati in stradania lor biruItO are de. a-si intemei~, ah1turi de bulgari, la sfirsitul veacului al XII-lea, un stat mdependem".1 Aeeste simple indicatii explica indestul interesul p~ care izyoarel~ istorice bizantine, lneepind en cele ce apartin secolului a1 XI-lea, l-au trozrt., de peste dona veaeuri r;;i jumatate, In rindurile invaiatiloI" roman! .~i straini care au cautat sa larnureasca problcmele legate de spatiul geografic pe care s-a format poporul roman l'Ii 8-3, inchegat limba.romana, de afirmarea acestui viguros grup etnic, de rolul san politic in spat.iul carpato-dunarenn ~i balcanic, in genere. "Enigma ~i miracolul" care, dupa exl~l'eS~a cunoscu~a a unui istorie francez 4, le-au constituit existent a ~i moda- 11ta111e de rnanifestare ale rornanilor in evul mediu mai indepartat au fost, in mar" masura, eercetate pornindu-se tocmai de la izvoarele bizantine. C?l'icit de lacunare sau de ambigue ar fi datele pe care le euprind, acestea ~lllt,.ill genere, cu mult mai bogate, mai coerente ~i mai veridice decit cele fn~'ll1zate,J1iilte. surse naratrve contemporane, apusene, sst-europene san orientale. unnna acestor izvoare, rnai ales, s-a discutat problema eontinuitatii p porului roman pe teritoriul pe care-l ocupa ea descendenti directi ~i statorniei ai celor mai vechi "o3meni ai pammtului" 5 din acest spatiu geografic.

1 Ct. Kudr enns, cd. Bonn, p. -135, loan Cant acuzmo, e d. Bonn, vel. I, p, 175. • Ct. Ana Cornncna, Alexiada, VI, XIV, (e d. Le ib, vol. II, p. 81-82).

S Ct. Nich it a Choniates, In volumul de fata p. 253 s i urrn ,

• Une enigme el un miracle historique : Ie peu ple roumain alcatuieste Utlul unui capitol din volumul medievistului francez Ferdinand Lot, Les invasions barb arcs, Paris, 1937, p. 278- 300. Lot, respingtnd orice implicatii de or din politic, relua totusi vechilc teze ale formlirii poporului ~i Iimbii rornane la sudul Dunanl. Reproduclnd Iormularea Invatatului trancez, Gheorghe I. Brattanu, In luerarea sa 0 enigma ~i un miracol istoric: poporul rom<1n, Bucuresti, 1940, a aparat t:zeJe tradltionale ale Istortograilel romanestl $i, implicit, drepturiJe romAnilor asupra teritoriulul pe care-l staptnesc, cu argumente de ordin istoric, Iingvistic sl arheologic.

S Expresia estc !mprumutatli din titlul vol. II din Is/oria romllnilor. Oamenii paminlu/ui (plnli 10 anul JOOO), Blll"Ure~li, 1936, !n care N. Iorga cerceteazll conditiile pliimadirij poporului romAn ~i a lim hii romal1e~ti In primnl mileniu Al erei lJoaslre,

VIII

.AlL, ElLlJAiN

1ntr-o vreme in care filologii erau si1i~i sa l~cre~e pe ,llmterial~ de limba insuficiente ~i nesigure, cu metode de, investigatie ,hpslte ~eseoll de rizoare cind cercetanle arheologice sistema'tice erau mex~stente ~l speculR:-

'1 se' faceau pe baza unor descoperiri intimpla.to8;re, mterpretate arbii~~a~ fara posibilitayi de comparare ~i sistel:natizare, slDg~ra .: s~u ap:?ape sing~ra _ sursa a istoricilor rammea analiza rspetata, fa,cut~, ~lll ,pel:;.p~ctive ~i cu posibilitayi diverse, a izvoarelot naratrve mal. vec~l ~l a interpretarilor care li s-an dat in cursul vremii. Izvoarelc ~lzant~~ o~upau,. m rtndul acestora, un loc deosebit prin informatia, spiritul cribic ~l relat1va

obiectivitate a antorilor. .'

Sa nu uitam totusi ca istoriogra.fia bizantina, ~lla1 ales ~ veacului a~

doisprezecelea, exalta politica imperiala de exyanslUne .a Bl~an~ul~u, .tal un basileu ca Manuil I Comnennl hranea ambitia de a. fi u~ mtlAegltol al imperiului dupa pilda lui Justinian. De aceea poate un lston~ de l?Semnatatea lui Kinnamos hotarise sa-~i ia drept model pe Proeopm dm, Cezareea naratorul razboaie1or de cucerire din veacul al VI-lea. 1!n cO.lolar. al acestei pozrtii VOl' fi l}i accentele uneori ostile.~~ izvoarele narabve¥ b1za,~ltme faya de popoare mvecinate, cum era:u vlahii, SItuate pe 0 treapta mal _rnodesta de dezvo1tare sociala 1)i economlCa, mal ales cind a~e~tea. ~l revendwau anumite dropturi fata de imperiul opresiv. Mult m~l ttrzm ~l s-an ~dang~t IIi izvoare diplomatice - cele mai numeroase editate ~bla cu mcepere din a doua jumatate a secolului al XIX-lea ~ - .car~ ne 1ll1e~nesc cuno~~terea eitorva aspecte de ordin social ~i e?OnO~IC dl_rr vrataAvhthl1?r ?alca_rrICl. Acestea au avut insa un ecou slab in Iatoriografia romaneasca, m prlml~l rind fiindca nu ajutau la elucidarea unor pro?leme majore, legate de tor-

marea Ili asezarea poporului roman, ca cele mai sus aratat~.. . .

o privire critica asupra modului in car~ izvoare!e L'ltOl'lCe. bIz~nt~ne au fost utilizate de aceasta iatoriografie, mal al~s Ia m~eputurile ei, ~l ~ rezu1tatelor pe care le-a dobindit ni se pare pIma de interes, d~r nU.-~1 gase~te locul in cadrul Introduc~rii de. fata. C:eea ce ~sa crede~l ca,me~lt~ sa fie relevat este largil'ea oonsiderebtls a ol'lzontulUl carturallior lOm~m, incepind cu rascrucea seco1elo1' al XVII-lea ~i al XVIII-lea. Pentru prn~.~ oara foloseau izvoarele bizantine din secolele XI - XIV, c~noscl:te ill. ~~lginalul grecesc sau mikar in traducel'ea latina, pe care· Ie gaseau ill edltlille

B· t' . d" In Lllvru (1648 - 1711) l'etinarite curmd dupa aceasta a

?,zan tnet e cu , • J:' " . 1'" d' . 1

Venetia (1729 _ 1733) 7. Textele sint anahzate crItIC ~~ se (eSpIlll ,pa,saJe e

care merit a 0 discutie mai adincita. Accstea si~t, flre~t.e, raspill~~te in, corpul operei lor, potrivit cu exigentele expunern R~U aI.gUn~entarn, dal strinse lalolalt~ al' fi putut constitui un eorp de texte blzantme, ill traducere,

6 0 prezentare Inca utilA a progrcsului studiilor de bizanti~lOlogic Ill. ullimeJc deeenii ~le

. ," lea se oatc Asi la Ch Diehl Les ~tudes d'hlslolre by:anltne en 1905, In vo u-

seeolulm al X IX-. . J I 19905 38 106' Pentru izvoarelc cu caraeter diplomatic se a min-

~~~ EI~ld;;~y;:n:Ir::ia e~r :;Plom~t~' gl'a~a Iv.iedll Aevi sacra el pro!ana, editat~ de ~1~~losICh

, M~.PII 1)1 VI 1860-1890' Diplomatarium veneto-lcvanllnum. dntoral lIu I homas

~I u er vo. - " . d h' I V t' " de Sathas

{1880 ~i 1899)' l!IIv'f}f.LEta: ·E).).'f}VL)(.li~ ta'ropla:~ date In luminA, in ar Ive e en~e ICI, ). I '

1n noull volum~ (1880-1890); cele cinci volume din 'Ava:).i:)(.'ra: ·IEpoaoA\l!l-L'rL)(.'f}~ a'r~~\lo ~y a:~ plIblicate dr Papadopoulos-Kerarncus (1891 :-1898), suplimcntelc la revlsta rusa .. \ IzantlJsklJ

\'rernennik" cu actc ale mllnlistirilol' athomle (1893 _$I u~m.) elc.... XVIII i la \ncc-

7 SlI b conduccrca lui Labbe se aleAtuie~te ~i se ImpnmAla PallS, III SC,C,' "t· ~ d" g'

. t ' a rctipil.l·i In en e lao ell a "u 1-

putul ceilli urmiitor, Corpus Byzanlinac HIS Orlae, care se v '

rca cltOf\'u trxtc, dar In condi\ii tehnice infcrioarc.

IX

uneori insotita ~i de forma greceasca originala, menite sa lumineze unele aspeete obscure san contestate din istoria medievala a poporului roman. E~e .anticip~ deci. cul~gerile sistem~tice, realizate eu un aparat filologic ~i Cl'ltIC supeno1', din zilele noastre ~l ramin semnificative pentru 0 directie constanta de preocupari a istoriografiei nationale.

Aceasta nu se putea constitui totusi inainte de sfir~itul veacului al XVII-~~, ci?-d -:-:- CUI~ am amintit - problemele legate de originea poporulUl ~l a limbii romane sint abordate de istorici cu un nivel de pregatire european ~i cu mijloace de informare nesftrsit superioare eelor ce erau accesibile generatiilor precedente. In perioada mai veche a culturii romanestd istoriografia bizantinj; din secolul al XI-lea ~i urmatoarele era aproape ne~ cunoscuta. Daca except am pe Zonaras, care a cireulat in fragmente lip site de importanta ale cronicii sale 8, singur Constantin Manasses se bucura de o adevi!..rata notorietate. Traducerea in proza in limba mediobulgara a cronografului sau se oopiaza in Moldova in secolul al XVI-lea' opera lui este eunoscuta ~i tolosita - cu scopuri diverse, in traduceri ~i' prelucrari slave - de cronicari moldoveni ca Macarie san Azarie, in acelasi veac san de MO:Jl;a, in primul patrar al secolului al XVII-lea, in '.rara Rom§,nea~ca 9. ~ana:sses, cu ~ sa ~v"olji~ lO''t'opt)(~, st~ la baza ~i a ~ronografelor grecesti tiparite in prima jumatate a secolului al XVII-lea ~l dupa care se traduc sau se 'prel~creaz~, ~ a dona [umatate a ;eacului, cronografele romanest! 10. 1?atonta lui Matei Kl~las,. cu a sa Neot O'u"olji~ din 1 .37, patrunde in amintitele cronografe romanesti 0 larga prelucrare a lui edrenos 11 unoscutul el'on~c.ar bi~antin .de la sfir~it.ul.secolului a~ X~-lea. -ar putea spune ci!.., pe cal ocolite, prm preluerari ~l adesea pnn intermediare slave maear trei cronicari bizantini din secolele XI - XII, Kedrenos, Zo~aras ~i Man~sses, au fost cunoscuti de cartmarii romani dinainte de sfirsitul veaculu! al. XVII-lea; Numai ca ac~ast.i!.. complieata filiera zMarnice~te orice veleltatl de surprindere a formei pnmare, autentice a scrierilor bizantine ~i ex?lude o~ice incer.c~re de a utili~a: J.n mod critic informatiile pe care Ie cuprind. Mal mult, nici la Moxa, mer ill cronografele romanesti de provev,ien~a greac.i!.. n~l aflam stiri .despre te~itoriul sau poporul roman pentru simplul motiv ca aceste chestiuni n-au mteresat pe compilatorii cronozra-

felor mai apoi transpuse in romane~te. 0

Cel mai mare cI'onicar roman al v(>,acului al XVII-lea, Mil'on Costin ull folose~te direct izvoare bizantine. Ramine de cercetat daca unel~ illformayii de sursa. bizanti~a.le-a putut cunoa~te, in chip mijlocit, prin LaurentJUs Toppeltmus, Orwmes et occasus· Trans8ylvanontm, apal'uta la

8 Vezi G, MiMili!., Conlribu/ii la istoria cullurii $t IItcralurll romane vechi Bucure~ti

1972, p. 112-113. ' ,

_ •. Ibidem, p. 113-114. Influen\a lui Manasses asupra istoriografiei rom!lnc In Iimba slava dll~ secolul al XVI-lea este binccllnoscutd, In special prin ccrcctlirile lui Ioan~ Bogdan. In ce pnve~te Moxa,. ne rc.ferlm ~a partea cea rnai cuprinziltoare a cronografului sAu, compilatA dupA Ma.na~ses ~I care la sflr~lt .odatil cu domnia lui Mihail VII Dukas (1078), vezl Hronografu.1 lui Mlhall Moxa, ed, N. Simache ~i T. ·Cristescu, BuzAu, 1942, p. 18-33, unde se l~fAtl,eazi!. - dupd cercetArlle Margarete! ~tefllneseu ~ raporturile dintre Cronograful lui Moxa ~I Cronlca lu! Man~s.ses. In restul cronografului (p. 182-198 din ed. cit,), care folose~te alte Izvoare, se dau ~tlfl despre romAni, Inceplnd eu luptele dintre Mircea eel BAtrln ~I Baiazid.

10 Vezi D. Russo, Siudii Istorlce greco-romdnt, BlIcure~ti, 1939, p. 57-58. 11 Ibidem, p. 88 .

AL. ElLli"'''

Lyon in 16671~ ~i mult folosita in istoriogl'afia din principate, S~tU prin asazisele Culegel"i grece~ti de patm tnona1'hi'i 13. 0 folosire indirecta a cronicarilor ~i istoricilor bizantini este dovedita pentru unele cronici romanesti din secolnl al XVIII-lea; este vorba insa de izvoare bizantine tirzii care fnsesera folor:;ite de cronografele grece9ti tiparite in secolul al XViI-lea Dorotei al MonemlJaf<iei ~i Matei Kigalas, ~i de acolo au trecut la cronicarii

romani14•

o cercet,are care va trebui intreprim;a pe un plan ma.i hug, asupra folo-

sirii izyoarelor bizantine de cronicarii ~i istoricii rornani in perioada mai veche a literaturii romane~ti, va arata, intre altele, saltul nebanuit pe earl' 11 face sub acest raport istoriografia nationala de la scriitorii cei mai bine mtormati ai veacului al XVII-lea, la Cantemir. Chiar Constantin Cantaeuzino stolnicul care, in Lsioria 'f'dl'i';' Rotna)!e~ti 15, depa~e~tc en mult - sub raportul conceptiei, tnformatiei ~i criticii istorice - nivelul atins de cronicarii romani contemporani cu el, se indreapta. rareori spre autorii bizanbini pentru date privind trecntnl tndepartat al romanilor. n citeaza 0 data pe Procopiu din Cezareea si "Istoria lui ce face pentrn razboiul gotic' 16 ~i pe loan Tzetzes - sau ,,+etu! cum :Jl numeste el ~ care~ vorb~nd despre podul peste Dunare al lui Tramn, ,,111 eartea lstorulor lui, putin mai pe larg ~i faptura lui cum au fest spune ~i cazute lui laude ii da" 17. Oronicarul bizantin care _ ca ~i Tzetzes - apartine secolului al XII-lea ~i se bucura de pretuil'ea deosebita a stolnicului este Zonal'as, "om inva~at ~i vrednic credintii tntre istoricii greci", pe care-I folose~te pe larg pentru razboaiele lui Traian cu dacii, pjdndu-l ~i in legatlU'a eu Hadrian, pentru cvenimente ee se desfa~uraRera insa. departe de hota1'ele Daciei 18. Este drept ca Istoria stolnicului Cantacuzino se tntrerupe odata cu portretul pe care-l face lui Atila. Nu putem desigur banui la ce izvoare bizantine ar fi apelat daca naratiunea sa ~'I' fi depa~it hotarele veacului al V-lea. Este semnificattv totusi fapt-ul ea, ocupindu-se de vlahi ~i de numele lor, stolnicul il citeaza, intre altii, pe istorieul german Carion, binecunoscut ~i lui Miron Costin ~i anume "in Hroniea lui, intr-a patra parte, in Viata lui IHachie Anghel,

H PenLru Toppeltin, scrntor sas din Media~, ~i influcn\a sa asupra lui Miron Costin, ve7.i datele inra\i~ate de P. P. Panaitcseu In edi\ia sa, Miron Costin, Opere, Bl1eure~ti, 1059, p, 378,

379, 402, 40~.

loI Ibidem, p. :l70, 3i1. SlI sc vada ~i D, Russo, op, eil., p, 99.

U D. RliSSO. op. cit., loc, cil., pe llngll Miron Costin, eiteuzii ~i Isloriile dornnilor Tclrli RO/1lllne~li, atribuile lui Constantin Capitanul Filipesell sau Radu Popescu, pcntrll Imprllmuturi

din cronografele greee~ti.

,. Islaria a Tilrll /lomtlnc$1i a lui Constantin Canlaeuzlno Stoinicui publieaUl1nlli, incolll-

plet. In 1858, s-a buellrat de mal mliltc editii. dintre care, pin a la eel de-al doiica rii7.bol, cea mai relllurcabiHi. a fost eea data de N. lorga in Operele lui Conslantin Canlaeuzi/lo. Bucl1re~ti, 1901. p. 60-179. Discu\ii sus\inute s-au purtat asupra paternitlitli lucrlirii. Atribuita lui Teodosic, mitropolitlll Ungrovlahiei (1679-1708) de S. Micu ~I Aron Densu~ianll, lui Nicolae Milcscu de B. p, Basdeu ~i E, Picot, lui Daniil Panodianul de AI. T, Dumltresell, opera a fost restituilil adevllratului alcatuitor, Constantin Cantacuzino, de catre N, lorga. 0 editie am~liorata au dat N, Cartojan ~I Dan Simoncscll, Cralova. 1944. Citatele pe care Ie dlim trimit III. editia mai accesibi1!1 a lui Mihail Gregorian (de fapt, 0 reproducere a ediHei din 1944), publicatii. tn Cronicarl munlenl, I, Blleure~ti, 1961, p. 1-79, Pentru edl~iile mai sus II.mintite ~I diseu~ii1e in jurul paternitli\ii Is/oriei. sa se vndll N. Cartojan, Isloria literalurli romllne ueehi, Ill, Bucure~tI, 1945,

p.271-272,

18 Ed. cit" p. 66 17 Ibidem, p. 15.

lS IbIdem, p. 17, 27,

INTRODUCERIE

Xl

i1l1paratul 'I'arigradului" in loe sa· se .~ lr t

1. " - , ,..,' lllC 1 ep e spl'e Cho . t . .

hiza.ntin eel mai inform at asupra epocii 1 . I' 111a es, istoricul Baleani.ll ui saac al II-lea ~i a vlahilor din

. Cantemir in8a il foloseste pe largo Pe tr 1 .

eredmt,a vrednie istoric" ~i adeverinti' t '~Ud~' Ch~mat~s este "de t()ata

intr-.o pagina plina. de verva p~lemica di~ s uJ~ . Ma~tur.la sa e~te adusa, dahtlm', impot.riva uleza.tiilor lUI' 81'm' HDronW;tll veC~tmel. a romtino-moldo-

" ,. 1 ' ... "" v ,IOn. age", ul 81 Misa'l CXl >< .1

pHore a "tilhm'll ~l oarnenii rai de la Rim" ad' ' .1 'c. .ug~n:u, cu leze Maramnresul ?". Choniates este . s· d .U~l de ,,~asla~ Cra.i" sa popuniCHl'ii bizant.ini tolositi de Cant~m~,n~ H~.al ~m~l .dmtr~ iatorieii san crotoare, incepe ell Olympiodoros ~i Zosimos tH'Ct{ lsa~. Lista l?r, ~.upl'inza~halkokondyles ~i 8phrantzes (secolul al X~~l~:) ~.V-lea) ~1 s~!I'~e~te. ell l~ volumul de fat,a, pentru secolele XI _ XIV D' .. ~?tre auto~ll euprinsi ~1 foloseste scrierile lui Kedrenos Zonaras M' imitrie Cantemir cunoaste Cantaeuzino ~i Gregoras. Cel ~ai ades~~ . anasses, .. Glykas, Pachymeres, grafia bizantina flint folosite in formw' ,mforID:atlile ~ulese din istoriodica,t,ia _ in marginea p~ginii sau ch'aa.r~a propne a lui Ca.ntemir, eu inlua.te, Alteori insa. se traduc comple~ I 111 ~exJ - a locului de un de sint g~'upa~e laol~l~a,ar putea alcatui pri~:8:~tole ?ar~car~ int~dere care, bizantine privitoare Ia istoria patriei ~. a §,Oyr romaneasea de texte Pe aloeuri se dau, in limb a 'eaea num 1 . ron:. n or in V~cul de Mijloc.

o~'i se reproduc, deopotriv~n lim'ba ol'fgk~h~l~~a~l ,term~lll tehn~ci: Altetive, urmate de traducerea integral a a it ! r111t~n de fl'aza ilustraZonaras 20, autorul Jizantin eel mai fol~s~ U~~\ ~asaJ. A~a,. d~ pilda, din de invatatul roman . Ko:t Act' t' 1 " c\a e peste eincizeci de 01'1 narod agonisit" san' "Bou"YN °0" X~),e:cr~p" O:U'TOUc; 1tEPLOUcrLo',', si lau numit

"I . "" ""? L 'TO:C; wf.LctLxlic; 'V' "

cr'Tpou. Adwa bolgarii zice in tarile r • . Jl,wpo:c;, -ro:c; 7tEpO:'1 -rot}

Yiirsati, pustnnd" 21 etc. In ~fir~it, cu uno~:n~~:! ~le de ~este Dunare, ra~rece~te _ un lung pasaj din Nichifor r p , J, antemir reproduce - in iectul de casatorie allni E;ltefan MilutinG eg~aJ' ~~de se vor?e~te de proII-lea Paleologul. Ii urmeaza 0 buna ~~d v ~e la, sora 1m Andronic a1 reflectii ~i eomentarii22. Este, daca nu ne in ~l~ele r~~§,neasca, ~sot~ta de produs, eu tradueere paralela d' . t .. ~ ~,pIlm~11 tex~ blzantm reeu mai bine de doua veacuri spi;'it:' IS OllOgrafl~ romaD;easea, anticipind gerile de texte realizate in veacul no~r~~~e s-au uerat ~1 se lucreaza cule-

H La.E;lincai care-~i l'edacteaza, la ineeputul secolului al XIX 1

sa ronwa rotnO;nilor IIi a tnai multo .' - ea, opera prin numarul sporit de izvoare biza r .neatn'll:r.t, progresul se rem arc a atit

lucl'~ adoptata 2~. Pent.ru secolele :il~ ~i~zalte, cit ~.i. prin ?J:etoda de temlr, E;lincai adauga pe loan Skylitzes An C' a autoru folos~tl de Can-

, a omnena, loan Kmnamos ~i

18 Dimitrie Cantemir IIronicul " •

Bucure~ti, 1901, p. 393.' vee/umet a romuno-moldo-vlahiloT, ed, Gr. G. Toeilescu,

• 20 Pcntru foiosirea lui Zonaras de clare Ca t '

Zonaras in IIronicul lui Dimilrie Cantemir In St nd~.mttr Isll .se ,~adll JVlate! Corugll, Analele luf p. 366-376. . . ' "u 11 co oglce , sena a II-a, an, XXV·(1973),

21 Dirnitric Cantcmir, op. eil., p. 339,337, .

22 Ibidem, .p. 479-480, .

2. 0 !ista, incornplctii. de autori bizantin' . , . ,

Tld~ulanu,BI:anlulln Hrollica lui Gheorghe .<'lne~fO!~SI\~tded~!lmtCa1 In H~oniea sa a dat Constantin (19/4), p, 555, '1 '" u cologlcc', sCl'ia a II-a, an. XXVI

XII

AL. ElLEAlN

George Akropolites. Numarul pasajelor traduse cuvint eu cuvint este mai mare ~i talmtclrile in rornaneste sint facute cu 0 deosebits grija. Pentru unii autori bizantini stnt folositi ~i comentatorii lor, asa de pilda Du Cange pentru Alexiada Anei Comnena. In intentia lui ~incai a fost sa grupeze informa.tiile asupra unui eveniment, asociind la textul - reprodus in traducere sau rezumat - al autorului principal trimiteri la texte paralele din alte izvoare. Astfel, sub anul 1051, dupa ce reproduce un pasaj din Zonaras privind folosirea pecenegilor ca ostasi de catre Constantin al IX-lea Monomahul, ~incai ne da indioa.tia : "Af$i~derea scriu Chedren ~i Glyca". Sau, sub anul 10:-i7, cind este Iolosit loan Skylitzes pentru campania lui Isaac I Comnenul tmpotriva pecenegilor ~i opoziti» capeteniei barbara, Selte, dupa ce se da traduoerea pasajului, ~incai adauga : "A~i~dcrea scrtu Zonara, Glyca ~i Anna Comnena" 24. In toate cazurile aeeste indica.tii sint insotite de trimiteri precise la editiile folosite. Luerarile modernc de eruditis care analizeazj; faptele infati~ate stnt luate, de asemeuea, in considerare si discutate cu sobrietate ~i precizie pentru limpezirea adevarului istoric 25.

Evident, Hronica lui ~incai nu este 0 istorie a romsnilor ~i a unor popoare tnvecinate, ci 0 culegere de materiale in vederea unei asemenea istorii. Dar aceasta culegere este rodul unei munci uriase, admirabila prin competenta ~i constiinciositatea cu care a fost condusa. Prezentarea analist a a datelor, adunate din cele mai felurite izvoare, e comandata ~i de grija pentru stabilirea unei cronologii cit mai stricte a evenimentelor, considera.ta drept 0 garantie a coerentei ~i veracitati] naratiunu. ~incai nu s-a dat ina poi nici de la inceroari de Interpretare proprie a Izvoarelor, de care nu este scutit nici nn erudit care doreste sa-~i merite numele de istoric. Unele din interpretarile sale, precum identificarea pecenegilor sau cumani- 101' (cunilor) din anumite izvoare cu roms.nii din Dacia s-au dovedit neintemciate 26. Accste rezultate nu pot pune la tndoiala buna-credinta a tnvatatului ardelean, descumpsnit in argumentarea sa de inconseeventele izvoarelor in folosirea numelor de popoare ~i straduindu-ae sa dea 0 fundamentare iatorica unor realttatl etnice Indiscutabile, atestate de tntreaga istorie medievala ~i moderns a romauilor,

Oricum, ~i cu mult rnai mult decit la Cantemir, nenumaratele pasaje din uutorii bizantini risipite in Hronica sa, traduse eu multa atentie ~i inso-

Z' Vezi Gheorghe Sincai, Opere. I, Ilronica romanilor, tom. I. ed. Ingriiitii $i stu diu asupra Iimbii dc Florea Fugariu, prefat;t ~i note de Manole Neagoe, Bucure$ti. 1967. p. :i14-:U6.

26 Vezl, de pUdu, In cd. cll .• p. :i25-326, sub anul 1090. cum ~incai comblte afirma\iile lui 1. C. Eder aSllpra prctinsllilli nomadi~m al vlahilor balcanici, aduclnd un tcmeinic argument impotriva acestei ascrtiuni din Insu~i tcxtul Anei Comnena, pe care se sprijlnea Eder; cr. $1 obscrvatille aduse lui J. ChI'. Engel. ibidem, p. 340, sub anul1172. Pentru atltlldlnea criUcll .• dar echilabilll a lui 1?incal fa tii cle InvAtatul gcrman, vc?l $i Prefala lui Manole Neagoe la ed. cit. p. LIX - LX.

• 0 Vezi ibidem, p. 318, 344, 380 precum $i notelc de la p. 318. Incredlntarca lui 1?incni eil, odatl! eu nimieirea armaLei peeznege de eAtre loan Comncnul In 1122, "prin eumani, patinaehi sau scythe, totdeauna trebuic Intelc$i romanii eei din stlnga Dunl!rii" (ibidem, p. :i38) 11 duce pe tnva~atul ardelean sll pUlla invaziile pustiitoare sllvlr~ite de popoarele turee la sudul Dunllrii, In teritoriul imp~riului, pe seama romll.nilor. Vezl astlel, In acela$i volum, evcnlmentele povestite sub anii 1122, 1152 ~l 1264. In accst din urma caz "sei~ii" slnt tAtarii, pe care 1?incai, Intelel'llnd gre~it un pasni din (;. Pachvm~res (ed. Bonn, II, p. 106), Ii socote$te "de un neam" eu ,'a'l'i balcanici, stabiliti In apropierea Constantinopolului. Vezi $1 Ilie Ghergliel, Zur Frage der Urileimal der Romanen, Viena, 1\110. p. 47-48. Acest proeedcu care-I pune pe romA-nii norddunareni Intr-o lumina snpllriltoare ~i, mai ales, nemeritatl!, se va mai Intl1ni, pe a searA mai redus:1, ~i la Petru Maior ~i - cum yom vcdea - $i la Koglilnieeanu.

XIII

~ite de comentarii ponderate, la care sint asociate ~i opiniile unor eruditi contemporani dintre cei mai autorizati, pot sa. alcatuiasca aubstanta unei antologii, oriclnd valabile, de texte bizantine referitoare Ia istoria patriei, In orice eaz, ele indicau domeniul de investigatie ~i, in buns masura, metoda dupa care trebuiau sa se constituie antologiile respective in vrernea noastra,

Petru Maim', eu care vom incheia sirul istoricilor, apartirrind literaturii vechi romsnesti, care au folosit sistematic izvoarele bizantine, se deosebeste in multe privinte de ~incai. Lstoria pentru tnceputul romanilor in Dacia, care vede lumina tiparului in 1812 27, nu este conceputa ad nan'andum, ci ad probandum .. Caraeterul ei demonstrativ, vigoarea polemica neobi~nuita care 0 strabate fac din aceasta opera, dealtfel sprijintta pe un larg aparat ~tiintific, 0 pledoarie in favoarea continuitatii elementului romaneso pe teritoriul care a vazut desaviraindu-se etnogeneza poporului nostru, adica in Dacia nord-dunareana. Maier apartine unei epoci care, pe de 0 parte, a cunoscut adevaratul inceput al studiilor de balcanologie prin Cercetl1rile deschizatoare de drumuri ale lui Thunmann (1774:), iar pc de alta, a vazut dezlantutndu-se ataourile unor istorici straini ca Sulzer (1781-1782), Eder (1791) ~i Engel (1794) impotriva romanilor, socotiti ca au sosit tirziu din Balcani, Impinsi de un nomadism neverosimil, pe teritoriul fostei Dacii traiane. tnvatatul ardelean, care concepea istoria ca pe 0 disciplina militanta, pusa aUt in slujba adevsrului, cit ~i a patrfei, trebuia dar sa scruteze izvoarele istorice ~i in buna masura pe cele bizantine, care acorda un aUt de larg interes sud-estului european, pentru a lamur! rosturile romanilor din Dacia ~i din Balcani in Veaeul de Mijloc. Cercetatorii operei lui MaioI' - fal'a exceptie, credem - au gasit la el intuitu selipitoare ~i [udecati intemeiate, alatur! de erori surprinsatoare 28. Pentru acestea din urma, vina lui Maior este ca prea adesea n-a luat in seama mania arhaizanta a puristilor bizantini, cind e yorba de termeni geografici sau de numiri etnice, ~i polisemia neasteptata pe care 0 surprlndem cind - uneori la acelasi autor - acelasi termen poate desemna mai multe realitati geografice sau etnice si, invers, aceeasi realitate poate primi mai rnulte denumiri. Rafinatele clause stilistice bizantine care inca ne mai descumpanesc puteau usor rataci simplicitatea robusta a unor invatati atit de probi de acum un veac ~i [umatate, Piindca de eruditia ~i buna lor credinta nu ne putem indoi. Citatele lui Maior, cu larga folosire - pentru bizantini - atit a textului grec, cit ~i a traducerii latine, sint inca 0 dovada de respectul fata de canoanele eruditiei pe care - cu mijloace deosebite - I-au dovedit atit ~incai, cit ~i Maior. Acesta din urma folose~te un numar mai rel'.trin:~

21 Spre deosebirc de Hronica lui ~incai. care sc tipilr~te dupl! moartea auLol'1I11li. I'dI'll MaioI' a avut bucuria sl!-~i vadi1 opera imprimatl! In tlmpul vietii $i anumc la Bucla. In HI1:.! . Ultima editie integralll a [sioriei penlru inceputul romllnilor in Dachia este cea dc-a trcia, apllruli1 la Budapesta ~i Gherla In 1883; ea include ~i textul grecesc al trimlterilor din Ilote la alllorii greci ~i bizantini. 0 cd. criticA, Insotitl! de un studiu asupra Iimbii allui Florea Fugal ill ~i d" prefata ~i note dalorate lui Manole Neagoe, a apArut, In douli volume, In coiectia •.. J.yceum". BllCUre$ti, 1970.

28 0 admirabiHl. caracterizarc a activitl!tii de istoric a lui MaioI' a dat N. lol'l;;:1 I', [storia liIeralurii romdne~li, III, partea lntll, Bueurc~ti, 1933, p. 251 ~i urm. Sint puse In 11I1IIir.ii aUt meritele exeeptionale alc lui Maior, cit ~i eroriie ~i exagerllrile lui. Ac(stea din UJmil d ·t. dlscret, treeute eu vederea In frumoasa monografic a Mariei Protase, Petru IVlaiol, Bl,et"(~li, 1973, p. 173-200.

XIV

de marturii bizantine, at.itea cite ii emu sufioiente pentru tezele pe care dorea sa Ie demonstreze. 'I'otusi nu lipsesc din istoricii bizantini consultati pentru veacurile XI - XIV: Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kinnamos, Cboniates, Akropolites ~i Pachymeres,

f;icoala ardeleans ne-ar Ingadui sa dam :;;i alte exemple de invatati care au recurs la bizantini pentru eunoasterea rnceputunlcr istorieinationale. Am ales totusi pe cei doi mai de aseama istorici ai ei care - urmarind acelea.si tel uri F)i recurgtnd deseori la aceleasi marturii - sint totusi minati de tempera mente deosebite.

In istoriografia munteana din a doua parte a epocii fanariote (1774 - 1821), un grup de istorici care, in opera lor, se opresc mai pe larg ~i asupra perioadei dinainte de formarea statelor romanesti, urmeaza in chip vadit o traditie care coboara din opera stolnicului Constantin Cantaouaino, Ne amintim ciL Istoria acestuia Ina sfir~it, in manuserisele care ne-au eonserva.t-o, eu portretul pe care antorul H face lui Ati1a, dupa care - intr-un scurt paragraf - He trimite la Toppeltin F)i la letopisete pentru "desca1ecatul" lui Radu Negru ~i deci pentru primele vrernuri ale unei organizari politice in 'fara Bomaneasca. Pare probabil totusi ca stolnicul sa fi strins materials in vederea elaborari! unei continuari a operei sale istoriee, intrerupta bruse la prima jumatate a seeolului al V-lea . .Aceste materiale, care puteau ouprinde extrase, note de lectura ~i fragmente redactate, se VOl' fi pastrat - cum credea Iorga - pina la Inoeputul secolului al XIX-lea, in arhiva farniliei 29. Din ele nu puteau lipsi rererinte Ia izvoarele bizantine pe care, cum am vazut, Constantin Cantacusino nn le ignora. Orieum, traditia cantaouzineasca se continua ~i se afirm~ in primul rind in Genealogia Cantactt.zinilo1" 30, apartintnd banului ~i viitorului general Mihail Cantacuzino sau, mai probabil, scris~ dupa indemnul ~i sub supravegherea sa ~i eu multe adaose personale, dar in oriee caz pe baza materialelor de arhiva ale Oantacuzinilor munteni. Daca ne oprim asupra Genealogiei, 0 facem mai ales pentru ca intr-insa se cuprind date ~i tradiW dinistoria ,+itrii Romane~ti, care depasesc interesul unor acte utile mai ales genealogi~tilor. La prima vedere, folosirea i~voarelor narative bizantine este larga ~i preeisll" ~i prin-

20 "In editia sa din 1901 a Opere lor lui Constantin Cantacuzino (p. XL-XLI), N. rorga atni.gca atcntia cii In rnanuscrisul folosit de Samuil Mieu al Islorlel stolnieului "cronic.a mergea IIU plna In Atila numai. ci eu mult mai dcparte, plna la Irnperiul rom~o-bulgar. Acest manuscript era deci. asemcnca ell acela pe care I-a avut la dispozitic Naum Rllmniceanu". CIt prive~te aceste adaosuri, Iorga presupunea eii eel ee-a coplat manuscrisul - noi am spune mai degrabii un compilator de 1a snr~itlll veacului al XVIII-lea - "a avut la Indemtnii un manuscript purtlnd pe m,arglne sau pc foi supranumerare Insemnllrlle din izvoade striiine ale lui Constantin Cantacuzino". Doi ani mai tlr7.ill, In studiul sau Desprc adunarea .,1 IIp(zrlrea izvoarelar relative la isLoria romflnllnr, din Prinos lui D. A. SLurdza, Bucure~ti, 1903, p. 37, lorga Bmlntca 'din nou de .. partea de dupll. AtUla a marei opere redactatc de stolnicul Cantacuzlno, parte care exista pe la tnceputul SCC'Ollllui al XIX-lea, caci Naum Rlmniceanu citeazll pe Constantin Cantacuzino pentru vremile Imperiului vlaho-bulgar". Observatiile lui N. Iorga slnt de un deosebit interes pcnlru viitoarca rcexaminare a traditiei cantacuzine~ti - a~upra careia yom rna! reven! mai JOS - In istoriografia munteanii de la sf1r~itul veacului al optsprezecelcB.

30 Dupll ce 0 cdltie defectuoasli. {use~e datil laluminll In "BuciumuI", de cUre C. Bolliae, lucrarea a fost editatil. de N. Iorga, sub titlul Genealogia Cantacuzinlwr lie Banul Mihai Cantacuzino, Bueure~ti, 1902.

INTR()(DUOEIl!E

xv

tre numele de autori care apar deosebim pe un Kinnamos Choniates Akropolites, Pachymeres, Gregoras ~i loan Cantacuzmo iar dintl'e cei ~ai noi pe Ch~lkokondyles ~i Sphrantzes. Numai ca,. dupa ~um tnsusi Mihail Cantacn.zIllo ne arata, e V:0~'ba de 0 t~~ducere ~llltr-o.lucrare de genealogie 31 a lUl. Du Ca1l:ge, ~O~?SI~a d~p~ edltl.a Venetlana din 1729 ~i unde se aflau referintele Ia istoricii bizantini mentionapi. Tot indirect un numar de autori bizantini sint cunoscuti prin intermediul voluminoa~ei compilatii a lui loan Stanos (1767) 32, asupra careia vern reveni mai [os. Colabora.tor la aceast~ importanta opera romanea:,;ca de genealogie, Cantacuzino I-a avut pe "doetol'u1 Chir Saul Arvanitohoritnl", adiea marele serdar Gheorghe Saul33, erudit de valoare, care La ajutat ~i la compulsarea surselor bizantine.

Cit priveste Istoria politica ~i geografica a Tarii Romane~ti tiparita i~ greceste, la. Viena: in 1806, Cl~ sprijinul fratilor Tunusli34, acea;ta repre!illta 0, redaetie -_ ~l~~': c~a m.al J:n~~~ - a unei compilatii aleatnita poate ill romaneste, dupa 11 10, f;\l atnbmta tndeobste banului Mihail Oantacuzino de~.i, in ce ne priveste 0 soootim mai degraba 0 eulegere valoroasa prin ma~ terialele pe care le cuprinde, dar altminteri sting-ace, datorata unui om de casa ~l Canta~~zinilor .ca~·e a ~til~zat, ~l'l.r.a m.etoda .~i fara dlscernamtnt, bogatele informatii de ordin istoric ~l statistic din arhiva lui Pirvu si Mihail Cantacuzino: Din ~ele patn~ serii de eX~l'as.e .din Iucrar! moderns de eruditie, care alcatuieso prirnul capitol al compilapisi, afIam ca Tzetzes ii era cunosout din Is.tor~a stolni?ului ~antacuzino, ial', loan Kin:ll~mos, Niehifor Gregoras,

~ ichita . Choma te~ ~l :An~ C~mnena stnt pomell1~~ Intr- un paragrat tradus literal din Geograf~alUl Buschmg {1788 )35. Cit de neinformat era compilatorul (sa u trad u ca torul in greeeste al lucrarti), 0 dovedeste ~i fa ptul Cft .Ana Comnena este soeotita ... Mrbat{b 8e "AvvCY.<; b KOfLVr,voc<;),iarindica~iaca Choniates i-ar fi socotit pe vlahi descendenti ai bnlgarilor eate preluata fara vreo rectificare, de la Bi.i.sching 26. Numai ca geograful german pentru alcatuirea unei voluminoase geografii universale, a trebuit sit r~curga la scrieri de 8pecialit~te ale unor inva~~~i contemporani, ca, de pilda, Jos. Sulzer. D~ Ia ace~~la a ~l'~luat - de~~l~ur de buna-credinta - afirmapii lipsite de once temei cu prrvire la romam, care - in mod surprinzator - apar neinsottte de vreo observatie critic a in compilatia cantacusineaeca. Mlam astfel dintr-insa eli. ,,~a §udul ~rii vlabjj Ili huI.ga.l'iie73:n uDul ~i aceIa..'ti-p~-l'jJnd cin~n nume etlllc, elnd pe ~I.aJt, Ja.r IDM-pe-Umla.s.a,.u...numit .. mysi'.2._·

~a !2~;:~a#tll $1 ~daciL(lkwo8~~klt-.un-amestOOC--de-Vlahi-~[--

u.l1.gllI. a 'om~nii au primit.cxeo}tinismnl.."in.fo.rma,1'll,saTitea-na;-odata-

cu...blllgarii, in secolul al IX-lea:!~7. Compilatorul a preluat probabilnotelf> de lectura ale lui Mihail Cantaeuzino ~i ale altora folosindu-le farl1 simt,

a! Opera lui Du Cange, Familiae Auguslae byzanlinae setl slemmala Imperalarum Conslalllinopolilanorum, tusese pubHcatll, Impreund eu Ull stu diu asupra topogratiei Constantinopolului, In culegerea intitulatll Inslarla By:anlina duplicl cammenlario illustrata, PariS, 1680.

82 N B(~)'oC; )(POVLX\ Tr£PLE:)(OUOOC T-IjV !o"-0r(<xv T~<; Bu~otVT(8o.;, f.lETct'PPOCO&s:toc< he 't'o,:; tn'l)VL)(OU £Ie; ,TO XGWOV 'I):.LE:'t'E;>OV !8(cu:.Lct Trct,'C< 'lcuxyvou ~'t'<iv<lU 'l'OU tl; 'Iooo:vv,vwv, tom. I - IV. Venetia, 1767.

.3 Pentru Gb. Saul, vezi comunicarea lui A. Veress, Isloricul marele serdar Gheorghe Saul, (1743-178S), In "Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. lit .• seria a III-a", torn. V (1930-1931)

p. 83-106.

, :H 'loTo?(~ 't''ij.; B)'ct)((<X<; TrO).LTLX-Ij xot! Y£CJlYPet'lax-lj d.TrQ T'ij<; d.PXotLOTOh1)<; etu'tijc; xX't'C<-

o't'OCO!WC; tcuc; 'l'OU 1715 hou., ed. TlInusli, Viena, 1806.

36 A. Fr. Btlscbing, Erdbeschrtlbung, %weyter Theil, ed. VIII, Hamburg. 1788, p. 770. aa 'Ja'l'o?(oc 'I''ii.; B).ctX(ct<; ed. cll., p. 12.

31 Ibidem, p. 12-13.

XVI

AL. E.LJ:AN

critic §i - cum vom mai avea prilejul sa vedem - fara inteligenya, ca atunci cind prelncreaza unele informatdi din culegerea amintita a lui loan Stanos. Oricum, abia dupa publicarea edltiei critice a textului grec al Istoriei Tarii Romane~ti 38 vom fi in masura sit discernem ce apartine compilatiei in forma sa primitiva. ~i ce a adaugat sau deformat copistul (sau traducatorul) redaetiei Tunusli.

Legaturile cronicaru1ui muntean Naum Rimniceanu cu ceea ce putem numi istoriografia contaouzineaaca, urmatoare stolnicului, erau mai de mult cunoscute, dar au fost ~i mai apasat scoase in evidenta de cercetarile lui ~t. Bezdechi, purtate in jurul Cronicei inedite de la Blaj a lui Naum 3D. Acesta mentioneaza in scrierile sale pe Zonaras, N ichita Choniates ~i N ichifor Gregoras, pe care insa i-a cnnoscut prin mijlocirea Genealogiei Cantac1tzinilor, opera banului Mihail Cantacuzino, sau din Geografia oecne qi no'ua a lui Meletie 311 Atenei (secolul al XVII-lea)40. Este probabiI totusi ca Naum Rimniceanu sa-i fi folosit pe Zonaras ~i Choniates ~i pe altit eale. Orieum, Naum ra.mine un cronicar - unul din ultimii cronieari munteni - l}i f010- sirea izvoarelor bizantine ii tnlesneste doar alimentarea fondului anecdotic al expunerii sale.

Grec de obtrsie, Dionisie Fotino, eare-si publica Ia Viena ~i in limba greaca in 1818 - 1819, Letoria vechii Dacii in trei volume 41, este un adevarat istorie. Opera sa de reala eruditie, prettoasa, desigur, mai ales pentru istoria moderna a romanilor ~i organizarea principatelor catre sfirl}itul epocii fanariote, cuprinde inforrnatdi relativ bogate ~i asupra perioadei dinainte de intemeierea ~arii Romane~ti ~i Moldovei. Pentru aceasta epoca, Fotino este insa tributar istoriografiei romanestd ~i straine de la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Multe informatii sint preluate din Lstoria l'drii Romane~ti, atribuita lui Mihail Cantacuzino, de care ne-am ocupat mai sus. Ceea ce oomplica deslusirea eailor pe care datele izvoarelor - inclusiv ale celor bizantine - i-au parvenit lui Fotino este coexistenta a doua versiuni manus crise in limba greaca - care privesc istoria veche a romanilor pina la Ioni~a Asan (1197 -1207) - anterioare publiearii primului velum din Istoria vechii Dacii ~i care reprezinta probabil, prima forma a portiunii respective din opera lui Fotino. Cele dona versiuni - care, intre ele, preainta neinsemnate deosebiri - sint, cea dintli, 0 Istorie a Daoiei, atribuita lui Teodor Fotino din Hios (1795), cea de-a dona, 0 opera aproape identioa sub raportul eontinutului ~i Iormei, a ca,rei paternitate ~i-a tnsusit-o

38 Cele mai importanle contributi[ la elucidarea problemelor foarte delicate rldicate de palcmitatea, izvoarele ~Illmba In care s-a alclituit [sioria politicO. $i geogra(icd a Tdrii Romdne§1I se datoresc lui N. IOl'ga, Cronicele muntene, tn "Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., serio. II-a, tom XXI (1898-1899), p. 410-420 (A dQua cronicd a Caniacuzinilor) ~i Ilie Corfus, In legdlurd ell opera lui Mihai Canlacuzino, In "Rev. ist. rom.", XVI (1946), p. 129-141. Dezideratul lui CorCus de a se alciltui elt mai grabnic 0 crlitie crltlcll a Isloriel In textul sau greccsc, pc care-I socotc~tc forma ol'iginaril, s-a Implinit. Editia a fost IntocmitA de Ariadna CamarianoCioran ~i Nestor Camariano ~i se arlll III arhiva Institutului de istorie "N. lorga" din Bucure~ti.

30 Cron iea Inedllti de la Blaj a prolaslnghelului Naum Rlmniceanu, partea I, text Insotit de un studiu intl'oductiv de ~t. Bezdechi, Clllj-Sibiu, 1944.

40 Vezi op. cit., p. 41; cf. ~i Naum Rlmniceanu, Despre Qriginea romdnilor, In C. Erbiceallu, Cronica rii greci carii au seris despre romlinl (n epoca (anarlold, Buc\lre~ti, 1888, p. 244-245. &1 D. Fotino, 'IO''t'op {ex 't'7j, 7t1l).CXL llmc{cxc; 'l'CXyijy TFCXVO'L).~<XVLotC;, B).CXXL<xC; xod MOA~ex\)l CX~, tom. 1 - III, Vlena, 1818-1819.

XVIIi

Emanuil Baleanu 42. Evident ca in fiecare din cele trei versiuni sint citate si folosite aceleasi izvoare bizantine ~i anume, pentru secolele XI - XIV:

Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kinnamos, Choniates, .AkropoIites ~i Pachymeres, !n dreptul pasajelor care le utilizeaza informa.tiile, numele acestora - adesea insotite ~i de trimiterea la opera - sint trecute in marginea paginii. Uneori se dau, in text sau in note, seurte citate literale care privese indeosebi pe vlahi, din autori ea Ana Comnena san Kinnamos.

Un loc aparte in istoriografia de la inceputul secolului a1 XIX-lea oeupa Dimitrie-Daniel Philippide, care-si imprima la Leipzig, in 1816, opera sa 'Icr't'op(oc T~~ 'Pou!l-OC\l[t1:C;, in care - cum se §tie - apare intiia~i data numele de Romania intr-o tiparitura ~i care este numai istoria veche a tariit odaM, ce cuprinde "cele intimplate in varile din stinga Dnnarii de Jos, de 131 navalil'ea egiptenilor (sic!) pilla la Infiintarea principatelor romanesti din ~ara Bomaneasoa ~i din Moldova". Desi se sprijina pe un numar important de izvoare eline l}i bizantine, PhiIippide este mai putin un erudit, cltun cercetator ~i un ginditor original, tnarmat cu un viu spirit critic ~i ell 0 remarcabila indeminare dialectica. Nu foloseste trimiteri ~i citate in subsolul san in marginea paginii, dar in corpul expunerii gaslm Cll usurinta, folosi~i autori pre cum Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kinnamos san Enstathios al Tesalonicnlui, ale carol' informatii aint receptate eu discernamtnt, Kedrenos, indeosebi, este tinta cbservatiilor malitioase ale lui PhiIippide, eare-i reproseaza cifrele exagerate pe care cronicarul bizantin le furnizeaza pentru efective1e barbarilor in lupta cu Bizantul 43. Campania lui ManniI I tmpotrivs maghiarflor, pusa sub anul 1166, este infati~ta,. dupa Kinnamos ~i se reproduce, textul vestitei inscriptii versiffcate de pe crucea ridicata de bizantinii biruitori, in care sint pomeniti a'uBonii, nnme etnic care i-ar desemna pe romani 44.

Odata cu 11,1 patrulea deceniu al secolului al XIX-lea, ceea ce numim vechea literatura l'oma.na cedeaza loeul celei moderne, care dureaza ptna in anii patruzeci ai seeolului al XX·lea. Este cu neputinta sa urmarim aci utilizarea izvoarelor bizantine de catre cercetatcrii tot mai numerosi, stapini pe 0 informatie mereu mai extinsa ~i folosind metodele de investigare specifice istoriografiei europene contemporauo. Vom aminti numai inoeputurile care - pcntru istoria mai veche a tarilol' romanesti - nu depa~e:se nivelul de informatie 311 istoriografiei mai vechi,

Lstoria Daeiei, a valahilor transdanttbieni ~i a Volachie«, opera de tinerete a lui Mihail Kogalniceanu, aparuta in limba fl'ancezil. la Berlin, intr-o prima editie in 1837, intr-o a doua, neschimbata, in 1854 '5, este - Cll drept cuvint - scocotita "prima istol'ie na~ionala" care "a indicat dl'umul isto-

.9 Cele doua versillni se pastrenZ8, In manuscris, In Biill. Acad. R. S. RomAnia, ~I anumc sub cotele : ms. gr. 972 (Teodor Fotino) ~i ms. gr. 2 (Emanuil BAleanu). Precizilrl importantc asupra lor ~i a legllturilor respective ell opera lui Dionisie Fotino, In douA studif ale lui Nestor Camariano: Un izvor nccunoscut al Islorlei lui Dionisie FOlino, In "Rev. ist. rom.", X (1940), p. 227-236 ~i Un pretins islorie: EmanlIil Bdleanu, In rev. cit., XVI (1946), p. 142-156_ Credem, totu~i, ea raportllrile dintre cele douil vCl'siuni manuscrlse au nevoie de 0 reexaminare. care poate aduce elemente noi pentru elucidarea problemei pe care 0 ridicA.

43 D. Philippi de, 'IO''t'Clp£<x 'Iii.;; ·PO\)iJcxy(<x~,. Leipzig, 1816, p. 330-333, 354. Pcntru autor, Kedrenos este !iycwypex<poo;; 7tIlV'I'lJ I (p. 360).

It Ibidem, p. 364.

&& Istoria lui Kog~)niceanu a apill'ut pentru prima oaril. 10. Berlin, In 1837, sub HLlll! : Hisloire de la Valachle, de 10 Moldavle et des Valaques transdanublms. In 1854, a~a·?:isa nOlla cditie a scrieril, data la luminA de asemenea In Berlin, este Intitlilata: Ilis/oire de la Dacie, des

n ,

"

I~

XVIII

AL. ELIAN

riografiei romanestt pentru un seeol".' iar auto~'ul,~~ a f~st e?~sidel'at de un eercetator at.it de riguros ea D. Onciul "cel dintii istorie critic ce-a nascut neamul romanesc" 46, Din nefericire,spiritul critic al lui Kogalnieeanu nu s-a exercitat ~i cind a fost yorba de exegeza unor izvoare istorice bizantine, ~i rezultatele au fost surprinzatoare anacronisme ~i interpretari er?n~te, preluate in mare parte de la Dionisie Fotinos". De vina era nu numar Iipsa de experienta a autorului, explicabila la virsta Ia care ~i-a redactat opera, dar ~i atmosfera in care se gasea u inca studiile biza~tine in intreag~ Europa. Nu incape indoiala ca initierea, in 182.8, de catre Nl~buhr a colectiei de .l'1cr~itori ai istoriei bizantine - asa-numitul Corpus din Bonn - a contnbmt esential In edifiearea unei baze mai riguroase pentru viitoarele cercetari in acest domeniu 48. Numai oa acestea si-an luat adevaratul avint, de atunci neintrerupt abia odata cu sfirsitul celei de-a saptea decade a secolului al XIX-lea 49, 'daca nu chiar in l.lltimul deceniu al secolului, odata cu publicatiile capitale ale lui K. Krumbacher, cu intemeierea primelor periodice de specialitate ~i cu introducerea bizantinologiei ca diseiplina autonomii. in invatamintul superior 50.

Valaques transdanubiens et de la Valachie (1241-1792). "Noua cdij ie - nc avertlzeaza editorul din 1946 al operei - nu e, In realitate, declt vcchea ~diti" din 1837. prezentata sub un titlu nou", vezi Introducerea lui A, Otetea In Mihail Kogulniccnnll, Opere, tomul I. Scrieri ts-

torice, Bucurcstl, 1946, p. 21.

'" A, Otetea, op, cit., p. 41-42.

" Una din cele mal re!(rctabilc !ntcrpretllri greslte a unui istor!c bizanLin, Imprumutata de la Dionisie Fotino, se rerera In 0 invazie a cumanikn 1& sudul Dunarii despre care vorbeste Choniates (ed. Bonn, p. 123), numindu-I pc acestfa, dupll obicetul san, scttl. Invazia, care a avut loc toarte prubahll in 1155 (vezi F. Chalandon, Les Comnene, II. Paris, 1912, p. 413, 414). este situata grc~it de Fotino In 1123 st pusa pe seama daco-romanilor din Dacia propriu-zisil (x'J?(w~) adicll a rornanilor din nordul Dunarii ('Ia't'opLC< -nj<; mXAC<L tJ,c<xtc<,. I. p, 275-27(;). Kogalnlceanu (ed , Otetea, p. 89), prelulnd informa tla de la Fottno, men tioncaz1i ~i el prada considerabili1 Cll core vlahil din Dacia lui Traian" s-aulntors tn patrie dupa ce au biruit armata lui Calrnan (src). de fa~t Colo man, guvernatorlll Ciliciei. Mai mult, adil.uglnd de la sine, Koglllniceonu precizcazi\ cil vlahii, unltl cu cumanii ~i cu alte natiunl slave (sic) tril.iesc In razboate ell vecinii,,,ma~s leurs exploits sont toujours les memes, devastations, pillages, massacres". Slntcm In Iata unei grave detormari a adevllrului lstoric, neautorizati1tn vreun chip de textul lui Choniatcs sau al ortcaru! alt istoric bizantin. Pentru intluenta lui Fotino asupra lui Kogillniccanu, cit privc~tc Istoria mai veche a romanllor, sll se vadll. ~i AureJian Sacerdcteanu, Vechea istoric a romani/or dupa Mihail Kogdlniceanu, tn "Arhiva romuncasca", tom. III (1939), p. 59-69.

ts Inltiat de B. Niebuhr ~I publlcat sllb auspiciilc Academici regale~ prusiene de ~tiin\e din Berlin, Corpus scriptorum hisloriae byzantinae, numit ~i Corpus din Bonn, dllpalocul de apa· rlt!e, a publlcat Intre 1828 ~I 1878 (respectiv 1897), tn editH de valoare incgala, dar oricum ~uperionre edi\ii1or anterioare, un man- numar de istorici ai Bizan\ului, In textul original Insotlt de

traducerea latina.

•• Se obL5nuie~te a se considera drcpt Inceput al reinvicrii intcresului penlru sludiul ~tiintific al clvllizatiei bizantinc allUl 1870, clnd Alfred Rambaud ~i-a pllblicat, la Paris, cele dOUi'1 teze ale sale sus\inute 10 Sorbona; L'empire grec au dixitme siecle. Constantin Porphyrogenete ~i De byzantino lIIppodromo.

&0 Din lucrllrile lu! K. Krumbacher, socotit unul din Intemcietorii bizalltinologiei moderne, vom aminti doar ccle doua editii (1891 ~i 1897) din Geschicllte der by:anlinischen Litteratur Don Justinian bls zum Ende des ostrlimisc/!en Reiches (.527-1453), apArutc la Mllnchell In Handbuch tier klassischen Altertumswissenschaft al lui Iwan von Muller. in 1892 apare, sub conducerea Illi Krumhacher, prima revista de specialitate, continuatll plni11n prezellt : Byzantinisclte Zeilschri(t, Dol ani mal Urdu, Academia imperial:' rusil de $tiinte Incredin\eaza lui V. G. Vasilicvski ~i V. E. Regel directia unui periodic consacrat aceluia~i clmp de activltote; "V!zantijsklj Vremennik". Prima catedril. de bizantinologic este Infiintatil la MUnchen, In 1892 ~i IncredintaUI amintitului

K. Krumbacher.

INTRODUCER'E

XIX

. ,E~te d.rep~ ~a ll~~e~it~tea l'ec,lll'gel'ii la izvoarele originale pentru COllS!It,ull'.ea unei ~Ol ~StO!'ll nat~oll~le, ~ ca:-e ~'olul.de sea~a trebuia 8a-l det-ina ~i5U~l "p?polUllO~,an en m~tltutl~e, ldeile, simtamintele si obiceiurile lui III de~seblte veaeun a fos~ afirma ta en pu tere de N icolae Balcescu in 184551, Cu patl:umlel'ea HU. ex~eptlOn~liit; Balceseu surprinsese importanta speciala pe care izvoarele narative straine 0 presinta , mai cu seama pentru veacurile cele vechi despre eari cronicarii nostri tac" 5~. Cit de numeroase erau aceste izvoare, printre care Balceseu le aminteste ~i pe cele bizantine cititorul putea intre,,:edea ~i.din "cit~tiile vestitei cronice a lui Gheorghe ~incai" 53. o culegcre slstematIc~ a lor ~1.0 pu?licare~potl'ivit en exigentele momentului, ::,,~a_e~m 0 intrevedea ~U~tl'ullstOl'lC roman, nu s-a putut realiza tnsa tn impre]ura1'ile.p.e c~l'e Ie stl'a:batea cultura romaneasca, mai ales dupa infringerea revolutiei elm 1848 ~l moartea lui Balceseu insusi.

. it rive te izyoar .. e istorice b~zantine ~ n~i.nq}.y.ls pentm. 0: ... _

reconsi erar.e a or .. cu mijloace apropiate, a fost dat eeva mai tirziu, pe

d.e 0 part.e pnn I?nbl~carea peste hotare a unor asemenea izvoare - diplomat ice

~l x:a1'atlve - ~e(hte, d~ 0 llllp,ort,anta covirsitoare pentru istoria natio-

nala, pe de alta parte din necesitatea de a se apara, printr-o studiere mai aprotundata a 8111'8elo1' medievale, tezele capitale ale istoriosrafiei noastre

cu privire la originea romanilor ~i la a~ezarile lor in Vea~ul de Mijloc ..

In prima categorie vom tnscrie, in primul rind editarea in 1860 d.e catre Fr. Miklosieh ~i J. Miiller, a condicelor patri~rhiei din' Constan~ tlIl?pol - Acta Patriar~h'!tus 54 ,- in care se da la lumina, pentru prima Oalal cor~sponden~a oflClala dintre Scaunul ecumenic ~i cele doua tari r?mane~t.l i~ legatnra ?u crearea ierarhiei eclesiastice in 1'al'a Romaneasea 1?1,M?ldova l~ a d~ua [umatate ~ secolului al xrv-ies. Acum posedam, in S~ll'~lt, dovezIle.I?nmelol' legatu!,l can~mice cu biserica bizantina, prin care ~arile. 1'oman.e~tI intrau in acea ierarhie a statelor, patronata apiritualiceste de Bl~ant ~l care aeorda unor tinere formatiuni politice legitim ita tea la care rrvneau.

In al doilea r' d' ,.' ea ~i editarea in 1881 a operei

lui,Ke a nmenos.,~tH.oH.>ela.t.i-~oga.taasupra, x'la.b i.1Ql!.4n....Ela.d.a_-. i1; vea()ul~J x,r:l.~ 55, RaEidjtatea ~? ca1'~_ informatiile autotlllJli bizantw_. __ ... sin ~;l!!:~~ te ~?~ ta te . ~furl!.ta tu-rema'flt,fl.umaf.ULd..e._st.udii-~i-GOm£lt: .. __ tarn care 1 se ~?n~c~dOVedescIDJ..no.rt.a.n.t;.a.._.ac.estei..d.es.coperll:Lpentr.u...p.r.o..:::.,_ Ip.oyaXe!1:':5tlrruito.i:JiiZ~&nia. 56, .

A ~m mai amintit ~i 0 cauza de alt ordin care i-a determinat pe istoricii romam sa se ac1reseze dm nou, cu 0 atentie ~i en mijloace sporite, izvoarelor

&1 N. Bdlcescu, Clwillt preliminariu dcsprc i:voarele Istoriel romtlrlilor, in Opere tom. I, .

1, Srri;;i istorlce, polilice ~i ecollOIllice, ed. G. Zane, Bucure~ti, 1940, p. 107. '

Ibidem. p. 109.

5. Ibidem,

, .. Aclele de cancelarie ale Patriarhiei ecumenice - Acta Patrtarchalus -slnt cuprinse· In pnmele .dOlHi volllme ale culegerii Acta el diplomata graeca Medii AeDi sacra· et profalla, publlcatc de cel doi Invlltati, Miklosich ~i Muller, Intre 1860 ~i 1890.

&& Primul editor al lui Kekaumcnos a fost V. Vasilievski care a editat Stratcgilconlll lui K~k,aumenos ~n cunoscutul Jurnal rusesc al Minislerulu! Instructlei Nationale.· Cea mai buna cdltle - a trela - este cea a lui G, G. Litavrin, Sovety i rasskazy J(ekavmena, Moscova. 1972 ..

66 Vom .reveni cu aIt prilej asupra interesulu! ariltat In Romania Cilc cercurile ~tiintifice ~i ale. oa,menllor de cultllr.iI pentru Kekaumenos, dintre care, lnainte de sflr~itlll secollllu! al XIX-Ica ammtim pe Mihal! Emmescu, C, Meissner, A. D. Xenopol, Simion Mnngillca, B. P. Hasdeu ~L D. Onciu!.

xx

IA.L. E;LrA.N

istorice bizantine. Este yorba de interesul tot mai viu ;pe. c_are .~va~~tii straini, filologi sa u Istorici, u eousacra origin~o~' ~opor~lm ~l.hmbn rom~n~ ~i care nu totdeauna se distingea ~rintr-o des.aVll'~lta.oblectlvlt~te. Romann i~i ci~tigasera de la inceputul celei de-a doua )Umatatl a veacului al XIX-lea, o pozitie tot' mai insemnata in c~ea ce ince;pe sa s~ ~umeasca c.oncertul european' prestigiul pe care Principatele Unite, apoi tlllarul.s~at Independent, Ro~ania, si-I dobindise in. fat~ popoare~.or ~e~oI' mal mam~ate ~ cultura a suscitat un numar nsobisnuit de studii privind inceI!ut~r.ile_unel natiuni pentru care izvoarele istorice medievale da~eau numai stin sarace ~i discordante. De la W. Tomaschek, R. Roesler ~l :r .. Jun~ la ~aul ~unfalvy, Jos. Lad. Pic ~i L. Rethy 57, eercetatori stramI, mal toti de Itmba germana abordeaza in ultima treime a veacului al. XIX-l~ problemele amintite' nu fara sa amestece uneori, in argt~mentanle lo~', mtere.se de alt ordin de~it eel pur ~tiintifie. Inva~aW romani care Ie-au ra~puns, in fr.unte cu A. D. Xenopol ~i D. Onciul P, VOl' recnrge consta~t ~a lzv.oarele bizantine pentru a apara tezele tradittonale ale istoriograflel romane, ~~ cum odinioara procedase un Petru Maior in .disp~~ta sa cu Sul~er, Ede~ ~l Engel. Mai tirziu, in secolul al XX-lea, clnd diseutfile se ~u~ in J~11 p~u:n:elor f~rmatii statale de la Dunarea de Jos ~l asupra rolului ~l semnificatiei Imper1l1: lui Asane~tilor, istorici ~i filologi ca N. Iorga, G. ~urnu, ~. B~nescu ~~ alyii VOl' reveni neincetat la exegeza pasajelor devenite olasice din autor~l bizantini pe care ii cuprinde ~i volumul de .faya: 0 gt:upar~ a textelor semmfica tive sub acest ra port din litera tura istorica _ blZa.ntma se face~. astfel tot mai necesara : ea trebula insa sa corespunda ex!ge!lyelC!r spOll~e a~e critdcii filolozice. De etteva ineercari fitcute in aceasta dll'ect1e! pornite ~m perspective diverse, cu mijloace ~i objective diferite, urmeaza sa ne ocnpam

in cele ce urmeaza.

Este dificil de caracterizat opera postuma a lui Eudoxiu de .Hurmuzaki, apitruta, incepind din 1878, sub titlul Fragrn~nt~ zur <!escht~:te. der R1trniinen. Primul velum, tradus in romaneste de Mihail EI~l.lnes.e~l ~l ~ublicat in 1879 este in eea mai mare parte a sa, consacrat istoriei vlabilOl.' balcanici, incepind' cu rascoala din 1185 ~i cu primii Asll.!le~~i.. Hur~nz.aki W cautit informatiile la. autori b~zantini ~e cur1nd edita.ti m aIlll~tltul Corpus scriptorum histonae byzanhnae, publieat la Bon~ de Academia d~ l;Itiin1ie din Berlin. De la ineeput, dar, vom avea g~r~nyl~U~Or text~ mal sigur stabilite sub raport filologic. Sint, astfel, folositi : Nichita Cbomates, George Akropolites, George Pac.hymer~s ~i Nich~.or Gr~gora~. Pent~ prima oara, se pare, in istoriografle ro~allll este utlllZata ~l crOlllca ver.slficata a lui Efrem. Autorul 0 clteaza ~l pe Ana Comnena. N-a fost in m-

51 Operele Invlltatilor amintiti, In mllsura In eare dlsculll Ineepulurile poporului roman ~i teriloriul sllu de ba~tinll, slnl treeule In revista de AI. Philippide, Originea romdnilor, vol. I.

Ce spun iZDoarele istorice, Ia~i, 1925, p. 689 ~i nrm. .'

58 A. D. Xenopol, Teoria lui R6sler. Sludii asupra sttlruinte~ romdmlor In DaCIa tralana, Ia" 1884 ~i 0 Oneiul Teorla lui Roesler. Studil asupra staruin/el rnmdnilor tn Dacia tralana de ~~. D. Xen~pol. Da~e de seamd crillcd, In "Convorbiri Iiterare", XIX .(1885) ~Ireprodus In Dimltric Oneiul, Scrierl Istorice, ed. Aurelian Saeerdoteanu, I, Bucure~tl, 1968, p. 131-250.

61 Eudoxiu Cavaler de Hurmuzaki, Fragmente din Istarla romdnilor, I, ~ucure~tI. 1879.

Tradueerea. flicuta din Ineredintarea Minlsterului de Culte, se datore~te lui l\!~hail Eminescu. care a reallzal-o, In 1878. la Flore~ti, In judetul Dolj, unde fusese adllposUt de r:'leol~c Mandrea. Vezi. de pildll, I. Cretu, Mihail Eminescu. Biografle documentart1, Bucure~tl, 1968, p. 260 -

261.

rN11RIODL'CEIRE

XXI

tentia lui sa ne dea 0 culegere de izvoare, dar istoria, a~a cum 0 concepuse Hurmuzaki, se infll.ti~eaza mai mult ca 0 parafraza sau rezumare a izvoarelor, dealtfel constiincios realizata ~i unde, alat1ll'i de autorii bizantini, intilnim ~i surse apusene, cit1ndu-se, relativ rar, ~i autori moderni. Istoria marelui patriot ~i om de cultura bucovinean - careia deltminteri autorul nu ajunsese sa-i dea forma definitiva - represinta astfel, pe mari portiuni ale sale, 0 colectie de texte bizantine referitoare la vlahii balcanici, corect rezumate ~i care mai pot fi inca folosite. Caracterul oarecum arhaic al unei asemenea tntreprinderi nu putea, fireste, satistaee cerintele unor cercetatori formati la 0 ~coala istorica mai exigents, Opera. lui Hurmuzaki, cazuta repede in uitare, menta totusi sa fie relevata pentru interesul pe eare-l vM~e fatit de romanitatea sud-dunareana,

, ~ Interesul crescind pentru istoria vlahilor balcanici se vadeste ~i Ia cere' tori mai noi, care VOl' pune in centrul atentiei lor informa.tiile capatate de la Nichita Choniates. Astfel Constantin Erbiceanu, intr-o comunicare la Academia Romana, din 1901, referitoare la epoca lui Isaac al II-lea Anghelos ~i la romanitatea balcanica de la sfirsitul secolului al XII-lea 60, Ioloseste Iargi extrase din Nichita pe care le da in traducere, dar tnsotindu-le uneori ~i de pasaje citate in limba originalului grec. Erbiceanu mai utilizeazg !iii pe Ana Comnena ~i G. Akropolites, din care iara~i se reproduc

largi fragmente. Se re rod uce i asa 'ul binecunoscut in .

(VI, 3) ip. care se re eva orlglIlea 1 a c a va or, numai ca este pus pe §.eama Anei Comnena 8i ! MeI1tlllltu Erbiceanu este ca, ce1 aintii, se adre'seaza nu numai operelor istorice bizantine in propriul tnteles al cuvtntului, dar ~i productiilor retoricei aulice. In aceasta comunicare se reproduc astfel doua cuvtntar! de la Choniates, cu Indicajii pretioase la vlahii rasoulati 82. Cercetatorului roman nu-i scapa exagerarile pompoase ale acestei proze encomiastice, dar ~tie sa desprinda din frazeologia vanit a lui Nicbita informa 1iiile care intregesc ceea ee cunoastem din alte surse cu privire 10, .Asane~ti ~i la reaetia bizantina fata de comportamentul acestora.

Cu alta rigoare procedeaza, in 1905, filologul ~i istoricul Gh. Murnu, cind da Ia lumina 0 antologie de texte din Nichita Choniates referitoare la raacoala Asane~tilor 63. Ietoria lui Choniateseste exeerpata en competen1ia de Murnu; fragmentele selectate slnt prezentate paralel, in forma original a ~i in tradueerea lor romaneasca, aproape totdeauna satisfacatoare. In anexa se reproduce, de asemenea, in text paralel, "Ouvintarea tmparatulul Isae cll.tre patriarh ~i sinod, acrisa de Nichita Aeominatos (SiC)64 pe cind acesta era secretar intim ~i insoyitor in rll.zboaie al impara-

eo C. Erbiccanu, Doud ac/e oliclale necunoscute de pe timpul Impdralului blzantin Isaac II Angel priviloare ta romdnii din Peninsula Baleantcd spre (tnele 8eeolulul XII, In "An. Acad. Rom. Mem. sect. isl.", serin a II-a, tom. XXIV (1901-1902), p. 1-38.

n Ibidem, p. 11.

e2 Ibidem, p. 26-28,30-35. Textele ~Int traduse dupA editia lui C. Sathas, MSO'CXLWVLXl) Bt(3AtO&1jX1j, I, Venttia, 1872.

ea Gheorghe Murnn, Din Nichita Acominalos IIonla/ul. Traducere a parlilor prlviloare la istorla A.,anl:ilor, cu introducere ~i index. hi "An. Acad. Rom., Mem., sect. 1st.", seria n JI-a, tom. XXVIII (1905-1906), p. 357-467.

... Istoriile liternturll b!zantine, pIne. nu de mult, Insoteau numele eelor dol frati, Mihail ~I Nlch!ta.Chonlates, de ceea ce se socotea a fi patronimul Akomlnatos. La acesta s-a renuntat dupll ee G. StadtmlllJer (1934) ~i V. Grumel (1953) au ariital eA numele Akomlnatos nu se lustiIica prin tradi\ia manuscrisll a operelcr celor dol scriitcri bizantini.

XXII

c'l.L. ELIAN

tului". Este yorba de cea de-a dona cuvintare tradusa de Erbieeanu pe care 0 avem astfel intr-o noua ~i mai ingrijita traducere integral:'!" Murnu precede culegerea s~ de ~mgmente. di~ Ch?niat.es (~e 0 intr?d:lCere asupI:a istoriosrafiei bizantine ~l de 0 SChl~lL istorica - Btzan(ttl pvna la r~volu(t~ Asani:ilor -, care indica situa~ia Imperiului bizantin, Indeosebi dupa moartea lui Mannil I Comnenul (1180). Intre fragmente legatura se face prin rezumarea textelor omise. Notele din subsol sint rare; un indice de nume proprii incheie lucrarea.

Din anii urmatori primului razboi mondial vom retine dou~ ~n1egeTi alcatuite cu rosturi ~i intinderi deosebite, dar care ~n adus servicn eerc~tarii istorice romanesti. In documentata sa lucrare din 1936 65 despre ~omanii in evul mediu ~i problema continuitatii, Aurelia~ S~cerdo~eanu. introduce 0 scurta dar bine conceputa serie de extrase din izvoare medievale, inclusiv bizantine care Yin in sprijinul argumentarii sale. Sint astfel folositi : Kekaumedos, Ana Comnena, Ohoniates, Kinnamos, Pachymeres ~i Cantacuzino. Traducerea se da in text, in sub sol reproducindu-s~ forma O"receasca, urmata uneori de discutii sprijinite pe 0 1arga informatie.

'" In sfir~it, G. Popa-Lisseanu, sub titlul Dacy,a tna~~ori~ ~la8ic_i, .n~ da in 194366, cea mai larga culegere de extrase dm autorii elini, ~atml ~l b~antini privitoare la teritoriul Daciei ~i popoarele care l-au locuit, de l~ Herodot ~i C. Iulius Caesar pina la Sphrantzes ~i Chalko~o~dyles. Autorit bizantini sint cuprinsi in eel de-al doilea volum al culeger.ll ~l, pentru se?o.lele XI - XIV, se dan, in traducere, fragn;tente din Teofilact al Bulgariei, Kekaumenos, Skylitzes, Kedrenos, Attaliates, Zonaras, Ana Comnena, Nichita Choniates, Eustatie al 'I'eealonicului, Const. Manasse~, loan Kinnamos, Efrem, George Akropolites, George ~ach~m~re~ ~l . l~a~ Oantacusino. Textele sint precedate de 0 scurta notl~a biobibliografica ~~ tnsctite de note explicative. ~e alocu:i se ~ntercalea~a Ain corpul tra~ucerll sau se reproduc in note pasaje sau cnrnpeie de: fraza, in greceste, d~ textul original, menite sa sprijine traducerea ~an mterpretal·ea.a,:torulm asupra unor puncte controversat~ san. de 0 llll:portan~a. speclal~. G. PopaLdsseanu se facuse cunoscut prm editarea unui mare numar de lZvoare. stra~ ine referitoare, in anume pa.r~i ale lor, la istoria medievala a romanilor ~l intre acestea se numarau ~i bizantini ca Priskos (secolul al V-lea) san Procopiu din Cezareea (secolul al VI-lea); cunostintele saleera~, in aces~ domeniu intinse ~i munea sa de traduca.tol" ~i comentator a1 a:tltor .a~t,ol'l clasici ~i' medievali a fost utila ~i merit a sa fie relevata. TOtU~l, deflclenta de metoda ~i de informa~ie, lipsa de acribie filologica de ca~e da ad~sea covada editorul au pus in umbra calitaWe reale ale c~lege~'ll sal~ .. Llpsa unui Oorp1ls complet ~i riguros constituit al textelor blZant,l~e pnV1t.o~rer atit la Dacia ~i la romanii din stinga Dunarii, cit ~i la vlahll balcam.Cl s~ facea simtita pe ma.sura ce se extinde~ c~rceta.ri1e asupm v.romamtatu medievale din intreg sud-estul european. 0 hp~~ pe .c~re ----: I?acar pentru vlahii din dreapta Dunarii - aurecunosc t-o ~llstonCl straill11

e& Aurelian SllcerdotellllU, Constliera/U asupra istoriei romdnilor In cuulmcdiu. Dovezi.leeontinu.ltilitl §i drepturile romani/or asupra te~itoriilor lor aetuale, Bucure~ti, 1936. PaslIjcle dm

autorii bizantini stnt date IIi p. 235 ~i mill. . .

88 G. Popa-Lisseanu, Dacia in aulorU clasicl, I, Auto.rtl latinl clasi~i §i pO~i~lasici ~i IL

AUiorit grecf ~i bi:antini, Buct1re~ti, 1943 (Acad. Rom., St. ~l cere., vol. LXI ~i LX\). ,

INTlRJOIDUlCElR E

XXIII

Sa arnintim ca 0 culegere restrlnsa de excerpte din autori bizantini pIjyind pe vlahiillaLGauici4a.duse, inca. in 1912, Karl Dieterich In lucrarea sa cunoscuta asupra informatiilor geografice ~i etnoO"mfice din izvoarele bizantin~. al~ veacur~or V. - XV67. l'iaglllentele_..I®roduse din Kekaumenos,. ]ih~h.lta Cholll~tes ~l. G. PashYl!l~:r:M..Be refereau r.~§pectiv la : caraeterul ~l ong!n~~ -:-lahIlor, felul lor de a se lupta ~i la vlahii in Asia Mica. Pentru romann dm 'fara Romaneasca, intr-o epoca mai t'irzie se foloseau

doua extrase din Cha1kokondyles. V· ,

Evident ca excerptele mentionat!/,oricit interes ar fi prezentat erau neindes~ulat?are pentru 0 te?Ieinic~ explorars a vietii ~i obiceiurilor ~lahilor medievali, Sarcina de a intocmi 0 antologie cuprinzatoare la care aUt izvoarele narative,. cit ~i cele diploma.tics sa. contribute la 0 ~a.i completa cuno.a~~ere a v~ahllor balcaniei st-a luat-o un cercetator maghiar care se distinsese prmtr-un numar tnsemnat de contr ibutii la limpezirea istoriei lor in evul mediu. Matthias Gyoni, un bizantinist de valoare din scoala lui Gy. Moravcsik, i!li propusese sa alcatuiasca 0 vasta lucrare in trei volume intitulata &udii asupra izvoarelor istoriei rornanilO1" din oeacul al V-led pln~ tn ,?e~C-'1.tl ?,l. XI!I-l.ea ~i, tntr-o conf~r~n~a tinuta. in 195368 in Sectia de lmgvlstlCa ~l lst?l'le literara a. Aca~eml~l de ~tiinte a Ungariei, anunta planul dupa car~ lZvoare~e - blzantI~e ~l de alta provenienta _ urmau sa fie repartizate ill cele trei volume proiectate, Astfel in primul volum care trebu~a s~ tmbratisezo .Jleri~ada dintre anii ~4~ si 1206, trebuiau p~se la contributie 17 surse bizantine. Le vom aminti numai pe cele narative :

Constantin Porfirogenetul, loan Skylitzes, Kekaumenos Ana Comnena loan Kinnamos, Eustatie" a1 Tesalonicului ~i Nichita 'Choniates. In al do ilea volum ~i pentru anii 1207 -1279 urmau sa. fie excerpate Iucrari ale lui Manuil Holobolos, iar in ultimul volum intrau George Akropolites, George Pachymeres, Efrem ~i Nichifor Gregoras. Daea la acesti autori adauga.m sursele de natura diplomatiea (chrysobule, acte, scrisori etc.) pe c~re, in acest VO~Ulll., le-am.lasat la 0 parte, preeum ~i foarte numeroasele izvoare in alte limbi decit limba greaca ~i asupra carora Gy6ni nu dadea decit puti~e ~m~nunte, nu ne putem ascunde regretul ca 0 moarte prematura a Impiedicat pe tnvatatu; maghiar sa.-~i duca. la capat 0 munca de de care s-ar fifcloslt cercetatori de pretutindeni.

Culegerea de fata, care - sub raportul cronologiei - se fixeaza. in mare masura. asupra epocii luate in considerare de M. Gyoni, s-a constituit dupa un alt plan. Nu numai ca. a inclus singure izvoarele bizantine dar B-a l~itat la snrse~e narative, H1.sindu-le pe celelalte in sarcina unor p~b1icatii v_ntoare. In 8ch1mb, numarul autorilor excerpati este eonsiderabil mai mare ~l textele selectate nu se refera exclusiv la vlahi, ci ~i 131 teritoriul pe care s-au gasit ~i se gas esc astazi romanii, in masura in care acesta este amintit de izvoare, c.hiar cind lipsesc referintele la romani ~i se mentioneaza doar popoarele m1gratoare care au locuit ~i stapinit vremelnic acest teritoriu, Urmind 0 directie car~ s-a manifestat mai demult in istoriografia noastra., fl.';! fos~ ~ua~e. in consl~~rare nu numa;i .operele cronicarilor ~i istoricilor blZantlm, Cl ~l produc~ll cu un caracter hterar mai pronuntat ~i indeosebi

f

I

I

61 Karl Dieterich, Bymntlnische Quellen :ur Liinder- und Vlilkerkundc (5. _ 15. Jhd.), 1 - II, Leipzig. 1912. Pasaj ele amintite se gil.scsc In vol. II, p. 91- 94.

IS M. Gy6ni, I.es sources by:anilnes de l'hisloire des Roumains, In "Acta Antiqua Aeademiae Scientiarum Hungaricae", tom. II (1953), p. 225-235.

XXIV

cele care apartin retoricii bizantine (euvlntar! festive, panegirice ~.a.)_ N-au fost Iasate Ia 0 parte poemele unui Teodor Prodromos, de mult folosite pentru Indicatii asupra indeletnicirilor vlahilor, ~~~' ~i. yersifi~atii J?ai putin utilizate, cu date interesante asuI?ra ~mor expeditii m~htal'e blzantl~e~ de pilda. S-a socotit, de asemenea, util sa se reproduca ~l texte cal:e SlI?-t parafraza evident a a unor opere istorice binecunoscute, . cu~ este l~tOl'la lui Teodor Skutariotes, care urmeaza pas cu pas pe Nichita Chomate~. S-a plecat de la incredintarea ca unele variante, prezente intr-o parafraza, pot arunca 0 lumina noua asupra textului parafraz~t, ~~ cu~ s-a cons!a: tat ca versiunea desemnata prin sigla B a textului lui Choniates ~xpbc~ satisfacator numiri etnice arhaizante (de exemplu, T(lupocr)!.u&(l~) din 01'1- ginalul lui Nichita 69. •• _ •

·~I 0 alta trasatura a prezentei culegeri, care trebuie .sa ne l'etl~a. mal m~lt atentia este apatiul foarte larg care se acorda vlahilor balcamCll\in masura in care izvoarele bizantine care ii mentioneaza nu atesta - cu una sau doua exceptii - prezenta lor pe teritoriul '{'arii Romane~t!, . .A~d~a:~ lului, Moldovei ~i Dobrogei, se poate ridica ~trebarea a~upr~ ~egltlm}t~t~l prezentei lor intr-un volum de izvoare medievale ale istoriei Romaniei.

Raspunsul l-au dat in primul rind filologii conte~porani.. Locul de Iormare a limbii romane comune - din care s-au desprina, ca dialecte, daco-romana vorbita de romanii nord-dunareni, ca ~i megleno-romsna ~i arornana vorbita de vlahii balcanicl - e cousti tuit ~tr-un ~patiu foarte extins, care depaseste granitele de stat ale Rom~n.lel,. cuprinztnd si teritoriul dintre Dunare., Ma..rea Neagra, Hae~nus, Iinia J~recek-S~~~ si 0 linie care "aproape se suprapune cu granita bulgaro-iugosluva . Unitatea de limba este expresia unitatii de obirsie. Stl'amo~ii romanilor au trait pe teritoriul amintit, iar" ... contactul dintre populatiile de pe ambele muluri ale Dunarii a fost toarte viu ~i nentrerupt":".

'f..... In aceste Imprejurari, comunitatea de engine, de limb a ~i contaetel.e ncfutrel'upte intre romsnii nord-dunareni ~i vlahii balcanioi in~p~n o.con.sl· derare de ansamblu a tuturor izvoarele care vorbesc de vlahi ~l teritoriul pe care-I oeupau in perioada indicata, cit ~i de teritoriul nord-dunarean ~i de locuitorii s:U ba~tina~i sau de popoarele migratoare, care. - mai .C~l ~e~sebil'e - atl'ageau atentia i.stol'icilor, n;ilitaril?r ~i oamen~l?r p?htl.c~ b~zantini. .Aceasta eu aUt mal mult, eu CIt evemmentele pohtlCe ~l mihtale din Bizant la sfil'~itul secolului al XII-lea pun in centrul atentiei Mucr((7., adicll. vechea Moesia Inferior.

Comunitatea amintita a vlahilor balcaniei eu romanii din stinga Dunarii este insa mai mult decit rezultatul necontestat la care au ajuns cercetatorii din domeniul filologiei l'omanice sau al istoriei limbii rom§,ne ; ea se situeaza deopotriva ~i intr-o traditie carturareasca pe ca.re, la inc~putu~ secolului al XVIII·lea, au ilustrat·o Constantin Cantacuzlllo stolmcul ~~ Dimitrie Cantemir. Cel dintii, ne-a lasat patrunzatoarele sale obselvatll des pre eutovlahi, mai exact vlabii din Epir ~i .Albania, ati~ de ~s€ma~ato~'i eu l'omanii din nordul Dunarii prin caraeterele lor somatlCe, hmba ~l Obl-

•• cr. Gy. Moravesik, By:anlinolurcica II. Sprachresle der Tilrkvulkcl' ill den by:anlinischell Quellen, ed. a II-a, Berlin, 1958, p. 303.

70 August Kovacec. Deserierea islroromiJ.nei aelua/c, Blleure~tl, 19i1, p. 31-32, llnde se rormllleaza Sllccint pozHia filologiei romi!.ne actuale eu privire la locl11 de rurmnrc al poporului ~i limbii romanc.

J

LNTRIOIDU!C'EIRE

xxv

.cei~i 7l.lnant~mir ~u se sprijin~ pe observatii etnografice ~i lingvistiee, ci pe Izvoa~iFeinzantme,.e ~ept mterpretate in modul sau original, dar din -care nu lipseste martuna Iimpede a lui Cbalkokondyles ca romanii din Pind vorbesc ae~ea~i limba ca ~i dacii, adica romani; din '{'ara Romdneasoa 72. I?e ~a Cho~ra~es, Can~emir,~tia ca pat.ria romanilor sUd-dunareni este Mysia ~l .ea mysu din veetmr ill vremea is~oricului bizantin ~i dupa marturia h~l, se. ~u,meau .. vla 7 Norocul schimbator al luptelor dintre vlahi ~i b~zantml ill_ann ce urmeaza marii raseoale din 1185 ii face pe cei dintii sa se r.etraga temporar.la nordul Dl~?arii, apoi sa revina cu ajutoare militare din partes "tatanlor" 74. Vlahii insa, ne previne Oantemir de au si fost apueat multe locuri in Misia, inca a~ezamintul lor mai de' t~mei t~t

petJDunare au fost" 76. '

" 1 vanko, u~ip~?llui ~s~n, este vIa~ul loan care, ajungind sa se Incus-

ere s.c ~u familia tmperiala a .Anghelilor, i~i schimba numele in loanAlexis, ~l, dupa ce ~e v~ desparti de bizantini, ajunge domn al vlahilor ,1 va purta razboale victorioase cu latinii din Oonstantinopol. Cantemir mcepe s~-l num~asc~ "pom!1. al tuturor ~omanilor" ~i este evident ca ii va pune III seama acpiunile militare intreprmse de lonita .Asan (1197 -1207) irnpotriva veclnilor de la miazazi 76. Oind, in 1236 romanii invinsi flind

d b I .. d 1 ti ." D " " y

e u gan ~l e a m~ ,tr~e unarea pe cuprinsu~ viitoarei '{'ari Romanesti,

Cantemir se intreaba claca in fruntea lor va mal fi fost sau nu acel loan V?d . Alexis", a:~estat cu 30 de.ani in urma sau "vre-un fieior S~~l nepot a lUI < ... > earn Dragos Vod ~l Radul Vod sa fie fost multe soeoteale sint earile ne ,I.?ot ,adevel'i." 77. Ce eredem ca trebuie retinut, dincolo de aceste ('~onstructll attt de phI?-~ de fant~zi~, este incredintarea invatatului moldovean c~. se poate stabili 0 ~o~stmmtate tntre statul Asane~tilor ~i primele tormattt polities l'omane~tl din Moldova ~i 1'ara Romaneasca.

Daea asemenea speculatii erudite, ramase dealtfel in manuserisele at-it de tirziu publicato ale lui Cantemir, nu au fost resuscitate niei ehiar de 0 anume istoriografis !?man.tica, amatoare de aventura ~i culoare 10- cala, tema legaturllor politice dmtre Asane~ti ~i anume teritorii romsnest! de la_ nor~l de.Du?are a fost.reluata, in alt context, de istoriografia muntea~a de msptratie centacuameaaca. De data aceasta, speeulatiile carturare~tl pe baza llllor .text~ gre~lt intelese se intUnesc cu unele tradiyii locale pentru a genera 0 lmagme a Olteniei, politic legata de V1ahia Asane~tilor care a dainuit in istoriografia romaneasea vreme de peste llll seeol. ' , ~u _p~tem p~'ezenta ,aici deeit rezultatele unei anchete care, in alte Impre]urarl, trebulC sa se msoteasea de llll intreg aparat de texte paralele

71 Istoria flirii Rumt'lne~tI de stolnicul Constantin Cantaeuzino ed eil p 45 46 12 Dimitrie Cantemir, Hronicu/ ... , cd. ell., p. 157, 398. ' . ., . , . 73 Ibidem p. 156.

7& Ibidem, p. 403.

7& Ibidem.

• 7~ M~tamorfozele lui Ivanko. aeum un Ivan, slnt pline de interes. Intli I~i sch.imba numele 1~1 A!exI~ ~I s.c logode~te eu fa~a lu.i .!saac Sevastocratorul (Ibidem p. 417) ~I luptA Impotriva v,lahll?r, .apol: dupa ce "s-an vleleIIJt , devine du~man Bizantului (ibidem). Dupll euprinderea 'anl:I, vme ~1 ... lncepatul'a domnii lui loan' Alexie domnul Vlahilor" (p. 419), de fapt lonita (Salolan). Dupa lua~ea Constantinopolului de latini, el este "loan, domnul romAnllor" (p. 423Hi-~1 pastrea7;11 a~easta htula~ura,plna ce ajunge "acel al tuturor romanilor vest!t domn, loan" (p. 465).

. IbIdem.! p. 460. Numele dat de turci Moldovei, Kara-Bogdan, vine de la un Bogdan

~l Inseamnll .. tllnle a lui Bogdan eel negru" (p. 4i4-'175). Bogdan care este tatillllli Draao~ al' fi p.utut fi feciorulllli loan Alexic. Cantemlr nu este totu~i si~r (p. 474). De ee pare ~ rl lneredmtat, este eil. Drago~ era sau frate sau Val' eu Radu Voda Negrul (p. 475).

XXVI

AL. E.L1AN

~i temeiuri erudite. Autorul bizantin de la care se pomeste este, de asemenea, Nichita Choniates ~i anume eunoseutul sau pasaj (ed. Bonn, p. 485 sq.), in care se infati~eaza mceputurile rascoalei Asane~tilor ~i folosirea unei presupuse intel'ventii miraculoase a sf. Dimitrie pentru atitarea populatiei bulgare ~i vlahe tmpotrrva stapinil'ii bizantine. Textul pe eare-l gasim in versiuni apropiate, dar nu identice, in Genealogia Cantacuzinilor (ed. cit., p. 59 -60), in Istoria 'l'arii Rmnane~ti (in redactia Tunusli, p.17, 18) ~ila NaumRimnieeanu (eel. cit., p. 94) reprezinta rezumatul- care a stat la baza celor trei l'edactiuni - al unui pasaj mult mai dezvoltat, care insa nu este luat direct din Choniates, ei din parafraza in greaca populara (apla) a lui Choniates, aflatoare in BloAGt; XPG'ILX'~ 7tEPL&XOUalX TIt) taTopllX'I T~~ BU~IX'l'rl8ot; a lui 1. Stanos din 1767. lntr-adevar, atit :r.rihail Cantacuzino, cit ~i Naum Rimniceanu se refers, inainte de a reproduce rezumatul lor, la Yizantina sauYizandida, care n-a putut fi identificata pma aeum, desi Mihail Cantacuzino dMuse indieatii suficient de clare despre "acea prescurtata istorie bizant.ina, tipariHl. la anul 1767 in limb a apla grecea,sca" (ed. C1:t., p. 23). Dintre cele trei versiuni amintite, ~a ne oprim asupra celei care, fiind de timpuriu imprimata, a putut exercita 0 mai puterniea influent a asupra istoriografiei romanesti posterioare, ,adica la eeea ce putem numi redaetia Tunusli. Aceosta preia de la para-

fraza lui Stanos eiteva elemente, care lipsese in originalul lui Choniates. Unul se datoreste de-a dreptul inculturii compilatorului. Astfal Choniates (ibidem) povesteste cum, la inceputul rascoalei din 1185, barbat! ~i femei, cuprin~i de 0 adevarata ruroare mistica, tocmitd de Petru ~i Asan Ra t\,tite poporul, predicau cil. "Dumnezeul bulgarilor ~i al vlahilor a binevoit libertate (EAE'J.\te:pllX'I 'l)u86X't)as:) si a mcuviinte.t scuturarea jugului celui de demult.". Stanos (op. cit., III, p. 48) parafrazeaza corect: 1)u86x'l)ae 'leX. TOUt; E"eu&epwan &7tO T-YJ'I ~'XAIX~loc'l (sic majuscula !). Compilatorul redac tiei Tunusli, intelegind gresit textul, afirma ca romanii ~i bulgarii, incredintati ca au sprijinul sf. Dimitrie, E7tOPEO&'t)CH7,'1 !l-e:TeX. a7touil-iit; XIXTOC ~AIX~£IX~ (sic !), eeea ce traducatorul de mai tirziu, G. Sion, reda prin : "au pleeat deinda ta asupra Sclaviei", 1amurind in nota ca "sub acest nume, de buna Heama ca a voit sa Inteleaga Bulgaria 1" 78. Daca de aceasta. interpretare nu poate fi iuvinuit Stanof;, cind este yorba insa de apal'itia tatarilor in to ate cele trei redactii al'atate, in locul cumanilor (la Choniates: ~XO&lXt), echivalentul (TOCpTlXpOt) se datore~te lui Stan08. in sfir~it, ~i ceea ce ne illtel'eSeaza mai de aproape, Stanos reda Mua[1X lui Choniates prin BAIXXll7,. Explicatia nu prezinta dificu1tati: Stanos ~tia de la Choniates ca cei cc inainte vreme se chemau lllysi, acum se mlllesc vlahi (ot Muaol 1tp6'l"e:po'l W'lO!l-OC~OVTO VU'lL Se BAOCXGt )(LXA~axO'ITlXt, ed. Bonn, p. 482). Era fil'esc deci ca ~i tara lor, Mysia, sa sufere 0 8chimbare cOl'espunzatoare de nume ~i Ha se cheme Vlahia. Numai ca Mihail Cantacuzino ~i compilatorii de traditie cantacuzlneasca de la sfil'~itul secolului al XVIII-lea au inteles prin Via· hia lui Stanos viitoarea Ungrovlahie, adica '-rara Romaneasca, unde dealtfel "lahii de la sud de Dunare, din vremea Asane~tilor treceau adesea in cautare de ajutoare. Daca, a~adar, carturarii rom§,ni intilneau la Stanos intoarcerea lui Asan e:tt; BArtxllX'I T-YJ'I I1ocTp[SIX TOU sau de8lu~eau ca tot acolo ~i-au cladit 0 biserica en hramul sf. Dimitl'ie de unde se intretinea agi-

78 Islorla poWlcll. ~I yeografica a Terei Romdne~li de la cea mai veche a sa inlemeiere pine; a anul 1774 < ... > tradusa de G. Sion, BUClIre~ti, 1863, p. 10.

INTROlDU'GElRE

XXVll

tatia de care am amintit, biserica va fi Iost ~i ea ridicata undeva, in Tara. Romaneaeca.

D.intre bi~eri~ile striivec?i de dincoace de Dunare, purtind hramul mar~l"~l ~uc,em? din _Tesalomc, Cantacuzinii 0 stiau pe cea din Craiova, ~1U~lta ~~ Biserica baneasca. Recon.struita de Matei Basarab, zidita mai ~?-amte :"reme, .s~ pa~~J de Ba~b:l ~ralOvescu, la origine biserica putea avea ~! un ctitor mal .. ~Chi' . D~ aei pma a pune ridicarea laca~ului de cult craiov ea~ r.e seama lUI ~et:u ~l .A~a?, p.~ care co:npil~torul Lstoriel 1'arii Rorna· ne~t~ 1.1 soc?tea ~,dmtIe ~tapml~01'll celor cinci judete ale Craiovei" 80, era un pas U~Ol ~~ t!ecut. ACI s:u'p:m~e~ co~~uenta cu 0 traditie asupra em-eia nu pu~,e!ll starui, dar pe care 0 intdlnim int11 tot la un cronicar in slujba Cantacu~lllilor. Este vo~b~ de ir;c~putul Istoriei 'l'a1'ii Rumane~ti de dnd a~b d~8ci1!eoat p1'avo8lav'!l'~~11 cre~tlm, unde se amintesc "l'umanii carii s-au despart~t de 1a romam ~l au pr.ibegi~ spre miazanoapte", trecind Dunarea ~i descalec~nd la Turn~. Severmul1!-l, dupa care au pus banoveti din neamul B~sarabllorA 81: Tra(~ltla se re~er'a, evident, nu la 0 inohipuita imigrare in masa. ~ r?mamlol',?l la 0 admigratie de proportii restrinse, din motive preCUmpa?ltor confeHlO~la1e pe care 0 eunose ~i cele trei redactiuni cantacuzinesti ~e 1a f]J~e1e Rec~lul~l al XYIII-lea,.pe care le-arn mentionat ~i pentru care ,.e manifesta divergente in ce prtveste cronologia . Anterioars, secolului al XIII-le~, ea a cunos.cut lnsa 0 repetare in aeest veac, dupa versiunea consemnata de Cantem.lr. Compilatorul redactiei Tunusli vorbeste numai de ~partenenta .Asa.nel$trlor la clasa condueatoare din 01tenia, dar Dionisie F~tl_nO ~bandoneaz~ pe Sta~o~ ca izvwor Aist~ric ~i se intoarce Ia redactia ollgmala, a.lm Cho~lat?s. Iom.ta Asan ramine msa, ~i pentru el, un staptnitor al ?lt~mel, b~ chlar. mt~meJetorul Oraiovei care in numele ei ar inchide ~mmtJTe~. un~lI vechi. cr~I Iovan, ce nu putea fi declt lonita. . Acesta dar, ~l cu fratll sal, este ~l etitorul, in 1205, al bisericii sf. Dumitru 82. Nu eredem neeesar sa urmarim cum istoriografia romantics din veacul al XIX·lea l~ preluat,. intl':o forma sa:u alta, aceasta legenda, de 1a Kogalniceanu la Cesar Bolliac, Papazoglu ~l Frunzescu. Hasdeu ii amiuteste nu fara ironie pe ~ei ~ai multi, furnizind pina la sfir~it 0 ipoteza proprie ~rivind oriO'inil~ C~ralOvel,. ca~e in83. ,nu rezi~ta. ~nalizei mai m~t deeit cea propusa de Fotino83• , om ammtI tOtU~1 de 0 hcll.rlre, care trebUle subliniata. de spirit critic in versiunea greceascii Fotino-Baleanu a Istoriei vechi a D~ciei. lntr-o sch~lie ~a textul privitor la lonita ARan, care ar fi stapinit Banatu1, adica cele cinci ]udete de peste Olt, autorul, dupa ce aminte~te de biserica. sf. Dimitrie care ar fi fost ctit.orie asaneasca, remarca totu~i 0 dificultate (&1tOpllX),

•• 79 Vezi ~i loan Popcscll·CiIieni, Biserica sf. Dumllru din Craioua in MltropoUa OIte·

TIlel", XI (1959), p. 581-582. ,,,.

80 'Ja,\,O?ICL '\'~~ BAOCXICL~ 7tOAL'I'LK7) KCLt yewypCLqlLK~, ed. cll., p. 18.

81 Jst~ria 1'ilrii Rom(11.le~1i de cilld au de~cdlecal pravoslavnieilcre.~lini ( = Islorla 1'lI.rll Romllnc$ti 1_90- Jr,90. LeloplS,'lul caillacu:inesc), ed. C. Greccscu $i D. SimonesCll, B\lcure$ti, 1960, p. 1).

82 D. Fotino, 'JaTo_tCL T'~~ 7t&ACLL ll,CLK(CL~. I. p. 282-283.

03 B. Petriceicll-Hasd~ll, Ori]inilc Craiol1ei. 1230-1400, In \'oIl1muI Ollcnt.'ceie, Craiova, 1884. p. 27 ~i mill.

XXVIII

AL.ELIAN

fiindca ~i in Tirnova se gaseete 0 biserica a sf. Dimitrie 84. Daca aeeasta judieioasa observatie ar fi fost cunoscuta mai multora ~i dezvoltata, dupa cuviinta, istoriografia noastra ar fi fost scutita, mai devreme, de perpetuarea unei legende.

Oricum, dependents politiea a ,arilor romanestt de Vlahia .A.sane~tilor alcatuieste 0 tema aistoriografiei nationale, de la Cantemir pina in ultimul sfert al secolului al XIX-lea ~i ehiar mai departe, daca amintim ~i de speculatiile unui tnvatat cu patrunderea recunoseuta a lui D. Onciul, carv ~ desigur ~i pe alte considerente - a afirmat-o in scrierile sale 85.

~ socotit ca permanenta preocuparilor faya de vlahii baleanici in istonografia romaneasca, chiar at unci cind nu este scutita de interpretari eronate, constituie 0 indreptatire pentru cercetatorii eontemporani sa eunoasca pe cit e eu putinta mai mult din ce spun izvoarele bizantine despre o ramura a poporului romanoro desprinsa de trunchiul viguros care - gasindu-si la vreme potrivits forme proprii de orzanizare politica - s-a dezvoltat pe teritoriul sau de bastina din Dacia.

ALEXANDRU ELIAN

--------

8' Ms. :,(1'. 2 al Bib!. Acn d. H,S.R., r. ti7. Cornpilator-ul si-a dat asl Ie l seama ell bis,I'iea ctitorlta de Asancst] era la sud de Dunare, 111 capitala ce lui de-al doilea Impcriu hulgar, ~i ca prln urrnare, nu din Craiova sau din Oltenia - presupusa poscsiune ~ Asanesttlor - 01' !i pornit marea I'ascoalll a vlahilor ~i bulgartlor. Cornptlatorul sc rerest c totusl sa traga concluzure necesare ~i persist a 111 credlnta ca Ionitil '\>an a fost tntcmetctorul Cralovci, pentru care repcta paretlmologla amintiUI.

85 Convlngerlle lui D. Onciul privirid domina l la A5ane~til()r asupra unor teritorii la nord de Dunjire rner ita 0 dtscutle mai arnpla dcclt 0 putem face alci, SA nmtntlm nurnai cA, Inca in teza sa de doctoral, susttnuta la Vlcnn, in 188·!, Onciul sustinea eli "Tara Romaneasca s-a format ca parte a statului rornano-bulgar al Asanestllor. Separa tia T,\rii Rornancst i de Bulgaria s-a facut dupa Invazla tatartlor (1241)", vezi D. Onciul, ed. eii., I, p. 22. In acelasi an susttnea ca "Asane~tii sint I'egi al Bulgarlel ~i Vlahiel", prin Vlahia tntelegtnd gre~it Tara Rornaneasca ~i nu Moesia care era de fapt 0 alta VIa hie 10 sud de Dunare. Fura shut critic prelua ~i o Intorrnatts dintr-un document - dovedit de Ion Bogdan a fI un Ials grosolan - dupa care "rcgele Callman Asan (1241-1245) poarta in tilulatura sa sl numcle de dornnitor al "MoldoVlahlei" ~i adauga : "Nll avem tcmci a ne Indoi despre autenticitatea acestcl din urrna stirl" top, clt., I, p, 101). Mal tlrziu, tnalntca dovczilor aduse ell era yorba de un 1als, Oneiul se refllgiaza In tradltlilc eon fuze consernnate In Tarst venicul Iul Palslc de la Hllandar (sec. al XV II I-lea), vezi Ibidem, p. 414, n. 21:J, pentru a continua sa sustlna domlnatla Asanestllor dlncoace de Dunare. Onciul este de Iapt tributar legendelor create de Cant emir ~i traditiilor consernnate de istoriografia cantacuzlneasca de la sflrsitul secolului 81 XVIII-lea (ibitlcI1l, p. 615-616, n. 5R). EI continua sa crea da eli. HEi (Asline~tii - AI. E.) au pus temelia statului roman la sttnga Oltului sl lor s-au inchinat banii din Oltenia" (Ibidem, p. 411). Catre sflraitul vlettl (1919-1920), fara sA abandoneze vechea sa teza, Onciul credea totusi cll, fllra sa lie yorba de 0 domlnatle nemijlocitil "era mai mult 0 auloritate bisericeasca exercilata de cpiscopul de Tirnova. Din autoritatca bisericeasca s-a nascut cea imperiaill, fiirli a fi 0 staplnire directa, cl dOEir voievozii romilni ce se gllseau in Vlahia recuno~teau Intl'U eltva nutorlLatea imperialll a !mparatului vlaho-bulgarilor" (Ibidem, p. 54), Nu e nevoie sa adaugiun eli din aeeste constructii ~ubrcde ~i evident anacronice l1-a rna! ramas nimic. Hasdeu conehidea eu buna dreptate, In 1898, polemiztnd cu Oneiul ea ,,0 staptnire bulgareasca In regluncll Carpatilor, niei dupa Asan, nici !na!nte de Asan nu !nfllti~eazll nici 0 umbra de proba", vez! B. P. Hllsdeu, Elymo!ngicum Magnum Romanlac, to III , IV, introduccrea, Bucure~ti, 1898, p, L.

Ana Cornnena Atc siada

... ttal iates, Bonn

Banescu, Les duches

Beck, Kirchc

Brshier, Vie 01 marl de Byzance

Bryennios, Bonn

Chronicon Paschale, Bonn ClVIH

Decc i, Colon isation

Diaconu, Les Petchenegucs

DID, II

DID, III

Dieten, Erliiuterungcn

D61ger, Regesten

Erbiceanu, Doud acte

Georgios Akropolites

PRESCURT AIU

":' Anne Comnene, Ale xiode (RegHe de l'empereur Alexis I co~'n~Jte, .1°81-1118), texte etabli et traduit par Bernard Lcib, Pans, Societe dedifion "Les belles lettres" 3

vol., 1937-1945. '

= Michaelis Attaliotae Historia, opus a ,V. Bruneto de Presle Institllti Galfici socio inventum descriptum correctum recensuit I. Bekkerus, Bonn. 1853.

= N. Banescu, Les ducht!s byeantins de Paristrion (ParadOllllavolI) (I de Buigarie , Bucuresti, 1946.

= Hans-Georg Beck, Kirche ",.d thcologische Literatur im by:anliltischen Reich. Munchen, 1959.

~ Louis Brehie r, Le monde by:a •• lin, I, Fie ct marl de Bysance , -Paris, 1969 (editia a doua).

= Nicephori Bryennii Commeutnrii recensuit A.Meineke Bonn, 1836. '

= Chronicon Paschale, recensuit L. Dindorf, Bonn, 1832. = Ca,~.bridgc M,:dieval History, IV. I. Byeantium ami its .Nelghbours edited by J. M. Hussey with the editorial assistance of D. M. Nicol and G. Cowan, Cambridge, 1966.

= A. Decei, Le probUme de la colon isation des Turcs seljoukidcs dans ta Dobrogea all XI II -c sieele Tarih arastirrua.lari dcrgisi", Ankara. 196Q. \'1, 10-11. "

= P. Diaconu, Lcs Petchtf"~g"es au. Bas-Danube, Bucuresti, 1970.

= Radu. Vulpe si Ion Barnea, Din istoria Dobrogei, II, Roman ... la Dandrea d" [os, Bucuresti, 1968.

= Ion Bar?c~ ~i $tefan. $te1iin~scu, Din istoria DobrogeiIII, B.zanl'tnl, roman. ~t bulgari la Duniirea de Jos Bucu-

rcsti, 1971. '

= Jan-Louis van Dieten, Niket«: Choniates, Erlduterungen zu den Reden. undo Briejen nebst einer Biographie, Walte r de Gruyter, Berhn-New York, 1971.

= Franz Dolger, Regester: del' Kaiserurkunden des ostromtschen Reiches (Corpus der griechisc"en Urkunden des Miltclalters ... nd der neueren Zeit, Reihe A, Abteilung I), Munchen, 1924-1960,4 vol.

= C. Erbiceanl1, Douii acle ojicia!e necunoscule de pc li1llpul impdralului bizanlill Isaac II Angel. "Analele Academiei Romane. seria a II-a, tom, XXIV, Memoriile Sectiunii istorice", Bucure~ti, 1901.

..

= Georgii Acropolitae, Opera, rcccnsuit A. Heisenberg, Leipzig, 1903.

:xxx

= Nicephori Gregorae, Byeantina historia, cum L. Schopeni, I-II, Bonn, 1829 -1830; Nicephori Gregorae, Historiae Byzantina« libr i postrc",; ab 1. Bekker nunc primum editi, III, Bonn, 1855.

= Traite d'etudes byza'ntincs, I, La chronologie, par V. Crumel. Paris, 1958.

= B. Hendrickx, Recherches Sttl' lcs document s diplomatiques non conserves concernant la quatrieme croisade et

I 'Empire latin dr Constantinople prnd ant les premiel'fs annees de son existence (1200-1206). "Byzantina". 2, 1970, Tesalonic, p. 107-184.

= N. Iorga, Histoire des Roumains et de It! 1'01/!al1ittf oticutale, . Bucuresti, 1937, 10 vol.

= C. Jirecek, Gescbichic der Serbc n, Hakkcrt, A rnsterdam, 1967 (= Gotha, 1911-1918), 2 vol.

= Isuori za biilgarskata is/ol'iia·, Sofia.

= Georgius Cedrenus Ioannis Scylitzac ope ab 1. Bekkero suppletus et ernendatus, Bonn, 1838-1839, 2 vol.

,= Soueti. i rasskazt Kekaumcna, SociJlenie vicalltij.<kog<, polkovodla XI veka, podgotovka teksta, vvedenie, perevod i cornrnentarij G. G. Litavrina, Moscova, 1972.

= Ioannis Cinnarni, Epitome rerum ab Ioanne ct Ale xio Com'nenis gestarum, recensuit A. Meineke, Bonn, 1836.

= Leonis diaconi Calocnsis, Historiae Iibri decem e recensione C. B. Hassi, Bonn, 1828.

= Leo Grammaticus e recensione 1. Bekkeri, Bonn, 1842. = Paul Lemer le, Prclegomenes a une edition critique ,t commentee des "Conseils et Rtcits" de Kekallmenos, Bruxelles, 1960.

= Kekaumenos, v. supra.

= G. Murnu, Din Nichiia Aeominatos Honiatul, traducere a partilor p'rivitoare la iSloria A sanisilor, .. Analelc

Academiei Rornane, seria a II-a, tom. XXVIII, Mernoriile Sectiunii istorice", Bucuresti, 1906, p. 357 -467.

= G. Murnu, Istoria romanilor din Pind, Vlallia More, 980-1259. 51 «diu istoric clupii izuoare bisantine , Bucu-

resti, 1913. .

= Gyula Moravcsik, Byzantinotl<rciea, I-II, zweitc durchgcarbeitete Auflage, Berlin, 1958.

Moravcsik, By zaniiusn and tlze Magyars = Gyula Moravcsik, Byzantium and the Magyars, Budapesta, 1970.

-Gregoras, Bonn

-Grumc l, Chronologie'

Hcndr ickx, Recherches

Iorga, Histoire des Rouina ins

j irceek, Geschichie del' Scrbe n

[zvori

Kedrenos, Bonn

Kekaumcnos, ed. Lil.a vrin

Xinnamos, Bonn

Leo Diaconu", Bonn

Leo Gramrnat.icus, D:JfPl Lcrnerle, Prolegom enes

Lrtavrin

.Murnu, N'ichita Acominatos

Murnu , Vlah ia NI a.rc

Moravcsik, Bvzantinoturcica

N. Choniates, Tstoria

= Nicetae Choniatae, Historia, reccnsuit I. Bekker, Bonn. 1835.

N. Choniates. Orationes

= Nicetac Choniatae, Oroiiones Dt epistulae, recensuit Toannes Aloysius van Dieten, Walter de Gruy ter, BerlinNew York, 1972.

= G. Ostrogorsky, Gescbichte des I;y;antinisc".,. Stoates , Munchen, 1963 (editia a treia).

= Georgii Pachymeris de Michaele et Andronico Palaeologis, libri XIII, recensuit 1. Bekkerus, I-II, Bonn, 1835.

= Gunter Prinzing, Die Bedeutllng Bulgariens !llId Serbiens in den [ohre« 1204-1210 im Zusammenhang mil del' Ent stebung und Entwickl<mg de,' bYffantinischen Teilstaaten naek del' Einnahme Konstantinopels infolge drs 4. }{1·fll=JU~rs. Munchen, 1972.

Dstrogorsky, Geschichte

'U'achymeres, Bonn

Prinaing, Bedeutung

Pscllos, Cro nograf ia

Skyl itzes, etl. Tsolak is

Thcophane s lie Boor

Thcophanes coutinuatus, Bonn

Zonaras, Bonn

Zosirnox

Ztatarski, J storiia

XXXI

= Miche] Pse]Jos, Chrollogl'aphie 0" h istoire d'un sieele de Byza.lCe (976-1077), I-II, tex te etabl i et traduit par Em ile Re nauld, Paris, Societe d'edition Le s belles

lcttres", 1926-1928. "

= E. 0. ",Tao~r1.x"l' 'H a'JVe;I."~" -;-r,<; Xpovo"(pa.<pca.<; 't'ou

'I<uocvvoo ~)('JAt't'~"I (Ioannes Scylitzes .

sulonic, 1968. Continuatusj, Te-

~ 1'heophan!s, Chronogra ptiia, recensuit C. de Boor I-II, Lelpzlg, 188:l. '

= Theophanes Continuatus, Ioannes Cameniata, Symeon ~~;~~ter, Georgms Monachus, recensuit I. Bekker, Bonn,

= .Joannis Zonarae A nnales ex recensione Maurieii Pinden. I - II, Bonn. 1841-1844; Ioannis Zonarae Epitotna.e historiarusn libri XIII-XVIII, ed , Th. Buttner-Wob t Ronn, 1897. s

= Zosim i cornitis et exadvoca ti fisci Historia lIova ed

1. Mendelssohn, Leipz ig, 1887.' ,

= V,. N. Zlatarski, l storiia 110 bdlgarskata ddrjava prez srcdnite vekove , I-III, Sofia, 1927 -1940.

IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI III

IQANNH~ 0 \lAl'POIIOY~

H"l<\"JNOT T01' AI'H1l'AT01' ~lHTPOnOAIT01' El'XAITDN xoros ~I~ • --- . -l\IEPAN TH~ !lINHMH~ TO)' }lErAAOT TPOIlAIO<I>O:O,T RAJ n-~~~ ;'n'N rENmlENIIN Em TOE BA PEA POI~ lOlA )':\1 A TO 1 P 1 IAN

p. 80

lOAN MAUROPUS

loan Mauropus a fost unul dintrc rcprezcntantii de seama ai intctcctualuatii bizantinc din secolul al XI-lea. S-a nascut in Paflagonia, in a doua [umatate a secoIului al X-lea. Venit de tlnar la Constantinopol, a deschis 0 scoala particulara. A C011- tribuit mai ttrziu , alaturi de Psellos si loan Xiphilinos, la organizarea Universita tii. alcatuind statute le scolii de drept si predind cursuri de retorica (din 1045). In 10·16 se calugareste, intr-o mi1.nllstire eonstantinopolitaniL A devenit mitropoJit al Euhaitelor la 0 data nccunoscuta, prin anii 1048-1053. Data mortri sale nu se cunoaste : se pare d. nu a supravictuit Cll mult lui Constantin al IX-lea Monomaehos (1042-1055).

Opera sa este vasta ~i variata : ea nu a fost inca studiata eu aten tia cuvenita ~i i se atribuie gresit multe lucrari ale altor autori. A scris numeroase prcdici, canoane, epigrame, poezii ocazionale, scrisori. A alcatuit 0 cronica, azi pierduta ; i S8 atribuie un Le :riC011 ctimologic in versuri.

Interesante ca izvoare privind istoria noastra ~i a Europei sud-esfice, in general, stnt doua cuvtntari ale lui Mauropus in care se vorbeste despre raporturile Bizan tului eu pecenegii din nordul Dunarii ~i sc fac a ltc refcriri la situat ia din aceasta regiune.

Editie folosita : lohannis Euchaitorurn metropolitac. Quae ill cod ice VaticGlIo Graceo 676 supcrsunt, J. Bollig ... descripsit, Paulus de Lagarde ... edidit , G6ttingen. 1882 (= Abhandlungcn del' historisch-philologischen Klasse der kiinigJichen Gesellschaft der Wissenschaften in Cottingen, XXVIII, 1881). Am Iolosit aceasta edi tie indirect, prin execrptele Hlcut" din ea de Ivan Du icev, l zvori za bdlgarskata istoriia , XI, Sofia, 1965. p. 79-87.

!\ LUI lOAN, PREASF!NTUL JYIITROPOLIT AL EUHAITELOR, CUV!NTARE DE ZIUA POl\ffiNIRII lVIARELUI PURTATOR DE BIRUINTA 1 E;lI PENTRU ACUlVI F.APTUITA lVIIN1TNE CU RARBARII

1048/9. Descrierea pecenegilor. Peccncgii tree Dunarea cotropiud 0 parte dill teritoriul Inzantin, dar sint '''iriuli £11 chip miraculos, 0 parte dintre ei Sf couuertcsc la crestiuissn, supun£ndll-se Imperiulni bizantvn

< .. , > Acolo- lucrurile stateau deci astfel, dar aici- cum oare? Barbarii p. 80 atacau In repetate rinduri tinuturile apusene, dar catacurile lor s se sfirseau

prin tratate de supunere si marturisiri de ascultare, cad ei l~i dadeau seam a

ce anume e mai folositor si se incredintau deplin ca aceia care se impotrivesc stapinirii si clomniei acestuia 4au de luptat cu Dumnezeu. De aceea si acum primesc vestea cea buna 5 si isi grabesc pasii si regii neamurilor pagine sint minati In robie, iar altii se zoresc chiar sa treaca de bunavoie <de partea imparatului >, predindu-i tari intregi si cliberind ora~e si dind daruri si tributuri si adaugind Imparatiei romeice, atotstapinitoare si <tarile> lor,

pre cum riurile care-si varsa apele in imensitatea marii.

1 Cuvlntarea a lost rostita eu prilcjul zilei Sfintului Gheorghe, la 23 aprilie 1049. Pentru datare si cornentariu. vezi Ivan Duicev, Nahluuaneto na pecenejhiia vojd Tirah v Biilga.riia pre: 7048/49 g., "Sbomik na Balgarskata Akademiia na naukita i izkustvata" XLI. 1945, I, Sofia p. 35-39; A. P. Kajdan, Ioann Mavropod peceneghi ; russhie v seredine XI, V., "Zbomik. radova vizantoloskog Instituta" XVIII. 1963, I, p. 177 -184.

2 In partile asiatice ale Irnper iului Lizantin. a In Balcani.

• A impil.ratului Constantin al IX-lea l\1onomachos (1042-1055). 5 Adica sint crestinati, primosc cvanghclia (=Yestea cea buna).

4

lIOANNES MiAUIRDPUS

'De; av 8E .(ina: 1tIxpde; TO 7t&'V1"WV !L&'AtcrTa: 7tp6cr1pCXTOV xcxl vtOIi &GlU!L&'crw TWV &!:oli 1"!:PCX()T[W'I, T[IIEe; OOTOt y.cxl 7t6&1:11 ot &'AAOYElle:L<; y.cxl ~1:v61pwVOt; 1"[e; &'H6xo't"ov l5~t'I xcxl ~UXtXe; &'l)ptw8!:t<; xcxl crX'Y)fl&.'t"WV ho7toV &e:CXII oG't"W 7tCXPIXll6~we; ~flepwcrE xcxl T:PO'; 't"0 &'v&pwmIlC:m:poll ~flEt o/e:, flE't"CX7tOt +,crcx<; &.&p60v; 't"[.; ACXOII 't"Ci'> xup [<p, &11 OUX ~yvw, 7tPOcr+,VEYXE; 'de; zlcr+,ycxYEIi ~vllol) €xXA 'Y)cr[cxe; xcxl 7t6AEWe; 't"oue; Ex&pOUe; &EOU't"E y.cxl ~cxcrtMwe;; OO't"Ot (M't"E ytXP 1"Ci'> A6y<p 7tEpl CI.,hW'I d7tEi:v 't"t 8ttX ~pcxxe:wv) 1:&1I0e; !LEv ·~crCl.v ri;ncr1"Oll, I5m:p cX7tCXIJTE<; tcr.e:, ~&IIOe; &.crs:~ee; 't"s: xcxl eXvofloll; ZXo&cxt 't"0 YEVOC;, vOfl&'/)Ee; 't'01) ~[Oll, &'7t'Y)yptWflEVOr. 't"0 -]j&oc;, ~/)EAupol XCl.l &.x&.&O:fl'Ot dill ~w-f)v xo:l 't"-f)v iHo:vrcx'.J, .it. Hcx tJ.€V (6JC; av

81" )''''~ "t: ", I" 'Cl " .. r ' .. '

p. Et7tOt 't"t<; OUOE'IOe; ull't"Ee; "'.,.tot, OU ,,"OYOII, ou voucv, OU "p"YjcrxELcxv EWO't"Ee;, OUOE'IL

7toAt't"dcxe; 't"p67t<p cr't'OLXOUllTE:e;, OU/)EIIl7tpoe; 0fl6\1otcxl) /)c:crflCi'> crU'IIX7t't"6fl!:vOL, XlXxouFy'ijcrcxt 8€ XWpCXI) xcxl xcx't"cx/)PCXfls:L1) cx1'llJL/)[we; xlXl 't'a EIJ 1toaL /,z(IX'I &Ecr&CXL xO'.L flCXXCX[pcxC; ~Pyov 7tOt'ijcrCXL flLCXttp6vOL<; XEpcrl 't'0 1tCXPC:fl7tEcrOI) o:u't"cxi:<; &7tCX~ 7t&'II't"")'1 E,jqlUEcr't"CX't"Ot xo:l 8!:LV6't"0:'t'ot' OU't'w YOUII xo:l 't"~V xwpo:v EX A7)cr't'dcxe; EX'·~cro:v.c, '~I) xo:'t"(~xouv de; Ile:lipo, &'cr&EvEcr't"tpoue; /lv't"o:e; 't"0Ue; IX.'IW3·EV olx +,'t'opo:e; E~EA&.- 0"1XV't"s:e;, Etp' oUe; OU !LDtpcxe; 't"tVOe; 't"oIe; 'ITOCAO:L xpo:-roGcrtV iller;crs: 7tPO:Yfl~J:rdo:~, &.H' ~v 0 7tpOe; o:u't"oue; 7t6AEflOe; 6t7tOpOe; &.d xo:l &.fl +'xo:voe;, xA!:7tT6v't'wl) Euy.cxlpwc; 't"ae; im/)pofltXc; 't"WV ~o:p~&.pwv, c:uxcxLp6-re:pov /)€ 't"~\1 EO:U't"WV qluy-f)1) xcxl &.7t68po:crt'l, xO:L xO:To:/)uoflEVW'1 hO[flWe; i:Jcr7tEP ~o:'t"P&.XWII de; ~A"Yj 7tOU xo:l II&'7to:e; y.o:l Tt A flO:'t"cx , xo:l 'IU'I a€ 7tOAAOCXte; E7te:lpo:crO:'1 't'ov "Icr-rpov /)to:~o:A6I)-re:c;, &c; cxu't"oue; &.v't"L7tE:po:c; e:!xo: T:pocro[xoue;, .-f)v ~flETtpo:V xo:xwcro:t' T:oG yap ~/)e:r.cro:v cXV.&pW7tCL &"Yjp[o: !LOCAAO': ~ eXV&pW7tOL' 't'0 vUV EV't"o:U&CX XCXTE:XOV, xcxl I)n TO xPlhoe; oux &'1I&pW'ITLVO\l tTL, IXAA' Ex. &e:OU 't'E xO:L &o:'i:ov xcxl 1"OU xo:xwe; 7tcxl}e:~v ,j ~"YjA6"t"Epov; -rtXc; !L€V oov cXHo:e; 't'OUTWV ecp61l0uc; de; oullh ~ fltxp6\1 't"L 7t&.vu XO:XOIi &'7tocrx"Yj'ITT06cro:c; &'vtx07t't"E 't'o:xu xo:l cruVtcr't'!:HEV ~ ~o:crLMwe; 7tPOfl+,&o:tGl, 't"~v E~ u~ouc; ~xoucrcx GUfl!LO:XlO:'I, 't'~v Ecrx,h'Y)v Ilt 't'o:o't'T,v XO:&"~flwV tAo:crLV .~ !LocHov &.m:Ao:crt<; 6Jc; A6yoe; 't"WV otxOt - oux oIllo: 't"[ 7tO't'E cp1jcrw, 7t6't'EPOV o:u't'wv &.8LX[CX'1 7tpOe; cXnoue; ~ £Tepwv flcxnov 7tAEove:~[o:v em:ve:x&c:1:cro:v 't"oo't"oLe; Ex -roX'Y)e;; 't'&.Xcx Ilt 7tOAU ~thtov &e:to't'€po:c; xo:/,EI\I olxovOfllo:e; tpyov 't'o 7tpocYflO:, ~'t'Le; !'lYEt crocpwe; xo:l XU~EPV~ 't'a &'V&pW7tLVCl, 8L'htpwv hEpo: 7tAhoucrcx xcxl 't"oIe; EVo:V't"[Ot<; 7tOAAocxr.c; 't"a EVCXV't"[CX 7tEpcx[vouacx, & x&.v't"o:u&o: 7tpoll+,Awc; E7tl 't"oo't"wv &CXUflcx't"ouPyc:i:, ot fltv yap E7t'ijA&OV 7t1X!L7tA"Yj&d 7t&'v .. :e; eXfllX, 't"ov 7to't'lXfloV &.&p60L 7te:~e:OcrlXvne; ~m;Lpw&tV't'cx xpucr't'IXAA<P, xlXL 't'~v &.7t6~lXcrLV XAt ~IXV't"Ee; (i:Jcr7te:p vOtJ.oe; he:lvwv) 't"~v 7tCXPIX7tO't'cxfl[O:v hocxwcrlXv Ex !LEP0UC; xo:'t'IxllpO:fJ.6vne;. ~ ~IXcrLALx~ 8e: xcxl vuv oux &.7te:vocr't'o:~e: 7tp6vOtiX, &.n'tv 117tAote; 1)'1 7tiXPiXXp'ij!L1X 't"a • PWtJ.IX[wv a't'plX't'EofllX't"lX, "EWe; fltv ,,6AtJ.l)e; yeflolJ't"lX XlXt 't"lie; 7tpbc; 't"oue; ~iXP~OCpouc; 7tEptcppov1jaEWC;' t7td ae: 7tpOcr'ijA&OV iyyu't"tpw 't'WV 7tOAE!L[WV, xlXl 't"tXc;

p. 82 6 ~Et<; e7tt~IXAovi e~ot[cpv"Yje; 't"i;> a't"plX't'07tt8<p, M!-L~oue; &!LIX x()(l 8eoue; 7tpbc; 't"~v &t()(V e7tA 1ja&l)O"lXv' ()(U yap ecp[x't"ov bcp&()(Afl0i:<; ou8' &.Pt&flCi'> 't'o 7tA'ij&oe; 7tEpLAe:7t't"6v, &.na nocalX!:; hIXAu7t't"E "aC; I5x&()(e; ~ O"'t"P()('t'(()(, 7tpOe; 't'E fJ.'ijxoe; &6PLO"'t"OV x()(l 7tAIX't"oc; tx't'E't"CXflEV"Yj x()(l 6Je; &n't) 't"r.c; &!-L!-LOe; e7ttxe:xufltv'Y) 't"Ci'> 7tO't"CXfJ.Ci'>, 1)v ouv 0 x[vlluvoc; SELVae; 't"oi:<; O"'t"PCX't"E0 !-LlXatV, oux lin !L6vov bALyot crupp1jYVUO"&()(L 7tOAAOC7tAcxO"LoO"tv ~fle:AAO\l, &'AA'II't"L xlXl 7tpOe; o6't"w &U!LOflIXXOUV't'I7.e;, ot 't'~v

lOAIN MAU:ROPU'S

.'\

Trecindu-Ie pe ceIeialte cu vederea, rna voi min una de cea mai noua

si mai de curind intimplata minune a lui Dumnezeu. Cine sint acesti straini

de nearnul si de limba noastra si de unde <yin ei »? Cine a imbltnzit in chip neasteptat ciudata lor infati~are si sufletele lor salbatice si moravurile lor stranii ~i i-a prefacut in oameni pe toti deodata ? Cine i-a inchinat Domnului

un popor pe care nu-l cunostea? Cine i-a facut sa intre inlauntrul bisericii si

al cetatii pe vrajmasii lui Dumnezeu si ai imparatului ? Oare astia erau - fie-ne ingaduit sa spunem pe scurt cite ceva despre ei - neamul necredincios

pe care-l stiti cu totii, neamullipsit de evlavie si de lege? Sciti 6 dupa neam, nomazi dupa felul de viata, cu moravuri salbatice, nerusinati si spurcati

in viata si obiceiuri, iar in rest cu nimic vrednici de luat in seam a - cum ar putea spune cineva - / caci nu cunosteau nici cuvint, nici lege, nici religie, p. SI nu-si rinduiau viata dupa nici un fel de organizare civica, nu erau uniti

prin legatura vreunei intelegeri , Hiceau rau tarii si 0 cotropeau pe neastep-

tate, jefuiau tot ce intilneau in cale si treceau prin sabie tot ce le cadea in rniinile pingarite de crima, fiind totodata cei mai inzestrati din fire si cei

mai groaznici dintre toti cscitii». Prin jaf si-au dobindit si tara pe care 0 locuiau pina acum, izgonind dintr-insa pe cei ce siila~luisera mai inainte acolo si care erau mai slabi; fata de acestia din urma stapinitorii cnostri >

din vechime nu si-au precupetit grija, dar razboiul cu aceia era intotdeauna

greu si cu neputinta de dus ccu bine » la capat, caci barbarii i~i face au pe

furis navalirile dnd le venea mai bine si fugeau si se retrageau inca si mai

in voie ; ei erau gat a sa se scufunde ca broastele in mlastini ~i <sa se ascunda»

in vai si in iazuri si de muIte ori au incercat sa tread Istrul, pe malul caruia,

de partea cealalta, locuiau ca sa ne strice tara': Cum de-au aflat ei, care

sint mai muIt fiare dedt oameni, cine stapineste acum aici si di stapinirea crorneilor» nu e de la oameni, ci de Dumnezeu casezata s si divina si mai presus de suferinte ? Prevederea imparatului a retezat si a oprit celelalte niiviiliri ale lor, facindu-Ie sa nu le aduca nici un folos sau numai unul foarte

mic, caci eel» era sprijinit in lupta de cer. Dar de aceasta din urma navala

s iu mai curind, cum se spune la noi, pravalire <asupra no astra > nu stiu ce

sa spun, care din doua <a provocat-o >, nedreptatea lor fata de ceilalti sau lacomia Intimplator trezita in ei de bunurile altora? Mult mai bine ar fi sa numim lucrul fapta a iconomiei dumnezeiesti, care cu intelepciune Ie con-

duce si le cirmuieste pe cele omenesti, potrivindu-le unele cu altele si impli-

nind adesea unele lucruri prin cele potrivnice lor, a~a cum vadit se intimplii,

in chip minunat, acum cu ei. Caci au navalit cu totii deodata, pasind cu toata multimea lor in acelasi timp peste riul transform at de inghet in uscat

~i coborind pe furls - cum le e obiceiul - au stricat tinutul de linga fluviu, cotropindu-l in parte. Dar tmparateasca purtare de grija nici acum nu a adormit, ci indata o~tile romeice se in arm au ~i erau pline de avint ~i de dispret fatade barbari. Dar dupa ce s-au apropiat mai mult de du~mani ~i

~i-au aruncat privirile/ pe nea~teptate spre tabara <lOT> au fost deodata p. 82 cuprin~i de uimire ~i s-au umplut de teama de cc :m vazut. Caci multimea <du~maniloT> nu putea fi cuprinsa nici cu ochii, nici numarata, ci acoperea armata <lOT> in intregime malurile ~i era nemarginita in Intindere ~i se

latea in voie ca nisipul varsat de riu. Primejdia era prin urmare grozava

• Scitii=pecenegii.

.OANNES MiAUROPUS

p, 83

rOA';'; MAUlROPUS

7

pentru ostile <llc:astre~, ':U ,pentru di nu:nai pU~i,l~,i oarneni ,Url11~ll s~ ,~e lupte cu mult mal multi, ACl ~I pent,~u ca f~ta, d~ indh Jlre~ acelC:I a, _<al ,no"tI! > i~i pierdusera sp:rant,a lDto,arcAern. aca_sa ~:-~I_ puse~era toata n,adeJde~ 1Il bratele lor dornici ca fie, invingind in razboi, sa locuiasca tara, fie, dupa ce VOl' 'fi facut un rau mare, sa nu die adusi > a se ruga 55. nu pateasca la rrndul lor asa ccva. Caci ce e frica de moarte fata de cruzirnile barbarilor? Pentru pi ascmenea alter lucruri la indemina si usoare si uciderea e un joe. In usernenea stare de spirit se gi'iseau deci unii din soldati, iar imparatul pregatea o alta oaste ajutjitoare, ciici celel~lte ii fus~sera. iml?ut!nate in cioenirile de mai inainte. Inainte de atacunle barbarilor, s-au I11ClnS unele lupte de departe si miei cic:cn,iri, f~l ca.re In,tlr7.~i~d.' e:an cu. rnai putin avint. p~r cine era gat a sa c1ea 0 iesire din situat ia far~ iesire ? Cu!-e era ac~l care dl~m~eat~l risipea plinsul de cu seara ? El era de Iata, spre ajutor, chiar atun~1 Clll~ II chema imparatul si armata plina de ~vint ~lavalea ,asupra dusrnanilor ~I se faceau cunoscute de indata cdovezile s ajutorului lui Dumnezeu. <'" > Caci mare a fost din non luptasi cruce a lui Hristos, atotcirrnuitoare, invinge din nou, desenindu-se sus de tot, in vazduh, acum ca si mai inainte, in vremea vestitului eel dintli imparat al crestinilor, apropiat de eel care prin liarul lui DU11111E';>;eu stapineste cacum >, atit prin nume cit si intru evlavie 7. Macelul a fest cumplit pentru barbari 7i frica lor inca si mai mare; ea da simtire celor ce erau mai inainte nesimtitori si-i invata, cu ajutorul nevoii, ce e' folositor. Caci pe loc, loviti parca de un fulger, ei si-au pierdut avintul ,~i aruncindu-si departe arrnele din, miini yi Ie-an, intins pc, acest_;a. ~erfnd cindurare > ~i cu strigate barbare si de neinteles ll1:,ocau lmla. Mariei sal:. leu ea a venit atit de repede ~i ei s-au bucurat de ea dincolo de once speranta, incit si aCU1:n s~ minuneaza ~l11pr~una ACU noi d~ c<;.le ,v~zute" C:lDl au, fost transforrnati cei ce erau ca rnste hare 111 oarneru blinzi, iar uricmnea ~I necuviinta de' mai inainte li s-a' prefacut in blindetea si gratia de acum; dar ce e mai stralucit decit orice si rnai uimitor, din neevlaviosi au d,evenit evlaviosi si din necredinciosi - credinciosi, inv:ednicindu~se, de bam, nestricaciunii 8 datorita dragostci de Dumnezeu a Imp~ratulUl ~I ,dragoste,l ~e oameni a lui Dumnezeu, si insernnati de el C1.1 lumina harului/ au prnmt de 1a Duhul innoitor aceasta cnoua > inniti~are, Astfel stie Dumnezeu sa se ingrijeasca de rnintuirea oamenilor, astfel ,7tie hl1p~rat_uI sa. se_ razbun~ p~ dusmanii invinsi, mintuindu-i fara de VOla lor, cinstindu-i fara c~ :1 ~a stie, invattndu-i prin daruri ~i cinst~ri sa-l cu~oascil pe Dumne~eu, $1, lata, e nearn stint nearnul fara de lege ~I a devenit popor non al lUI Dumne,zeu eel care era vechi in lipsa de evlavie ~i iarasi sint ch~mate cla ~intUlre) neamurile pagine ~i a invins peste marginilc pamintului Evangheha. Astfe~ ii conduce imparatul la Dumnezeul sau pe cei Hira Dumnezeu, astfel h supune Durnnezeu irnparatului pe vrajrnasi si prin toate se vadeste cit e de marc indurarca <lui Dumnczcu s fat a dc cimparat» 9,

7 Aluzie la Constantin col Mare ~i trad itia c1CSPIT nuraculon-a sa convertirc. , Este verba de bou-z,

9 Evenimentele relatate aici au fast identifieate ele cercetator i eu episaelul t recerii [uTy rah , sef preceneg din nordul Dunarii, in Imperiul bizantin : pentru ac:lea~i fapte vezi Kekau, uienos, eel. Litavrin, p. 150-152; Mihail Attaliates, c d, Donn, p. 30; Kedrenos, cd. Bonn. II p. 585-587; ct. P. Diaconu, Les Petcl"iI1CgUrs. p. 62-65,

8

~OANNESMA U'R;Of'lJS

mANNor TOr AfIOTATor MHTPOTIOAITOT ETXAITON XAPI:ETHPIO:E xoroz Em TH~ KAElAIPE:EEI TH:E TrPANNIA:E.

EAEXElH ~E META <SIC> TIEMTITHN TON XPI:ET01TENNON HMEPAN

p. 84

< ••• > l'1t'lxdvo~ ouv "CWV 7tpoe:; EW 't'e:"CP~fLfL£VWV "C~y!Jo&,':-wv, "Co~ Ev ~ucrfL~~ E7te:"CPOC7tYj X~"COC xwp~v fLE'~oUcr~ "CEWe:; ~crUXL~V &ye:~v (ho "CWV 07tAWV' DUX &.V~yx~[~v yap dv~~ 't'~v ~u"Cwv <rU!J.fLIXX[~V "Care:; EV 7toAe:fLL~ <ru<r"Cp~"C~w"Ccx~, we:; he:lvwv &.pxouv"Cwv e~u"Co~ 7tpoe:; "C~v VLX1JV fLe:"t'oc 'rlie:; "Cou xpe:tno\lOC:; ve:u<re:c.uc:;, -aux ~x~<r't'~ ~E: X~L CPUA~X~e:; lve:xcx "CW\I "t'~~e: 7tP~YfLOC"CW\I, we:;,xv Ecpe:8pe:uo~e:v, EII"CCXUl1~ x~l1t1)pufLevot, 7tpOc:; "Coc 7t~p' lA7t[3~ XtIJ~!J.~"C~ "CWV E:7tL "Coc3e: l'ocpl'ocpW'II' "CO 1)' &A 1Jl1e<r't'~1:o'll '1ttXV"CWII, I'CXCHA~X~ x~"Ce:xp ~<r~V"t'o cpe:t80~ x~l CPLA~\ll1PW7t[~, ~ 'ro~e:; 7tiicrt 't'oc 7tOC1J"C11. y~vo!J.ev1J 3toc xpYj<r"C6"C1J"C~, xcxl 't'OU1:0~ lcp~xe: l'auAo!J.tvot~ otxo~ ~~ocye:~\I' X~L 'rl1.u"C' e:t7te:p ~l1e:Ae: Xt\le:~\1 "Ce: x~l 1:puxe:~v, oux ,xv ou1)' Evl1OC1)e: 1)t~!J.cxp'roUO'~ 7tpacpoc<re:we:;, 1:oU 7tCXpOC "CO\l "Ie-epov l'~pI'I1.PLXOU ou fLtXPOC XI1.XOUV"Cot,; tvto"Ce: 1:7)\1 i'd"Cov~ 0p,*xYjv A71<r"CptXcxrc:; h~pofL~~ X~L 7tCXpCl~OAOLe:; tCP01)OLC:;, tv' M<rw 1:OC fLe:t~w X~L I'LI1.~O"CEpCX "Cwv 1)U<rfL~Xw1:epw\l ll1vW\I, ate:; 7toAAOC XIXi. 7toAAOCXte:; ~ • PWfLCX(WV 7tCXpe:lIoXAe:L"C~~ < •.. >.

< .•• > cpe:u "C'ije:; "CW\I • PWfLlX(WV cxt<rXUV'fjC:;, d • AYlXp7)\lo~ "C£ XIXL LY.U.\}IXLt;, e:uCXPL&fL~"COle:; ..j;~Aoi:c:; (x&xdvwv EII[O~e:;), 'rocrIXU't'CX <r'rPG!."Ce:UfL~"CCX PW!J.CX·(XOC <rUfL7te:<r6v"Ccx xcxl 7t~pOC "COV &ywvCl 7tAe:OVe:X"C~cr~V"C1X olhw !JoEi'1X cppovoucrt XIXL "COLIXG't'Cl 7tCX\l1Jyup[~OU<rl. 7ton ~r.iv lfLe:"CP[cr~v ao"Cm, rI1.AI1."CWV ~ 'II'~pwv 7tCXV<rU~L 7tpoe:; ~U1:0Ve:; &'V1:l1:CXXl1ev't'wv XPIX"C~<rIX.V"Ce:C;; XIXL ou1)' EX£~Vo <rxa7tOucrw we; "CO~ oix- 1:po1:e:; ~l1.p~OCpo~e:; he:tVOle:; f<rnv 8 XI1.L 0fLOCPUAoV xl1.xw<; cruv8tecp&e:lPCX\l < ..• >.

BCX<rtAe:UC:; 3£, xlXl "Cou"CWv '1tlXp~36~we:; ai)"t'w cru!-'-l'cX.v't'wv, XOC[1:0l <jl~ve:piic:; )(~l 1:e:Ae:lCXe:; 1:1;e:; E~ oupcxvou "Cuxwv ~o1J&e:LCXC:;, x~l .&cxppWv ClU"C7l. 7tAeOV EX "C'iJe:; ~8"1) 7tA"I)pacpop[IXe:;, ou8E: "t''ije:; IXU"Ci'i> 7tpo<r1Jxou<r'fje:; 7tpo!-,-Y)l1da.e:; &cp(cru"Co' 8 yocp "Co~ &AAO~ l1)6Xe:l 1:WV XCXXWV dV~t 'reAOe:;, au -r€AO<; hE'Lvae:;, eX).,).,' eXvoc~aA7)V {l7t£MIL~o:y£, xcxl "t"~v 1:WV &7to<r"Ccx"Cwv u7taxwp't)<1tv \ (),) cpuY'~'1 1) y.HOC),UcrW, &AAOC cr"CpCX't''t)YLClV ~ye:~-:o 7tcxvaupya'r£pcxv, de:; 7t~poc<r)(€U~v "CLV~ !J.e:l~ov~ "Coc "C~e:; ILciX't)e:; um:P.\}e:fL£v't)v. 8lOC 1:ou"t'O x&V1:£u&£v IhL 1:OCXO<; (<r'rPCX"t'oAOye:L, l!.IXL "COC<; &7tou<rcxc:; 8uvocfL£le:; &7t0 "C~e:; e«lcxc:; &\le:XCXAe:L1:o, ~ocp~CXptXOC "CE cr"CP~"Ce:')fLoc"t"oc Ex

p. 85

p. 86

lOAN MAU.ROPU'S

9

A LUI rOAN, PREASFINTUL MITROPOLIT AL EUHAITELOR, CUVINT ARE DE MUL TUMIRE PENTRU DOBORIREA TIRANIEpo. A FOST ROSTIT A IN ZIUA A CINCEA DE LACRACIUN

7047, 29 decembrie. Pecenegii au luat parte la 1"lb"rilrile din Impcriul bizantin, dind ajutor razvratituZHi Leon Tornikios, Ei at! [est ttl.Sa tnjria/i de bicantitli, alial; si ei cu

"barba.;" din nordul Dundrii .

< .•. > impotriva aeelora fiind Indreptate asadar armatele din rasarit 11, el12 a ordonat eelor din apus sa ramina pe loe dtii vreme nu vor fi in stare de lupta. Caci tovarasii lor care dueeau razboi nu aveau nevoie de ajutorul lor, fiind in stare sa Invinga eu ineuviintarea lui Dumnezeu; nu in ultimul rind insa ctrupele din apus trebuiau sa ramlna acolo s ~i pentru paza, ea sa vegheze, acolo tabarlte, cpreinttmpinind s ataeurile barbarilor in aceste tinuturi. Dar eel mai adevarat e ca s-au bucurat castfel.> de favoarea si de marinimia imparatului, care intotdeauna s-a purtat eu toti astfel din bun atate si care le-a Ingaduit si lor sa ramina acasa, cum voiau. $i asta desi daca ar fi dorit sa ataee si sa distruga nu-i lipsea aeum motivul, pentru ca barbarii de dincolo de Istru 13 aduceau nu putine daune invecinatei Tracii, cind ~i dnd, prin expeditiile lor de jaf si ataeurile lor indraznete, ea sa nu mai vorbese de neamurile mai mari si rnai violente din apus, de care mult si adesea era tulburata impiiratia romeilor < ••• >.

< ..• > Vai, rusine pentru romei, ca, dupa ee au ataeat eu armate atit de mari pe agareni 14 si pe sciti 15, popoare putin numeroase (si dintre ei numai pe unii) si i-au invins fara lupta, se f8.1ese atit de mult ~i sarbatoresc asem~nea viet?~i: $i cind ~r deveni c oare» ~ai modesti, ectnd» i-ar invinge pe galati sau pe ivm, daca ei le-ar sta tmpotriva eu toate fortele lor? $i nu au in vedere nici faptul ca irnpreuna eu bietii barbari au pierit si unii dintre eei de acelasi neam eu noi < ••• >.

. 1?ar impar~tul, dupa ce s-au inti~pl~t si a~estea ~n chip neasteptat 16, desi ajutorul lUI Dumnezeu era vadit ~l deplin, desi, dupa eertitudinea aeum capatatii, se bizuia inca si mai mult pe el, nu a renuntat nici la masurile de prevedere care-i reveneau lui. Caci ceilalti au crezut di acesta este sftrsitul n.enorocirilor, pe cind el a socotit efi nu e yorba de sfirsit, ci dec intrerupere ~l era de parere d. retragerea razvratitilorj nu e fuga sau risipire, ci 0 stratagema foarte vicleana, menita sa ascunda pregatiri de lupta mai mario ~e aeeea si acum el aduna cit mai iute armata si a rechemat trupele plecate din partite rasaritene si punea in miscare prin scrisori trupele barbare din

p. 84

p. 85

p. 86

10 In Bizant, prin "tiranie" se Intelege orice uzurpare de putere, orice staptnire Intemeiata pe uzurpare. In cazul de fa~a "tiranul" este Lean Tornikios, rllzvrlttit Impotriva lui Constantin al IX·lea Monomachos, proclamat trnparat la Adrianopol, la 14 septembrie 1047. cf. L. Brehier, Vie et mort de Bysance, p. 211.

11 Este vorba de turcii selgiucizi si de luptele bizantinilor cu ei. 12 Imparatul Constantin al IX·lea Monomachos (1042-1055). 1" Pecenegii.

,. Agarenii = turcii. 1& Sci~ii = pecenegii.

1" Este vorba de ridicarea asediului Constantinopolului de Leon Tornikios.

HI

p. S7

11

par~ile de apus si de nord 17 si a pus la cale distrugerea tiraniei . cprin atacuri» din toate partile, dorind sa elibereze de teama deplin pe toti supusii sai si cautind totcdata sa salveze nenorocitele rest uri ale Traciei, distrusa de proprii ei locuitori care au jefuit-o ; caci nenorocirea nu-i venea de la straini, nici din alte parti, ci de la ai ei si din cas a si, precum viperele, propriiIe ei odrasle ii sfisiau sinul de mama. Numai ca tiranuI, dupa astfel de fapte de vitejie, ratacinc1 in sus ~i in jos, s-a gindit cu grija sa incheie unele aliante Cll strainii, cu cei numiti sciti-nomazi 18 si planuia sa intocmeasca masini pentru asalt ul zidurilor ; iar dupa putin se auzea din nou ca e pe punctul de a navali incoace, asernenea unei Iierbinteli care revine sau precum un duh dlU si necurat care, cum se spune, desprinzindu-se de om plead. si, dupa ce rataceste prin pustii, vine apoi iarasi la el, cu mai rnulta silnicie si mai multa indrazneala, irnpreuna en cele sapte duhuri ale rautatii sau ccu cele sapte > ostiri ale ei, caci sapte se aratau a fi, ba chiar mai multe, cele care luptau alaturi de tiran. Intre timp au venit si trupele din rasarit, bine rinduite acolo si a fost adunata armata ;;i din partea locului, iar cea de dincolo de hotar - aceasta era barbara - si care era si ea acum plecata, a fost chemata. Asupra tuturor acestora imparatul a revarsat daruri mari si demnitati stralucite si felurite alte binefaceri, dar mai mult decit orice aur, caci acest neam este deosebit de iubitor de bani. Si astfeI, ii trimite cit mai repede la lupta, de care erau dornici, poruncindu-le sa faca ce trebuie sa. faca pe cit se poate de bine si dindu-le drept conducatori pe eei mai de searna dintre strategi, pe cei obisnuiti, de multa vrerne si in urma multor lupte, sa invinga. Ei au plecat deci, echipati de lupta, iar orasul a cautat din nou spre viitor; iar cele vazute ii umpleau pe cei mai multi (sau de rind) de bucurie si ei sarbatoreau pard dinainte nimicirea dusmanilor, dar imparatul si cei ce erau mai chibzuiti si mai cu minte au socotit ca situatia e grava si vrednica nu de bucurie,f ci de rnulte bocete, caci i~i dadeau seama in ce nenorocire a cazut marea ~i vestita fala a romeilor, de vreme ce sint siliti sa atace propriile lor ostiri si sa. ridice armele, unii impotriva altora, oameni obisnuiti sa fie tovarasi de lupta ;;i aliati si cnevoiti s sa-si minjeasca miinile cu singe de crestin - .;;i de ruda - vai, crestinii l < ••• ). A pornit deci la lupta dintr-o parte [textual: de aici] armata romeilor si, in acelasi tirnp, din partea cealalta [textual: de acolo] s-a apropiat, potrivit intelegerii, armata barbarilor. A fost chemata si armata din nord 19, care nu se indepartase mult, caci inteleptul imparat punea la cale incercuirea nerusinatului fugar ~i vraj mas, tncercind, prin mancvre strategice, sa-l prinda pc tiran ca intr-un navod. Si apoi a hotarit sa se dea batalia. A sosit ziua hotaritoare ~i a fost harazit luptei locul potrivit si armatele s-au pornit la lupta in chip stralucit < ••. >. S-a cutremurat pamintul (de pard s-ar fi intimplat intr-adevar un cutremur), s-au cutremurat neamurile [ostirile razvratirii) 20, au inclinat in data spre

p. 87

17 Cf. Dolger, Regcsten, 883; 1. Duicev, Buntat •• a Litva Tornika, biilgarite i pecenegbite, "Sbornik na balgarskata Akaderniia na naukita i izkustvata ", XLI. 1945, p. 32, 11. 5. consider a ca este verba de bulgari; A. P. Kajdan, op, cit., p. 183-184. crede ca e verba de TU~i; Pentru Diaconu. Les Pclchineg""s. p. 60. nota 167, aceste trupe barbare shit "bandele de mercenari fruncczi si varcgi in scrviciul imparatului".

18 Sc iti i nomazi = pecencgii. cf. Duicev, Lzvori , XI. Sofia, 1965, p. 86, n. 2; P. Diaconu.

Lrs Petch",.e{ilf.es. p. 59. n. 167, atribuic grcsit Invatatului buJgar identificarea sc itilor nomazi tie aid eu bulgar ii,

19 Vezi n. 17.

20 Duice v, levari, p. 87. n. 3 Ie identified cu pecenegii.

12

~OANNES MAU'ROPIJS

( , , ,>E(jGl.AEU&"y] '~ y~ ((jEL(j!-L<7> yocp &.'1 'Lt~ dXOC(jE:tEv bp&w~ 't"o (ju!-L~OC'l), t"t"tX. .. p&X&'1)(jGl.'J e&'J'1) ('Lex. 't"~<; cX'I't"tX.pdtX.~ (j't"pGl.,e;ufJ.Gl.'t"tX.), ExAL'ItX.'J e;u&u<; 7tpo<; qJuy~'J, OUX €'Je;yx6v't"G( 't"O\l &")w&;:'1 cX'I't"L7tG(),O') Y..tX.t 7tOAE!-LLOV, XtX.t ~ <:puy~ (jW't"'Y)p[tX. T01:,;; CPUYOU(jL XGl.&L(j't"G('t"Gl.L' XtX.'t"G(qJUY~ yeX.p ~'1, ou CPuy~, 't"l;l ~G((jLAe:1: 't"ou,;; 7tpt'J U7t'Y)x60u,;; d,;; &'7t0(j't"tX.(j[G('1 AU't"'t"~(jtX.'1't"tX.<:; 7tpO';; Eum:[&e:LtX.'1 tX.U&L';; &Gl.U!-LI)((j't"w,;; e7tI)(VtXyoucrtX., T[ hL; YUfLVOUTGl.L 't"W'l crufL!-L&Xw'J 6 't"upGl.WO';;' h&tX.!-L~e;1:'t"I)(L 7tpo,;; TO yEv6- fLE'JO'J' 'It'A 1J't"'t"&'t"tX.L 't"eX.,;; CPP&'1tX.';; 't"l;l 'It'Gl.pI)(86~<p' cbroYLvwcrxEL 't"~'1 crW't"1]pLtX.'J' <:PEUYEL' XGl.'t"Gl.AG(fL~&'Je;'t"ocL' U'1tO 8e:cr!-L0~<; xtX.t xAOL01:~ cXVGl.7tEf.L7t'ETI)(L &ii't"'t"ol) 6>.~ ~l)(crLA&Ol( , , , >.

13

fuga, neputind sa infrunt: pe, eel care de s,us Ie tinea pi:p~ si care l~ era dusman. Si fuga a fost minturrea pentru eel ee fugeau. Cac~ era goan.a, nu fuga, cea care Ii mina inapoi la,!mp~rat.' din, n.ou" in ChIP mlra~ulos <m~orclndu-i» la ascultare pe supusu mtnati mal inainte de 0 fun~ r:ebuna la raseoala, Ce <sa mai spun> inca? Tiranul e lipsit eu .totul de aliati ; r1l.!fline uluit de cele petrecute, cugetul ii este lovit de neasteptata intimpla~~, ,pI~rde speranta mintuirii, fuge, e prins, e trim is la imparat legat de mum ~I de grumaz 21( , , . >.

11 C\lvtn~ a fooot ro~titlt la 2e decembrie 1047; pentru bibliogralie vezi n. 1 ~i 1-,

o E 0 <1> Y A A K T O·~ A X P I ~ n N

rn, }<}III~KOIH1~ BIt1INH~

col. :337

MAPTTPION TON ArION EN~OEON IEPOiYIAPTTPON IE' TON EN TIBEPIOTIlOAEI TI;I~ BOTArAPIKO~ EIlONOMAZOMENHt ~TPOTMITZHtMAPT1'PH~AN'1'nN EIII TH~ BA~IAEIA~ TOl' ~ T~~EBOT~ IOTAIANOT TOY IIAPABATOl' ~lTrpACl)EN TIlO 0EO<llTAAKTOT TOY ArIOTATOT AP-

XIEIII~KOIlOl' IlA~H~ BOTArAPIA~.

TEOFILACT AL OHRIDEI

Nascut la 0 datil. necunoscuta in insula Eubeea , a trait 0 vrcuu- la Consta nt inopol , unde a sluj it si ea diaco n al biseric ii Sfinta Sofia. Imparatul Miha il al VII-lea Dueas Parapinakes (1071-1078) l-a ales ea educator al fiului sau: Constantin. Ma i tirziu a devenit arhicpiscop al Bulgavie i. cu scdiul la Ohrida (eca 1090 -·-1108), uncle s-a sirntit ca iutr-un exit. Desi a incercat. n-a izbutit S~l rcvina la Coustant inopo l , din pric ina , se pare. a unor advcrsitat i pcrsouale.

Teofilact a avut 0 bogata act ivitate l iterara ~i teologica, A rosrit de ascmcnca

discursuri, ill ca litatea sa oficiala. De 0 deosebita valoare documcntara sin t scrisor ilo

sale, foarte nuruc roase , adresate personal itatio r vrc mii, de care era legat prin pricte nic .

Edii ir [olositii : Miguc, Patrologia Gracca, '·01. 13(i.

<SCRISOARE> cATlm EPISCOPUL VIDINL:LUI

C1ttllanii obisntncsc Sli a/ace Vidinul si imprejltrimile lui

Ai parte de practori 1 aspri? Dar nu mai aspri cered» decit cei din partile acestea, care iau in robie un copil din cinci, ca si cum ar lua dajdia de 0 cincime sau de 0 zecirne din vite. Ai parte de cumani care navalesc din afara ? Si ce sint ei fata de ohridenii care ne Yin din Oras 2? Acestia, soeotind Iaptul de a se fi dus in capitala drept platose a faimei lor si ca pe o cununa, jefuiesc tot "de nu mai e nici izbavit, nici izbavitor" 3. Caci cine se va impotrivi celor din Constantinopol? Ai <de a face cu» eastrieni 4 rib? Dar acestia sint ea niste copii fat a de eastrienii nostri bulgari si inca - sa 11U CU11lva sa fae de rusine maretia t icalosiei din eastrul nostru - cine sint "ticalo~ii" tai fata 'de badi.h~nii nostri de mocreniti ?

col. 337

NIARTIRIUL SFINTILOR SLAvITI 15 MARTIRI CARE AU FOST MARTIRIZATI iN TIBERIOPOLIS NUMIT iN LIl\1BA BULGARA STRCMITA, IN VREMEA DOMNIEI LIPSITULUI DE EVLAVIE lULIAN APOS.TATUL, SCRIS DE TEOFILACT,

PREASFiNTl'L ARHIEPISCOP AL iNTREGII BULGARII

Statornicirca bulgarilor ,n Balcani, rezistenia lor la incercdrilc localnicilor crestiui til' a-i connerii,

28 .. Dupa ce s-a indepartat acest neam 5, a navalit un altul, preanelegiuit col. I:)) ~i crud, asa numitii bulgari 6 care, venind din partile Scitiei, au trecut fluviul

nurnit IstIU si erau ca un bici eumplit aruncat de Dumnezeu asupra tinu-

1 Functionari ai fiscului insarc inafi cu strtngerea impozitclor. , Din Constantinopol.

3 Cf. Psalm u. 49. 22.

, Vechii castrenses, soldati din Iortaretele de granita, sub Justinian.

5 tn rlndurile care prcccda acest fragment Tcotilact vorbeste de pradaciunile "omhrilor", adic~\ ale avarilor.

& Din text re iesc cit cste yorba de rna rca invazie bulgara din anii 679--680.

16

THEOPHYLACTlJ'S OCHRIlDE.l'.lS![S

0c:oii &tpdl·Ev TOLe:; "["Y,e:; L'100'EWe:; !Ltpe:cnv" at XPLO'TOii !Lev I)v0!L1X aM' t)8c:0'IXv O'xu·1hxn ~e &rppoO'ov71 lIouAe:oovTEC:;, ~A[4l TC: XIXL O'EA~V71 XIXL T01:e:; ).omoi.:; &O'TPOL<;' e:LO'L 8e, ot XIXL TOLe:; XUO'L &UO'(IXe:; 7rpoO'etpEpov.Oi.\-rwe:; E7t;;crXOTLO'll1J .~ &O'O\/e:TOe:; IXUTWV xlXp8LIX, XIXL €A,hpc:UO'IXV T~V XTLO'LV 1t'IXPeX TO'I KTLO'IXVTIX, 'E7rzL 8e ?tClO'IXV T'~\I 'IAA'.lpL8(x' XfuPlXv, T~\I TE ?t(x'AIXLcXV M(X,xdlo\lLIXV, &XpL T~e:; 0e:O'crlXAOVLxewv ?t6AEWe:;, T,x TE T'lie:; 7rIXAIXLiie; 0p~X1Je;, ,"eX 7re:pt Be:p61Jv CP'1)(-lt XlXt <I>LAL1t-

, "), , " «" ,~, '" I

7tOU7tOI\LV, TIX Te: IXVWTe:plX ucp EO';UTOUe; O;7rOL'1)crIXVTO, XIXTEO'Xov !Le:v TIXe:; XWPIXe:;

we; OtX~TOpe:.:; (3e(3o:.LoL' ~fl-e:L(30V lie TOUe:; E:x,xcrT1jc:; OtX·~TOplX':;, ,0Ue:; fl-t\l ,w'; E:xo:Tepwv 7r6)..EWV de:; TOCe:; &vwTepw !LETOLXL~OV"t'<:C;, TOU.:; ,01hw'J 8e 7tiALv de:; he:LVIXc; !LET,xYOVTEe:;' we; 800AOL':; !LEvTOL 7tamV OC?tAWe; XIXTIXXPW!Le:VOL ot 'ITlxcr'Y)e:; &7rOVOLIX<; 80iiAOL, xed TOU &A'1)&LVOU L'1e:cr1t6TOU &7rOcrT&'TIXL. 'An' or yE {J7t0 TOOTOUe:; XpLerTLIXVOL, T~'J 7rIXTPcjJlX'J XIX'&IXPWT,xT'1)V 1tLerTLV XIXTEXOVTEC;, lv TIXL<; E:x,xerToTE 7rPOC;

col. 191 (X,UTOUC; O!LLALlXle:; I ,0 X(x''reX XPLO'TOV ?tlXpELer'l)YlXyo\l 86y!J.lX, XlXt TO TaU E'~(X,yy<:)..(OU cpC;:e:;, we:; €v'ij'~, IXUTOLe:; &7tEX,xAU1t,OV. 'EXe:LVOL 8t «h&'!L(-luO'lXv TOUe:; 6cp&IXA!Lou<; Cl:UTWV TOU !.L ~ (3 At7tELV, xcxt TOLe:; WO'LV IXUTWV Ihpewe:; ~xouO'Cl:V'), XIXTeX TO 7tpOtp'1)TLXOV A6YLOV, TO rp,xC'KOV' (,BM7roVTE<; yocp (3 At-"OUO'L, KOCL OU !L~ (8WcrL'

, " ,t \', I n I "- r

)(IXL IX)(OUO\lT<:<; IXXOUI1WO'L, )(CXL OU (-l'1) I1UVLerOUO'Lv. E7tWPWTIXL ycxp CXUTWV "')

XIXp8LIX' LVIX !L ~ TOLe:; btp&IXA(-lOLe; r8WI1LV, XlXt T()'i:<; WO'l-i &XOUO'WcrL, XlXt E7tLC't')IXCPWO'L XIXL l,xcrw(J.IXL IX UTO Oe:; I). L'1LO we; ou8e EY[VWO'XOV, oM~ crU'v[e:crIXV, E» erX6TE:L 8LE7rOpe:UOVTO.

xoroz EI:E TON A TTOKPATOPA KTPION AAESION TON KOMNIINON

col. 291 3. OU !L-1)\I I:. LXU&'1)<; TOOTOLe; 7tpO~(x'L\lO'.lO'LV E7tC:VUO'T(X,~e:'1, &AAeX Xpe:"i:TTO\l

(-ltV CPPO'l~O'IXe:; ~ XIXTOC B,xp(3(X,pov, E:(x'UTO'~ 8€ VLX~I1IXC; TciJ (3e:h(C,VL O'xefl.!LIXTL, 080',1 e(3,x8L~E TWV 7tpOTEPW'I X(X,TIX8pofl.WV Xe:p8IXAEWTEPIXV Te: 7tOAU, XlXl '1'-1)',1 8E;LOCV OU fl.ET&' ;LqlO'.lC; <iveTe:we:'V, &AA' e:lc; 8e:;LWO'ELC; 7tpOeTEL'Ie:, ><oct 7tpoO'xuve:1:v TOV (3lXcrLMIX &07tAO'~ e:LAe:TO, 8',1 W7tALO'!LeVc,'I rpEpe:LV 01))( (O'Xue:' XlXt 8e:117t6T'Ij'l ~Xe:w e:tp'1)VLx6v, 0',1 &vTlfl.IXXOV €V6fl.L~e:V &!LCl:XOV. KlXlTOL TLe; OUX OL8e: 't'~V 't'WV

col. 293 ~xu3-wv &T07t[IXV, ore:; Op(J.-1) p.€v 110''1) XlXt &O'TpCX:7t~e:;; &cpop(J.-1) ~t (3O(pe:i:cX 't'e:

o(-lOu xcxl 't'1X xe:i:cx , 't'0 !LE\I, TciJ 7tA~ll'EL Tlje:; AdO(e:;, 't'0 SE, Tn 7te:PL TO rpe:Oye:LV 6;LT'YJ't'Lj 'Ad TE YeXp E7tL6vne:; '1'-1)\1 ql~fJ.'1)\I 1tpocp.&&.voucn, XlXl dm6vTe:e:;, ou8' &XOUe:LV 8L86C1:aL 7tEpl ocu't'wv 't'0Le:; 8LWXOUO'L. To 8e !Le:L~O\l, dAAO';'p(IXV (J.ev XIXTIXTpEXGUO'L, O'CPETEPCXV 8' oux tXOUO'LV' dna xl1.v TLe:; e:t'1) L'1lXpdou 7tOU • YO'TcXcrne:We; TOAfJ. '1)pc't'e:poe;, we:; xoct ~e:U;o(L 't'O\l "IO''t'po\l, xlXl LXU.&o:.e:; d\lo:.~'1)'t'dv, 't'oiiT' he:i:'Io, 8LW~e:L cppe:vo(3AIX(3We:; 't'a ckxtX'1)'t'IX. Au't'oL fJ.€\I TOCe:; ?tE-rPIX<; m:pL(3cxAOiivTO!:L XlXt 't'IXLC; AOX(J.IXLc; tv~UO'OV't'IXL' <> 8t ou8£v 7tAtov, ~ ISp'1) Te: XlXt 8&.0''1) 7te:PLEAe:UO'ETCXL, !L6'1cx 't''ije:; TWV 8LWXOP.EVWV qloaEw,:; dYPLW't'EPCl:, XlXt 't''ije:; 7t'OnY,c; St txdv'r)e:; 't'WV ~xu.&wv EP'1)!Ltcxc:; !L6v'1)e:; .&ECX't'~e:; XIX't'O!:O''t'~O'E't'o!:L, ~v ouSt ~ 7tCXPOLfJ.[O!: ~YV61jO'E, K&v 7tPOO'~LOC~'1)TIXL 't'~v CP,)O'L\I 't'OU 7tPOCY!LCl:TO~, IXUTO~ !Lt'I d7tOAe:i:'t'IXL, ou !LaAAOv EAII:OO-

TEOF'l1..ACT AL OHRllDEa

17

turilor din Apus 7. Acestia nici nu stiau de numele lui Hristos, fiind slujitori smintelii scitice: cse inchinau s soarelui, lunii si celorlalte stele. Erau unii care aduceau jertfe pina si ciinilor. Intru atit li ~-a intunecat inima lor nesabuita, inch au ajuns sa slaveasca faptura, nesocotind pe Ziditor. Dupa ce si-au supus intreaga tara a Iliriei, vechea Macedonie pina la Tesalonic ~i tinuturile Traciei vechi, pe cele din preajma oraselor Beroe 8;;i Filipopole 9 si pe cele mai dinlauntru, au staplnit !arile ca niste locuitori statornici. Iar pe localnicii fiecareia i-au schimbat , pe cei din cele doua erase in partile dinlauntru, iar pe cei de aici stramutindu-i intr-insele, purttndu-se desigur fata de toti ca fata de niste robi, ei, robii a toata nesocotinta si razvratitii impotriva stapinului eelui adevarat. Dar crestinii supusi lor, pastrtndu-si preacurata credinta stramoseasca, faceau sa se strecoare in toate convor-

birile pe care le aveau eu eil invatatura lui Hristos si le descopereau, pe cit col. 191 Ie sta in putere, lumina Evangheliei. Aceia insa ,,~i-au inchis ochii ca sa nu

vada si cu urechile lor in sila ascultau" HI, dupa spusa profetului care zice :

"Privind se uita, dar nu vad si ascultind vor auzi si nu vor Intelege. Caci mima lor s-a invlrtosat : ca sa nu vada cu oehii si sa nu auda eu urechile si sa nu se intoarca sa-i tarnaduiesc" 11. De aceea, cum nici n-au cunoscut, niei n-au priceput, umblau in intuneric.

''v)

CUVINTARE CATRE IMPARATUL KYR ALEXIE COMNENUL

cca 7092. Alesie Comnenul ~i-a supus po pecenegi. Descrierea acestora

3. Scitul P nu a trecut eu vederea inaintarea acestora 13 ei, judednd col. 291 mai sanatos dedt e obiceiul barbarilor ~i Iaslndu-se biruit de un gind mai

bun, pasea pe 0 cale cu mult mai priincioasa decit aceea a navalirilor de

mai inainte, Intr-un chip mai frumos, iar dreapta nu ~i-o ridica Inarmata cu

sabie, ci 0 intindea spre tntelegere si a gasit ca e mai bine sa-i aduca inchinare ir:npara~ului neinarm~t, pe c.are de-ar fi fost inarmat nu-l putea infrunta

si sa alba drept stapin pasmc pe acela pe care soeotea ca nu-l poate birui

daca-i stii impotriva. Dar cine oare nu stie ell. scitii nu stau locului, ca. a:,intu~ ~or e ca ~~ a~_fulgerului?{ cs s~ avinta .greoi ~i. iute totodata, «greoi s col. 293 din p~lcma multimii eelor pradate, ciute s pnn usurinta lor la fuga? Caci

atunci cind navalesc ajung inaintea zvonului csosirii lor>, iar celor care-i unnaresc. nu le dau putinta nici sa auda despre ei. Dar mai mult, cotropese

tara straina, iar tara a lor n-au, Si chiar de-ar fi cineva mai Indraznet decit

Darius al lui Histaspe incit sa lege un mal al Istrului de celalalt si sa-i

caute pe sciti, at unci acela n-ar face decit sa urrnareasca ca un smintit

ceea ee nu po ate fi atins. Ei se vor incinge cu stlnci si se VOl' infunda in vizuini. Iar el nu va face mai mult dedt sa dea ocol muntilor ~i padurilor,

• Din partile europene ale Imperiului bizantin. s Stara Zagora de azi.

• Azi, Plovdiv.

10 Cf. Matei, 13, 15.

11 Cf. Marcu, 4, 12 ~i Isaia 6.9-10. 11 Scitul = peccnegul

IS Este vorba de ostasii lui Alexie I Comnenul.

4 - c. 2278

18

THEO>PHYLA>C'TL'S ac:lJlR~DI::,[\;iSb

TEOFILACT AL OH:lFDEI

singurele care sint mai salbatice dedt firea celor urrnariti si va fi privitor numai al acelei mari pustii scitice, pe care nic'i proverbul nu 0 ignora.I4. Iar daca va Iorta firea lucrurilor, el va pieri fara sa fie COI11- patimit pentru nenoroc mai mult decit urit pentru cutezanta. Iar scitii se vor dovedi a fi odrasle ale stincilcr si ale stejarilor si 'lor 'face <ml;lte> dar nn VOl' pati nimic, asa incit, dupa mine (chiar dad nu trebuie sa n~ incredem intotdeauna in legende), si acel vestit Gyges 15, care lovea fara sa fie vazut si el insnsi nu era lovit , era scit. Pentru acestia viata linistita e 0 nenorocire, iar tihna, bcala si Ii se pare ca pasesc pe ~ulmile fericirii fie cind au prilej bi~1e.venit. de razboi, fie cind isi bat joc de tratate. Si pentru ei acela e un raZbOl11IC mal bun care se arata mai tartar ~i mai lipsit de cuvin t aducind jertfe cu smintita-i mina !?i slujind nebunici. Iar lucrul eel mai rau e ca multirnea lor intrcce numarul albinelor primaverii ~i nimeni J1-a in trecut vreodata nenumarata lor cgloata >. Dar totusi, in loc de nenumarate razboaie, a fost destul pentru ei, oricit de grozavi ar fi in atac, oricit de numerosi', frica de tine si i-a convins sa-~i potoleasca caii si sa-si infiga <in pa-

mint> lancea ~i sa-~i desfaca minerele scutului, ' ,

I

14 Aluz ie la expresia "pustie scitidl.", prin care autorii antici ~i bizant ini desernneaza un teritoriu cornplet pustiit de 0 invazie barbara.

16 Pastor legendar lidian ; giisind un ine! fermccat care-i dadea putinta sa devina inviz: bil, s-a s!ujit de el pentru a-I ueide pe regele Lidiei ~i a-i Ina locul pe tron.

KEKA I'MENOL

p, 120 < •• ,> t yiXp 1t').OOO'LO<; &e:6<; iO'Ttv TOU 'ltTWXOU 3ta "b e:oepye:-re:!\1 «&vbv.

6~e:\I )(a;~ ot BouAyapoL TO" 'ltAOOO'LO\l ~oy(x-ro-" Aeyouow, 6'lte:p 3l)AO~ &e:Ott31iJ.

KEKAUMENOS

Asupra vietii si activitatii acestui scriitor bizantin nu se stie ma i nirn ic. El nu poate fi identificat, asa cum au facut unii cercetatori, cu vestitul strateg Katakalon Kekaumenos. a carui viata publica este binecunoscuta. E sigur ca facea parte din marea familie tesaliota Kekaumenos, de origine arrneano-georgiana, ~i ell. se Inrudea, de asemenea, cu neamurile Polemarchos ~i Niculita, ai carer membri au detrnut inalte funcfii in administra.tia ~i armata 1:UzantinlL

Kekaumenos este autorul unei lucrari parenetice, numit1i. multa vrerne, impropriu.

Strategiko«. Este yorba de 0 culegere de sfaturi adresate de scriitor fiilor slii. destinati a urma obisnuita cariera civila ~i milltara a aristocratilor bizantini. Cei dintii editori ai manuscrisului in care ni se pastreaza aceasta opera, V. Vasilievski ~i V. Jernstedt, au separat ultima parte a lucrlirii, dlndu-i un alt tit\u ~i anume Sfal .. ,.i cdt,.e (mpdrat. Ei au atribuit opusculul asUel delimitat unui autor anonim, altul decit Kekaumenos. Cercetari ulterioare au dovedit ca e yorba de 0 singura lucrare parenetica. apar1;inlnd unui singur autor ~i care ar putea ii intitulatl!. ruai potrivit Sfal .. ri ~i pouestiri, Sub acest titlu a ~i fost editata, recent, de bizantinistul sovietic G. G. Litavrin, care a tnsotit textul de un excelent comentariu.

Aldl.tuite lntre 1075 ~i 1078, Sfaturiie ~i povtstirile lui Kekaumenos euprind numcroase mformafii istorice ~i etnografice de cel mai mare intcres. Deosebit de importante pentru noi slnt paginile rcferitoare la vlahii din Tesalia, la starea lor sociala, ocupatiile ~i modul lor de via\A. ca ~i la rliscoala Ia care au luat parte. all!.turi de bulgari ~i de locuitorii greci din Larissa, in anul 1066. Kekaurnenos ne transmite unele traditii despre originea daca a romanilor ~i despre migrarea lor de la nordul spre sudul Peninsulei Balcanice. 1n sftrsit, vednice de aterrtie slnt ~i unele pasaje privind invaziile pecenegilor din nordul Dunl!.rii in Imperiul bizantin, In secolul al XI-lea.

Pentcu scrierea operei sale, Kekaumenos a folosit ~i unele docurnente din arhiva famrliei. EI pune de asemenea 10 valoare amintiri ~i impresii personale. Luerarea sa este o sursa istoricil. valoroasl!., cuprinzlnd numeroase informatti prettoase, scrisa tntr-un stil sirnplu, plin de autenticitate. Ea are totusi, eel putin In privinta tonalita~ii afective in care e scrisa, un caracter subieetiv. Kekaumenos cauta sli-~i disculpe ruda, pe Niculita Delphinas, care a participat la amintita rl!.scoala din 1066, arunclnd toatl!. vina pe vlahii angrenati in aceastl!. miscare.

Edilie /010s;t4: Sove!! i rasshazi Kesaumena. Socinenie vizanliiskogo polliovod/a XI veha, podgotovka teksta, vvedenie, perevod i kommentarii G. G. Litavrina, Moscova, 1972.

< SFATURI $I POVESTIRl>

1

1 nsemnar. elimoiogicd despre cuvtntui bu/gar .bogat"

< ••• > Cad bogatul este Dumnezeu pentru eel sarac prin aceea ea .. j ,. l!fl acorda binefaeeri. De aeeea si bulgarii 11 numese pe eel avut "bogat", ceea

ce ar tnsemna asernanator eu Dumnezeu 1.

1 Dupa G. G. Litavrin, n. 26, p. 332, Insemnarea etimologicl!. aici Inserata de Kekaumenos 'c 0 dovada clio scriitorul cunostea lirnba bulgara, Etimologia propusa de el coincide eu cea data de Iingvistica moderna, cf. I. Duicev, Niallolko btlejki kdm Kekavmen, .. Zbomik radova vizantoloskog lnstituta", 5, 1958, p. 64 -65. Am reprodus acest fragment lntruclt cuvlntul se gl!.se~te ,i In Iimba romanA.

:2

p. 1.'>0

p. 152

3

p. 162 ' E~!:A06v1"w'l 'rwv rra'~LV&xW'1 xua: ()uYXWP1)O'w 8!:ouxaL t7t'L~&V1"W'I'

't"o'i:e; 0p[OLe; 't"wv • PW[J.a[wv (x,teO'T&'A1) KWVO''t"OCvT'i:vce; 6 pa[x't"wp 7t'OCpOC TOU EUO'E~EO'T&.T()U ~OCO'LA€We; TWV • PWfLatwv ToG Movo[J.&'XOU [J.€Ta: O'Tpa1"oG xod 8uv&.[J.ew~ 7tOn'ije; 7t'OAe[J.'ijO'OCL TOUe; rraT~LV&XOUe;. ·Oe; &'1teA&WV:Xat &app1jO'a<;; de; TOV &7t'ELPOV sXE'i:VO~ ()'t"paTo'J oOx Exa't"ouve:uO'ev' 008&E7t'1)~EV ,0'1 7t'a7t"UAe;wva au,oG xoct Ihocvt7t'auO'Ev ,OV O'TPOCTOV xEx[J.1)x6Ta, &AA' <'ilp[J.1)O'!:v eu&ue; xaT'au,wv de; 7t'6Ai!:[J.OV. ot 8e rra'~Lv&.xOL tx7t'"I)8-1jO'avTEe; It; &vOC7t'auO'Ewc; yalJPLwvT<~ 7tlXpeTOC/;0""0 xa't"' aUTe}V' dW&EV yocp .~ 't"pucp-1j xat IXv&'7t'auO'Le; &apO'aAEwTtpouc; 7t'OLEL'I xat TOUe; llyocv chuXei:c;. 01 8e e PWfLlX'i:OL xat 01 t7t'7t'OL ocun71'l IXyocvlXx't"1jO'lXv't"ee; 7t'ij fLE:'I IX7t'O TOU x67t'ou T'ijC; 680L7t'OpLae; 7t''ij at IX7t'O TOU XllufLocTOe;Xllt 't''ije; . 8[tjl1)~ ou8e fLLXPOCV 7t'pO()~OA~V Ilu't"wv ~8uv1j&'Il()IX'I U7t'OO''t"'ijV<XL, &AA' eMue; etC; cpuy~'1 iTPcX7t'"I)O'(lV, XIX). ytyov!: cp6voc; fLtycU;. ExEi:aE yocp hEO'<XV ot pWfLaAewTIX't"oL xaL

I.

K£KAllMENOS

2

10-/.8. Pccrnrtii, iJll'adtn;(i. Lmprrinl biz anti n, l\~tpriCfpcr('a trllPe/OF de graui/a a ddu nas nntlt aCf'stuia"_

Si de cc, parasind cele In timplate de curind , am revenit catre Iucrurile de demult i Doar a~a au patruns in Romania 2 pecenegii 3 si st iu cum stiu t oti, d.te lucrtl.ri. vrednice de mila si de plins s-an in tim plat cl~ p~ urrna lor. Dar din cc pricina s-au putut intimpla acestea? Stiu bine C3. mai ales ~i~ pri~!na n~pri~epe~ii o~te~i.lor ~e !a hot.ar 4. Caci, da~a ei sin t I1eprioC:PUt1 111 ~tlll~ta ~l Ch.lbz11I.llta lll!h~ara ?! nu .tm seama/ de ce anume poate sa dec~rga. dl11t~-o. sltuat!C s~u ?In alta, Cl procedeaza fara pricepere si transmit pnn soh ~! spun irnparatilor lucrun care sa le faca placere ~, atunci nu numai acestea, dar chiar ~i altele, mai rele, se pot intirnpla, Din carl' pricina sint vreduici at unci de mustrare ~i de pedeapsa

p. 151J

p. !~>2

3

1049. Pecencgii lufring a/'II/ala bi zaniind co, du',; de Const antin Arianitcs

Iesind pecencgii <din tinuturile lor>, ell ingaduinta lui Dumnezcu si 'incalclnd hotarele rorneilor, a fost trimis rectornl Constantin 0 de cat!\:: preaevlaviosul imparat al romeilor Monomahul 7, en armata si pu tere rnulta sa se l:az?~iasca cu pec:negii .. Accsta a po"rnit ~i. bizuin~u.-sc pc armata aceea Iipsita de experienta nu si-a asezat tabara, mCI nu a ridicat cortul sau, nici n-a lasat armata ostenita sa se odihneasca, ci indata a pornit la atac impotriva cpecenegilor >. Iar pecenegii, odihniti <~i > plini de Iala s-au asezat in linie de lupta irnpotriva lor. Caci se int impla ca trufia si odihn a sa-i' faea mai indrazneti chiar pe cei foarte batuti de soarta. Iar 'romeii si caii lor nervosi fie din pricina oboselii provocate de mars, fie din priclna arsitei ~i a setei n-au fost in stare sa tina piept, nici micului atac al acdon:,' ci iudata au rupt-o la fuga ~i s-a intimplat macel mare. Caci au caz ut acolo

p. 161

:: Romania = denumire daHl tle bizantini ~i occidentali Impcriului bizantin. cf. 1(. Amantos, Ro",!;nia, "Hellenika". Atena, YI, 1933, p. 231 - 235 (in l irnba greac;'); (;.G. Lita vr in, n. _36, p. 369.

3 Kckaumcnos se refera la trcccrca sefului de trib peccneg Kcgcn, eu oamcnii s;l;. in Irnpcriul bizantin, unde au fast colonizati. d. Kcdrcnos, Bonn, 11, p. 581 s i urrn. Keg-en era un advcrsar al altui ~ef pecencg, Tyrah. Prezenta lui in tcritoriul imperiului s i atacurilc intrcprinse Impotriva lui Tyrah, ia nordul Dunarir, au dcterminat rcactia accstu ia ''ii au adus Bizantului mari neplaceri de pc urrna nii.v1!.lirilor peccncgc.

• Autorul foloscste cuvtntul "akrites". termon tehnic, pentru carl' vczi G. G. Litavrm, n. 237, p. 369-370.

, Du pa G. G. Liravrin, n. 239, p. 370 acestc consicleratii ale lui Ke kaurncnos sint 0 aluzic la comportarea lui Mihail, Iiullui Anastasie, strareg al temei Paristrion. In aceasta calitatc e l a pr irnit tnesajul lui Kcgcn, care daten sa se rcfugicze pc t.critoriul Paristr ionului ~i 1-a trausmis nup Iratului COIl' tan tin al IX-lea Monomachos (1042-1055). determinlndu-l' pe acosta si" lncuviint czc a--izarca pccencgilor. care urmau sft dcvina un sprijin peritru Bizant : real itatca a dovedit contrariul, vez i n. :to

6 Titlul f~C r~~:~:;r, unn l dint re co!o rnai i n a ltc din icrarhia bizantina nu cstc inca suficiont de binc l~m'Jrit .. If. C;. G. Litavrin, n. ~l·l:l. p. :194 - :195. eu hihliografie. Const ant in reetoml cste probabil C(II1'!c:nlin .Aria nitvs. .nagistru: cluce de Adrianopol. invins de pecenegi in b1ltalia de l a Diarupol is (Iumbol). aici c\'{,catH. l drnt if icu rca accstui persona] a st irn it 0 vie disputa Intre inv1ltaj'i, pentru care vez i C_ (;. Lita vrin, 11. :14:1.]1. :l!.)S-400.

7 Constantin al IX-It a \[""(lll<tlchos (104:2 __ 1055).

24

CECA UM1'lNU5

~AX:y.W;OCTOL ;WV 'PWfLOC[W'Y' OC7tWAOVTO y~p (.LUpL(HkC; 7tOnOCt, X!XL aZEilov ,,~croc

'f) TW'I P(ufLOCL(uV XWpct E7tA-Ijcr&Tj &p +(y(ul/.

4

p. Hi4 ocn~ Et7tW il~ crOL Tt TOtOiiTOI/ crufL~OC'J. b fLOl/ctXOC; Bctcr[AELOe; X!X~

1t?O'JOTjT1)e; BOUAYOCPWV OC7tEcrTOCATj 7tctp~ TOU &oLil(fLOU ~ctcrtAtwe; TOU MOI/OfLOCXOU 7tOAEfL ~crctL TOUe; IIotT~tl/OCXote;. &m:A&WV 0 UV Xott XA Tj(noccrcte; otUToi:e;, E"/.W·Y xctl ":01/ &X6AOU&OV MtXot~A crUVEPYOV OtlhCfi' O'TpOCTOe; 8£ ~I/ &fL~OTEpWV 7toMe;' &7tEA&61/'n:e;, we; dpTjTOtL, xocL 7tATjO'tOCcrctI/TEC; OtUTOre;, E~ &m:Lp[ctC; oux ~&eATjO'ctl/ 7tOAEfL ~crctt ct UTOUe; 0( u·d X<X, &.n' E7to(PE~ [~O(~o'J i)fLep<X1/ E ~ ~ (.dpO(t;. E7ttAL7tO uO'TjC; 8£ T~e; TPO~~C; TCfi O'TpotTCfi KOtL TOre; ~CfiOLe;' ot EVO(I/T(m yctUpLW\/'n:e; &.7tO T~e; cr7tOCTOCATjt; '~PXOI/TO 7tf;r,cr[O\J TO::; <pomXTO'J &AOCAOC~OIi':'Ee; Xott 7tOCAL', Uit'EXWPOUO'OC~' ol 8£ 'PWfLO('i:OL 't'o fLEv OC7tO T~e; O'7tOCI/EWe; 't'WV ocvO(yxO((wv TotAOCt7tWP~O'ct'l't'e:~, 't'o 8£ xocL ilEtALOCO'O(I/TEe; EX 't'oti bpiil/ O(u't'oUc; XO(&EXOCO''t'TjV XctL EI/W't'(~EO'&ctL 't'oue; TOU7WI/ och/,ctYfLOUe;, e:-rPOC7tTjcrO(I/ fL6vot xwple; 7tOAEfLou. \lUXTaC; yap E'itt~OC\lTEC; TOr.:;

p, 1(;6 L7t'"Ote; E<PUYO\l. OCAA' ou 8Le<puiyo'Y Tac; XEi:pO(t; TWV {mEwlvT[WV, xo(L yeyo\lE\I €KOOcrtoc; K'l.l E~ OC1tEtp[o:e; X<X.TOCAUO'tc; 't'oti aTp<X7ou. 't'ore; yocp x67t<p x<xl )(.<XfLOCT<p 't'<XA<XL7tWpotiO't X<XL E\l8d~ d X<xL 1tOAEfLOU 1tpoa80x[0( t1t(XELTO(t, &x&oe; Ked &6pu~ov Totre; ~UXcti:e; E:!J.1tOLEi: XotL oc!J.OtX 'Y)TL T~\I Tp01t~V EPyOC~ETOtL. <pEtiYE, u":'pot":''Y)YE, Ta.:; ~ilo\locc;, !Vot !J.~ 7tEpt1teO'Ete; we; 6pve:o'l de; 1totytil<x.

KEKLAU'MENOS

25

cei mai vigurosi ;;i mai curajosi dintre romei; caci au pierit multe zeci de mii si aproape toata tara romeilor s-a umplut de bocete 8.

4

1053. Armata biza-ntillll condusa de Vasile Monachos ~i de Miliail Aholuthos Sf retrage dill [ata pecenegitor

Dar sa-ti vorbesc despre un eveniment de acest fel. Monahul Vasile 9, p. 16 ~ ·care era si pronoetes-? a1 bulgarilor, a fost trimis de slavitul Imparat Monomahul P sa lupte impotriva pecenegilor. Plecind deci, s-a apropiat de ei si-l

avea drept colaborator al sau pe Mihail Akoluthos 12. Armata era de amin-

.dou~ partile multa. Pornind, cum ziceam, si apropiindu-se de aceia, din nepncepere nu a vrut sa se lupte cu ei indata, ci a taraganat lucrurile zi

dupa zi. Lipsea hrana pentru ostire si pentru animale. Iar dusmanii, veseli 13, veneau aproape de tabara, scotind strigate de lupta $i iar se retrageau. Romeii, suferind de lipsa celor necesare, inspaimintati pe deasupra de faptul de a-i vedea pe aceia in fiece zi si de a le auzi strigatele, s-au retras singuri, fara lupta.

Incalecindu-si dar noaptea caii, au fugit. Dar n-au scapat/ din miinile p. 166 vrajmasilor si s-a produs 0 risipire nesilita a armatei de pe urma neprice-

perii 14. Cad acelora care sufera de pe urma oboselii ~i a stradaniilor si a Iipsurilor, chiar daca le sUi. inainte speranta victoriei. grija si tulburarea Ii

·se strecoara in suflete si-i face sa se retraga tara lupta. Fugi, strategule, de placeri, ca sa nu cazi ca pasarea in cursa 15.

8 Identificarea blltAliei. nefericite pentru bizantini, cu pecenegii, despre care se vorbeste in aeest pasaj nu este usor de faeut din pricina obscuritatii izvoarelor, d. Kedrenos, Bonn. II. p. 586 ~i urm. ; Attabates, Bonn. p. 32-33. In cursu I anului 1049 bizantinii au suferit din partea pecenegilor trei Infrlngeri; 1a Diampolis. Diakene ~i Adrianopol. Cel mai probabil este d. aici autorul se refera 130 infringerea de la Diampolis. Discutia intregii problerne, eu ample referiri bibliografice la G. G. Litavrin, n. 343, p. 395-400.

9 Vasile Monachos. dupa traditio monah, devenit militar si om politic bizantin, a detinut, se pare. functia de guvernator (duce sau pronoetes) al Bulgariei. cf. N. Banescu, Les duchts, p. 139-141; G. G. Litavrin n. 361. p. 402; vezi si n. urrn.

10 Pronoetes e nurnit in general. in literatura istorica bizantina. un persona] notabil care. in sehimbul unor servicii, mai ales militare. aduse lmparatului, primeste, pe viata.. pamtnt sau alte venituri. La Kekaurnencs, se pare. termenul este identic insll eu eel de strateg sau duce, adica -de conducator al unci teme. Dupa Litavrin. nu este sigur ell Vasile Monaehos era conducatorul militar ~i civil 301 temei Bulgaria. dar e eert ell el eomanda, in momentulla care se refera autorul, trupele locale sau ineartiruite in aceasta regiune. Discutia asupra termenului ~i a personajului ell aeest titlu 130 G. G.Litavrin, n. 360. p. 402.

11 Constantin al IX-lea Monomaehos (1042-1055).

13 Akolutbos era titlul dat conducatorului armatei de mereenari. Mihail Akoluthos. pomenit ~i de alte izvoare (d. Kedrenos, Bonn. II. p. 603-606). a cazut se pare in dlzgratie dupa evenimentele relatate de Kekaumenos ~i nu mai e amintit In alte surse. d. G. G. Litavrin, n. 362, p. 402-403, n. 363, p. 403.

13 Corectarea lui ya.p !6'r.£~, f!trll sens, din manuserise eu "(1'CUpLwvn<;, .. yeseli" apartme

lui Paul Lemerle ~i e acceptata de G. G. Litavrin. ct. n. 364, p. 403. .

U Povestirea lui Kekaumenos se cornpleteaza eu aceea a lui Kedrenos, Bonn. II. p. 607 -608 ~i eu a lui Attaliates, Bonn, p. 37 si urm.; infrlogerea a avut loc ltnga Preslav, cf. G. G. Litavrin, n. 366, p. 403-404.

15 Dupa G. G. Litavrin, n. 367. p. 405 fraza finala ou e de tnteles deeit ea 0 a.luzic Ia Inclinatia lui Vasile Monachos catre 0 viatll de placeri.

I 1

CE::AU':I1E"US

;)

p. 172

p. 171

KEKAL'MENOS

'27

5

1040. JIISeJllllare desprc cuuintul bulgar "celllik"

Dupa ce a luat-o in stapinire 16, a trimis intr-insa un ostean vechi ~i p. 172 priceput in razboaie (iar strategul e numit in grainl bulgarilor "celnik") 17,

pe Litovoi Diabclites V.jdindu-i si armata pcntru paz a cetatii, p.17l

6 f~

1066, moi-iunic, Niculita dill Larissa avcrtizc a:« pc ;"'taratul Calls/all/it! al X-lea Duca s asupra riiscoalei puse 10. cale In Tesalia de romei, vlohi ~i bulgeri. Aucrtissnentelc sale Ill! s lnt lu ate til seamc1

Sa-ti spun dar ce a patit Niculita din Larissa 19, in vrernea raposa- p. 2:;~ tului imp~rat Ducas 26, desi imparatul U'indragea si avea Incredere in cuvin-

tele lui. Intr-o zi ii spuse imparatului : "Bunule stapin, 0 rascoala 0 sa

aiba loc in Elada 21 si, dad poruncesti, ip voi infati~a cum are sa porneasca ".

Acela insa i-a poruncit sa taca 22. Iar el ~i-a inchipuit cil i-a poruncit sa

taca din pricina ca erau de fara atunci csi altii» si a paras it pentru moment .subiectul acesta. Deci, dupa multe zile, ducindu-se la protosinghelul 23

Kyr Georgios Korinthios 2'I/ii am inti sa-i spuna imparatului sa se intilnea,sca p. 251 eu cl pentru a discuta intre patru ochi despre rascoala care se pregatea.

Dar acesta I-a arninat de pe 0 zi pc alta si astfcl cl a pierdut in oras 2,; trcizeci

de zilc din pricina acestei chestiuni. Si fiindca BU a dipatat raspuns. suparat ,

18 Estc verba de cetatea Demctrias, cucerita, in august-septembric 1040, de Petru DciiaJ!,

toparhul bulgarilor, Cf. P. Lernerle. Prolegomenes, p. ss: G. G. Litavrin, n. 420, p. 4:8.. .

17 Cuvintul de origine slava (vsl, celo ~ frunte) celriic nu se mal pastreaza III Iimbile slave actuale, ci nurnai In dialectal aroman, In care dcscmncaza pe fruntasul unei comunitati. mare proprietar de turmc, vezi Th. Capidan, Elementul slav 'n dialectul aromtin, 13t1~ure~ti, 1925, }l. 86 si Tache Papahagi. Diciionarul dialectului a·l'ottlotl. cditia a doua augmentata. Bucurcst i, ·Edit. Aca d.. 1974, p. 432. Cf. gr. 't'c£),'yx<x<;. "chef de bergers".

18 Nurnele acestui personaj vine de la localitatca Devol, din Macedonia, situata la vest de

Ohrida (gr. Diabolis), d. G. G. Litavrrn, n. 425, p. 430. .

1. Niculita din Larissa era un aristrocrat tcsaliot, "cuseru" eu Kekaume~os. Dupa ~pll1ia lui P. Lernerle. Prolegomenes , p. 47 -50, Niculita nu pare a fi ocupat U!1 post oficial In provincie : else bucura de prcstigiu ~i influcrrta, atit in tinutut sau, cit ~i la curt~a din Constantinopol, datoritil. poz itie i sale sociale ~i puterii sale econorniee; dupa G. G. Litavrin, n. 909. p. 515-5IG, Niculita detinca 0 Iunctic oticiala, rcprezentind autoritate~ imperial a in calftat~, probabil, .de strateg. Acest Niculita, supranumit Delphinas, nu trebuie confundat cu Niculita eel batrtn . "bunicul" lui Kckaumcnos, pomenit ceva mai departe.

20 Constantin al X-lea Ducas (1059-1007).

21 Este vorba de te ma Eladei care cuprindea Atica, Beotia, Locrida, Focida , 0 parte din Tesalia.

02 Deoarece, asa cum se va vcdea mai departe, motivul rascoalc i era 0 sporire a contribu ti ilor fiscale irnpusa de trnparat ~i acosta se Ierea sa discute eu Niculita 0 eventuala rcnuntare I a asemenea masura, cf. G. Murnu, Vl abia Mare, p. 84.

23 Protoslnghelul era un inalt pcrsonaj e cleziastic, apropiat de patriarh, ade seo ri consilier "I sau. Incepind din secolul al X-lea acordarea aces~ui. ti~lu depindea de impa;at: EI confer~a unurnite priv ilegii, ceea ce ii ncea chiar ~i pe episcopi ~1 mlt~opohj:l. sa-l s?ltclte insistent, de~ll~ secolul al XI-lea lncercarea de a se recunoaste oficial preerninenta ierarhtlor eu a ccst trtlu fata cle cei lipsiti de e l esueaza. Protosinghelul juca lin rol important in viata aul ica dator ita rclatiilor sale personate cu tmparatul , cf. G. G. Litavrin , n. 913, p. 517 .

.. Personajul nu este cunoscut declt din accst izvor. cf. G. G. Litavr in. n . 914, p. ~17 e In Constarrtinopol.

28

CElCAU'MDN'U S

p, 256

KEK;AUMENOS

29

a plecat. Ba a aparut atunci si 0 corneta 26, despre care cei priceputi in asemenea lucruri spuneau cii este un meteor aducator de nenorocire. Si

era mare, asernanatoare intrudtva cu 0 grinda si aparea in fieeare seara

ca luna. Se mai zvonea di Robert Francul P se pregateste sa vina asupra noastra. Si cNiculita s. mihnit, pe de 0 parte, de faptul di imparatul nu a

vrut sa stea de verba cu eI, temindu-se , pe de alta, de cele ce se zvoneau

~i de aratarea acelui astru, a plecat. Ducindu-se asadar acasii la el, la Larissa,

si aflind mai in arnanunt despre uneltire, i-a seris lmparatului totul despre

ea. Dar acela (nu stiu sa spun de ce) nu i-a dat raspuns. Iar cei ce pregateau aceasta revolta n-au indraznit sa-i dezvaluiasca cum stau lucrurile. N epri-

mind raspuns de la raposatul impiirat, cNiculita s s-a mthnit.Dar voind el sa-i prinda pe urzitorii ticalosului plan, a chibzuit astfel: daca-i va prinde si

nu-i va orbi si nici nu le va taia capetele indata, negresit tovarasii lor se If

vor seuia impotriva lui (caei ei faeusera 0 Intelegere eu jurarnint cu vlahiif(

~i ell cei din Trikkala) si poate ea vor fi mai tari decit el si-l vor ueide]; iar

daca va voi sa le tina piept si va fi lupta intre ei ~i unii VOl' fi ucisi sau ii va prinde

pe citiva si-i va orbi, desigur irnparatul ii va spune : "Tara este a mea si nu a ta28.

Si despre aceste lueruri m-ai instiintat 0 data si a doua oara si, daca as

fi voit, te-as fi aseultat. Dar tu, fara sa ai porunca de la mine, eum de ai indraznit sa orbesti ~i sa ucizi oameni 29? Ai faeut asta pentru ca-i invidiai pentru buna lor stare". Caci imparatul, raposatul. era inclinat catre asemenea lucruri. Gindindu-se asadar la acestea si cchibzuind . ca de va proeeda

astfel nu-i va fi bine ea unuia care a actionat fara porunca din parte a imparatului/ (caci desigur razvratiti] aveau sa-i dca foe casei, iar pe cei doi fii p, 256 ai sai si pe cei doi frati ai sai, pe Teodor si pe Dimitrie 30 si pe fiicele sale

aveau sa-i ucida, iar pe el, ducindu-l in oras, aveau sa-l lase sa sufere acolo

si sa piara de foame) 31, eNiculita s a ramas in casa lui, de parca n-ar fi

stiut nimic, dcsi avea multi spioni prin care afla ele planul lor, care era urrnatorul 32 : < .•• >

es Este yorba de corneta descrisa ~i de Attal iatcs, Bonn, p. 91, de Kedrenos, Bonn, II, p, 658 ~i de Joan Zonaras, Donn, III, p. 680. Data aparrtici eornetei, indicata de Attaliates, anume mai, 1066, ajuta la datarea rnai precisi\ a prezentei lui Niculita in Constantinopol, cf. G. Murnu, Vlahia. Mare, p. 85, n. I; P. Lerncrle, Prolegomenc: p. 47, n. 4; G. G. Litavrin, n, 917, p, 517-518.

27 Robert Guiseard, conducatorul normanzilor, duce al Apuliei ~i Calabrie;(1057 -1085). 28 G, G. Litavrin rernarca (n. 923, p. 522) faptul ell In aeeastll vreme autoritattle provinciale, locale, tindeau sll scape de sub controlul adrninistratiei centrale. Privite in acest context, cuvintele impllratului capata 0 importanta deosebita .

•• G. G. Litavrin, n. 924, p. 522 conchide, pe baza aeestui pasaj, dI. dreptul de a pronunta condarnnari la pedeapsa capitala apartinea exclusiv Imparatului,

30 G. G. Litavrin, n. 926, p. 522-523, rernarca faptul ca. intreaga Iamil ie a lui Niculita, eu exceptia a doi fii aflat] la Constantinopol, se gasea tn Larissa. Acest detaliu biografic, important In sine, este tnsa ~i un argument folosit de Kekaurnenos pentru diseulparea rudei sale.

31 Pasajul estc destul de obscur, netntelegtndu-se clar despre care "ora~" este yorba.

Dupll. unii ccrcetatori, autorul se referilla Larissa, eeea ce nu are sens Intruclt acolo se gll.sea Niculita eu familia sa, G. G. Litavrin crede ca e yorba de ConstantinopoL In situat ia aratata, rasculatii l-ar fi predat pe Niculita Imparatului ca vinovat de izbucnirea miscari]. Pedeapsa ell infometarea este cunoscuta ~i din alte izvoare, d. G. G. Litavrin, n, 927, p. 523-524.

3~ Vezi fragmentul imediat urml!.tor.

30

7

p. 2SG

Bouf:~V yap £00u),e;00V70 TOL:r.07·Ij\l 7tzpl O:UTOti, 07L' «(E1 fLz\I .lht,~crwfLe;v x.c,)pt<; .xUTOU 7tOL'ijcro:l 'n, OU !J.'~ S'J\I·I)1tc7)[.J.e;\I 7tEPO:'; 1l0UVO:L T'li OO'JA'Ii' d Se: 7t&'AL\I &zA~crwtJ.e;'J a/nov (J(jl&.~'7.L, l<'7.1 oih-wS o,jSz\I &'\100'0.\ SU'J't)'[)·WfLE\I xo:l XO:XOSLOlX'I)'&'ijnL ~x.ofl.ZV mxp o:oJTOU' &"1 & p<;l7tOU<; y~p ~X.ZL XO: 1 ),'7.0\1 tS LO'oJ, XO: 1 TO X&.crTPOV x0:1'~ X(0PO: 0: UTi;') 7td'&ETO:L d.; 0 iXv d7t·!j. 'AAH. ii1; O:7tOXo:"AUYWtJ.E'1 O:UTi;') T~ S6~O:\I'r0: ~[.J.Tv f). "0 S·~ xo:t ho!.'I)cro:v. c(;rocrTdAO:VTEC; YO:P 7tPOC; O:UTOV 70UC; &'pXy;yo')C; O:'JTWV, ,6'1 n 'IweX.vv'1)v &'r.07tPWTOCl'7to:&&'pwv TO\l fp'lJfLLO:V'~T1jV xo:l fp'I),(6pLOV TOV Bo:tJ.~o:xav &'7tExci/,uIjiO:\I O:UT(jj 7t&.\I'to:. o:.hoc; Se: 7tpocre;7tOL1jcrO:TO 7t&.\l70: &.yvodv xo:l d7tE'1 O:'JToTC; 07L' «mxv'nuC; d Tt 7tOL 1jcrZ,E ufLz1:C;, TOUTO x&yc0 », TO OAO'l Sf: EGr.O ':)SO:~EV t'nr. &tp' oli O'uvtA'&WcrL r.OCVTEC;, d SU'I'I) &:::['1), SLO:GTPEIjiO:L o:UTO,J,;. EXETIIOL 8e dx,OIl 70 <1UvO:Yc0ywlI O:UT(;')\I ids 't'~'1 o:\\pLO'1 ids "~" 01xlo:v BEPL~6o'J TOU BAeX.XOU. b:d S~ EtJ.~VUG()(V 00TOL 7tpo.; TOu.; BAOCX.OUC;, on' «xed 6 7tpw'toO'rco:&&pLOC; NLXOUALT~a.C; 6 .LlZt,q>tvae; cruV'ijA&E: TTI ~ou),?i ~tJ.WII» (rcpw'tocrrc:l:&ocpwc; yap -liv 'to T6TZ), EZ±P'I)(J(XV fL1:YOCAW; K'7.1 ~~O'JA'~&'I)cro:v EAlk~\I 7'l:OC'l1'EC; 7'l:po:; o:,h6'I.o:UTO:; SE: tJ.~ tJ.:;;),A'~O'O:C; 7tpOE)\a.~ZV ()(\rrou.; xo:l &7t'ijA'&;:V ~v&o: -1jcro:v cruv'I)YfLE'IOL. OhLVZe; xa.llS6117;:; O:UTOV &q>vw xo:'ta.7t'l)S·~O'O:VTEC; UTC1jV't'I)GO:v 0: uTi;') r.OCV7ZC; SOUA07tPE7tWC;, &710- POCV70C; Si; O:UTOU 70U rrcrcou ~SE~O:VTO xo:l dO'~yo:yov o:.ho'l fLEO'ov o:,hwv, ),EYOVT;:C; (7.UT(jj «'~fLz1:c; erz we; rcGl.TEpOC x(7.1 (7.u&EV't"I)V EX,OILE'I xo:l xwp[c; GOl.) ouSh ~&EA·~(j'()(fJ.zv 7toL'ijO'cd TL' ouSe yocp EcrTL Slx(7.\Ov. x(7.1 z7td -1jA&EC;, d7tE: ~tJ.T\I 7tEpl 77jC; ~ouJ..-~c; TO: 01"1)C; , TL e:X.OfJ.ZV 7'l:OL'ijO':XL)'.

'Exd'IOU Se: dp'1)x6-;0c; 7tpOc; (7.UTOU,; (:lC; «(OUX &ya..&ov Tou't6 zO'TL'I' 7t1'0O'xPOOOILZ\I yap rcpwTOv (.Lz'ta TOU GEOU 7t0WG'I"rE:C; Gl.UTO'1 zx.&pov, ~:r;;EL-:GI. (.LET:]. 'tou oo:(n),~wc;, ()~ s·~ x.o:l 7tGl.p~ ! )('LV'ijO'(7.~ ~XZ~ Z&'J'fJ 7t0)),&' XCl.&'-r,:.LWV x.o:l ti;,,-f,z~'fa.', ·~!.Lac;. &n:r. x.o:l 'I01J'iLOC; (J.·r,'1 ~S't) t<1TL, x.ed rcc7lc; EX0(.LE'I &zp lcrO:L y!:vo:.Lb·lj~

p. 238

KEK,AUMENOS

::11

7

1066,ittllic·toallllla. Niculija deville conducatorul rdscul atilor. Dr.<jii,'w·",.c" o pcratiunilor militate ale armatei sale, alctituite mai ales din "Ialri ~i bulgari

Caci se sfatuisera in privinta lui 33 in felul urmator : "Daca hotarim p. :?jl> sa intreprindem ceva fara el, nu vom putea sa ducern la capat planul nostru ;

iar dad. hotarim sa-l ucidem, nici asa nu vorn putea sa ducem nimic la

capa t si vern fi persecutati de el. Caci are multi oamcni si armata proprie 34,

iar cetatea 35 si tara 36 asculta de el <~i fac s orice le-ar spune. Ci sa-i dezva-

luim hotaririle noastre", Ceea ce au si facut. Trirnitind deci la el pe cape-

teniile lor, pe loan Gremianites, fast protospatharios 37 si pe Grigorie Bam-

bakas S8, i-au dezvaluit tctul. Iar el s-a prefiicut ca nu stie nimic si le-n

spus : "Oricum, ce Yeti face voi, voi face si eu", Se straduia insa din rasputeri

ca indatii ce se vor aduna cu totii, de va putea, sa-i fad sa-si schimbe gincl.urile.0\ce!a a.vea.u intrunir~ a doua zi in .casa T~ui ~eri~a~111 39. ~ind

er au vestit vlalulor ca ,,~1 protospatharios Nicul ,a e phinas 40 111 s-a al~turat .(dici el era atunci protospatharios), acestia s-au bueurat foarte si

VOl au chiar sa se duca toti la dinsulJEI insa, fara sa intirzie, le-a luat-o inainte si s-a dus unde erau ei adunati. Cind l-au vazut, acestia i-au sarit

indata in intirnpinare cu supunerc si, dupa ce a descalecat, I-au salutat si

I-au condus in mijlocul lor, spunindu-i : "Noi te avem ca pe un parinte

si un stapin si n-am vrut sa faeem nimic fara tine; caci nici nu este drept.

Si Iiindca ai venit, spune-ne in privinta planului acesta, ee avem de Iacut ?".

Iar el le-a spus di~asta IlU e lucru hun; caci 111 primul rind 11 suparam pe Dumnezeu, fac1ndu-ni-l dusman, apoi pe imparat carel poate sa puna in p. 25;; rniscare irnpotriva noastra neamuri multe 41, si sa ne prapadeascae Si apoi

aeum e luna iunie ~i cum avem sa secerarn daca se face rascoaHi?" Si le-a

vorbit si vlahilor: "Unde va sint acum dobitoacele ~i nevestele?" Ei au hI' ' zis : "In muntii Bulgariei" 42. Caci a~a li-e obiceiul, ca dobitoaeele si fami=- 'V\::.A:AlJDi

33 Estc vorba de Niculita. vh1~

~. Autorul se refera la armata incrcdintata strategului unci teme in virtutea poaitie i sale

oliciale, d. G. G. Litavrin. n. 930, p. 525, unde se respinge opinia lui P. Lernerle. Prolegomenes, ~ p. 50, n. 4, potrivit caruia ar fi vorba de 0 armata personala, de carneni afla ti in slujba lui.J~ " Niculita ca mare proprietar, 0 atare multime, cit de mare, nu putea tnspaimtnta pe ra.sculaJ;i.

as Kekaurnenos se refera la acropola Larissei, undc, probabil era lnca.rtiruita garnizoana

o rasului, cf. G. G. Litavrin, n. 931, p. 525-526. Il. _ 17

~. Autorul se refera la imprejurimile Larissei ~i, poate, la toata terna Eladei , aflate sub Ll:0t((~~ autoritatea lui Niculita, d. G. G. Litavrin, n. 932. p. 526.

37 Titlul de protospatharios se acorda mai ales militarilor; C. G. Litavrin. n. 933, p. 526-527 cmite ipoteza ca loan Grernianites va fi fost vechiul strateg al teme i, aflat acum in dizgratie. Este probabil ca titlul de protospatharios sa-i Ii lost retras, larll a i se da altu l in schimb, cum se obisnuia In Bizant. El ramtne a fllra rangul ~i f~ra vcniturilc implicate de titlu. De aici aderarea sa la rascoala.

38 Nu se poate stabili eu exactitate national itatea acestui personaj. Desi v.. Vasilievski ii co nsidera vlahi ~i pe el ~i pc Gremianites, G. Murnu, Vlahia More, p. 87 arata ca, dupa nurne , c Pro~.il sit fie greci; cf. ~i C. C. Litavrin, n. 934, p. 527.

39}Despre Verivoi Vlahul , vezi G. Murnu, Vlahia Mare. p. 86-87. Imprcuna ell Slavota al lui arrnalac (Carmalakes), amintit mai dcparte , ei sint .. primii rornani care apar in istoria noastra nationala" cu numele lor, vezi G. Murnu, 01'. cit., p. 91. G. G. Litavrin, n. 938, p. 527 acccntucaza faptul ell. aici e vorba de vlahi care au pat runs in viata oraseneasca. jucind un rol important ~i in cea politica.

40 Asupra numclui Delphinas purtat de Niculita. vezi Litavrin, n. 939, p. 527-528 . ., Este vorba de trupele de mereenari folosite de bizantini.

J2 Kekaurncnos are in vedere terna Bulgariei care cuprindea, in partea ei sud ica, rnuntri Pindului ~i Rorlope. cf. G. Xlurnu, Vlabia Mare, p. 57; G. G. Litavrin n. 944. p. 528-529.

32

TCXPIXX.~; i') Et7tOVTO; at xcxl 7tpO; TOU; BAtXx.ou; ({1tOU dO'l Ta XT~V7) U(.LWV xIXl al YUVIX1:XE<; VUV;') IXthol d1tov' ({El.; TO: 5p"1j BOUAYIXp(IX<;') OlJTW<; ycl:p ~x.ouO'~ 't"l>1tOV, ZVIX Tel: TWV BMxwv* XT'~V"1j l(ocl oct IpIXfJ.~A(IX~ ctUTWV dO'tv OC1tO • A7tp~A).Lou fJ. TjvO.; .ewe; I:E1tT<:fJ.~P tou fJ. "l)vo<; tv U '-11"1)1.01:<; I5pe:O'~ xocl IjIUXpOT&TO~ T61t0~;, (lxCXt exp&. yE, et7tE'J, OU fJ."~ 8LIXpmxO'WC1L 't"IXUTCX ol hdO'e: ()VTE:C;, 50'0t 3 "I) Aov6't"t de; fJ.epOe; dO'( TOU ~IXO'tA&We; P) xIXl ot fJ.£v BAlixot axouO'IXVTEC; 't"OUTWV E1te:(O'&"I)O'IXV TO~ Myo~ «thou, < ,., > xcxt e:!7tOV, I5n (1~(.LEre; &1t0 T'lje; ~ouA'ljc; TIXOT"I)e; OUX e:~<:pX6(.Le:&IX xo:l &1t08e:X6!LE&0: 't"OUTO'), lI!Lwc; XOCT€A~1tIXV 1tOCVTIX xctl aVExAL&1)O'IXv TOU &p~cr·6icrIXI., lye:p&evTW'J /)e IXU't"WV &7tO TOU ocpLaTou xIXl OC\lIX1tCXu&evTwv, E\I !LEcr"1j!L~pt~ ~A&o\l

7ttXA \I I '1 r ! - ~ B' J. " B ' , ,

\ 7tf0<; IXUTu'J 7tCX\lTE<; Uf!.O'J, o~ 't"E I\Of.XO~ xcx~ O~ oUAyocpot, ctVOC't"PIX1te:VTe:c;

7tO:pIX TWV i\IXp~crO'IXtwv, ot yap AIXp~O'O'IXi:o~ ol crUYXOCCrTphIXL ct?lTOU e:!7tIXV 1tpOC; IXUTOUC;, lh~ ~ CXlJ't"1) ~ ~OUA-~ OC1tO TOU VUV OU Xp01t'E't"IX~, !L<iHov 8e, lin xIXl 800 utol IXUTOU dO'lv EV T~ 7t6AEt, 15 TE rp"1jyopiiC; )(IXl 6 TIIXY)(ptX't"1)C;, xocl 1tOCVTWC; E!L1tO- 8(~E~ ~!Liic; (vcx (.L'l.&W\I 't"ou,o a ~IXcr~).e:Uc; X?IXT~crn ~f!.iic;», ,oo,o~c; OU\I itE~cr&e\l'E<; 't"o~ Myo~ ).eyoucrw o:u--rii> 5't"~ ~7tcX.\lTct /50'0( a\l ).eY71c; x(t.M den 1.[0(\1, itkf)\I ou O'Uf!.cpt?Et ~(.L;:\I )(IX't"IXAme:i:\I TOUTO'), IXu,ot auvapO:(.L6v-rEC; mXv't"E<; )(O(( X?IX't"~aO(\l"'EC; CXUTO\l e:!1tO\l «a6: ~X0!-,e:\I OC7t(, T'ljc; a~fJ.E?O\l )(EIpIXA1)v )(o:( au&ev't""I)\I xo:l a€ 1tpoxp[VOfJ-EV €V Tn 1tcxpooa71 a7toa'lXa(~ 1)1tW<; 1tp0O'TtXaanc; ~(l.rv 't"( 6IpdAo!LEV 7t0~ 'fjO'CXL'). o:th-oc; 86: &7tEXpooO'a't"o CXUTOu.; Kcxl &1t0:~ xlXl 8le; xocl 1tOAAcX.X~, 6l; T'~'1 dp-l}\I"1j\l &.O'ita~6fJ.e:\lOC;, e:!TOC EAM'ITE<; TW€c; TWV <p(AWV aUTO\; &~ollvOfLEVO~ cxu,ii> de; TO\l 00:0\1 AtyouO'w, wc;' (Id fL~ auvtA&nc; T~ (jouA7j Q(lhwv, &1tO~h~O'XEt; &1t0 TWV XEt?W\I IX{rt"W\I ». 5&EV )(ed !-' ~ ~ouA6fJ.e:voc; yeyovoc cxlhoi:c; XE:IpIX).~, XlXl (jou).6- fJ.O:VOC; &"1jpdjO'oc~ €&"I)p&&"1jv, ofJ-W<; &\loc&ev't"Ec; d; exELVOV 1t&VTe:c; T~\I XIXX7jV OCUTWV

p- 260 ~OUA~\I: €7to(1)O'a\l CXUTOV ~tvov TWV 't"oG 0e:ou £VTO).WV, 8tOC 8€ 'f0 !-,7j &1tO).Ea&'fjvOCL xocl8tIXcp&oc?'iivxt 't"Y)v y'fjv IXU,,(;jV 7tiiactv xcxl TOV ).ctOV alpocy'ii'lO:~ xoc:. Xct"CX80\)AW~'fjVIX\ ' /)tOC'~eO'T1)\I w<; 7tpOC; TO 7tpiXyfJ.(t. XIX! E1te&1)X&\I ClUTOV 'l'n cppo\lTt8~ 7tCXv'l'W\I, e:~ 'fjA~e:V 31: &'1t0 1'OU ohou ocU,OU €7t! TOC tl>,xpaOCACl xoc! TO\l IT). -I}P"1jII. 7tO't'IX!-,OC; 8e to'n v ou't"OC; 6 IT). ~?"'lC; exw\I itE3t&/)cx !-,EycX.A"1jv £'1&EV XOCXE~&EV, Be; 87j xaL /)(tPXE'I'OCt (.leaov ,WV BMx.wv 8tcx~pw'I ocu't"OUC; eV&Ev )(0(( !v&ev, xocl TIE:'1TWO'ac; exe:i:O'E 1tE:p~EO'WPEUO'E "oue; TO: B).ocxouc; )(oc[ BOUAyocpoue; "TOU.; tXEZO'E 7tA1)a\&~ov"ocC;, XIXl ~&po(a&"1j itpOC; IJ.UTOV AIJ.OC; 7tOAOC;, &.7ttaTE~Ae;v 36: xcxl Etc; TO K('I'poc; 7tClpOCT(t.y~'1 !-l(OC\l, 1tpocr't"cX.~ac; )(1X,!XAualXt '1'0 TOWU"OV XcX.O'TPOV· Ii XIX! iyevETO'I. typa IjIE 8E: 7tPO; 't"0'l ~lXcr~).tOC, 15,\' (<7t&V,WC; d7tOV aot OC7tO crT6fLCX't"0C;, 5Tt fLo.UATOV Ocpe:lAEt "(E\leO'&lXt, XO(L 1ttXA\V eyplXtjlcf cro~ i).&wv de; 't"~v olx(IX'I !-LOU 7tE:?L TOO'l'OU, XIX!

----.---

• BOlJAyii?(o)v m~. Sic Vasilievski-Jernsledt, Utavrin.

KE&4.tJ'MENO5

33

liile lor 43 sa stea din luna aprilie pina in luna septernbrie in munti ina1ti ;;i in locuri foarte reci. $i le-a zis : "Oare pe acestea n-o sa VI Ie prade eei ee Sii1'taeolo, MiCa aceta care sint de partea imparatului ?". Si vlahii, auzind acestea, au fost convinsi de cuvintele lui < .• , > si au spus : "Noi din hotarirea aceasta nu iesim si primim aceasta csituatie s. Au lasat insa totul la o parte si s-au asezat sa prinzeasca. Iar dupa ce s-au ridicat de la masa si s-au odihnit, la arniaza au venit iarasi la el ell totii, si vlahii si bulgarii. ati~ati de larisseni, Caci larissenii, concetatenii lui, le-au spus ca : "Rotarirea aceasta <de rascoalas de acum nu mai e ascunsa" si, mai ales, ca "eei doi fii allui sint in ora~ 44, si Grigcras si Pancratie, si desigur el nu ne pune oprelisti pentru ca imparatul. aflind de aceasta, sa puna mina pe noi". Convinsi de aceste vorbe ei ii spun ca : "Toate cite Ie spui sint foarte bune, nurnai ca nu ne con vine sa parasim aceasta cactiune» ". $i adunindu-se cu totii si retinindu-l, i-au spus: "Pe tine te avern de azi inainte cap si stapin si pe tine te alegem in rascoala de fata sa ne poruncesti ce trebuie sa facem", Iar el i-a respins 0 data si a doua oara si de mai multe ori ca unul care cauta pacea. Venind apoi unii dintre prietenii lui, Ii spun, lulnd drept mart or pe Durnnezeu, cu jurarnint ca.: "Dad!. nu te alaturi parerii ' lor, mori de rniinile lor". De aceea, de9i nu voia, le-a devenit capetenie si vrind sa-i vineze, a fost el eel vinat. fusa incredinttndu-i lui eu totii planul

lor ticalos.r l-au instrainat pe el de poruncile lui Dumnezeu. Dar ca sa nu p. 260 fie nimicit si distrus tot pamintul lor ~i s~ nu fie ueis si robit poporul s-a indepartat <de aceste poruncis ca pentru 0 indatorire grea si si-a asurnat

grija tuturor 45. A plecat deci de la easa lui catre Farsala 46 ~i catre Ple-

res" ; acest Pleres este un riu care are de 0 parte si de alta a cimpie mare

si care trece prin mijlocul vlahilor despartindu-i. $i asezindu-si acolo tabara,

a strtns pe vlahii si pe bulgarii din vecinatate ?i si-a adunat 0 armata numeroasa, A trirnis si catre Kitros 48 0 unitate, poruncindu-i sa distruga aceasta fort are at a ; ceea ce s-a si intirnplat. $i i-a scris imparatului : "Ti-am

spus doar, prin viu grai, ca sta sa porneasca a rascoala ~i ti-am scris des pre aceasta cind rn-am inters acasa. Si acum Mariei tale iti vestesc: macar

acum crede di s-au rasculat si m-au faeut pe mine capetenia lor; multu-

meste asadar lui Dumnezeu ea eu tin <in mina mea> poporul si pot sa pun

capat acestei rascoale, daca rna vei aseulta si vei renunta la sporirile de

43 Latinismul 'P<XfL~).(a~, .. familii", altfcl destul de frecvent In greaca populara din epoca bizantina, folosit aici de Kekaurnenos, poate fi ~i 0 transcriere a ammo fumel'i (sg. fumedl'e), ce desemneaza attr familia In sens restrins, cIt ~i grupul de familii aflat sub autoritatea unui cclnic ~i care se tntovarssesc pentru transhumanta, vezi Tache Papahagi. op, cit .. p. 571.

« In Constantinopol, cf. G. G. Litavrin, n. 953, p. 532-533.

" Explicatia data actiunil lui Niculita se tncadreasa in tendinta lui Kekaumenos, ruda cu d. de a-I disculpa pentru partieiparea la rascoala.

" Oras stravechi din Tesalia, la 50 km sud de Larissa. La sfir~itul secolului al X-lea era re~edinta episcopala, subordonata mitropoliei din Larissa. d. G. C. Litavrin, n. 958, p. 533.

'1 G. Murnu, Vlahia Mare. p. 92 identifidi PJeres eu vechiul Apidanos. azi Farsalitik6.

Al~i cercetll.tori opteazll. pentru Bliuris. vcchiul Pamissos, afluent pe partea dreaptil. al Peneiosului, d. G. C. Litavrin. n. 950. p. 533.

U Kitros. veehea Pydna. localitate situabl pe malul golfului TesaloIlicului. Ratiunea strategiell. a oeupil.rii Kitrosului. ea ~i a Serviei, este ell. ele controlau principalele ell.i de acces dinspre Macedonia spre Tesalia. cf. Murnu, Vlah';a Maye. p. 94; P. Lemerlc, ProUgomenfs. p. 48, n. 2.

J .. _

.6_ c. 2278

34

CECA UM'E.'<US

p. 262

Tc.t'IU\I 01)AW '"n yc.t1.'1) v6":'Ir;[ crOlJ' x&\I \lU'1 71:lcr":WcrO'I, (ht E!LOuA,e;OlJcrc.t'1 Xc.tL E71:0LYjI>G:V t{-le: XZqJG:A~'J c.tu,wv. EljXc.tp[crT1)O'OV OU\I T(}> 8z0, on iyw {m~x.w ":0'1 A(J.OV X(7.t ~x.w Xc.t":exAVO'c.t1 TOil TOLOVTOV {-lOVATOII, <:r7tep &XOUcrEtC; (-lOlJ XG:t Exx6YEtC; &e; au Zit' o: uToie; iitat 1)0'Q(e; Q( u~ -!)I1EtC; XQ(L tpQ('IZPWcrZLi; ». '~'J "(eXp 71:0""W'I 'IO!1-tl1- !1-tX't'wv (7.U~ ~O'EIC; 71:0t ijO'Q(C;. b of; ~7tE{LIjJe;'J o:uT0 OPXOlJC; <pPLXtuOe:O'-:-&-:-OlJC;, 071 ~OO'!X E7tO['1lcrG: &<p' ~C; ~{L~pQ(C; E~MlAe:lJcr(J. x!Xl EtuC; T~~ tJ~{LepO\l, itc1.'JTOC O'lJ{L71:!X&W, xat olj fJ-'~ E~OpLO'&?i &V&'pw;';,'oe; &71:0 TOU !1-~PO')~ 0'01) ~ m:pwpLtJ&?i, ou ~1jT7j&?i 8 '1l{LO0' t!Xx-Yj'J ~AtX~'1lV 1; t8tWTtX-Ij'J, &1.1.0: it'IXvTOC O'lJ{L71:(1.&w {Le't'tX tp6~olJ 0e;ov». 71:PO TOU 8~~(1.cr{hL 81: c.t u't'O'l TOV 't'OLOV70'J OpXO'J wP{-l't]O'e:'J X!X7tX 't'OU Xc1.O'1'PCJIJ ~e;p~ (wv. 1'0 ?Ie: ,"OW;;TOV X&Cl'TPOV ECl'-:-tv EV mf:'t'po:tC; U ~17 Ao:~e; 7tOCVlJ xdfLEVOV xo:t 9OCPo:y~tV ocyplO:Ic; x!XL ~Q(&lJ,"OCTO:IC; m:pIXlJXAO,J!l-e:VO\l. &7t~A&e'J 00\1 EXEicrz, aux ~&EAa\l oe: ot EXE1:cre: OV't'EC; {LE't" Q(UTOU ouoe: o:u":OC; 0 {LoG",oc; 7toi,e{L'ijaexl Q(UTOUC;, &na &itEA&W'1 ExEicre: it'IXpET!X~e:V. O''t'pa;'t'07te:oEuO'a;c; 00'1 Evwmov oclhwv ill 't'n 7tEolc1.1h xa:rw&e:v 't'oG Xc1.O''t'POlJ, E)J--IjVlJO'EV ocu't'o;:c; x'ocnA&e:iv 7tpOC; ocu,,:6v. ot x,ocl. xoc't''ijA&O\l 7tc1.vnc; o!l-oG xocl &ito~c1.nec; TWV L7t71:WV (J.u'rwv ecrT't]aocv h6l7tIOV O:UTOU tv {Lta'fl 't'aG cr":pOt't'odoolJ oEoe:!l-eVOttC; XEpa l,: AtyOVTEC; on « ~!l-e:i'c; ooG 1.0 l co ,Hu!l-Ev, xexl d XE /'0: U TIC; 7tOAlJXpovL~o!l-~v cre: VU\I». OCI~I':-Oe; 0& e:!m:\I 7tpOC; oc,hoUc;, 8n' (Ot81X, tav OC7tOAUcrW u!l-iie; XlXl. OC7ttA&'lJTE, ocrp'oo e:tcrtA&'lJTE de; TO xc1.a1'po'l 00 f.L~ tplJAOC~'lJTE & (l"J\Ie&Ecr&t {-lOL, XlXt ijP!l-O~EV LV(J. x'O:TeXw U!l-<XC; t\lTa;u&!X' l:.m;l 0& \l6{L0C; EcrTl cr't'p(1.T1jytxbe; &pza;ioe; tva; 0 OLXEIOYVW!J-We; OC7tEpx6!J-E\l0e; Ern -n:poe; (,1X(nAEa; EhE 7tpOe; TUPc.t'J'JO'1 Of) O''t'pa;-:-'YJyo'l fL'~ XIX't'€X'1l't'o:t 7ta;p'IXU't'OU!l-'l) ~OlJA6!J-EVOC;, ocna. oc-n:epX1lTIXL -:tc1.At'I -n:poe; Ta otxe~1X €A<:lJ-!h;;plWt;, '!OUTOlJ ~v<:xo: x&.yw &'-n:OAUW u!l-Cie;, xo:l oc1ttA&c:n !J-<:TeX x_a;piie; de; TtXc; oLxla;c; U!J-W'I, xo:l :;;LitEP 0;) ifieucre:a&e ou !J--1j tpdcrofl-o:t UfLW\I». ol 8~ (.LlJplo: o:u't'0 E7ta;YYEI Ac1.{-l<:'J ° 1 u-n:zx_wPl)(WJ. hd\l"u 8& OCUTout; 7tpo't'pe ~a;'ITo~ (bEA&6'ITec; de; 't'o xoccr't'pO\l ~p~c.t\lTO U~pL~EW 01a; ~-&o~ iO'Tt 't'o~c; <X-:to:to£lhol<;. AlJ7tE&de; de: hdvoe; de; ":~\I O'uvdo1jO't11 a;6Twv ~P~IX':'O ,"OU xo:cr-:-P07tOAEfLEi\l (Xlj't'OUC; 81a -:ac; 6~PEI<; o:u't'w·J· ouae: yap }~&EI'E'J 1tOk(.L'ijcrIXl

KEKAU'MENOS

:i5

dari pe care le-ai irnpus lor 49". Caci faeuse sporiri de multe nomismata 50. Iar imparatul i-a raspuns sub cele mai strasnice juraminte : "cite cd ari s am pus din ziua cind am inceput sa domnesc si pina azi, la to ate renunt :;;i nimeni dintre oamenii tai nu va fi surghiunit sau intareuit sau certat pentru dauna adusa statului sau particularilor, ci pe toate le iert, cu frica lui Dumnezeu". rnsa mai inainte de a fi primit acest juramint. cNiculita s a navalit asupra fortaretei Servia 51. Aceasta fortareata este asezata pe stinci inalte foarte si inconjurata de ripi abrupte si foarte adinci, S-a dus deci acolo, dar nici cei ce se aflau acolo cu el, nici razvratitul nu voiau sa. lupte eu cservienii s. Ci ducindu-se acolo, e Niculita s si-a asezat oamenii in linie de lupta 52. Dupa ee si-a asezat tabara inaintea servienilor, in cimpie, mai jos de fortareata. i-a poftit sa coboare Ja el. Iar ei au coborit eu totii laolalta si dindu-se jos de pe caii lor au stat inaintea lui, in mijlocul taberei, eu miinile legate si

I i-au spus: "Noi sintem slujitorii tai si dad. poruncesti te aclamarn a- p. 26Z cum" 53. Iar el le-a spus : ,,$tiu di. daca va eliberez si plecati, de indata ce

Yeti ajunge in fortareata nu veti respeeta ee mi-ati fagaduit si ca se euvenea

sa va ret in aici. Dar, fiindca exist a 0 veehe lege a razboiului potrivit careia

cel ce vine de buna voie <sa se supuna s unui imparat sau unui tiran san

unui strateg nu trebuie sa fie retinut de acesta cu sila, ci Iasat sa pIece iarasi

la easa sa, in libertate, pentru a respect a aceasta lege va las si eu liberi : duceti-va deci cu bucurie la easele voastre, iar daca rna veti insela, nu va

voi ierta !". Iar ei, fikindu-i nenumarate fagaduieli, au plecat inapoi. Dupa

ce au intrat Insa In fortareata, au inceput sa-l insulte pe acela care Ii 111dem-

nasc sa se intoarca, caci asa obisnuiesc sa faca eei neciopliti. Iar el, suparat

de purtarea lor, a pornit asaltul asupra fortaretei din pricina insultelor lor.

Cae! n-ar fi vrut sa porneasca en razboi asupra lor, deoarece nn de buna

•• Dupa G. G. Litavrin, n. 965, p. 535 cste vorba de "sporiri de dari ~i re vizii ' facute din ordinul Imparatului, Autorul are tn vedere revizuirile regulate, dar rnai ales nercguiate, abuz ive ale darilor datorate de supusi tmparatului. Acclasi G. G. Litavrin , n. 966, p. 535 -536 subl iniaza faptul ea. e yorba de sporiri de sarcini fiscale Iacutc nurnai pentru regiunea Tesalici, nu de masuri apasatoare luate, nedifererrtiat, pentru tot impcriul. Dupa opinia bizantinistului sovietic. vlahii crau nernultumiti pentru masurile fiscale aspre luate lmpotriva lor ea agricultori ~i pastori.

.0 Unitate monetara bizantina .

• , Localitate situata tn nord-vestul Tesalici .

•• Fraza este diferit tradusa de cei care s-au ocupat de acest text. Dupa G. G. Litavr in, n, 975, p. 538 (vezi ~i traduce rea rusa, p. 261), unnat de noi, "cei ec se aflau aeolo eu NicuIita" ca ~i "r1\.zvl'atitul" Niculita lnsusi nu voia sil. se lupte eu "ei", adica cu servienii, Dupa H. G. Beck, nici "cei din fort1l.reatA" nu voiau sa lupte "cu el", adica cu Niculita, niei "ra.zvrlltitu" nu voiau sa lupte lmpotriva "lor", adica a servienilor. Tcrmenul de "rll.zvr1\.tit" (6 fJ-0UA'tOC;) folosit de Kekaumenos ridlca unele dificultaji de interpretare, Hind mai des lntilnit cu scrnnifica tia de "razvrMire". Pare de asernenea ciudat ca, asa cum reiese din context, autorul il aplica lui Niculita, pe care In restul operei cauta tacmai s1\.·1 apere de acuzatia rll.zvTl!.tirii Impo triva Irnparatului, d. G. G. Litavrin, n. 974, p. 538.

'3 Folosirea vcrbului 'ltOAU)'_pov£~eLV. "a aclama urind ani multi", a~a cum se f:l.cca cu prilejul tncoronarii lmparatilor ~i in alte ocaz ii, poate s1\. indice intentia rasculatilor de a-I pro· clarna tmparat pe Niculita, In juru! acestui pasaj s-a iscat 0 discutie intre bizantiriist.ii Paul Lernerle. G. G. Litavrin ~i E. Frances, despre care vezi G. G. Litavrin, n. 929, p. 524-525. Litavrin, care la inceput sustinuse ell. rasculatii doreau s1\. Iaca din Niculita un Imparat a1 Bulgarici, opuntndu-l Constantinopolului, ~i·a nuantat ulterior pnnctul de vcdere ~i. filrll. stt renunte cu totulla ipoteza sa, considerll. posibil1\. ~i ipoteza enuniat1\. de P. Lemerle, urmat de Frances: ar fi vorba de 0 mi~care provincial1'l, v;zind instaurarea unui nou Impll.rat - Niculita - la Con· stantinopol. Mi~earea condus1\. de Niculita solidariza, in numele acelor~i interese lezate de Con· stantin al X·lea Ducas prin politica lui financiara, pe grecii, bulgarii ~i v!ahii din Tesalia deo· potrivll.

36

CECAUMEiNUS

CXt)'t"Oue;, IM'rL 0001: Exoucrlwe; umLcr~AB-O'I TO fLOUA'rOV, l'lcx &y(Il'll~1]'CXL de; TO <P1]fLl~zO'.&CXL CXOTO'l, O:AAeX OLeX ,0'1)((1.6'1, l'lcx fL7] crxcx'locxALcrlHVTw'I we; xcxxoupyo'l x(l.npyrXcrollTcxL (I.'~rt'oll. OLeX oe: 'reXe; (\~PELt;; XCXL T1)'1 ,~i7t;;p1]cpO:'1lcx'l CXOTWII ELO'EA'&W'l e:t~ ,o'hou~ x(l.l 7tOAEfL ~rrcxe; cxo':'ooe; Ell ~fLEpcx.Le; oucrl, Tn ,:,p (Ty) 7to:peACX~EV CXOTOU~_

8

p. 262

~1ETeX 01: T(xU':'O: X(xTEi\(I.~e:'1 X(xL 0 'rOU fL(XXCXp[TOU ~(xGLj,E(IlC; (ipxoc; xoo:l dxw'I. ;'Z(Il'l opXOUC;, E7t(xYYZAlcxe; O:~LW(LrX,\,W'I X(l.L ~AAO: 7toAM. 7ti"~\1 ot oou),e;UO'lTe:e; ,:,o'(·e; ~CX(nAe:UO'L\I Y.CX'reX TeX B-EA ~(LCXTCX CXOTW'I AEyOUO'L'I, OOX e:LO"L" tv Op&OT1]'t'L, O:)·.),OC <.)ie:UOoc; XCXL o:oLxla; E7tL O"T6fLCXTOe; CXOTW'I XO:L OOALOT1]e; i'JEOpt'JEL t'V niLe; X.dAEGL'I (l.UTW'V. 1)B-EAO'l yexp fL1) ye:'VEO"&CXL e:tp~'11]'1 Ton, &AAeX GtpO:Y(l.Le; XOO:L O:LfLcxO"L .W'I XPLO'TLCX'lW'V fLOAU'IEO"&CXL T1)V Y~'J. 0 O'UfL7tE&EpO~ (LOU 01: e:1 xo:l de; ,0LO:UTljV O"u(LtpopO:'J E'VE7te:O'e:V O:7tpOO'OOX~TWC;, 1]I)XE'rO Tcji 0e:cji pUO"B-~'1CXL 'rIltUT1]e; xo:l e:tP1]'1e:UO'O:L TOC 1tPrXYfLO:TCX. [; 01: O:y(l.&oe; 0e:oc; ~M1]O'e:v o:u,:,6'1, XO'.1 Tn IltUTOU XrXpm ~OU'J~&'l) dpl)'1e:UO'CXL 1trXVTex oO'cx 1)&EAe:'1. nCX~E'V ouv 'rove; opXOUC; xexl T'~'V &:ylcx'V dxo'l(l. TOU XPLO"TOU xed 0e:ou [ ~fLw'I xex1 T'ije; 0e:OTOXOU xexl &AAW'I &:Y(W'I1tOAAW'1 TW'I Ev ''Ii ELXOVL II'1TW'I, ·I)OX.CXp(O'T'ljO"e:'1 Tcji 0e:cji ,cji '1'7]'1 e:tP~'11]'1 ~pCX6EUO'l'L, 1tPOO"XCXAe:O'rX(.lEVOe; 01: TOV ACXOV E~ ~'1e:yxe:v xexl EVW7tLOIi 7trXVTW'I TOCC; dx6vlXc; XlXl {I1tEOe:L~e:V ex,hoLc;, U7tO'.'1EYV(1l 01: !l.UTOi:C; y.!l.l TOil OpY.O'l X(l.l 7tpOe..pE <.)ie:'1 oo:OTOUC; e:tp1]ve:UtW xlXl hOO:GTOV de; TeX rOLex O:m:A&e:i:v. ot 01: oOx 1)&<:AOV, &n' fM.yoli ~ 7tOAe:(.lOV hlv1]O"oo:e;,· dF~V1]V (.l1) ~~Te:L». hd'JOU 01: E'ILO"T(I.(LE'IOU ,oc 1tpOe; dp'~'11]11 hEL'ICL o,j X!l.'t'EV:;:UO'l, rpW'IOCC; &tpLt'lTe:e; (.lEYcX.Aoo:C; OlCX AO:Oe; rhoo:xToc; O<pdAEL 7tOLEi:V. 7tPOO'E-;(X~tll I)V'I &1tOXAELO"B-~IIO:L &'7t0 (.lEv TWII BAcX.XWV TO'I 1tPOXPLTOV CXO'rWII &PX0'l'TO: ~&ACX~{IlTaV TO'l KO:PfL<xAcX.X'lj'V, &'1t0 01: TW'I Alltp LO"O"IX ({')'J 0E60wpoll ~xpl~ovex

'n I (~, '\ " ,~, \ I , , [' )

TOV ETCXO'TO'l. ot DE I\OL1tOL 1t1lt1l-re:C; LOO'l':'Ee; TOUe; TOLOUTOUC; <X1tOO:Y0(.lEIiOUe; T1]II.

btl &cX.IIIXTOV ~<PPL~<X'I xcxl 1tpotme:O"o'rt'Ee; cx OTO'J 7t&"J't'e:e; i:~ ~TOU'I 'ro O"u(.l7tOO:&~O'C7.L lX,ho'J IX o-roue;, AEyO'J'rEe;' «1tOLOij(LEIi (, a'J 7tpOO'TcX.~tLC; ·~fLi:'1». E7tLXl1.fL<p&de; ouv E: xe:i:voe; Tcx.i:e; <x0,<7)'1 7tIXPIXXA ~O'EO'L'J O"'J'IEm1.&1]O'EIi ex OTOUe; xo:l 0:'100: )..<x~6fLEVOe; ':'0 ve; 7tPOXplTOUe; TW'I BA&'XW'I xlXl 'TWV A<XPLO'O'cx.lw'J O:1t'ijA&E'J 7tpOe; TOil Xcx.TE1t&"JW B(J'JAycx.plcx.c; , A'Jop6VLXO'1 -dJ'J <l>L),OX&:).,1]V, oe; TO'J OpY.O'1 lX,jT{}l ~7tE(.l<¥e: TOU ~<xrH-

p. 26~

K::I';;.'" L~IENOS

37

voie luase parte la rascoala, nu ca sa lupte pentru a-si face faim a, ci din cauza poporului ea nu eumva, fiind Infruntati, sa nu-l ucida ca pe un facator de rau. Din prieina ocarilor si a trufiei servienilor a pornit deei asupra lor si, dupa ee s-a luptat eu ei doua zile, in eea de-a trcia i-a cueerit.

8

7066, sjirsitul an ului, Potolirca rdscoalci . .4 rest area fcfilor rebel; care sc inipotriuesc intclegcrii CII illlptlr4tul. Niculita pleaca fa Constantinopol, Arcstarea lui Niculija

Dupa acestea 54 i-au sosit si cscrisoarea s cu juramintul rapcsatului imparat si icoana 55. «Niculita s ave a cacum» jurarninte, Higaduielide sIujbe de cinste ~i multe altele. (Numai ca aceia care siujesc imparatilor vorbese potrivit dorintelor lor, nu se afla intru dreptate, ci minciuna si nedreptatea stau in gura lor ~i viclenia salasluieste pe buzele lor. Si voiau at unci sa l1U fie pace si pamtntul sa fie pingarit de ucideri si de singele crestinilor. Dar cuscrul " meu - Niculita », chiar daca nimerise pe neasteptate Intr-o atit de mare nenoroeire, se ruga lui Dumnezeu sa fie seas dintr-insa si sa se taca pace. Iar bunul Dumnezu s-a indurat de el si prin harullui s-au putut linisti luerurile, a~a cum voia el). I-au sosit asadar juramintele si sfinta icoana a lui Hristos, Dumnezeul/ nostru si a Nascatoarei de Dumnezeu si a altor multi sfinti care erau in icoana, a multurnit lui Dumnezeu care daruia pacea ~i convocind poporul a scos ieoanele in fata tuturor si li le-a aratat, le-a citit si juramintul si i-a indemnat sa se linisteasca si sa pIece fiecare Ia ale sale. Ei insa nu voiau, ci spuneau : "Razboi ai pornit, pace sa nu cauti ", Si cum el staruia pentru pace, ei nu incuviintau , scotind strigate putcrnice cum obisnuieste sa faca 0 multime in neorinduiala. A poruncit asadar sa fie arestati dintre vlahi capetenia ~7 lor, ~Iavota Cannalakes, iar dintre larisseni Teodor Scribon Petastos 58. Iar toti ceila1ti, vazind cum asemenea oameni sint dusi la moarte, s-au inspaimintat ~i caztnd la picioarele lui I-au rugat toti sa se indure de ei, spunind : "Facem orice ne vei porunci", Acela, induplecat de rugamintile lor, s-a indurat de ei si, luind cu sine pe capeteniile vlahilor si larissenilor, s-a dus Ia katepanul Bulgariei, Andronic Philokales 59, care ii trirnisese juramintul imparatului .

p. 262

p. 264

• 4 Dupa cuccrirca Serv iei.

55 Estc verba de un document pc care era figurat impara tul bizantin, prirn ind binecuvlntare" lui Hristos, potrivit unui obicei larg ra~pindit in iconografia si diplcrna tia bizantina. II. G. Deck, bizuindu-se pe rindurilc de mai jos, arata do in imagine erau reprezerrtat i Feeioara Maria ~i unii sfirrti. Bibliografia problcmci la G. G. Litavrin, n. 987, p. 540.

S6 0 Iiica a lui Niculita a fost cllsatoritll eu unul dintre fiii lui Kekaumenos, ct. G. G. Litavr in n. 990, p, 541-542 eu bibliografie,

57 Kekaumenos Ioloseste termenul de "arhonte". ceea ce arata ca Slavota era unul dintre vlah ii de vaza. probabil, sustine G. G. Litavr in, n , 998, p. 542-543, un celnie.

S8 Desi nurnele lui Siavota Carmalakes (fiul lui Carmalae 1) estc de origine slava, aceasta nu Insearnna ca el era slav. G. G. Litavrin, n. 999, p. 543 subliniaza pe drept cuvint acest lucru, aratind ea Iimba rornana - printre altele onomastica - a suferit 0 influenta slava, in urma convietuirii rornanilor eu slavii. Tot asa originea latina a numelui Seribon, atcstat de altminteri ~i in Italia meridionala (Kedrenos, Bonn, II, p. 721 -722), nu indica pentru eel care-I poar ta 0 origine rornanica : era, probabil, un grec.

59 Despre Andronic Philokales , katepanul terne i Bulgaria, vez i N. Banescu, Les ducbes, p. 144.

38

CECAU'MElNUS

p.266

A~~. 1jOPE:V ~E GCUTO'1l d.; TOV I1€TS:P£crxov, crUC>TEAA0I-LE:VO\l XGCt 'P0~o\..I-Le\lo\l aUTOV 1tOAAtX. ou yap 7tpocrdj6XE:L cX.A'Y)%E:UE:L\I GCUTO'1l T~\I dp~v'Y)v. xcX.xd&E:v S~ dcrljA%E:V 1t1'O'; TOV f.LOCXCl.P£T'Y)V (30C0'LAtOC €V T~ 7tOAe:L, &.; Ea~;CI.':'O OCUTOV XGCAWC;, XlXt E7tL 't"tcrcrOC1'crL fL'Y)crl 1te:pLe:mi"t'E:L EV T~ 1t6AE:L cX.ae:W.; fLE:TOC 't"wv cruv GCUTcjJ dcre:A&ovTWv ;;POXplTWV BAtXXWV xoct AocptcrcrlXlwv. [LE:TOC a~ ':'OUTO cX.7ttcr7E:LAE:V OCU-:OV e:t.; TOV [LCl.Xotp IT"IJ'J 1tOCTPLtX1'X"lJV Kwva.otv't"LIJo\l7t6AE:We; xCip 'IwtX\i\i'ljv TOV EL<:pL)'~VO'I, we; E:r.7te:p (3E:(3'1jAwcre:L {; 7tGC-:P\&px:~e; TOV 5pxov xoct &&E:-;-1jcrE:L TOC crU(J.<PWV'Ij&€VTOC aL'CXUTOU, 't"OTE: (\lot TOV Epyoccrc,JvTCl.L xlXl 't"ou.; aU\I IXt),l'C:J. we; ae 0 <iYLWTIXTO'; 7tGC't"1'LOCPX1j'; [L~AAOV E7t'e:)(UPUlcre: TOV OPXO\l crufL7tC(&'~aC(~ IXUTOV I-Le:Tc:t XlXt TW\I crU\I EXe:£V,:> 7tcX.\rt'Ul'J xat &'7tOf,ucrlXe; GC1)TO') TOG EYX), ~fLIXTOe;, wpylcrl1'1j ae <jlIXVe:pW; 0 (3or:crLAe:Ue; XCl.l. E~WPLcrE:V C({)":-ov de; TO 'A1'fLE:VLCl.XOV de; TO x<X.o"r1'ov 'A!llXcrdCl.e;, XCl.&e:lp~oc.e; OCUTO'J EV I <p\lAOC xn Tn ),E:yO[L€\l1l MlXp!lotpWTn· tv ~ xed XCI.&1j!lE:VOe; e:ypo:~e:v 7t1'Oe; TO') 7tcX.;t7tOCV* 1),0\l TO" Ke:xCl.utJ.evov &om;1' ~7tIX&E:V EV TcjJ 7tOCVTL (3ltp.

9

p 268

IIlXpocyye).,).w BE vtJ.~v xo:l TOt:.; tx u!J.Wv TOUTO. Em:t a~ TO TWV BAcXZ(u') yevo.; &mcr-:ov Te: 7tCl.VTeAWc; xo:t lhe:crTpot!-Ll-Le'lov, I-L1jTe: de; 0e:ov it;(OV 7tlcrTLV 6p&~v !-L ~TZ: de; ~MLAelX (J.1jn: de; O'\lyyev'ij ~ de; <:piAO'!, &.noc &.ywvL~6[J.e:')o'l

* IIc1r:uv rns.. r:<ir:r:ov Vas iticvsk i-Jernstedt, r:c1rmocv Buckle!'.

KEKAU'MENOS

39

L-a gasit pe acesta la Peteriskos 60, abatut ~i temindu-se foarte de el caci ~u se astepta sa doreaseii intr-a~e,:,ar pace~ .. Si de acolo s-a dus la rap~satuI lITl;parat in Oras 61. Acesta I-a pnrnit bme ~l tirnp de patru luni el s-a plimbat prm ora~ fara teama, impreuna cu capeteniile vlahilor ~i larissenilor care venisera eu .el. Dupa. aceea insa, impara.tul.I.-a trimis Ia raposatul patriarh al. Constantinopolului, D?mnu~ loan. Xiphilinos 62 cu gindul ca, daca patnarhul va declar~ nul J.urammtul ~1 va anula intelegerea dintre ei, sa-i pede,Pseasea p~ el. ~: P: ~el .carve e.rau impreuna eu e163• Cum insa preasfintul patriarh a mal ~l mta:nt .lurammtuJ, indurtndu-se de <~iculita> ~i de cei c~r.e e~au cu el, ~e t?tl, ~l dezJegindu-1 p.e el de vina, irriparatul s-a miniat fatl~ sr l-a surghiunit 64 ll1 tema Armeniakon 85, 111 castrul Amaseii 66 inchizindu-l tn] inchisoarea zisa de "marmora", in care stind i-a scris tatalui men Kekaurnenos, cite a patimit in intreaga lui viata 67.

1'. 266

9

Diatr·ib,. lm potriu« ul akilor . j"semntlri despre obiceiurilr, caracterul , orig inca ~i istoria lor

Va sfatuiesc deci pe voi ~i pe urmasii vostri urrnatoarele 68, deoarece n~~mu~ vlahilor este cu t?tyl necre~ncios si stricat, neavind credinta dreapta mCI fata de Dumnezeu, mci fata de irnparat, nici fat a de ruda sau de prieten,

.• 0 Azi, Pctarsko, Iortareata situatl!. la graDi~a de sud a temc.i D":;;:lria, pe malul lacului Petensk, Ja sud-vest de lacul Ostrovo, ct. G. G. Litavrin n. 1004, p. 544.

61 In Constantinopol.

•• Patriarh al Constantinopolului (10€4-1075); moarc la z august 1075, ceea ce ne ajuta la datarea acestei parti a textului.

63 H. G. Beck a ernis ipoteza e1l. Impl!.ratul intentiona sa provoace excomunicarea rasculat ilor, lucru obisnuit in Bizant, G. G. Litavrin, n. 1009, p. 545-546 combate aceasta opinie care suprasolicitl!. textul,

. " Exilarea lui Nicu!i~a trebuie situata, dupa G. G. Litavrin, n. lOll, p. 546, spre sflrsitul anului 1066-1nee]lut';ll IU1 1067. Intelegere~ din Servia fusese tncheiata in august-septcmbrie 1066, dupll. care Niculita, potnvrt textului lUI Kekaurnenos, a mai petrccut ./ luni la Constantinopol, f!l.rl!. sl!. rnai soeotim sederea la Pcteriskos.

85 Una dintre cclc rnai irnportante terne rnicrasiatice ale Irnperiului bizantin.

. 6S Oras in Asia Mica, fostil. capitala a regatului Pontului. In vrernca lui Kekaumenos era

situata Ia hotarul cu turcii selgincizi, avlnd 0 irnportanta militara deosebita, d. G. G. Litavrin, n. 1013, p. 546-547.

_ .', Manuscrisul da fO~llla ~/:,v 1tc11t1tOV = bunicului, Majoritatea eercetatorilor propun insa : -rov r:c11t1totV = tatalui, ceea ce este mult rnai plauzibil. La data respectiva bunicul ar fi avut peste 1I0 ani, cf. Litavrin, n. lOIS, p. 547 ~i 1016, p. 547 -548.

. •• Diatriba Impotriva vlahilor, care ur;meaza, plina de acuzatii evident neintemeiate ;;i de o vlO!en~1!. de l irnbaj putlD. obisnuita, se explica prm incercarea autorului de a-si disculpa ruda, pe Niculita, I>cntru partrciparea la rascoala din Tesalia. Dupa el. vina pentru aceasta rascoala apartine vl~hilor. Niculita a acceptatconducc~ea miscari], silit de acestia ~i de ceilal ti rasculati, Duma, eu gmdul de a 0 eontrola. Ostilitatea bizarrtinilor fata de acele populatii alogene din cupnn~ul Im?en~lU1 ~are-;;i pastrau cu tenacitate particularitatile etnice este amplu atestata in lstono?,rafla blzantlOa,. In literatura bizantina In genere. Exernple referitoare la arrneni, strbi, bulgari la G. Murnu, Vlahi» Mare, p. 145 -ISS. Violenta diatrihei este un indiciu al importantei ~olulUl l1:'cat de vlahi in rascoala din Tesalia : ei sint singurii care se tnvrednicesc de 0 attt de irrtinsa ;;1 aspra condamna~e .. Nu-i de exclus cu totul ipoteza lui G. Murnu, Vtahia Mare, p. 109 ~1 urm., care atr ibuia 0 origme vlaha lUI Niculita ; voind sa-l disculpe, Kekaumenos condamna aUt de vl~lent pe v lahi p.entru a lnlatura orice banuiala privind originea rudei sale, eventualele lUI simpatn pentru co nat ionalii slli rasculati,

40

CElCA UIMElNUS

p. 270

KE~U'MENOS

41

ci umbla pe toti sa-i insele si minte strasnic si fura mult, jurindu-se zilnic: cu juraminte preainfricosate fatil. de prietenii sai si calcindu-si u?or <jura- . mintele > si fii.dnd $i fril.tii de cruce si cumetrii si inehipuindu-si ca prin acestea va insela pe cei mai simpli si deoarece n-a pastrat niciodata credinta fata de cineva, nici fata de lmparatii rnai de demult ai romeilor 69. Loviti cu razboi de catre impiiratul Traian si infrtnti deplin, au fost supusi <de acesta », iar regele lor, numit Decebal, a fost ucis si capul i-a fast infipt intr-o sulita 'in mijlocul orasului romeilor 70. Caci acestia sint asa-numitii daci, czisi > ~i besi, Si locuiau mai intii linga riul Dunare ~i Saos, riu pe care acum il numim Sava, unde locuiesc maIae curind' sirbii, in !ocuflrntarite <de natura» si greu accesibile. Bizuindu-se pe acestea s-au prefiicut ca cnu-

tresc s prietenie ~il ca sint supusi fatii de irnparatii de mai demult ai romeilor p. '1.70 si iesind din intariturile clor» pradau tinuturile romeilor. De aceea cromeii > miniindu-se au pornit, cum am spus, impotriva lor si i-au zdrobit. Si acestia, fugind de acolo, s-au imprastiat in tot Epirul 71 ~i toata MacedoI1La_~2,-_iar

cei mai multi dintre ei s-au asezat in Elada 7~. Sint si foarte fricosi, a vind inJrriade iepuri, iar indrazneala pe care 0 au vine si ea tot din frica, Va sfa-

tuiesc asadarpe voi sa nu va tncredeti intr-Insii nicidecum. $i daca va ave a

loc vreo rascoala si ei se vor preface ca au data de voi» dragoste si credinta, . jurindu-se pe Dumnezeu ca vor pazi-o, sa nu-i credeti. Caci e mai sanatos pentru voi ca nici sa-i puneti sa jure indeob?te, nici voi sa nu Ie dati _iuramint, ci sa-i supravegheati ccu grijii> ca pe niste ticalosi, fie ca. jura,

fie di primesc juramin t. Trebuie asadar sa nu ai incredere 'in ei nicidecum,

ins a prefa-te si tu ca le esti prieten. Iar daca va fi vreodata rascoala in

'GJAm pastrat In traducere forma "rcmci", r.u ,,](rra;" pc r tru a s ublinia 0 partieuJaritate psihologica a lui Kekaume nos. EI r.u face nici 0 distir.ctie inti e tmparatii romani de l imba latina ~i trnparatii bizantini, de Iimba greaca, succesor ii Ier, neglijtr d tote data originea rcmana, latina a vlahilor. Pentru el numai romeii de Iimba greaca reprezinta In ehip legitim multisecularul Imperiu roman, caruia trebuie s~ i se supuna to ate popoarele.

70 In Roma. Daca, asa eum s-a aratat, izvorul informatiilor lui Kekaurr er.os despre cucerirea Daciei este opera lui Dio Cassius. accesibila lui prin preluerarea lui loan Xiphilinos sau prin alte prelucrari bizantine, faptul nu ccnstituie 0 dovada despre inexistenta unei traditti vii privind originea romana a vlahilor, la aceasta pcpulatie, a sa cum sustine P. Lernerle, Prolegomsnes, p. 75, cittnd pe Gy6ni, L'oeuvre de Kekaume"os souret de l'bistoire roumavne, .. Revue d'histoire comparee", XXIII, N.S., HI, 1945, 1-4, p. 1~9-180. Relatia Intre un text erudit ~i 0 populatie contemporana, denumita cu alt nume (vlahi) dedt eel de romani sau daci, de bizantini, nu putea fi stabilitA spontan de Kekaumenos ...... identificarea dacilor cu vlahii nu poate sa aiba ait temei dec!t 0 traditie intunecata despre originea daco-rornanilor de la eueerirea acestei tari de catre rornani ... Ea estc, dupa toata probabilitatca, tra ditie nationala, pc care Kekaumenos putea 5-0 cunoasca prin eontactul sau ~i al familiei sale eu rc manii ~i bulgarii", arata D. Oneiul, Teoria I,d Roesler, .. Serieri istorice", Bucuresti, 19E8, p. 195; d. A. Armbruster, Roma1litatea romdnilor . Lstoria unei idei, Bucuresti, Edit. Acad., 1972, p. 19-22.

71 Epirul, intrat In parte In componenta Irnperiului bulgar allui Sarnuil, cuprindea, dupa realipirea sa la Imperiul bizantin, doua teme : Dyrrhachium ~i Nicopolis, d. G. G. Litavrin, n. 1069, p. 562.

7ll Kekaumenos are·ln ve dere, ca ~i In cazul Epirului, nu tema Macedoniei, ei rcgiunea geografica eu acest nume, d. Go. C. Litavrin, n. 1070, p. 562-563.

73 G. G. Litavrin, 1!J..I.07J. p. 563 sub l iniaza importanta elementului vlah din Elada, regiunc prin care Kekaumenos tntelege rnai ales Tesalia, partial integrata temei Eladei. In secolul al XII-l~a intreaga Tesalie este numita dealtminteri Vlahia Mare.

42

CECAlJIMElN,US

10

l' 'lSO

KEKAU'MENOS

43

Bulgaria 74, cum s-a spus mai inainte, chiar daca ei vor marturisi ca-ti sint prieteni \,i chiar daca-ti vor jura < asta >, sa nu-i crezi. Si daca-si baga nevestele si copii in vreo cetate a Romaniei 75, indeamna-i sa-i bage, dar sa stea inauntrul zidurilor, iar ei afara, Si daca vor voi sa intre la familiile lor, sa intre numai cite doi sau trei 76; iar cincl acestia vor fi iesit, sa intre iarasi altii. Sa ai multa griFi de ziduri si de porti, Si procedincl astfel, vei fi in siguranta. Iar daca vei lasa sa intre multi deodata la familiile lor, cetatea va fi tradata de ei !?i vei fi muscat de ei ca de vipera ~i atunci iti vei aduee aminte de sfaturile mele. Dar daca vei pazi aceste dndemnmi >, ii vei avea si pe ei supusi si, pe deasupra, vei fi si lipsit de grija 77.

10

979. impiiratul Vasile al Tl-lea acordd lui Niculija eel Mtr,,, contincere a ulahilor din Elada

Bunieul meu Niculita 78, care s-a straduit mult pentru Romania 79, p. 280 a ajuns sa fie einstit de catre stapinitori, ea om de incredere ~i ell titlul de

duce al Eladei 80. El a primit aceasta functie prin hrisov, pe viata si fara

clrept de transmisiune 81, ca si, inca, slujba de domestic al excubitilor din

Elada 82. A venit ins a la raposatul imparat Domnul Vasile 83, in al patrulea

an al domniei sale, unul Petru, nepot de frate al regelui Franciei 84. Si <im-

,. Pasajul e oarecum obscur, referirea la 0 eventuala rascoala in Bulgaria partnd nelaloeul ei intr-un text care vorbeste despre 0 rllscoalll din Tesalia. Dupa G. G. Litavrin. n. 1074, p. 564 Kekaumenos are In vedere faptul ell rascoala pornita din Tesalia s-a ext ins spre Bulgaria, unde vlahii i~i pasteau turmele ~i unde e situata ~i Servia. Intentia rasculatilor ar fi fost aceea de a ridica impotriva Constantinopolului Intreaga Bulgarie , folosindu-se ~i de lcgaturile Iiresti ale vlahilor tesalioti cu cei din aeeasta din urma regiune.

,. Romania = J mperiul bizantin .

• 0 Acclas i procedeu a fast folosit fata de rusi, carora nu li s-a Ingadu ir intrarea in Constanti'W_pc>I, ~n 90.1, dedt In grupuri de. cite _SO ~e oameni, ct. G. ~. Lit~vrin, n. 1077, p. 5~5.

~.In Istoriografia noastra, pasajul dm Kekaumenos, deosebit de importanr pentru afirmatia unei migrari ~ rornanilor de la nordul spre su~ul Pe,:insulei :Sa~canice, pre cum ~i prin vaga referire 1a originea poporului nostru, a fost folosit, prrntre prrmn, de 13. P. Hasdeu, Strat fi substrat, Bucuresti, 1892, p. 31-32. 0 traducere aproape integrala, Insotita de un arnplu comentariu, a dat pentru prima data G. Murnu, T!lahia More, Bucuresti, 1913, p. 125-158,

.8 Pentru foarte spinoasa problema a raportului de rudenie Intre Kekaumenos ,?i Niculita "cel batrtn", aid amintit, vezi G. G. Litavrin, n. 1142, p. 580-581 eu intreaga bibliografie amanuntit prezentata,

18 Romania = Irnperiul bizantin.

80 E yorba probabil de functia de eomandant al tagmelor provinciale, in cazul de fa?l din Elada. In perioada la care se refera autorul, ducele era inferior strategului temei, d. G. G. Litavrin, n. 1143, p. 581.

Bl Numirea pe viata era un semn de deosebita cinste. Proeedeul se generalizeaza treptat, din secolul al XI-lea. Ptna atunci e probabil ca ducii, ca ,?i stratcgii, crau nurniti pe 0 durata de 3 ani, d. G. G. Litavrin, n. 1145, p. 582.

89 Prin domestic al excubitilor din Elada se tntelege comandantul tagmelor de osteni numiti excubiti : acestia puteau fi mernbri ai unci formatiuni adusa din capitala ~i numai Incartiruita tn Elada sau localnici recrutati in regiune, Problema nu a fost definitiv rezclvata in ceea ce i1 pr iveste pe Niculita eel batrtn, cf. G. G. Litavrin, n. 1148, p. 583-584.

83 Vasile al II-lea Bulgarcctonul (976-1025).

84 Petru nu c identificat nici dupa izvoare bizantine, nici dupa izvoare occidentale, cf.

G. G. Litavrin, n. 1149, 1150, 1151, p. 584-585. Va fi fost 0 ruda a lui Otto al II-lea (973-983).

44

p. ZS2

KEKAUMENOS

45

paratul» I-a cinstit fiidndu-l spatharios si incredintindu-i slujba de domestic al cxcubitilor din Elada. Si i-a scris bunicului meu: "Sii-ti fie cunoscut, vestes 83, ca a venit in slujba irnparatiei Petru, nepot drept al regelui germanilor ~i - dupa cum spune - s-a hotarit sa fie si sa moara slujitor al dornniei mele. Domnia mea am primit credinta acestuia si am hotartt sa-l fac pe el spatharios al Chrysotric1inului 86. Deoarecc este Insa strain, Domnia mea n-arn binevoit s8.-1 fac strateg, ca sa nu-i jignim pe romei, ci l-am numit pe el domestic all excubitilor de sub comanda tao Stiind insa Domnia mea ca ai prin hrisov de la raposatul meu tata aceasta slujba, in locul excubitilor iti daruiesc conducerea vlahilor din Elada 87". latii cit de scrupulos fat a de strain era porfirogenetul, desi p~ vrernea aceea era ttnar tmparatul l 88.

p. 282

86 Titlu acordat Iii civililor Iii militarilor In secolul al XI-ea. La origine, eel cc se ocupa de garderoba imperiala.

88 Un fel de maestro de cerernonii, avlnd In sarcina sala tronului.

87 Este verba de comanda asupra trupelor (de excubiti 1) recrutate din populatia vlaha din Elada, d. G. G. Litavrin, n. 1160 Iii 1161, p. 587-588.

88 Intreg pasajul esto mcnit sil. sustinil. idee a ca strainilor nu trebuie sa Ii se acorde tunctii ~i titluri prea importante, deoarece nu slnt slujitori siguri ai Imperiului bizantin. Acest slat dat de Kekaumenos poate fi lesne apropiat de precedenta diatriba, reflectlnd acceasi mentat itato xenofoba, aceeasi suspiciune lata. de strainul de neam.

MIXAf:{j\ 0 \FEAAO~

XPONorpA~IA

I, XXXI ) ATtO 1"O(VU'I om::p'rJqJcXvou XIX! ~lXcrKcXVOU "UPle; 't"~V ~lXcrtAdlXV KOt't'IX-

~t~cXao:e;, OU fl6vov AdOtv ~IXU't'<jl T1JV O~OV eU1"pE7ttO"e: Tlje; &pxlje;, &n.x XIX! T.xC; i:~lXy(tlyd-.c; "t"WV ~t~ofltv6lV &7tO<ppcX~IX'; XP'rJfla1"6lV, 7t'OAU"t"aAIXV tIXU1"<jl 1"0'1 6A~OV .. lje; ~«atAe:(IXe; 7t'e:7t'ol'rJxe, 1"1% flt'l {J.~ ~t~OUt;, "1% ~t XIX! 7tpoan&dc; t~(tl&e:v' it; r.xp {J.UfH&~IXC; e:txocrt TIXA&VTWV t{J.7t'J.e(tl T.x -:WV &vlXx1"6p(tlv 1"lXflEi:iX 7t'E7t'O(7) xs. Tcv Se Aomov XP'YJ{J.Gma!J.o>, "t"(c; &'1 Eur.opYjaoL -r<jl )..6y'P auvlXyaYEi:v; 5aa yap EV ~I!3'rJpat TIt xat ~ ApaljiL, xat /S(Ja ar.on&7jalXuptcr"t"o etc; KEA"t"O~, orrocux. TE ~

J

MIHAIL

PSELLOS

Constantin Pse llos, calugarit in 1055 sub numele de .Mihail, s-a nascut la ConstantinopoL in 1018 gi a murit In 1096 sau 1097. A fost un mare carturar ~i om de ~tiinta ~i a jucat totodata un insernnat rol politic. A fost secretar irnparatesc Ia inceput ~i a ajuns in eele din urma ministru ~i sfetriic de taina al !mpara~ilor Isaac Comnenul. Constantin Ducas ~i Mihail al VII-lea Ducas, A fost un profesor eelebru, predlnd filozofia La Universitatea din Constantinopol. Scrier ile sale. al carer stil se caracterizeaza prin retorism, au fost deosebit de gustate de contemporani ~i urmasi. Ele ating toate ramurile literaturii attt in proza, cit si in versuri. Ni s-au pastrat din opera lui Psetlos unele cuvtntari lunebre ~i encomiastice, clte v a sure de scrisori. comentarii, unele tratate de dernonologie, astronomie, geometrie, muz ica, retorica, cronoLogie etc .. la care trebuie adaugata Cronograjia sa.

Cronografia lui Psellos duce mai departe povestirea lui Leon Diaconul, ~i cuprinde istoria anilor 976-1077. La baza acestei serieri stau in prirnul rind propriile amint.iri ale autorului. Lastnd aproape cu totul la 0 parte istoria externa, Psellos evoca momente ~i portrcte de oameni din zbuciurnata istorie interna a Bizantului, acordlnd 0 atentie deosebitll. framintarilor de la Curte. Cronografia cuprinde doua p~i: cea dint!i, scrisa probabil Intre 1059 ~i 1063, imbd!.ti~eaza rastirnpul de la Vasile al II-lea Bulgaroctonul ~i pina la Isaac Comnenul (976-1059); ea pare cu totul vrednica de erezare ~i nepartinitoare, stirtle privitoare la anii de la Mihail al V-lea mai departe fiind ale unui martor ocular al evenimentelor. A doua parte, istoria perioadei 1059-1077, cuprinzind evenimentelc dintre domnia lui Constantin al X-lea Ducas l?i cea a lui Mihail al VII-lea Parapinakes, a fost sensa la cererea acestuia din urma : ea este mai putin obiectiva, tntruclt Psellos a fost prietenul lui Constantin al X-lea ~i profesorul lui Mihail al VII-lea, pe care-i lauda excesiv.

Cronografia lui Mihail Psellos, scrisa tntr-o Iimba deosebit dc dificila din pricina rctorlsmului sau carturaresc, are 0 mare valoare istorica ~i Iiterara, A fost folosita ca izvor de scriitorii bizantini Nichifor Bryennios, Ana Comnena, loan Skylitzes ~i Zonaras.

Majoritatea celorlalte opere ale lui Psellos sint Inca needitate corespunzator exigentelor ~tiintifice, iar unele eu totul inedite.

Edi/ie folosild: Michel Psellos, Chronographie ou Histoire d'MI siecle de Byzance (976 -1077), texte etabli et traduit par Emile Renauld, 2 vol., Paris, Societe ded ition .. Les Belles Lettres", 1926 (vol, I), 1928 (vol. II).

CRONOGRAFIA

Vasile al I I-lea Bulgaroctonul refacc tesaurul imperia!

Deci, dupa ce a ferit imparatia de trufia si invidia soartei, nu numai T, XXXI ca. ~i-a facut lesnicios drumul puterii, dar oprind scurgerile de daruri banesti,

si-a imbcgatit avutia imperiului pe de 0 parte nefacind daruri, iar pe de

alta adaugind din atara. Caci a umplut visteriile palatului pina la 200000

de talanti, Dar restul cistigurilor lui cine ar fi in stare prin cuvinte 53.-1 socoteasca ? Caci toate cele adunate de la iviri 1 si de la arabi, cite corr.ori

se aflau la celti 2, cite Ie cuprindea tara scitilor a si, ca sa vorbesc pe scurt,

1 Ivirii = georgienii.

2 Celtti = probabil normanzii din Italia.

• Nu este !impede ce popor se ascunde sub denumirea arhaizanta de sciti folosita aici de Psellos. V. Tapkova-Zaimova, l zvori, XI, Sofia, 1965, p, 93 se lntreabt\ daca DU e yorba cumva de bulgari. In general la scriitorii bizantini, scitice sint numite populatiile din nordul Dunarii, migratorii care yin dinspre nord. Sub Scythia sau tara seitilor se poate Ins! ca Psellos sll. fi tnteles actuala Dobrogc, In antichitate Scythia Minor.

48

MICHAEL PSELLUS

Lxu,l}wv d xz Y'ii, xOll, tvoc cruvT6flW~ ~r71:W, TO mfpL~ ~(Xp~otpD(6V, mxv't'ot i~ T(Xlho GUV"-V7jVOXW'; TOi:~ ~otaLAt)'Ot~ TotfldoL::; OC1tE~hTO'

2

VII,LXVII TOLO{lT<p TOLYOCPOUV &.v8pt TOV OC71:€A"IjAU&6't'OC T'fl1jcrOC::; 0 ~OCcrLAZ&;, t71:ZLIHj

TOU~ Eci>OU~ ~otp~ocpOU~ TWV tmXELP'Y)flcXTWV &VE;i:p~!:, Xotl TOUTO 8'lj &1tPOCYflOVtcrTOCTOV OCOT<jl i;"(€,f6V€L TO T(J.'iiflOC, 1tOCV(npOCTL~ id TO\'~ Ecr1t€plOU~ X.WP€i:, oiJ~ Mucrou~ flEl. 0 1tcXAotL Xp6\10~ 6J\l6flOC~€V, t!TOC 8e: d~ Il MYO\lTOCL flETW'IOfloccr&'Y)croc\l' V€[L6(J.€vm 8e: 01tocroc 0 "IcrTpo~ 1tpO~ T'~V TWV 'Pw[LoclwV 8LOpl~EL ~Y€flOV(OC\l, &&pOOV T!: OCmX\ltcrT'Y)crctV XOC( 1tpO'; ,,'ljv ~[LE8CX1t'ljv y'ijV fl€T(px lcr&lJcrocv' otL"loc 8£ otOTOr~ T'ij~ &1tOCVOCcr'tOCcrEW~ TO 'tWV r€'tW'l ~,l}vo~, 0fLOPOijv,€~ [J.tv iXe:lVOL::;, k(JcrTEUO'IT~ 8£ TOUTOU'; xlXl AlJ'c~OflE\lOL, xocl 1tpo.; 't~v fLETOLXEcr(OCV h~LOC~ofLEVOL' 3L& 'tCtUTOC OCitOXPUcrTocAAW.lM\lTL 1tOTt T<jl "IcrTp<Jl &cr1t€p -l}7tdp<tl XP'Y)crOCfLEVOt, tx€i:&E'1 7tpo::; ·~fLii.; [LETocvlcrTOCIJTCXL, 6Ao\l &~"'o.; '1'01:.; ijfLETtpO~ E7n<popncr&€VTE'; OplOL~, xocl OUX &XO\l,\,E~ ou&' 57tw~ iiv -l}PE\L 1jcrottEv, ou&'57tw~ 'rou~ at.; 7tPOcr1jYYLcrI7.V fl'~ 6X.A ~crOCLE'i.

LXVIII Etcrt 3e: xO'.t flOC nov TW'I IJ.AAwv t&vwv McrfLO'.xol TE xoct 8Ucr1tOA€fL "Ij'rm,

oll'\'E YEWOC1:0t T01:~ crWfLOCcrLV Il\lTE';, OllTE T'ljV ljiux'lj\l &CXPpocAtOt &",,'ou3e &wpocxoc.; &!.l.<Pt€WUV'\'lXt, ouae XV"ljfLi:3~ TCEplxEtVTIXL, ouae M<pw'I '\'Lcrt '\'<i~ X€<PIXA~ xoc't'CXcr<pCXAl~OV'rocL' &cr7t~ al: IXUT01:.; OQ8'ijTLcrouV tv X€pcrlv, O~T' lmfll)x'l)~ oTColocc; a1) <pocaL TeX.C; 'ApYOALX~, OUTE TCEPL<PEp1jC;, ocn'ouae: ~lo:p"lj TCEPL~WVVUV'\'IXL, 36- POCTIX ae: f.L0VOV iVCXYXIXAL~Of.LEVOL, TOUTO a'lj !Lovov 'to 07tAOV TCpOf3A'Y)f.LOC &XOUcrLV. ou aLOCLpOU'I'tOCl ae XIXTeX. Mxou.;, oUat T~ ocu'tou~ tmO'T1j[LlJ G'tpOC'r't)YLX1) TCPOOCYZl d.; 7tOAEfLOV, oU8'tcroccrL fLE'tWTCOU TcX~LV, oux EUWVUfLoV X€PCX~, ou aE~LO\l, &",,' oual: xcf.pocx~ EIXU'tOi:c; 1t1jYWV'tIXL, ~UaE: T1)V TCtPl~ alopux-ljv tcrlXcrW, ocn' OfLoij <popalJ\I crU!LTCACXXeV't'EC; &AA 1) AOtC; XlXl Tn TCpO~ TO ~7iv &7tOYVWO'Et PWcr&€VT<~, !Ltyoc TE bAOAu~oucrl xoct oih'w 'roi:c; OCVTl'rE'tOCYfLtvOLC; EfLTClTC'tOUcrL' xih fLEv OCTCWcrwcrLV, otoc 1tUPYOt E1tlppocYt\lTE'; OCUTOUC; &<pEtaWC; E7t0fL!:'IOt XCXTotcr<pclnoucrtV, d ae: 1) TCOAEfLloc CPOCAIXY~ oc~'\'tcrx.Tl 't-ljv &<poao'l XlXt ou pcxyn tv TOC1:.; TN'I f3OCP~clpWV EIJ.7tTwcrecrt\l 0 O'u\lcxcrmcrfLo::;, ot a1: cxuTlxoc crTpOCcptV'tE~ <puYn 't·~v crw't'1Jplcxv 8LW-

MUL-\LL PS<ELLOS

49

lumea barbara dimprejur, pe toate lngramadindu-Ie la un Joe le-a depus in visteriile imperiale.

2

1059. Expeditia lui Isaac Comnentll lnipotr iva pccenegilor. Caractcrul fii obiceiurile acestora

Asadar irnparatul, cinstind pe eel raposat 4 cu un asemenea succesor 5, VII. LXVII dupa ce opri intreprinderile barbarilor din Rasarit 6 - si aceasta oprire a

fost pentru el un lucru foarte user -, porneste cu toata oastea impotriva

celor din Apus, pe care vremea veche ii numea misieni si care in urrna si-au

schimbat numele in acela cu care sint desemnati astazi 7. Locuind tot ti-

nutul pe care Istrul 11 margineste inspre Imparatia romeilor 8, ei se ridiearl

deodata si emigrara pe teritoriul nostru.

Pricina ridicarii lor era neamul getilor 9, vecinii lor, care jefuindu-i si pustiindu-le tara Ii silirfi a se stramuta. De aceea odata, cind Dunarea ingheata, folosindu-se de ea ca de uscat, se stramuta de pe malul celalalt la noi, impovarind tinuturile noastre de hotar eu tot ncamul lor si neputind sa ramina linistiti si sa nu tulbure pe cei cu care au fest vecini 10.

Cu ei este mai greu de luptat si de purtat razboi decit cu ce- LXVIII

lelalte popoare fiindca nu sint niei vigurosi la trup, nici indrazneti la

suflet ; dar nu imbraca nici platosa, nici nu incalta enemide, nici nu-si apara

capul eu casti, nici vreun scut oarecare nu au in miini. nici de eel lung,

cum se zice ca. erau scuturile argiene, nici de eel rotund; dar nici eu sabie nu

nu sint incinsi : tin sulite in miini si au numai aceasta anna cu care sa se

apere. Nu se impart in companii si nici vreo ~tiintii militara nu-i conduce

in razboi, nu cunosc a~czarea in front, nici aripa stingii nu au nici aripa

dreapta ; nici nu-si ridica palisade, nu stiu sa-~i traga sant imprejur, ci, amcstecindu-se ill dezordine laolalta, in dispretul lor pentru viata scot

strigate puternice si astfel se arunca asupra adversarilor. Si, daca li resping,

ca niste turnuri 11 se arunca asupra lor si fara crutarc urrnarindu-i ii ucid.

Dar dad armata dusmana tine piept navalei lor si frontul ei strins nu se

sfarima de izbirea barbarilor, ei, intorctndu-se indata, i~i cautii scaparea

, Patriarhul Mihail I Cerularios, mort la 2 noie mbrie 1058.

• Constantin III Lichudes, intronat patriarh Ia 2 februaric 1059.

• Este verba de tureii selgiucizi.

7 Psellos se refera la pecenegi. cf. Moravcsik, Bysantinoturcica, II. p. 208. s.v , Mysoi; 8 Psellos se refers la t inutul din stinga Dunarii. actualul teritoriu al Murrtenie i, simp li-

ficlnd evident· lucrurile. Pccencgii nu all ocupat niciodatll. lot tinutu! din stlnga Dunarii ~i prezerita lor nu exclude existenta unei poputatii locale. romanesti, pe care ei si-au supus-o, Ca toti seriitorii bizantini, referindu-se la situatia din nordul Dunarii. Psellos are in vcdere in primul rind factorii dorniuanti, politici ~i militari. In cazul de fa~ pecenegii, care constituiau 0 preoeupare pentru oamenii de stat bizantini.

o Getii lui Psellos sint probabil uz ii. d. Moravcsik, Bysaniinoiurcica, II, p. 111; M. Gyoni, Zur Fraga der rumanischen Staatsbildungen ·jm XI. Jahrhundert in Paristrion, Budapesta, 1944, p. 91; V. Tapkova-Zaimovn, Quelques ,emarques sur les noms ethniques chez les auteurs byzantins, "Studien zur Geschichte und Philosophic des Altcrtums", Budapcsta. 1968, p. 403; P. Diaconu, Les Petchtnegues, p. 59, n. 16G. 1. Bamea, DID, III, p. 132 Ii idcncifica eu "romanii dintre Carpati ~i Dunare". ::-r. Iorga, Les premieres cristallisations d'etat des Roumains, Bucuresti, 1920, p. 37 credea cit acesti geti slnt eumanii.

10 Intreg paragraful a fost reprodus aproape neschimbat de Ana Cornne na, A lcxiada, III. VIII, 6.

11 "Turnurile" de aici slnt <9 formatie spociala de lupta, in careu,

l

!

I

j

_.L,

I-c, ::!27S

50

MtCHAE'L PSE1.LUS

LXIX

LXX

MlHAIL PSIEJ.,LOS

51

in fuga. Nu fug insa In ordine, ei razletindu-se unul aici, altul in alta parte; unul, aruncindu-se intr-un riu, ori scapa inot , ori se irieaca euprins de virtejuri; altul, intrind intr-o padure deasa, a si scapat de privirile celor care il urmareau si altul altfel procedeaza. $i dupa ee s-au risipit deodata toti, se aduna mai tirziu iarasi in acelasi loc, unul venind din munte, altul dintr-o rtpa, unul din fluviu 9i altul din alta parte erasarind s pe neasteptate, Dad au nevoie sa bea, cind dau de apa, fie de izvor, fie de riu , indata se arunca si sorb cu lacomie : daca nu gasesc, fiecare coborind de pe cal, las a sa se scurga singele cailor din vinele deschise eu fierul si astfel 19i potolesc setea, folosindu-se de singe ca de apa. Apoi, taind calul eel mai gras si aprinzind lemnele pe care le-au gasit, incalzesc putin membrele taiate ale calului ~i le devoreaza pline de singe. Si dupa ce s-au refacut in felul acesta se reped la primele colibe care Ie ies in cale. Si se ascund ca serpii in ripe adinci ;;i in povirnisuri repezi de care se folosesc ca de niste metereze.

Intreg neamul acesta este un neam de oameni groaznici 9i pre- LXIX facuti. Nici tratatele de prietenie nu-i retin, nici, daca au jurat pc jertfe,

nu rarnin credinciosi juramintelor, caci nu cinstesc nici 0 divinitate, ca sa

nu mai vorbim de Dumnezeu; tot ce li se intimpla vine de la sine, dupa ei,

si cred ca moartea este sfirsitul oricarei existente, De aceea, ei incheie u~or

pacea si indata ce au nevoie de razboi, calca tratatele. Iar daca ai biruit in razboi, ei cer din nou 0 a doua prietenie, iar dad ei au biruit in lupta, pe

unii dintre prizonieri ii ucid, iar cu ceilalti fac tirg mare] ~i pun mare pret

pe cei bogati : dad. nu iau aeest pret, ii ucid.

Irnparatul Isaac. incercind sa alunge acest popor din hotarele ro- LXX. meice, merge irnpotriva lui eu 0 puternica oaste. EI nu se prea increde

in dusmanii razletiti si de pareri diferite, dar conduce ostirea impotriva partii lor celei mai puternice si totodata greu de cornbatut si de prins si, apropiindu-se de ei, ii tnspaimtnta prin propria sa persoana si prin armata

sa. Caci, la vederea celui socotit ca purtator de traznet, nu indrazneau sa-l priveasca in fata si, vazind neclintita intrunire de scuturi a armatei, se razletira, Si, atadnd in grupuri mici pe ai nostri, se napusteau asupra lor cu strigate, dar acestia erau cu neputinta de c1intit. Si fiindca nu erau in stare

nici s~-i prinda in capcane, nici sa-i infrunte asezindu-se in linie de bataie

in cimp deschis, cei care vestisera razboiul pentru a treia zi, parasindu-si

in chiar prima zi corturile ~i pe toti batrinii si pruncii care nu puteau sa

fuga, se risipira prin locuri greu de umblat. Iar dod imparatul, potrivit regulilor razbciului, inainta eu armata in ordine de bataie si nu vazu nici

un barbar, el n-a socotit ca-i bine sa-i urmareasca, temindu-se de cete du~mane ascunse si pentru ca trecusera trei zile de la fuga lor. Distrugindu-le corturile si luind eu din suI prada gasita, s-a tntors triumfator. Dar nu avu

o intoarcere Iericita : 0 furtuna teribila dezlatuindu-se deodata asupra armatei, i~i pierdu 0 buna parte din trupe. EI se intoarce totusi la Constantinopol eu capul incins de coroanele vitejiei 12.

11 Ana Comncna, Alexiada, III, VIII, 8, adauga, rclatind aceleasi evenimente ~i ziua, In care s·a produs iurtuna: 24 septembrie, ziua siintei Tecla.

lrlANNHl: 02EITH~

TO)' AfrOTATOT IIATPIAPXOT ANT[oXEIA~ KTP IOANNOl' ;\orO~ EI~ 'l'ON BA~L\EA Kl'P AAE810N TON KOMNHNON

1

p, \9, t. 65"

f. 66

1 j

lOA N

OXITES

loan Oxites n fost in anii 1089-1100 patriarh al Antiohiei,'sub numcle de loan al IV,-lea s~u I~all al v-Iea. A fost depus din functia sa la 9 octombrie 1100, ill urrna confl ictului eu impara tu l Alexic I Comnenul (1081- 1118), S-a re tras irit r-o manastire dl1; Insula Ox!a, una dintre Insule le Principilor din Marmara, in eare se pare cil traisc ~I mamte de inscaunarea sa ca patriarh al Ant iohic i. De aiei ~i numele de Ox ires sub care este cunoscut.

, loan Oxites este una dintrc cele mai puternice personalitati din viata eclez iastica a Bizantului. A aparat eu ,0 dtrzenie put in obisnu ita drepturile biseric ii fat:l. de incercarile trnparatului de a ~I-O subordona, In doua discursuri pronuntate In fcbruariernart.ie 1091, In fata lmparatului Al~xie I Comnenul, loan Oxites, retinue in Constantino!,ol de bl,oearea ~allo: mar~tlme ~I terestre de catre turcii sclgiuciai ~i pecenegi, deai fusese nU~!1t de dOl, am patna~h a l Antiohei, se ridica impotriva interrtie i trnparatului de a c~mflsca bununle ecleziastlce in vederea sporiri! Iondurilor destinate armatei. Pr imu1 discurs adresat baz ileului cupri~de pretioase referiri la evenimente istorice legate de sud-estul eU,ropean ~I anume la invaz iile pecenegilor ~i uzilor.

loan OXlte,s a lasat 0 bogata operll teologica editata ptna astaai numai partial.

Este autorul unui tratat despre viata monastica, al unui tratat in problema azimelor al unui tratat despre euharistie etc, '

, Discursurile mai sus amintite ale lui loan Oxites s-au pastrat in eodicele 139

din Marea La~r~ atonita, astaz i disparut. Ele a fost editate pentru prima data de Alexandros Lavrictcs, la Inceputul secolului nostru si au fost reeditate de curtnd de bizantinistul frances Paul Gautier, Din prirnul diseurs, rostit probabilln februarie 1091, fac parte fragmentele ee urmeaza.

Edilie foiositd : Paul Gautier, Diatribes de Jean t'Oxit» centre AlfA;S In Comnenc, .. Revue des etudes byzantines", XXVIII, 1970, p, 5-55,

A PREASFINTULUI PATRIARH AL ANTIOHIEI, A LUI KYR WAN, cuvtNTARE ADRESATA. IMPA.RATULUI. KYR ALEXIE COMNENUL

1091, februarie. Cu ajutorul lui Dwmnezeu, imparalu.I Alexie I Comnenu] a izbutit sa scape de tncercuirea pecenegilor, reuenind la Constantinopol de la Choirobanchoi

. Sa-i multumim lui Durnnezeu, marite lmparat 1, caci este bine Sa Incepem. ~u Du~nezeu (c,uvlntarea noastra s ~i sa-i aducem inca de la inceput n~ultu~m. ca )1. acum 111 te-a readus din campania militara, smulgindu-te din mlJlocul cn11110r ,care t: inc01~jurau 2 si red1nd iara~i turmci sale pe pastorul, ~1 ~p~ratorul ei, ,spre mcurajarea obsteasca, spre usurarea de nelinistea care-r ~tapmea p~ toti. pentru ca sa nu se prabuseasca cu totuf nadejdile de mal binc, Caci acestea ne-au fost date de intoarcerea tao

I Imp~ratul Alexie 1 Comnenul (l081-1118),

• ~ verba de pecenegii care-l Ineonjuraserl\ pe Alexic I Cornnenul la Cho iroban choi asezare sltuata In apropicre de Cons~antinopClI, Intre aetu~lele Kucuk-Cekmadie si BuytrkCekrnadie. ~a 15 februane 1091, AleXIC atacase pe pe ienegi lnvingindu-i ~i apoi se lntorsese la Constantmopol. Luptele eu pacenegii vor continua ins~, la fel de grele. ct. Ana Comnena Alexiada, VIII, 1-5; Paul Gautier, op, cit" p. 9, '

p, 19, r. GS'

r. ,,6

51

IOAN'NES OXITES

KO',t Tlc; OUX ot8z~ aT, xex:teX TWV !JX'Awv IX'7tcX.'J7(uV '7tOA'J aot TO ,axypo', '7tpoa\)7t'ijPZ:;; xO',l q>o~:;;p6~; A uTot )'OV\I ol l:xv~oc, ot VVV a:;; &Al~oVTEe;, ~ocatAE:j, fLiiAAOV 81: B,'oue; de; E(1XOCTOV xLv8uvo\) xaTEaT'1) < -:-0:.> x:X&"~fLii:;, xcx.t fL6vov T(; aov cixoUoV";Ee; O'JOfLCl tTPZ[l-O'J.

.3

p.:11, f. 7F ).72

'De; 'YeXp [l-ETeX TOCVTCl xoc1 Lx.j1}aLC; ci7tOTELZl~EL'J ~8EL TeXC; E:'7tl T~V X6>POC'l zcp6 / 8ouc;, ~87] 8e: xoct TW\I 'J-fjaCJlv q>povTl~EL\I 8EeL TWV ci[l-cpt T~V 'Eiiiocv ~lXp~cX.pwV, E\lTClV&1X 7toi:oe; A6)'oe; ExTpC7.'Ycp8~aEt TcX.e; TWV XCXXW'J 'IAtcX.oa.c; QalXe; o7te[l-z'Jov zpLaTLIXVO l, [l-iiAAOV oE O'7tofA-bO\)aL cid, aTpIXTLWTtX{,'lV 7tpOcpcX.crEL IIIX7tlXv7][l-cX.-rwv XC7.1}"~fl&PC('J cxu~ouaC(c;;

4

P 35, f. 73v

aux 1]',1 IIi: Quilt TOV 0EOV cXvEXEa&c(t oulle Tii '7tPIXTT6fLEVIX OPWVTIX cr\)v:;;\)110- XE~\I. Ouxouv ouBE ~vdXE't'o, <inoc XIX't'OC 7t68cxe; 7J opy~ ~xoAoMtc:L XlXl r: 8lx'Yj aUx ~fLEnEV. 'EcX./,w, CPEU, X[oe;' civ-fjp7tcxa't'o ML't'UA -fjv'Yj' ciq>lO''':IXTO Ku7tpoe;, Kp~T'Yj, .W\I v~O'w'J oct XECPCXAet[' T~C; 'Ea7tEpCXe; (iJ.h > ":0 7tAeOV ciYE:AOCL ~X\)&W'J i~6(1xO'JTO' T-Yje; 'AVcxTO),-Yje; 8E ou8e: ~pC7.:x.u Adljioc'Jov .~l7tE),eAEmTo.

5

p. ~15, J. 74

'0 [l-E'JTOL ~CX(1L/'ZUC; 7tpOe; ILicxv IL0i:pocv -:wv t:x.&pW\I (1TpetTEUEL'J iyvwx6>e;' .oue; l:xu1}oce; TOUTOUe; (jl7]fLl, 7tAEOVcX.XLC; iJ.£'" E~6>piJ.'Yjae: XC7.T'OCUTWV, ou8E7toTE 8'S7':ocv'hn fl~ ":0 7tAEi:(1TOV T'i\C; cr-:pOCTLiie; ~ XC7.t ofl.ov 7tOCVTOCC; &7tO~IXA6>V. Koct

rOAN OXITES

55

2

1091, [ebruarie, Pecenegii ca", ame11/:",ii Lmperiul bizantin I dd

[aima lui Alexie I Conme1l,,1 erau a t atd ;nfrico;<a,fi de

$i ci~e. nu. stie cii forta d~ .car~ .~ispuneai impotriva tuturor celorlalti era m~r~ si l?fnco~atoa~e? In~~~1 s;:ltn 3 care acum te coplesesc, Impiirate, din pncma caror~ am ajuns chiar 111 primejdie de moarte, se infiorau cind auzeau numele tau.

p. 25, f. 69'

3

Dupe! 7085. Sub pretextul Illptei contra pecenegilor, Alexic I Commnlll im pun» la noi ddri pc locuit orii imperiului

Caci, cun;, t~ebuia sa fac~m fortificatii impotriva scitilor <l si a navalirilor <~or) asup;a tam! pr:cum ~l sa ne ingrijim de insule de teama barbarilor din Rasan~ 5, ce cuvm~a~~ ar put~a .sa deplinga Iliadele de nenorociri U pe care le mdur~u. cre~tI~~1 sau J?al bine zis pe care le indura mereu, sub pretextul cheltuielilor militate ~l care sporesc zi de zi?

p. 31, f. 71' f.72

4

1090, Insulelc cgeenc stilt ocupate de turcii selgiucisi, Pccenegii ocup« partite europene ale Lmperiului: bisantin

Nu :ra cu putinta nici ca Dumnezeu sa-si stapineasca crninia s nici ca ~l, vazind cele faptu!te 7, Sa Ie incu,::,ii,:teze. $i) nici nu Ie suporta, ci ~inia LUI u:ma yas cu p~s ~l pedeapsa nu intirzia. A fost luat, vai, Chios ; a fost smulsa ,~ltll~nev; ~1 Ciprul, Creta f:unta~ele insulelor, s-au rasculat 8. Tur~e~~ sCltl10r. pa~!eau p~s~e cea mal mare parte a Apusului 10; iar din Rasarit nu mal raminea mCI macar vreo rama~ita.

p. 35, f. 73'

5

1091, [ebruarie, Grelele pierderi ale Bisantuiui til luptele cu pecenegi«. Imperiu! e red us la perimetrul Constantinopolului

D~sigur, imparatul, hotarind sa lupte impotriva unui detasarnent al du.~mamIor, vreau s~ ~pun impotriva acestor sciti 12, a porriit de ~ai multe on asupra lor, dar niciodata nu s-a in tors fara sa fi pierdut cea mai mare

p. 35, f. 74

1

a Scitri = pecenegii,

• A pecenegilor, care-si Incep incursiunile in 1085.

• Este yorba de turcii selgiucizi.

~ Locutiune rctoridl, Imprumutata de la Demostene: ,,~ir nesftrsit de nenorociri".

, , E yorba de spolierea populatiei, sub pretextul necesitatilor militare ale apararii impc-

r iului .

. " Cucerirea insul~lor din ~area Egee de catre ernirul din Smirna. Tzachas, se produce nu mal ~evreme de.sf!r~ltul anului 1089-lnceputu! lui 1090. Ele au fost recucerite de bizantini d~pa p~lmavara lUI 1092. In ,:"cela~i ti~p. Karykes, gllvematorui Cretei ~i Rapsomates, cel al Clprul~I,. se razvr1ltcsc Imp_otnva pute rii centrale. Restabilirea autoritatii trnparatului tn aceste doua msul~ :,:re loc in pnma jurnatate a anului 1093, cf. Paul Gautier, op, cit ., p, 10-15,

I SCltu = pecenegii.

10 Apusul = regiunile europcne ale Imperiului bizantin. 11 R~llritul = regiunile asiatice ale Imperiului bizantin. 13 ScIN = pecenegii.

56

iOANNES OXl'TES

6

p. -i I, f. 76 f. 76'

J

lOAN OXlTES

57

parte a armatei, sau chiar pe toti ostenii. Si din nou, cind lucrurile stau astfel, nimeni nu socoteste necesar sa caute si sa afle cauzele nenorocirii si sa incerce a descoperi un mijloc de vindecare, Ci, hotarele imparatici romeilor au ajuns sa fie catre rasarit acropola Bizantului, iar catre apus Poarta de Aur. Iar noi staruim sa ccnsideram ~i sa practicarn drept lucruri folcsitoare si salutare acelea pe care savirsindu-le in numar mare si de multe ori, am ajuns intr-o stare atit de primejdioasa 13.

6

1065. Constantin al Xslca Ducas a rc usit sd-i tnuingci n u ma i pri» putcrca cvl auiei sale. pe usi; care .. avdliscrd tn impel'iu

II stii pe raposatul Constantin, al carui nume de familie era Ducas 14, p. ~1. 1. 7G

caci nuJcu multa vrerne inainte de a te sui tu in scaunul Imparatiei i 76"

si-a pierdut si cirrnuirea si viata, Cind neamul hunilor 15 a pornit razboi

impotriva noastra, de ce tel de arme s-a folosit el? Ce aliati a adunat, trimi-

tind solii la straini si cheltuind tezaure de bani si spoliind pe saraci sub

pretextul razboiului si inarrnind huni impotriva hunilor, a~a cum voi inar-

mati sciti impotriva scitilor 16 si pe altii care sint dintre cei mai inversunati

dusrnani ai nostri impotriva celor care le sint cei mai apropiati 17? Oare distrugerea multelor zeci de mii dintr-acesti dusmani n-a fost rodul credintei imparatului care si-a atras bunavointa lui Dumnezeu prin multe lacrimi

~i printr-o staruitoare rugaciune P 18.

13 Este verba de sporirca dartlor irnpuse populatiei ~i de interrtia tmparatului de a

confisca, pentru acoperirea ehe1tuielilor de lnzestrare a armatei. bunuri ecleziastiec. 14 Constantin al X-lea Dueas (1059-1067).

,. Hunii = uzii.

16 Neamu1 scitie al cumanilor lmpotriva neamului seitie al pecenegilor. Accst procedeu a fost intrebuintat de Alexie I ComnenuL

17 Aluzie la alianta lui Alexie I Comnenu1 eu unii dintre turci, de pilda cu sultanul Nieeei. AbDUl Kasirn, tmpotriva altora, ea Tzachas, emirul din Smirna.

18 Cf. Attaliates, Bonn. p. 86; Skylitzes. ed. Tsolakis, p. 113-116.

InANNH~ 0 LKl'AIT~H~

xpo:\urpA'PIA~ ~}'NEXEJA

p. 106

p. lO7

lOAN SKYLlTZES

Originar, sc pare, din Asia Miea (terna Tracesicnilor), roan Skylitzes a trait pina spre sfirsitul sccolului al Xf-Ica, deoarecc in 1092 un loan Tracesianui (idcntifieat eu e1) dedica trnparatului Alexic I Comnenul 0 opera juridica. A oeupat Inalte dernnita\i: curopalat, drungar al garaii (llpO'JyyliplO~ ,.r" ~lYA1)<;), Georgios Kedrenos n numcste loan Tracesianu1.

Opera sa istorica, intitulata in original ::'jvctjJ., la.op.wv (Compcnd';u de -islorii)~ relateaza evenirncntele dintre suirea pe tron a lui Miharl I Rangabe (811) ~l accca a lui Isaac I Comnenul (1057), respectind succcsiunca lor cronologica. Partea cea mai valorcasa a operei sale este pentru noi cca consacrata primei jumatli~i a secolului al XI-lea, pentru care a folosit izvoare necunoscutc astil.zi ~i, In parte, tradrtii orale si arnintiri personale. Aceasta parte a operei lui Skyl itzes este considerata ca izvorul istoric fundamental pentru epoca respectiva.

Opera sa ni s-a past rat tncorporata In cornpilatia lui Ceorgios Kedrenos*. Unii cercetatori socotesc ca parte a past rata sub numele sau, rcferitoare la e venimentcle dintre 1057-1079, reprezinta opera unui anonirn. dese mnat mdeobste sub numele latin Skylilzes continualus ~i care parafrazeaza po Miha i] Attal iates. Rccentul editor al acestei opere bizantine, E. Tsolalds, socoteste tnsa. bizuindu-se pe tradrtia manuscrisa, pc marturia lui loan Zonaras si pe analiza filologica a textului, ca autorul aceste i "can· tinuari " este tot loan Skylitzcs. Tot Tsolakis arata cil. nu numai Attaliates, ci s i Psellos a fost folosit de cronicarul bizantin ca iz vor pentru aceasta parte a operei sale.

Edi/ie foiositd : E.El. TaoMx1), 'H .,.<iv':ze.ct ~'ii<; Xpovoyp<x<p(oc:<; .ou 'Io,ivvo'J ~x"AlT"1) (Ioannes Scylitzes continuatus), Tesalonic, 1968.

CONTlNUAREA CRONOGRAFIEl

1059. Isaac COllltl<'nlli iucheie pace Cit lI11gurii ~l pecenegii. Zdrobcstc rc zistcnt a scful u i peceneg Sell! cate rejusase sci se 5upunti

Fiindca ungurii au stricat pacea cu romeii ~i pecenegii s-au tirit afara din birlogurile in care se ascunsesera si au jefuit tinutul din apropicre, imparatul, pregatind cele necesare expeditiei, se duce cu toate fortele la Triadita 1. Acolo, prirnind soli din partea ungurilor, dupa ce a intarit si a sanetionat a~a cum 5E' putea pacea cu ei,f a pornit asupra pecenegilor. Acestia erau impar titi pe sernintii si clanuri si toti sefii lor supunindu-se imparatului aratara sentimente de prietcnie ~i de pace, numai Selte nu vru sa intinda mina imparatului. sprijini ndu-se pe baltile Istrului, in care se refugiase si pc stinoa prapastioasa de acolo. Increzlndu-se In ele, iesi si in cirnpie, eu dorin ta vie de a da lupta cu imparatul, Nu si-a luat insa dupa multa vreme plata nebuniei sale, caci, dupa ce 0 midi parte din oastea imparateasca i se opuse in lupta, el 0 lua la fuga si adapostul sau fu cucerit si nimicit din ternelii, Iar imparatul. dupa ce l-a pus pe fuga ~i I-a nimicit cu desavirsire, pornind Ja drum inapoi ~i-a asezat tabara la Lovitzon 2, Iinga. co~inele de a~olo, Si cum a prins sa cada asupra taberei 0 ploaie deasa si mnsoare In~mte de vreme - caci era in luna septernbrie, ziua de 24, cind se praznuieste de cre~tini sarbatoarea sfintei protomartire Tecla - mult necaz si paguba

* Vezi mai departe p. 121.

1 Azi, Sofia, capita!a Bulgariei. 2 Azi, Levee.

p. ro«

p. 107

til)

_ 'lto/.krlC; )(.oc)<.(:)crS(')<; )(.O'.L A,JtJ:'i~ EVE'ltA'l')GE TO G":pOCTLW":~)('O'J' ~ TE: y?t.p r.moc, GZ:;:SOV G(7tOCGO'. )(,0'.1 7(;)'J 'ltOCPO'I'!"(u'l ot 1tAdOU~ T0 Xp'JS~ XOCL ,,:0 IlfL~Ptp, YUfJ-vot

'~I , \ r s: • I r.: ) E 1.. I ~\ ,

x~~ r1.7t,O'.poc:jx:;:'Jo~, Tl):r~OCVO'J,TE:;, TO ""'1", :;:"o;7te:PP:1)c,O'·'J, .:~r.EAO~7tOCG~_ os T:OCplX

7:rt.croc" S/.r.~SIX X~H ";'0( E7t~T'I]S:;:~1X 7tOTOCiJ.~(u'l pe:U[LOC7(u'l qiOpOCc, xoct XE~iJ.W'IOC, ysv6- fl.:;:'10'. 'ltc7.pe:p1'ov, ' AVotG":OA'ijC; S1: iJ.ETplotC; 1'e:VOiJ.E.V'fjc, xott TWV 'mps:":wv &'Jo(XWX'~'1 ).~~U'J":WV E ~ ~eL 0 ~O:CiLA~'):;' 7tAE: [O'TQUC;; 8E: -rei) 7tOTO::!-L(!) &.T:O~(l)\w'J {J7tO ax. [Ct.1J EGT'll Si:"SpO'; -:~"O~ &[Loc -:(;)'1 '';7:e:pzov,,;,w'J ";'~GL MET'OAl1'o'l S1: i]x'iic; YE·J0iJ.€V'fjc, EX 7';':; Sp'JOC; -::p6:;:~0'~ fJ.~)<'po'J 6 f3OCGL)\:;:'JC;, 00'0'1 iJ..~ T(U fL'1;Y.E~ Tot{)'t''l')~ xotTOCAOC(J.f3c7.V:;:O'&IX~, p~~6&e:'I S'otliT-1] &vOCG7trt.GBdO'oc ·~J7tTLOC '!"'Ii 'r'ii 7tpOG~pe:~O's:, fEYO'1Z &1: i,d)e; (:, f3ocO'~AEUe; A01'~O'<1.iJ.EVoc; otocc; TEAS';T'ij~ E'ltW/)'JVOU 7totp?t. iJ.~xpo'J T';Z:;:G E(J.sHe:v, "Hv SI: oux &1'O',&oc; otw"o~ TO O'\)fLf3c7.'J, &H?t. 7tpoo[fJ.~ov T'ijC; fLe:AAO,JG'!iC; ot ':J": 0'" XOCTOCAotf3:;:~'" TUX"';; )('OCL TW'J ~S'IJ yqS:''''l')(J.EVWV ztO"ltpOC~~ XotL TLil-wp [ot, E·)zO',F~O''!"(7Jv S1: E7tL T0 O''JfJ.f3E(3'Y)xon 't"(!) 0e:0 VOCO'I tV 1"0 7tOCAotTL<:) 1"W'1 BAOCZE:P'''(;)'J

p. 108 bL ":(!) cv6fLlX":~ T'i]C; 7tP(U70iJ.&pTlJ?O~ 0hAOC:; rJ:"';i1'sLPe: x,*),/),~G7C.'"

p. II:l p. 114

, Ev SI: 7n il'JGE~ XOC't"?t. -:"1'1 -rp[T'!i" t-../)tY.7~(7JvOC, &pZ6VTWV TWV 1ts:pt T1,V "Ic-rpov 7tOAE(UV· TOU iJ.OC1'LQ'TPOU BOCrrLAdo'J ":OU ' A7toxc7.1t'Y) Xott 't'ou!iJ.ot1'lG,,:pO'j N~x'Y)qi6po\) 't'oi) BOTOCVs:t!1.TOlJ, 71, TW'J OU~W'J E&VOC;, 1'E.VOC; SI: Y.OCI o;ho~ GXl)ihy.o'J x 0'.1 TW'I Iloc't"~tvc7.y'wv E'J1'C:VE:O'Te:pOV XO'.L 7':OAU1tI.'Y)&E.O''t'e:pO'', 7tocyyc:vd (.LC:T?t. '6:1:; tilLO'.:; &';t'OGy.su'ije; 70'" "IO'-:po', 7tSp~~(u&b ~'JAO~ (J.O'.y'po~c; xotL AE(J.f30~:; o:~"t'o'i:pe!J.~JOLC; xat ~1JPGo:.L~, TOU~ 3[.ocxWJI.1JO'J,!o:.~ "t"~'J rJJJT(~'J 1te:p~tW(j'L'J ()'t'PCI.nt:)'t'occ" nO\)f'Y&pOV~ T& 'P'Y)iJ.~ xocL ' PW(J.alo\):; xO'.t I,omou:; 7QUe; 6v,>;0-;e; O'uv ~')-:()'~c;, X~1"7j1'(u'JlGav":Q ott9v~IH(u:; XotL TOU:; T.1'z(J.6"ote; oc';-:wv, T6v Te: ' A1toxc7.,,'Y)'J Bocu[h:LO'J xO'.l ":0'1 B070'.'JZ~c7.7·1j'l N~x'l)'fi6po'J, octX(J.otAWTO\)C; &';t'·~1'otyov xaL '>;'~" 1tEpL TO'I "IG-:pov 1t~vlJ." btl. ~pwGa\l umx~&pov, L\)V:::r:oO'oi:l't"o 1'?t.p 't'o ~&VOC;, (0C; I'.Jl d~6T:::e; S~:::~s~0':~OU'J70, de; E; ~XO"TOC (.L\)p~c7.ilotc; (J.otxl(.Lwv &vilpwv xott 1tOAE(J.~O'TW'J. Mo~pO'. ilE: 't'~:; otUT(;)V O')X tAotzlO'T'Y), 't'OUTO)'" cX1toT(J.'Y)DdoO'., &XP~ 0SO'O'otAOvlx'Y)c; xotL ot,j-:'ijc; 'EAAc7.3oc; dO"~ppE~GE xocl 7t'?i.v TO "POO'T\)XO" Xotn:),\)(.L ~Vot70 xat

10,"""\1 SKYLITZES

til

s-~u abatut asupra oastei, Si aproape toata cavaleria si eei mai multi dintre co ee se a~lau .a~olo ~u ineetat din viata, din pricina frigului si a ploil , caci erau n.~eehlpatl si luati pe ,nep:ega~ite. Au disparut pe neasteptate si alimentele, fiind luate ~e valunle riului care s-au adaugat cnecazurilor s produse de vrem,ea, rea. ,Cmd ~e:ast~ s-_?- yotol.it puti~ si ~1insoa:ea a incetat , imparatul a ,le~lt <,dm .tab:-ra> ~1, !aSl11d:u~l pe .eel mal multi llnga riu, s-a oprit la umb,l a unui stejar lmpn:u~a cu CltIV~ dll1t~e ~omandanti, Dupa 0 vreme, ~;O~l,:lClndu-~e U!~ zgomot maun!rul st:prulUl, IrI_lparatul inainteaza putin, c~t ,sa nu-l c:Ju~~a arbo_rel; «laca se prabuseste », iar aeesta, smuls din radaCIllI, s-a pravab! l~ pammt. A ram as mut imparatul cind ~i-a dat seama d~ e,e ~ureros sfirsit era ~it pe e~ sa ai.ba parte. Ceea ee se intirnplase nu e:a msa de bun a_ugur, CI preludiul loviturilor pe care i le pregatea soarta ~l,semnul prevestitor al eelor e~ s:au intim~lat si al pedepsei. Multumind l~l, Dumnez~u p~ntl~ ,ceea ee se mt,l1::-plase, e imparatul» a inaltat in palatul

\ lachernelor 0 biserica de 0 deosebita/ frurnusete 3 cu hrarnul protomartirei p. lOR Tecla.

2

1065. Conflictcle lniptiru: •• lui Constantin Ducas C/.I usii ca.,.e, trecind Lsirul, "dvd/esc it! itnpcriu, l ntcruentia dwmd satueasa pc bizantini

. Iar in ,~pu~, catre a tr~ia indictit~ne, pc cind comandau tinuturile din p, II:.! prfaJn~a fl~vl11lU1 Istru ,maglstrul Vasile Apokapes 4 ,?i/magistrul Niehifor p. 114 Botamat.es', .neamul u~~lor (0. sernintie scita ~i accstia, mai nobili si mai ~U1l1el~0~_I, deC1~ ~eeenegl1), trecind Istrul in masa, impreuna cu avutul lor,

m corabn, :ungl ,?l il'! m~no:,ile ~i pe burdufuri din piele, invinsera numaidecit

pe, sol~atll care Ie. ImpledI_cau tr,ec~rea, ache~ pe bulgari 6 si pe romei si pe eellalt~ care ~,ra~ Im~reuna eu ei .. la~ p~ ~efl1 lor, pe Apokapes Vasile :;;i pe Botamates. Nichifor, i-au luat pnzomen si-au urnplut toata cimpia de linga

Istru. Cae?, se urea p?poru~ - Cl~m ~e ,asip1;l;~ cei c: i -~u vazut - la sase

sute de. mll. ~e barbatl, bum de razboi ~l dirji 111 lupta. $1 0 parte a lor, nu

cea rna,l ~l.~a, ,.despartmdu-se ~e ei, ~ ~a~alit pina la .r~salonje si pina in

Elada ll1Sa!;i_1 ~l. a_:l clevasta~ ~l au 11l1111elt tot ce au intilnit in cale si au

luat 0 prada una~a, Dar vcnind pe neasteptate 0 iarna grea, cind s-au inters

3 Cf. Attaliates, Bonn, p. 68; Ana Comnena. Alex iada, Ill, VIII, 8-10 .

. ' • D_esp~e persoana lui Va~ile ~pokapes, vezi N, Bancscu, Les duches, p. 84 ~i urm. PasaJu.I dill s~htzes :efentor la eel ~Ol co~andanti ai regiunii paristriene, Apokapes ~i Botaniates a stlr~l1t o. dlsputl!..mtre ecrce~aton cu prrvire la struetura administratrva a Paristrionului ~i la functrile ~l atnbut:,le celor doi demnitari. Dupa unii, Apokapes era guvcrnator al Paristrionului, ,.a~ Botamates .un simplu general, ~rimis sA-I sprijin~ in luptele cu navahtori] din nord, Dupa altii, eel dOl era~ fiecare guvernator mtr-o terna diferita : Paradunavon-Paristrion, Sirmium sau Bulgaria. ,1n sfirsit. P, Diaconu a propus 0 noua ipotezll: Paristrionul era lmpartit in doua unitat! admm;strahve : Paristrionul de est, condus de Botaniates, eu resedinta la DorostoJon (Silistra) ~l Panstno~ul de vest,. condus de Apo.kapes, eu resedinta 1a Serdica (Sofia). Mai plauzibila. p~re sa rllml~a. vechea mterpretare a Iui N. Banescu, potrivit caruia Apokapes era ducele ParI."~nonul,:', iar Botamates al Bulgan~l. 0 prezentare arnanuntita a controversei, cu tntreaga tJlbhograh~, l~ P. Diaconu, Les Petehenegues, p. 82-99; vezi ~i 1. Bamea, DID, III, p. 133-134.

G Nlchlfor Botaniates este viitorul imp1U-at biz ant in Nichifor al III·lea (1078-1081), d, N, Bi!.neseu, Las duchts, p. 28 ~i mm.; vezi ~i nota precedentll,

. .. Prin ~ulga:i trebuie in):elese trupeJe din ducatul sau tema Bulgariei, prin romei, trepele

b,zantme tTll11lse din Constantmopol, on recrutate din Paristrion, d. N. BilncsclI, Les d·IIchCs. p. 90 ~l 142-143; 1. Barnea, DID, TIT, p. 134-135.

J

62

IOAN"NES SlCYLITZES

p. 115

KlAlN SKYLITZES

63

la ai lor au pierdut nu numai lucrurile straine luate, ci ~i pe ale lor, aproape pe toate. Si s-au inapoiat. nefericiti, in tabara. lar imparatul, aflind de multimea lor, se supara si se in trista, dar cam intirzia sa string a oaste si sa arunce impotriva lor forte capabile de lupta, fiindca - dupa cum spuneau unii - cruta cheltuielile, caci era, cum spuneam, avar si punea banul Inainte de orice, iar, qupa altii, fiindca nu indraznea sa se impotriveasca unei puteri atit de mario Intr-adevar, toti sustineau cu tarie ca multimea dusmanilor e de neinvins si tuturor li se parea izbavirea cu neputinta si cei mai multi indemnau la emigrare. Dar imparatul, trimitind 0 solie la capeteniilejneamului lor, incerca, pe cit era cu putinta, sa-i ademeneasca si sa-i potoleasca, trirnitindu-Ie muIte lucruri atragatoare si incintatoare. Intr-adevar, pe unii dintre ei i-a primit cu daruri imbelsugate. Dar nearnul fiind foarte mare si, din aceasta cauza, navalind zilnic ca sa-si procure cele de trebuinta in muIte regiuni din Bulgaria, a ajuns sa impileze chiar si Tracia ~i Macedonia. Si imparatul, neputind rabda cele ce se spuneau (cad era batjocorit si ponegrit pe fata, de toti, ca fiind zgircit si meschin), iese din capitala si-si aseaza tabara llnga locul numit Choirobakhoi, ducind cu sine nu mai mult de 0 suta cincizeci de soldati; din care cauza multi se minunau cum de a tndraznit sa porneasca cu atitia bieti oameni impotriva unei multirni atit de mario Pe cind el facea astfel de pregatiri si chibzuia cum sa strtnga armata, sosind unii in fuga au anuntat imparatului eliberarea comandantilor si nimicirea intregului neam cal uzilor », spuntnd ca sefii acestora, imbarcindu-se in luntri, au trecut Istrul, iar multimea ram as a a pierit cu totul de foame si de ciuma ~i invinsi la razboi de bulgarii si de pecenegii vecini, totul tactndu-se din vointa lui Dumnezeu. Caci se spune ca imparatul ne mai nadajduind de la nimeni nimic, poruncind poporului si lui insusi post, a fiicut 0 lunga procesiune, pe care el Insusi a insotit-o mergind pe jos, cu lacrimi si cu inima zdrobita ; in aceeasi zi s-a aratat acelora dintre uzi care-si aveau tabara la Tzurulos 7 0 multime de ostasi plutind prin vazduh si care s-a avintat grabnic asupra lor, aruncind Ura incetare sageti, incit nimeni dintre ei n-a ramas nevatamat. Iar imparatul, aducind rugaciuni de multumire lui Dumnezeu si Maicii Domnului, a plecat de-a dreptul spre capitala. A gasit-o si pe aceastaj plina de uimire si aducind jertfa lui Durnnezeu pentru mintuire. Dar toti socoteau ceea ce se Inttmplase numai ca un semn clumnezeesc si puneau totul pe seam a pietatii imparatului fata de Dumnezeu, care s-a lasat induplecat de virtutea si smerenia imparatului si de cucernicia fat a de dumnezeire 8.

Cttiva dintre acestia < = dintre uzi >, dupa un asemenea dezastru, venira la imparat si, primind pamint din domeniile statului din Macedonia, trecura de partea romeilor si devenira aliati si supusi ai acestora pina astazi si fura socotiti vrednici de rang uri senatoriale si ilustre 9. Si era at unci al saselea an al domniei lui Ducas, indictiunea a treia, anul 6573 de la zidirea lumii 10.

1" 115

p. 116

7 Fortarcata bizantina din Tracia rasarrtcana. azi Corlu.

• Ca multi alti scriitori bizantini, loan Skylitzes se complace ~i el in acceptarea u nor asernenea explicatii mistice ale evenimentelor, care maguleau curtea bizarrtina, dornica sa-si arate cu ostentatie pietatea.

• Titlul de ilustru (lat. illustris) era acordat persoanelor de rang senatorial.

10 Pentru intreg fragmentul reprodus aici, ct. Attaliates, Bonn, p. 83 ~i Zonaras, Bonn, III, p. 678.

64

I::>ANNE'5 5'CYLITZES

3

p. iss

WAIN SKYLrrzES

65

3

1072-1073. Reoolta uestarhului Nestor, duccle Paristrionului

Iar in orasele asezate pe malul Istrului stratiotii erau nebagati in p. 166 searna, neluind deloc parte la administratis ; este trimis vestarhul Nestor ll,

fost slujitor al tatalui imparatului, fiind numit duce al oraselor paristriene.

Si intelegindu-se cu Tatus 12, ca unul ce nut rea aceleasi sentimente ca ~i el,

luind cu sine mai multi pecenegi Inarmati, s-au i:ndreptat spre capitala.

La ordinul de a depune armele zicea ca nu va face aceasta decit dad logo-

Iatul Nichifor 13 va fi tndepartat ca dusman obstesc si vrajmas a toata lumea si care-l necajise si pe el nu putin si-i confiscase averea. Dar imparatlll

nu i-a dat crezare, cucerit 0 data pentru totdeauna de amagirile si inselaciu-

nile aceluia. Si Nestor, deoarece ai sai unelteau impotriva lui, se ridica de

acolo, pustieste Macedonia ~i Tracia si tinuturile invecinate Bulgariei si se retrage in regiunea pecenegilor u.

11 Despre persoana lui Nestor, v. Banescu, Les ducMs, P: 90-92.

12 Tatus este 0 cunoscuta cApetenie, probabil pecenega de la Dorostolon (Dristra.

Silistra), citatA de Ana Cornnena, Alexiada, VI, XIV, I unde apare ca ,,'I;atos". DupA ce N. Iorga a vazut tn el conducll.torul uneia dintre primele cristalizll.ri de stat romAne~ti, In literatura noastra istoricA s-a iscat 0 vie dispuU In jurul originii sale etnice ~i a forrnatiunii politice conduse de el, Asupra acestei chestiuni vezi I. Barnea, DID, III, p. 139-146; N. S, Tanasoca, Les Mixobarbares Bl t e» formations politiques paristriennes du XI-. siecle, "Revue Roumaine d' Ristoire" XU, I, 1973, p, 61-82.

12 Logothetul Nichifor este cunoscutul om de stat din vremea lui Mihail al VII -lea Ducas Pa.rapina.kes, numit ~i Nicephoritzes. A tncercat sA instaureze un monopol al grlului in Bizant si s-a facut detestat printr-un regim de aspra fiscalitate, cf, G, I. Bratianu, Etudes bysantines d' his/oil" [conomiqu« et societe, Paris 1938, p. 141·157.

U Pentru intreg pasajui, vezi Atta.lia.tes, Bonn, p. 204-206 ~i Zonaras, Bonn, III, p. 713.

7 - c. 2278

\-1 I X A H A 0 A T T A A E I A T H L

[~TOPIA

1

p. 30

2

p. 37

MIHAIL ATTALIATES

Nil.scut in prima jumatate a secolului 301 XI-lea in Attalia (Pamphylia), Miha il Attaliates a detinut importante furicti i in statui bizarrtin, In calitatea sa de eminent jurist, sub trnparatii Roman 301 IV-lea Diogenes (1067 -1071), Mihai1 a1 VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078) *i Nichifor al III-lea Botaniatcs (1078-1081). A fost patriciu, proedru si magistru. A luat parte 130 expedrtiile militare ale lui Roman al IV-lea *i Mihail al VII-lea. A alclltuit un compendiu juridic (1072). Ne-a rarnas de I" el un vestit Tipicon ctitoricesc pentru un azil si 0 rnanastire pe care le-a ridicat prin 1077. Nu-i stim anul mort ii,

Opera sa istorica, scrisa prin anii 1079-1080, cuprinde naratiunea evenimentelor dintre 1034 *i 1079. La baza ei stau mai ales amintirile personalo ale autorului, de unde ~i deosebita ei valoare de izvor contemporan. In schimb, opera este conceputa ca un panegiric al lui Nichifor Botaniates, pe care-I inUtti~eaza in culori cxagcrat de frumoase. Scriitor arhaizant, Attaliates a avut drept model pe istoricul Agathias, al carui stil il irnita indeaproape.

EdiJie [olositd : Michaelis Attaliotae, Historia. Opus a W. Brunato de Presle Instituti Gallici socia inventum descriptum correctum r ecognovit I. Bckkcrus. Bonnac, 1853,

1STOR1A

1048. Peceneg ii tree Dunarea, niluillind ... Imperiul bizanti«

Iar scitii, pe care limba populara ii numeste pecenegi, trecind Istrul cu tot nearnul Ior, nu dupa multa vreme si-au asezat eorturile pe teritoriul rorneilor. <Erau un > neam care in 10cu1 oricarei alte stiinte si arte s-au exercitat in incursiuni armate, si-si petreceau viata minuind neincetat sabia, arcul si sageata, Erau respingatori prin feiullor de viata si in to ate privintele : nu se dadeau iulaturi nicidecum de la mincari spureate 1.

p, 30

2

1053. Constantin at IX-lea ,nsl(l'einea:ii pe aucele Paristrionului, Roman Diogcnes, ,<, pc ducele Bulgariei, Vasile Monachos ; sil-i '"fyunle pe peettlegi

Falindu-se deci imparatul 2 CU luptele si vietoriile de aici 3, hotaraste p. 37 ca aeesta 4 sa se arate eu toata armata inaintea taberei dusman ilor, dupa

ce-si va fi sporit fortele eu alta oaste din Orient. Si porunceste si satrapului 5 bulgarilor (aeesta era un eunue trecut in rindu1 calugarilor, dar Insetat de glorie si, din aceasta pricina, legat de lueruri nepotrivite «conditiei sale> 6)

1 Cf. Kekaume nos, eeL G, G, Litavrin, p, 150-151; Kedrenos, Bonn, II, p. 581 si urm 2 Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).

3 Attaliates se refera 130 victoria Inregistrata de armatele lui Nichifor Bryennios ~i ale lui Mihail Akoluthos asupra pecenegilor la Toplita, cf. P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 75 ; vczi ~i Kedrenos, Bonn, II, p. 602.

4 Roman Diogenes, duce al Paristrionului (aprilie 1050-1054), Despre el vezi Banescu , Les dt/eMs, p. 81-84; P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 82-99, eu bibliografie.

5 Satrap = guvernator. Attaliates foloseste aeest termen arhaizant, imprumutat din literatura greaca clasica, pcntru eel de duce sau kalepan.

6 Este verba de Vasile Monachos, duee al Bulgariei; despre el , vezi N. Banescu, Les dllChis, p. 139-141; moarc ucis In luptele Cll pecenegii relatate rnai departe de Attaliates.

68

'MlICHAEIL lATTALIIOTA

T01hw TOU 1tP01; TOU1; iV!XVT[OUl; 1t0A€(lOU. O"UVOtY'1)0XW'; OUV OUTO'; TOU'; 8 ',OU';, oc8pa' 8uvoc(l~t 8t!X~Ottve:t TOV {)1te:POtve:0"'r'1)x6'r!X ~ouvov XOtL otov (le:&6ptov xd(le:vov T~'; 'Te: M!Xxe:8ovtx~~ XOtL "wv 1te:pt 'rov "Ic-rpov xwpwv, 81; XOtL Zuyo~ 8t,x 'r?UTO 'rou; E7ttXWP [Ot<; XOtTOVO(lOC~e:'rOtt XOtL O"Te:VW1t0U:; E!xe:t 1t0AAOUC;, olJc; b 8'1)(lw81)c; Myoc; XAW>00POtC; XOtAe:LV 7tOtpeAOt~e:, XOtL 1te:pL r~v (le:Y&A1)V I1pOtto"&A&~OtV 8t'1)~ f.Le:pe:uO"OtC; 'r,x 7tpaC; 'rav 1t6AE(lOV 7j1hpe:1t[~e:TO, ~OUAEUT1)ptOV xOt&[O"OtC; XOtL 1tEpL

TWV e:tx6'rWv S'1)(l'1)yopwv.

3

p. 66

p.67

4

MIHAIL ATTALLATElS

69

sa-l aju~e in razboiul impotriva dusmanilor. Adunlndu-i asadar pe toti acesta din urrna, trece cu multa oaste peste culmea mai inalta decit toate a~e~ata ca un ~otar intre Macedonia si tinuturile de ling~ Dunare si care se ~1 nU?le~te dm. aceasta cauza de catre localnici Zyg6s 7 si care are multe defileuri pe care Iimba popular a obisnuieste sa le numeasca clisuri. Si petrecind toata ziua linga Preslavul Mare, pregatea cele necesare in ~ederea razbciului, tinind sfat si vorbind in legatura cu cele cuvenite 8.

3

1059. Isaac Comnenul tncheie pace ", u ngurii ~i cu pecenfgii. Zdyobe~tc rezistenia ultimului icj peceneg care refuease sd se sup"nd, pe mlm.e Sell.

Saurornatii 9 dinspre Soare-Apune agitindu-se si, odata cu ei si scitii 10 p. 66 de linga Istru, pe care rnultimea ii numeste pecenegi, imparatulll hotar!

sa duca fortele romeilor Impotriva lor. Si dupa ce a pregatit cele necesare

in vederea razboiului ~i a facut si recrutari de trupe.j porneste, cu mare p. 67 desf~~1_lrar~ ~e f_o~te. A.jungiz:d piI?a .la Serdica 12 ~i tnspaimtntind pe sauromati, i-a silit sa-l devina prieteni ~1, dupa ce a Intarit pacea prin tratate,

~l-a r~luat marsul impotriva celor de alt neam, anume a scitilor. Si deoarece acestia se ~aseau impa~titi sub mai muIte stapiniri, capeteniile unora dintre

ele a~ venit Ja_ dinsul sr, dupa ce s-au legat sa-i pastreze credinta, au scapat

de once teama. NU?lal cel, ce ratace~ p.e Unga tarmul Istrului ~i-§i cistigase drept loc de refugiu 0 sttnca prapasticasa (Selte era numele barbarului)

n:a vrut s.a ~ntinda. mina imparatului, ci purtindu-se dispretuitor fata de d.msul, . a iesit la ses ea sa se impctriveasca romeilor. Dar nu dupa mult !~mp si-a lua_t raspl~ta l?entru dU~?lania lui. Caci, biruit pe deplin, desi

11 fuse~e opusa numai 0 mica parte din caste. a luat-o la fuga, strecurindu-se

ca un iepure iz:tr-o padure deasa, impreuna eu ai sai, Iar imparatul, cucerind locul de refugm ~i lasind 0 straja si punind in fruntea ei un strateg s-a

inters plin de voie buna !", '

4

1064/1065. I nuasia usilor in Imperiu] bizantin

La incepntul cele~ de-a treia indictiuni, pe cind cirmuiau orasele de p. 83 la Istru magistrul Vasile Apokapes 14 si vestitul magistru Nichifor Bota-

7 Zygos se traduce In rcmancste prin Jugu!.

8 Cf. Kekaume~os, :~: G. G. Litavrin, p. 164-166; Kcdrenos, Bonn, II, p. 607; In lupta care urmeaza, bizantinii slnt Infrinji, deoarece Tyrah afla din vreme de planul lor de retragere, d. P. Diaconu, Les PelcMnegu's, p. 75.

t Sauromatii = ungurii.

10 Scitii = pecenegii.

11 Isaac I Comnenul (1057-1059).

IS Serdica = Sofia, capitala Bulgariei.

. 13 Dupll P. Dia~onu, Les Petchlnegues, p. 76-78, stlnca de refugiu a lui Selte trebuie

s1tuatll la ~vec;. pasajul tntreg a fost parafrazat de loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 66 - 67 ; pentru Selte, vezr Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 272.

, ,II Despr~ Va~.ile Apokapes, duce al Paristrionului, vezi Banescu, Les duchis, p. 84-90.

Dehm1~area .atnbujnlor lui de ale !ui Nichifor Botaniates, colegul sllu la conducerea regiunii, a stlrmt 0 disputa Intre ~ercetlltorI. Pentru stadiul actual al problemei, vezi P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 82-99 ~l Barnea, DID, III, p. 133-134; cf. ~i n. noastrll nr. 4lafragmentele excerpate rlin loan Skylitzes.

70

MliCHAElL <ATTALDOTA

p. 84

7tEP~~O-f)'!OU BO,!<X\lE~&'!OU, 7t<XYYEvd 't'0 'T:W\I O\)~W'I e~ho<; [L1ml '!~<; t~l<x<; cX7tOO'xeu'ij<; '!O\l "ICr'T:poV Ih<X7te:p<x~w.s-E:v ~UAO~e; [L<XXpo'L<;; X<XL Ae[L~O~';; <xOT07tpe[L\lOte; xo:t ~OpO'<x~c;, 'OUe; 8~<XXWAOOV'!()(e; 'i~V 't'OlJ'iWV 7te:po:lwO'tV BOlJAylipoUC; XQd Aot7tOUc; O''iPIX'iLW'i<xe; XIX'i"l)'YW\I [O'IX\I'!O, XIXL 't'OUC; -~ye:fL6v<x<; IX ')'iW\I Xo:l'iOL IlLIXYW\ltO'IX[Ltvouc; h3'ufLwe;, xo:1. [Loc"AAO\l 'iOU BOTIX\le:LIi'l"OU, <XL X[L<X AW ":'ou.;; 7tO:(ltA<X~OV, XIXL "d;v Ex.e:LO'e: 7t[icrlX'l i7tA-~PWcr()(\I U7tIX~.s-pOV· O'lJve:o/'t]tjll~e:'t'o ytXp 'ro e:.s-voc; de; E:~ ~xov'rO: [Lupt,x1)<x<; &'I1)pwv. [Lo!:p<x ?l€ n; oUx EAIXX(cr'r'Y) '!W\I Exe:~ O'7tou?llXlw; &7tap()«J1X 'iO 'I"AAup~xo'l &7t<X'I OCXpt 8e:crcrIXAo'llx-lje; xed <xu't'~~ 'Ena?lo.;; xlX'rkllp<X(LE XCl.L

, , " .. , " Q" -"" , - -I

X<X't'e:A't]LO'()('t'O, X<XL I\E:LIX'I "l)l\lXcrE:V OUX iXPLV'[L"I)'t"l]v. XE~fLW'IL os 7t01\I\CP 1t", pme:1t't'CJl-

x6,:,zc;, 5n: 7tpOC; ":a crcphe:piX ~AIXU\lOI), ot 'r~'1 't'OtIXU't''l)'1 [Lo'i;pCl.V 7t'A'l)pOU\I'te:e; OU [L6vol) '!tX &AA6't'PL<X <XAAa XiXL '!,x tiXl)'!WI) O'/:e:1)O\l OC7te~O:AOV OC7tIXV'E<;, XiXL IllJcrTUXWe; e:tc; ,!"~\I 7tlXpe:(L~OA~'1 E7tiXVe~e:lJ~IXV.

r' u

p. 85

8po(L<XLol 'nvE<; EX '!WV &m,cr,o:AfJ.€VW\) etc; 'tov "1(1'1'0'1 ±7t<xveAl}6v're:c;

7tiXVTe:A71 '!ou e&vouc; OC1t~yYEtAIX'1 5AE&pO\l. 7tpoetjl&IXO'<X\I y<XP ot IXtXfL<XAWHcr'[}bn:c; ~ye:p.6\1~ PUcr.[}'ijV<XL "'6jc; he:l\lWv XELP6c;, xlXL y\lW[LIXC; dcrE:vE:yx6,1't'5:e; 't'~e; IX ,)'t'W\I xiXTIXAUcrEWC;, rpp&~OVTEC; we; ot (L~V Aoyaoe:c; TW'I OU~(jj'l crxatjlEcrtV .s[L~aV'EC; 1tiXPiXL\I€O'Et [X()(t] '!WI) 'PW[LOC'LX(;'W &pXW\I 't'WV E'I 't'OLe; 'Icr'rpLxoi:<; Xe:lA!:cr~ 7t6AS:WI TO\l "Ie-epov 1)LIX~E~'~XEcrlX\I xiXL de; '!'~'I mpwv IXUTWV km>:ve8plX(Lov, ot Ile: rrsprAe:L<p&~\I'!E<;, 7tA'Ij.s-OC; XiXL o(hw.;; oc(LUB-"I)'t'ov, '1'0 fL~'1 '!L v60'cp AOt(J.~X7l )(lXt l.tfL<:J lW.TiX7tO\l7)&t\l't'e:e; xod ~P.t&'I~Te:C; '!uYXavo\l,e:c;, ,0 8e XiXl. 'OL~ 7t<xp<xxe:t[Lhote; BouAyapo~ XIXL 'rOLe; nIXT~t\lchme; x<x.o:7tOAEfL"I)&tvnc; ocp8"f)v &1tw).,ov't'o (JL8-~p(:,1 XIXL 07tAOti:<; &A6iw'l ~w(jjv xoct IXO't'IXi:<; 't'1Xi:<; t8(ct.~ &P.&~lXt; (JlJfL1tlX·t"l)&tvTE:C; X('I.~ &vcxtpe&tVTe:c; 7tcxpa 7tCt.I1ct.'I IX'I&pw7tlv-l]v nd3cx, XCXL d~ 0';/)$'1 AOy~cr&,,;'I't'zc; (.Jt 7ta\l't'w\I XPIX't'~(JEL'1 7to't'E 7tpocrllo)(WfLe:'IOL

p.86

p. 87

Tco-eou liE .au ~&'IOUe; 't'ou ~wJ·lhxou ol [Lh .0'1 "Ie rpov tXnme:pcuw[}t\l.e:c; J..~!J.w lIucr&e:pcx7td'!cp 1)t<x<p.[}e:~p6fLZVOt, 8~0: "Co X<XL m,(w\I &7topd\l x<Xt (.L1]o£ )(lXp7tW'I

I , I \" _... ,...., a.. ' '1"'1 I

rrpol100xtO:\I S:Xe:L\I &'O'7tCXP":OlJ XlXt 1X'l"l)pO'ou <-1]<; y'l)<; IXU'tWV Ect.1J'e:LO''l)e;, w; OI\LyOUC;

&'7tE't'EAE:U'!"f)crIXV. x<xt TO\)1'OUC; qlcxcrt 't'li> 't'WV MUP!J.L~6'1W'1 &Pxov,t 7tpocrpu7i'lO:~ XiXt 7tCXP'('I.UTOG aLct.(J7tC'l.p7i\Ict.~ 't<X~<; tXfJ.ql'w)-rO\l 7t6Ae:(J~, xct.t '!-~'I la[cxv y~'I ~P1]fJ.OV

MIHAn.. ATT-ALLATElS

71

niates 1\ neamul uzilor trecind in mas a Istrul eu toate bagajele lor, in corabii lungi si in monoxile 16 si pe burdufuri de piei, au biruit pe bulgari 17 si pe ceilalti soldati care le impiedicau treeerea, iar pe comandantii lor, desi s-an luptat eu Inversunare, si mai eu seama Botaniates, i-au luat prizonieri si

au urnplut cimpia, caci s-a soeotit cit poporul se ridica pina la 600000 de oameni. Iar 0 parte, nu cea mai midi, din cei de acolo, ridicindu-se in graba,

all cotropit si au jefuit intreg Illyricum pina la Tesalonic si pina chiar in Elada si au dus cu ei 0 prada uriasa. Venind insa 0 iarna greajasupra lor, p. Sol cind se intorceau spre locurile lor, dupa ce dobindisera atitea din partea soartei, nu numai loeurile straine, dar ehiar si pe ale lor le-an parasit toti

;;:1 s-an inapoiat nefericiti in tabara 18.

5

1065. Ni niicirea ttea~leP/a/il a usilor de eiumil si [oamete ell ~i in tuptele etl pecenegii ,<i ell tru-pele din lema Bulgariei

Unii din cei trimisi la Istru :9, intorcindu-se in fuga, au anuntat distrugerea totala a neamului uzilor. Intr-adevar , comandantii cazuti prizonieri izbutira sa scape din miinile lor si au adus stiri despre nimicirea lor, spunind ca fruntasii uzilor, imbarcindu-se in luntri, dupa lndemnul capeteniilor romeice ale oraselor de pe maluriIe Istrului, au treeut fluviul si s-au intors in tinuturile lor; iar cei rarnasi, 0 multime chiar si asa imensa, coplesiti pe de 0 parte de ciuma si de foamete !?i pe jumatate morti, invinsi pe de alta parte in razboiul eu bulgarii si pecenegii vecini, au pierit eu totul, de sabie/ ~i de copiteJe cailor si calcati chiar de carele lor ~i nimiciti peste orice asteptare orneneasca, ajungind sa nu mai insemne nimie in oehii nirnanui ei, care sperau odata ca-i vor stapini pe toti 20,

p. ~5

p. 86

6

1065. a parte dintre uzi sc ycJug;a:ii la ru si, allii illtra {n slujba tlt/paratttl",; bicantin [iind colon izati In Macedonia ~i ptitllil1a "wile tiiluri

Din acest neam de sciti 21, unii, trecind inapoi Istrul, nimiciti de 0 foamete greu de lecuit, pentru ca si hrana lipsea, si niei nadejde de roade IlU aveau, fiindcii piimintul lor fusese lasat nearat si nesemanat, au murit eu putine exceptii, Si se spune ca acestia s-au refugiat la stapinitorul myrmidonilor 22 si au fost risipiti de el prin orasele sale, iar propria lor tara a

p.87

15 Nichifor Botaniates, viitorul tmparat Nichifor al III-lea (1078-1081), era dupa N. Banescu, Les duches, p. 141-143, duce al Bulgariei; vez i n. precedenta,

1& Monoxile = barci seobite lntr-un singur trunchi de copac.

17 Prin bulgari se Inteleg trupele din tema Bulgariei, cf. N. Banescu, Les duehes, p. 90 ~i 142-143.

,. Cf. loan Skylitzes, cd. Tsolakis, p. 113-114, care parafrazeaza textullui Attaliates. It Nercusind Sa strtnga suficicnta armata pentru a-i Infrunta. pe uzi, Constantin al X-lea Ducas trirnisese la Dunare soli care Sa tncerce a-i atrage de partea sa pe unii dintre sefii rlusmanilor.

20 Cf. loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 115. 21 Scrtii = uzii.

•• Myrmidon» = rusii. Moravcsik, Byeantinoturcica, II, p. 2071i identifica Insa pe acest i myrmidoni numai cu bulgarii; acestora din urrna nurnele arhaizant de myrmidoni Ie este dat intr-adevar in alte surse.

72

MllCHAE[.. <ATTALDOTA

p. 204

p. 205

MIHAlL ATTALLATES

73

fost cu totul pustiita de oameni. Iar citi s-au dus la imparatul romeilor 23 - caci au fost unii care s-au dus - ~i au devenit aliatii lor, de-atunci ~i ptna azi, ca ~i unii dintre pecenegi care, asemenea lor, s-au stramutat, au primit pamint din domeniul public al Macedoniei si au dobtndit demnitati senatoriale si ilustre 24.

7

1072-1073. Din prieina regimului de excesivajiscalitate # austeritate impus de logothet~l Niehijor, orasele paristriene S8 revolld «liindu-se cu pecenegii. Trimis sa potoleasct!£ reuolta, vestarhul N estor, numit katepan al Drisirei, ia dimpolriva conducerea rt!£scoalei ~j S8 tndl'eaptt!£ asupr« Constantinopolului

Si Incepuse sa cirteasca si populatia pe jumll.tate barbara 25 care locuia p. 204 la Istru, caci sint asezate pe malul acestui fluviu multe si mad erase, care

au adunata tntr-tnsele 0 populatie de toate Iimbile si care Intretin nu

put ina oaste. Scitii 26 care au trecut mai inainte dluviul>jle impun p. 205 acestora modul de viata scitic. Dupa ce ca erau pradate de ei, li se suprimau

din zelul lui Nichifor 27 si darurile trimise anual din tezaurele Imparatesti.

Din care pricina, unele dintre aceste erase se gindeau staruitor 511. se ras-

coale si au trecut de partea neamului pecenegilor. Iar eei din jurul impara-

tului ehibzuind sll. trimita un comandant 28 dintre cei mai devotati acestuia,

fura de pl!.rere sl!. fie numit katepan a1 Dristrei unul Nestor, cinstit eu demnita-

tea de vestarh, care se trl!.gea dupa neam din iliri 29 ~i fusese slujitor al tatalui imparatului. Dupa ce l-a einstit cu 0 functie atit de irnportanta, tmparatul de atunci 30 n trimise impreuna cu citiva dristoreni, care-i flI.gadniau treeerea

ceta tii de partea lui: Pornind asadar Ia drum, dupa 0 buca tl!. de vreme gasi pe 10- ealniei putin sau cchiar s deloe Inclinati 511. aeeepte staptnirea Imparatului romellor si oferind eu totul autoritatea asupra cetatii capeteniei peeenegilor 31

23 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067). M Cf. loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 116.

15 In text se foloseste tennenul "mixobarbarii", prin care bizantinii, adaptlnd un cuv!nt din greaca clasica, denumeau pe strainii bizantinisati prin adoptarea limbii grecesti ~i a religiei crestin-ortodoxe sau pe acei bizantini care ave au In ascendenta lor straini, Pasajul de fata a stirn it numeroase discutfi Intre cercetatcri care au Incercat sa-i identifice pe mixobarbarii padstrieni cu rusii, bulgarii, pecenegii sau romanii. Este yorba probabil, a~a cum arata autorul Insusi In continuare, de 0 populatte divers! din punct de vedere etnic, bizantinizatll rnai mult sau mai putin superficial; spatiul paristrian era dominat de pecenegi; pentru detalii IIi bibliografie vezi N. S. Tanasoca, Les Mixobarbares et les formations politiques paristriennes dt,XI-e siecle, "Revue roumaine d'histoire", 1973, XII, 1, p. 61-82.

M Scitii = pecenegii.

17 Este yorba de logotbetul Nichifor, supranumit Nicephoritzes, ministru al Imparatului Constantin al X-lea Ducas, celebru prin regimul de aspr! tiscalitate pe care I-a introdus in Bizaut, Dcspre el vezi G. Bratianu, Eludes byzantines d'histoire 'conomique el sociale, Paris, 1938, p. 141-157; Attaliates este un adversar fll~i~ al acestui om de stat.

18 In text se foloseste termenul arhaizant: "satrap".

It In general, In literatura bizantinll prin iliri slnt desemnati slrbii; P. Diaconu, LIS Pelchinegues, p. 104 emite ipoteza ell Nestor ar fi de origine rornana, vlah din stravechiul IIlyricum. Despre Nestor vestarhul, vezi Banescu, Les ducMs, p. 90-93.

10 Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078).

11 In text: 'I'06TWV = acestora, pronume demonstrativ de apropiere, care indioo. pe pecenegii pomeniti rnai sus.

74

MICH.<l.EL ATTALIDTA

8

p. 209

9

p. 302 m lie ;;e:PL TO') "Ie-rpov ~xu&o:~ )(O:L o:o-ro1 't'ii <P~fL1l 'tlj~ 'taG ~o:t!LAE<>Y,

e:OyEVe:lo:c:; )(0:1 cX\lilplo:c; )(O:L ,!~c:; O'uO''!pe:<pafLE'I'Y)C:; E7t' cX!J.cp6npo: aE;~ac:;, il(')P'Y)I·W:-

MIBAIL AT'I'ALIATElS

75

(numele lui era Tatrys 32). Fie di a fost cuprins de teama pecenegilor 33, fie ca a indragit decizia dristeriotilor 34 din prieina similitudinii de conditie a neamului sau, fie ea i-a infuriat sufletul zvonul care i-a ajuns cla ureche », anume ca 11 confisca locuinta si averea sub cuvint cii nu a c~eltuit cum trebuia banii ee is-au incredintat din tezaurele irnperiale, (caci el a avut de suferit aceasta nenorocire, Niehifor fiindu-i potrivnie ~il nestiind, din invidie si rautate, sa acorde intiietate interesului <de stab, ~i napastuind la vreme de primejdie pe paznicul granitei, cind treburile statului erau atit de incurcate, ba ehiar inainte ca acela sa dea socoteala de gestiunea sa), Nestor s-a faeut partas cu tratate si jurarninte la hotarirea si planul dristeriotilor si, dupa ee si-a asoeiat si neamul peeenegilor Ia aceste intelegeri, au hotarit sa porneasca cu razboi, fara crutare, impreuna cu ei asupra romeilor. Dupa ce s-a produs aceasta rascoala cornuna, ei s-au apucat sa se pregateasca de razboi si pentru invadarea tarii romeice 35.

p. 206

8

1073. Piersindu-si increderea 'n pccenegi, Nestor ridica asediul Constautinopolului

Caci solii trimisi de pecenegi, fiind trimisi din nou la ei. au fost banuiti, p. 209 din vreo pricina neasteptata, ca. uneltese in ascuns, avind de gind sa-l ucida

pe primul lor sfetnic si tovaras la cornanda ostirilor, pe Nestor. Si el, temln-

du-sc de prirnejdia unei inselaciuni, s-a ridieat in graba de acolo, conducin-

du-si a~ata inap?i. $i 'Pe cind stra~atea Mac;donia, unindu-se cu ceilalti pecenegr eare cutreierau ~l pradau toata tara, s-a mtors asadar repede in tinu-

turile si la taberele de linga Istru, ducind eu sine multi prizonieri, prada multa de vite si de alte lucruri. Si dupa ee s-a retras in graba, lueru~ile s-au

mai linistit, eei insarcinati cu aceasta incasau u~or impozitele pe paminturi

si fineturi si cei mai multi sarbatoreau in chip minunat izbavirea <de prirnejdie s , aducind multumiri lui Dumnezeu si preaslavitei sale maici.

9

1078. "Scilii" di'n preajma Istrului se ,nchinalmparatului Nichifor al III-lea Botaniates

Iar scitii 36 de linga Istru si dinsii, auzind de nobletea si de vitejia p. 302 imparatului 37 si ca dreapta sa e gata sa fie in acelasi timp darnica eu slu-

as N. Banescu, Les premiers temoignagts byzantins sur les Roumains du Has-Danube .. Byzantiniseh-neugrieehisehe j ahrbucher ". III, 1922, p. 296-297, demonstreaza clI. este vorba de 0 transcriere gre~ita a numelui Tatous care apare la Zonaras, Bonn, III, p. 713 ~i loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166 (= Bonn, p. 719). Personajul e identic cu Ta tos al Anei Comnena, Aleziada, VI, XIV, I, capetenie, probabil pecenega, de la Dorostolon (Dristra, Silistra). N. Iarga a vazut In el pe unul dintre prirnii dinasti rornani, deschiz!nd astfel 0 vie disputa in istoriografie; vezi pentru bibliagrafie si amanuntita prezentare a tuturor punctelar de vedere 1. Barnea, DID, III, p. 139-146; N. s. Tanasoca, op. cit., p. 63-66.

3S In text: ,\,0""(,)\1 = acestora, pronume demonstrativ de apropiere, desernnind pe mai sus-pomcnitii pccesegi.

34 In text: Ex£l\l(,)\1 = acelora, pronume demonstrativ de departare, desemnind, potrivit sintaxei grecesti, pe locuitorii Dristrei, amintiti !naintea pecenegilor.

ss Cf. loan Skylitzes, ed. Tsolakis, P. 166; Zonaras, Bonn. III, p. 713.

I. Prin sciti, Attaliates tntelege de abicei pe pecenegi. Pasajul de fatll. este oarecum coofuz intrucit face 0 dlferenta lntre acesti sciti ~i pecenegii, nurniti ca atare ceva mai [os, Din aceasta pricinll. el a fost interpretat diferit de cercetatori. Este probabil cll. prin sciti slnt desemnati aiei mixobarbarii, locuitorii de origini etniee diferite care traiau In Imperiul bizantin, lingl!. Istru.

~7 Nichifor al Ill-lea Botaniates (1078-1081).

70

M]CHAE:L .ATTALDOTA

'nx~<; "CE {mep "CWV 01x<:'t'w'l xO(t aapv~p~[J.OVO<; Xo(T~ TW'I &.v"Ct&hwv EX-ltpwv, £1<; 8tO(VOLo(<; O'VVEA1}6V't'<:<; e:vO'X~[J.avOt<; 7tp~O'~e:t<; oc7teO'''CE:tAO('v d<; O(v"C6v, 't'~ 7ttO'''C~ )~att oi5-cot "C~<; E:OWTWV intO(xa~ 7t~pe:X6[J.EvOt. xO(t T~V 7tA'I)pO(jlOpla.V :;:((j(iyOVTe:<; ol 7tp~O'~e:t<;, XO:( 'nvO«; oc7taO'''C(hCl.~ O'vv8v&0'Cl.t "Co~t; nCl."C~tvcX.XOt<; E7t( "COU 7tpa~e:~Cl.O'tAe:vx6"Cot; 8w.Y'JwO'&~V't'Cl.t; tvwmav Cl.v,>ou 8e:tvwt; xO("C7jX LO'Cl.V"CO, TO O'XLO'fLO: 7t&VTW<; 7to:pCl.8e:txvuone:t; XCl.t T~V &.7t' EXe:LVOV 7tpO~Cl.Ve:O'TcX./T'I)·J &'7t60'TC(O'tV. tXTO.e: 't'OLWV oux~'n 7tPOt; Em8po[J.~ xO(t &p7tCl.y~t; Xwp'ijO'Cl.t XO;[ "Ct "Cw'J 'PW!LCI.·~xwv 7t~pCl.~AcX.IjiCl.t XWpLW'J h6A!L'I)0'Cl.V.

MIH:AIL ATT<A!LIATES

77

jitorii sai si amenintatoare pentru vrajmasii care-i stau impotriva, irrtllnindu-se in ginduri cinstite, trimisera soli la dinsul ea sa of ere si ei garantii de supunere. Si solii, dind asigurari <de supunere >, i-au pedepsit aspru inaintea lui pe eei dovediti ca. se razvrdtisera si se unisera eu peeenegii In vremea preeedentului Imparat 38, aratind ca s-au despartit in totul si s-au indepartat in ehipul eel mai Iamurit de acesta.Hre atunci, deei, n-au mai indraznit sa porneasca in ineursiuni si la jafuri si nici sa vatame vreunul din tinuturile rorneilor.

p. 303

38 Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078).

NIKII<l>OPOl: 0 BPYENNIOl:

I};TOPIAI

III. I < ••• ) tTi:d youv oiJ't"w 't"IXUTIX a\Jvt~Y) XlXl b XlXralXI' TOil I:UXAI:'ij ~LOV d~ 't"OV p. 100 fA,QVIX 8~xoll (lET~!le:~ ~e:v, 6 ~lXa~Ae:u<; M~ X.IX"'A 'P?OV't"LC;L fA,\J? [IXL£; t7tOCAIX~e:, 't"WV 't"!: ~xu- 3-WII 0p~xY)v 't"e: XIXL MIXXe:8011 LIXV XIX't"IX't"?e:XOV't"W\i, 't"ou 't"!: ~'&AIX~ (vwv €.&voU<; 't"'ii~ 80u).doc<; • PW(llXtW\i cX'Py)vLocalXvTO£; XO(L T-Ij\l BouAYlXptco:v 8r;ouno<; TI: XCO:L AY)i:~o(le\lou. ~XOU7tO l 't"1: XIXt Nco:tao<; E7tOP'&ouv't"o, xco:t lXu":6 8~ 't"6l:Lp(lLOII xiXt 't"~ 7te:?t 1"6\1 I:1X~[OtV Ti:O-:-IXfA,0\l XWPLIX xilt IXt 7tco:pLa't"F~o~ 7t6AZL<; o:t fA,iXp~ Bu8lvY)<; XIXXW~ 8LZT[~e:VTO. he:~&e:\I 8'IXU&L£; Xw?o~(£To~ xo:l ALOXAe:"L<; cX7tOaTOC\l't"e:£; &7tIX\i 't"6 'IAAuP~XO\l Y.IXXW<; 8LI:'t"(&ouv.

NICHIFOR BRYENNIOS

N;l.scut in 1062, dintr-o veche familie de mititari, Bryennios este fiul pretendentului la tron eu acnlas] nume, din perioada tulbure eare a dus la nlungarea din dornnie a trnparatului Mihail al VII-lea Dueas. La Constantinopel, ttnarut Niehifor va ctstiga lncrederea ~i afectiunea noului lmparat Ale xie r Comnenul (1081-1118) care, in 1197, II va casatori cu fiiea sa, vestita scriitoare Ana Comnena. A jueat roluri de frunte, In citeva rtnduri, In raporturile eu cruciat ii si a luptat eu succes. in 1116, lmpotr ivu selgiucizilor. La moartea socrului situ, s-a opus cu hotartre tncercarrtor sotiei ~i soacre i sale de a face dintr-insul succesorul lui Alexic. Si-a pastrat astfel influenta ~i sub noul impllrat, loan al II-lea Cornnenul (1118 -1143). A incetat din viata putin dupa Intoarcerea sa dintr-o expeditie militara in Siria (1137).

Bryennios si-a seris Tstoria la indemnul lrinei, mama sotie i sale. Lucrarea este intitulaU in original "r)."1)(a'top(~, (lVIaterial istorie). Imp1l.riitll in patru carii, ea evoca o perioadll scurta din istoria Bizantului (anii 1070-1079) ~i are mai curlnd caracteru l nnei cronici de familie. Pozitia oficiala ~i relat'iile de care dispunea autorul i-au ingMuit tnss; sa. ia cunostinta de rapoarte oficiale si de alte inforrnati de prima rntna pe care le-a folosit in opera sa alaturi de propriile sale arnintiri. Da tor ita preciziei ~i bogatie i detaliilor, lucrarea lui Bryennios rllmine de aceea deosebit de valoroasa. StUul felosit e al unui clasicizant moderat care l~i ia drept model mai degraba simplitatea unui Xenofon.

o editie critic1l. a lucrarii lui Bryennios ne lipseste inca.

Edit'e jolositiJ; Nicephori Bryennii Commentarii, recognovit Augustus Meinecke, Bonn, 1836.

ISTORII

Imloliat, ill tIYma mortii celor doi jii ai 5IIi, cezarul I van Ducas se retrage in viala monohald. ImplIratul Mihai! al V If-lea Ducas Parapinakes, nepotal 511<1, are de tnfrunta: aiacurile pecenegilo» ~i reoolta stauilor balcanici

< ••• ) Dupa ce s-au petrecut deci acestea asa cum am aratat-, iar cezarul" Ill. I ~i-a schimbat stralucita-i viata pe cea calugareasca, Irnparatul Mihail 3 p.IOO se lupta cu griji nenumarate : caci scitii 4 fikeau incursiuni in Tracia ~i Macedonia, iar neamul slavilor, revoltindu-se Impotriva sclaviei in care

erau tinuti de rornei, devasta si prada Bulgaria, Ei jefuiau Scoplje si Nisul

~i chiar si Sirrniurn 5 si bintuiau tinuturile de linga riul Sava si orasele

de pe Istru, pin a Ia Vidin. Apoi croatii si diocleii 6, rasculfndu-se. bintuiau intregul Illyricum 7.

1 Autorul se refera Ia pasajul precedent in care descrisese felul tn care au lncetat din viatll. fiii lui Ioan Ducas, Constantin ~i Andronic.

• Cezarul loan Ducas, fratele Irnpllratului Constantin al X-lea Ducas.

3 Mihail al VII-lea Ducas Parapinakcs, Irnparat intre 1071-1078, fiullui Constantin

al X-lea Ducas.

• Scifii = pecenegii care, sub Mihail al VII-lea, ajung sa. asedieze Constantinopolul. 6 Oras pe riul Sava, capitala Panoniei. Azi Mitrovita,

, Populatia slava din Diocleea, regiune de pe coasta rllsilriteana. a Marii Adriat.ice, numitll rnai ttrzru Muntenegru.

7 J uml\tatea apuseana a Peninsulei Balcanice.

ANNA H KOMNHNH

AAEE:IA!:

1

I, V, 2 < ••• >~ E~{J)&e:v St 'l"OU 'l"lXY(.Lo('I"O~ 6AO\l 6lO"O(ve:t 8\1e:~v 0"'I"0(8[wv 81cX.0"'I"Y)(.L0( Lx6-

&O(~ nv~ 1}O"O(v O"Ut£fLO(X.O~ ~cip~O(p~xo~~ xe:xoO"fLYj(.LeIJO~ 'l"O~ e7tAO~. IIO(p1jyye:A'I"o 8t, £7te~8~v ot 7toM!h~o~ 7tpO(jlO(ve:~e:v xO«( ~ o"lXAm"(~ 7toMIL~OV &AAo(AlX~e:~elJ, eu.s-ut; xo('I"~ VW'I"WV £(.L7t(7tn~v xO«( ~&AAe:~V 'l"Ou~ Lxu&~ 'l"O~~ 7tOAe:(.L[Ot~ )(O«( &A[~e:~V 0(\J"t"0~ 'l"O~~ 7t\lXVO~t; )(0(1 O"\lvex.to"~ 'l"O~e:U(.LIXO"t, 'l"Ou~ 8& AOt7tOU~ 7t\lXV~ O"tIvIXO"m-

3 O"O«(.Levo\l~ t(.L7t[7t'l"e:tV XIX'I"~ '1"0 xO(pnpw'I"o('I"ov. OU'I"W (.Ltv OO'l"~ 'l"Ou~ &(.Lq>·O(U'l"OV

Ste:'I"lX~O('I"O. a Se ye: t(.LO~ 7tO('I"~p a KO(.LIJY)IJO~ • AAt~t~ 'l"OU 'l"67to\l 'I"~V &eO"tv Xo('I"O(exe o/lX(.Le:VO~ '1"0 (.Ltv 'l"OU O"'I"Po('l"eU(.LO('I"o<; xo('I"tO"'I"y)O"e:v ~v 'I"~o"~ XOtAlXO"t, '1"0 8' &V'I"t(.Lt'l"W7tOV ~o"'I"YjO"e: 'I"'ij<; o"'I"po('I"ta~ Bpucvv [0\1 < ••• > 'l"WV 8£ XW(.Lo('I"y)vwv )(O(L Tcupxccv ~~O(px.ov 'l"OV Ko('To(Xo(A~)V xo('I"eO"'I"y)O"e: xO(1 7tpO~ '1"0 LX\l6txov i£7tO(v ~x.e:w 'l"OV

ANA COMNENA

Anna Cornneoa era fiica Irnpllratului Alexie I Cornnenul ~i a Irinei Ducas. S-a nliscut la 2 deeembrie 1083. A fost dlsl!.toriU eu Nichifor Bryennios. Dupll moartea. acestuia, renuntilO cu totulla arnbitia de a juca un rol politic - dorise sll obtina tronul pentru sotul ei - ~i se retrage tntr-o manastire. Acolo, i~i elaboreaza Dilera istorica tnchinata domniei tataiui ei, eontinuind dealtfel scrierea Inceputli de Niehifor Bryennios. Intitulata. Atexiada, opera a fost terminata in anu! 1148. Nu cunoastern data ineetllrii din viata. a autoarei.

Alexiada este 0 opera de mare intindere, euprinde IS e1lrti ~i re!ateazll in amanuntime toate evenimentele domniei lui Alexie I Comnenul. din anul 1069 pinll. tn 1118, anul mortii Imparatului, Este izvorul eel mai tnsernnat pentru studierea acestei perioade. De~i Ana Comnena pretinde ca. a seris 0 luerare obiectivll., tnsusi titlul cu rezcnanta. hornerica ne indica interrtia panegirica a scriitoarei. Este insll. tot atlt de adevarat ca ea a folosit numeroase izvoare de toate categoriile, de la scrierile istoricilor bizantini (Sky!itzes, Attaliates, Psellos, Bryennios). la amintirile oamenilor de stat, ale ofiterilor si chiar ale soldatilor de rind care au trait ~i au luptat alaturi de Alexie, Ia actele de cancelarie ale vremii ~i, in sftrslt, la propriile ei amintiri.

Inzestratll cu 0 cultura putin obisnuita pentru 0 ferneie din vremea In care ea a trait, Ana Comneoa serie Intr-o Iirnba ce 0 imita indeaproape pe aeeea a c!asieilor elenismului ~i face numeroase aluzii la domeniile eele mai diferite ale ~tiintei epocii : teoiogie, medicina, astronomie ~i astrologie. Alexiada s-a bueurat de 0 mare pretuire din partea lumii bizantine si a fost privita de posteritate ca unul din eele rnai de searna monumente ale literaturii Bizantului.

Editie folos;td : Anne Cornnene, Ale.:iade (Reg ... de i'Empereur Alexis I Com .. d .. e ,. 1081-1118), texte etabli et traduit par Bernard Leib, Paris, 1937 -1945 (3 volume).

ALEXIADA

1078. Alexie Co", .. enul, general ~i mare domestic, t .. fringe pe generalul rdzvrdtit Nichifor Brye .... ios fi-l face prizoniet'. Unul di .. t re factorii care influe .. /eazd Yezullatul tupte; este oomportarea puli.. discipli .. atd a alia/ilor peccnegi a; rdzvrdtitului

< .•. > In afara de toata oastea regulata, ea la doua stadii 1 distanta, se aflau unii aliati sciti 2 echipati cu armele lor barbare. Li se poruncise ea indata ee dusmanii sc vor ivi si trimbita de razboi va rasuna, sa se arunee tndata din spate asupra inamicilor ~i sa-i copleseasca eu dese si neeontenite lovituri de sageti ; iar celorlalti Ii se poruncise ea in rinduri dese, strins aeoperiti de seuturi, sa-i ataee pe dusmani eu eea mai mare vigoare. Astfel ii orinduise aeesta 3 pe eei din jurul lui; iar tatal meu, Alexie Comnenul, dupa ce a cereetat situatia terenului, a asezat 0 parte din armata in niste vilcele, iar restul l-a dispus fata in fata eu armata lui Bryennios < ••. >, iar in fruntea chornatinilor 4 si a turcilor I-a pus comandant pe Katakalon 5

I, V,Z

1 1 stadion (0l3sura de lungime atica) = 177,6 m.

• Sciti = pecenegi, afla~i probabil in nordul Dunarii,

• Nichifor Bryennios.

• Chomatinii erau ostasi din Choma, regiune din Asia Micll., situatlllntre Laodieeea Frigiei ~i Apamea.

• Aeest Katakalon, necunoscut altfe!, nu trebuie eonfundat cu Katakalon Tarchaniotes din armata razvratitului Bryennios, asa cum face, dintr-o inadvertenta, B. Leib in indicele editiei folosite de noi, Turcii de sub cornanda sa slnt selgiucizi aliati,

82

ANNA COMNENA

2

A":-<A GOMl\1E:-IA

83

si i-a poruncit sa observe cu toata atentia pe sciti si sa respinga n avalirile lor < ... >. Si tatal meu nu se retrasese de acolo 6 dnd seitii eu larrna multa si strigate de razboi raspindeau tulburare in rindul ehomatinilor din jurul ll;li Katakalon. Si dupa ee i-au respins ~i i-au pus eu usurinta pe fuga $1 pe acestia, si-au inters privirile spre prada si-si cautau salasurile lor. Caci asa este neamul scitilor : nici n-au biruit inca sigur pe adversar, nici nu si-au intarit izbinda si i~i si zadamicesc biruinta umblind dupa jaf. In adevar, toti oamenii din aparatul auxiliar al armatei, venind in ariergarda ostirii lui Bryennios, s-au amestecat in rindurile soldatilor de frica scitilor, sa nu pateasca ceva din parte a lor. Si cum necontenit curgeau intr-acolo adaugindu-li-se altii, citi scapasera de bandele scitilor, s-a produs nu putina tulburare in rinduri, steagurile amestecindu-se uncle eu altele < ... >. Iar scitii care se gindeau la intoareere si 0 pornisera inspre casa nu se pregateau sa-i mai urrnareasca 7 ci, departe de arnindoua ostirile, rataceau Ia intimplare cu prada lor.

2

1058. Ex peditia uictorioasa a Imparatutu! Isaac COllllltlwl inipotriua .... ngurilor ~i a pece'''giloY

< .•• > EaS, cirrnuind lmparatia, cum spuneam, nu-si inchina ziua intreaga treburilor lumesti, ci lua parte la slujbele rinduite dupa tipic, in sfinta biserica a mucenicei Tecla 9, pe care 0 ridicase tmparatul Isaac Comnenul P, fratele biirbatului ei, din urrnatoarea pricina, Cind conducatorii dacilor 11 nu mai voira sa respecte tratatele pe care le lncheiasera odinioaril cu romeii, ei Ie-au puc; capat, iar Iucrul ajunse Ia cunostinta saurornatilor ll!, cei ce erau numiti misieni de catre cei veehi, nici acestia n-au mai vrut sa ramtna linistiti inliiuntrul granitelor lor - locuiau mai inainte tinuturile pe care Istrul Ie desparte de Imparatia romeilor -, ci ridicindu-se in masa se stramutara pe piimintul nostru. Iar pricina strarnutarii lor a fost dusmania de neimpacat fata de ei a getilor 13, vecinii lor, care ii pradau. De aceea, pindind prilejul, cind vazura Istrul inghetat, trecind pe el ea pe uscat, s-au strarnutat de pe malul celalalt la noi eu intreg poporul, impovartnd tinuturile noastre de granita si devastind cumplit orasele $i tinutur ile inve-

IIf,VIII,5

• Din vtltoarea bataliei, din apropierea armatei lui Bryennios, de unde pleaca pentru a reorganiza rlndurile proprici sale armate.

7 Pe ostasii lui Alexic.

8 Ana Dalassena, mama !mpAratului Alexie I Comncnul; plecind la rAzboi impotriva normanailor, Alexie Ii tncredintase printr-un hrisov regenta, Relatlnd aceste tmprejurari, Ana Comnena face un portret al bunicii ei, ceca ce ii permita sa rupa firul cronologic al evenimentelor, intorc!ndu-se tnapoi In timp. Izvorul principal al scriitoarei pentru faptele relatate In acest fragment este Cronografia lui Psellos, VII, LXVII -LXX; cf. si Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 106-108; Zonaras, Bonn. III, p. 671-672.

• Biserica se gasea in cartierul Vlacherne, 10 Isaac I Comnenul (1057-1059).

11 Dacii = ungurti, cf. Moravcsik, ByzantinotuYcica, II, p. 116; ca majoritatea scziitorilor bizantini, Ana Comnena denurneste popoarele straine pornind de la denumirea antic a a teritoriului asupra carora se Intinde staptnirea lor politica ~i nu are in vedere In primul rind caracterul lor ctnic.

1~ Sauromatii = pecenegii, d. Moravcsik, Byza .. tinot .... rcica, II, p. 270.

13 Getii = uzii, cf. Psellos, VII, LXVII; Moravcsik, Byzantinoturcica, II. p. 111; dupa Barnea, DID, III, p. 132. getii de aici slnt romanii dintre Carpati ~i Dunare ; N. Iorga Ii identifica cu cumanii; vezi n, 9 la fragmentele excerpate din PscIlos.

84

.AN~ A. COMN"ElN A.

7 T~~ 'It'OCpocxeWt'lOC':; 7t6AEL':; xd x.wpoc.:;. Tou-;-' E'IwnO"&d.:; 6 ~OCO"LAEU':; 'IaococxLo,:; 8to'l hPWE T-l]V T pLoc8LT~CXV )('CXTOCAOC~d'l. 'E7td TOU.:; E<{JOU':; ~cxp~ocpou.:; TW'I E7ttXELpTJ[LOCTWV ql&ocO":7.':; &ve:i:p~€, )('CXL Toiho 8~ &7tPOCY(.LO'lEO"TOCTOV CXUTiji iye:y6VE:L TO T(.L'ij(.LCX. Kcxt 8~ TO 67tk.L)(.OV &'It'OCV aUnE~OC(.Le:VO':; T'ije; 7tpO':; T~ &x.Et:O"e: Cfle:POUO"TJ':; 680\) ~~CXTO &7tE:AOCO"OCL ~oUA6(.Le:vo.:; TWV 'PW[LOC'(XWV OpWV CXUTOU,:;. KOCTCXO"T1jO"CX':; 81: TO 67tAL'nXO'1 &'It'OCV EV E'~lTOC~[q: aTpCXT"lJY0':; )('CXTOC'J.WV tETOCL. O] 81: TOUTOV &e:ocO"OC[L€VOL EU&Uc; 8LCXLpE&EVTE':; 8Lcxql6pou yvw[L TJ':; ye:y6'1OCO"L'I. '0 81: OU 7tOC'iU 7ttO"TEUELV OCUTOi:.:; ~x.wv E7tt TO )('OCPTEPWTOCTO'l xcxt 8uO"[LocxwTEPO" [Ltpo~ CXUTW'I O"UV XOCp-rEPrt -r'n qlOCACXYYL te:-rOCL )('OCL 15~ 7tA TJO"LOCO"CXC; octlToi:.:; EOCUTiji -re; )('CXL TC}l o"TpCX-

, ., ~ ITl 1 , , T .. ' ,'-,

T07te:8cp )('CXTE7tAl) ",e:. pU':; [LEV ycxp TOV O~CX OTJ )(.EpCXUVOqlOpOV CXV-rW'lt'e:LV OUX

h-6A[LWV, TOU 81: 0"-rPCXT07tE80u TOV &ppcxYli O"UVCXO"7ttO"[Lov ~M7tOV-rE':; CX UTOt 8LEAUO'ITO. 'Y7tox.WP·~o"CXVTE.:; ouv 7tpo.:; [Lt)(.p6v, 'It'6AE[LOV i.:; 't'phTJv cxu't'iji E'It'CXYYEtAOC[LEvOt T~ O"x'Y)va:.:; CXU&1j!J.EPOV a.ql€V-rE':; qluycx8dq: EXp~O"CXV-ro. '0 81: )('CXTCXACX~wv, ~v&cx oo-rOt 'l)UA[~OV-rO, xcxt TOC':; TE O"xTJva:.:; cxun7Jv XCXTCXO"XOC ~cx.:; xcxt T~V EUpTJ[LEVTJV Adcxv &7tocyocyw'I 't'po7tcxLoql6po.:; E7tOCVELO"L.

3

V. II. 5

• ill; 81: xcxt 6 ~cxO"tAd)e; 7tOAActxte; [Lev ~HTJ&e;l.:; )(.cxt !J.uptocxtc; CX u&tc; xcx't'cxTOA!J.1jO"~ 't'WV KEATWV 0EOU VEUO"Et vLxYjq>6poc; O"'t'E:<pcxvhl]e; E'It'CXVe: AYj AU&e:L, E.'It'e:L xcxt cxi'i&tc; ~)..)..O ve<poe; EX&pWV, TOUe; LXU&~ <PTJ!J.[, XCXTCXUTOU E.~oP!J.wv ~aYj !J.EfLCX&1jxOt, xcxt aLa: TOU't'O xcxl ~ eru)..)..oy~ -rwv XPTJ[Loc't'wv, xed -rOU ~aerLAeWe; EV Tn !J.e:yocAO'lt'6AEt €V8'1l[LOUVTOe;, Eq>'6fLolocte; cxt't'[octc; eO"7tOUM~e:TO, 6 a.pxLe:pe:Ue; exe:i:voe; &VOCLaeerTe:pov 7tpoert7te:ere: Ti;l CXUTOXpOCTOpt.

4

V.V.3

< ••. > E!Toc XocpTEpWe; 67tA[erOCe; ~'It'CXVToc.:; ~~e:LerL Tlie; KwverTocVTLvoU, Kcxt TOt:e; fLtpEert -r!jje; Aocp [ererTJe; eyy[O'oc.:; xcxt aLe:A&WV 8ta. TOU ~ouvou TWV Ke:)..)..[C,iV xocl T-l]V 8'1lfLOO"[OC'l Ae;wljl6pov 8e:~L6&e:v XCXTCXAL7tWV xcxt TOV ~ouvov TOV oUTwert eyxwplwe; XocAOU!J.e:VOV K(ercrcx~ov XOCT!jjA&e:V de; 'E~e:~ocv' xwptov 81: -rOUTO BAOCXtXOV Tlie; 'Av8pw-

ANA COM,r,IENA

85

cinat,e, :\uzind de aceasta, imparatul Isaac a socotit ca trebuie sa mearaa !a Tna~lta14, ~eoarece apucase sa-i respinga pe barbarii rasariteni, si aceasta mtrepnndere i-a fost foarte usoara, Intr-adevar, dupa ce si-a adunat toata arma~a, ~ apucat drumul, care ,duce i,ntr-ac?l_?, vrind sa-i izgoneasca pe aCe~!la din hotarele romeilor, $1, asezrndu-si mtrcaga oaste in ordine de h~pta, porn,e~,te ca gen~ral imp?triva lor, Jar ei, vaztndu-l, indata s-au dez~ll1a!, ~~stmmd par en deosebite. Dar cirnparatul s , neputindu-se increde mt~-m~l1 p~ea ~ult,. se avinta cu puternica-i falanga impotriva partii celei ~1<:1 puvt~r~lc: ~1 ~al g:reu de ,invins a «armatei s lor si apropiindu-se de ei 11 lnspau;unta a tit pnn propna sa infati~are, cit si prin aceea a arrnatei sale, Cac~ nu ,indrazneau a-l privi in fata pe eel ce parea un purtator de traznet ~1 vazind frontul de neinfrint al scuturilor armatei, lipite unul linga celalalt, se ~ulbura:a, Indeparttndu-se asadar putin, dupa ee-l vestira cii vor da bataha a treia ZI, si-au parasit chiar in aceeasi zi tabara si au luat-o l~ fuga, <lsa~c> !nsa, inainttnd pina in locul unde-si aveau tabara, le-a distrus cortunle ~1, ducind cu sine prada gasita, se intoarce biruitor.

3

1086, Din p,ricina unei nai "avaliri a pe~~negilar, Alexie Camen-ul e neuoit s4 recurgd, pentru pracurarea banilor necesarz Inarmilrn. la confiscarea .. nar bunuri ecleeiastice

Infrtnt ,adesea. Imparatul pornise de nenumarate ori iarasi, eu indrazneala tmpotriva celtilor U si se intorsese, prin voia lui Dumnezeu, tncununat eu bi.r~inta; atunci ctnd a aflat ca din nou un alt puhoi de dusmani, adica des~ltl16. se arunca asupra lui si, de aceea, ehiar pe cind el se afla in ~apltala. stringerea banilor se grabea din pricini asemanatoare 17, acel ierarh I-a atacat pe imparat eu mai multa nerusinare 18,

V. II, 5

4

1083, primilvara. Parnind impatriva lui Bahem .. nd. tmpilratul trece prin Epir, wnde S8 g4sesc sate de vlahi

c . .. > Apoi, dupa ee si i-a inarmat puternic pe toti, Alexie pleaca din Con~tantinopol. Si apropiindu-se de partile Larissei si trecind muntele Kelhon 19, lasind pe dreapta drumul public si muntele numit de localnici Kissavon, a coborit la Ezevan; acesta este un sat de vlahi asezat foarte

V, V,3'

14 Triadita este actuala Sofia, capital a Bulgariei. 15 Celti! = nonnanzii.

18 Scifii = pecenegii.

17 Asernanatoare cu eele care l-au detenninat pe Alexie sl!. adune fonduri In vremea primejdiei nonnandc din 1081.

18 Este vorba de Leon, mitropolitul Chalcedonului, care opusese a vie rezisten~ Impotriva c~nfiscl!.rii bunurilor ec1eziastice de catre Imparat. atlt In timpul dzboiului cu normanzii, cit ~l de aceasta datl!., Diferendul se va sfi~i pria depunerea lui de el!.tre sinod ~i. apoi, surghiunul sl!.u (1086), ordonat de Imparat.

11 "Muntele Kellion" soar putea traduce prin "Muntele Chiliilor"; era Intr-adevar aceperit de mllnl!.stiri,

813

ANNA COMNElNA

\l1oc.; ~yy'(j'OC a,OCi<dtLzvov. 'Exzr&zv?>Z XOC'OCAO(~WV ==. 0(0&('; XW/-L07tOAlV' nAOt~[T~OCI) (jUV'IJ&W'; XC1.AOUtL£V'I)V, OCYXOU 7tOU TOU OUTWa( 7tWe;_ XOtAOU~tVOlJ 7tOTOttL0U t ptOV-rOC; 8~OCXE:'f.d'l'l)v, 1'+,'1 aJo')v+,v XOI:T£&<:,O OC7t0XPWVTC1. 'OCtppOY 8WpU~GtI;. K0I:1 kre:p&de; EXZ'i:&e:V 0 ~Cl:O'LAe:UC; OC7t'ijA&E:V &XpL TWV X'Ij7tOUp:;:[tvV' TaU tlzA9woc xocxzi:&S\) de; TX Tp[xO'."C1..

;j

V l , IV, 3 Ou l)~tAcdh .OUTO TOV TpOtUAO\I xocl T7)\I~XOtUTOC 07t00'0LC; cp&c1aac; TO OC7tOP-

p'Y)TO\l OC\ltXOCAU \jI€, 7tpOC; EOtUTO\l EO"7ttpOte; f.!.€TOt7tttL7tZTOtL. KIXL 07t60'0L 8& Ex

auyye:\le;(Ot'; 1jaocv ocu-rcjl 7tpoa~)(Ov-re:e;, ec; O(u't'ov aU\I€A'fjAU&6T€e;, )(OtTOtACl:iJo(3&\lOUCH T~\I B€ALOC-rO~OCV. 7toA1x.VLO\l 8e 't'OUTO 8(C1.xELf.!.&VOV XO'.T<i T~\I OCXPOAOtp(OC\l • OU XotTO: 't'OtUT'fjVL ,";~\I B&ALOCTO~OCV 't'ttL7tOue;. "AOLXO\l at TOUTO ecpE:up7)x6nc; tJO"7te:p tat6\1 't'L "axo.; AOYLaOCiJo€VOL tv ot,j't'cjl 't'~e; olx~ae;Le; E1tOLQUYTO, c:t't'IX TOce; xIX&'hc1aT'fj\l exe;'i:&€\1 Ex8potLo:e; 7tOLOUtL&VOL xocl f.!.tXPL 't'lje; acpe:.epOtC; tp&OC\lO\lT€!;

4 7t6A€We; <I>LAt7t7tOU "doc~ 1tOAA7)V &\lOCAoctL~ocv6iJo€VOL E7tOCvt(np€cpo'l. '0 at TpocuMe; 't'OU't'OL<; iJo~ &'pXOUiJoe:vo.; 0"7t0v8&.c; flU&' 't'WV 't'0 IIocplaTpLov Y€iJooiJotllWV 1:xu&W\I E7tOL€!TO .oue; m:pl 't'7)v rAOC~LV('t'~IX\I xIXl tlp[crTPOCV ~yE:tL6\1occ; XIXt TO: TIXU't'OCL<; 7tOCpocxdtL€\lOC U7t07tOLOUtJ.€\lOe;, f.!.\I'fjanuaocf.!.t\loc; <itJ.oc tIXUTcjl XIXt n';j\l Aoyoc8w\I 1:XU&W\I £VOC; &UYOCTtpOC, cm€ul)wv /)A71 XE:Lpl "U7t'ijaocL TO\l IXUTOXPOCTOPOC 8LO: Tlje; TW\I 1:xu&W\I br:),e;uaE:wc;. TocU't'C1. lie a ~IXaLAd)C; XIX&' ExocaT'I)I) tLOC\l&&'\lW\I TO fl.&AAOV 7tpOf.!. 'I)&€ua6tL€\l0c; la7tE:u8E:\I u7to7toLda&ocLToGTO\l IlLocYPIXf.!.fLaTw\I xocl ~)7toaXtaE:w\I uCPOPWfL€VOC; TO E~ OCUTOU TE:X&'I)a6!lE:\lo\l xIXx6\1. 'AAAO: xocl xpua6- ~O\)AAO\l A6yov cX7toc&dIX<; xIXl 7toca7)<; EAE:U&€p[IXC; h&ttLE:\loc; Ex7t£7tOfl.CPE: 7tpOe; IXIJ'f:6\1. 'An' a xocpxt\lOC; op&o: ~IXa(~E:W OUx Ef.!.OCV&IX\lE:\I. 0 IXUTOC; 8t ~V a x.&e<; XIXt 7tp6't'PL't'OC 't'o,)e; 't'E: 1:x,)&cxc; lI7t07tOLO,)tLE:\loc; )(OLL 7tA€[OVetC; EX TWV acpE:Ttpwv

_ ',),,' , I"

fLE:TOC7tE:!.I.1t6fl.E:VOC; xwPtvV XOCL AYi,>OfLSVOC; 't'et 7tIXPIX)(E:'fLE:VOL OL7tOCVTOC.

ANA COMN'ENA

87

aproape de Andronia 20. De acolo, ajungind din nou la un alt sat numit In chip obisnuit Plavita, ce se afla destul de aproape de riul ce se chearna < .•. > 21, si-a asezat cortul, dupa ce a sapat un san] cit trebuia de mare. Si pornind de acolo imparatul s-a dus pina la gradinile lui Delphinas, iar de acolo la Trikkala.

5

1084. Paotich ianul Traulos, Olll de easel al imparall<lui Ale xie Comtlenlli. se refugiazel impr,,,na Ct, 11'11 gr",p de eretici apar(;uind aceleiasi secte la Veiiatoua, care devine cartier«l general al unei ,·Jzvratiri. Traulos se aliast; Cit pecencgii din Paristrion pc care-i stlrneste ta e .• pedi{i' de [a] tmpotrioa romeilor

Aceasta nu i-a scapat 111sa lui Traulos si atunci cheama seara la VI. IV. 3 din sul pe toti aceia ciirora mai inainte Ie dezvaluise taina sa 22. Si citi ii

erau rude de singe adunindu-se la el, impreun a rnerg si ocupa Veliatova 28 .

Acesta este un orasel asezat pe 0 inaltime deasupra vaii care coboara de la

aceasta Veliatova, Si findcii I-au gasit nelocuit, socotindu-l al lor, si-au

fiicut intr-Insul Iocuintele : pe urrna, navalind de acolo in fiecare zi si ajun-

gind pina in orasul lor, Filipopole, se intorceau incarcati de multa prada.

Dar Traulos, diruia nu-i ajungeau acestea, a incheiat Intelegerea cu scitii 4

care locuiesc in Paristrion 24, atragind de parte a sa capeteniile din regiunea Glavinitei si a Dristrei 25 si din partile vecine lor; s-a casatorit in acelasi

timp cu fiica unuia dintre fruntasii scitilor, silindu-se din rasputeri sa aduca

daune imparatului prin navalirea scitilor. Imparatul, afind zi de zi toate

aceste lucruri, cu grija de viitor, i~i dadea silinta sa-l cistige prin scrisori

si fagaduieli, prevazind raul ce se va ivi de pe urma lui. Ba , chiar si un

hrisov de iertare si deplina libertate alcatuind, i l-a trimis. Dar racul nu

invata sa mearga drept inainte ; asa si el raminea acelasi, care ieri si alalta-

ieri atragea pe sciti si chema inca mai multi din tinuturile lor si prada

toate imprejurimile.

20 M. Gy6ni, Egy ul dclv falu ,,"ve Anna Kom.len. Alesiasdban, "Egyetemes Philologiai Kozliiny", 71, 1948, p. 22 identitica aeest sat eu actualul Nezeros, situat in vecini!.tatea muntelui Ossa. Ldentificarea e acceptata de G. C. Soulis, The Thessalia» Vlocbia, .. Zbornik radova vizantoloskog Instituta", 8. 1963, I. p. 271. Totusi, rernarca G. G. Litavrin, Vlalli vizanliiskiit istoc.,,·kov X -XIII vv .... Iugo-vostocnaia Evropa v srednie veka ", I, Chisinau, 1972. p. 108, n. 2, Ossa e situat la nord-vest de Larissa, astfel Incit localizarea nu corespunde textului Anei Comnena, care indica a~ezarea satului pe drumul urmat de Alexie de la Larissa la Trikkala. Oricum, pasajul e important deoarece mentioneaza prezenta unei a!iCzari de vlahi In cimpia Tesaliei In anul 1043. Despre importanta elementului vlah din Tesalia - viitoarea Vlahie Mare - in secolul al Xf-lea ne vorbestc Intreaga opera a lui Kekaumenos.

21 Lacuna In text.

!2 Aflind ca Alexie I Comnenul a pornit 0 actiune de persecutare a pavlichienilor, cllreia Ii cazusera victirna surorile sale, Traulos se hotartse sa fuga. A fost tnsa denuntat de propria sa sotie, 0 slujitoare devotata a impiiriitesei.

23 Veliatova e situata la nord de Filipopolc, pe valca Maritei,

" Scitii din Paristrion stnt peeenegii. Ei ocupasera treptat aceasta regiune, profitind de dificultlitile prin care treeeea Irnperiul bizantin.

D& Az], Silistra,

88

ANNA COiMN.ElNA

6

VI. XIII. 4 TH v ylip b ~ocO"LAd)~ OOTO~ &VTLXPU~ li.pOCTL)(WTOCTO~ )(oct T-1jV &.PET-1jV )(oct

TOV A6yov, W~ d7te:~v, e:ucre:~(OC~ cbdcrY)<; &'PX.LEP€U,;. 6.L8occr)(OCAL)(WTOCT6<; TE yap ~v TOU ~fJ.€TepO\) 86YfJ.OCTO<; )(ocl &'7tOcrTOALXO<; 'r-1jv 7tpOOC(P€OW xocl 'rov /..6YOV xocl €(crw Tlj<; ~fJ.€Tepoc<; 7t(crTe:W<; 7tOLljcrocL ~OUA6fJ.€vo<; ou fJ.6vov TOO<; VOfJ.<X8OC<; TO\)TO\)crt ~XU&OC<;, &'AAOC )(ocl T~V IT€pcr(8oc 7tiicrocv xocl (l7t6croL T~V AtYU7tTOV xoct 'r~v AL~UY)V VefJ.ovTOCL ~c£p~OCpOL xocl TOC~~ TOU MW<XfJ.e:& T€A€TOC~<; bpYLc£~OUcrLV.

XIV, 1 'Ana m:pl fLev TOUTWV &AL<;' ~ouAofLevY) 8£ 8€LVodpocv )(ocl fJ.d~ovoc

'r~<; 7tpOAOC~OUcrY)~ )(OCTOC T'ij<; TWV • PWfJ.oc[wv &.px.lj<; ~qJ080v 8LY)y~croccr&OCL e:t~ &.PXl)V OCU&L<; XOC&LcrTW TOV A6yov' &AAOC yocp t7t'&AAOL~ 8LEXUfJ.c£V&1jcrocv, rtVo~ TL ~)(U&LXOV 7tOCpa TWV ~OCUpOfJ.a.TWV xoc.&'hcXaT1jv axuA€U6fL€\lOL &.7tcXpocvn<; TWV otXOL XOCT'ijA&OV 7tpo<; TOV 6.&.VOU~LV, • n~ 8& 7tpO~ &.v&.yx1j~ ~v OCUTOL<; fJ.€Ta TWV )(OCTa TOV 6.&.VOU~L\I OtXOU\lTWV cr7tdaoccr&ocL, TOUTOU auv86;ocvTO<; 7tiicrLV d<; ofLLAlocv ~A&OV fJ.€Ta TWV tXXp(TWV, TOU TE: TOCTOU TOU xoct XOCAlj bvofJ.oc~ofJ.t\lw xocl TOU ~Ecr&M~ou )(od TOU ~ocT~ii (XPl) yap xocl Tlj<; t7twV\JfJ.(oc~ fJ.€fJ.\llja&ocL TWV XOC,,'OCUTOO<; &'p[crTCilV &.\l8pwv, €1 xoct TO awfJ.oc Tlj~ taTop(oc<; TOUTO~ XOCTOCfJ.LOC(VETOCL), TOU fJ.ev T-1j\l 6.p[aTpocv XOCTtXOVTO~, TWV 8£ T-1jV BLT~[VOCV xoct TOCAAOC. ~7t€Lcr&.fJ.e:VOL you\I fLET'OCUTWV &.8e;w~ TOU AOL7tOU 8LOC7te:PWVTE:<; 'rOV 6.&.VO\)~L\I tA·gO\l'rO T-1j\l 7tIlr.pa.xe:LfJ.t\l1jv xwpocv, w~ xocl 7tOA(XVL&' TL\lOC xocToccrXe:~V. K&'VTEU&e:V

2 he:XELp(OCV TLVa ax6v"t'E~ &'POTPLWVTE<; ~(j7t€POV )(eyxpou~ TE xocl 7tUpOU~. '0

8e Tpoc\)Ab~ hEi:\I{,~ MOCVLXOC~O<; fJ.ETOC TWV auv€qJ€7tOfJ.tvwv OCUTej> xocl ot TO

ANA OOMl'<lElNA

89

6

1086. Alun~:l/i de ~umani, peeenegii tree la sud de Dundre, fnfeltgindu-se!n prealabil ell conducdtor .. locali , T'atos, Sesthl au ~i Satsa. Ciocniri bisantino-peceneg« terminate eu

victoria bisantinilor, .

. Era. ~~ adevarat acest imparat 26 cu totul sfint in privinta virtutii VI. XIII. 4

.~l a vorbirii, ca sa spun asa, un arhiereu al evlaviei desavtrsite. Caci era

:foar~e capabil sa iI?-ve~.e pe altii doctrina noastra si ave a staruinta si graiuI

'unui apostol, dormc fund sa aduca la credinta noastra nu numai pe nomazii

acestia sciti 27, ci ~i toata Persia si pe barbarii ctti locuiesc in Egipt si in

Libia si celebreaza riturile lui Mahomed.

Dar despre acestea destul. Voind sa povestesc 0 navalire impo- XIV, 1

~riva imp~rati.ei romeilor mai groaznica si mai mare decit eea dinainte,

iau lucrunle din nou de la inceput : caci s-au amestecat ca valurile marii.

Un neam scitic, pradat zi de zi de sarmati 28, parasindu-si salasele, a eobo-

rit la Dunare, Cum aveau nevoie sa se inteleaga cu cei care loeuiesc la

Dunare, cazind de acord asupra aeestui lucru, au intrat in tratative cu con-

du~atorii ~or, cu 1-~S, .. numit si Chalis, si cu Sesthlav ~i eu Satza 29 -

-caci tr~bUle. s.a amintesc ~l numele celor mai de seama dintre dinsii, desi

tr~pul lsto;lel .se ~~rda~e~te eu acestia 30 - I unul, tinind in stapinirea sa

Dnstra, ceilalti Vicina ~l celelalte. Dupa ce s-au inteles cu acestia, trednd

D~nar~a fara te:ma de a.cum in~olo, pradau tinutul invecinat. ocupind

c~lar ~l unele. ora~e1e: ~pOI! bucunndu-se de oarecar~ tihna, au arat pa- 2

rnintul sernanind mel ~l gnu. Dar acel Traulos maniheanul 31 eu cei ee-l

urmasera ~~ cei c~ nutreau aceleasi ginduri ca ~i el si stapineau ~rii~elul de pe

culmea Veliatovei, despre care am vorbit mai pe larg dnd a fost prilejul,

aflind de faptele scitilor, au dat la iveala ceea ce clocise ra mai tnainte.

28 Alexie I Comnenul (1081-1118). 27 Este yorba de pecenegi.

Z8 Sarmatii ~ cumanii; vezi tnsa Moravcsik, Byzantinolurciea, II, p. 270 (uzii) .

• • 28 Pasajul a genera~ 0 bogatl!. ljtera~url!. ~tiintiiicl!. privind caracterul acestor formatiuni pohtice ~l apartenenta etm.cl!. a conducatorilor lor, amintiti de Ana Comnena, ca ~i a populatiei peste care stl!.ptneau. Un isto ric al problemei, obiectiv ~i aml!.nun~it la 1. Barnea, DID, III p. 139-146; N. Iorga, Cele dinl!i CYislalizilri de sial ale rom4nilO1', .. Revista istorica", V, 1919: p. 1.03-.113 a vazut; in acestc form_atiuni primele creatiuni politicc romanesti, deschizind astfel o discutie pe aceastlt temlt In istoriografia noastrlt. Tinind seama de indicatfile altor izvoare, unde se v<;>rbe~te despre T:o-tos (Tatus) ca despre un ~ef peceneg (Attaliates, Bonn, p. 204- 206; Skyhtzes, ed. Tsolakls~ ~. 166; Zonaras, Bonn, III, p. 713) ~i despre compoaitia etnica foarte am~s.tecatl!. a populat~el de la Dut;t.ltrea de Jos (Attaliates, Bonn, p. 204), putem afirma ·ca in ap~ntla acestor formatiuni pe7.enegn au detinut rolul de factor militar ~i politic dominant. Expan5lU.nea lor spre sudul Dunarii, unde se instaleaza treptat, ajungind in cele din urma la u~ rltzbOl?e lunga durata .cu Alexic I Co~men~l, a fost determinata de presiunea cumanilor dID ~ord ~l favor.'z~tlt de cnza Impen~lU1 bizarrtin, Intr~ elementele crizei se numltrlt ~i nemulturmrea populatiei de la Dunare - inclusiv a romanilor - afectata de masurile financiare apasatoare .l~ate de I?ute.~ea centrallt ?~zantinlL Nici Ana Comnena, nici ceilalti autori nu ne d~u suficiente indicatii pen~ru stabilirea exacta a etniei locuitorilor supusi de pecenegi; d. ~l N. $. Tanasoca, Les M,xobarbares ~t Its formations politiques paristriennes au XI-e si~cle, "Revue roumaine d'histoirc", XII, 1973, I, p. 61-82.

80 Ca majoritatea autorilor bizantini, Ana Comnena nutreste un profund dispret pentru .cel~lalte .poP?are, consi~erate barbare .. ~ceastl!. atitudine se repercuteaza negativ asupra valorii .d~ izvor !Stone. a operei sale. Ea neglijeaza. cum se vcde din propriile-i cuvinte, detalii vredDice de eel mal mare interes pentru cercetarea ~tiintific1l.

81 Ana Comnena dll numele arhaizant de manihei pavlicnienilor ~i bogomililor .

I I

I

.. J __

90

ANNA COMNElNA

XOCT!1. TTjV c1.XpO AO<p [Ct.V T~C; B.!:).tOCTO~1JC; 7tOAL :x.VtOV XOCToccr:x.OVn:c; 0fl.0<PPO\lEC;, 7tE:pl WV 0 MyoC; <p&&erocc; 7tAOCTUTE:POV ES[SO(~e:, T<X XOCT<X TOUe, ~XU&OCC; fl.~fl.OC&1JX6TE:C; {] 7trXAOCt t:SSt'JO'l de; <pwc; €~ ~yo:yov xo:l xlXTlXerxovnc, T<Xc; TplXXdo:c; oSou; xocl erTe:vumouc; fl.e:Te:XOC),OU'lTO TOUe, ~xu&O'.e;, Xc1.'ITE:u&e:v -r-1)v &7to:erocv 'PwfLockuv €A-gOVTO X(~p(J.\I. rivoe; y!1.p o] MOCVL)'.OCtOt cp.JerzL flOCXtflWTo:-rOV

3 xed CY.(flCY.erLv &.v&pW7tWV j,(J.cp,JererZLV Y.OC&OC7tEpe:l XljV~c; &.d tflztpOflE:'IOV. TO'.UT(7.

o ~(J.crtAE:Ue; 'AAt;toc; flEfloc&1Jx~}e; 7tCY.POCXE),zUETOCt T0 SOflE(1T[X'll -r~e; EerdplXC; TIlXxoufHO:V4J YLVWO'XC.}V O:UTOV [XOCVWTCt.TOV otXO\lo/L ~crOCL er,:,p&':'EufLlX XlXt XIXTo.. rp,xAOCYYoX crT~'IOCt xocl 7toXp,xTOC!;tV Stocfl 'Yj :x.OCV 1jerocO'&oXL 7tOt xt),WTOCTO'. eru\I OCUT4J -r0 Bpocv~ (&.vTjp S£ Y.OCL O;JTOe; flOC)'. tfLWTOC't"oe;) T<xe; Suv&flEtc; &.'IOCAO(~ofLEVOV XOC-r'dTWV &.7tE:A&E~V. Koc't"IX),oc~W'J 8£ TOUe, ~xu&oce; StEA&6vToce; TOUe; erTEVW7tOUe; XCY.L T7jc; BEAtOC't"O~lJe; ~'I{hv 't"ov Xocpocxoc 7t·I)~oX(.LEVOUe;, 7t),1j&0e; &'vocpll1WFov -rOUTOUe; &EOCO',x(.LEVOe;, 7tpOe; 1'0'1 flET'OCUTw'l EU&Ue; &.m;v&px'I]crE: 7t6AE:flOV ~tAnov 'IOfL[~WV ,,:!1.e; UHocc; -ro 7tOCpOV &fLOCX1JTL SLOCcrWcrOCt Suv,xfle:te; ~ -rov fLE-ra TWV ~xu3w'l c1.vocilr,er,xflEvo'l n6AEflo'l xCY.l 7)TT'I]&£V":OC 7to),),oue; &-r:OAWAEXEVOCt. 'A A),<X ,<7} BpCY.v~ cptAoxwiluvo-rci-r'll TZ XOCL &poccre;t 6V":LTI7:U't"'OUY. ~pf;(jX:;;V. '0 St yE SO!1-EO'':'tXOe;, rvC( wh 8e:tAlo:c; u7tolj!ll1. TLC; xoc-r' OCUTOU &VOC~OCnOfl£'JOU 1'0'1 7tO A<:flOV 8o&n .• E'Ie:il[8o'J't"I7:'i:c; OPflO'.'i:C; TOU Bpl7:vii xoct &wp1j~ocer&oc[ 't"E &7toccrt XEAE1JerOCC; xO'.l 7tOAEfl.OU cr)'.'iifloc Stoc,U7twcroce; XOCT<X -rWV SX1)&(';iV exwp'Yjcr::: 't"o (.LEerocLTocToV ,,-,hoc; St£7tWV T'iiC; cp,x),CI.'('(oc;, 'Em:'i: M ouS~ ,0 7to),AoerTov 1'0'1 7tA 1j&ouc; TWV c1.VTt':'ETOCYflEVW'I TO PWfll1.~XO'1 e:er(jl~E erTpcX-rEuflC1. Ex (.Lov71C; 6tj1EWC; 7tEptilE£'i:c; tyeyovELerC1.V IX7tC1.VT£C; . npocr~C1.),ov-rE:C; 8'5fJ-wc; TO'~C; 2.:xu&Cl.tc; (bCl.tPOUV":OCL flEV 7tO),Aot EV 't"0 fl&:x.e:cr&oct, 7tL7tUt Se XCl.tpLI1.V 7tA71ydc; Q BpCI.'1iic;. '0 O£ ye: OO!1-EO'TtXOC; h&lJflWC; flocxoflEvoc; XO'.L ercpospac; -:-aC; xO'.-:-oc ,,:wv tVOCVTLWV t7t7tiXO'(Cl.C; notouflEvOC; cplJy0 7tpOcrXEXPOUXWC; <XCPr.P71TOCL 7tI1.PO:XP~fLoc ,:,-1)'1 ~u)':~v. To Ill: edAOt7tO'l 't"OU crTpl1.TOU &)..),OC; &/..i..o:zoG OtEer7tOCP1Jcro:'1.

4 T OCt;',' 00\1 f-LE: fLOC& 'I) XWC; 0 11. UTO xp&T<up E7tEV&E:I, fLEv TO ue; 7tE:1tTWXOToXe; &7tOXV-rl1.e; tSLif XC1.t XoX&'e:x,occrTO'J x0:1 OfLOU' E1tl OE: -r0 TOU 1l0fJ-EerT[XOU &CI:'1&T'll fL&).,!X. O'TE:V,x~W'I XpOU'IOUe; 7jcpb SOCXP')W'I. 'E1l[AZ~ yap i:;O)'.w<; 1'0'1 &vSpo: X0:1 r-po T~C; cXvoXpp 1jcre:we;. 0 U fLEnOt Ilta ,:,!X.UTO: &'1OC7tE1t't"WXE:'I, eXAAa flEToX7tE:fL tjJ&fl.EVOc; TOV TO:-;LXtOV fLETO: )'.P'1JfLOCTWV LXI1.\lW'1 Ex1tE[L1te:t 7tpOe; 'AllptO:'JolJ7to).~'1, Ecp'<;l -rore; fLb erTp!X.TLw,:,lXtc; -roUe, t1te:Tdouc; 8t86VIX~ fLtG&o6c;, cruAA£ye:LV OEXOCt tX7toX\lT!x')'.O&e:', 8u'I&flEt<;, ('10: erTp&TE:UfLlJ. &.;~O!1-O:)'.O'1 11.0&te; crUcrdjO'lJToXt. TO'1 8E O,jfL7te:PT07tOUAO'J de; KU~LXOV <ppoupav &;tOfLOCXOV XO'.ToXAt7tO'IToX [LETa fLO'lW'1 -rW'I Ke:ATW\I de; ";0'1 TO:';[xtoV yopy&e; icp&oXXEVC1.L 7t!X.pe:xz),c;UerC1.To. 00-r0C; 8e: TOUe; AO:,\,['JOue; x0:1 TO'I OUfL7tE:PT67toUAO'1 &zo:crocfLE:IIOe; x0:1 TE&O'.pPlJXWC;, Er.d xo:t LXO:VO'J 7tP0E:<p&&xe:t

5 cruAAE;o:er&o:~ cr-rPOCTE:UfLO:, XO:TEUB·u ~XU&W'I tXwpe:t 7toXPI1.Xp'ij!LOC. KiXTO:AOC~W'I

SI: T:X 7tE:pt T'~'1 <l>t),m7tOur-OAtV 7toXP!1. TC:l Xc;[),Zt .OU XO:TO: '\'0'1 B).[crvov pEO'l-rOe;

ANA COMl\1ENA

91

'Puni_n~ stapini.re pe ~rumurile ifo1guste ~i. pietroase, au chemat pe sciti si de aici au )~f:t1t .toata tara rorneilor. CaCI maniheii sint din fire un neam foarte ;aZbOInIC ~,l in!otdeauna dornic, ca si ciinii, a se infrupta din singele oameml~r. Cin~ Imparatul Alexie a aflat aceasta, porunceste domesticului Apusului Pakunan?s, pe care-I cunostaa ea pe un om foarte eapabiI sil. se ocup~ d~ armata ~l sa 0 aseze in linie de biitaie si sa se foloseasdi i; lupta de. difente stratageme, vca. tmpreuna eu Vranas - iii acesta barbat foarte P:1ceI:ut la raz?~~ - sa-~l adune trupele ~i sa rnearga impotriva lor. Si ajungind \?e. SCItu ca_re, stra?atuse~a trecatorile si-si fix as era tabara di'n~ -coace de _ "C_Il~t?Va, v~zmdu-l. mul!lme n~n~marata, a renuntat Indara sa porneasca bataha cu ei, socotind ca e mal bine pentru moment sa-si pas~re~e trupele tefere fa;a batalie,. decit sa inceapa lupta eu scitii si sa fie m:rms cu man plerd~n ~e oameni. Dar ~ee~t~.in~:.ntii nu au fost pe plaeuI lUI Vranas, care era iubitor foart: d: p~lIx:e)dl1 ~~ indraznet. $i dornesticul, ?a nu. cumva s~ ead~ as.upra lUI ~anUIala ca din lasitate amina lupta, a cedat I~ fala aVll1.tulUl lUI yranas si, dupa ee a poruncit tuturor sa se inarme.ze ~I. a mtocmit forrr,tatm de lupta, a porn it asupra scitilor, conducind el l.nsu.~l_ centrul ~alangel: Dar, deoar~ee oastea .bizantina nu egala nici cea rr,tal mica parte dlI! multimea dusmanilor, ~':lmal vederea aeestora i-a Ingro~lt pe toti, ArunCl~d~l-se totusi asupra scitilor, multi sint rapusi in lupta, la_r V;anas cade ramt .de moarte, Iar domesticul, luptind eu indirjire si navalm~ calare, cu fune,. in rinduri~e .. du~ma~~lo.r, izbindu-se de un stej;r pe l~e si-a datA sufletul. $1 restul cstirii 5<1 rrsrpit, apucind care incotro. Imparatul, afhn~ aees~ea plinse pe toti eei cazuti, pe fiecare in parte si pe toti laolalta : dar mdurerat foarte de moartea domesticului, a udat-o e~l ~iuri de. la:_rimi. Caci n iubea deosebit de mult pe omu! acesta, fnca Ch?alllte de In~c~un;:ea sa. I?a~ nu s-a de.seuraja.t din aceasta pricina ci, chemindu-I p<; Tatikios ,l-a trimis cu bam destui la Adrianopol, pentru ea sa ~ea o~.temlor soldel: lor anuale si pentru ca sa adune totcdata de pretutindeni trupe cal sa intocmeasca 0 armata gat a curind de lupta. Iar lui Humbertopulos 33 i-a poruneit ea, lasind la Cizic 0 garnizoana puternica, s,a :near~a in g.r~b3~ ~umai cu celtii sa-l ~nti~ne~sca pe .Tatikios. Acesta, ,.aZll1dU-I pe latini si pe Humbertopulos ~l prinzind eura) , cum se adunase ~l.destula armata, indata porni asupra scitilor 35. Ajungind linga Filipopole, l~~ a~eza t~b~ra linga ~lalul riului care curge pe Hnga Blisnos 36. Dupa ce vazu pe scitii care se mtorceau de la jaf cu prada multa si cu robi desi abia i~i pusese bagajele inauntrul intariturilor, desprinde un numar indestu-

32 ~atikios cste unul dintr~ eei mai de searna militari din anturajul lui Alexie I Comnenul.

Era de.or~gme str~m~, fiul unui ~n.zolller tu~e. A ~juns. un intim al Impararului. Ana Comnena exph~1I., ~c pilda, bo~l8; de pl~10are a 1':'1 Alexie prmtr-o lovitura primita de aeesta, din greseala, ctnd juca eu Tatikios un Joe eu mmgea, vezi A lexiaaa , XIV, IV. 2.

. . 33 0mstantin Humbertopulos, unul dintre comandantri militari de origine occidentala

;11 lUI Alexle I Comennul; era. nepotul lui Robert Guiscard. A fast irnplicat, mai tirziu, intr-o consprratie contra Imparatu lui, dar In eele din urrna a fost iertat ~i restabilit in drepturile sale.

a. Latini = eatolici, nume folosit de bizantini pentru desemnarea occidentalilor care foloseau in biseriell. ~i administratie limba latina.

35 Seiti = pcccncgi.

36 Blisnos. loealitate situatil. !ntre Adrianopol ~i Filipopole.

J

92

ANNA COMN!lNA

7to't"O:fLoU ZcX.po:XOC 7t1jyVU't"Ot~. 'E7t,xv at -rOlx; Lxuil-o:e; Ex 7tPOVOfL1)C; £7tOCVe:PXOfLEVOUC; iil-e:cX.croc't"o Ae:LO:V 7tOAA ~V xoct aOpUOtA6lTOUe; cruve:7tOCYOfLEVOUe;, fL 1)ml) O'xe:aOV T<l:c; crxe:U<l:c; dO'w -rou XcXpO:)(Oe; )(O(,o:'&S11-I::VOe; [XIXVOUe; &7tOTIl:11-611-Il:Voc; XO:T'O:OT&V Ex.7tEfL1tEL. Alrr6e; ae: 1l7tALcrcXfLEvoe; xo:t 7tcX.v't"u.<; .&wp1j~o:cr.&otL )(e:AEucrotc; 't".xc; cpcO .. ot'('(otc; XotTO:O'T1)crcX.fLE\lOe; TO!:e; 7tP07tEfLCP&E1:cr~ 7totpd7tETO crTpotTLWTot~e;. 0EotO'cX.fLe:voe; aE TOlx; L)(U3oote; fLET,x 'rWV Aoccpupwv xoct -rWV aOpUotAW1"WV -ril> £1tLAol7ttp cr-rPOC1"e:UfLOC-rL TWV LXU.&wv Evwil-eV1"ote; xoc,,x 1"OV E\lpou ox&ov, aLx'ij -ro crTPcX.UUfLot aLIl:AWV xoct 1"0 EvuaA~ov ExOC1"epw&E\I ~x'ijcrOCL xe:AEucroce;, 0'\)\/ eXAotAotYfLil> Xott ~o'ii 7tOAA'fi 7tpocr~aAAe:L 1"01:<; ('o:p(3eXpOL<;. Kott xocpnp~ -r'ijc;; fLeX X1)C;; YEVOfLSv1)C;; 7t l7t1"OU<H -rWV L xU&W\I ol 7tAe:LOVEC;;, 7tOAAOt a1: xd aLotcr7to:pSVTEe; E:O"w&1)crotv. '0 a1: T~V Adotv 7t~crot\l

6 eXvotAot~6fLEvOe; V~X1)T~C; -r1)v <l>LAL7t7tOU1tOALV Xot-rotAotfL~eXve:L. Ke:1:&L at -ro 1l7tAL-rLxO\l &7totV Xot-rot3osfLe:voc;, Ecrx61te:L 1S&e:v XP1) xott l51twc; -r01:<; ~otp~ocpOL<; ocu&L<; 7tpocr~otAe:L\I. 'Am:Lp07t)'1)il-e:l.c; at -r.xc; ot01"WV YLvWcrxwv aUVOCfLEL<; cr)(07tOlx; cX.7tIX\lTotxocre: E~S7tEfL tjlE\I, (\I'he:me:'1 ~XOL -rclt XotT,x TOUe; LXU3oo:c;; O"UxveXXLC; fLotv&eXve:w. 'EmxvIX8E8potfL1)x6nc; a1: ot O'X07tot 7tA'ij'&OC; ~Otp(3eXpwv EAEYOV 7tOAU 7tEpt T~V BEAtOCTO(3otV E:v8~ot'rpl~EW Xott Tei 7tEPt~ Ail~Ecri}ott. KO(t 6 TIX't"£XLOC; 7tpocr86xtfLOV ":'~v ":WV LXU&WV ne:ucrtV EXWV xO(t 7tPOC; 't'oO"ou-rOUC; !L 1) &7tOXPWO'IXC; lxwv 8uveX!LEL<; -ro 7tOtPeX7tO(v eXMwv

7 -rorC; AOY~O"fL0f:.:; EV eX!L1)XlXvl~ XO(&e:Lcr-r1)Xe:t. 'AAA' I5fLW<; xO(t -ro crta1jptOv l&1)ye: xoct 7tpOe; !LeiXO:C;; £&ocppuve: -ro O"-rPeXUU!LO:. Ko:-rIXAot~WV as -rLC;; -r1)v TW\I ~otp(3eipwv XIX't"' O:UTOU nEUO"tV 8~e;!L 1jvus: xOtt cp&eive:w ~a1) to'xup £~e:'t"o. '0 a1: e:u.&Uc; EV 'rOLe; I51tAoL<; 1)\1 XlXt &7tOCV 1"0 O"'t"POC't"EUfLot E:~07tA(O'Otc;; 1"0'1 Eupov 7tOtPotXP'ijfLot IlLo(7te:peiO'IXc; 'rcXc; cpaAotyyO(e; 1AIX80v Xot":O:O"'t"~O'o:e; e:10",,:1)xe:~ 7toMfLOU O'X1)!Loc aLO:":U1tWO"IXe; ocu't"oe; 1l1: 't"o !Lscrov dxe: 7to:pocTei~e:we;. KlXt ot (3eXp(3ocpot LXU&txwe; 7totpoc't"lX~ei!Le:'lo~ XlXt ".xc; IXU1"WV lluveX.!Le:L<; 7tpOC;; fLeXX1)v xo(1"o:cr'1)creX.!Le:vot E<!JXe:O'o:V !Ltv 7tOAe:!LO'1 ocvO:~1)u!:v xO(t 'ouc;; &'V-rL7tcX.AOUe; E:pe:&l~e:tv o!ov 7tpOe; fLeXX1)v. 'E8e:ale;0'0(v 81: O!Lwe; xO(t &fLqlw ,,x O"'t"POC't"EUfLO('O( XIXt..·~V crUfL7tAOX1)'! &VE~eX.AAOV'O, ,0 !Lev 'PwfLO:'cXOV ,0 om:p7tkll&l:e; ,wv LXU&WV 07t01t't"'ijcrcrov, 't"0 81: LXU&txOV -:e:6WPO:XLO'fL€VOUe; &7tOtVTO:C; opwv 't"<Xc;; ,e: O"1)[1-o:lo:e; )(OCL ro Aa.!L1tpOV 'rWV &!Lqllwv xo:t -r~v hEW-e:V eX7t07tO()..).0fLEV1)v otrYA1)v 7tpO<; ,~v occr-rp<!JotV ~OA~V eX\l'rtcr'rLA(3ouO'otv. M6vo~ a1: cX.7tl7.v-rWV ot -roAfL 1),lC7.L Aot-r1:voL Xott &potO"e:1:<; -r~v wiX 7)'1 1tpootp7tei~e:w 1j&EAOV &1)yovnc; 6aov-rotc;; 0fLoU xo:t O"~Il1)pLO:. ' A\iSO"UAAE 8'otO,0lx; o TCl,[XLOC;' eXv~p yeip ou,oe; e0O"'ot&~e; xott ,OU fLSAAOV,Oc; pq.O'-rot XO:'t"otcr't"oxeicrotO'&ott lluvot,6c;. 'IO',ot!Lsvwv OUV eX!Lcpo,spwv TWV O"Tpot't"EUfLeXTWV Xott oIo'! tTSPOU T~V e~ hepou X£II1)o"LII eX7tEx8e:xofLSIIOU x,d fLlIa'ouTtvoaouv TWV O"TPOCTLWTWV xotTIi TO !LEO'oclXfLLOV £~ ouae:1"epou TWV crTPot1"e:ufLeX.,wv t7t7teX.crotO"&C7.L XC7.Tot-roAfLwVToc;, E1te:t £\1 I1UcrfLOtLC; ~111) 0 ~ALOC; 1)'1, EXotcr,OC; 'rwv O',potT'1JYwv E7tt ,~v i8lC7.v 7tIXpe:!L(3okljv Er.eX.\lELcrL. TOUTOU btl aucrtv '~fLEpotLe; ye:YO\l6Toc; xIXL 7tpOC; !Lei X 1)\1 e:uTpEm~ofLE\lWV ,,:W\I 87)fLotYWYwV Xott 7tOAt.fLOU O"X'ijfLot xIX&'heX.O"T1)V 8LotTU7tOUVTWV, E7te:L fL 1)adc; 't"'lJv 7tpOC; he:pov &7te:&eXpP1)cre: fLcXX7J~, Xot,ei -ro -r'ije; TplT1)C; 7tEplop&pov &vO(XWPOUO'L'I ot LXU&O(t. AiO'&6!LE'IOC; a1: 6 TO(TlxLOC; TOU-rOU 7t(XP(XZP'iifLO: xcnomv o:u,,:(7)v ~AOCU\lEV' eXna 7te:~oe; CPOtO'L 7t(XP,x AvaLo\l &PfLOt.I1potp.3-eX.O'O(\I-re:c; yexp ot LXU&IXL aL1)A&O\l T~V LL87)p~'1' ·'&fL7t7J 8'oih'we; etO't XOtTOVOfLO(~ofLe:VC7.· xeXxe:1:O'e: I1t TOUTOUC; fL~ xlX-rO:AO:~wv eX\lo(AO(~6fLt'l0C; TeXe; ISAO:C;; aUVeX.!J.EL<; 7tPOC; , Al1pt(XVOU7tOALV e7tO(vO(~d)yVUO'L. Ko:t TOlx; fLE:v KtATOlx; O(UTOU 7tOU XO('t"O(AL7tWV, T&'1 8e O"TPOt't"LW't"WV O(XOL 7t0PEU&'ijVO(t ~Xo(o"TO'l XtAe:VO'Otc;; fLe:TeX. ·tWOe; fLept80t; 't"1)t; O''t"pOt't"t~C; O(u":oe; E:7to(Vo(~EUyVUO'L 7tpOe; "~'1 (3O(O"LAE{IOUcrO(V.

ANA COMN.ElNA

93

l~tor de oar;teni si-i trimi~c impotriva lor. Dupa ce el insusi s-a inarmat ~l a p~runclt tuturor sa-?l puna platosele, aseztndu-si falangele in ordine, a. pormt I!e . .urmele o~ta~Ilor trirnisi inai?te. Cind vazu ca scitii eu prada ~l cu captivii s-au unit cu restul arrnatei scitilor pe malul riului Eurus 37 Impa_rtindu-~i _o~ti~ea in d~ua ~.i poru:1cind s_a se dea din amindoua partil~ ~tngatul de razboi, cu chiot ~l multa larma se arunca asupra barbarilor. ~i lupta.'. ajungind indtrjita, cad cei mai multi dintre sciti, dar multi iarasi, imprastiindu-se, au scapat. Iar el < Tatikios >, punind min a pe toata prada sose~te. biruitor la Filipopole. Asezindu-si acolo toata armata, cerceta d~ un de ~l cum trebuie sa atacc iarasi pe barbari. Stiind ca fortele lor erau foarte ?umeroase, trimise iscoade in toate partile pentru ca d~ acolo sa se poata informa necontenit asupra scitilor. Si, intorcindu-se in graba, iseoadele spuneau ca 0 mare multime de barbari se gase~te in preajma Veliatovei si prada imprejurimile. Tatikios, care se astepta la sosirea scitilor si nu avea trupe indeajuns fata de atttia, cu totul nelinistit in calculele sale, era in incurcatura. Cu toate acestea el i~i ascutea spada si Indemna oastea la lupta, Abia sosit, cineva a an un tat venirea barbarilor asupra lui ~i a aratat !impede ca ajung indata, Pe lo'e cTatikios s se inarma si, inarrnindu-si toata ostirea, trecind imediat Eurul, i~i a~eza trupele pe batalioane, punindu-Ie in ordine de lupta. Si el tinea mijlocul frontului. Iar barbarii, asezati in front dupa obiceiul scitic si orinduindu-si ostile pentru batalie, ~areau ca Intr-adevar cauta ciocnirea ~i atita pe dusmani la lupta. In reaIitate, ambele osti se temeau si aminau incaierarea, cea a romeilor fiind infricosata de rnultimea covirsitoare a scitilor, iar cea scitica deoarece ii v.cdea pe toti <inamicii > implatosati si steagurile si stralucirea vesmintelor ~l sdnteierea lor asernanatoare razelor unui astru. Singuri intre toti, latinii, c~rajo~~ si .. in~razneti, voiau sa. i?~ing~. ei i~tii lupta, ascutindu-si in acelasi !lmp dintii ~l palosele. Dar Tatikios 11 r~tmea, caci era un b!l.rbat calm ~i ~n stare sa prevada u~or de~fa~urarea viitoare a ~aptelor. Stind deci fata III fata ambele armate ca ~l cum una astepta rruscarea celeilalte, iar nici unul dintr.e soldati ~e1r?dr~znind ~ calari in in~erva!ul dintre ele, dupa ce soarele a ajuns la asfintit, fiecare dintre general! se intoarce in tabara sa. Acest lucru s-a petrecut doua zile cla rind> ; comandan tii se pregateau de lupta si tsi alcatuiau ordinea de bataie in fiecare zi, dar deoarece nici unul nu Indraznea sa porneasca lupta cu celalalt, in zorii celei de-a treia zile scitii se. retrag. Indata ce a aflat de acest lucru, Tatikios a pornit in goana dupa ei ; dar cparea», cum se spune, un pedestras dupa un car lidian 38. Intr-adevar.Tutnd-o inainte, scitii strabatura Sidera 39; acesta este numele unui defileu. Si cum nu-i ajunsese acolo, c Tatikios s. luindu-si ostile toate, se intoarce la Adrianopol. Lasindu-i acolo pe celti si poruncind ca fiecare ostas sa se intoardi la casa lui, el se inapoiaza cu 0 parte din oaste in capitala.

7

37 Numele riului a facut obicct de controvcrsa. In uncle manuscrise aparc ca Pyr~s, respins pe baza contextului.

3. Proverb antic, d. Plutarb, Moralia, 65 B.

39 Sidera = POIiile de Fier, trecatoare In Balcani, azi Dobro!.

94

ANNA COMNlilNA

7

VII, I, 1 "Ex(Jo~ OE €'r.I<pC<VE:V't"Os OLzA&<DV b T~E:AYou 't"IX U7t"!:(Jxd(.l.E:"<X 't"o::i .6. 0: VO 6-

~e:t1l<; ,etJ.7t""') (~YEfJ-WV 01: 015-:-0; U'lte:(JexwlI 't'OU ~xu~hxou cr't'(Jx,z6f.LIX't"0;) crutJ.f.L~x"t"ov E7!XY0(.l.e:IIO<; O"'t"pci't"o:ufl.<X 6Jcrd XtAtoc8<x<; byoo ~xov't"x ~x 't"E ~<xu(JOf.L<x'W'1 XIXL ~xu&wv XIX), &.7t"0 't'OU ~C1.XLXOU cr't'(JIX't'EUtJ.a.,Oc; oox 6A(YOUC;, 6>'1 0 oihw XIXAOUf.LEVO<; ~oAo(J.wv 81j(J.IXYwy0C; ~v, 't'.:X<; XIX't"O: 'l'~V XOCptOU1tOAtli 1t<X(JG()(E:L(J.E:'1OCC; 1toAeLC; E:A'h~e:'l'O. Kc(L etc; (1.0"':~1I 8e <p&occroc<; ,"("~v XOCPLOU1tOALV XttL AzL(1.v 'ltOAA ~v &.VOCAc(~ofLEvo<; xIX't"eAIX~e: 't"07t"OV 't"tllO: ~XO'l'S:LVOV xo:AOO[LE:'1o'l. MC:[LIX&"I)X6l<; 'ou"":o 0 MlXupoxlX'\"(1.XOCA<D1I NLX6AO(QC; xocl 0 BEtJ.1te:,\"~LW't"'1)C; .~v E'ltWI'Jf.Lb.v CX1tO ,~<; EVE'(XOC(.l.£V"')C; 'Ar:XX<DV [Le:t"0: 't"wv U1t'a.O",oU<; 8uvoc!J.e:wv i<o:"':ocA<x(.I.~ocvoucr\ ",6 ITci(.l.tpUAOV. 'OPW'I"':O:; B1:, .0,Jc;' 1te:pl 't"0C<; XW(.I.01tOAe:L<; ,WV 7tCl(J<XXELfJ-E:VWII "J..W-(Jwv 1t(J0c; .<Xc; 1toAetC; XOCL 't'0: cppou(JtCf. O"UVE:A(1.u\lo(J.e'Jou<; 8LO: 7t't"oflXv 7tOAA Yjv &7tapav,e:c; -rov ou'\"wcrl X(1.AOUfJ.tIlOU rIC1.WpUAOU ,01tOU XOC't"IXAex!J.~avoucrL 't'o ,OU KOUA"f) 7t"oAlxvLov '"("0 (f.mxv cruVE:1t<xy6(.1.evoL G-:-pa-rE:u(J.cx. "07tLG&e:v BE: T06TWII EpZ6(.1.E\lOL xed TOV OUTWO"L XIXAOU(.I.E'IOII )(01tOv· TOU PW(J.C1.LXOU O"TP<X't'EU!J.Cf.'t"oc; (M~L::; 1l1: IXU't'"f) O".)v1).&"I)<; -:-oIc; cr't'pa"'tw",IXU;) EOPOV",e:<; el ~)(U&GtL 1tCX(JE(1tO ..... O tXV'1)AIX't"OUV't'E:.C;

2 olov '"("0 pWfJ-IX·iX.Ov G-;pChEUiJ.IX. AuylX~oucr'Y)C; 1l1: ~8'Y) "t"~C; ~iJ.E:plXC; 't'0:<; t8(1Xc; 6

T~EAYOU XCf.&LO"t"~ ouvoc[Le:L<; Y.Gtl. 't'O\l xcx"t"O: 't'ou MCf.upoxcx't'cxxCXA<DV E~ou)d)E"t"O r;6Ae:f.L0V. 'EX.E~'1O<; 01: XIX't'O: 'tov U1te:PXd(J.EVOV 't'~<; m:IlLoc8oc, tl.uXevlX &v~A&e: (..I.e:,oc 't'LVW'J AOY&owv XIX't'IXGX01t~GW\I 't'0C<; ~GtP~GtPL)cO:C; OU'la(.l.e:LC;. 'OPW'I 81: ,0 1t),'ij&0C; 't&1I ~)C\)'&WII E:crcpocBq.~e: !J.€V 't'~'1 O"\)(.I.1tAOX.~v 't'ou 1toM(.I.ou, &.'1E:~OCnE:'t"o 81: 't"~'1 pW(J.ai:x~v O".pcxn~v X<X,CXVOW\I W'loe 't'o 1tOAAoO",O\l O"~~ouaGt\l 't'~C; 't'&'1 ~cxp~OCpW'l SUlla(J.e:w;. 'E7':IXIIE:A&cil'J 01: (.I.ETO: 't'&11 Aoyoc8wv 'rOU 01tAt-:LXOU 1tGt'l't'oc, y.c:t.l. aUTOU "'ou 'lw<1.wOC)o("/l Stzaxo1tz;"o, <:1 ZP~ 1tPOO"~CXAf:~V ,oi.; 2:xu&<1.tC;. T&v oE 'ltpO~ TOUTO E7tO't'p'Jv6'J"t"w'I, E1td x:/.( cxu't"OC; 1tpoc, 't'OU"':O tlocnov XiX't"OCPP01tOC; f.'1 ,pLX~ 8tE:Acil'J T~C; oU'J&!J.eL~ xcxl "':0 zvu!XAto'l ~Z~GCXL xeAe:UGetC; ~utli..l.fy\l\)"t"<r.L '70~c, ~IXP~!xpOLC;. rIoAAot f.LEv OU') -:-'IjVLXexuTCX 'ipw&~'1,e:c; 7t(7t't'ouat, x't"d'lOV't'C(L ~1: ouX ~"t"'t"ouc;' xaL IXU't"O~ 0 T~zAYov yzwcx[wc; fLCXX6!J.e:voc; xcxl. oAex<; cruv"t"c:t.paa-

ANA OOMlN'ElNA

95

7

1087-1090. Rdzooiul bisantinilor cu pecenegi], infrlngerea lui Tsclgu, scfut pecenegitor si respingerea acestora dincolo de Balcani, Expeditio. lui Alexic pc "scat ~i pe Dunar, tmpotriva pecenegilor. Armistiliul de scurta durata. Asedierea Dristrei de truptle bizantil1e. T'atos trece D"narta, revenind cu ajutoare cumane. Pierderile sufcritc de bizantini fn cioenirea cu pecenegii, Conjlictul tntre pecenegi si cumani ti deiernrinii pc cti dintii sa aj""g5.

I CI 0 lll/eiegerecuimp,iraluIAle.rie

La ivirea primaverii, Tzeigu (acesta era comandantul suprern al armatei scitice), trecind prin vaile care domina Dunarea in fruntea unei armate amestecate de vreo 80000 de oameni, fermata din saurornati 40 si sciti 41 ~i nu putini oameni din armata dacica 42, carora Ie era cornandant asa-numitul Solomon 43, prada orasele din preajma Chariopolisului 44. Si ajungtnd ehiar la Chariopolis si luind multa prada, ocupa un loe numit Skoteinos. Aflind aceasta, Nikolaos Mavrokatakalon si Vebetziotes, care-si tragea numele de la locul sau de bastina 45, sosesc la Pamphilon 46, ell ostile de sub comanda lor, ocupindu-l. Dar vazindu-i pe oamenii din tinuturile invecinate alergind cu multa spaima spre erase si fortarete, pornesc din asa-numitul Pamphilon ~i ocupa oraselul Kule 47, cu toata armata. In spatele lor insa veneau scitii care-i observara pe asa zisii .. codasi" ai armatei rome ice - acesta e un termen obisnuit de al soldatilor - ~i eare se tineau indeaproape, ca sa zic asa, de urmele lor. Dupa ee s-a luminat de ziua, Tzelgu i~i c\~eza ostilc si dorea sa dea lupta impctriva lui Mavrokatakalon. Acela se urea pe 0 coama de deal situata deasupra cimpiei, impreuna eu citeva capetenii, ea sa observe fortele barbare si, vaztnd multimea scitilor, se aprindea de dorinta luptei, dar 0 arnina, dindu-si seama d. armata rorneica nu reprezenta nici macar 0 mica parte din numarul armatei barbarilor. Intorcindu-se deci, irnpreuna eu capeteniile intregii armate si cu Insusi Ioannakis 48, examina daca trebuie sa atace pe sciti. Cum ei 11 indemnara in acest sens ~i cum el Insusi era inclinat mai mult spre lupta, dupa ce-si imparti trupele in trei parti ~i porunci sa rasune strigatul de razbci, se tncaiera cu barbarii. Multi cad atunci raniti si nu mai putini sint ucisi : si tnsusi Tzelgu, care luptase vitejeste si inspaimintase toate falangele, ranit de moarte, si-a dat sufletul. Cei mai multi tnsa, pe cind fugeau, cazind in riuletul dintre Skoteinos si Kule, se inecara, calcindu-se in picioare unii

Y1l. I. I

40 Saurornati = uzi. ot Sciti = pecenegi.

42 Armata dacica = armata ungari1, vez i supra, n. 11 .

• 3 Solomon, in cronicile ungare scrise in latina - Salomon san Salamon, rege ungar (1063-1074), a1ungat din scaun de Geza I (1074-1077). Solomon reprezenta curentul filogerman din regatul maghiar, tn vreme ce Geza era reprezentantul tendintei filobizarrtine, prin el biruitoare, d. Moravcsik, Caonbridgt Medieval History, IV, 1, 1966, Cambridge, p. 578- -579.

o. Azi, Irebol, nu departe de Rodosto . •• Oras situat In regiunea Eufratului .

• 6 Localitate situata lntre Demotika ~i Rodosto, tn aprcpierc de actualul Uzun kiupriu, d. Zlatarski, Istoriia, II, p. 189. n. 2; IzvMi, XV, p. 58. n. 1.

47 Fortareata situata pe drumul Intre Aenos ~i Constantinopol.

08 Vasile Kurtikios, supranumit Ioannakis. nepot. se pare, al lui Nichifor Bryennios, este unul dintre militarii de frunte ~i dintre oamenii de Incredere ai lui Alexie I Comnenul. A fost folosit ~i ca arnbasador la rurci. A fost unul dintrc aparatorti persoanei Imparatului in luptele en pecenegii.

'96

ANNA COMNIDNA

ANA COM!N'ENA

97

pe .altii, Dupa ce au dobindit asadar 0 stralucita victorie asupra scitilor, ostenii fmparatului intrara in capitula. Si prirnind darurisi cinstiri potrivite eu faptele lor, plecara din nou, eu Adrian Comnenul, fratele imparatului, care fusese numit atunci mare domestic al Occidentului.

Alungati astfel din partile Macedoniei ~i ale Filipopolului, <scitii s , intorcindu-se din nou linga Dunare, si-an asezat tabil.ra si locuind in tara noastra de parca ar fi fost a lor, jefuiau peste tot in deplina libertate. Aflind acestea, tmparatul nu snporta <giridul s cil. scitii locuiesc Inauntrul hotarelor romeice, dar totodata se temea ca nu cum va, trecind prin pasurile <Balcanilor s sa savtrseasca iarasi lucruri si mai rele decit cele de mai inainte. Prin urrnare, dupa ce si-a pregatit si si-a inarmat bine oastea, vine la Adrianopol si de acolo pleaca spre Lardea, care e situata Intre Diampolisw ~i Goloe50. Si acolo, numindu-l comandant pe Georgios Euphorbenos, l-a trim is pe mare la Dristra. Iar imparatnl, raminind aeolo patruzeci de zile, a chemat trupe de pretutindeni. Si dupa ce a strins destula oaste se sfatui daca trebuie ca, trednd c1isurile ~l, sa prirneasca lupta eu scitii, "Nu trebuie ", spunea, "sa se dea deloc digaz scitilor" si avea deplina dreptate gindind astfel in privinta acestor barbari. Caci incursiunile scitilor nu incep intr-unul dintre cele patru anotimpuri pentru ca sa se sfir~easea in eel urrnator, <ca de pilda >, daca incep vara, devreme, sa se sfir~eascii toamna san chiar iarna, cind se string ultimele roade. $i nici un singur an incheiat nu inchidea in sine tot prapadul acesta, ei imparatia romeilor a fost btntuita ani indelungati, desi n-am arnirrtit, in ce ne priveste, decit putine din cele muIte dntimplate >. Niei prin viclesuguri nu puteau fi dezbinatl, desi impiiratul adeseori cauta sa-i atraga in toate felurile, dar nici unul nu a treeut, nici rnacar in ascuns de partea imparatului, intr-atit sint de incapatinati. Nichifor Bryennios si Grigore Ma vrokatakalon, care fusese luat prizionier de sciti ~i pe care Irnparatul il rascumparase cu pretul de patruzeci de mii, nu erau nieideeum de acord sa se dud razboiul cu scitii in Paristrion. Dar Georgios Paleologul si Nikolaos Mavrokatakalon si atitia alti tineri si oameni in puterea vtrstei, alaturindu-se vointei imparatului, indemnau sa se treaca prin vaile Haemusului 52 si sa se dea lupta cu scitii in Paristrion. Cu acestia erau si cei doi fii ai imparatului Diogenes 53, Nichifor si Leon care s-au nascut dupa inaltarea lui pe tron, in Porphyra i\4 si de aceea au Iost nurniti porfirogeneri

< ••• >.

II, 1

2

3

< Urrneaza descrierea siilii numita Porphyra din palatul imperial> Dar, cum spuneam, cind trimbita rasuna put ernie indemnindu-i pe toti la drum cil.tre Haemus, impotriva scitilor, Bryennios care, desi se straduiss rnult sa-l opreasca pe imparat de Ia aceasta fapta, nu il convinsese, spuse

5

•• Iambol,

~ Cetatc situata lfnga actualul Lazarevo. in vale a Tundje i.cf. l zuori XV. p. 59, n. 4, 51 Clisuri = defilce.

62 Haemus = Balcanii.

•• Roman al IV-lea Diogencs (1068-1071).

54 Porphyra era gala impodobita cu plac! de porfir din palatul imperial unde sc na~t{'all membrii familici imperiale. De aici, numele lor de porfirogeneti,

- C, 2278

98

ANNA COM)lElNA

lI.NA COM'N'ElNA

99

5enten~~os:. "S~. ;-t.i,i: i~parate., daca treceti Haemusul vei pune la ineercare call eel mai iuti . ;;1, cum cineva I-a intrebat ce inseamna aceasta yorba zi~e.: "C~ vo: !u.l?i cu totii". Caci aecst. barbat, de?i i~i pierduse ochii di~ p.ncm.a. raz,:ratlru,. era .recu~~scut de eel. ~a~ multi. ~:ep~ eel mai strasnic ~l mai iscusit ~fatmtor.ll1.pnvlllta str.ategI~l si ~ ~actlcll. $1 cum a fast Iipsit de ,":e~ere m.al s:ls-a~l11tltu.l Bryen.mos ~lll. pncma razvratirii sau complotului impotrrva imparatului Botamates 05 si cum a fost el prins de Alexie C.omnenul, pe atunci mare domestic si al trupelor din Rasarit si al eelor dill Apus si predat, cu ochi nevatarnati, lui Boril, pe cei ce doresc sa afle mai amanuntit ctoate acestea s ii trimitem la maretul cezar 56 < ..• >.

< Urrneaza 0 digresiune referitoare la socrul si la sotul Anei Comnena s Dupa ce scitii vazur~ pe Georgio.s Euphorbenos venind impotriva lor pe Istru cu multa oaste ~l flora (fluviul acesta curge de sus din muntii Apu~ulu~. si se varsa, dupa tr:~cerea cataractelor, prin cinci g~ri in Pontul Eux_m, ~llnd r:1are .~l b?gat <111. ape> . si treci~ld printr.-<: vasta cimpie si e navigabil, 'tnclt. chiar ~l cele ~al ?1an vase ~l cele mal impovarate plutese pe a:est :iu; ~l nu are numai 0 sl11gur~ d~numire, ci in partile mai de sus, de ca~re izvoare, are numele de Danubiu, Jar in cele de jos, dinspre gurile sale, 1 se spU1:e Istru), dupa ce asadar 0 parte din sciti i1 vazura pe acest rru pe Georgios Euphorbcnos si aflara ca si tmparatul, cu armata foarte numeroasa, so~e~te acum pe usca~.impot~iva lor, gasind ca 0 lupta cu arnindoi este cu. ne~u.tl!1ta,. c~utau. un m_1)loc pnn care sa poata scapa din aceasta grea primejdie. Trirnit declo solie de 150 de sciti pentru a intreba cil;,;mile despre pace, stre.cU1~ln~ ~otod~ta si ?arecar~ }~eni~t~re in cuvinte ~i, pe de a~ta parte, cinsarcinlndu-i s sa ~1 promita, daca imparatul ar aproba cerenle lor, ca vor lupta alaturi de el ca aliati cu treizeci de mii de calareti oricind ar voi el. Imparatul insa, cunoscind bine inselaciunea scitilor 'si dindu-si seama ca pentru a scapa de primejdia iminenta ii trimit asernenea solii si ca, de s-ar ivi prilejul, ei ar aprinde intr-o mare vilvataie scinteia ascunsa a rautatii lor, nu primi solia. Pe cind se desfasurau aceste convor~iri, ~ikolaos, unul d~ntre ajutorii de secretari, apropiindu-se de imparat. 11 ~0~t11.a ureche s?,ulll!ld .. : "AJteapta-te,.impa.r:_ate, ca ind~ta. sa se produca o echpsa de soare . ;;1 fundca el se arata neincrczator, i-a jurat ea nu se ill~eaHi. Atunci. imparat.ul, cu spo~taneitatea sa, intorcindu-se spre sciti le spune : "Las judecata III seam a lui Dumnezeu; si daca se va arata acum un semn .din ~.er, vet.i sti ca,. c': llU primesc solia voastra ca fiind amagitoare, pentru ca sefii vostri nu trimit sohe de pace cu adevarat. Iar daca nu, voi purt.a vina ca ~-~m.in~elat in banui~la ~ea". Nu trecura doua ceasuri si lumina soarclui pieri, tntregul sau disc fund intunecat de treeerea lunii pr~n Iata l~i. ~i scitii se inspaimtntara, dintr-odata, iar imparatul ii preda lUI Le?n N~kentes (acesta er~ un enunc care din copilarie traise in mijlocul soldatilor ~l era foarte pretuit), cu porunca de a-i duee sub paza buna ptna la regina oraselor 57. Iar el, cu mult avint, apuca drurnul catrc Constan-

7

3

9

$6 Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081).

~. Adicil. la opera istorica a lui Nichifor Bryennios. cezarul, sotul Anei Comnena, d.

Bryennios, Bonn, IV, 1-18. Despre aceleasi evenimente vezi Alesioda, I, IV-VI. Evident, Ana Comnena Incearca sil. prezinte tntr-o lumina Iavorabila attt pe tatal, eit ~i pe soerul ei odinioara dusmani de moarte. '

&7 Denurnire retorica a Constantinopolului, foarte frecventa la seriitorii bizantini.

100

.ANNA COMNElNA

101

tinop0l. Barl~arii ill~a, care sc gindeau rnereu la libertatea lor, cind au ajuns la, N,lcee~, MIdi, ue,ld noaptea, pe paznicii neglijenti in indeplinirea pazei lo~ si ,se rntorc pe ruste drumun cotrte la eel care-i trimisesera <in solie s Iar Nlkentes"salvindu-sc,numai eu trei oameni, vine la Irnparat, la Golo~,

Auzind acestea, imparatul, speriat ca nu cumva solii atitind impotriva sa ,ir;tre::_ga, arm~ta scitica, sa cada asupra-i, fara sa rna; aiba nevoie _ ca o~l~lOa:a fiul lui ,Atreu, Agamemnon - de vis care sa-l Iridemne la lupta, Cl f:e:bl,:d ~e ~o:l11ta ,de a se lupta, trece. eu armata lui Sider a si-si aseaza ~~bal a ~m,ga, Vicina 58_. ~eeasta este un riu ce curge din muntii invecinati. Si multi, 1~~111~ atunci d~n tabara si indeparHndu-se pentru a aduce furaje, au fost UCI~l ~l au f~st ,~I multi prinsi. Iar imparatul, in zori de zi, ajunge in graba la, PlIskova 09 ~I de acolo urea pe 0 inaltime numita a lui Simeon" sau, cum 11 spuneau localnicii, "Sfatul scitilor ". Si acelea~tlucruri li s-au in;implat i~ra,~i celor c~re ~-au dus departe de tabara pentru stringerea eelor, trebUl?ClO~Se, lar, In ziua urrnatoare soseste la un riu care eurge In preajma ~nstrel, la? ?Istanta de vreo 24 de stadii de ea si, depunindu-se acolo ec1upamentul, 1~1 aseaza tabara, Dar scitii, arundndu-se deodata din _:;pate a:ul?ra cortului ~mpar~~ului" ucisera n,u putini dintre solda tii usor ~narmatl ~) capturara ~l pe citiva dintre mamheii care se luptasera mai cu I~ver~una,re, I,n ~rm,a acesto:a, se produce in armata multa invlUma~eala ~I dezordine, 111Clt ~l cortul Imparatese se prabusi din pricina cailor care alergau la, intiu:pla,re, ceea ce li se paru un semn rau prevestitor celor care nu erau binevoitori fata de Imparat. El insa .. ,_<!.1_:lpa ce a respins cu 0 parte din oaste departe de cortul sau pe barbarii care atacasera, ca sa nu se mai produca tulburare, incalecind indata ~i potolind tumultul inainteaza eu trupele sale in b~na ordine ~i ajunge la Dristra (aeeasta e un oras vest it dintre cele asezate hnga ,lstru) ea s-o asedieze eu rnasini de asediu, Apudndu-se asadar de lucru ~I impresurtnd-o din toate partile ~i darimindu-i una din latu:i patrunde ~nau':.tru eu ;o,ata oastea. Dar cele doua fortarete ale numi~UIUI eras e,r~u ~nca In :ta:p~lr7a rudelor celui numit Tatos, care apucase sa p~e,ce ~al ll1amt~ ,ca sa-pI cistige de partea sa pe eumani si sa se intoarca eu ei in ajutorul scitilor. Cmd era sa plece, luindu-si rarnas bun de la ai sai ~lle spuses:: "Eu stiu sigur ea tmparatul are sa asedieze eetatea aeeasta:

In~ata"d~cl~,c:.-l ;reF vedea ca ajunge ~n cimpia aeeasta, grabiti-va sa ocupati VOl I?~l ll1~1l maltIm,ea care 0 domina, hindea este eea mai avantajoasa ,<pozltle> din toat,e ~1 a~e~ati-va a~olo tabara pentru ea sa nu aiba ragaz ~m~aratul, sa asedieze ~ortare:-ta, ci sa setngrijeasca deopotriva si de ce se llltImp~a III spa,tele lui, ternindu-se de paguba pe care i-o puteti aduce. Iar V,OI, t~ata zrua ,?~, toata noaptea sa nu incetati a trimite impo triva lui osta~l, unn ?upa altn, ' Iar ,imparatul, c~i?zuind la ceea ce era necesar, parasi asediul Iortaretelor sr, plecmd de acolo, l~I a~eza tabara linga un riu din apropierea !str,:lui, sfatuindu-se daca trebuie sa dea asalt asupra scitilor. Paleolog~l ~l ~ngore M~vrokatakalon aminau batalia ell pecenegii ~i indemnau ca, Inarrnindu-ss, sa ocupe Marele Preslav, "Caci scitii, vazindu-ne mergind

III. J

3

4

.8 Vicina pare sa fie riul Tic a, cf, Diaconu, Les Pelcheneg<l~s p 114 398

,9 Pliska, " , n, ,

102

ANNA COMKE<NA

xa&(,}7tALufLtvou:; fLET'd))WufL b.:; &EwfLEvm ouSat-Lw£ ,bV. xa&' .~ fLwlJ (bo&apo~crOUu\ T.6AEfLO'J» EAEyav. « Et of: xo:l o[ bmd:; &TEp T(;lV ociJ.a;wv TOU 1t0Ai~ou

. A' e:~ r Q. 'Q.' "- -, -" "

%IX,IXTO fL ,!)cre:LIXV, U vvL, '!)TT'I)if'!)ero'''!XL xaL 'l)fLELC; TaU J\OL1t'O'J 0ZUP(,}fLCI. Epufl-

V6TIX70V 't"~'J fLe:y&'A1]V ~~OfLEV rrEpLv&A&.~C(V». 116).L:; S~ IXUT·'l T.EpL91X'r~:; 7t<:p~

"""\"1 ~ I '" " -.f , R '

,O'J uTpav OLaX<:LfLEV1], T.07E fLEV OU 't"oUVOfLlX ,aUTO <:zouerlX ,0 t-'lXp~o:pLxa'J,

«n' $AA'Y)v£~ouaa 7tEpl ':"~v 7tpoar,yoplCl.V, !J.Ey&'A'1) 7tOAL:; xal ouer7. xed ',EyofLtv1]. 'Atp' 00 i3E: M6xpo:; 6 TWV BOUAY&'p(,}V ~IXULA:;;U:; XIX~ ot E~ hz\'JOU YEv6u.<:VOL xlXl

, "" ',' , - - B' - <' t " e

T;poae:TL ye: .... O(fLOU·I)" ° Te:I\WTO(LOC:; T·'I:; OUI\YIXPLX·fjC:; OU'J()'.vTELIY.<:;, Xo:&Ct.'TCEp 0

~Ei3e:X£O::; TWV 'Ioui3O:1(,}v, .. ~:; E:vm!;flCl:; xC(':"ki3p CI. fLO 'I, crU'J&e:TOV lXT·~crc(TO '.~'J 7tpoer·lJyopLa.V &'7tO Te: 't"~C:; EAkI)VLX'ijc:; u·1J fLM La.:; fLe:y&.A1] i7tovoiJ.C(~0f1.€'rl) x!Xl.

5 "Yj'J &.1t'b 't"i;w ~&AOl~Oye:vwv b:LuUpofLev1] i,e~L"", fLEy&.).1] I1EPLu~}),&.~Ol 1tIXVTOl;(6&e:v 70')"lOL:; ljl,!)fH~ofLtv1j. « TaUT'!)" 't"otvuv XP"ljuIjlUYE'OV E)'_O"Te:e;» ot &W?l 'tbV MCt.upoxaTlXxCt.AwV ~Ae:yOV « xo:l 6u·lif1.EPIXL i3L' &xpO~OI.Lcrf1.Wv Tal:; ~x'J&ca; itpocr~&.AAOV't"e:c:; ° U 1to:ucr6fLE&ot ~ 1] fLLOi)v'n::; IX U':"O u:; fL '1)13' 5A(,):; TO 07au:; T'ije; ot xe:[ote; 1totpe:fL~aA'ij:; xap't"oty(,}ytot:; xciptv ~ T·~:; TWV J.pe:L('}i3wv crUYXOfLLO'ije; cruyxwpou'rre:e; i;EAl)Au&hIXL». TO'.~7wv OU'J T(;lV A6ywv TPL~0f1.EVW'J &7tO~&.'rrE:; at Tau 6.Loyhoue; u[ol 't"WV crepE7EP(,}V t1t7tWV, ora: vEaL xlXl T'ije; 7WV fL6&wv xaxon),oc; aYE'Ju70L, 5 TO: NLx"l)tp6pa:; xotl 6 Aew'J, Taue; XI>'.ALVOU:; &'1jle:A6iJ.E:VO\ 1t'A+,~otVTE:; TE aUTou:; XIXT!1. 't"WV XEYI.:PMI e~ ~Arl.uIXV Em:movTe::; « M ~ i3Ei3dh, ~C((jLAe:U' rl.UToL yap TaU:;

6 OCXL\i&'XEL:; cr1totcreXfLEVOL OLa:fLe:ALcraf1.e:v otlha,Je;».

'0 of: ~rl.crLAe:U:; tpLAOxLvi3uv6TotTOe; iilv xIXl 7tpOotp1t&.~e:LV m:epuX0le; To:e; (1-&Xa::; oui)'e:!:; 'IOU" 51,we; T(;}V &7tZ!py6VT('}V ~UTOV TOUe; A6yau:; k~&Ae:7a, ana '·(I'J ~IXcrLALXYjV crx''l'r~v xa:( ,ae; erXEUOCe; &.7t&.crw; &'va:&tf1.E:va:; T<» KOUT~ofLk1J fZ(upYL(P 1tpbe; TO BeTpLVov E~E7te:fL'~Z, Tb 8~ crTp&'Te:UfLO: E7tE7IXC,e: fL Yj )...ux.VOV f.L r,S~ 7tUP &.'J&<jIo:! TO 7to:p&7t'o:v X~TOC T·~V E:<17tEprl.V txdv1]'), &AAa Tau:; t',moue; xO:"lEXaVTo:e; e:YP1]yoptvaL fLeXPLe; ~ALOU &VOlToA'ij:;. AU,b:; i3~ XIXT~ 'tb T;e:PLOp&pOV ~E,ELcrL T~:; 1trl.Pe:fL~oA 'ije; XotL Tae; i3UV,x[.l.EL:; i3Le:AWV xo:l TO:<; epaAIXyya.e; Etc; 7to)...tfLO'> Xa:T~crT1]cr&f.Le:vo:; crx~f.LO: 1t"otpoti}EWV ei}e:OCTO TO cr't'p&.Te:U(J.rI.. EhlX T·~V (J.EcrYj'l T·~:; 1t'otp~TaE,e:w.; xWpotV dXe:v ot,jToe; uUfJ,7tAl)po\)f1.b1]v &1t'O 't"E TWV iE, otrf1.a"';ce; XI1.L &YI.LcrTe:Lou; 1tpacr1]XOvTWV I>'.UT<» cruYYE:'JW'J xo:l T&i3e:Aljlou 'AOPLO:YOU TW'J i\a:-dv('}v T<» T6TE ~ye:fLO'JEUOVTOC; XIX( hepw·) ye:vvrl.kuv &'v/)p<7Jv. ToG /)e yE &pLun:pou xEpw,; Xa.T~PXe: NLXl)ep6po:; Koti:cra:p 6 Me:ALucr1]Vb<; 6 ETc' &i3e:A'P7j yotf1.~pbC; I>'.,j,o;:). KO(Ta i3€ Tb i3e:~LbV ~yEfL6ve::; (crTotlJ'rO (\ TE KCt.crT~fLaVLT'I):; Xot( (, TC1.TLxLa~. TWV Sf: ii}IJLXWV 15 TE OU~U.:; xot( 6 Kotpot7~a:; o[ ~rl.UpOfL,xTa:L. "E; 8€ TbV &.pL&fLb'J i3te:I.6(J.Evac; ·d;v ~UTOU epUArl.X~'J E7tl:-r:PE~e: 1t'Pb:; O:UTOV vs 6pav 1trl.potyye:LAo:C; xIXl fL'lJi3e:v( TO 7totp&.7totV 7tPOcrEcrXr,XE'JO(t ETtpcp, TOOe; Te i3ua u[oue; ?"t]iJ.L 'Pw[Lo:voiJ ";ou 6.LOyEVOUe; xotl NLX6AO:OY TO" Motupaxa:TotxO(Awv 7toAk~v EX fLO:xpoU 7te:tpIXV n7Jv r.OAtfJ,(u'J EcrX·I)XOT~ xCll TOV 'Iwa"v&x7)J xIXl ";bV &pxo\l7a BIXpo:yyLrI.:; N~fLd-

'] 't'1]'J Xot( foul. ~v TWa: xa.',oOfLEvav 7tO:TP<»OV &ep&'1t0\l7ot. 'AAAOC xo:l ol ~XU&O:L crX'iifLO: 1tOAtfLou i3LIX.TU7twcrl1.vn<; EX ljlucrLx'ije; E7tLcrT~(1-'~e; 7tOAEfLe:i>J di36Te::; xrl.l XIXTri <prXAotyyot rcr't'lXcr&ott xot( A6Xau:; xa&LcrotVTE:; xrl.l ".0::; TrX~EL:; Taie; TCt.xnxoT.c;

ANA OOMlNIENA

103

astfel in arme si intr-o perfecta ordine, nu se vor incumeta nicidecum sa poarte razboi irnpotriva noastra ", ziceau ei. ,Jar daca vor indrazni diHiretii lor sa lupte fara care, bine sa stiti, ei vor fi invinsi si noi vom detine de acum inainte 0 fntiiritura foarte puternica : Preslavul Mare". Acesta este un oras vestit, asezat lrnga Dunare, care nu avea odinioara numele acesta barbar, ci purta un nume elenic ~i era si se numea "cetatea cea mare" (Megalopolis). Dar de cind Mokros, regele buigarilor si cei nascuti dintr-ir.sul ~i inca si Samuil, care, precum Sedechia la Iudei, a fost eel din urma din dinastia bulgara, navalira in Occident, orasul a capatat un nume compus, fiind numit .IV! are dupa denumirea greceasca, dar cu adaugirea elwin tului de la slavi, incit e numit pretutindeni de ei Marele Presiav 60. "Avindu-l, deci, drept loc de refugiu" ziceau cei din jurul lui Mavrokatakalon "si atacind pe sciti in fiecarc zi, prin Iupte de hartuire, nu vom inceta sa Ie aducern pierderi, nedindu-Ie voie nici intr-un chip sa iasa din tabiira lor dupa furaje sau ca sa-si stringa cele de trebuinta ". Pe cind se tot purtau aeeste discutii, fiii lui Diogenes, Nichifor si Leon, ea niste tineri ce se aflau, neeunosdit~ri ai necazurilor luptelor, coborira de pe caii lor si, scotindu-le friiele si levindu-i, i-au gonit in sernanaturile de mei, adaugind : "N"u te teme imparate, caci noi, tragind sabiile ii vom taia in bucati",

Irnparatul care era foarte iubitor de primejdii ~i din fire obisnuit sa aiba initiativa Iuptelor, n-a luat In searna cuvintele celor care-I indernnau <sa se abtina de la atac> , ci, incredintind eortul irnparatesc ~i bagajele toate lui Georgios Cutzomites, il trimise la Vetrinon, iar armatei ii porunci :.a. nu aprinda nici felinar, niei foe, eu nici un chip in seara aceea, ci, tinindu-si caii cpregatiti s sa vegheze necoritenit pina la rasaritul soarelui. Iar el, in zori, iese din tabara si, impartindu-si fortele si asezindu-si falangele in linie de bataie, inspecta in goana armata. Apoi se opri alegindu-si loc in mijloeul frontului alaturi de rudele sale de singe si prin alianta ~i de fratele sau, Adrian, care avea atunci comanda peste latini, precum si de alti barbati viteji. Iar aripa stinga 0 comanda cezarul Niehifor Melissenos, cumnatu! sau dupa sora. Aripa dreapta avea drept comandanti pe Kastamonites ~i pe Tatikios, iar strainii (ethnikoi) pe sarrnatii Uzas si Caragea 61. Si alegind insi ~ase la numar, imparatul le-a incredintat propria-i paza, poruncindu-Ie sa se uite sprc dinsul si nimanui altuia sa nu-i dea nici 0 atentie ; acestia erau cei doi fii ai lui Roman Diogenes, Nikolaos Mavrokatakalon, care dobindise in indelunga. vreme mare experienta militara, Ioannakis si eomandantul varegilor, Narnpites, si unul numit Gules, slujitor al tatalui sau, Dar si scitii si-au alcatuit dispozitivul de lupta ca unii care, printr-o indeminare innascuta, stiau sa lupte

5

6

7

. OO.Megalopolis tnscamna in limba greaca orasul (~ TI6AL~) eel mare (fJ.!:y&.A'I)). Explicatia

etirnologica d~til. de Ana C~mnena nu este exacta, Dealtfel, ea confunda, se pare, Marele Preslav, fosta capitala a statului bulgar, care nu era situat pe Dunare, cu Micul Preslav sau Preslavet. Fantezista este ~i referirea la asa-numitul Mokros: cf. Mihail Voinov, MOKpn~ et rE~1'PA chez A"ne Comnene et KOTOKJO~ dans la vie dttail/8e de St. CUment d'Ochridc, "Recherches de geographie historique", Sofia, 1970, p, 95-101; P. S. NlistureJ, Peut-on localiser la Petite Preslava Pacuiulltti Soare? Commentaire" Anne Co'~nene, Alexiade, VII, "Revue des etudes sud-est europeennes", III, 1965, 1-2, p. 17-36.

II Comandanti de origine uzi destinati unei strlllucite cariere in anturaju1 lui Alexic I Comnenul.

104:

ANNA COMNEJNA

i05

J

si sa se aseze in Iinie de b5.taie ; ~i dupa ce au pregiitit curse si au unit rin~ durile prin Jegaturi tactice si si-au fortificat armata cuajutoruI carelor acoperite, rnersera pe companii i'mpotriva imparatului, aruncind sageti de departe, ImparattiI Insa, potrivindu-~i armata sa cli <aceste> unitati, porunci ca nici un pede~!ra~ sa nu se avinte si n.i~~ sa d~sf~ca acoperi~ul de scuturi, pina nu vor fi In lupta de aproape cu scitii ; apoi, ctnd vor vedea cii distant a intre cele doua armate care mergeau una fmpotriva celeilalte e de ajuns pentru 0 fuga de cal, sa inainteze impotriva vraj ma~ilor. Pe cind imparatul se pregatea astfel, din departare aparura scitii veninrl ell carele lor acoperite, eu femeile ~i copiii lor. Si incingindu-se lupta, de dimineata pina seara a fost mare miicel, din amtndoua partile cazind up. mare numar. Atunci si Leon, fiul lui Diogenes, repezindu-se mai eu avtnt dilare asupra scitilor si inaintind mai mult dectt trebuia spre care, a cazut ranit de moarte, iar' Adrian, fratele imparatului, insarcinat pe atunci cu comanda latinilor, vazind iuresul de nefnfruntat al scitilo-, dind drurnul friului si napustindu-se pina la care si pe urma luptindu-se viteje~te, se fntoarse numai cu ~apte insi, toti ceilalti fiind macelariti de sciti sau luati, unii din ei, prizonieri. Batalia era in cumpana, iar amindoua armatele se Iuptau cu inver~unare, cind aparura venind de departe dteva capatenii ale scitilor, cu treizeci si sase de mii de oameni. Romeii, nemaiputindu-se apara fata de atitia, au dat atunci dosul .< ..• >.

<Urrneaza descrierea vitejiei imparatului si a oamenilor sai de incredere>. < .•. »Iar capetennle scitilor doreau sa-i omoare pe cei pe care-i prin; sescra, dar mulpmea de rind nu ingaduia nicicum aceasta, vrtnd sa-i vinda pe pre] de rascumparare. Dupa ce aceasta dorinta s-a impus, se da de stire impara.tuln] prin scrisori ale lui MeIissenos, care, prizonier chiar fiind, fi indemna pe sciti staruitor in acest sens. Jar imparatuI zabovind inca Ia Beroe, trimitind sa se aduca bani indestulatori din imparateasa oraselo- 62, a rascumparat pe prizonieri.

Atunci sosests si Tatos la Istru, eu cumanii pe care ~i-i ci~tigase de partea sa; acestia, dupa ce au vazut atita prada~i multimea captivilor au spus ciipeteniilor scitilor : "Noi ne-am parasit casele si bunurile ~i am venit in ajutorul vostru, pentru ca, dupa atita drum, sa fim parta~i si la primejdie si 1a biruinta, Partieipl'nd deci eu ce avem, nu trebuie sa fim trimi~i inapoi cu rniinile goale. Caci nu intr-adins am lipsit, venind dupa incheierea bataliei si nici nu sintem noi vinovaj] de aceasta, ci imparatul care a luat-o inainte cu lupta. Asadar, sau implttiiti eu noi tntreaga prada, sau, in loc de aliati ne Yeti avea dusmani ", Scitii Se tmpotrivira. Jar eumanii nesuferind <impotrivire3.10n, 0 lupta inver~unata se tncinge intre ei, $i seitii eu desavlr~ire biruiti au scapat cu greu la ~a-numita OzoIimne 63. Strimtorati de cumani, au ramas acolo multa vreme, fara sa indrazneasca a se stramuta. Ceea ce se cheama acum Ia noi OzoIimne este un lac foarte mare ca diametru si ca perimetru ~i care, sub raportul marimii, nu sUi mai prejos de nici unul dintre Iacurile de oriunde despre care vorbesc geografii. $i e situat

8

IV, 5

V,l

2

eo ConstantinopoI. 83 Pentru localizarea Ozolimnei, problema care a sttrnit numeroase discutii, vezi P. Diaconu Les PetcMnegues. p. 121-129 ~i 6«1-69. Aid ne marginim sa ar1itam ell Ozolimna a fost deplasata de diferit! ~ereetil.tori de la gurile Dunllrii pinala Pliska.

106

ANNA COMI\'"DNA

ANA COM.,,\£NA

107

dincolo de cele ,,0 suta de movile " si riuri foarte mari si foarte frumoase se varsa intr-insul ; iar spre miazazi poarta corabii multe si mari, de transport, incit se vede de aici Iimpede cit de marc cste adincimea lui. A fost numit Ozolimne nu pentru ca raspindeste un miros rau si patrunzator. ci pentru ca venind cindva la lac ooaste hunica (pe acesti huni limba populara Ii numeste uzi) iii punindu-si tabara pe malul Iacului, au numit acest lac Uzolimne, cu adaugarea cred si a vocalei 1J G4. Dar din scrierile vcchi nu se poate afla inca nimic despre faptul ca 0 armata hunica ar fi ajuns aici ; ci abia sub domnia irnparatului Alexic, atunci toti, din toate partile adunindu-se acolo, au dat locului numele < ... >.

< Urrneaza cousidcratii dcsprc originea toponirnelor. Alexie estc comparat din acest punct de vedere cu Alexandru eel Mare a carui epoca, bogata in evenimente si personalitati, a lasat urme in toponimie s Atita ajunge sa fie spus in treacat, dar mai precis, despre mai sus-amintita

Ozolimnc, Iar cumanii, deoarece duceau lipsa de cele trebuincioase, se Intorc iarasi acasa, pentrn a-si aduna cdc de trebuinta si a se intoarce din non impotriva scitilor. .

Intre timp.Imparatul, aflat la Beroe, aduna ostile, inarrneaza pe captivii rascumparati si tot restul pcdestrimei. Atunci si cornitele Flandrei 65, intorclndu-se de la Ierusalirn. intilneste acolo pc imparat si face juramintul obisnuit latinilor, fagaduindca, odata cu sosirea sa acasa, vafrimite intr-ajutor 500 de calareti. Primindu-I deci cu cinste, Imparatui l-a slobozit sa mearga bucuros spre patrie 66. Plecind deci de acolo, imparatul cu ostile pe care din nou le adunase ajunge la Adrianopol 67. lar scitii, dupa ce au strabjit ut trecatoarea dintre Goloe ~i Diampolis, si-au asezat tabara linga localitatea numita Markella, Si imparatul, care aflase ce se petrecuse cu cumanii, deoarece erau asteptati sa se intoarca, se temea, cu banuiala, de sosirea lor. Chemind deci pe Synesios si incredintlndu-i hrisoave pentru sciti 68, il trimite cu insarcinarea ca, daca s-ar Indupleca acestia sa incheie pace si sa dea ostateci, sa-i opreasca sa inainteze mai departe si sa fad. astfel incit ei sa ramina pe Iocul pe care l-au ocupat mai inainte si sa lc daruiasca, dupa ce se vafi indeplinit aceasta, din belsug cele de trebuinta. Caci avea de gind sa se foloseasca de ei impotriva cumanilor, daca, ajungind din nou Ia Istru, acestia ar fi incercat sa inainteze mai departe. Daca insa scitii nu se lasa convinsi, sa-i paraseasca acolo un de sint si sa se intoarca. Amintitul Synesios ajunse Ia acestia si, spunindu-le cele cuvenite, i-a convins sa incheie un tratat cu Imparatul. Si raminind mai multa vreme acolo, a socotit ca merits sa li se poarte de grija, inlaturind arice pretext de jignire. Dar cumanii, intorcindu-se pregatiti pentru razboiul impotriva scitilor si neintilnindu-i. dupa ce au aflat de trecerea lor prin clisuri si ca, aj un~i la Mar~_dla co, EU incheiat pace cu imparatul. cer sa strabata clisurile

.. In greaca : OUCoAl:Jv1).

85 Robert I conte de Flandra . •• Cf. Dolger, Regesten, 1152 . • 1 In 1088 .

•• Cf. Dolger, Regesten, 1144.

89 Dupa Zlatarski, Istoriia, II, p. 169, n. I, Markella trebuie idcntificata eu satuI Vaojnik.

Dupa 1. Duicev, Markellai-Marcellas. Un toponyme latin inconnu, "Revue des etudes sud-est europeennes", IV, 1966, 1-2, p. 371-375 ea trebuie situata pc riul Karnobaski-Hisarlik; d. P. Diaconu, Les Pelchint/i.u{s, p. 124, n. 438; Lzvori, XV, p. 69, n. 4.

3

VI. I

2

3

108

ANNA COMNElNA

11:pOe; TO'Y'(J O:Ve:VEUO"e: 7tpOe:<p&O'.X~' cm:dao:a&O:L fUT,x TWV :Exu~h,;)v e:mwv c::.~ {< O.j XpdO'. TO 11:O'.PO'; '~O'1)&do:c; '~fLLV' Ao:~6VTe:e; tXelV,x E1:OCvoc<iT!,e~exTE:». KO:L 9LAO<ppOV't)0"&fLe:\IO~ TO~e; 7t:pta~e:le; 8oopa. "t"e: tXOC';,x ~1':l80~C; [J.ET'e:i(J-I]';'1)e; &'7t:tant),C;. TOV70 .&&paOe; Toie; :ExMhtLe; SVe~O:AC; xexl. 7t:o:pela'TCOV8~aO'.VTEC; T~C; 7tp07epO'.e; &1:O'.,;&pW7t[ex1; e:tXO'ITO k(l~6fJ.EVOL "ae;7t:apotxEL[J.tVelC; 'TC6Ae:tC; ><'0:1. y'Wpo:C;. 'AaTot7e:L yap we; Ed11:OC'J &7tOCV TO ~&p~expov xO'.1. a7COV~O:C; (jlUA&':"1'<:LV Q.j 'TCe'llUXE,

4 TouTO '&s:o:a&fLEVOe; 0 :EuveatOC; E7t:iXVepXS:TO:L 7t:pOe; TO'l ~O:o"Ll.tel O'.u-:m&YYEhoc; [J. 'Y)VUT-i)e; YS;YO',(~e; T~~ TWV LXU&WV &yvwfLOo"UV"1)C; xexl 7CotPel~OCGe:(,}C;,

8

nil. III 4 > fIapotxpY;fl-O: TO[WV -roY xo:(ao:po: Ntx"1)<p6po', 'tov Me:ALaa'Y)VOV

Il7t:Oan(AO:C; fLe:'t'E:XIXAeLTO &iinov ~ A6yoc; -r-i)v Alvov Xot'tOt).ot~e:i:,;, "E'll&o:ae: yap alde nO:fJ.fLCX-rWv 8'11Awao:c; cruAJ..t~aO"&aL o7t:6aouc; iiv IJuv1)&d'11 OUx &:7t:0 TooV t,IJ't) taTpotTe:u[J.tvwv (hd'lo~ ydep cp.&cX.O'IXC; etc; Tae; 7t:6Ae:LC; a.7tO:VTotx.'n 't''ijc; EO'7t:epo:c; 1JteO'7t:ZLpe:v s'll' <1> <ppoupe:i:v -rde XupLw-re:pa 't'oov 7COALXV[WV), «HOC xo:'t',x !Joepoe; vEoAexTouC; XotTotAtyWV, 01t60'Ol 't'e ex BOUAya.pWV xocl ~)7t6aOl TOV vO[J.a.IJo: ~[O'; dAOV't'O (BAlixo~ TOUTOUt; i) xow1) XIXAe:i:V ol8e: 8LOCAe:X't'Dc;) xo:1. TOOC; &HO&EV t~ a.7tocaoov TooV x_wpw,; EPX0(LevO~, t1t7t:tlXt; 't'E: xo:1. 1te:~o&;,

VllI, vr. 3

Toov 81: KOfL!XvWV ot 7tAdoue; 7t:'t'0"l)&tVTe:C;, fJ.~ Tt a,ELVOV l;(elL XelT elUTWV o O:UToxp&:rwp ';UxTOe; fLEf..e:T-I]O'e:te:, -r~v A,dIXV 1tiiO'ocv IXVOCAiX~6fLe:vOt VUXTOe; ~X_OVTO T~V 7tpOC; -roY ~a.VOU~LV tpepouO'lXv o1Je:uov-re:e;. AUTOC; 81: 1X{",yo:~o.ja'1)C; ~fLepoce; I:pEUYWV T'~\I -roov ve:xpwv O'WfLa.TWV 8uO'w8lIXv IX1t,xpo:c; hd.&s:v ep)(,S:TelL tT;[ Tt\lOC 1'6'TCOV KO:AO: ~t;,8plX XIXAoufLe:VO'V O"'t'IXIlEouc; 8ho: 'TCpOe; TOLc; 0;':1'(;) a7texov't'o:

TWV XOtP'1)'~wv, 'A'TCe:pX6fJ.E:\lOV 1l1: b:e:LO'E XIX'ttAIX~S:V 0 Me:Ataa1)v6e;. Ou yocp e:'ll.&otae: 7t:lXpo:yevea&ott tV 'ti;> xlXLpi;> 'tTic; fLciXllC; &'ax.oAou[J.EVOC;, 't'~\1 1tA 1).&uv ixe:h1)'J TWV \IE 0 f..txTW" IX7t:oO'nU"lXt 1tpOC; -rov a.?)'t'oxpa.'t'opot. 'AAA~AO'J'; 'to['lUV &'cmct-

109

si sa se arunce asupra scitilor. Irnparatul nu a ingaduit acest lucru, deoarcce apucase sa incheie pace cu scitii si le-a spus : "Nu avern nevoie in clipa de fata de ajutor. Luati daruri Indestulatoare si inapoiati-va 1". Si tratindu-i cu prietenie pe soli si dindu-le daruri nu putine, i-a trimis eu pace tndarat. Aceasta a dat scitilor curaj ; calcind tratatul, ei se lnversunau in neomenia demaiinainte.pradindora~ele\.itinuturilevecine.C1I.ci barbarii toti sint in general nestatornici si nu sta in fire a lor sa respecte un tratat. Vazind aceasta, Synesios se intoarce la imparat si da pe iata, de la sine, nerecunostinta si perfidia scitilor.

8

1091, martie. Alexie I Comnenul ordona cesarului Nichifor Melissenos sa lnrotese til armata destinatit a lupt« lmpolriva pecenegilor, bulgari ~i vlah-!

< .•. > Trirnitind deci cun mesaj >, tnsarcina pe cezarul Nichifor Melis- VIII, III ... senos 70 sa ajunga mai iute decit gindul la Aenos 71. Caci mai inainte ii

facuse cunoscut prin scrisori sa adune cit de multi oameni ii sta in putinta,

nu dintre cei ce mai Iusesera Inrolati in armata - caci pe acestia ii si im-

prastiase pretutindeni prin orasele Apusului 72, pentru ca sa pazeasca cetatuilemaiimportante-.cis1l.inroleze.rindperind.noirecruti si dintre

bulgari si dintre cei ce due 0 viata nomada 73 - pe acestia Iimba populara

ii numeste vlahi/ - si pe calaretii !?i pedestrasii veniti din alte parti, din toate 'tinuturile.

9

1091, noaptea de 29-30 epritie. D"pa mana biltiUie de la Lebunio«, unde pecenegii stnt desfiinlali ca factor politic ~i ",ilitat' de prim" imporlanlcl £n sud-estul Europei, cumanii, alia/ii bi~antinjlor inving4tori, I~mtndu-se de t1u~mtlnia acestora, Pleaca in ascuns la s"la~ele lor din nord .. l V"1lIlri-i. AIMi. I Comnetlulle trimite tnsa a do'u4 z1 rasPlala promis» si-] cinsteste i,t! tol felu 1 p, cei rilma,';, tnainle de a se desprIr!i de ei

Dar cei mai multi dintre cumani, ternindu-se ca imparatul sa nu pregateasca in timpul noptii ~i impotriva lor ceva cumplit, dupa ce si-au lua: toata prada, au pornit de cu noaptea, apucind drumul care duce spre Dunare. Iar imparatul, pe cind se lumina de ziua, Ierindu-se de mirosul urit al cadavrelor, pleaca de acolo, indreptindu-se catre un loc nurnit Kala Dendra 74, situat 1a 0 distanta de optsprezece stadii de Choirenoi. Pe dnd se indrepta intr-acolo, I-a ajuns Melissenos, Cad el nu izbutise sa soseasca la vreme pentru lupta, Intrucit se ingrijise sa trimita la imparat multimea aceea de noi

V[[!, VI. 3

70 Nichifor Melissenos, cumnat 11.1 Imparatulni, Ii :fuscse rival 111. tron. dar dupa reusita revcltei Comnenilor se multurnise eu titlul .de cezar, A :fost unul dintre apropiatti lui Alexic I ComnenuL

71 Cetate situata In gurile aetualei Mar lta.

n Prin Apus se tnteleg rcgiunile europene ale Imperiului bizantin.

73 Ana Cornnena se refera nu 111. nomadismul propriu-zis, ci 111. fenomenul transhumantei tipic pentru viata pastorilor vlahi, E yorba de deplasarea lor, eu turmele ~i familiile lor, in timpul verii 111. munte, iar de acclo, iama, 111. ses, Chiar autorii care sustm cA numele de vlahi desernneaza tn izvoarele bizantine nu numai grupul etnic 11.1 aromanilor, ci pe pastori in genere, reeunose ea acest Iucru nu se tnttmpli1 plna 111. sfil1ituI secolului 11.1 XIII-lea, vezi M. Gyoni, Le nom de "Vlachoi" dans l'Alexiande d'Anne Comn~no, "l:!yzantinische Zeitschriff", 44, 1951. p. 244 ~i urm.; G. G, Litavrin, Vlahi vizantiisliih istocnikov X -XIII VV., "lugo-vostocnaia Evropa v srednie veka", Chisinau, 1972, p. 96-97,

•• In traducere : Copacii Frumosl.

110

A."JNA COMNIDNA

Gt7.tLEVOL x<xl cruYXlXpbl';Ee" (~e, e:Lx6e" ,,0 AOL7tOV .~~ OOOL7tOP llXe; m:pl .Wv crUtL7tEcrO\l,W'I t7tt "n ,WV SXU,')WV ~"TI wf1.lAOU'I.

4 MztLlX~hJX(~e, 01: 0 1X1hoXp,x';{JlP, 07t7JvlxlX d: KIXAOt ~evoplX xlX,ti.IX~Z,

TO\l 0pIXGf1.0'J 7W'J Kof1.cl')WV, rm6GIX TOcJ';OL::; cXV~XE 7tpOe, Myov .wv crUf1.'Pwv"t]& EVTW'I lX,j,;O~e" Er;Lcr7.~IXe, tv ·~tLL6vOLe; cX7tecr7e:LAe: 7tpOe, lX,hOt;e, E\lTELA,xf1.EVO::; rJ7tEGcrO:L Y.1X';7.AIX~dV IXU":OU::; xa1 r;eplX&Ev e:t oU\l'ljlh~e:'J ~CI.'JOU~e:WC; xat OOUVIXL d: &7toG';lXi.ena. BlXpu y<7.p ~\I IXU.t;) OL<7. 1rC1.'17GC; [L"t, fL6'IOV tZ'JcrIXG&IXL, &n<7. xat 70 aoC:IXL '~EUcrlXC)&<XL OfLLAllXV Lxavy;v 7tPOe, am/.v.a::; 1te:p1 tEUOOUC;

, 'A' " - & ,- '.' 1:" , ,. r

r;oLoutLe:VCP. I.F.CI. TO'.U7a fL_v 7tEpL .wv 1tE<:pEUYOTW'I 'OUe, oe ye: 1\0L1tOU:; E<:pE1tOfLE-

'IOU::; IXUTc{l e:Lcr.llX 70 AOmO'1 .~e, '~fLEPIXe, OlXtLAWe,. ~eov ~~ EAoylcra7o fL~ T7J\lLX(Y.G71X .0 U::; C1.v ~XOV71X~ ()OUVIXL fLLcr&O&;, IX/).& fLdh::LVIXL "ou::; de, ur;vov ';PIX1r€V"IX::; y.C1.Ta1tetIXL .0'1 oIvo'l y.iY.1o{J-rw TO 'PPO\lOVV ,~e, yuX-Yje, GUne:~lXfLe\loue, E:\I EmyvWGEL vEVEcr&C1.L -raG 1tPC1.HOfLtVOlJ. T'(j fLE71X U7'l)V 0 UV fLE7IXXC1.I,e:cr,xfLEVOe, ar.<xv-rlX::; ~,j T<7. 7tpoum:crX't)tLblX OlOWcrL f1.6vov, &HOt XC1.t 7tOnt;) 7tAdovC1.. SXEtc7.f1.EVO::; 8£, E7te:L &7tOAUELV TOU-rOUe, orxaoe: E:~O'JAe:-rO, W~ Z'J ,t;) &mtv.(Y.L de; 7tPO\l0f1.-1;v crxe:~<xcr&evn::; ou fLLY.POtV ":1X~e, XIX,eX: TY,V 600'1 r;lXplXxe:LfL£'IIXLe, xw fLCJ1t6 Ae:GL '1'+;'1 (3A&~l'jV E1t&~w<nv, of1. ~pou::; i; i; au,;w'J ),cq.I.~&'JEL. Ah-'I)GClI.tivwv 01: xIX1 CluT(7l'l TeX: XIX..-eX: T'~'I 000'1 IXUTOLe, &G<:pIXAlGiY.cr-&IXL olawcrL'1 IXUTOt:e, -rov 'IwlXwc7.x7jv (&vy;p i3e oihol; &v3pd~ xat <:ppov~crEL IhlXqJtpwv) 'Y;\I ,W\I ci7tc7.VTWV olxovofLllXv !X'IIX-&efLE'Ioe, XiY.t -ry;v fLtXPLe, IXU-rOU .oU ZuyO\) ,W\I KO[l.7.·'lw\I e:U-&€-rY]crLV.

10

VIII, VII, 2 AoY07tOLOU(1.eV7jV oe Kofl.,xywv £CPOOO\l fl.lXv&chw\I 0 IXU,OXp,xTWP, he:~&e:\I OE:

XlXt -rO\l Boll~\lo\l xcxl IXU-rOUe, ~IXAfI.,xTIXe, 7tOtplX!r7tovll-YjcrlXl ,e: XlXl XIXTeX: -r-Yj::; ~fl.e:- 31X7t~1; XWp7jO'IXL ~OlJAOf1.evOUe" Efl.e:pl~e:.o 'O~::; AOYLcrfl.0~ 7tPO::; 07t6,e:po'l !Xv &7tO\le:ucre:Le: TWV E:X-&PWV, ~eo'l OU'l IXU-rt;) l86XE:L XIX,eX: TW\I ~IXAfLIXTWV 7tPWTW::; t~07tAlcrlXcr-&CXL XIX1 7tpOXCX-rIXACX~E:i:\I 'ta &VlXfl.E:TIX~U T7jC; ~fLEOIX7t-Yj::; xcxl OtUTW'I OLIXXd!Le:vcx Te!L7tY] XI1.1 WI:; EVov &acpcxAlcrcxO'&IXL.

11

VIII. IX, 7

< ••• > ' EpW1"Y]-&e:l1:; ot &1t ~yye:LAe: r.c1.\lTIX Ex <.\ItA -Yje, £7tE:PWT '~cre:we, TOUI:; 1'1:: cruvlG-r0pcxl:; Ofl.0AOy·~GIXI:; xlXl -reX: ~e:~OlJAe:U!LtvOt &7tlX'ITCX. A UTOU !LEv 0 U\I XIX'tCX tJi7jqJLcr,xfl.e:vol; 1tocpocllloWGL r.pOI:; -r0'1 OOUXIX <1>LAt7t7tOU7tO).e:we, re:WpYLO\l TOV Mcco'ltOTlXfI.[T7jV, &cr-re: €!L<?POlJPOV ,0U1'O'l ':'1Jpe:L'I 8e:0'!Lw-rY]'1 lv 'tn &XP01tOAEL. re:wpytOv

ANA COMNiENA

111

recruti 75. Irnbratisindu-se asadar si felicitindu-se unul pe altul, cum era firesc, ccei doi» vorbeau in timpul calatoriei despre cele intimplate in vremea Infringerii scitilor, Si, aflind lmparatul, cind ajunse la Kala Dendra, de fuga cumanilor, incarcind pe catiri cele ce le apartineau potrivit intelegerii cu ei, le-a trim is la dinsii, poruncind coamenilor sai> sa se grabeasca a-i ajunge din urrna, chiar dincolo de Dunare daca s-ar putea, si sa le dea cele trimise. Caci ii era greu intotdeauna nu numai sa minta, ci sa para numai ca minte, lui care fata de toti vorbea rnereu irnpotriva minciunii. Dar astea le-a facut pcntru cei care plecasera : pe ceilalti, care-l urmau, i-a ospatat din belsug tot restul zilei. A socotit insa ca nu trebuie sa le dea at unci soldele cuvenite ci sa-i lase pe cei covirsiti de somn sa se dezmeticeascii. dupa betie ~i astfel sa se reculeaga ~i sii.-!?i dea seama de < binefacerea > ce Ii s-a facut. In ziua urrnatoare, chemindu-i pe tori, nu Ie da numai ce le fagaduise mai Inainte, ci cu mult mai mult. Si cind a hotarit sa-i trirnita la casele lor, ingrijindu-se ca nu curnva, la intoarcere. acestia sa se risipeasca dupa prada ~i sa aduca nu putina paguba localitatilor asezate de-a lungul drumului, ia de la ei ostateci, Cum si ei au cerut sa le fie garantata siguranta drumului, le da pe Ioannakis (acesta era un barbat deosebit de viteaz si de chibzuit) 76, care e insarcinat sa poarte grija de toate si de buna starea cumanilor ce

ajung la Zygos. .

10

4

1091, maio Impi!.ratul Alexic I Comnenul afli!. eli, sim"l/an Cli 'ra:;vratirea princi-pe] ... i sirb Constantin Bodin, s-ar fi produs 0 inuasi« CI:mana

Aflind cii se vorbeste de 0 invazie a cumanilor si, totodata, di Bodin 77 VII!' VJI,:! si dalrnatii vroiau sa calee tratatele si sa navaleasca pe teritoriul nostru, lmparatul era framintat de ginduri si cse intreba» inspre care dintre cei

doi dusmani ar trebui sa se indrepte. A socotit deci ca trebuie sa porneasca

mai intii cu razboi asupra dalmatilor si sa ocupe inaintea lor vaile care se

gasesc intre teritoriul nostru si ei si sa Ie fortifice, cum Ii statea in puteri.

11

1091, dupll luna maio Pedepsind. pe complici; rebelului Grigore Gavras, Ale sie I Commnul trimite pc ... nul dintre ei, George fiul iu i Dekanos, in Paradunavon, pentytl a [i sub suprauegherea ducelwi Leon Nikerites,

«Grigore Gavras» 78, anchetat, povesti totul indata ce fu intrebat, rnarturisind cine i-au fost complici si toate cite planuisera. Dupa ee-l osindi, <imparatul> i1 preda ducelui de Filipopole, Georgios Mesopotamites, pentru a-I tine sub paza, in lanturi in fortareata. Iar pe Georgios, fiullui Dekanos,

VIII. IX, 7

76 E yorba de recrutii bulgari ~i vlahi, vezi supra n. 73. 78 Vezi supra, n. 48.

77 Constantin Bodin, fiul principeIui slrb Mihail Voislav, a fost conducAtorul unei importante miscari antibizantine, care esueaza din prieina discordiilor interne.

78 Grigore Gavras era fiul lui Teodor Gavras, ducele Trapezuntului. Logodit rnai Intli cu fiiea sebastocratorului Isaac Comnenul, hArAzit apoi uneia dintre fiicele lui Alexie I Comnenul Grigore era de fapt ostatee la Constantinopol, tntruelt tatal sau daduse dovada de vele itati de indepcndenta fat1!. de trnparat, Dupa 0 Incercare nereusita de a pAr1!.si capitala, Grigore :!Ii eornplieii sai, tineri din aristocratia constantinopolitanii, au fost aspru pedepsiti.

112

ANNA COMNENA

8£ ,/-)'1 ,OU Llex('t.'1ou IlE-rOt YPOCIlIlOC,W'I "po,; Af.oV't'oc -rov Ntxeph"y)v 8ouxoc ,,7> :o,~ ,au ITocpoc80u'loc~ou -ruyxoc'loV't'(1. 7t~7tOfJ.CPE'I, W.; 87j&e:v XOCL ocu-rov cru~ e:xetv<[l -rOt 7te:PL 'to'1 .6.OCVOU~tv CPUAOC-r-re:t'l, -ro 8£ 7tii'l, LVOC {liiAAOV ixd'loe; 7tOCPOt 'tOU Ntxe:plTOU tmT'Y)poi:-:-O. ' EfJ.cppo,JpOUe; 8£ Y.OCL oc,ho'l EUcrTOC&tO'l '1'0'1 ":OU Koc[J.,JT~'Y) XOCL 1"OUe; AOtr.OU~ 7rEPtOp[cr(1.~ e:!Xe:'1.

12

to 8" , " \ ~ I \ I , t ....

,_ e: OC\)TOXpotTWP, E7tEt fJ.E:1"OC OE1J1"e:pot'l xoct TptT"IJ'I 7tOCPott'lE:crtv ° A'Y)pO~

EXEL\lOe; oir/. 1{0'UXot~E'I, ec; XEPcr(;)yot TOUTO\l «7tOGTEIAOCC; ~WfiPOUPCt\l el\lott 7totpE:xe:~eur.rot'to. ' Exe:i:ae: 8£ 7tOCpocye:'10[J.E:'10e;, '1Ux'toe; «'1e:px0fJ.e:'10C; 8LOt TOU 'te:[xoue; X~L 7rp ° X 'J'T:":(tl 'I, 't'oi:e; crU'I~&wC; CPOtTWcrt KO[J.oc'lot.; t[J.7tOpLOCe; X&.pL'1 XotL TOU -:-ot 7rpCe; Xpe;[ot'l he:i:&e:v XOfJ.L~e:cr&ott ~7tot~ xocl 8Le; O[J.tA ~crocC; xocl 7tLcr1"E:Le; 80~c; xotl j,ot{,W'1 8LOt xocA418Lw'I VUX1'OC; EOCUTOV 8E:cr{l ~()OC.; EXotAOC()&'Y) 'tou

4 n t XOUC;. I:U[J.7t!XpOCAot~O\l1"Ee; 8e: TOUTO'l ot K0fJ.OC'lOt 7tpOe; T~V 18locv «7t~e:GOC'1 XWpOC'l. ~UVOC\)AL~O[J.E:VOe; 8£ To\hot~ icp'txoc\lO'l, ee; ,,:o()oi:iTov ()U'I~AOC()e:'1 we; XOCL ~OCcrtAtOC (1. u":O'l xoc't'ovo[J.oc~e:tV ~81). O] 8e: OCLfJ.OC()tV «v&pW7tW'I AOCCPU~OCt tfJ.e:tpo[J.e:'10t XOCL xpe:W'I «'1&pwm:Lw\I t[J.cpoP'l)&'1jvoct xocl Adocv 7tOAA~'1 h T'1je; -Ij1le:8oc7t7je; Emau'lcf.~oct, IT&'''t'POXAO'l EUP1)XOTe:.; 't'oi:iTo'l 7tpocpocat'l XOCTa Tije; • PW[J.ocLW'I 7COt'l()TP,Ot:t; xwpijcroct t~OUAe:UO'l;O we; 87j&e:'1 Tijl 7tOtTpci><[l TOUTO'l E"(xoc&t8puaOtt &p6\1<[l. Koct OC7COCtWPOUfJ.t\l1)V €Ixov TEWe; TOCUT1)Vt T"I)'1 ~OUA ~\I' oux lAOC&e: TOCUTOC '1'0\1 OCUTO-

, -E o, ' , ..' ... '- L~' r i I

xpOtTOpOt. \I",e:'1 TOL XOCL TC1'; ouVOC{lE:te; we; oU'IOCTo\l .. "W7CAt" .. 't'£ XOtL 7tpOe; T~V TWV

~OCP~~PW\I. -IjTOtfJ.OC~E:TO. T ~ yap Tf.{l7t'l), &7tE:P, XA£L(;OUpOCe; -Ij (8teme; ot8E "(AWTTOC XOtAe:L\I, we; !:cPOt{lE\I, cp&occrocc; ~8'Y) XOCTWX,upWcroc"t'o,. Koctpou 8£ 7COCpe:A-'1AU&6't'0c; E7Cd TO ITOtp[cr'tptO'l TOUe; KO{loc'loue; {le:Ta: TOU ~EI)8w\lufLoU XOC-rOCAC1~e:i:'1 {It{lOt&~XOL, TOUe; 'to: 7tPWTOC TOU crTPOCTtW'ttxou crU\lTocY{lotTOe; CPtpO\lTOCe; xotl OtUTOue; 87j 'roue; XOtWOtt(l.C1 xocl i~ «YXtcrTe:(OtC; oc,hw 7CpO~XO\lTC1e; ()\)\locyOt"(wv, d xp7j

5 ,,-, ~ r , tl. " IT ' .. ,_" ,

XOC1" OCUTWV e:"te:VCI(t E!"'OU"EUe:TO. OCVTEC; 0 .. 7tpOC; TOUTO OCUTO'l «7re:i:pyov. TO['1u\I

OCUTOC; EotUT("il mcrTEuEtV oux dXE'I o/hE !l'~'1 Toi:e; olx.doLe; ~&e:AE Aoytcr{loi:e;

, Cl .", , - - (\ - , Cl' 'I: " \ , ,

XP'Y)crotcr1Tott, oc",\('t. TO 7tOC\l T<[l 1Te:41 OC\lot",e:fJ.E:'10e; E" EXEL'IOU T'Y)'1 xpt()t\I llTELTO.

TOLYOCPOU\I &7rOt\lTGte; {le:TOCXOtAe:crcX/lE\lOC; TOU LEPOCTt)(OU xotl IJ1"potTtWTtXOU xOCTOtMyou

de; T'l)'1 TaU 0e:ou /le:ycXA'Y)\I ExXA'Y)cr[Gt'l Ecr7tEpo:e; cpot1"ii )«(1.1 OCUTOU 8~ TOU

7tOtTptOCPX01J NtXOAOCOU 7Cocpono.; < ••• > .

X, II, 3

113

l-a trimis cu scrisori 79 la Leon Nikerites, care era atunci duce de Paradunavon so chipurile pentru ca sa pazeasca cuacela tinuturile de linga Dunare ~ar ,de fapt. ca sa fie mai ct1:ind ~I sup:aveghiat de ~ikerite~. $i deportindu-i: j-a Internnitat pe Eustathios, fiul lui Kamytzes si pe ceilalti,

12

1094. Apart u" pre/ills fill al '",para/utlli Roman Diogrne, Imparatu! e neuoit sa-l e xilezc la C"c~so,,: Impost?",l [urniscazit e",,,anilor la care se refugia:{1 prete xtul de anavdli asupra lmpel'lulm bisann» penJru 4-1 'nsc{hma 'mpdraJ .• U» ulah, Pudilii, informeasa despre trecerea Diindrii de ccitre cU>IIa"i; alii »tahi, t'l scbimb, im(icci inuadatorilor [oelli-ile de trecere peste Balealli

Deoarece nici dupa prima, nici dupa a doua mustrare, nebunul nu s-a potolit, imparatul La trimis la Cherson si a poruncit sa fie intemnitat Bl. Odata insa ajuns acolo, acela, catarindu-se noaptea pe zidul cetatii ~i apleclndu-se peste < marginea lui>, a legat in mai multe rinduri conversatii cu cumanii care obisnuiau s~ ~ina prin partea locul~i pentru corner] '~i pentru proeurarea celor trebuincioase : dupa ee a schimbat juraminte de credinta ell ei, la vreme de noapte, s-a legat eu fringhii ~i si-a dat drumul in j~s, de .pe zid. Cuman~i, lU~~1du-l eu ei, a~ pie cat if! tara lor. Si dupa ee a 10CUlt mal multa vreme In mijlocul lor, a ajuns la atita pretuire din partea aeestora, incH. il n~meau, acum irrrparat. $i cum e.rau doritori sa inghita stngele oamemlor :;;1 sa se indoape cu carne de om ~1 sa adune prada multa din tara noastra, gasind in aeesta un pretext de felul eelui allui Patroclu B2 au hota~it s.a meargii eu to~tii oast~a i~potriva rorneilor, pentru ca sa-l a~eze chipurile pe tronul parintesc. $1 au tinut 0 vreme in suspensie aceasta ~otarire; lucru! ~~ i-:a- ralI!as ascuns irnparatului. I~i Inarrna deci trupele 111 masura posibilitatilor ~l se pregatea de lupta cu barbarii. In adevar, trecatorile pe care limba popular a le numeste clisuri, cum am spus, apucase sa I.e tntareasca. Dupa .. 0 bucata de vr~me: indata ce ,a aflat ca, impreuna cu impostorul, cumarin au ocupat Paristrionul. adunirid pe cer mai inalti demnitari militari si pe cei inruditi cu dinsul prin singe si prin alianta ~e sfatuia daca trebuie sa iasa impotriva lor S3. Cum nu avea obiceiul ;,i se increadii in sine insusi si nici nu voia sa se ia dupa propriile sale calcule lasind totul in voia lui Dumnezeu, cerea de la £1 hotarirea. Cherrrindu-i deci pe toti, cler si armata, merse seara in marea biserica a lui Dumnezeu fiind de fata insusi patriarhul Nikolaos« ... > '

X. II. 3

,. Cf. Dolgcr, Regesten, 1162, unde se stabileste si cronologia,

80 Leon Nikerites, duce de Paradunavon (Paristrion), inalt demnitar din vremea lui Alexic I Comnenu!, despre care, vezi N. Banescu, Les duches, p. 93-95.

81 In afar! dc cei doi fii mai sus-amintiti, Leon ~i Nichifor, Roman al IV-lea Diogenes a mal avut unul, pe Constantin. d!.s!torit cu Teodora, sora lui Alexie I Comnenu!. Inc! inaintea suirii lui Alexic pe tron, acest Constantin murise la Antiohia, In luptele cu turcii selgiucizi. Potriv!t. Anei C??I?Cna, Teodora, retrasa acum.lntr-o mllnllstire_, a fost cea care a pus capllt cornediei reaparitiei lui Constantin, In manuscnse!e Ale xiade», din eroarea vreunui copist sau poate chiar dintr-un _lapsus calami al autoarei, numele acestui al trcilea fiu al lui Roman apare ca Leon. La Bryenmos, Bonn, 1,6 apare numele real. Constantin; cf. Leib. n. 1. p. 155-158 la Alesieda. IV, V. 3, in volumul I a! editiei sale, folosite de noi.

B2 AJuzie eruditli., tipica pentru sfilul Anei Comnena la Iliada, XIX, v. 302. unde se vorbeste despre femeile care, plinglnd moartea lui Patroclu, 19i pltngeau de fapt propria durere. 83 Nu este intimp!lltoare iolosirea verbului "a iesi", Se punea problema "ie~irii" din leJrtareatli natural! pe care Balcanii 0 tnchideau sprc Slid. Nu toti comandantii erau de acord asupra oportunitafii accstei manevre.

10-c. 2178

114

ANNA COMNElNA

115

< Se procedeaza, dupa ceremonii religioase, Ia tragerea la sorti in bisericii. Sortii indica lupta. Irnparatul inainteaza spre Balcani. Se opreste linga Anhialos»

In timpul noptii, sosind un oarecare Pudila, fruntas al vlahilor' si aducind vestea trecerii cumanilor peste Dunare 84. socoti ca trebuie sacheme in zorii zilei la el pe cei mai de seama dintre rude si generali. pentru a se statui ce e de facut. Fiindca toti ii spuneau di trebuic sa ocupe Anhialos, a trimis numaidecit pc Cantacuzino si pe Tatikios la locul numit Therrna, impreuna ~i cu unii mercenari, cu Skaliarios fiullui Elhan si cu alti fruntasi, pentru a face de paz a acelor tinutur i. Iar el pleaca la Anhialos. Dupa ce afla de inaintarea cumanilor spre Adrianopol, chcmind pe toti fruntasii adrianopolitani, dintre care mai de frunte erau Katakalon numit si Tarhaniotes si Nichifor, fiul fostului uzurpator Bryennios - care. deoareee s-a razvratit, a fost lipsit de vedere -. le-a poruncit sa pazeasdi cu multa grija cetatea, iar cind vor sosi cumanii, sa nu dea lupta cu ei fib-a curaj, ci 55. traga la tinta asupra lor si din depart are si sa tina cit mai mult portile inchise si le-a fagaduit muIte binefaceri daca vor tine seama de cele poruncite. Dupa ce le-a recomandat dcei acestea, lui Bryennios si celorlalti, i rnparatul i-a trim is cu cele rnai frumoase sperantc la Adrianopol; iar lui Constantin Katakalon Euphorbenos ii porunci prin scrisori sa ia eu el pe Monastras (acesta era un mixobarbar 8\ care avea multa experienta militara) si pe Mihail Anemas, eu soldatii de sub comanda lor si, dupa ce va fi aflat ca au trecut cumanii clisurile, sa-i urrnareasca indeaproape si sa-i atace l)rin surprindere.

Indata ce cumanii, care au aflat de la vlahi 86 potecile ce strabat clisurile, au trecut cu usurinta prin Zygos si s-au apropiat de Colee, locuitorii acestuia, legind numaidecit pe eel caruia i se incredirrtase paza Iortaretii, l-au predat cumanilor. Iar ei i-au prim it cu veselie, aclamindu-i. Dar Constantin Katakalon, care-si aducea aminte bine de sfaturile lmparatului • .intilnind niste cumani care mergeau dupa furaje si atacindu-i cu indrazneala, facu tndata prizonieri cam vreo suta. Prirnindu-l, irnparatul n cinsti pe loc cu titlul de nobilisim. In schirnb, locuitorii oraselor invecinate, ai Dampolisului ~i ai celorlalte, cind viizura ca Goloe e in stapinirea cumanilor,

6

7

Ill. l

84 Pasajul ne dil. 0 indicatie, e drcpt, foarte vagil. despre stratificarea socialil. a vlahilor in aceastil. vrerne, care coincide cu aril.til.rile mai ample ale lui Kekaumenos. Pe de altil. parte, asa cum s-a rernarcat Indl. de N. Iorga, Histoire des ROl<mains, III. p. 191 este verba de un vlah din zona Dunarii, dovadil. a existentei unei populatii rornanesti pe malurile fluviului in secolul al XI-lea. Numele de Pudilil., poate 0 transcriere imper£ectil. a formei Budila, a fost apropiat de 1. Barnea, DID, Ill, p. 155. n. 270 de acela al "dealului Badila" situat in apropiere de Isaccea, In nordu! Dobrogei, adica tocmai in zona de trecere a cumanilor in 1094.

85 Monastras era de origine turca. Prin mixobarbar se tntelege un strain bizantinizat sau un bizantin care are intre ascendentii sil.i "propia1i un strain. Cuvintul e un arhaism ~i se po ate traduce prin: pe jumil.tate barbar, Ct. Attaliates. Bonn. p. 204.

86 Acest pasaj indica prezenta unei popula'tii rornanesti, de vlahi, in zona Balcanilor.

Coroborata cu stirea mai sus-citata despre Pudila, informatia Anei Comnena ne ajuta sil. dovedim existenta unei populatii vlahe In toata zona dintre Balcani ~i Dunare , Cunoscil.tori ai drumurilor din Balcani, pe care Ie indica ~i cumanilor, acesti vlahi slnt deci Iccuitori statornici ai regiunii. Ii vom regil.si In secolul al XII-lea In miscarea Asanestilor, Ca ii in cazul acestei rniscar! ~i de data aceasta constatil.m cil. unii dintre vlahi colaboreaza eu cumanii Impotriva Bizantului, altii nu. Textul nu ne permite Insil. sa analizil.m mai circumstant iat aceste !mprejuril.ri.

! .J .. ~

116

ANNA COMNEl:-i"A

l.u&6n:c; (7.U";OU,;; occrf.LZ·JUL um:~£x.ov,,;u Xt>:L 7tt>:pz~loouv T~ 7.0AZr.:; Em:ucp~f.L0UV TE TOV q,EU~WVUf.LO'J 6"uyEv"1jV. "OC; f.Lzd: -;0 ;:~'J';'WV iYXFt>:TT,<; YS:V£cr{l-t>:L OCVOCAt>:~61Le:voC; _ Q(7tOCV ,TO K0fl;OCVLXO\l ~TP~T7Uf.LOC XOC:"OCAt>:fJ.f3~VZ' TT,V ' AYX.lC!.AOV C!.7t07tZLp()(a&O':L TOCX.OC f30IJ/'Of.LE'Joc; T(u'J TC!.IJT·I)C; T<:lZ(uV < ••. >

13

X, V. 6 < ••• > KOCKe:rVOL f.LE:v OUTwe; dx.ov 'ltpo&Uf.Lloc.;; Te: KC!.l 0Pf.L~';; KOCL 7toccrC!. Ae:wcp6poc; TOU't"OUC; Elx.e:· cruve:'ltnE, OE TOrc; cr't"POC't"tW't"a.tC; helvotc; Ke:A't"o'i:c; Ka.L t¥,Ab'l U7tEP TT,V r£f.LfJ.0'l Ka.t TeX &cr't"pC!. 7tA"ij&o.;; tpOlVlXa.c; cp£pOV KOCL O'TOCUpOU';; E7t'Wf.LWII, yU'la.t~ n Ka:!. "hvoc -r:wv crtpW'1 E~Ektl).u&6't"a. Xwpwv, Koc!. ~v op/i\l a.lhou.;; Ka.&& .. Zp nva:.;; 7tO-;OCf.L0uC; cX7tOC\lTocX6&ZV O'UppEO'l-r:a.c; KexL ~LeX TWV 6,exKWV (~C; E7tbtexv [7tpOC; TcX';;] 7tpOC; ~f.LocC; i .. e:n0f.LEVOU';; 'ltexva:-p()(TL¥ < •• '. >

14

XIV, IV, 3 TlC; OUK oIoe: TeX &7te:LPex TWV Ke:),TWV he:rva. 'ltA~&7) TWV TT,V rhatAl80c

7t6).tV KOCTe:LA1)cp6't"wv, 07t6n: T~:; E(7.UTWV ci'ltexv't"ocX6'&e:v OC7ta.vocaTcivnc; 7tpOC; ~fJ.ii..;; wpf.L1)aocv; Ton yocp OOTO:; d:; 'lttAa.yo:; .xx.ocve:; cppov1'£owv EfL'lte:'lt1'WKW:;, El( 7tOAAOU auvLowv exUTOU:; TT,V • PWfLoclwv f30talAdexv bve:tPW-rTOVTOC:;, 1~l7tep T-Y)\I &f.Lf.LO\l oE KOC!. TeX t!1.a't'pot T'~\I OCIJ..W\I 7tA-1)&uv OPW'I, T~ oe PWILOCLKeX<; ci7tcicr()(:; dU\llXfLe:t<; ouoE 7tpo:; 7tOAAoanlfL6pto\l 1'oo't'W'I E~ta(,ufLEvex:;, e:l xocl. e:1.:; h O'-U\lOUp&e:'Le:v, 7tOAAiiJ ye: ILOCAAO\l ote:a7tocPfLE\lWv TWV 7tAe:L6vw\I 6'1TWV Kexl. 1'W'I f.LEv TeX 7te:pl. 1'T,1I Le:pf3Locv "t"tf.L7t7) Kexl. AIXAfJ.ex1'lexv t'ItL't'1)pouv't'W\I, 1'W\I oe 't'eX m:pl. TO\l wlaTpo'J 61<; 't'eX:; TWV KOILIX\lw'I KOCL AexKWV ttpooou:; cpuAoc't"t'0fLEVWV, 7toAi.Wv ~E XIXL TT,'1't'OU Auppocx. Lou cppoupeXv £fL7tLaT<:u0f.LE\lW" 61<; fL T, U7tO 1'W\I Ke:A't'W'1 KOC1. oc U&L:; &:A~"IJ, TexU1'OC auvopwII 0 exUTOXPtXTWP 61.0';; ylveTIXL TWV Ke:hw" T~AAot 7tciVTot t\l OEUTEP'!>

.t &£fL<:vo:;. KOCL TO fLtv 'ltEPL~ U'ltOKLVOUILe:'1OV f3Otpf3ocptl<ov xOtI. fL ~7tW ic; tpWC; hp"ij~c£'1 't'T,v tX.&pOC\l &;tWfJ.OCaL'I ocvz'i:py.: KOCI. Ow pe:OCLC; , 't'WV OE Ke:hw'l 't"~" ttpZO'L\I rr.OC'J't'olIXr.:; !Le:&oodoct:; OCvexcr't'£I.AWV KCXt TWV O!KOL T'~V crT&crLV OUX. ~TTOV, (hl fJ.T, y.d !La/.J,ov UCPOPWfLe:vo:; 7tCX'IToiwc; CPUAIX't"t'EO'&Ott tam:uoe:v iVTEXVWC; To,hW\I OC7tztpywv 't'eX f30UAe:.JILC£TCX.

ANA COM1'\,ENA

117

mersera la ei sr-i prirnira cu veselie si le predara orasele, aclaminc1u-l pe falsul Diogenes. Acesta, dupa ce a luat in stapinirea sa toate clocalitatile amintite >, se indreapta cu intreaga armata cumana catre Anhialos, ntnd chipurile sa-i atace zidurile < ••• >.

«Urmeaza descrierea asediului Anhialosului si a Adrianopolului, prinderea prin vicesug a falsului fiu al lui Roman Diogenes si infringerea curnanilor s

1096. Inainlarea oam enitor prime; cruci ade til Imp.,·jttl bisantiw

< • , • > Si acei oameni aveau atita insufletire si avint, incH toate drumurile erau pline de ei ; si ii urmau pe acesti osteni celti 87 si 0 rnultime de oarneni neinarmati, mai numerosi decit nisipul si decit stelele, purtind ram uri de finic si cruci pe umeri ~i femei si copii care-si parasisera tarile lor. Vazindu-i, ai fi zis di niste fluvii, curgind din toate partite si adunindu-si Ia un loc apele, yin spre tinuturile noastre; mai ales prin partile dacilor 88 veneau cu toata armata < ••• >.

x, V, G

14

1098.GYijile ;",para/ului Alexie 1 Comnem.1 i1l momentul piltrr",dtrii cruciatilor ttl Imperiu! bizantin. Printre .Ie se nmnllrd ~i preocuparea de a preveni atacurile c .. manilor ~i ale ouor barbari. din nordul Dunar;;

Cine nu stie de acele multimi nenumarate de celti 89 care au ajuns XIV, IV, 3 in orasul imparatesc 90, cind, ridicindu-se de pretutindeni din iarile lor au

navil.lit la noi? Atunci dmparatul> s-a pravalit tntr-o genune de griji: ca

unul care-si daduse mai de mult seama ca ei viseaza la imparatia romeilor ;

cind a vazut multimea lor mai mare decit a grauntelor de nisip ~i a stelelor,

ccind si-a dat seama» ca fortele romeilor toate nu egaleaza nici cea mai

mica parte a lor, chiar daca ar fi adunate la un loc, cu attt mai muIt dnd

erau imprastiate cele mai multe dintre ele, unele pazind vaile dinspre par tile

Serbiei ~i ale Dalmatiei, altele veghind asupra tinuturilor de la Istru casa

respinga navalirile cumanilor si ale dacilor 91, multe iara~i Hind incredintate

cu paza Dyrrachiumului, ca nu cumva sa fie ocupat iarasi de celti 92, Luind

toate acestea in considerare, imparatul era preocupat cu totul de celti,

Iastnd pe planul al doilea toate celelalte. ~i pe barbarii care se agitau tm-

prejur, tara a-si da la lumina dusmania inca, Ii potolea prin acordarea de

dernnitati si de daruri, iar avintul celtilor il potolea prin felurite mijloace

si, temindu-se nu mai putin - ba chiar mai mult - de agitatia propriilor

sai supusi, se silea in tot chipul sa se pazeasca si sa curme cu dibacie com-

ploturile puse la cale de ei.

87 Celtii= francii.

88.pac!i_= ungurii, vez i supra, n. II, 8t Celtii = francii.

10 Constantinopolul.

11 In general prin daci Ana Comnena desernneaza pc unguri. Nu este insa exclus ca in cazul de fa~ s1l. fie cuprinsi sub aceasta denumire ~i romanii ~i pecenegii din nordul Dunarii, vezi supra, n. 11.

II Prin celti stnt Intele~i aici normanzii. desi mai sus acelasi nume arhaizant desernneaza pe Iranci. Cuvlntul e folosit de scriitoare nu totdeauna foarte exact, pentru denumirea cruciatilor, Dyrrachium a fost cucerit de normanzi de la bizantinl In 1085.

118

A:'lNA COMNElNA

15

XIV,VIII,6

16

'0 8' At(.Loe; OOTO':; 8poe; €crTt fJ.IXxp6TIXTOV xomx yp<X(J.fJ. ~v .1t<x,<XAt,·l)t,c'J '?i 'PoIl61tY) Xe:L!ltVOV, "Apxt't'ou fLtv OC1tO TOU Eu~dvou TI6nou TO 8pce; XlXl fJ.LXPOV mXplXfLtt~WV TOUe; XIX:rlXppa.XT:X':; fLtXPLC; otUTWV '1AAupLXWV IlL~XtL 'O!fLotL 8'l5n XotL 8LIXX07tT6fJ.tVOV TCil ' A8ptlXv·nx<il 1ttA<xye:L, mXALV ete; OCVTmep<xV ~1t&LPO,V IivlX)'IX(.L~&Ve:L XIXl (J.txpLe; otU-rWV 'Epxuvlwv IlpU[J.WV &7tOTEAe:UT~. 'EXIXTtPW&e:V BE TWV XI1:rIXppuTwV IXUTOU 7COAAO: x:xl 7CAoucrLWTI1.TIX t&'11] VE[J.tTIXL, ~IXXW'I fJ.Ev

L ' e _. L '>' e - , - ,

6v.wv ~OptLOTe:pW" XIXL TW' • pqtXW\I, vo·nw.e:pwv ot • pqtxwv -rs IXU.W" xotL

MIXxe:86vwv. Tou't'o\l TO\l A!fJ.o'l 8LIX1te:pw\lnc:; ol '10fJ.a.8e:<; ~XU&IXL XIXTO: TOUe; &VExIX&e:V Xp6'1ouc;, 1tpt\l ~ TOU 'AA~~(O,U ;0 B6p~ =', ot 1tO~AOt. &~W'Ie:c; etc; 1ti1.VwAt&p (ot\l XotT ~Ve:yXIX'I, 1t1X'IcrTP:X':"Lqt T'1)'I PWfJ.IXLW\l ''lye:fLOVLOCV EXIXXOUV xotl IJ-OCALcr't'lX 'rae; eyyuTtpoUC:; 7t6AELe;, lrv 1tpOUXOC&'1)TO ~ mXAIXL 7tOAU&p un '1)TOC; <DLAAL1t1tO {mo AtC:;.

119

15

1114, noiembrie. 0 nouil ;ncurs;""e cumana

Nu treeuse inca un an si auzind cii iarasi se zvoneste de 0 treeere a eu- XIV,VIII, 1 manilor peste Istru, la inceputul indictiunii a opta, pe la inceputul toamnei,

In luna noiembrie, <imparatul> iese din imparateseul oras si chemlndu-si

toate trupele le aseaza la Filipopole si in loeul numit Petritzos si la Triadita

si in terna Nisului pina la Branieevo pe Istru, recornandind ostasilor sa aiba

rnulta grija de caii lor pentru ca sa fie vigurosi in momentul luptei ~i sa-si

poata duce calaretii ; iar el poposeste la Filipopole 93 < .•• >. '

<lntre timp Alexie se ocupa de combaterea ereziei maniheenc»

Dar pe cind se petreceau aeeste lucruri si se dueea aeea disputa dialec- IX, I

tica eu maniheii 94, eineva sosit de la Istru anunta traversarea fluviului de

catre eumani. Irnparatul, Hira sa mai zaboveasca deloc, a alergat la Dunare

eu soldatii pe eare-i avea la dispozitie. Si ajungind la Vidin si negasindu-i

pe barbari (caci apucasera sa treaca inapoi pe malul celalalt, iudata ee auzi-

sera de venirea irnparatului}, pe loc alege citiva osteni viteji si-i trimite sa-i urrnareasca. Ei se arunca indata pe urmele aeelora, trccind Istrul. Dupa ee

i-au urrnarit trei zile si trei nopti si au vazut cii, pe plutele pe care Ie a veau

eu ei, eumanii au treeut un afluent al Dunarii de prin acele loeuri, s-au inters

la lmparat fara vreo isprava. Irnparatul pe de 0 parte s-a intristat ca armatele 2

sale nu i-au ajuns pe barbari, soeoti insa, pe de alta parte, ca e in felul ei 0

victorie faptul de a-i fi izgonit pe acestia nurnai prin zvonul cvcnirii sale),

si de a fi adus la credinta noastra pe multi dintre maniheii eretiei .dobindise

un indoit trofeu : eu armele asupra barbarilor si eu foarte pioasele-i argu-

mente - asupra eretieilor. Intorctndu-se prin urmare din nou la Filipopole

si odihnindu-se putin, se apuca din nou de lupte.

16

Descrierea lv1unliioY Baic(mi·~

Aeest Haemus este un munte care se intinde pe 0 lunga distanta, asezat XIV,VIll,6 paralel eu Rodope. Incepe de la Pontul Euxin si, tndepartindu-se putin de

eataraete, se intinde pina in Illyrieum ; ered ca, desi e taiatde marea Adria-

tica, se ridica din nou pe malul dimpotriva si se sfirseste in padurile hercynicc.

De ambele parti ale sale locuiesc neamuri multe si foarte bogate, la nord -

dacii si tracii, la sud - aceiasi traei si macedonenii. Trecind peste aeest Hae-

mus, in vremurile de demult, mai inainte ea lancea si multele lupte ale lui

Alexie sa-i fi nimieit eu desavirsire, scitii nomazi 96 eu toata armata lor au

pricinuit daune imparatiei romeilor si mai ales oraselor eelor mai apropiate

de acest munte dintre care vestitul odinioara Filipopole este eel mai de seama,

.a Cf. Zonaras, Bonn, III, p. 731 cu 0 diferenta de datare: expeditia ar fi avut loc

primava.a, inainte de cea din 1113 Impotriva turcilor,

., Manihei slnt denumiti de Ana Comneria, aici, bogornilii.

IS Descrierea este inserata tntrc cele doua p~rl;i ale fragmentului anterior,

86 Scitii = pecenegii, dupa cum reiese clar din context, Celelalte popoare slnt denurnite tn stil arhaizant, pornindu-se de la regiunca geografic~ pe care 0 ocupa ~i denurnirea ei antica, Acest obicei al scriitorilor bizantini, in general, ~i mai ales al Anei Cornnena face dificiH!. identificarea etnica a populatiilor despre care se vorbeste,

r e o s r t o z

o KE~PHN02:

1:TNO'¥I1: I1:TOPInN

1

p. 517

'Ex ~0\)T(J.l'l 0;)\1 'rW'1 Al&wv ~pyo'l :'tot~O'oc1; 6 ~OC(nAtU1; (bt£O''t'£tAE 'roi:c; 7t€POC'l 'rOU ~ocvou~lou e:&vzO'tV, EmyptX~oc<; 'r0 IJ.d~ovt 'r0 8wpov '57tEP "(€r0VEV OCU'roi:C; 6Ae&pOU oct'rtO'l illOt 'r'~V imypoccp ~V.

2

I, p. 517

T<i) xW ~nt KWVO''rOC'l'rL'IOC; 6 EUcrt~€cr'roc'roc; XOC'rOt re:pfJ.oc'lw'l XOC( ~ocupofLOCTWV XOC( r6'r-S-wv cr't'pocnucrocc; 'I (X1j'1 ~pcx'ro xPOC'rcxtO:'1 8tci T~C; TOU cr'rocupou 8uvcXfJ.e:wc;, xcxt 't'ou'rouc; de; ecrXtXT'~'1 ~yOCYE 80UAdcx'l.

3

r. p, 517

T0 xy' xcxt 8' xcxt e:' he:t -ro ev 'AV'rtOXd~ OX'rtXYW10V XuptOCXOV ~p~CX't'O olx08ofLEi:cr-S-oct. XOC( o(U't'Oe; 'rOV ~tXVOu~t'1 7tEp&'O'OCe; yecpupOtV tv OtU'r0 At&(V1jV 7tE- 7tO[YjXE, XOC( 'roue; ~Xu-S-OCe; U7thOt~E, I XO(t 'rOV cp6pov hTtO'E fLE'rtX yo. 'rWV 860

p. 518

1

GEORGIOS KEDREN'OS

Gcorgios Kedre nos a trait in secotcle XI-Xlr. Se banuiesee ca era un calugar.

A alcatuit 0 cronica universala. intitutata in original 2:6\10 ~,:; [aTop,,';,v (Compendill de isla";;). Asa cum re iese ~i din t itlu, lucrarea lui Kedrenos nu este drctt 0 cornpilatrc. Izvoarele ei sint azi, in cea mai mare parte. identificate. Principalul a fost cronica anonirna. cunoscuta ~i sub dcnumirea de cronica lui Pseudo-Simeon. Ea insa*i 1111 estc altccva decit tot 0 cornpilatie din lucrari anterioare, anurne din Tcofan Ml'I.rturisitorul, Georgios Monachos, din cronica anonima folosita si de loan Zonaras, din asa-numita Epitomr Iolosita tn redactiunea B ~i din alte lucrari de sorginte ecleziastica. Kedrenos a folosit de asemenea, direct, cronica lui Teofan ,?i alte izvoarc, Pentru perioada anilor 811-1057 el copiaza aproape Iitera cu litem opera istorica a lui loan Skylitzes. Din aceasta cauzil eronica lui Kedrenos este citata, pentru aceasta perioada, sub numelc Skylitzes-Kedrenos. Nu dispunem inca de 0 editie corespunzl!.toare a operei lui Skylitzes, ceea ce ne pune in imposibilitate de a aprccia contributia, cit de rcdusa, a lui Kedrenos la realizarea accste i pa.lii a opere i ".

Compilatia lui Georgios Kedrenos cuprinde naratiunea evenimentelor istoricc de la facerea lumii Ia anul 1057, ctnd I~i tncepe domnia Isaac I Comnenul. (1057 -1059).

Edit;' folosiu; : Georgius Cedrenus Ioannis Scylitzae ope ab 1. Bekkcro supplctus et ernendatus, 1- II, Bonnae, 1838-1839.

COlVIPEKDIU DE ISTORII

327. Printr-un dar, Cons/a.Jllin eel Mare sltl'lle,<lc discordieitllre neamurile din nord ul Dundri»

Din aceste pietre pretioase, deci, imparatul ' a facut un obiect <de podoaba > si l-a trimis neamurilor de din colo de Dunare, gravind pe el inscriptia "darul apartine celui rnai mare" ; acest obiect a devenit pricina de rnacel intre ei, din cauza inscriptiei 2.

2

I, p. 517

328. Constantin eel Mare hlVinge pe goli

In al douazeci si doilea an <de domnie >, prcacucernicul Constantin, pornind la lupta impotriva germanilor si a sarrnatilor si a gotilor, a dobindit o mare victorie, prin put ere a crucii si i-a adus pe acestia in cea mai de pe urrna sc1avie 3.

I, p. 517

3

329-331. Constantin crt Morr constrnieste II)} pod peste D,ma," ,<j Invillge pe goli

in al douazeci ~i treilea si al douazeci si patrulea si al douazeci ~i cincilea an <de domnie», <Constantin eel Mare> a inceput sa construiasca biserica oetogonala din Antiohia si, trecind Dunarea, a facut un pod de piatra

1. n. 517

.. Volumul de fatlt era cules clnd ne-a par venit mult asteptata editie crit ica II opcrei 'jwi Skylitzes: Joannis Scylitzae Synopsis bistoriarum, editio princeps, recensu it Ioanncs Thurn, Berlin-New York, 1973.

1 Constantin cel Mare (306-337).

! Cf. Leo Grammaticus, Bonn. p. 8G. • Cf. Theophancs, de Boor, p. 27 - 28.

122

GEOIRGl'U6 CEDRENUS

\7<:YOCACUV kfJ.~OACUV, X<XL sv <XU"r':> 'r0 cpop,:> X[OV<x fJ.0VOAL&OV X<XL OA01tOPIPUPOV e:cr"r'1) cre: V, Ex e PWfJ. '1)e; &'Y<XYWV, h8 ~cr<xe; IXU'rOV 8La XIXAxWV ~CUVWV ye:YPO:fJ.fJ.EVCUV. t8pucr<x':"0 8E: E7tOCVCU <XU'rou civ8p[a.v'rlX E7t'OVO!J.<X'rL <XU'rou, EV <1J yEYPIXr."r<XL «Kcuvcr"r<xv-:~VOe;». EA<x!J. YEV ~f,lou 8(;(.'1)'1, oe; ijv ~pyov fLE:v <De:L8[ou, ~X&'1) 8e: i~ 'A&'1)vwv. Kocl "reXe; E:1':"reX crr.upI8o:e; Kocl 'roue; L~' KOcp(VOUc;, lv ore; Xptcr'roe; 6 &e:oc; ~(l.wv t&<xufL<X"ro'JPY7Jcre:v, \;r.o "ry;v ~1i(HV ':"OU xLovce; Z&:;;':"o.

4

I, p. 542 p. 543

"t'O"t'e: x0:1 Xa.Ax'1)86vc:; ':"17. \;r.OAwfl-lll"TIX "rdpl X<x~h;tAe:'J, ur.:;;pIXcrm-

~ofLtvcuv 'rwv XIX),x'I)80v[cuv ':"OU TIpoxor.[ou· W\r.e:p Xa.'t'IX' AUOfLl"UlV Eupl&'Y) de; d &e:fLeALIX Er.L r.1,IXXWV ye:YPa.fLfLEVO:; Xp'1)cr!J.oc; 00'r0c;'

ciAA' on; >31] VUfLtpc(L le:pl]V XGCTOc &cr·t'\) xopd 'ljV

-re:pr.6fLe:VOtL cr-r~crOV-ra.L Eucr're:cpea.c; XOt'r' &.YULI7.C;

x0t1 -re;~x.oc; AOU'rPO'i:crL 7tOAUcrTOfLov ~crcre:TOtL ~AXOtp 8'" Ton fLUP lot tpUAa. 7tOAUO'7te:ptUlv &'v&pW7tCUV, ,xYPLa., fLa.pYOt(vov-ra., XOtx-Yjv ime:LfLEVOt &'AX ~'J, "IO'Tpou K LfLflE:P (Oto 7tOpOV 8LOC~&.V'rc( O'u'! C(1 X!J. 'iJ xot1 Lxu{lLxl]v OAEcre:L xwpa.v x0t1 MuO'[8oc ya.'i:a.v. 8p'1)'(xhiC:; 8'E7tL~OCV'rOt cruv EA7t[O'L !J.OtLVO!J.E,J'YlO'L'J Otu-rou fL<'V ~LOTOtO -:eAtI; xO':l 7tO'fLOV E7t[ar.oL.

5

1, p. 547

GE'ORGIOS KEDRENOS

123

peste ea 4 si a supus pe sciti 5 / si a construit forul cu cele doua mari tribune .si in acest for a asezat 0 coloana monolita, toata din porfir, adusa din Roma 6, incingind-o cu briuri de ararna pe care erau gravate inscriptii, Si a asezat in virful ei 0 statuie Inchinata lui, pe care scria: "Constantin". A stralucit ca soarele, caci era opera lui Fidias si a fost adusii din Atena. Tar la baza statuii a pus cele sapte cosuri si cele douasprezece cosuri, in care s-a facut minunea de Hristos, Dumriezeul nostru 7.

p. 518

4

367. lit sidurile Calcedonului Valcns descopcrii 0 profclie ueche dcsprc naucllirea golilor

Atunci 8 a darlmat si zidurile care mai rarnasesera in picioare ale Calce,donului, deoarece calcedonienii aparasera pe Prokopios", Dupa ce ele au fost! darimate, a fost descoperita in temelii urrnatoarea profetie, scrisa pe niste

pllici: 1

I, p. 542

p. 543

Dar cind nimfele vor incinge 0 hera vesela prin orasul sacru Pe strazile impodobite cu ghirlande

$i zidul va fi un sprijin cu multe guri 10 <de apii> pentru bai, Atunci nenumarate sernintii de oameni din toate neamurile Salbatice, turbate, pline de 0 malefica vigoare,

Trccind peste Istrul Cimerian cu razboi

Vor distruge ~i tara scitica si parnintul misian , _$i intrind in Tracia rll sperante nebunesti,

Isi vor gasi aici sfirsit ul vietii si moartea

5

375-378. Crcstinarco gotilor ca arieni, sub Va/ens

In vremea lui 11 gotii, condusi de 0 caprioara, au trecut Maeotida 12 ';>i au venit in Tracia, si irnpartindu-se in doua grupuri, se luptau intre ei si cei dintr-un grup, cerind sa faca alianta cu Valens, au promis ca vor deveni ·cre~tini ; de aceea si botezindu-se au devenit arieni, cum era si Valens. Dupa aceea, in vreme ce Valens se afla in Siria, scitii trecind «Dunarea s s-au in-

I, p. 547

, Cf. Aurelius Victor. De Caesaribus, 41, 18 ~i Epitome de Caesaribus, 41, 13; Chronieon Pasehale, Bonn, I, p. 527; Theophanes, de Boor. p. 28-29; podul lega Oescus de Sucidava (Celei), vezi Barnea, DID. III, p. 388-389; E. K. Chrysos, To Byzantio'l kai oi Gothoi . TesaIonic, 1972. p. 31-32.

5 Scit ii = gotu,

& Pentru coloana de porfir, vezi H. Zilliacus, Zum Kamp] der Weltsprachen im Ostr o-

mischen Reich. Amsterdam, 1965, p. 40-41.

7 Aluzie la cunoscuta tnmultire a ptinilor ~i a pestilor din Noul Testament. 8 Kcdrenos indica anul al treilea al domniei lui Valentinian (364-375).

BEste vorba de Prokopios, uzurpator, Infrint de coimperatorul Valens (364 -375). v itorul irnparat (375-378); Prokopios a fost executat in 366.

10 In text: 1tOAUaTOVo~ (= jalnic). Am emendat in 1tOAljaTol-'-o~ (= eu multe guri) , care mi se pare rnai potrivit, ct. Zonaras, Bonn. Ill, p. 79; in volumul de fat1l.. p. 201, n. 36 (AI. E.).

11 In timpul domniei lui Valens (375 -378). 12 Marea de Azov.

124

GEO'RGIUI3 CEDRENUS

6

I, p.548 Tc.:) -rpt:rl:) Z":"tL 7":aAt'J e~·~)\.fto\l at r67}}OL :d~ 7·';') (PC.ll!J-Cl[W'J ylj'J x:t.t

.' .' ))'" ". o.: "'1 ' ,:" '-1 ..'

'lP'lfl.W(Jo;'l 7t0 ,,0:<:; E7to;pX~O:~, .:..xu,no:v II U(J~O:'I .:rPq'.X7j" ;v ("lx~oo'no;v 'Axocto:',

11. 549 xocl 7ti(J(Xv T'~V' E),A~8a, udp -ro:~ ;;(xo(J\'J E7to;PX.[o;~ <" .>. fl.o:&W'I! 81: E'I' A'Ino'xdoc O'),xA"I)~ 7t~pl TWV r6-r&wv 'l)/,&~" de; KW"<1,o:',nvotl7to),\'J. ()~P~~OV 8E: as,!:':, d BU~,x'lTW~ 6)e; (X'I,xv8po'J xat ~ui'07t6).,~fJ.ov, e~~pxofJ.tvou 8E: O:UTOU 7tpOe; ,0'1 'r(C;V r6T&W'I 7t6Ae:fl.0'l, 'I(Ja&x~6c; 7~C; fJ.ovO:XOc; TW" fJ.e:y~AWV xpo:-r~<1OCC; -rov XO:AWOV TOU t7t7tOU O.)&AE'I-rOC; &ql"1) -r:poc; o:u-:6'1 « 7tOU E~EPXrl' ~a(J~Ae:\i, xa't"oc &zod <1"!"pO:TEU6f1.~'1oc; xal ~h:ov ¥.XO'l &'1,[7tO:AO'l;» 't"O::;,O'l 6pY~<1&dc; QUiA 1)<; ~p01Jp~ 7tClplfi)WXE'I, &7tE~A'~(JCXC; &,x'lo:'t"O'l d Emx'IEA&oL < ••• >xal fl.UOC fJ.~xpo" i~'ijA&e: -:'i;c; 0p4x"f)C; 7to),e:fL"~(Jwv "!"oLe; ~XU&O:LC;. xat <1UfL~OLAWV OLU't"OLc; xo:l '~TT"f)&de; XCX70C :<p:f70C; rpe:uye:~ &'1~ "7L'IL XWp[~, xo;l e:1<1e:A&WII, E'I &XUPW'IL fJ.e:7Ot 't"WV <1uIl611't"w'I EXp,;;.:'t"E,O. ,wv OU'I ~XU&WII 7tUP EfJ.~o;A6I1't"{u'l &y'lo[o: 't"W'1 xe:xpU!JII£.JWII m:tv-:e:c

(' .... , , , . rr'·

0L ev ":) OLX 1)fLO:T\ ;.:pom:m:cpEuyo-re:c; &m:,e:~pw&1']<1O:v, ye:yovo-re:c; 1tUp[Xo;U<1,OL.

7

T, p. 684 Til> &'~7E~ '~A&OV ol " A~o:pe:~ e:t~ TO'l ~,xIlOU~LV, xOLl EV[X"f)cro;v ,OU~' PWfJ.O:[ou~_

XOtl b flEP<1lJC; 'Ap-:-cx~av E~ ~),!)'.o"E XOt't"oc ,WV e P{ufLO:[(u'l, xo:l 7tOA)',·~', OtLXfl.aAw(J[C7.'i AOt~WII ')1tE<1't"pe: <¥EV de; 't"~'1 (8(0;'1 XWP(1.'I, 7':o;PO:AOC~~)V xo:t TO ~,xpo;~

8

I, t). 691 1tpE(J~eOU<1L 81: ot "A~ape:c; 1tpo<; 't0'1 ~O:(JLMO(, OL 1tpO bAlyo~ TO ~[Pfl.LO'l

Xe:LPwO",xfLZVOL, n-6AL'J 't"'ii.:; EupW7':"f)e; h[(11)fL0'l, xaL ~~lou'l 't"a~~ 6y80~xOV70(

"), , .... , ~, , ,)" A \ e P ,

X~I\L(1.(n 't"01J XPU<1LOU, a<;; E't""I)<1LW':; ZI\(1.fJ.t'O:VO" 1tapoc Wfl.O:LOLC;, 1tpO(J't"€&~'1O:L

~AA(1.':; x'. Y..O:( b ~a<1LA€UC; e:tp ~V1)~ E!P~tfJ.e:'10C; 't"OU't"O XOLTe:i)t~o;'t"O. 7J't"1)<1(1.V ae xo:L EAi:~a",o:, ~il>ov '!vaLx6", EXn-EI1-~&'ijvaL au't"oie; -n:pOC; '&i:av, XO:L XA[V1']V XPU<1r,v'

p . 69:2 <:i" X(1.L -n:<:fL'T'B-t'l't"wv I &fJ.cponpa &'VTE<1't"P<:<¥O:'I, 't"~" xAlv"f)" e:UTEA(<1(1.VTe:C;. 71't"oij'I't"o

i)' 'A "AA ' , ~, r -~,,.,, , <to e L

e: 7tOC L'I 7. (1.(; x 1tpOC; .. aLI; €xo:'t"OIl. 't"O'J 0<: t'(1.(J~I\€(')C; f.!.'~ y.0:77.0e:<,0:f.!.EVOU, O"TpO:-

GE'ORGI'OS KEDRENOS

125

dreptat asupra orasului 13, nerespectind intelcgerile £acute odata cu botezarea lor 14.

6

378. Goiii, IYccintl Dundrea, pracli! prooiuciitc bizantine. Lu pta. dezastruonsa de la Adrianopol . Moartea lui Vale liS

in anul al treilea al domniei lui Valens iarasi au venit gotii pe pamintul romeilor si au pustiit multe provincii, Scitia, Misia, Tracia, Macedonia, Ahaia ~i toata Elada, peste douazeci de provincii < •.. »[. Valens, <care era> in Antiohia, afind despre goti, a venit la Constantinopol. Bizantinii il insultau ca pe un om lipsit de barbatie si la~. Plecind deci ella razboi cu gotii, un monah, dintre cei mari, pe nume Isaac, tinind friul calului lui Valens, i-a spus acestuia: "un de ai pornit-o, imparate, tu care te lupti eu Dumnezeu ~i-l ai vrajmas pe Dumnezeu ?". Miniat de aceste cuvinte, Valens l-a incredintat cpe monah > gihzii si l-a amenintat ell moartea daca se va intoarce < ... > Si dupa putin a plecat din Tracia, ea s·a lupte eu scitii Hi. Si ciocnindu-se eu ei si fiind invins strasnic, fuge intr-un sat si s-a ascuns impreunji cu tovarasii sai intr-o claie de fin. Iar scitii, dindu-i foe tara sa stie de eei ascunsi, toti eei care se refugiasera in adapost au cazut prada foeului si s-au prefacut in eenu~a 16.

T, p. 548

p. 5+

7

6) Avariilllvi,.g pc bizaniin] in anul al noualea <al domniei lui Iustin» 17 au venit avarii la Dunare si i-au infrint pe romei, Si persul Artaban a pornit asupra rorneilor si luind multi prizonieri s~a intors In tara lui, lutnd ~i Dam 18.

r. p. 684

8

,r\ p83j DIIPa. tratativ« nereusuc, auarii prouoacd mar; pie~de'i bizantiniior, cucerind printre "iitfele Singidunum. Mauricia tncheie pace eu ei

Avarii, care cu putin timp inainte cucerisera si Sirrnium, oras vestit din Europa, trimit soli la imparat 19 si-i eereau ea la eele optzeei de'rnii de galbeni pe care ii luau de la romei anual sa se adauge alte douazeci <de mii », Imparatul care urrnarea pacea a primit acest lueru. Cereau si un elefant, animal din India, sa Ie fie trimis ea sa-l vada si un pat de aur. Dupa ee le-au fost trimisc acestea.jsi unul ~i celalalt le-an fost inapoiate -romeilor », patu! I-au privit cu dispret. Cereau iarasi alte douazeci de mii <de galbeni s pe linga cele 0 suta, Deoarece imparatul nu a acceptat «cererea lor>, haganul a pornit

p. (19'!

1. P 691

13 Asupra Constantinopoiului.

14 Crestinarea gottlor nu s-a meut asa cum aratii Kedrenos, vez i Chrysos, op. cit., p. 77 -93 ~i 109 -134, Legenda caprioare i care-i conduce pe goti i~i arc originea la Sozornenos, Historia ecclesiatica VI, 37; Cf. Leo Gramrnaticus, Bonn, p. 98.

15 Sciti = goti. .

1. Despre lupta de la Adrianopol (9 august 378), dezastruoasa pcntru bizantini si despre moartea lui Valens, vezi Ammianus Marcellinus, XXXI, 13 si urrn ; Kedrenos urmeaza pe Theophanes, de Boor, p. 64-65.

11 Iustin al H-Iea (565-578).

18 Cetatea Dara din Mesopotamia a Iost cucerita de persi In noiernbrie 573, 19 Mauriciu (582-602).

126

G80RGIUS OE'DRlENlJS

"rEucro:e; (, XlXyO:VOe; "~V ~LYL8wVIZ 7tO;l,LV xa"r~cr"rpEIjJe: xat h~po:e; 7tOAELe; EZELPWO"IHO xed T'~'1 ' AYXlO:AOV, ~7te:lAEL Ile: l<IXL "rat fLlXl<Pat Te:lX"1) XO:,lXcrTptYIXL, b Ilt I'lXcrL/,EU; , EATI:[IlLolJ TO'l 7tO:TP [XLOV GU'I KOfLfLE'J'rL6),,:) 7tpE:cr[3ELC; 7tpOe; TOV y'IXYrX'IOIJ &7te:GTELi,e:, x.ed b [3o:p[3IXPOC; Ed TCt.re; ";(7Jv 7tO:XTWV crU'I~J.~XIXLe; dp '~vTJIJ 6.YEL'J XIX1)·(u!J.O/.6Yf:L,

9

1. p. 692 TOU 8E: XCt.yrX'Iou dl'l f:LPTJV''l'J &.th:T~crlX'ITOC; xo:L Tiii fLO: xp c:) -rdZE:L

1:1)'i~OfL~\lOU, we; npoGm~AaGe:v b G1'pa·t"'lYoC; 1'(7)'1 'PwfLo:[wlJ KOfL(.(EV·doAOC;, 'rOUTOLC; &&p6we; E7tELG7tEGW'J 7tO)·.Aat 7tA ~&''l &'I<:;;),Z xlXL TOU'rOUC; &.7t~AIXO'EIJ, Z),&W'I Ile E:V ' AllpLIX'lo\)7tohL ' AvllpayrXO''rC:> 7te:pm[7t"rEL Tiii ~&) .. IX[3[VWV GTPIX't'"1)YC:) o:lXfLIXAWG[IXV e7tL~e:po!J.EVC:>· xaL 'OU,(:) E:7tELGnEGWV 't"~v alXfl-aAwG[av 8LEcrWGe: l<1X~ 'J [X''l'1 [.J.e:yrXA 7Jv m:pLE[3ocAHO,

10

. p. 696,697 T (:> L' hEL TOU Xo:yrXvou hE:AH·6v't'0c; l<1>:':'at 'rQ ~ [PfLLO'l, {; [31X: GLAE:UC; G't'plX-

"r''lYov Eupw7t"IJC; TOV TIp[GXOV :x.ELp01'OVe:r. 0 8e: IT p[axoc; :EIXA[3IXVLI>:VCV ~Tl:ocr't'PrXl' ''lYO'I r::OL ~crC(e; r::PO':'pe:XEL'1 ExtAE'JaE, XOC( XIX't'at TW'I l'ocp[3rXpwv xwp ~alXv't'EC; !1UYXPOToucrL r::6AE[.J.OV x.o:L VLXWGL 'PW[.J.IX'i:OL. 0 IH :x.o:yrXlJoe; 't'ou't'o &x'l}y.owC;, CbOCAIX[3WV ':'ate; 8u'IOCfLELe; Z:x.WPEL 7tPOC; 7t6AEfLOV, xo:L de; 'AYX[O:AOV tA&(~v'<X')"'iv xlX't'txlXuae:v, e:hlX de; TO c,pL~lv 'itEpq,. bile TIp [a)(Oe; fL-I) &tAW\I &e:wpd\l Ta 7tA+,D·'lJ ':'W\I [3lXp[3&pWV de; T~OUpOUAOV dcrEA&WV ijcr<pCt.A[GIX't'O. b IH: [3.xp[3o:poe; -rOY TIp[axov r::oALopxE'i:v E:7ti!:XdpZL. -ro:u-ra at &x1]XO~)e; MO:Up[)(LOe; IlL"1)7t6PELTl 8pacre:L' d[30IJA[~ Ile: XO:TCCcr-rPO:T1)ye:'i: T~e; &.m:[polJ IlIJVafJ-EWe;, xo:L ~vo: -rwv $~XOIJ[3L1'wPW'1 fJ-EyoD,aLe; 8wpe:o:i:e; X.IX( 1~7tOcrXE:cre:GL m[&e:L S:xovTL mpL7tf:O'<:'i:v 't'o'i:c; [3C(p[3rfpOLC;, xlZl 81llwcrLv o:,hiii npoc; TIp[axov ypo:<p-ljv 7tE:pLex,OIJO'c(v 't'rf8e « -riii Ev80~o't'rf't'c:> crTPIX't"l)y0 ITplG)((fl' 't"~v aALT"1)pi&:v 't'WV ~&:p~&pwv Eyxdp7}a~'1 fJ-'~ 8S:~A~aCTrle;' 1tpOe; y,xp &7tWAe:LIXV O:'~TW\I TOU't'O ytyovz. yi'lwO'itz yap 5't'L fl-E-r,x 7tOAA~e; &:tax,uv1]C; EXZ~ b x,ayrXvoc; U7tocr-rpe: Yc(L de; T'I;\/ &',JLepw&dO'C('1 C(,jTiii 7tc(poc 'Pw!J.&:iwv XWPO:v. 8La 't'o[i't'o lClXp7i:pi'J0'&'t'w ~ O"~ Ev80~6·t'1Je; tV 't'Yi T~oupolJAiii 7te:p~ptfJ-~oucro: IXU't'OUe;. 7tefl.7tW yap IlLa i}IXAeXO'O'7}C; 7tAO'i:o:, )(0:( C(tXfJ.&:AWT[~O[.J.c(L TOtc; ~O:I .. I.LA1C(~ o:\J't'wv, XaL &V(1,yXrf~e:'t'IXL [.J.ET' C([ax UV''le; )(C(( ~ "1)[.J.1C(c; de; TOC '~IlLIX u7tOG't'peYClL». b 8e: XlXycivoe; )(po:'t'~ao:c; Ta yp&[J.fl.o:'t't>: xo:l &V(1,yvouC; y[Ve:TIXL 7te:pLIle:~c;, )(o:t crlJvH-~xo:c; 7tpOe; 't'ov IIptcrxov 8~ai}efJ-zvoc; l(lXt dp"IJvituO'Ct.e; E7tt 8WpOLe; 6Aiyo~e; xat &vO:~LoA6yo~e; de; T~V £o:u't'ou E7to:ve~e:IJ~z y~v fLz't'a ~lJy~C; l<pIXTClLiie;.

G'OORGIJOS IKElIlIIH,lNOS

127

eu razboi si a distrus orasul Singidunum si a cucerit si alte ora~e precum si Anhialos. Si pornise sa distruga chiar si zidurile cele lungi 20. Iar imparatul a trimis soli la hagan pe Elpidius patriciul ~i pe Commentiolus ~i barbarul a Higaduit sa mentina pacea, pe baza intelegerilor cu privire la tribut 21.

9

~84. Avarii impreullii CIt slauii inuadeasa dill )10tt teritoriul imperiului ; sin: respius! de COmmell/iv/us

Iar haganul, incalcind tratatul de pace si pradind <tara) s-a apropiat I, p. 692 ele ziclul eel lung. cinel Cornmentiolus, generalul romeiIor, cazlnd pe neastep-

tate asupra lor, a ucis multa multime si i~a respins. Si mergin? la Ad~ian~p~l,

cade asupra lui Adragast, cape~enia slavilor, care d~c~a c~ dinsul pnZO!llen ;

si aruncindu-se asupra lui i-a salvat pc captivi ~I s-a acopent de

mare victorie 22,

10

59~. Conflicts biznntino-slave, soldaie C1t victoria bizantinilor

In anul al zecelea 23, cind haganul a pornit asupra SirmiumuIui,f impa- I. p. 696/697 ratul 24 numeste strateg al Europei pe Priscus. Iar Priscus fadnd aju~or de

strateg pe Salvanianus, a ordonat inaintarea si por!1ind asupra barba_:llor s~

incinge 0 lupta si inving rorneii. Iar haganul auzind de ac~a5ta, h~ll1dll:-,,1

armatelc a pornit la razboi si ajungind la Anhialos l-a incendiat, Apoi inain-

teaza spre Drizin 25, Iar Priscus, care nu voia sa se napusteasca asupra rnul-

timilor de barbari, a intrat in Tzurulos si s-a fortificat < acok» , Iar barbarul

a inceput sa-l asedieze pe Priscus. Mauriciu, dupa ce a auzit acestea, era in tncurcatura, cnestiind > ce sa f,aca. I?ar inv.inge pri?tr-u~ :,icle~u9, oa~tea

fara numar <a barbarilor »: caci convinge prm daruri man ~I promisrum pc

unul dintre excubitori 26 sa cada de bunavoie in miinile barbarilor si-i da lui

o scrisoare catre Priscus, cuprinzind urmatoarele : "Slavitului strateg Pris~us.

Sa nu te terni de atacul blestemat al barbarilor; caci acesta a fost spre pler-

derea lor. Afla ca haganul va trebui sa se retraga cu mare rusine in tara

hari'izita lui de romei, De aceea sa astepti cu rabdare si tarie excelenta ta ~a

Tzurulos, fara sa-i ici in seams. Caci trimit pe mare corabii si le luam In robie

familiile si ii silim sa se intoarca cu rusine si paguba in tinuturile lor", Iar

haganul interceptind scrisorile si citindu-le se inspaiminta ~i. inchein~ cu

Prise us intelegeri si Hicind pace in schirnbul a putine ~i nevrednice daruri s-a

inapoiat in tara sa cu mare repeziciune 27.

so Zidurile cele lungi ale Constantinopolului construitc de Anastasie I (491-518). 11 Cf. Theophanes. de Boor. p. 252-253; Moravcsik, Byeantinoturcica, I p. 71.

22 Cf , Theophanes, de Boor. p. 254.

U In anul al zecelea al dornniei lui Mauriciu, adica in 592. 1& Este vorba de tmparatul Mauriciu (582-602).

16 De fapt Drizipera, oras situat intre Adriancpol ~i Constantinopol, Kedrenos a citit ~j transcris gre','it izvorul folosit.

26 Excubitori = scldati din garda imperiala. 27 Cf. Theophanes, de Bear, p. 269-270.

128

GEORGtUS CElDRE.NLTS

11

1. p. 697/698

12

I, p. 698

Tw LW h~L ,o\j flp[cry.lJu ,.t<XAL'J 't'o'J "I0'7pOV x~'t'Oli,0l~6'r,0~ xod.,~ ~U'AOl~bwv e:&v'l) 7tp~LIl<:uO'OlV'O<; XOlL 7tOn~V OllZfJ-Ol),wO'[Ol'J ,;:;) ~OlO'LAE~ "EfJ-YOlV't'O<;, yp&'PEL Ol,hw hdO'E mXpOlX€LfJ-c1.O'OlL. 't'0 8'OlU't'(~ e:,EL <t>L/,Lr.7tLY.O<; X'[~E:L 't'~v EV XpuO'ou7t6AE(

'_ I 1 "i. ' \' e ~' ... Q._ \

fJ-ov~v 't"'1jC; 7tOC'JOlZpOl'J't'OU &E:o't'oxou XOlL 't'0l 7tOlr.Ol't'LOl 7tpOC; 't"0 U7tOOe:x.cO'vClr. ,O'J

~OCO'LAtOl XClL 't'~ "h'JOl Cll)'rOU < •.. >.

13

I. p. 698

T w LY' e:'t"ZL d<; 't"~ 't'oG BU~'l('J't'[OU 7tpO&O''t'ELOl 't'[X't'O'J'!'7.L 't'EPOlTCI., 7tIXL~)[OV 'E't'p&- 7tQUV XlXt &AAO 8LX6p'J'Pov' AtYETOlL 8£ fJ-~ O"IJfJ-oc[VWJ &.YOl&d: 't'1Xi:<; 7t6Ae:O'L\I i'J Olt~ ylVO'J't'OlL 't"IXO't'Ol. xOll6 ~OlO'()'EU<; TIp[O'xov 't"~<; Cl''t'POl't''IJY[O:':; &'7t07tOlrJEt, I1hpov ?lz 't'ov E:au't'ou &.8eAcpov O''t'POl't'"lJyO') .. 'ije; 8UV&fJ-EW~ • PWfJ-a[wv 7tod.

T0 L8't't'ZL IH't'po~ 6 O''t"pa't'"t)Yo<; 't'oue; l:&}.a~[vou<; im'PEpOfJ-tvouc; • p,.jfJ-oc·(x·Ij·J o:lXf.LOlAwCT[O:v 't"pe7t!:t, xo:l o[ ~ap~lXpOL 't'~v o:lXIlOlAwCT[O:v &.7t'OCT'Pa~Olv't'ec; ~!fluyo'J' oA[youC; 8€ XClL o[ • PWfJ-IX"i:OL XP(7 rr ·hcrClV r Z~ E7tL .. <i • P,u(J.IX·(Xd: 01tECl'Tpe:IjJIXV.

14

I. p. 699

TD') Le'hEL Ile..poc; )(ClY.WC U1tO .w'J ~.fI).Cl~[V")'J 't'o O''t'p:heufJ-Cl ~'PCl'J[~ClC; 8LCl8tX.E'I'~L ,~1tO ':'ou ~IXO'LMWC;, y"IX\ ,.'&).LV IT p lO'xo~ CTTplX .. "t)YOC; 0p4 )('1)<; IX7tOCTTE/.),e't'IXL.

GE:ORGIiOS KEDREN'OS

11

593. Priscus t>lregistreazii victorii asupra slauilor

In anul al unsprezecelea cal domniei lui Mauriciu >, Priscus a infaptuit lucruri mari, <Iuptind s impotriva slavilor ~i/ a provo cat multa moarte intre barbari. In acelasi an a murit Paulus, tatal imparatului, la Constantinopol si Anastasia Augusta 28, soaera lui Mauriciu, sotia lui Tiberiu si a fost inrnormintata alaturi de sotul ei 29.

12

594. Priscus trece DU>lllrea ~i f'lYegistreazll victorii asupra slauilor. lvlauriciu Ii cere sa ierneze la nord de fluviu

129

r. p. 697 p.698

In anul al doisprezecelea cal domniei lui Mauriciu», ajungind la Istru, r. p. 698 Priseus a pradat neamurile slavilor si a trimis imparatului multi prizonieri ; <imparatul> i-a seris sa iemeze acolo. Iar in acelasi an, Philippicus constru-

ieste manastirea din Chrysopolis a preacuratei Nascatoare de Dumnezeu si

palatul pentru primirea imparatului ~i a copiilor sai 30 < ... >.

13

595 - 596. Priscus e t,.locuit la conducerea armatei cu Petru, [ratele tmpllratului M awrieiu Acesta se ciocneste In luptll cu slavii, fllrll prea mare succes

In anul al treisprezecelea cal domniei lui Mauriciu», in suburbiile Bizantului 31 se nasc monstri : un prune cu patru pieioare si altul eu dona capete; se spune ca aceste <fapturi> nu vestesc lucruri bune pentru orasele in care apar. Si irnparatul n indeparteaza din functia de strateg pe Priscus ~i-l face strateg al armatei romeilor pe propriul sau frate, Petru 32.

Iar in anul al patrusprezecelea, Petru strategul cade asupra slavilor care duceau eu ei prada si prizonieri rornei, iar barbarii au ucis pe prizonieri si all, fugit ; prinzind si romeii citiva < barbari» s-au intors in tinuturile romeilor 33.

14

597. Petru este tnuins de slavi ~i e tnlocui: iarii~i ell Prisons la conducerea armatei

In anul al cincisprezecelea cal domniei lui Mauriciu», armata lui Petru I, p 699 a fost nimicita cumplit de slavi si el a fost tnlocuit de imparat si Priscus e

trim is iarasi ea strateg al Traciei 34.

28 Aelia Anastasia. sotia lui Tiberiu al II-lea (578-582), mama Constantinei, sotia lui

Mauriciu.

110 Cf. Theophanes, de Boor, p. 270-271. ao Cf. ibidem, p. 272.

31 Constantinopolului.

32 Cf. Theophanes, de Boor, p. 273. 33 Cf. ibidem, p. 274.

34 Cf. ibidem, p. 275.

11-0. 2278

130

GEIORGI'L'S CEDRENUS

15

I. p. 699

16

1i

OEORGlOS KEDREN'OS

131

15

/"'

((599,; 0 oictorie bizantimi asupr« avarilor care au navalit in Dalmatia '_"

In anul al saptesprezecelea cal domniei lui Mauriciu », haganul si-a dus trupele asupra Dalmatiei si ocupind Balba ~i cele patruzeci de erase din jurul ei, le-a pradat. Iar Priscus, aflind aceste lucruri, l-a trimis pe Gundues sa observe cele fil.ptuite. Acesta ajungindu-i pe barbarii care mergeau prin niste tinuturi anevoie de strabatut, intilneste doi dintre ei, beti; ei i-au spus ca haganul ii incredintase pe cei prinsi la doua mii de pedestrasi ~i ii trimisese in tara sa. AfUnd acestea, Gundues se ascunde intr-o midi ripa ~i dimineata sarindu-le pe neasteptate in spate i-a ucis pe toti si i-a dus pe prinsi la Priscu·s. Iar haganul, aflind nenorocirea, s-a Inapoiat in tara lui ~i Priscus s-a in tors in tinuturile sale.

I. p.699

16

/\ '60f){ luna martie. Priscus tnainteaza spre Singidtmum. lntrerupte de s4rbittorile Pa~telui, ",ptelt eu a~arii retnccp dupll. trecerea 10,'. Ava,ii miicelaresc pc pl'in~i deoarece Mauriciu "elud $4-; rilscumpe,e cu pre/ul cerui. Bizantinii tn/rlnli $8 oo/tga fa plata une; sumo ma,i de bani; ai acuztl de Irlldare pe Comtnentiolus

Si in anul al optsprezecelea cal domniei lui Mauriciu», «Priscus s, luindu-si trupele, apare in preajma Singidunumului. [ies haganul, adunindu-si armata. patrunde indata in Misia. Venind lnsa sarbatoarea Pastelui si unii si altii s-au potolit, stind in pace. Iar dupa ce a tr=cut sarbatoarea, barbarii se despart de rornei-" si se hartuicsc in tot chiput cuntr-o parte ~i din cealalta si 0 multime de romei sint ucisi, iar altii sint prinsi. Atunci haganul, acuzindu-I cu glas mare pe Mauriciu ca a fost pricina macelaririi poporului, ?- spus ca-i va da pe prinsi pentru cite 0 moneda <de aUT> de cap de om, iar ~poi <a spus ca-i va da s pentru 0 moneda <de aUT> doi oameni, iar apoi <ca-l va da s pentru cite patru carate 36 <de fieeare om>. Dar Mauricius nici ?-~a n-?- vrut sa.-i r~seumpere. Asa incit, infuriat din aceasta pricina, haganul i-a UCIS pe toti. Si erau 12000, iar pretul lor se urea (cite doi miliaresii 37 de fiecare) la 2000 38. Si astfel procedind, haganul s-a intors in tinuturile lui, dupa ce a impus romeilor sa-i dea 50000. Iar armata a trimis <soli la imparat> impotriva lui Cornmentiolus, cacuzlndu-l» ca a tradat in timpul razboiului 89 < ••• >.

I. p. 699 p. 700

17

" wI Victor;; bizantine asupra aoarilor, fa nord ~i la sud de Dundre, 1 ntre aliaJii avari-

lor stnt gepit; ~; slaui: Mauriciu restituie avarilor pe prin~ii dintrs ei, ignortnd victoria lui Priscus

Dupa ee a fost rupta/pacea eu barbarii 40, din nou haganul porneste I. p. 701/702 asupra teritoriilor romeice. Si incredintind restul trupelor celor patru fii ai

3$ Kedrenos prescurteaza textul din Theophanes, de Boor. p. 278. unde se arata ell Inainte

de reluarea luptelor bizantinii au petrecut tmpreuna cu avarii sarbatoarea Pastelui,

31 Carata (keration) este 1/24 dintr-o rnoneda de aur (nomisma).

37 Miliaresion este 0 moneda de argint echivalenta cu 1/2 dintr-o nomisma sau cu 2

carate.

38 Indicatla din textul editiei Bonn este gre~ita (2933), vezi n, precedenta.. 39 Cf. Theophanes. de Boor. p. 280.

'0 Prin actiunile lui Priscus ~i ale lui Commentiolus Impotriva Viminaciumului, cf. Theophanes, de Boor, p. 281.

132

GEORGTUB CEDRENUS

'ltlXp~cr't"1)ao CPpOuP€~V 't"~~ il~lX~cXae:\c; 't"ou "Ic-rpou, Ot ile: • PW!LIXi:O~ uX€illlXC; 7tO~Yj alXv't'EC; 't"ov 'ltO't"IX!LOV il~e;7t€plXa<xv' xd f,le;'t"~ 't"WV ulwv "rou x<xyavou aU!L[3IXAwV o ITplaxo~ &.'ltl> 7tpwt EWI; Eu7teplXC;, "p\Oo(Qa[wv • PW!LIX[WV &.VIX~pE&Ev't"WV, 't"ea' crlXplXl; X~A~aillXl; 't"Wv [3lXp~apwv ~AEcre:, XlXt 't"'(j EmOUG'!l 'It(7.Al'J ox't"w X~A~&'illXl; TWV ~lXp[3cXpW\I &'\ldAE. Tn ile: 't"pk'!l Ex 't"WV Ut¥1)AO't"~PWV ol • PW!LIXi:o~ r.POI; Toul; [3lXp[3apouc; €xw(1)alXv, XIXL TOU't"OUC; 't"pet¥lXvTEC; Er.L 't"~ ()illX't"lX 't"'ij<; Al[J.v1)<; ~AlXalXv, 'ltOAAOUI; E~ IXIJ-rWV &.;to'ltVl~IX'J't"Ee;, tv ote; XOCL ot 't"OU xlX'rivou '!tlXtilEC; &'7t€1tv[Y1)alXv, xlXL v(x1)v ol 'PWfLlXi:OL 7tE;P~<PIX\I'ij &.'IEil~alXv't"o. 0 U X':1.YcXvoC; 7tl1ALV crU'lIX&pO (crexe; iluvaf,lEtC; r.oAAO:c; XIX't"~ 'Pw!L<X[wv ~A&E. 'lto),ef,lou ilz xpo't"1)' &eV't"oc; TPE'ltO\l't"lXt ol ~cXp[3lXpOL XlXt \I[X1)\I 'ltOLOU'I't"IXL 'pw!LlXrOt 7t1XC;WV EmC;1)!LO't"£pIXV. 0 ile: IT p lcrxo~ 't"EcrCTIXPIX<; X ~),~&'illXC; uU\lT&.~IXe; 't"ov T [aaov 'lto't"IX!LOV 7tEpiialXL tXEAE\JaEV ell; .. I> xex't"lXaXO'lt'ijulX~ 't"~ 't"WV [3IXP~cXpWV aX'Yjvw!LIXTIX. ot il1: [3&.p[3IXPOt !L 1)ile:v TWV YE'(O\lo't"wv Eyvwxo .. e<; EOp"cX~ovu<; Eau!L'ltoGllX~OV. 't"ou"rotC; ot 'PWfLIXLOL tbtp067t"w.:; E'ltE~a7tEcr6v -r e:e; f,lty~crTOV <p6'JOV dpycXc;lXv .. o· TpLaxoV't"1X yap XLAttfilCl.e; r'tj7ttilwv XlXt htpwv [3lXp[3tfpWV &'7tExULVIXV, XlXt 'ltAe;[a't1)V 1X1XfLIXAWO'£IXV At1.[30V't"EI; 7tpOe; 't"ov TIp[axov U7t£cr .. P€<¥IXV. b ile XlXytfvoc; 7tat-tv ~\lvtffLEte; &'&po[cr(1.e; E'!tL ,,0'.1 "Ia .. pov 'ltlXplXylvE't'IXL XIXL c;u!L[3IXA6'1uc; 'lt6AEfIoO'l 1)"'\'WII't'IXL ot [3tfp[3lXpOL XIXL de; 't"OV 1to't"lX!lov &'1tO'lt\llYO\lTlXt. O'U'lCmOAAuV't"lXt il~ 't'OU'\'OL<;

p. 703 xIXL' &AIX[3l\lWII 7tA ~&1). 1:WV"IXC; ilt hptf! '\'1)aa\l "A[3apac; fLE:v "yc;', f3apf3&.pouC; ile, [3. b ile: xaytf\loc; 'ltpecr[3ELt; 1tpot; TOV [3lXaLAtlX &.'ltecr't"E~A&\I, &'IIIXAIX[3ecr&IXL 't'ouC; ~wyP'l'j&tv't"lXC; [30UAO{lEVOC;. 0 ile MlXuplxLot; flo ~7tW fLlX&6JV '1'1)'.1 m:pt<plXv'ij '\'wv • PeefLlXlwv vb(1)v, ypa.rpEt 'tijl TI plO'x<p &'1tOilOUVIXL 't"ijl Xay&v<p TOUt; [3lXp[3&pOUC; XlXl !L0\lOUC;.

18

I, p. 705

T ijl ilE: TIe't"p<p crTPIX't"'1)yijl 5v't't yp&<pE~ MIXUp buo.:; 't"ov "Icrpov OtlX'lte:pcr.<T<XL xed f:.V ~EII'!l X W pq; 't"O\l Aaov 'ltlXpa X€~!l&.alX~. il7te:p &'xoualXv 't"0 7tA'ij&Ot; EaTlXa [IXC; e: xlXL 7tpO[3cXAAO\l't'IX~ E~IXPXOV <l>wxiiv 't'01i Xtll't"IXPXOV, XIXL E7tl &.a7tlilL 't'OU't'OV U <¥WcrIlV't"E':; EOq>~fL'I)aav E~IXPXO\J. 't"oiho 0 TIhpo.:; &.X'I)xowt; dc; -r I> Bu~cX.v·noli tpEUYEL XIXI 'ltcX.v .. a &.vcx"(yeAAEt I .. ijl [3 tl(aLAs:L.

p. 706

19

I, p. 766

Tijl t' he:L ot BouAyt1.POL E7t'ijA&OIl 't''Ii ep~x'!l XtXL .. au [3acHAtwc; xa .. tl(U .. W\I a':'pIXTeUalX\lTot; 1)'T't'WV't"IXL • PWfLIXLO~ xaL 'ltoAAol 7t['!t"oucr~. [3ouA6fLE\lOt; ile: 0 [3aat· AEU':; ~X.ELII dp~lI1)v !LE't"~ 'It&'II .. WII aToLXEi: 'ltCixTa, xal Ur.0XWPEi: de; a(axuv1)Y '\'Ii ,\,WII XPLcrTtlX\lWV 't'n .. OUTOU &.[3e:AT1)p1q;.

20

I, p. 770

Tijl La' £TEL "0 TWIJ BOUAytfpWV ~&1I0t; ilLI1.'ltEpiialXv TOil iltfvou[3L'V, xal &.r.oxwpLa&ev TWIJ O!LO<pUAWV o:onv, E:O'x ~'Jwae;1I tv BcfpVIXL':; ell 'wn oX{J.aL,:;* XIXL ~pe;aL. TOU ile: [3tl(crLAew.:; t~EA&611't'0':; aUIi 'Jaual xat aTpaTijl, xlXL il1) XlXl E7te:A&6\1 .. 0c;

• Lui bXfL1), ,.,miner de seut" din text, i·am prefera aici 5Xf.'~ (cf. Lyeophron, 443) "loc inU.rit, fortificatie", deci: !lXf.'0I~. Dar nici 0 emendatie tn IIX&QtI~ (oX&"I), "rip!!., mal, colin!!.") nn mi se pare de refuzat, eu toate difieulti!.tile de ordin paleografic (A. E.).

GElORGrOS KEDRE"l'l'OS

133

sai, ~e-a poruncit sa paz~asdi. tr~cer~lc peste Istru. Iar romeii, f:1cind podurplut~to~re, a_:l t_:ecut fluv:ul. ~~ c~o~nmdu-se ~riscus in lupta cu fiii haganului, de dlmlfoLe~ta pl.na-n seara a mmicit patru mn de barbari, fiind ucisi trei sute de ro~el ~l in zl~la urrnatoare a ucis iara~i opt mii de barbari. Iar in a treia zi r~mell au pormt. a.supr_?- barbarilor d~ p.e niste coline si lovindu-i i-au gonit catre. apele l<l:culUl ~~ au me<:at pe m~ltl ~ntre ei, printre care si fiii haganului s-.au mecat, si romen au dobindit 0 victorie stralucita. lar haganul adunindu-si ~In nou J?u~te .trupe ~. p~rn.it"impotriY'a romeilor. Se incinge razboi, barbarii S111.t respmsi JI rom en ctstiga <0> victorie mai stralucita decit toate. Iar P~lSCUS, adunind laolalta patru mii xde osteni» le-a poruncit sa tread riul Tisa pentru. ca. sa cercetezc .taberele .barbarilor. Ia~. barbarii nestiind nimic despre eelc mt1mplate chefuiau veselindu-se. Rorneii, caztnd pe neasteptate as~pra lor, .au. fa<:ut mare macel. Caci au ucis treizeci de mii de gepizi si de alt.l barbari si lumd .un. foar~e mare numar de prizonieri s-au inapoiat la ~n:eu~. ~ag.anul, st~~n~nd din nou armata vine la Istru si se incinge lupta ~~ smt 111':'111;;1 barbar~l ~l sc ineaca. in. fluviu. Sint nimiciti impreuna cu acestia

~l 0 rnultime de. sl~vl. ~u fost pnll~1 de viij3200 de avari, 2000 de barbari, p. 703 Iar haganul ~ trimis ':;011 .la impara.t, voind s~-i reia pe cei prinsi. Iar Mauriciu, nestiind mea de stralucita victorie a rorneilor scrie lui Priseus sa-i pre de a

haganului numai pe barbari n. '

18

602. Rascoala militaril de la Istru ; trupele proclamd tmpilrat pe Phocas

. ,Iar lui Petru~ care era J~rateg, i~ scrie Mauriciu s.a treaca Istrul si sa ierneze ~u armata In tara straina. Auzind aceasta, multimea s-a rasculat si-l proclama conducator pe Phocas eenturionul ~i ridicindu-l pe scut l-au aclamat, declarindu-l conducator, Petru, tndata ce a auzit aceasta fuge la Bizant si anunta! imparatului toate ccele petrecute s 42. .' ,

19

I, p. 705

p. 706

679. Bulgarii nilvalesc in Tracia. Romeii, invin~i, ineheie pace cu ei, consimlind sa pld. leased tribu]

_ ~n. anul a~ ze.c:lea "<al domniei ~ui Constantin al IV-lea> bulgarii au

_?av.aIJ! l~ Tracia ~~ lJnpa:atu143 pornind cu armata asupra lor, romeii sint infrinti ~l cad multi, tmparatul, dornic sa aiba pace cu toti, consimte sa. le plateasca tribut si, din pricina prostiei lui, crestinii se fac' de rusine 44.

20

I, p.766

680. Victoria definitivli a bulgarilor asupra bizantinilor ~i stabilirca lor t» sudut Dunilrij in anul al unsprezecelea cal domniei lui Constantin al IV-lea> neamul bulg~rilor au tr:e~t Dun~rea si, despa.!t}ndu.-se de ee~ din aceeasi 'semintie eu el, au poposit m «regrunea s Varnei In niste locun adapostite (?) ~i in

.. La Theophanes. de Boor. p. 282: "numai pe avari", cum pare ~i firesc; pentru intreg

pasajul, cf. Theophanes. de Boor. p. 281-283 . .. Cf. ibiciem, p. 286-287.

43 Constantin al IV·lea (668-685).

,4 Cf. Theophanes, de Boor. p. 356-359 eu un lung exeurs asupra bulgarilor ~i a istoriei lor ~i rnai putin sever fatll de !rnparat.

I, p. 770

134

GOORGlVS CEIlREN'US

21

1

GEORGIOS KE.DRENOS

13S.

munti. Iar imparatul a pornit cu corabii si cu armata si a naviilit asupra lor, iar bulgarii, vazind acest atac in masa, au pierdut nadejdea in salvarea lor, s-au refugiat intr-un loc intarit si s-au pus in siguranta, Cum romeii nu puteau sa dea lupta din pricina mlastinilor 45 si a dificultatilor terenului, spurcatul neam a prins curaj. S-a intimplat Insa , .. <lacuna in text> ... $1 rasptndindu-se intre ei vestea ca imparatul a fugit, romeii au luat-o Ia fuga, fara sa-i urmareasca nimeni. Bulgarii, vazind acest lucru, i-au urmarit din spate si au ucis pe multi dintre ei. $i de atunci, trednd cutotii <Dunarea s si prinzind tot mai multa indrazneala si intinzindu-se in teritoriul romeilor, I-au robit. De aceea si imparatul a fost silit sa inchcie pace cu ei, cum s-a spus crnai sus>. Linistindu-se deci in toate privintele, a unit bisericile si, adunind Ia Constantincpol rnai susamintitul al saselea stint sinod, a anaternizat erezia monotelitilor 46.

21

895. lmpitralul Leon al VI-lea se aliata cu ''''gu,ii fn .azooiul impotriva bulgarilor. T'aru I Simion e neuoit sa S8 relraga la Dristra, El reufe~te loe.lfi sit-i tnvingil pe .... guri £n cele din ... mit

Profund zguduit de aceasti1 intimplarejsi de ocara adusa de Simeon 41, II,p.254/2SS. imparatul " l-a trim is pe patriciul Nichita, numit si Skleros, peste Dunare,

la turcii numiti unguri 49 pentru a-i convinge sa treaca fluviul si sa prapa-

deasca pe cit Ie sta in putinta Bulgaria. Iar el, intrind in contact cu turcii,

dupa ce i-a convins sa ridice armele irnpotriva bulgarilor, a luat si ostateci

iii s-a i?tors la Imparat. Dar insusi imparatul a hotarit sa lupte si el irnpotriva

bulganlor pe uscat ~i pe mare. Trimite dar pe mare pc Eustathios patriciul

si drungarul, iar pe uscat pe patriciul Nichifor Phocas, pe care l-a numit, dupa

moartea lui Andrei, domestic al sholelor. Acestia ajung in Bulgaria, dar

imparatul, dornic inca de pace, trimite la Simeon pe cvestorul Konstanti-

nakios. <Simeon> oprindn-l, i1 pune sub paza, deoarece credea ca a venit cu inselaciune la el. Si pe cind Simeon se ocupa de armata lui Phocas, turcii

trec f~uviul si prada Intreaga Bulgarie. Simeon, indata ce a aflat acest lucru, parasindu-l pe Phocas, s-a in tors impotriva turcilor. Arzind de dorinta de a

se bate cn bulgarii, acestia, Ia rindul lor, trec Istrul, se arunca asupra bul-

.'~ In text: 7r<XA!LO(1'O(, cuvint tara sens, corectat de editorul sau, 1. Bekker, In 1'£A!LIX1'o( = mlastini.

48 Kedrenos reia de fapt povestirea faptelor rclatate de Theophanes. de Boor, p. 358-359, sub anul 679, rezumlnd ~i inverstnd ordinea evenimentelor. "Despar~irea" bulgarilor estc !mp1l.rtirea ~o~tenirii hanului Kubrat intre fiii sai. Tratatul pomenit in fragmentul anterior a fost mcheiat dupa esecul cxpeditiei navale si continentale a lui Constantin aIIV-lea, relatate In_ fragmentul de fat1\., d. Nicephori, Breuiari • .tm, cd. de Boor, Leipzig, 1880, p. 34 :-35; . Dolger, !leges/en, 243 (ianuarie 979). Sinodul al saselea ecumenic a avut loc intre 7 noicrnbrie 680 ~l 16 septembrie 681.

•• 7 Kedrenos se refera Ia inceputul ril.zboiului bulgaro-bizantin din 894-896, terminat cu victoria bulgarilor. Bizantinii luasera masuri economice care lezau interesele comerciale ~ul.ga:e. Ei instituisera un monopol asupra acestui cornert, acordindu-Ila doi negustori bizantlll~ ~l mutasera. "pia~a bulgara." la Tesalonic. Simeon, tarul Bulgariei (893 -927), invadeaza teritoriul Imp~nuIUl, !nfr~nge trupele bizantine si-i trimite la Constantinopol pe cei prinsi, dupa ce Ie taiase nasurile, cf. Ostrogorsky, Geschicbte, p. 212-213.

48 Leon al VI-lea "eel Intelept" (886-912).

.. 0 Ungurii locuiau rn tinutul numit Etel-kiizil, la nord de gurile Dunarii. Ei venisera a:CI, al~ngatl de pece~egi din veehea lor patrie, dintre Don si Nipru, d. Moravcsik, Byzon» iinoturcica, II, p. 77; Idem, Byzanhum and the Magyars, p. 50 ~i urm.

136

GElORGruS CEDRENUS

Aou,n xa:t VLXWCH xa.,,;,x xp&_'ro~, !J.6AL<:; TOU ~'J!J.e:Wv 1:v ~OpOC1't'6A~ O"w&eVTO<:;, () x.a.l ~plo"TIX XIXAe:LTIXL.< ••• >

p.256 €x.<ITpa:TC:UO"IX<:; 8e: ~lXpe:r O"'t"PIXT;f> XIX't",x TWV Toupxwv, IL~ 8uv71&€v-ro<:;

-rou ~lXo"LAt!:W~ SLa '<0 cxt1pvlSL6'1 ";<: XIXL &r:POO"S6X"I)TOV ~O~&<:LCX'I IXO"':OL<:; r.::x.pcxcrXe:LV, IXOTOU<:; Te: hpEtjI::x.-rO xa.l -r~v xwpcxv 7tCiO"::x.v xcx-reSpcx!J.E.

22

II, p. 372 T1;;-rap't"~ Ss: 't"'ij<:; o:o-rou ~CXo"LAe:lIXC;; t:-re:L, lL1Jv1 'Iouv[~, -r'ij~ L' hSLX't"LWVOC;;

-r<4 Ev 't"?i ep~X7l r.6Ae:LC;; E~ ne:L E7tL0")(e:tjl6!J.EVoe;;, xcx1 ye:V6!J.EVO<:; &X.~lL -r'ij<:; 1.e:yo!J.ev·l)<:; !J.e:yaA1)e;; O"oullo:e;; eypcxtjlc: rrhp~ -r0 BouAycxpla:e;; &pXOV";L !J.'~ Mv -roue;; ToupxouC;; SLCX7te:p<iV TOV "Ic-rpov )(cx1 '\'a • PW!J.O:(wv AU flO: [Ve:cr&CXL. TOUTOU Ils: !J.~ 7tpocrexov'<oe;; &AAa 7tO':'iTO[CXLe;; &1pOp!J.IXi:e;; 7tCXPO':XpOUO\lTO~, ':"0'1 TOU EX Xe:pO"W\lo<:; 7tPWTe:';OVTOe;; utov b NLX1J1jl6poC;; TOV KCXAOX.UPOV 7tO':TPLXL6':"1J,";"L 't"L!J.lJO"O':e;; 7tpOC;; TO\l &pXO\lTO: • PwO"[cxe;; €x.7tEfJ.7te:L ~(jl:;;vSoo"&Aa~ov, Swpe:wv 07tocrXeO":;;O"L xcx1 <pLAOTLfLLWV o\J)( OALYWV &vO':7td&wv Ex.O"'";"p::x.Te:UO"CXL XCXTOC BouAyapwv. 7tE:LO"&evTe:c;; ouv OL • PWC;; xcx1 &m:A~5vT€C;; '<'ii BOUAy::x.p(~ xaTa '<0'1 A6yoUO"TOV fL'ijvcx, '\''ij<:; LCX' tvIlLxTLwvoe;;, 7tEfL7tT~ '<'ije;; ~O:o"LAdcxe;; ~Te:L TOU NLX1J?6pou, 7tOnoc<:; 7t6Ae:Le;; x<x1 xwpcxC;; ~M(jlLo"CXV ,<wv BouAyapwv, xO':l Adav 5TL 7tA:;;(O"T1JV 7te:pL~O':M!J.e:VOL 07t€cr'";"pe: tjllXV dc;; ,<il, tSLCX. )(0:1 T'iJ hT~ Ile: 7taAL'i T'ije;; ~CXo"LAdlXC;; CXOTOU Xp6v~ t7te:O"Tpche:uO"il(v XIXTOr. BOUAYlXptCX<:;, )(cxl. '";"OC 5P.OLCX TW'J 7tpO't"EPWV ~ XIXL XdpovlX SLe:7tpa~cxv't"o.

23

II, p. 398

Ol Ilt • PWe;; Evellpcxv e:OAcx~1J&e'ITe:c;; 7tp60"w !J.Ev OO)(eTL EXwpouv, 7tOnWV Ill: 7t)'1)YEVTWV xed TLVWV Ils: 7te:0"6'iT(uv E)(XAlvIXVTE:<:; E<:; Ta 7tA1JO"[ov O"x;;:SawuvTcxL Ill''/) XCXL T<4 €x.e:LO"e: VOC7toc<:; ~il(&docc; xed &!J.(jlLAcxrpe:i:e;; TuYXO:VOuO"cxe;;, xcx1 SLa Tr.C;; bpe:LV'ije;; Ed r~~ ~p[crTpocv EmXVIXO"w~OVTO:L. ~crIXV Sz TO 7tA'ij&OC;; oihoL E7tTIXXLcrXOMIL, ot Se To\hOL, crU!J.7tAIXY.EVTe:~ XIXL '<pe: tjI&'!J.e:'IOL • PW!J.IXLOL TOV &pL&!J.OV TpLIX-

GEORGEOS KEDRENOS

garilor si-i inving strasnic, Simeon s-a salvat cu greutate <refugiindu-se s Ia Dorostolon, care se numeste si Drista« ... >.

A<Sim~on cere pace, imparatul trimite pe Leon Choirosphaktes pentru incheierea tratatelor, dar tarul 11 arunca pe acesta in inchisoare si profitind de ragaz, porneste impotriva ungurilor» '

. ~Iecind Cl~ 0 mare _a:mat~ impotriva _turcilor, Simeon ii pune pe fuga si )e.fmc;;te toata t~ra, fara .ca irnparatul sa le poata da acelora ajutor, din pncma caracterului brusc ;;1 neasteptat al atacului 50.

22

967-969. Instigati de Impdratul Nichifor al Ll-lca Phocas, rusii lui Sviatosl au al Kicuului ataca pc bulgari fi-i ,nfring

I~r ill al patrulea an al domniei sale 51, in luna iunie, indictiunea a zecea a p<;r:ut ~a ~crcet~ze o.ra~elc din Tracia si ajungind Fina la asa-numim mar~ fortIf~cat1e, I-a. s:ns lUI Petru,. donu~ul Bulg~riei 5~, sa nu-i lase pe turci 53 sa treaca Istrul ~l sa devasteze tinuturile rorneilor. Acesta insa nu lua in seam a ce~e ~puse. si . se eschi:va prin felurite pretexte <sa le indeplineasca s : deci N1c~lfo.r trimite la SVlatosla,:, 54, d<;mnul Rusiei pe Kalokyros, fiul cirmuitorului din Cherson, pe care-I investise cu demnitatea de patriciu pentru ca prin _ f~gadui~li de mu~te daruri. si ono;U1:i, sa~~ convinga sa porneasca l~ lupta In:po!nya bulganlor. Odata convmsi, ru~ll au atacat Bulgaria in luna a.ugust, .mdlcfmnea a unsprezecea, in anul al cincilea al domniei lui Nichifor 55 ;;1 au distrus multe erase si tinuturi ale bulgarilor si, luind cit mai rnulta prada, s-au inapoiat in tara lor. Si in anul al saselea al domniei acestuia 56 iarasi au pornit Cll armata impotriva Bulgariei ;;i au facut lucruri asemanatoarc, ba chiar ;;i mai rele decit cele dinainte.

23

971. Razboilll bisantino-rus, Lupta de la Drislra. Victoria bisantinilor . Asediul Dristrei ectal,ie de la nord de Dunay. rcuin la ascultare fal,l de '",paratul loan Tcimiskes I.

Iar rusii, ternindu-se de 0 curs a , nu mai inaintau deloc si fiindca multi fusesera raniti, iar unii cazusera, abatindu-se <de la drumul urmat> se risipesc prin !llun~ii ~n apropiere si prin.padurile adinci. si dese care se gaseau pe acolo ;;1, pnn tinutul muntos, cauta scapare la Dnstra. Erau multime ca la ;;apte mii, iar romeii care se luptau cu ei si care ii pusesera pe fuga erau trei

so Vngurii au fast infrlnti tn 896.

51 Anul al patrulea al donmiei lui Nichifor al II-lea Phocas (16 aug.st 963 - 10 decernbrie 969), deci In iunie 967.

52 Petru, tarul bulgarilor (927--969).

53 Turcii = ungurii. Prin tratatele inchei~te cu oizantinii, dupa infringe rea lor de catre Slllleon, b~lgarll sc obligau sa pazeasca imperiul de eventualclc atacuri ale ungurilor. ~lzantmll se obhgau sa Ie ve.":" un tnbut a.nua!. Bizantul dorea insa sa-~i ia revansa, readucmd hotarul l~ .Dun~e: P~of1t.md de crrza mte,:na a statului bulgar, unde Petru avea de infruntat opozitia boierimii, Nichifor al II-lea, in alianta cu Sviatoslav, incearca sa real izeze acest scop. Nerespectarea cIauzei din tratat de catre parte a bulgara este, desigur, nurnai un pretext .

•• 5 viatoslav I Igorevici, mare cneaz al Kievului (957-973) . •• In anul 968.

.. In anul 969. Pie care a lui Sviatoslav dupa expeditia sa din 968 a fost determinata de un atac peceneg asupra statu lui sau, d. Ostrogorsky, Geschichte, p. 242; pentru IntreguJ fragment, cr. Leo Diaconus, Bonn, p. 63 ~i urm.

1

137

p. 256

II, p.3i2

II. p. 398

138

GEORGIUI3 CEDRENUS

GE::lRGKlS KEDRENOS

13~

sute la numiir. Facind scitii 57 jonctiunea eu Sviatoslav si luindu-l pe aeesta

de acolo eu toata armata, i~i aseaza tabara la douasprezece mile inainte de Dorostolon ;;8; erau trei sute trei zeei de mii la numar si-l asteptau cu curaj

~i dirzenie pe imparat 59 sa vina, Iar rorneii, mindrindu-se cu biruintele cisti-

gate pe nepregiitite, asteptind ca bitalia apropiata sa fie hotaritoare, stiau ca-l(vor avea in ajutor chiar pe Dumnezeu care Intotdeauna tine sa ajute p. 399 nu pe cei care comit agresiuni, ci pc cei care sint nedreptatiti, casa incit» nu numai cei mai curajosi cdintre ei» dar chiar si mai tematori si mai slabi de

Inger s-au umplut de avint si de indrazneala si frernatau foarte in asteptarea luptei. Armatele au ajuns una in fata celeilalte si imparatul si Sviatosla v i-au insuflctit fieeare pe ai sai cu cuvinte de mingiiere si i-au indemnat la cele

eerute de imprejurari si, in data ee trimbitele au sun at semnalul de lupta, rnultimile se izbcse min ate si una si cealalta de acelasi avint. Si, la prima ciocnire, romeii, aruncindu-se eu mare avint si doborind pe multi, clatinara rindurile barbarilor, Dar nu s-a produs nici retragerea dusmanilor, niei

vreo stralucita fugiirire a lor de catre romei, ci recapatindu-si curajul, scitii

s-au niipustit iarasi cu strigat de razboi asupra romeilor. Si citava vreme

lupta ramase nedecisa, dar in sfirsit, seara tirziu, rorneii, rmbarbattndu-se

unii pc altii si intarindu-se oarecum prin indemnuri, s-au aruncat asupra

aripei stingi a scitilor si pe multi i-au doborit prin avintul lor irezistibil.

Si cum rusii i~i concentrasera fortele la locul primejdiei, imparatul a trim is in sprijin pe citiva dintre eei din jurul san, in urma carora venea ~i el, cu insem-

nelc imparatiei scoase la lumina, cu lancea amenintatoare, dind adesea pin-

teni calului si tmbarbatindu-si eu strigat ostasii. Si batalia a fost crincena si

de multe ori balanta vietoriei s-a inclinat (caci se spune ca de 12 oriJs-au p. 400 eiocnit ~i respins adversarii) ; in cele din urrna rusii, cedind cu greu In fata primejdiei, s-au imprastiat pornind spre cimpie in fuga dezordonata. Romeii, urrnarindu-i, ii ucideau pe cei pe eare-i ajungeau. Au cazut asadar multi;

ind si mai multi au fast luati prizonieri. Iar citi au reusit sa scape de primejdie, s-au refugiat la Dorostolon.

Iar imparatul, dupa ee a aclus rugaciuni de multumire pentru vietorie mueenieului biruitor Gheorghe (caci in ziua pornenirii acestuia s-a luptat ell dusmanii), a doua zi a luat ~i el drumul spre Dorostolon si, ajunginc1 acolo, a instalat 0 tabara fortificata. N-a inceput totusi asediul, de tearna ea nu curnva fluviul nefiind pazit rusii ~a poata fugi cu corabiile, ci, raminind in tabiira, astepta flota bizantina. Intre timp, Sviatoslav, ternindu-se de 0 rascoala, puse in siguranta, in catuse de fier si alte lcgaturi, pe bulgarii pe care-i ave a captivi, in numar de vreo douazeci de mii. Si se pregatea in astcptarea asediului. Si, indata cc a sosit flota, imparatul a inceput asediul si in repetate rinduri a pus pe fuga pe scitii care ieseau din cetate. Intr-una din zile, catre asfintit, pe cind romeii se imprastiasera sa cineze, barbarii, impartiti in doua cete, calareti si pedestrasi, au iesit in ordine de lupta pe doua porti mici ale orasului, una dinspre rasarit, pe care fusesc pus sa 0 pazeasca Petru stratopedarhul ell traei si macedoneni si alta, dinspre apus, un de (

paza fusese incredintata lui Bardas Skleros eu trupele din rasarit ; au iesit p.401 In ordine de lupta : atunei pentru intiiasi data <barbarii» apareau calari, caci

in luptele preeedente au luptat pedestri. Romeii primindu-i cu vigoare se

i

J

6' Scitti = rusii.

•• Dorostolon sat! Dristra, azi, Silistra, G' loan I Tzirniskee (969 -976).

140

GEORGrUIS CEDRENUS

P 402

'J 'n I " • \ ( i'" " J: t" , ~I

fJ.E Ol e:X1T'JfJ.W~ e:fJ.C)(Xov.o X()(l fJ.e:x.P~ TtOI\AO'J \uO'()(A()(V'O~ '1\1 0 'l.yW). ,EAO<; os ,'ij

crcpE-:-epq: &po:,'ij e PW[L()('i:O\ 't"pe7tOUU\ ,01;<; ~ap~&flOU<; XCt:t 1':~0<; ,e:;;X.0<; cruyxAdou(n, 7tO),AWV x&v ,0 &YWVt 't"0ilo: 7tZ<16VTWV, x()(l fLrlAAO') 17m&wv, (J.1)ilE\lO,; ilt .W'I 'PwfJ.()([W'I 'P'l.U[J.()('l<1&E\I'Ot;, &AA' 'f) fJ.QVWV L7t7tWV 7tZ<10v-rWV ,ptWv. o(hw il~ &pocucr&e\l7e:e; ol ~!l.P~'l.pOt xal. s:tuw ,€lxoue; <1UVEA()(&kv7e:e; 'JUx,o~ t7tlye:vo[J.b1)t; ilte:vux7epe:uov &YPU7t'JOt, x~_l 't"oue; EV ,'Ii !Lctx:n r.e:crO'J'()(C; &7tWAOCPUP0'l,O ciYp [Ote; xed 9P\XW?lzcrtV biluPfLo'i:e;, w<; aOXeL'J ,ou<; '*XOUO"'(;(<; &1)p1wv <:IV(;(t ~PUZ'I)&flOUC;

" , '"" CI.' , CI. ' "", '>'" '" •

xal wpuy<:1.<;, r1.A/\ au v-P'Y)vou~ a\lv-pw7tWV xal OlfLWYOCC;. 'Y)!l-e:pr1.~ os <:1.p7l o lOCye:AW(1)t;

7tocv't"oc<; 't"ou~ ~'J ,tat CPPOUpLOle; e:tc; CPUAa:X~V Ecrxe:ilr1.O·f-L€\lOUC; &Ve:XOtAOU\I-;'O i~ .0 ~Op6cr,OAOIJ, . x'l.l "LX.ewe; 1)xov fLe:H;XA'tj&€V,e:c;. xa:l 6 ~(;(crtAe:'J~ ae &Ve:lA'Y),?wt; 6A7]V T~V OUVr1.(L\V ~A&e:V e:te; TO 7tpO ,~c; 7t6Af:WC; 7tEO[OV, xat 7tpOC; 7t6AEfLO\l ~fle~h~e: ,oue; ~ap~ocpoue;. E7td 8~ f.l. ~ E~'he:<1(;(V, de; ,0 cr,pa:,07te:8ov {mou,pe ~a:c; ~O'UX[a:v 1iye:. XrJ.L 7tpou9jA&OV a?',0 7tpeO'(3el~ Ex. KWVO''t"a;V't"ELClC; X'l.t TWV ocnWV cppoup[(o)v TWV 7ttpa:v tOpu[..Ltvwv ,au vIu7POU, '*fLv'l)cr,[a:v Xr1.XWV cd,OUf-LEVOL Xr1.( tC1.U'OU~ EYXElp(~OV-r<:C; cruv TOLe; bx.up(~fl.r1.crtv· 00:; 7tpocr7]'iWC; oe:~rXfLe:VOC; &7tecrTEtAe: TOUe; 7tapaA1J ~ofle\loUe; TOC CPPOUPLa: xCll O',pa:nci:v rZ.7tOXPwO'(;(V e:tc; 1"~v ClUTWV cpU A 'I. X 1jv. ~il'Y) oe EO'7t&pa;c; xa,a;),ot~oucr'Y)<; TOCC; 7tlXu'l.C; 7tUAac; T'ijC; r:6kwe; &VCl7tET!l.uavTE:C; ot I 'PWC;, 7tOAA0 TWV 7tpOTtpwv 7t)..dOVEC; OVTo:e;, E7tm L1nouO't ,OL<; 'PwfLa;[otC; &Ve:A7t(crTWC; Ot& T~V VU)('toc Ot&.youcrt· xoct XOCT& [..LEv 't~v 7tPWT'Y)V crUfL~OA ~v to_O~()(V 7tpo,e:p'ijcrll.t, fLS:TOC fLtxflOV oS: um:pecrx.ov • PWfL()(i:Ot. w~ y&p uuve:(3'1) 7tEcrE~V 'tov ~(J)&YEAAOV ~PW'LXi:J~ &ywvL~6fJ.EVO,), crUVEX,U&'I)cra:v 't'{j 'tOU T:EcrOV,O<; crTS:fl~O'e:t xa;l ,a.e; oPfLii~ EY.()(UVW&'Y)crrt.v.o[J.w; &vtv80,ot 7tr1.p'/}k'lv 't"-~v 'VUX.TOC 8ttfLe:tvll.V xocl 't'-l)V emouO'or.v Y)fl.tpa:v fLtXpt uTa;&'Ylpii~ fL$cr'YlfJ.~pLx;. 'tOT o~ 't"ou ~r1.(nAeWC; 8uva:[J.r.v '!tE'!tO!L't'O't'o<; ~~'c1i -:oi:; ~()(?~&por.:; &7tOXAo:i:cr()(L 't'~ e:L~ '-l)V 7tOAtV dcroilov, yv6v-r<:'; ol e p~<; hALva;v Et~ tpUY~'I, xxl TOC; 7tpO~ 't~ 7t6AtV e:tcr6iloue; EmTETtLXtcr!J.eva:~ Eup6vTS:C; ~cp!:uyo') 8LeI. 'tou 7t<=8[0') xxl XOCTa:AafL ~OC'VOfl.EVOt &V'l1POUVTO. 6 ot ~CPEVOOcr&AOC~OC; 'VUx,oc; &7ttye:VO[..L&v'Y)C; 8twpuyt ~oc&dq: 't'o 't1)C; 7t6AEWe; Eu'te:cp&vwcrz Te:'('XO~, rva. !L-l) e:OX.e:flwC; ~x.ote:v ot • PWfLXLOr. fLe:&' 6flf.L~C; T0 'r'ije; 7tOA$We; n:[Xf:L 7tpoO'7tzA&~e:r.v. xa:t o(hw T~'J 7to)..tV &u(J)a:ALurXfLEVOC; e:yvw ~Et:V e:u~ux.6'ta:Ta; 't"~v 7toAtopxlocv 7tpocrilexs:u&a;t. t7td 8& 't"o 7tAtOV 't"'ijc; cr'tpot't'tw; 8LtX.EtV't'0 xa:xw<; &7tO 'tWV Tpa;ufLrXTwv, uUVE7tEAocfJ.~a;vE 8~ xa:t AtfLOe; ¥jill) 't"wv &vcxyxoclwv 8cx7tcxv'Y)&ev't'wv OCUTOi:C;, xa;t fL''18' ~~W&EV 'i'& '!tpoe; XflS: [a;v cruve:x.wpOUy't'o ()(u't'oi:c; dcrxofL[~tcr&()(L 7to:p.x 't'WY e PW!1-()([wv, vux,a: 13a:&s:'i:a:v xaL eXue)..'Y)'lov E7ttT1)P~crOCl; 6 ~(J)e:V80cr&AOC~O~, XCl&'~V UE:'t'OC; TO; pocyoa:i:oc; t~ OOPr1.VOU xa.'t"'Y)veX&l) xocl y'OCACl~1l. cpo(3e:p& t7tEpp&y'Y) xoct ~pOV'toct xa:t cXO''tpa7ta;l cpptxwoeO'T'I.1'ar., (J.OVO!;UAOle; &fJ.~.xC; fA,e:TOC 8tcrX.tA[WV &v8flW'V ~~e:r.O'tV de; imO'tTtcrfLov. O'UAAe:~&fLEVOt of: 0&e:'1 e:07t6p'1)xe:v I e:xocO''t'oc; cr'i:1'O'l xa:L xeyx.pov xat tt8'1) OCAAa: cruvtX·nxO: T1)'; ~w7jc;, &V~yOVTO 8L& TOU TtO'a.!.LOU TOr~ fLOVO~uAotc; de; 1'0 Aop60''t'OAOV. tv 8& 't"0 cXVa:7tAe:i:V &e:CXcrrXf-LEVOr. X(XTO: TO xe:'i:Aoe; 'tOU 7tOTa.{J-OU &e:PrX7tOV'ta:C; oOx

p.403

GE'ORGI10S KEDRENIOS

141

lupt~u inversunat si multa vreme soarta luptei a ramas nedecisa, Dar in sftrsit, prin viteji~ l.o~ romeii inving pe. bar?ari si-i inghesuie spre ziduri, dupa

e~ ~u cazut multi ~J m lupt~ aeeasta ~l mal cu seama calareti, iar dintre romei

mel unul nu a fost ranit, ci numai trei eai au cazut. Barbarii fiind astfel z~robiti si im~inyi. i?launtrul zi?u~ilor. ~i facindu-se noapte, ei au petrecut-o

f~ra sa d.oa~ma ~1-l Jel~au pe cel.cazutl III lupt~ cu bocete salbatice ~i infricosatoare, incit celor ee-I auzeau 11 se parea ea smt ragete si urlete de fiare nu plinsete si boeete de cameni. Si cind s-a luminat de zi, a ehemat la Doros-

tolo!! pe.toti citi ~ra,: ~-asp!nditi per;_tru p~za in unele Iortarete si in graba au

venit eel eh~m~~l. $1 imparatul, IU1ndu-~1 toata oastea, veni pe cirnpia din

f~ta ora~?lUl ~l-l _pro~oca I~ ~uI?ta ~e barbari ; ~i fiindca ei nu ieseau, intere~ndu-se III tabara, .st~tea lll~l~ht. $1 au venit la dinsul din Constanteia eo si

din alte forta.:ele .ndleate .dmcolo ;Ie Istru soli, care cere au iertare pentru faptele rcle savirsite. predindu-se lmpreuna eu aeele fortarete : prirnindu-i

en _?lindete, dmparatul> a trimis oameni sa preia fortaretele '~i oaste indestula~oare pent~u p~za lor." Facindu-se acum seara, rusii, deschiztnd toate portile orasului / ~l 111 numar cu mult mai mare decit mai inainte, se arunca p. 40'l p~ neasteptate asupra romeilor, care-si petreceau noaptea. Si, la prima cioc-

rnre, parea ca vor Invinge ; dupa putin fnsa i-au intrecut romeii. Caci Indata

ce s-a intimplat sa cad a Sphagellos, earc luptase eroie, barbarii s-au tulburat

~e lip sa. celui di.zu~}i .~i-au poto~it .avi~tul. ;'\~ ran;tas totusi fara sa se plece

111 tot tirnpul noptii si a doua Zl pina In pIma amiaza, Atunei 'imparatul a trimis 0 trupa ea sa Ie inch ida barbarilor intra rea in oras ; ru~ii: afind aeest l:rcru.' a~l luat-o I~ f~ga si, g~s~nd intr~rile spre oras blocate, fugeau prin ~lmple .~l, odata pnnsi, erau UCI~l. Iar Sviatoslav, la caderea noptii, a incon-

Jurat zidul orasului cu un sant adinc, ca romeii in avintul lor sa nu poat5. sa

~e aprop~e eu u~uri~ta ~le zidul orasului. $i dupa ce a intarit astfel orasul, a Intel~s ~a trebuie sa primeasca cu foarte mult curaj asediul. Fiindca cei mai

multi din armata .se simteau rau din pricina ranilor si se ivea acurn si foa-

m~te, deoareee ahmentele fusesera eonsumate si niei de atara nu le era inga-

du!t ~e .ro~:i sa. aduca eele tre?uine~oase, Sviat~sIav, pindind 0 noapte ~clir:ca ~I fara luna, in care? pl?ale funoa~a s-a abatut din cer si 0 grindina infricosatoare s-a dezlantuit si tunete ~l fulgere foarte inspaimintatoare iI?barci?du-se cu doua mii de _oameni ~n ~ono~il~ 61, au pleeat dupa provizii.

$~ a~umnd. de unde ~ putut/heear~ gnu ~I mel ~l altele neeesare intretinerii p .• 03 VIetll,. plutlra pe flUVlU, cu mo~ox~lele, pin~ ~a D.~ros~ol?n. Pe ~ind navigau inapol, au vazut pe malul fluvlUlm nu puhm siuJIton al soldatllor <romei>

dintre care unii adapau eaii, altii stringe~u nutret, altii adun~u lemne; ia~

60 Constanteia e identificata de unii cerceti!.tori cu Constantiana Daphne asu~r~ localizarii careia se poarta inca discu~ii, cf. 1. Barnea, DID, III, p. 73-74; altii ~ identlflca cu. actuala Consta~ta, cf. I. Dlacon~. Les Petchen'gues, p. 23-24; vezi ~i Em. Popescu, <;o~stant.a':.a - un problem. de geograplu. 'nstonque de la Scythie Mineur., "Byzantinische Zelt..chnft , 66, 1973, p. 359-382; E. Stanescu, Byzance el les Pays Roumains au ... XI-. - - XV-e .. iJde, Actes du XIV-e Congr8s ;ntern~tional des etudes byzantines, Bucure~ti, 1974, I, p'. 398, consldera cA In text e yorba in chip sigur de Constanta, care ar fi fost centrul unui ,,]upanat". Interventia unui copist ar fi reuuit intr-o singura fraza refcriri la doua even imente. distin~te : .. soJia. Constant~ii ~i solia cetatilor de dincolo de Dunare pe care autorul acestel contnbu~ll Ie sltueaza pnn vestul Transilvaniei fie in Banat fie in CriJana

It Monoxilele erau luntri scobite intr-un singu; trunchi de ~opac. .

112

GE'ORCrt:I3 CEDRENUS

24

n.p. 411 p.412

'0 Sf: LCPE:V?>Ocr&).~~o~ ;;acr<xv [J.E:TEi"f)W'1 [J.·~x.<xv",'J x<xt aLa ;;OCt1W'J i),<XTTOU[J.E:'IQ~, c:)~ EYVCJl [J.'1)8e:[J.LCf.V <X{)T("{) (l7tOAe:A~l:cptJ'O':L I EA1tLOO':, 1tpO~ t1UVlHx!X~ cbti~AEye. 7t~!l1t<:L ouv "po~ ~<XO'LA~(x 1tPZcr~zUTd:~ 7t(Cn'E:L~ E~OCLTOU!lE'JO~, ECP'(;) t1U[J.!lOCZOI.~ %"i.~ ~[),OL~ 'PW[J.ct.LWI %OCTCf.Azyd~ &t1L'J-r.~. t1uyxwP'Y)&?i bt' otxou '&VCf.XWP~t1(X [J.e-rC~ TWV <XWp'Cl.UTOV, &oe{7J~ T1: TOV ~oI)M!lE:vo'l 2.:y.o&'Y)'I i:(J.1topdO':~ X'*FL'I ;OLTaV· 8E~OC[J.ZVO~ 8e T'~'I ;;pzcr~drl.v ~ ~O':CiLAC:U~, xrxl ':'0 t.M(.J.z'lov MYLOV e;m1t~v, we; ~&o~ 'PW(.J.!X[OLC; TOUe; 1tOi,Z!lLOU~ 7tAEOV 1:u;:PYZcr[IXLC; ~ 07tAOLe; VLXaV, 7tcl.'ITCf. TO:

IX1Toup.Eva ~~Z0\1.(0)t1e. YEvo(1.e'lwv as T(7JV (11t0',8{:)'I b LcpEV8Gcr3),&~c~ xat de; IS tim EA&e:i:v xat O(H),[av T0 ~Cf.crLi,e:i: eaE~&'Y). E7tLVEUt1<1.VTOC; 0& )(1.( 7tpO~ TOU-:CC; O:C,HY.ETO. XCl.G O'I)(J.(.J.[~O:VT;:C; &i.A ~AOLe;, X(1.G OLO':/,e:X&€VTe:e; m:PG (J;v all E:~OIJAOV':'O, &r:·I)At.OCY'Y)t1(1.v. 0 8e ~OCt1L).EU~, o:h"~cro:'JTo~ XIXL ':'OUTO TaU LCPE\l80Ci3J.&:[3ou. xoct 7tpOC; IT(1.Tt;:LVOC,WC; IltCl1tPZt1~EUET!XL, d ~OU)'OVT(1.L, cp(AOU~ 7.')-:0\)(; xoct t1U[J.p.&XOUC; &1;L<7)\I eXZLV, xd (J..~ ?>L!X7tZPi7.V "rO'1 "lt1Tpo'l )(rI.t 7e1. BOUAYOCP(o,)'l )\'l)t~E't19'()(L, -r.dpocZWp~t1O:L 8E: %<1.1 ,:,oi:c; 'Pwc; CXxWA1J1'CJlC; aLZA&e:i:v T'~'I (1.UTWV .(;.'1 y'(1.to~X\l.?><: ci.7tEA&<:('1. &m:7t'/, ~pou 3z T'~V 7t'pzcr~do:v 0zoqn),oc; (, 1'WV EuXO':h.u'1 O:PXLEOe:UC;. ot oe.

\ (.l.' ~ ';' I '1;'0. 'A ' ) ,. .... ,

1'7)'1 7tpc:t1"ZLOC'1 o c:.;o: f.lC:'IOL, ':"'1'1 oLCt"o:t1L'1 (J.OV·','I \l.7t('l.yop:;:lJcriY.'JTZ~ Tto)V 'Pwe;, 7t'pOC;

1'aAAc( t17tOvad:e; ~ih:v1'o. 70lV SE: 'Pwc; &7t07t/,:'JG&'orrwv, TWV 7to:pd: '7IX~C; Oi'&IX~c; "roG 'l";o"r!X(.J.ou cppoup two) xo:t 7t'OAC:CJl'J 7tp6'IOLC'I.'J &tP.E\lOC; 6 ~IXO'L/,d;:; xIX1 rpoo~pa\l Xcr.1'OCAL7t'W'1 'l"~v ap)(out1o:v ec; ~&lJ "r2l 'Pw[J.rI.[CJl'1 &ve~c:u~e:v < ••• >1. {, ot :E<:lZ'I?>O-

il-A 'P. 1 ' , - "l)' , , -.,., ,- j-I )' , ' -

c) IX"OC; E C; "r0: OLXE:LC( 'ti' "1] U7tocr"rpe:cpw'/ E'I Tt;J OLLf.'I(1.L ""i'v 1'W'1 rI.'7I,L\I(1.)(W·'1 Y'Y)1t

it;:pL7t:ht''t'e:~ E\lE8p~f.~ ~8YJ ::poe:u-;pE'it~cr~b:LO'rt.L~ %rJ.~ 1)7t'(;3ezoIJ.f'JCl.t~ rJ.,JTO'J, x~l &p81jv rt.l~'76c; 1'<: )«1.1 1'0 t1U'IQ'1 Cf.1h0 &7':OAAU70':L 1t1.~&O~, u.·r.'I~c~·r:-(o)v (1.1~7(,'l 7W,""

IT y' "" , \, P' .,., \ , ,

O:1'I,L\lO:%0)'J oLc( "rae; eL~ "oue; <VfLIXLOU':; O'7tO\lOrt.;:;.

p. 413

GE':JRGr.:JS KEDRENOS

143

ei, coborind din barci si mergind fara zgomot prin padure, s-au aruncat pe neasteptate si in aseuns asupra lor ~i pe multi dintre ei ii ucisera, iar pe ceilalti 'Ii silira sa se risipeasca prin hatisurile din apropiere. Si, intrind din nou in barci, se due la Dorostolon, purtati de un vint priincios. Cind a aflat ccele petrecute », irnparatul Iu cuprins de mare mihnire ; el socotea ca sint foarte vinovati conducatorii flotei, deoarece nu bagasera de serna plecarea pe apa din Dorostolon a barbarilor. T-a amenintat si cu moartea, daca 0 singura data se va intimpla a~a ceva, intr-ascuns. $i ei pazeau cu grija malurile fluviului, de arnindoua partile 62, iar imparatul, dupa un asediu de 65 de zile Incheiate, in care luptase, zilnic ~i tara 0 clipa de destindere, a socotit ca trebuie sa hartuiasca orasul si prin asediu ~i prin infometare. De aceea, inehizind din toate partile drumurile cu santuri si punlndu-le si garzi, ca sa vegheze sa nu iasa cineva sa aduca cele de trebuinta, a stat linistit.

24

971, iutie, Suiatosl ao capilulea.a ~i incheic pace cu impdrat«! loan I Tsimiskes. Pecenegii ,e/uzd sa garantcee securitatea trupetor rusesti fa trecerea lor spre casa. dar 1ncheie un Ira tal ell birantinii, ,It urma ambasadei lui Teofil, mitropolit al Euhaitelor. Suiatoslau e ucis de pecenegi

lar Sviatoslav, dupa ce a incercat toate manevrele si a fost infrint II.p.411 pe toata linia, cind si-a dat seama cil. nu-i mai ramine nici 0 speranta [s-« p.41 gindit la 0 intelegere. Trimite deci soli la imparat; cerind garantii, cu conditia

ca, fiind socotit intre aliatii ~i prietenii romeilor, sa i se ingaduie sa se Intoar-

ca acasa nevatamat, impreuna CU ai sai ~i sa se permits oricarui scit 63

care ar dori-c, sa faca fara teama negot. Imparatul primind solia si rostind

yorba inteleapta ca obiceiul romeilor e sa-i biruie pe dusmani mai rnult prin binefaceri de cit prin puterea arrnelor, a incuviintat toate cele cerute. Si

dupa ce s-au Iacut tratatele, Sviatoslav a cerut sa se si intilneasca si sa stea

de yorba eu imparatul. Imparatul a primit si s-a ajuns si la acest lucru.Si

dupa ce s-au intllnit si au stat de yorba despre ce au voit, s-au despartit.

Iar imparatul, deoarece Sviatoslav ceruse si asta, trimite solie ~i la pecenegi, ccerindu-lc> sa aiba bunavointa - pentru ca ii socotea prieteni si aliati -

si sa nu treaca lstrul ca sa prade tinuturile bulgarilor si sa ingaduie rusilor

sa treaca fara piedica prin tara lor $i sa mearga acasa. Solia 0 indeplinea

Teofil, mitropolit al Euhaitelor. lar aceia, primind solia, au incheiat tratate

pentru toate celelalte, respingind numai treeerea rusilor. Iar dupa ce rusii au

ple cat cu corabiile, irnparatul, intarind cetatile si orasele de pe malurile flu-

viului si lasind garnizoana indestulatoare, s-a intors in tara rorneilor < ••. »[,

Iar Sviatoslav, intorcindu-se spre patrie, in timpul trecerii prin teritoriul p. 413 pecencgilor cade in curse pregatite de mai inainte si care-l asteptau ; si el si multimea celor ce erau cu el stnt ucisi fara niei 0 exceptie, deoarecc pecenegii

le purtau pica pentru tratatele cincheiate > cu romeii 64.

82 Pasajul constituie 0 dovada a faptului cll. bizantinii continuau sa controleze arnbele maluri ale fluviului.

e3 Scit = rus.

e4 Cf, Leo Diaconus. Bonn. p. 156 ~i urrn : asupra razboiului bizantino-rus ~i a cronelogiei sale vezi Ostrogorsky, Geschicbte, p. 245 -246; pentru tratatu1 bizantinilor eu Sviatoslav, vezi Dolger, Regeste«, 739.

144

GEORGIUS CEDRENUS

25

II, p. 434

TWV 81: BOUAy!i~WV &fLoc T'li TEAEUT'Ii TOU ~cxO'LMwt; 'Iw!iwou eX7tOO'To(T'1)O'!iVTWV, CfPXEW CXUTWV 7tpOXELp[~OVTo(L TeO'O'O(pEt; eX8e:AqlO[, b.oc~[8 MwuO''ijt; , AO(pwv xO(t 1:O(fLOU~A, EVOt; TWV 7tO(PO: BouAytipOLt; fL~YO( 8UV1)&~VTWV x6fL'1)TOt; I$vn.:; 7toc'i:8et; Xo(L I OLO: TOUTO XOfL'1)T61toUAOL xo(TovofLcx~ofLEVOL. TW" yap. XCX'l"a y~vo.:; TtpO<1'1)XOVTWV 't'iii IIhpcp OL fL1:11 &AAOL &o(V!iTCP 8LEX67ty)crO(v, Bop[cr1)':; 81: xoct • PWfLO(vO':; 01 'l"OUTOU u101 d.:; T-1JV 7t6AW dcrocx'&£VTE':;, W.:; tV TOt.:; EfL1tpocr.&e:v dP1)To(L, EfLEVOV tv o(UT'ij, {; fLEV fL!iYLcrTPO':; 1tO(PO: TOU ~cxcrLA£W':; TLfL1).&e:l.:; 'lw!iwou, {; 8£ • PWfLOCVO':; hTfL'1).&d.:; 't'0: 1tO(LooUpya fLOPLO( 7tO(PO: TOU 7tCXPCXXOLfLwfL£VOU 1tp6npo\! lwa~cp. xO(t t7teL aU\l£~1) TO\l ~O(crLA£o( 'Iw!ivvy)v eX1to'&O(ve:'i:\I, ExE'i:&E\! eX1tOOLOp!icrXOUcrL, xoct T'~V BOUAYO(p[O(V <p'&licro(L ~7tf;[YOVTO. xocl {; fL!:V Bop[a'!).:; T6~cp ~A'1).&d.:; EV Tiii outVCXL XOC'l"!i TLVO( AOXfL 1)\1 7tO(pci TLVO':; BouAyapov \lofL[aO(\I'l"o,:; o(UTOV e PWfLcx'i:o\l e:LVo(L (E"EO~OUTO yap a't'oA~v e PWfLCX"(X~V) eX1t6nU't'CXL, • PWfLcxvo,:; 01: OLO(crW~ETo(L, Xo(L XpO\lCP iJcrTEPO\! t1tlXVELO'L 7t!iALV d.:; TT,V ~O(crL)'[Oo(, W.:; €v 't'<7) tot,:) T07t':) ).EM~eTo(L. TOUTWV of: .W\I TEacr!ipwv eX8EACP&')\I b.O(~LO fLEV EU'&U':; a1tE~[w avcxLpe:&d.:; fL~crov KO(crTOp[CX':; XO(L IIptcr1tO«; XOCL 't'a.:; AeyofLevO(.:; KOCAa.:; opiJ.:; 1tCXp!i 'l'LVWV B),cxxwv {;8LTWV, Mwucr'ij.:; 01: .0:.:; 1:~ppoc.:; 7t0- ALOpXWV A£&cp a7tO 't'OU .dxou.:; ~A'1).&d.:; €-rEAeuTy)crE' xcxl TO" ' AO(pwv O£ TO: • PWfLOC[WV, W.:; MYE't'o(L, CPPO\lOUVTCX 'ij T~V apX-IJv d.:; Eo(UTOV cr<PETEPL~6fLe:vO" aVELAEV {; eXOEACPO':; LCXfLOU~A 7tcxYYEvd, Xo(TO: T~V LO' TOU 'Iou),[ou fL'tjVO':;, EV Tn T07tO.&Ecr[~ T'ij.:; • POCfLE't'OCV[T~CX':;, fL6vou BAocoocr'&A!i~oU TOU XO(L 'IwIXVVOU OLo(crW.&~\lTO':;, 't'OU ULOU o(U";'OU, l'o(PO: • PO(OOfL 1)pOU TOU XOCL • PWfLCXVOU, .oiJ utou TOU LCXfLou~A. Xo(L XOC'&[cr't'o(To(L fLOVO'.PX0':; BOUAYO(p[CX':; cX1t!icr'1)':; {; 1:O'.fLOU·~A. OUTO':; l'OAEfLLXO':; &v'&PW1tO':; &'1 XO(L fL '1)O~1tOTE dowt; ~PEfLEL'I, TWV e PWfLCX·CXWV crTPo(TEUfL!iTWv To(Lt; 1tpO.:; 't'OV LXA-fiPOV fL!iXo(Lt; I eXcrXOAoufL~VWV aodO(t; ,:,uxwv XO('t'~OpO(fLE 1tiicrO(v 't'-1Jv Ecr1t~PO(V, ou fLOVOV 0p~X1)v XO(L MO(XEOOV[O(V XO(L Ta T'li 0Ecrcro(AOV[XTl r.p6crxwpoc, aAAa XO(L 0e:TTo(A[o(V xd e EnIXooc XCXL IIEA07tovv1)O'OV'

p. 435

p.436

GEORGIOS KEDRENQS

145

25

976. Revolta Comitopulilo« ~i inscdunarea lui. Samuil ca /al' al bulqarilor, David, fratele sau, estc ucis de vlalli

lar bulgarii, indata dupa moartea imparatului loan 65, se rascoala alegtndu-si drept conducatori patru irati, pe David, Moise, Aaron si Samuil, fiii unui comite dintre cei foarte puternici intre bulgari ~i / care erau numiti din aceasta cauza Comitopuli. Caci dintre cei ce erau rude de singe cu Petru 66 unii au disparut prin moarte, iar Boris si Roman, fiii sai, dusi, cum s-a spus mai inainte. la Constantinopol, locuiau acolo, cel dintii fiind cinstit de loan imparatul cu demnitatea de magistru, iar Roman fiind scopit de fostul parakimomen losif. Si dad s-a inttmplat sa moara imparatul loan, ei au fugit de acolo si s-au grabit sa ajunga in Bulgaria. Si Boris, pc cind treceau printr-o padurice, lovit cu 0 sllgeata de catre un bulgar care credea ca este romeu (caci purta vesmint de-al romeilor), piere, iar Roman scapa si dupa un timp se reintoarce in capitala, cum s-a spus la locul potrivit. Iar dintre acesti patru Irati, David a murit curind, ucis de ni~te vlahi cil.latori 67 intre Castoria si Prespa ~i a~a-nUnllrll "stelari Irumosi" .: iar MOIse, pc cmd asedia orasul Serres, muri lovit de 0 piatra aruncata de pe zid. Si pe Aaron care - cum se spune - tinea cu romeii l-a ucis impreuna cu tot neamul sau, pentru asta sau pentru cil. voia sa-si insuseascii pentru sine puterea, fratele sau, Samuii, La 14 ale lunii iulie, in localitatea Rametanitza, de a scapat numai Vladislav zis ~i loan 68, fiul sau, datorita lui Radomir, zis si Roman, fiul lui Samuil. Si ramine singur stapinitor al intregii Bulgarii Samuil 69. Acesta hind un barbat razboinic si care nu stia niciodata sa stea linistit, bucurindu-se de libertatea de actiune pe care i-o dade a faptul ca armatele romeilor erau angajate in luptele duse cu Skleros 70,/a navalit asupra intregului Apus 71, nu numai in Tracia si in Macedonia si in tinuturilc din vccinatatea Tcsalonicului, ci si in Tesalia si in Elada si in Peloponez. Si si-a rinduit multe fortarete,

II, p. 434

p. 435

p. 4~6

Gi loan I Tzimiskes moare la 10 ianuarie 976. 68 Petru, tarul bulgarilor (927-969).

67 Incidcnlul aici relatat de Kcdrcnos constituie eel mai vechi eveniment istoric in care sint irnplicati, dupa cunostintele noastre act uale , romanii. sub numele de vlahi. Dupa Thurn, recentul editor al lui Sky litzes, stirca dcsprc vtahi nu apartine acestui scriitor, ci unui interpolator contemporan de la care a preluat-o Kedrenos. Nu este suficient de clar termenul de "calatori" (.:.S!'I'(x(), calificativ co Ie este aplicat de scriitorul bizantin. Pentru unii cercetatori cstc yorba de v lahi "noma?1". scriitorul avind in vcdere transhurnanta ce caracterizeaza viata pastor ilor vlah i. cf. P. P. Panaitescu, l ntroducere la istoria culturii romanefti, Bucuresti, 1969. p. 122-123; pentru a lt i i, tcrrnenul se leaga de ocupat ia de chervangii a vlahilor, cf. 1. Barnea, DID, Ill, p. 87-88; in sftrsit; termenul de "caU\tori"a fost pus in lcgatura cu termenul mai recent .,kjclatori" intilnit in documente strbcsti : vlahiicalatori alcatuiau 0 categorie scciala bine definita, de car{tU~i ~i paznici ai drumurilor, cf. Silviu Dragomir, La patrie primitive des Roumains, "Balcania", VII, 1944, 1. p. 73-74. Dupa opinia lui Silviu Dragornir, op. cit., vlahii porneniti in acest pasaj nu erau necesarmerrte originari din regiunea incidentu lui, ci, dirupotriva din zona septentrional a a Peninsulei Balcanice. Pentru istoricul problemci ~i alte aspccte ale ci vezi Eugen Stanescu, Byrantinoulachica, I:

Les Vlaqu.cs i' la fin du X-e siecle - debu! du XI-e siicle et ta restauration de la domination byzantine dans la Peninsula Balkanique, "Revue des etudes sud-est europecnnes", VI, 1968, 3, p. 424-428; vezi ~i G. G. Litavrm, op. cit., p. 114-115.

18 loan Vladislav, viitorul tar al bulgarilor (1015-1018), •• Samuel, tar al bulgarilor (980-1014).

70 Este vorba de luptele impotriva lui Bardas Slderos, general bizantin care s-a razvratit tmpotriva lmparatului Vasile al Ll-Iea (976-1025). Rascoala a durat trei ani (976-979), cf. Ostrogorsky, Geschichte. p. 247-248.

71 Adica asupra provinciilor europene ale Imperiului bizantin.

146

GEORGIUlS CEDRENUS

26

II, p. 457

27

II, p. 465

• xlctfLct C. .. AOYY1J.V C.

GElORGDOS KEDRENIOS

117

In fruntea carora statea Larissa, pe ai carci loeuitori i-a mutat eu farniliile lor In regiunile din interiorul Bulgariei si, inrolindu-i in rindurile soldatilor sai, se folosea de ei ea de niste aliati impotriva romeilor 72. A mutat si moastele sfintului Ahile, care fusese episeop al Larissei in vrernea lui Constantin eel Mare si care luase parte la marele si eel dintii sinod impreuna eu Rcginus al Seopljei si Diodorus al orasului Trikka si le-a asezat in Prcspa, unde era capitala lui.

26

1014. Samui] blocheaea jmpdl'atului Vasile al Ll -lea trccatorite prill cal',' ac<'s/a Piltl'u1ldea in Bulgaria, printre care ~i Kimba Longos (C-t1Hpult"'g .')

Iar irnparatul nu eontenea sa patrunda in fieeare an in Bulgaria si sa II. p. 45i' prade ~i sa ucida tot ec intilnea in eale. Iar Samuil nu era in stare sa dea lupta

in cimp deschis, nici sa i se irnpotrivcasca imparatului intr-o lupta fata-n

fata, ci era hartuit din toate partile. Si parasindu-si fortareata, a soeotit di

trebuie sa-i bloeheze cirnparatului» intrarea in Bulgaria ell santuri si forti-

ficatii. Stiind asadar ca imparatul obisnuieste sa-si faca incursiunilc prin asa

numitul Kimba Longos 73 ~i Kleidion H a hotarit si ridice fortmi in acest

tinut greu de strabatut si sa-i inchida imparatului intrarca.

27

1014. lmpttra/!ll Vasile al Ll=lca cuccrcstc prin ascdiu [ortiirrata Longos

La venirea primavcrii, cimparutul» plednd din Mosynopolis intra in II. p -/65 Bulgaria si, incoujurind fortarcata numita Longos 75, a cucerit-o prin asediu .

28

1017. Vasile at Ll-iea 1'.<11' informat printr-" scrisoare de Tzit zikios, strategul Dristrci, ciT, srfu! bulgar Krakras tW/,I'('u1t{i cu loan Vi adislau fiZIl alia nu: cu Pt'C(,Ht'gii Sf PJ'(~gl1tt'SC sa atace imperial. Peccnrgii rIU particip,r. tns,; 10. a.Ctst a/ac. implirafal pune pc fa.g(; 1'" aduersari

Caci primi si scrisoare din partca strategului din Dorostolon, Tzitzi- r r. p. ~();; kios, fiul patrieiului Teodat Ivirul ?", care <11 vestea s ca Krakras 77, adunind

armata cit a putut mai multa, unindu-se cu loan 78 si asociindu-si ~i pe pece-

negi, sint gata sa navaleasca lmpotriva rorneilor. Tulburat de aceasta scri-

soare, se intoarse repcde 79. In drum, cueeri si Iortareata Bosogracl si 0

incendie si, fortificincl ell noi constructii Veria, dar jefuincl si darimind irn-

72 Cuccrirea Larissei de catro Samail c relatata ~i de Kckaumcnos, cd. G. G. Litavrrn p. 249-252. Dupa G. G. Litavrin. n. 899, p. 510-512, care dil ~i intreaga lite ratura a problernei, Larissa a cazut intre 982-986.

13 Transcriere a romanescului Cimpulung? Cf. G. G. Litavrin, Vlahi uisantiiskih. istotinikou X -XIII vv.. p. 109. Pentru datarea episodului vezi Brehier. He et mort de Byzance, p. 192. Kimba Longos se situeazn in muntii Albaniei, Intre vaile Strumei si Vardarului. ,.j Kleidion, in tradueere rornaneasca Chcita ,

7& Vezi ~i n. 73.

7. Tzitzikios, fiul lui Teodat. Ivirul este al doilca strateg cunoscut al Dr istre i, cf. N.

Banescu, Les ducbts, p. 70.

" Krakras, cil.petenie bulgara cu resedinta la Pernik, cf. N. Banescu, Les d·uches, p. 48. 78 loan Vladislav, fiul lui Aaron, tar al bulgarilor (1015-1018), ocupa tronul prin asasinarea varulu i sau Gabriel Radomir (1014-1015).

7t Din expedrtia impotriva Castoriei, asediata zadarnic .

148

GE!ORGL~S CEDRENU5

p. 466

II. p. 483

II, p. 512 11Ep(X~cu.&b.~e; 8t X()(t .0'1 "Io-rpov at I1(x'~LV&X()(L 7t(icr()(V EA 1)tcrcxv.a '~'i

Mucr[cx'J IiXPL El~crcrcxAoV[X1)e; < ••• >.

31

II, p. 514

&cpop-iJ.ou 8t 7t(xY~,ou y~'JofJ.e'Jou x(X( TOU "Icr.pou ,xpucr.~AACU.&':V'roe; at I1()('~L'J&XCXt 7t~pcxt!.tl9·':vn~ au fJ.LXpwC; '~'I Mucrlcxv x~t Elpq.x,7J'i fJ.E_?:pt ~()(X~- 80vlcxc; h&x!.tlcrcxv. E7t'ijA'&E 8e m1.ALV &xpte; .ote; Elpq.x1)crtOLe;, KCXt KCXKCUe; 8~E.&E'O

• oue; XCXp7touC;.

32

GElORG]OS KEDRENOS

149

prejurimile Ostrovului si ale Moliskului, s-a oprit sa mearga mai departe.

Caci i s-a comunicat ca atacul pregatit de Krakras si del loan impotriva p. 4G6 romeilor a fost impiedicat, deoarece pecenegii nu le-au dat ajutor. De aceea

si asediaza la intoarcere alta fortareata, Setaina, in care era resedinta lui Samuil si era cacolo > mult griu, pe care porunci armatei sa-l ia, iar apoi a incendiat tot ce se mai gasea aeolo. A trimis si impotriva lui loan, care nu se

afla la 0 mare distant a, tagma sholelor din Apus ~i tagma Tesalonicului, avind drept comandant pe Constantin Diogenes ". loan le-a in tins acestora,

dupa ce pornisera, 0 cursa, Aflind acest lucru, imparatul, fara sa se teama di

va pati ceva, iesind cal are in fata armatei si spunind numai : "cine e razboi-

nie, sa rna urmeze I", plead in graba. Cercetasii lui loan, aflind aceasta, sc

due eu frica la armata lui loan si au umplut-o de spairna si tulburare, nestrigind nimic altceva dedt : "fugiti, Cezarul" 81. In vreme ce toti fugeau in dezordine impreuna cu loan, oamenii lui Diogenes prinzind din nou euraj ii urmareau din spate.

29

1027. Pecenegii navel lese £11 Imperiu] bizallzill. Stnt respins] de ducele Bulgariei, Consta"tin Diogenes

In acest an si pecenegii au navalit in Bulgaria si au ucis si au robit II. p. 4~3 multa oaste si strategi si tagmatarhi 82. De aeeea imp5.ratul 83 Constantin

I-a facut pe arhontele Sirmiumului, Diogenes, si duce al Bulgariei; acesta

dupa cc s-a ciocnit in lupta cu ei - risipiti, cum erau - de mai multe ori,

i-a pus pe fuga ~i i-a silit sa treaca Istrul si sa se potoleasca 84.

30

1034. Pecenegii invadeaJa Lmperiul bizaniin, ajungind pina la Tesalonic

Trednd Istrul, peeencgii au pradat intreaga Moesie, pina la Tesa- II. p. 512 Ionic. < •.. >.

31

1035. Pecencgii tree I strul lngheta; ~i deuastcaza Moesia ~i Tracia

A fost un ger de nesuportat si Istrul a inghetat, iar pecenegii, tredn- II, p. 514 du-l, nu putin diu au faeut Mcesiei si Traciei, pina in Macedonia. Au venit, iar

Iacustele peste cei din Traeia si au vatarnat recoltele .

32

1036. Pecenegii naval.se ,n trei rinduTi ,n Imperiul bizantin, lutnd printr. al/ii prizonieri cine; strategi

til anu16544 85, indictiunea 14, primavara, pecenegii, fadnd trei incursi- II, p. 514 uni irnpotriva romeilor, au distrus eu totul ee le-a stat in eale / ucigind in p. 515

80 Viitor duce al Bulgariei (1026), cf. N. Banescu, LBS ducMs, p. 135-137. 81 In text se reproduce expresia bulgara bejite = fugiti,

ss Comandanti de uniti!.ii m i litare, numite tagme (tagmata). 83 Constantin al VIII-lea (1025 -1028).

8< N. Banescu, Las ducMs, p. 121-122 fixeaza invazia pecenegilor aici amintita catre anul 1026; P. Diaconu, Les Petchlnilues, p. 39 ~i urm. ~i I. Barnea, DID, III, p. 123 0 a~eaza tn 1027.

8~ Se indica anul de la Facerea lumii, dupa era bisantina, corespunsator anului 1036 a1 erei noastre .

•• 5'11 __ ~

150

GEORGrLiS CEDRENUS

d.ALO")('OfLe'JoUe; eX'JIXLpOU\lTE:C; )('IX( 't"tfLWp(cw; 't"ooe; IXtXfLIXAW't"OUC; {l'ito~anwre:.;. eXVEX~L"t)y·~'t'Ot,:;. dAo'J Ill: xIXL O"'t'PIX't'"t)yooC; 7tev't'E ~WYPLIXC;, 'Iwavv"t)'J .0\1 Ll.:p[,4oxoct't'"t)v, Bap~O:\I 't'ov TIh~"t)'I, Aeo'J't'rt. 't'c,v Xo:),xo't"ou~"t)v, Kw'lO"":"O:v":"('IO'l 't'ov TI't"EPW't'OV xocl '1'0'1 :E't'Prt.~o't"ptxap'Yjv MLXo:~A.

33

II, p. 581

lv cT> ~e 't'o:u't'oc iyhE't'O, xo:l +. '1'&'1 nCl.'t'~L'Iihw'I E7tt<!'J'Ie~'Yj x b"IJO"L':;' 7twC; lie: XIX( 't'[VIX 't'por:ov, AE)('t"eov.

To &&\10':; 't'WV TIIX't'~L\lcC)(WV Lxufhxo\l VitXpZOV, &rro 't'&V ),zyofLevw'.! (3IX(nAe:[WI LXU&WV, fLeyoc orE to"'n xod rroAutX'J{}pWitOV, 7tPCC; ;:, ooal: !:V 0:0'1'0 XCI.\}'E:IXU't'O LXU&LXOV yevo,:; eX'I't"LO"T'ijVOCL llu'IO(To:t. Ilt'fJP'I)TOCt 3z d,:; 't'plO"xCl.l~z)(o: YZ\lE&c;, O'.~n'Jz~ XOCAOU'ITOCL !Ltv itiO"oct '1'<7) XOtvc{) 6'10 [,4o:.t, ~XOUo"L ~1: haO"":"t) xIXL tllLOV &7tO TOU o:o:'t''ij,:; 7tpoy6vou XOCL &p;('Y)you T~V itpOO""lJyop (o:v X" "t)p(O)O"O:[,4e'I"t). '1~[,40\l't'O'.t Il~ T,xC; itepO('1 "IO"'t'pou eXita "7()U BopuO"{J'evou~ 7tOTO:fLoU XO:L fJ.eX.PL I1IX'J'JO'JLO'.,:; ~7tAw[,4e'1oc,:; m:IlL&.llo:C;, 110!La3zc; TS O'l",SC; xaL TO'l 0")01VL'I'"I)'1 aLa 7to:v't'Oe, &O"mX~O[l.E'IOL [3[OV. ":"OU'!'OU 'rOU Y€V01)C; &p;C'lYOC; ~V n"ii TOTZ Tupa;: b 't'oG Kt/d:p uioe" EVYSVsLc(e, :~X(U'I te; 'ro eXXpOTCf.":OV, &'f.L[3Aoc; ae &Al.W~ XO'.t 't"~'1 ~O"uz(o:'1 cpL),W'I, ~v Ilz XC1.t ii.Hoc; one; ~'I Tc{) ~.aVEl 'r'~'.' ::;. ~(:nv KEytVY)~, utile, 't"oG BO':A't'~*p, 'r0 fLb YEVOe, 7.0""1)1),0':; xccL O"Z.:ao'l &V~)IIUI).oC;, 7tEPL ~I: Ta 7tOAE!J.lZ,x xccl ,,x,:; GTpCl.":Y)ylCl.:; ;d,p"7O'. apCl.cr'·l)ptW,O:TOe" 0':; xo::' 7to),AaxL':; E7tLO'JTO:; x"mz T(,)'I nCl.T~L'lctzWI ":ouc, Ou~ouc; (,£vo; 3E: O{)V'lLXQ'1 o[ Ou~aL) tmocr.&'e, t'p£'fCl.,,:o XI1.1. &:r:wO"IX"ro, 't'u~J TlJp:i.Z oVy' ;~7tW~ &v7e7tt~EA,fr~i:v !l.~~ ..o·~pp~lJcra:')'t'o~, &!./I.~ x.o:.t xO:'r~~uv't'o~ z':::: --;0., 7tCl.pC< T~) "JO"TP41 £1.1) XIX). d:e; At[.L'IX'; .• t-v (LEV CiUV Tupd:X 01 rrXT~~'lo(X~!.\ ;":'1.(01/ ~d T6 yivo;, 70') 8e J{:zye'J'r, ~a~:J.~o\l-;O OLC<y.ZPOV-;c,):; &ta TO '!'~t; 3:.Idpt:z.:; ·'J'i:20~(~)\).OV

\ \, .... ).' ....., .r ) I , p,i' . T ' ,1,:'1. I

KCCl "rYjV <'I 't'O\~ itO.e:IJ.Ci~~ OE\'IO":Yj"rO:. CC7tZ? IX XOU(<)'I XIX'. P M:itW'1 ° 'Jp 'l.i. ~i5'l. :,'}:TO

"r'~V ~ux. '~V, ,kOLW:; r.<:pt 't''{IS &pZ~S' XCl.L T?OitOV ±~ 'h-;z\ 57t(J)C; &'1 .'t'0'1 K:,+I1),' &r:OO'XEuc(c:nrC'cx:~. Sf'.? (1j'''t'~r,G!''J Q'O') (7. U7(~ j..6/~ O'u~ 7:oJ..i,,6: x.tC;, eYL')O')"t"o t)~ 7ttX'J"rc:C; &pyoL E7tZL 8e 1tO)~A&.Y.L; iitL~l.z'.?+,rro:~ xpu<p(w~ ~cr-r6Z~I)CiEV, gyvw ozl'l F,"I; t;'.r/l.I,~)\),WI riJ,).' tmi'pp:~v cpCl.'IEPC;:~. IiLO )(cz( 7tAy,Boc; 1dp.'+'c:C; :~c~,'o:!C(~:l:v ht/,<;IJ(!E 'r0'1 d(v3plX xcct &v<:Ae:l:v. 6 ~E rr~oyvoue; "t"~v em~o\JA'!;v ,?uyc\:e, itpOC; Tel. EA-I) y(vz"t"CC( -raG Bopua[)£vouc;, xat ol)";"w O(C(cpuyy6.vz~ 'I'D'! 5/,d)pljv. Exd&sv 3E xpu:t,0fJ.ZVOC; }(CZL iAcf.D-p~ it~[L7t(,j'l [L''IVUfLIXTOC 7tpOC; TE "roor; ECXU-rOU auyye:vE~C; )(cc1 "'~'J tp'jA -fiJ, ~llu'J~&'1) -r~v 'rZ ti)(czv YE'Iza\l eXr.Ocr-r1jO"IXL 't"1je, ";OU ~lXo"LAewC; E0vo[lX<; (~'J 1lE: 1) B<:A<:[l.Clp'lle;) XlXt 7tpOe; TIXUT71 XIXt tXAA"tJv '!'~'J TIczyoufJ.Cf.v(l)oc· )(lXt 1l6vIXfJ.t'I 7tpocr).IX~O[l.E'JO':; ci'J't'LitlXpIXT&'t'n'rIXL !J.ETOC 't"wv /)uo YEV~WV 7tpac; 't'cv TupaX 't"ac; LIX' 't'xov't"cc. XlXtE7tt 7to),Aae; fJ.EV eXV"t"LO"XWV i:JplXe;, 5!J.wc; U7tO TOU 7tA 1j~oue, XCCTccitov"t)&dc; ZpZ7tE't'IXL. m;pt7tACI.\I(~IJ.E'JOC; SE: t'l 't"o~c; ~AEo"L XCCL O"WT"tJp[ccv ~"t)TW'J !J.LCXV ty'JIJ}

p. 582

p. 583

GE'ORGDOS KEDRENlOS

l51

rnasa pe cei prinsi si supunind la chinuri de nepovestit pe cei robiti, Au 1uat 'in captivitate si cinci strategi, pe loan Derrnokaites, pe Bardas Petzes pe Leon Cha1kotubes, pe Constantin Pterotos si pe Mihail Strabotrichares.

33

1048-1053. Rdeboiu] bizant ino-peccneg, Descrierea pecenegilor. Conflictul dintre conducdlorii pecenegi Tyral, ~i Kcgen. Kegen se refugiaza CU doud triburi pecenege ,tl Lniperiu] bizantin, unde toii slnt crestinati si ,nYoiati, ca aliaii, in armata biza"ti"a. T'yrah, "'Jrluit de Kegen, trimitc 0 solic ta Constantin at IX·/ea Monomahul, certndu-i sci punci capal incursiuniloy adversam'ui sau. Refuzul tmpdralt,/ui decianseazii ostiliuuil«. Victoria bizaaliniluy ?i coloniearea pecencgilor lui Tyrah ,n impeyiu

Si pe dnd se petreceau accstea 86 s-a intlrnplat ~i rascoala pecenegilor; II, p. 58J cum ~i in ce chip, ramine sa spunem.

Neamul pecenegilor, un neam scit din asa-zisii sciti imparatesti, este mare ~i numeros ; acestuia nici 0 singura sernintie scita nu poate sa i se impotriveasca prin ea tnsasi. Si se imparte in treisprezece triburi, care sint numite toate cu numele cornun <de pecencgi s :

au insa si cite un nume particular/, mostenindu-si fiecare denumirea de la p. 582 stramosul si lntemeietorul Ior. Si locuiesc in cimpiile care se intind din colo de

Istru, de la fluviul Borysthenes 87 si pil1a in Pannonia; sint nomazi si le

place sa-si petre ad mereu viata in corturi, Conducatorul acestui neam era

pe atunci Tyrah, fiul lui Kilter 88, <un barbat» din cea mai inalta stirpe, dealtminteri insa molatec si iubitor de tihna. Era insa in acest nearn si un

altul, cu nume1e de Kegen, fiul lui Baltzar, de neam ncinsenu.at "i aproape necunoscut, dar in ale razboiului si in conducerea ostilor foarte irrtreprinza-

tor; navalind de mai multe ori Impotriva pecenegilor uzii (un neam de huni

sint uzii), acesta irnpotrivindu-li-se i-a biruit si i-a alungat, pe dnd Tyrah

nu numai ca nu tndraznea sa-i infrunte, dar chiar se ascunsese in mlastinile

si lacuri1e de ling a Istru. Pe Tyrah deci pecenegii il cinsteau pentru obirsia

sa, dar pe Kegen n iubeau cu deosebire pentru vitejia sa neirrtrecuta si pentru strasnicia sa in razboaie. Tyrah, care auzea si vedea toate astea,

i~i simtea sufletul ros <de grijib, temindu-se <S3. nu-si piarda» dornnia si

cauta in ce chip sa scape de Kcgen. l-a intins asadar adeseori curse, dar

toate au fost zadarnice. Fiindca prin numeroasele sale uneltiri ascunse

nu-si at!nse scopul, socoti ca trebuie sa-l atace fati;>, tara intlrziere. Asa

incit, trimitind dupa el 0 multime de oameni, le-a poruncit 55.-1 prinda si

s5.-1 ucida. Dar < Kegen >, aflind din vreme de uneltire, fuge spre mlastinile

riului Borysthenes si a~a scapa de la pieire. De acolo de unde era ascunsj trimitind in taina indicatii rudelor si tribului sau, a izbutit sa alunge din p. 583 tribul acesta bunavointa fata de rege (era tribul Belemarnis 89) si, pe linga

el, sa rnai <razvrateasdi> 9i alt trib, Pagumanis. Si strlngtndu-si oaste, se aseaza in linie de bataie cu cele doua triburi impotriva lui Tyrah, care avea

86 Kedrenos se refers la Juptele lui Constantin al IX-lea eu tureii selgiucizi, care-si tncep navalirile in Imperiul bizantin in 1048,

81 Niprul.

,., 88 Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 90 ~i 160, prefera forma Biltar sub care apare

numele acestui ~ef pecencg In unele manuscrise ale lucnl.rii lui Kedrenos,

89 Moravcsik, By:ranlinoturcica, II, p. 89. prefera forma Belermanis sub care apare numele acestui trib in alte manuscrise.

152

GEORGrolS CEDRENVS

p. 584

£CXUTOi) TE xcxl TW'J au'J CXOT4>, 'I"~'J de; TO'J l3ac7IAtcx TW'J • PW/Lcx[w'J XCXTCXqlUy~V. 8~o xoc1 7tp0C; TO fl.op6a-rOAO'J oc'llLx6(Le:voc;, xcx1 tv TLVI 1'0TCX(L[q: v1)a[8t m:p~xAdacx.; £CXUTO'J 8~.x TO &Ve:7tL~OUAEUTOV (LET.x TWV O"UV CXOT4> (-1}acxv 81: OCWPL T.xe; x' X ~AtaoOCe;). 8tOC(L1)VUE-rCX~ -rij) -r1je; xwpcxc; &.PXOVTt{-ljV 8e:M~XCX7jAO TOG 'AVOCaTOCa[O') u[6e;) X(;(L -('IWp[~E~ 8aTtC; TE d1) X(7.1 OrOC~ 8tcx8t8paaxwv 'l"UXOCt; OC<P~X-rOCt, X(7.\ on cxo.6- !lOAOC; [30U}.e:-rcx~ ye:vea&CXL '1"4> I3cxcn),e:i, u7tLaxvou!J.EVOC; 81: xed d 7tpoa8e:x&d1j, dc; Ilzy,x)'1)v oV1)a", !:cre:a&cxt -roie; -rou-rou 1'p,xYfLaa~v. 6 o/; -r<7.. (L1)VUfLC~TOC Abyou &iX-r-rov 1'pOe; -rOV 13l7.G\).ea oLar.op&(Le:uaoce; OL.x ,,:cx-x_i:.wv XEAEUE":OCt ":0'1 &vopoc (LE-r.x ":W'J auvov-rW'1 OCUT4> 1'pOa8E~oca&oct, XOtl -rou-rOtC; (L1:v ,,:Ii EmT~8e:LOt XOP1)ye:iv, OtOTOV 81: E:v86~we; ~e; ":0 Bu~av'nov 1'e:r.0(L<pEvat. xotl 0 !Joev 6le; he:).s:.ucr&1l 8Le:1'pa~otTO, b of:. Ke:yev"l)t; de; T~V I3cxa~).mot <po~ ,~croce; xoc1 e:c; t.6youC; E).&WV ,,:4>l30taLAd <P\).o<ppovwe; ,,:e: xot1 (LEYC>:A01'pE7tWe; U1'e:O£X&1), xocl \)7toax6(L:::voe; oto.6e; Te: TO &ytov oE~cxa&ott l3a1'Ttcrllot, 1'OCPCX1'e:;:crcxt 01: xecl ":Oue; auv6v,,:oce; CXOT0 TOi),;o 7tOt1jcrCXt, I de; 1'cx":P~XtO-r"l)T,x -:e: &.v~X&1), xocl <jlpoup~oc Tp[OC OC1tO TWV EV TOCre; 0X&CX\I:; [8pU(LEVWV TOU ~IaTpou EtA n<pEt xal y'ijc; 1'0).)..x cr.,xOL(7., xocl 'l"OU ).OL1'0;) TO;:C; <:p[).OLC; Eve:ypa<pY) xcx1 aU[J.!J.&XOLe; 'Pw!J.(7.[wv. '1"0 1'Mov 0'1i-r~ M.l ~C; um:ax:m:. &vE8E~OC":0 -ro &y~ov ~,*1''l"Lalloc (7.u-r6e; 'l"E xocl ol ots» aO'l"0, Eo&u(L[ou TLVOe; e:o),c<- 130;;e; fLOViXXOU 1tEIl<jl&evTOe;, TOV T.x -rou &dou ).OUTPOV 1'OCpo: Tij) "Ia-rp(p 1'0TafL~) E:XTe:A&aavTOe; xcxl 1'iaL IlE,;ocMvTOe; TOU <iytOU 130t7tTtallocTOe;.

rEv6IlEVOe; o/; 1:'1 Tt;> oca<pO'.),z;:, xcxl Tae; cxt<jlvto[oue; Eq>6aoue; occr<pcx),La&(J.e:'JOe;, ;;poe; &Iluvo:v E:Tp,x7tZTO -rou I:X\:tpoG, xal 1'e:pcxt01J(Lzvoe; TOV "IaTpoII vvv (Lb auv Z~),[ote;, dTCX crU'1 IhaZL}.[Otc; xed (7.U cruv 7t),doatv ~ E:MTTOa~, xcxl E:~ €<p6oou 7tPoO';;[1t.wv, TO: IlEYLat'CI. I:xocxou X(7.L tAuflCX[VZTO TOU'; 1'EPL TOV Tup.xx. nCXT~t./&X<7.e;, &vopoce; fll:v 'roue; ;;P0O'7t[;;.ov-roce; ocvaLpw~, yuvcxtcx OE xcx1 1'cx'i:ooce; ocvopa- 1'0ot~6(Le:vo~ xcxl mlJi,G:.'1 ToiC; 'PWIlCX[OLC;. To:U'(7.e; OE: TeXC; Acx&pcxloce; em-&eae:Le; TOU Ke:yzvoue; (L-I] q>e:pwv 6 T!Jp,xZ OLC<7tpe:al3e:Ue:T<7.L 1'pOe; TOV I3cxcr~M(7., Wl]vucr(7.e;,We; e:oe:t -rO'l (Leycxv ~OCcrtAECf., a;;o'loo:e; *-X.OVTO: !Jo<:'t'O: TO;) ytvoue; TWV nCX'~IV~XWV, fl "1)81: 1tpoO'O€~cx(j&cx~ oj,(,)<; ,0'1 &1'OO'T~T'lJV CXUTWV, E1'EL 81: 1'pOO'e:0€~<7.TO, XWAUe:W fJ.~ OLCX1'e:p.xV xa! TOUe; ll7to0'1'6vooue; ),ufJ.cxtv€:cr&oct· 'ij Q,ov xWAu3'~TW b &v'~p TOC TOLCXGT(7. 1'fl~'TELV, ~ fl'IJOe:fJ.tiXC; TUZE-rW aU(L(Lcxx[cx<;, ~ YLvwcrxhw 6 I3IX00tAe:uc; w<; XIX&'e:CXUTOG TZ xlXl T~e; E:IXU'tOV XWplXe; E:<pe).xe:-rlXt ~(7.pU-:OCTOV 1'61.e:(Lov. XCXl TCXUTIX (LEV 'toc (L'I)vufl.cx-rcx TOV TupaZ, I b ok ~OCcrtAS:Ue; T.xe; &yys:.t.loc<; OE:~OCflE:Voc; 1'pOe; TCXUTIXe; !Jol:v xed E1'S:XayxcxO'e:'I, d Oto: nG(T~L\I&X01) OCr.ELAlie; 7tP006T"I)<; yt\lOLTO TOU de; aUTO'l rrpocrqluYOVTOe;, x(7.1 XWAUe:tV TOU fJ.~ XCXXOU'I TOUe; xocxwO'avTIXC; TOUe; 8k 1'pe:crl3e:UTOCe; &1'pt7.xTOU<; E~e1'E!J.Ijie:. ypocfltLCX'(7. 01: 7t:p6e; Te: MtX(7.·~), TO

p. 585

GEORGlIOS KEOR.ENOG

153

unsprezeee. Si dupa ee i-a tinut piept multe ceasuri, coplesit, totusi, de multimea cadversarilor», fuge. Ratacind insa prin balti ~i cautind 0 scapare, n-a gasit dedt una pentru el ~i pentru ai sai : refugiulla imparatul romeilor. De aeeea, apropiindu-se de Dorostolon si inchizindu-se intr-o insulita a fluviului go - ca sa nu fie victirna vreunei manevre ostile el si ai sai (erau ca la douazeci de mii), da de stire guvernatorului tinutului (era aeesta Mihail, fiul lui Anastasios'") si face cunoscut cine este si de ce nenoroeiri fugind a sosit si ca vrea sa treaca de bunavoie in serviciul imparatului 92, fagaduind ca, dad va fi primit, li va fi de mare folos in actiunile sale. Si, dupa ce -cMihail . a transmis imparatului - mai repede ca gindul - cele anuritate, i se da grabnic porunca sa-l prirneasca pe cacest» barbat, impreuria eu cei ce se aflau eu dinsul si sa le procure eele de trebuinta, iar el sa fie trimis cu cinste la Bizant. Mihail a facut cum i s-a poruneit, iar Kegen, mergind in capitala si vorbind eu imparatul. a fost primit cu bunavointa si maretie si, fagaduind e1 ell. va primi si sfintul botez si ca-i va eonvinge si pe oarnenii sai sa fad acest lucru,/ a fost ridicat la demnitatea de patriciu si a capatat trei fortarete din cele ridicate pe malurile lstrului 93 si mai multe stadii de parnint ~i a fost treeut de-acum inainte printre prietenii ~i aliatii romeilor; mai important e insa faptul ca a prim it dupa cum fagaduise sfintu1 botez el ~i oamenii lui, fiind trimis un anume Eftirnie, calugar cucernic, sa savirseasca dumnezeiasca cufundare in fluviul Istru si sa-i faca pe toti partasi la sfintul botez 94.

Fiind in siguranta si la adapost de atacuri neasteptate, cKegen» si-a indreptat ginclul spre razbunare asupra dusmanului <san> si, trecind lstrul cind cu 0 mie, cind cu doua mii de coameni» si iarasi, ba cu mai multi, ba eu mai putini, si napustindu-se pe neasteptate a pagubit si a vatamat cumplit pe pecenegii lui Tyrah, omorind pe barbatii inttlniti, iar pe femei si pe copii robindu-i si vinzindu-i romeilor. Tyrah, neputind sa maisufere aeeste atacuri pe furis ale lui Kegen, trimite soli la imparat ca sa-i spuna ea marele mparat , care are incheiate tratate eu neamu1 pecenegi1or, nu trebuia sa-l primeasca in nici un eaz pe un razvratit impotriva lor, iar dad l-a primit, trebuie sa-l opreasca sa mai treaca fluviul si sa-i pagubeasca pe eei ell care el a incheiat tratate. Asa dar, sau sa fie impieclicat Kegen de a mai face asemenea lucruri, sau sa nu se mai bucure de niei un ajutor, sau sa stie imparatul ca at rage un razboi foarte greu impotriva sa si a tarii sale. Aeestea au fost cele transmise de TyrahJ ; iar imparatul, primind mesaju1, si-a batut joc de cele transmise: oare din pricina amenintarilor pecenegilor se va face el tradatorul celui ce s-a refugiat 1a dinsul ~i-l va opri sa nu Iaca diu

p. 584

p. 585

to Insula a fost identificata la un moment dat de P. Diaconu cu cea de la Pacuiu! lui Scare. Identificarea a fost !mpartll.~ita ~i de N. A. Oikonomides, Recherches sur I' his loire du Bas-Danube au« X-e-XI-e siscles, "Revue des etudes sud-est ecropeennes", III. 1965, 1-2, p. 78. Ulterior. P. Diaconu a revenit la opinia rnai veche a lui C. Bratescu, Peeenegii. Pagini .de istorie meaievala: sec. XI, "Analele Dobrogei", V-VI, 1924. p. 146. n. 1, potrivit careia este vorba de regiunea uscata din Balta Ialomite i, cf. P. Diaconu, Les PelcMnegues, p. 57, n. 161.

11 Despre Mihail, fiul lui Anastasic, strateg al Paristrionului, vezi N. Banescu, Les awcMs. p. 78-81.

12 Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).

93 In Icg1ltura cu arnplasarea ~i regimul administrativ-juridic al celor trei forUrete. situate de unii cercetatori in nordul Dobrogei, de altii in regiunea Silistrei, vezi P. Diaconu, Les Pelchinegtles, p. 58 cu intreaga bibliografie a problemei.

.. Cf. Dolger, Regeste«, 888, 889.

1

154

GWRGI'UI'S CEDRENUS

p. 586

ctPXOVTOC T{;l') 7tOC~~(Hp(WV 7t6Ae:WII, ~T~ 8e: xoct 7tpO~ OCUTOV TOV Ke:yev"I)v Ex7ttfL7tE:t, ?uAehTe:w eXxP~~w~ Teb; ()X.&<7.~ "fOU 7tO"fOCfLoU' d 8e T~<;; bd71 ~OCpE:rOC S{)VOCfL~C;, ypcifLfLC(O"t fL"y)VUE:tV, ~voc xocl eX7tO TWV 3uTtxw'I TocYfLciTWV ~x7te:fl.7t6fLE:'Ici T"'OC 0"0'1 OCU"fO~~ <:'(PYWO"L TOLC; TIoc"t"t;wcixcu.; "t"~'1 -rou 7tOTOCfLOU OL&~Cl.O"W. ~1tEfL Iji~ 3£ y.ocl -rPI ~P~tc; Exoc"l"6'1, EmO"x~ ljioce; 7t(1.pc(7tAe:i'l TOV "10""1"1'0'1 xoct 7tE:LpWfLEIJOUC; 8LOCXWAOe:~1J "l"00e; TIOCT~W&XOCC; 7te:piY.11. E7toclJ"1]x6vTWV 8' &r;pciXTWIJ "l"WV ocu,,;ou 7t"ptO"~e:wv, 6 TupcX;( EXOCAt7t(1.LIJe: ){(1.t WPY(~E:TO X(1.t '&ii";";"ov ·l)tJ;(e:TO XIX"OCAOC~e:i:1J "rev XE:LfLwvoc. ~S"I) 3f:

"I"~~ 9.&~V07t"WP~V~~ A"I)yOUO""I;C; ~prJ.c; XrJ.L TOU Xe:~fLwlJoC; tmO"TeXvTOe;, TOU 7)Alou i5IJTOC; t"lt1 TOV oclyoxtpwToc, G(ve:fLO'; E7tIJe:UO"E:V eX7tC1.px"t"locc; 7t"OAUC;, tile; eX7t"OXPUO""t"IXAAW.&-Yj'iCXL fJ.txp~ 7tEIJ"re:x(f.loe:xC( "lt~xe:WIJ E~ ~OC.&OC; -r0'1 "ltoTocfJ.6'J. 7tocO""I)C; o~v <pUACXX"ijC; O"XOAOCO"CtO""I)C;, 8pocE,oc!le:vo~ eXSdac; ~e; Em"uxdv 1JtJxe:"fO 6 TupcXX 8~oc7te:p~ "rOOf

~I " - II )" " ., , L '.. 1

GTpOV (.LE:TIX 7tO(.VTWV TWV 1X-r"tVIXXWIJ, O'lTWV, W~ e:1\e;ye:"I"O, xtAtlXOWV oX"fIXXO-

O"(WIJ, XlXl ic; T~V 7te:pOC£OCIJ lOpUE:TO, xdpwv xlXl eXcpocv£~W'J ,cX 7tlXp~7t(7tTOIJ"I"IX. yp&(.LfLlXTIX 3£ 7tpO~ "t"OV [3OCO"LAtOC EO"TtAAe:-rO [3o"l).&e:i:v oe:6fLe:vlX -r~v "t"IXX£O""t""I)V. 60£ fL"1)0'I)AIX. ora. )'pOC(.l(.lIXTIX ClvIXYVOUC; "rijJ 80uxl 'A3pLIX:VOur.6Ae:We; ypoccpe:t (~v 3f: Kwvcr-rIXIJ-ri:voe; [J.&ytO""t"po~ I::. 'ApLlX.v(nje;) ":cXc; Mocx.e:30'nxcXc; dA"t)96-:L SU'JOCfLe:LC;, tTL o£ }(.ocl 7tpOe; BIXO"IAe:wv MovlXx.ov TOV ~ye:!l6vlX ""iic; DOUAyIXp((1.C; T+I'I BOUA'((1.PtX~V dA"t)cp6"t"1X XEi:plX eXqlLxEo".&lXt xocl hW.&~VlXt T<";) MtXIX~A }(.C(l "t"(:> Kqe'l~1) xlXl (.le:T'Q(U"":W'I 7tpOC; TOUe; IIIX-r~L\lOCXOCC; OtIXYWv£O"cxO"'&oct. (1v xcx"d: TO [3OCcrLALXOV 7tOL"!)crOC'lTWV Er.ITIXYf.L1X y.ocl 7t6.VTWV ucp' h ye:VOfLbwv, eXVIXAIX~WV 6 Ke:yEv"!)C; TcXe; • PW!.I.IX·(XcXe; cpocAlXyyoce; EV Toi:e; U7tOCL&pOLe; (J't"PIX"rO"lte:Oe:Ue:"t"lXt, xcx1 xlX.&'h&O"T1JV E"lttWV t~ t<p61l0u O'~ ILLXP&. TOUe; IlocT~LvocxlXc; EAU7te:L. TOUTOLe; ya.p OCfJ.OC Tn 'tOU 7tO"fa.fl.OU 8LOC~&O"e:L eX9'&OV[ocv ~~W'I e:UpOUo"L 7tOAA ~'I xocl orVOU XIXL "rWV ex (.lE/'Ln.; XOCTO:o"XEUIX~O(Lfvw'I 7tOfL,hw'I, (1'1 QUOS: eXxo~v ~O"XO'l 7tW7tO't"e:. xo:l eXveS·1)1J TWV "OtOU"t"WV Ef.LCPOPOUll.EvOLe; v60"0e; EO"7tI7tTE:L XOLAtOCX~V ota~lEO"tV I:XOUO"O:, x0:1 eX7tWAAUV'I"O haG'"!)e; ~fLtpcxC; eX'Icxpl.&fL'I)"t"o: 7tA~.&"1). 67te:p 7tu.\}6fLE'Ioe; 6 Ke:YEV1Je; 3t& "ftVOC; ocuT0f.L6AOU, xo:l XlXtpOIJ ErCtT~- 3 .. ,0'1 xp hexc; 'tOUTOV dVCXL To1:e; Ex.&po1:e; Em&+;O"EG.&".L, 011:6-:1; xext I.ELfJ.W~t xext v60"cp mE:~ov"foct, eXvo:m:lO"IXe; xoct TOUe; • PWf.LIX(QUC; 6XVOUVT<X.<; xocl OEot6"fO:c; 7tpOe; 'tOO"IXU"t"IXe; aVTL7tc<pocTOCTTEO"'&IXL (.lUpL&So:e;, 7tPOo"p~y'lU"foct TOle; !:x.&poi:e;. ot OE: "t"~v 6~eL(X'1 ne:UO"L') £>(7tAcxYE:VTe:e; xoct 7tpO.; TOV 7t6Ae:(.L0'l eX7tOOe:LAt<7.O"IXVTEe;, plljiOC'lTEC; "fa: 67tAOC o:uT6~ 't"e: 6 Tupd:X xo:l 7tocV"t"e:c; ot &pXO\lTe:C; xoct "t"0 Aomov 7tA7j.&OC; EOCUTOUC; EYXEtpl~ouO"tv. b (.lEv OUV Ke:yev"I)e; O"uv,,~ou/,e:ue: xocl OtEILIXP"fUPCXTO 7tav"t"cxe; ~6"t)oov a7toO"cpa~IXL, ne:YE ot xoct 7tIXPOL(.l£IX'/ [3ap[3ocpw'I ILEv '10UV 81: 7tOAU'I ~xoucrOC\l, w~ ~'tL Xe:tfLw'IoC; I)vToe; od "t"ov 5CPLV eX7to! XTe:LVIXL, 67t"1)vlxlX T~V xepxo\l XL'Ie:iv ou 30VOCTOC,' U7tO ~),lou ycxP '&cx).cp&dc; x6"ltouC; ~fLLV 7tOCpt~e:L XctL 7tpocyf.Lex't"lX. TOU"t"O Ilt "t"01:e; &pXOUO"L\1 DUX. E06xe:t (PWfLO:[wv, aAAcX ~OCP~IlPLXOV TO ~pyo'l xext &v6CiLOV E'IOfL(~e:"t"D xo:t • PWlLo:·~x7ie; &'I&~LOV 7)1Le:p6't""1)'toc;. fJ.anov fI.!:'1 OU') O"Ufl.tptpOI t:v6- {LL~OV OLIXcrXe:OOCO"O:L 'tou'toue; E'J "t"OClC; Ep'~(LOLe; "t"7jc; BouAyocplocC; 7te:IlL&O"L x.ocl &AAOUe; eXAAIXXOU EYXOCTOLX.[O"OCt )(oct 'P6pouc; ocuTo1:e; lm'&e:Lvoct· &O"e:cr.&OCL yocp oux l;uocpl'&fL1J"t"OV 1"0'1 eX7tO "t"W'I TOLOU"t"WV OIlO"fL6'1· d Ildjo"EL OE: '1"<";) ~cxo"LAei: XOCL o"TpCX"t"OU 7tp6e; "t"e: TOUe; ToopxouC; xcd 7tpO~ &A/,IX he:p6cpUACX '(E'I"I), x(1..&o7t"AI~eL'1 a7t'o:u"t"wv.

p, 587

GE::>RG]:)S KEDRENOS

155

-celor care i-au faeut rau ? lar pe soli i-a trimis inapoi, fihii ca ei sa fi obtinut ceva. Si trimite scrisori catre Mihail, guvernatoru1 oraselor paristriene si ca.tr~ i~su!?i Kegen, cporuncindu-le s sa pazeasca eu strasnicie malurile flu:'lUl~ll. lar daca vn~o .a:matii pu.ter~idi s-ar apropia, sa-! veste~seii prin scnsori, pcntru ca, trimitindu-se si diri tagmele apusene citeva. Impreuna eu ei sa-i impiedice pe pecenegi sa treaca fluviul. A trimis si 0 suta de trireme, poruncindu-le sa na vigheze de-a lungul lstrului !?i' sa incerce sa-i impiedice pe peeenegi sa-1 traverseze. Cind solii s-au inters fara rezultat Tyrah s-a suparat si s-a miniat si dorea sa vina ctt mai repede iarna. Sfir~ind,:--se ac:rm t?amna si inceptnd ~an:a, do? soa~ele era in zodia Capricornului, un vint din nord batu tare, melt fluviul a Inghetat pina la eineisprezeee coti adincirne, Cum lipsea oriee fel de paza, Tyrah, bucurindu-se de libertatea de actiune pe care 0 dorise, treee Istrul cu toti peeenegii, care erau - dupa cum se spune - opt sute de mii si se instaleaza in tinutul de dincoace de fluviu, pustiind !?i nimicind tot ce intilnea in calc 95. S-au trimis dcci scrisori catre irnparat, cerindu-i-se ajutor cit mai grabnic. lar acesta,

fara sa mai citeasca toate scrisorile, serie dueelui de Adrianopol/tacesta p. 586 er?- CO~1stantin Arianites, magist:u.l), ca _ s~ .ia fortele macedone~e, ca. ~i

lUI Vasile Monachos, dueele Bulgariei, ca sa-~l ia trupele bulgare 96 ~l sa vina

sa se u~easca eu Mihail si eu Kegen ~i impreuna eu ei sa lupte impotriva -pecenegilor. Procedind a~a dar dupa porunca imparateasca, ei s-au adunat

Ia un loc, iar Kegen lua falangele romeilor si l~i a~eza tabara sub cerul

liber si, atacind In fiecare zi pe neasteptate, nu putina vatamare fil.eea p~Gen~gi1or. . Ar.~~t.ia, odata. eu treeerea ~luvi':llui, gasisera ~~re belsug de

vite ~l de vm ~l de bauturi preparate din rrnere, de care mCI nu auzisera vreodata si, cum se tot imbuibau fara nici un fel de masura cu asemenea lucruri, 0 boala de pinteee ii apuca de piereau, zilnic, multimi nenumarate. Aflind de aeestea printr-un dezertor ~i socotind ea aeum este momentul ~otrivit pentru a navali asupra dusmanilor, cind sint coplesiti si de iarna

!?l de boala, Kegen, convingind si pe romei care sovaiau !?i se temeau sa

lupte impotriva unci multimi atit de uriase, se arunca asupra dusmanilor,

Iar acestia, ingroziti de venirea lor rapida si temindu-se sa dea piept eu ei,

i~;i arunca armele si insusi Tyrah si to ate capeteniile si restul multimii se predau. Iar Kegen ii sfatuia <pe rornei s si se ruga staruitor <de ei s sa-i

ucida pe toti, de-a valma. Spunea si un proverb barbar, dar plin de noirna,

ca. trebuie sa omori sarpele cit e inca iama.! cind nu poate sa-si miste coada; p. 587 caci, incalzit de soare, ne va aduee «zicea» osteneli si griji. Aeest lueru nu

1i se parea bun cornandantilor romeilor, ei soeoteau cii e fapta barbara si nelegiuita si nevrednica de blindetea rorneica. Mai folositor deci soeoteau

sa-i risipeasdi pe aee~tia prin cimpiile pustii ale Bulgariei, sa-i a~eze pe unii

Intr-o parte, pe alpi in alta parte ~i sa Ie impuna dari; caci dajdia de la asemenea oameni nu avea sa fie put ina ; iar daca imparatul avea sa aib1\ nevoie ~i de armata. impotriva turcilor ~i impotriva altor semintii de alt

9. Cf. pentru aceastll campanie P. Diaconu, Les Petchenegu8s, p. 62-65. Alte izvoare:

Attaliates, Bonn. p. 30; Kekaumenos. ed. G. G. Litavrin. p. 150-151.

•• Despre Vasile Monachos, ducele Bulgariei (1048-1053) vezi N. Bllnescu. Les ducMs. p. 139-14 Dupa cum aratil N. Bllnescu, op. cit .. prin ,.macedoneni" ~i "bulgari" sint desemnate trupele din tema. Bulgariei ~i cele din tema Macedonici. nu etnia o~tenilQr.

156

GEO'RGrulS CEIl!RENUS

7tOAAW'I OU'I A6yw'l P'7)&E'ITW'I t'l(X'7)a!:v ij TW'I • PWfJ.ct(W'I YVWfJ.1)· Xctl 0 fLEv K£yev'7)<; oaou<; n.C7.~e: ~w'YP(~, 7t).~'1 'W'I &7t '7) fL7t6 Arp<e:, TOUS ml.v't"ctS &r.oa~&1;cts {me:'16aT'7)O'e:'1 O~XOCoe:, "as 0& TW'I IIct-;~L'I&l<W'I fLUpL&OC(s 6 't"~s BOUAYC(PLOCC; 7tctpaAa:~WV &pxwv BCXO'(AELO<; 6 l\lovaxos EYXCX&LOpUe:L (Xv& TE Ta:; 7te:oL&Ilct<; 'T~<; :2;ctpOO('ij.:;, ,,~,:; NC('(O'ou Xctt E0"~ct7tE/,OU oLcxO'7tdpC(s 7tCbTc(s Xctt 7t&'1 I57tAOV &cpe:A6fJ.E'IOs OLOC TO &VZ7tL~OU/,e:UTOV. 0 OE: Tupocx. xoct au'I O:UTt:l &'10pEe; ExctTOV Ked Te:O'O'ctpcl.xoV't"o: &yOVTctL de; TT.V ~c(O'LAEc(' olls ~LAOCPF6vws OUTOs &'7tOOe:;&fJ.e:VO<; xoct ~ct7tT(O'ct<; xoct fJ.Ey(O'TOL<; &.1;LWfJ.C(CLV E7t&pac; EV e:U7to:&dctL<; Xc(TEi:X.e:V.

34

1 L, p. 74!

GE'ORGDOS KEDRENOS

157

nearn, sa lnroleze dintre dinsii 97. Dupa ce s-au rostit multe vorbe, invinse parerea rorneilor. Si Kegen pe citi i-a luat in robie, af~ra de e~i pe care i-a vindut, i-a ornorit pe toti si s-a intors acasa. lar pe zecile de mn de pecenegi luindu-i ducele Bulgariei, Vasile Monaehos, ii aseza prin cimpiile de llnga Sardiea, N aissos ~i Eutzapelon 98, imprastiindu-i pe toti si luindu-le toate armele ea sa nu unelteasdi. Iar Tyrah si impreuna eu el 0 sutii patruzeei de barbati sint dusi la imparat ; aeesta prirnindu-i cu bunavointa si botezindu-i si inaltindu-i la mari demnitati, i-a tinut intr-o viata placuta. 99.

34

1078. 0 incuYsiulle pecenego-cumana ,n Lmperiu] bizantin

Pe cind armatele erau ocupate cu expeditia impotriva lui Basilaki- II, p. 74,1: os 100, peeenegii impreuna eu eumanii navalira asupra Adrianopolului, mi-

niati pentru uciderea un~ra dintre ei de. Bryennios 101. P~n~nd deci. ioc, inccndiara multe din locuintele de aeolo ~I, tara sa faca rnrmc vrednic de

amintit, s-au inapoiat 102.

07 In realitate, bltndetea bizantinilor, la, ~are face aluzie Kedrenos :ra, ,~~a cum re.ies,~ din chiar cuvinte!e sale, efectul unui calcu! politic. Caractenzarea f~eut~ .. ctmpiilor Bulgariei ' de scriitor, ca Hind pustii, trebuie prim ita. cu rezerve, Ca Intotdeauna In asem,enea caz.un, dnd este yorba de colonizari de barbari. scriitorul cautA sA nu pomeneasca de mconvementele ce deeurgeau din aceasU politica demografica pentru ceilalti locuitori ai imperiului. ~eaIitatca apare mai clar la Attaliates, Boon, p, 204 ~i urrn. care vorbe~te, despre .. felul de vla~A seitie" al pecenegilor ~j despre nenorocirile pe care aveau sa le 1ndure dm parte a lor Iocalnicri.

98 Sardica= Sofia, Naissos = Ni~, Eutzapelon = Ovcepolje, d. N. Banescu, Les duches,

p. 128. . . ., . '

oe Cf. Dolger, Regesten, 890. Dupa marturia cronicarului, din pagm,l.le ur~i!\t~are, se vede ca Kegen a avut drcptate. Tr irnisi In Bitinia pentru a lupta cu turcu SCIglUC1Zl, pecenegii lui Tyrah se razvratesc mapoindu-sc In E~rop~ ~.i, dupa .ce ocupa Pre~la:,ul Mar,e, s~ angajeaza tntr-un razbo i de lunga durata cu bizantinii. Aee~t.la vO,r Ii !nfr~~~l de trei on. Pace a se Inchcie in 1053, In conditii relativ grele pentru imperiu, cf. Doiger, Regesten,

909; P. Diaconu, Los PetcMnegues, p. 77 -78. ., . , . .

190 Nichifor Basilakios se revoltase tn 1078, la Inceputul domniei lUI Nichifor Botamates (1078-1081), proclamtndu-se Imparat. Este lofrlnt ~e ~exie Comnenul, pe atunci. numai general. viitorul tmparat Alexie I (IOBI-lll8), Basilakios fusese duce de Dyrrhachl.um, Inlocuind In acest post pe Nichifor Bryeonios, dupa ce ~i acesta se razvratise, d. Brehier, V~e

et mort de Bysance, p. 236. " , .

101 Nichifor Bryennios, eel mai bun general bizantin din vremca lUI Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078), pcrseeutat de logothetul Nicephoritzes, se revolta ~i ,e proclamat trnparat la 3 octombrie 1077, la Traianopolis. Rascoala sa este infrlnta de Ale":le Comnenul, dar beneficiaru! victoriei va fi Nichifor al III-lea Botaniates, a,lt general rAzv;Attt,

, ' care determina pe Mihail al VII-lea sa abdice ~i domneste tntre 107B ~l 1081, cf. Brehier,

op. cit., p. 235-236. ,. .

lOll Cf. Attaliates, Bonn, p. 301; P. Diaconu, op, cit., p. 110-111. Avem aici prima menthane a prezentei cumanilor in sudul Dunarii,

NIKOAAO~ 0 KATA~KEIIENO~

BIOk KAI IIOAITEIA KAI MEPIKH ElArMATQN ~IHrH:EI:E Tor O:EIOY IIATPO:E HMQN KYPIAAOY Tor <lllAEQTOr kYffPA<llEI:E IIAPA Tor O:EIOr NIKOAAOY TOY KATA:EKEIIENOr

1

n&.A~V e:!m: 6'n' , A7t~A.&OfLE'I 7tOTE e:~ -r!X. 7tlXPiX. ~&.VOU~L\I tpPOUPLIX Ih&. p. 63 'n~a: 7tPIXYfLlX't€[IX~. Ked &'vuO'lXv"m; IXU-r-l)V U7te:o"t'pecpofLev otxIX8e:.

NIKOLAOS

KATASKEPENOS

Se stiu foarte putine lucruri despre viata ~i activitatea acestui scriitor bizantin.

Nllscut catre sfirsitu! secolului al XI-lea. a trait, ca menan, tntr-o manastire din Tracia, in preajma orasului Dcrkos, ctitorie a familiei sflntului Chiril din Philea. A fost unul dintre apropiatii lui Chiril. In 1110 s-a ingrijit de Inmormlntarca sfintului ~i mai tirziu a redaetat 0 Via/Ii a acestuia. A scris ~i alte opere teologice, pubicate numai in parte. Au ramas de la el ~i unele scrisori. Clnd Imparatul Manuel I Comnenul construieste manastirea Kataskepe. pe malul Bosforu!ui ~i adunll Intr-tnsa pe cltiva dintre eei mai ales i reprezentanti ai monahismului vrernii, Nikolaos intra ~i el tn acest grup. De la rnanastire vine ~i numele Kataskepeaos pe care l-a adoptat, potrivit obieeiului elllugii.rilor bizantini. Nu se cunoaste anul mortu sale.

Interesantll ca iavor istoric este, dintre operele lui Nikolaos Kataskepenos, Viata. sj;1itului Chiril din Ph ilea. Chiril din Philea (Phileotul) a fost una dintre personalitatile de frunte ale monahismului bizantin din seeolele XI -XII. S-a nascut in 1015 la Philea, In Tracia rllsl!.riteanl!.. S-a cl!.slttorit in 1035. lntre 1042-1045 a lucrat pe 0 corabie. Prin 1051-1056 se retrage in manasirea ctitoritli. de familia sa. S-a bueurat de reputatia unui sfint ~i a fost vizitat ~i consultat in probleme spirituale de personalitati ilustre, printre care imparatul Alexie I Comnenul Insusi. A murit Ia 2 decembrie 1110.

Apartinind unui contemporan al sfintului Chiril , Viala lui Chiril din Phi lea cuprinde pretioase inforrnatii relative la situatii ~i evenimente istorice din secolele XIXII. Ne intereseaza indeosebi cele care privesc l~gll.turile Imperiului bizantin cu tinuturile noastre, pe Dunare, precurn si cele referitoare la pecenegi, popor care s-a instalat in nordul Dunarii, pe teritoriul de az i al Rornaniei, de unde a invadat in repctatc rtnduri Bizantul.

Editie jolositii: La vie de Saint Cyrille le PliiUole, moine byzantin (t 1110) Introduction, textc critique, traduction et notes par Etienne Sargologos, F.S.C., "Subsidia Hagiographica, 39", Bruxelles, 1964.

VIATA ~I FAPTELE ~I PQVESTIREA UN OR MINUNI ALE SFINTULUI PARINTELUINOSTRU CHIRIL DIN PHILEA SCRISA

DE SFINTUL NIKOLAOS KATASKEPENOS

1031-1043. Sjtntul Chiri! din Philea cdldtoreste ca mariner la celalile de pc malul Dundrii'

5, 9. Si a mai spus 1: "Am plecat odata spre cetatile de la Dunare, p. 63 pentru 0 afacere. Si ducind-o la capat, ne-am inters acasa" 2.

1 Este yorba de sfintul Chiril din Philca.

2 Pasajul dovedeste existenta unei vieti comerciale In asezarrle de la Dunarea de J as, in strtnsa legatura eu Bizantul, In concordanta cu rnarturiile arheologice, scurta stire din acest text dovedeste cll. in perioada la care el sc refera invaziile pecenege Inceteaza temporar. Ct. In acest sens P. Diaconu, Les PetchlnBgues, p. 50-51; I. Barnea, DID, III. p. 125. Folosirea expresiei "cetl!.j:ile de lingl!. Dunare " ~i nu a obisnuitului "cetl!.tile paristriene" poate indica, dupa I. Barnea, DID, III, p. 95, influenj:a populatiei locale romanesri, care numea f1uviul Dunarea ~i nu Istru. Pasajul a lost semnalat in istoriografia noastra, pentru prima dat1l. de G. 1. Bratianu, Recherches sur Vicina et Cetatea AIM. Bucuresti, 1935, p. 23; vezi si H. Mihaescu, "Revue des etudes sud-est europeennes", I, 1963, 3-4, p. 348; P. ~. Nl!.sturel, in aceeasi revista, IV, 1966, 3-4. p. 653.

160

NliCHOLA.US CATASCEPENU-S

2

p. 106

22,1. 'EytvE:'t'o 3E 't'L'; &.&VWV E:7tLllpo!J. 'iJ xcmx 't'O .&pq;xiiiov !J.€PO<;. Kotlmxv't'CU'1 't'Or.; ff'POUp [OLt; 7tpocrff'Euy6v't'wV ~hQ: 't'Oli ff'6(3ov ~ U't'WV, 7tpocrerpuye: x~t b cX(3(3iit; M~'t'.&~roe:; !J.e:'t'a 't'WV cruv; ~IlEArp&\I rt.U't'OU d.; 't'O rpPOUPLOli D.epxou. '0 Il£ 8c7I0t; ~U't'&.8E:ACPOt; r/.1hou IlLa "~V TOU 7tA 1)'&OUt; 6XA7Jcrw OUX ~.&eA7JcrE: crU\lELcrE:A'&e:i:V, cXAA'de:; ip7J!J.LXW't'e:pO\l 't'07tOV "'Yj.; A[!J.\l7Je:; cXm:A'&WV X~L dc; nOt; !J.LXpOC\l X~AU(37JIi 7t7J~&.!J.e:'10t; he:Lcn: ~v, ew.; 00 6 0e:o<; TOUt; '&E7JA&'t'OUC; hEL\lou<; Ex,.&pOUe; Ex T'Yje; x,wP~t; cX7t1)A~cre:lJ.

p. 107

3

p. 127 29,1. "Ore Il£ 't'O 't'wv :Exu.f}wv !J.'JO'~pw't'~'t'O\l yelioc; E~'YjA&E 7t~yyE\I'Yj A1)t~O'J

't"I)'1 1l{)CiLV, e'P&~cre: xal fLex,p~ 't'ou .&pq;x~o'J fLepou~. Il&''J't'w\I Il£ xa't'rt.<:pe:'Jy6\1't'wv tv TOrC; 'Ppo'JP [OLt; ilL" 't'OV E7tLxd!J.E:\lOV X [\lllu\lOV, OUX ~&e:A 7JO'e:v b 80'LOe; IlLa 't'~v OXA1)O'L'I &7tZA'&ErV Eli Tiii rppo'Jp[cp D.e:pxou < ••. >.

4

p. 135

5

p.230 47,7. El'&e:A1jCiW AOL7tO'1 !J.v·r,!J.ove:ucrrt., o&t; IlLa 't''Yj.; .&e:oCi6rpou CiOU IlLIlrt.x,'Yjt; EX

7taCiWV y),wcrcrwv 7tpocr~~o:C; XPLcrT0 IlLa TOU o.y[OU (3a7t't' [Ci(J.<X't'Ot;, E7tLAe:lIjiE:L (J.Z IlL7JYOU!J.E:VO'J b x'PO'JOC;, xd (LiiAAO'J TOUe; :Exu&<xe;' AUXO'J'; yQ:p ClvTat; 7tO .e, Tn 't'ou 0EOU O''J'Izpy[q; xd x,&.pm ~tO'&'I)'wc; Xrt.L \lo·l).&w<; x~'t'~'t'p07twcr&{LE:vo,; 7tp6- ~~'t'C'l 7te:7'Coh;x~e; &7'C~v't'<x<; x~t T'li 7to[!J.v?l 't'ou XpLO''t'OU crU\l7JP[&{L'I)O'~<; IlLQ: TOU AOU't'pOG •. ~C; r.~Atyye:Ve:O'[~c;.

NIKOLAOS KATASKEPENOS

161

2

Jnainte de an;; 1051-1056. J .. timp,,] tine; ;,wQzi; pecenege, s/;"III/ Chiyj) nll se rcfugiaza in ceiatea Derkos, cum au fdc"t alti laic; ~i ciilugdri

p. 106

22, 1. A avut loc 0 navalire a strainilor 3 asupra regiunii Tracia.

Si cum toti se refugiau in cetati de frica lor, S-a refugiat si ava Matei irnpreuna cu fratii/sai de calugarie In cetatea Derkos 4_ Dar cuviosul frate al lui 5 ri-a vrut sa mearga impreuna cu ei din pricin a ca-l supara prezenta multimii, ci s-a dus intr-un loc rnai linistit de linga lac si, inaltlndu-~i 0 coliba in partile acelea mlastinoase, a dimas acolo pina ce Dumnezeu i-a izgonit din tara pe acei dusmani cu care ne pedepsise.

p. 107

3

1064 (sau 1078-1081). In timpul line; invazii pecmege, sfintul C"irill'e!uz4 din nou

sci S8 I'ejugieze in Del'ROS p. 127

29, 1. Iar cind neamul preascirnav al sci tilor 6 a pornit in masa sa prade Apusul ", a ajuns chiar pina in partile Traciei. Si In vreme ce toti se refugiau in cetati din pricina primejdiei care-d arnenin]a, cuviosul n-a vrut sa mearga in cetatea Derkos, din pricina multimii ccare-l supara»

< .•• >.

< Sf. Chiril se retrage la 0 manastire de Hnga Boslor»

4

29 aprilie 1091. 'Victoria lui Alexic I Comnenul asupra pccenegilor

p. 135

29, 11. Atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu si prin tmpreuna lucrarea imparatului a fost potolita si bintuirea de nesuport.at dez1antllita de sciti < •.• > 8.

5

Duptl 1091. Sj!nt"Z Chiril a convert it la cre"linism pecenegi

47, 7. Dad as vrea, asadar, sa. amintesc pe citi i-ai apropiat de Hris- p. 230 tos, prin sfintul botez, folosindu-te de cuvintul tau de fnvatatura patruns

de intelepciunea lui Dumnezeu, oameni de toate Ii.mbile, mi-ar lipsi timpul

sa povestesc. Si mai ales pe sciti 9. Caci, prin Impreuna lucrarea ~i harul lui Dumnezeu, in chip sensibil si inteligibil, pe ei care erau lupi, transformindu-i,

i-ai facut oi, pe tot] si i-ai adaugit turmei lui Hr istos, treclndu-i prin baia nasterii din nou 10.

3 Este yorba de una dintre frecventele nllvatiri ale pecenegilor din nordul Dunarii, • Cetate din Tracia r1i.sAriteana, trrtemeiata In 507 de Anastasie I (491-518); important

centru strategic ~i ecleziastic.

6 Adic1i. Sf. Chiril din Philea, fratele avei Matei-Mihail care fondase rnllnastirea. • Sei~ii = peeenegii, aflati in nordul Dunlrii.

7 Apusul = regiunile europene ale Imperiului bizantin. 8 SeitH"" peeenegii.

• SeitH _ pecenegii.

10 Autorul se referl!. la eonvertirea la crestinism a pecenegilor supravietuitori bl!.Uliei de la Lebunion (29 aprilie 1091). Fragmentul face parte din conversatia sfintului Chiri! eu tmplratul Alexie I Comnenul.

13 - c. 2278

NEIA01: 0 ~O:::OrrATPHE

TAEI1: TDN llATPIAPXIKDN epOXON

col. 1105

NIL

DOXOPATRIS

Nikolaos - pe numelc din cll.lugll.rie Nil - Doxopatris a detinut. in vremea lui loan al II-lea Comnenul (1118-1143) importante functii in serviciul biser icii. A fost diacon al Marii Biserici (Sfinta Sofia), notar patriarhal, protoproedru al protosinghelilor ~i nomophylax al imparatie! romeilor. Se pare d. a intrat in calugarie dupa moartea Impll.ratului loan; a ajuns tot atunci Ia curtea regelui Roger al H-Iea al Siciliei. La eererea acestuia, Nil a alcatuit 0 lucrare de geografie ecleziastica intitulata. in original:

A lui Nil Doxopatris, rinduiala Scaunelor palriar"ice~ti. Scriere alcifluitd de Nil arhimandritul Doxopatris dupd porunca preanobiluZui mare rege Roger, despre cele cinci Scaune potriarhicesti ~i despre arhiepiscopiile care Ie sinl supuse, $i mit,'opoliile si episcopiile de sub mitropolii $; despre enoriile fiecdrui Scaun patriarhicesc $'i cum ~i cind s-a intemeiat [iecare Scaun patyiarhicesc $i despre rinduiala lor ~i despre numele particulare ale fiectlruia $i ce lac ocupd. S-a alcdtuit in anul 6651, indicJiunea 6 (1143). G. Mereati ii atribuie si 0 alta. lucrare teologica, des pre care se credea cll. a fost scrisa de un loan Doxopatris ~i care nu ne intereseazll. aici. A mai seris comentarii la operele Sfintului Atanasie ~i ale lui Grigore din Nazianz.

Rinduiala lui Nil Doxopatris are ~i caracterul unei scrieri de polemica anticatolica. Autorul se Irnpotriveste pretentiilor papalitatii asupra anumitor regiuni. Apar itia acestei lucrari a fost pusll. in legil.turll. cu politica regelui normand Roger al II-lea care, nutrind ambitii foarte inalte, ar fi dorit s1\ se instituie protector al ortodoxiei pentru a-si asigura sprijinui populatiei grecesti de sub sta.pinirea sa. lpoteza nu e lipsitll. de verosimilitate.

Rinduiala a fost tradusa ~i in limba arrneana,

Ediliefolositd: Migne, Patrologia Graeca, tom. CXXXII, c. 1083-1114.

~ .

RINDUIALA SCAUNELOR PATRIARHICE$TI

1143. Orasele paristrime se afld sub obltlduirea Patriarhiei din Conslantinopol

Acum, a~a dar, de Dumnezeu pazitul Scaun al Constantinopolei, pe col. 1105 care, primul, l-a interneiat Andrei < apostolul» , intliul chemat 1, orinduind

acolo episcop al orasului, inca. de pe cind era Byzantion 2, stapineste 0

parte nu putina din Europa si din Asia, dupa cum vom arata mai departe, tinuturile din jurul Marii Adriatice, celc de la Iliria pina la Propontida,

unde este si Constantinopolul si de acolo pina la Cherson isi Chazaria si

Gothia si Chaldeia si Abasgia si Iberia si Alania; fiindca acolo mitropolitii

sint trimi~i de catre patriarh. Dar si to ate orasele paristriene 3, adica cele

1 In rivalitate cu Scaunul papal, care-si intemeia printre altelc pretentia la suprematie ecleziastica universala pe originile sale apostolice, Constantinopolul a oficializat legenda intemeierii episeopatului sau de catre apostolul Andrei, tnaintea celui orinduit de Petru la Roma, cf. Dolger, Rom in der Gedankenwelt der Byzantiner. in Bysanz lind die europiiische Staatemuelt, Darmstadt, 1964, p. 111-115.

! Byzantion era numele strllvechiului oras pe locul caruia s-a ridicat Constantinopolul. 3 Dependenta ecleziastica a oraselor paristriene de patriarhia constantinopolitanll. a fost subliniatll., pe baza acestui izvor, de G. 1. Brll.tianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albit. Bucur estr, 1935, p. 29. n. 7 eu indicarea gresita a tomului din Patrologia Graeca unde se aflll. pasajul. Greseala s-a perpetuat, treclnd la alti istorici care nu au mai consultat direct izvorul (de pilda la Barbu C!mpina, Scrieri istorice, I, Bucuresti, 1973. p. 22, n. 44, care considera ell. Paristrionul fusese transformat intr-un feud ecieziastic). Rfnduiala lui Nil Doxopatris fusese de fapt tradusa in romaneste incll. din 1908 de Constantin Erbiceanu, Ordine« scounelor patriarhale de Nil Doxopairi, "Biseriea ortodoxll. rornana", XXXI, 1907 -1908, 11, p. 1220 -1231 si 12, p. 1339-1354. N. lorga, recenzind lucrarea lui G. Brlltianu, in "Revue historique du sud-est europeen", 12, 1935, p. 162, plaseaaa gresit mformatta In 1243.

164

NILUS DOXO?ATRJ::;

NIL DOXO?ATRIS

165

d.e pe fluviul punare~, i se supun si orasele Capadociei si parti din Armenia ~l. insulele CI~lade ~l. celelalte toate, cite sint, multe inca, sub impar1l.tia din Constantmopol ~~ cele doua insule mai mari, Creta si Eubeea, un de se afla. Eurypos, dar ~l .Peloponezul si Elada, caci Ciprul este autocefal, cum s-a sens mal sus. Dar ~l in Marea Rusie se trimite mitropolit de catre patriarhul Constantinopolei.

MIXAHA 0 rA YKA~

BIBAO~ XPONIKH

1

r- 583 p. 584

MIHAIL

GLYCAS

Originar dn insula Corfu, cronicarul bizantin Mihail Glycas s·a nascut Ia 0 data necunoscut1l. in primii treizeci de ani ai secolului aI XII-lea ~i a tr1l.it ptna catrc sftrsitul acestuia, Despre viata sa stirn Ioarte putine lucruri. tn !159 a adresat, din ternnita in care fusese Inch is din motive necunoscute noua, 0 suplica in versuri, in lim ba populara, imparatului Manui! r Comnenul. Ceva mai ttrziu, in 1164, ii trimite aceluiasi 0 culegere de proverbe, !nsotitll. de un poem. Glycas s-a ocupat ~i de teologie ~i de stiinte, iar spre sftrsitu! vietii a intretinut 0 bogata corespondenta cu diferite persona litati mai mult sau mai putin importante ale vremii; intr-insa sc oglindesc variatelc sale preocupari.

Cea mai importanta lucrare a lui Glycas este Ins1l. Cyoniea sa, care povesteste evenimentele de la faccrea Iumi] pi nil. Ia moartea lui Alexic I Comncnul (lII8). Desi compozjtia ei respecta modelul cronografelor biza.ntine initiate de Malalas, cronica lui Glycas se distinge totusi prin tril.s1l.turi vadit originale: alegerea subiectelor dezvoltate in povestire, interesul pentru unele probleme de teologie ~i de ,,~tiintil.", tonul parenetic al autorului care se adreseaza fiului sau ii sint caracteristice. Lirnbafolosita este accesibila pllturilor largi ale populatiei bizantiric. Fil.ril. sil. aiba 0 valoare dcoscbita ca izvor istoric, cronica lui Glycas punc in valoare 0 inforrnatre relativ bogata, datorata unor sursc pc care, dealtfel, le cunoastcrn (Skylitzcs, Kedrenos, Miha il Pscllos, Zonaras, Constantin Manasses).

Tnt itulata In original B((3AO. xpovtXT), cronica lui Glycas a fost cditat:1 uneori sub alt nume decit al adevaratului autor.

Ediiie [olosita : Michaelis Glycac A nnales, rccognovit 10. Bekker, Bonn, 1886.

CRONICA

cea 943. A tiler, [iul eniirulwi din Alep, vine la Ro,"an Lecapenos cu daruri pentm ret""oirea pilei;. Tcofilact Atenianul, protospatar, c trim's sil intdreaseil tratatul, Peccnegii 71ord-durHircni !liivilles, pentru pradil tn imperiw

In vrernea aeeea, pe la al doilea ceas din noapte, s-a pornit 0 ploaie p. 583 (h~ stele de la miaz.azij spre rniazanoapte, facind sa straluceasca intreg pa- p. 584 mintul : C3. prevesteste neuorocirile care napadesc, dupa putina vreme, tara rorneilor : arabii devasteaza Mesopotamia pina la Melitene, pecenegii tree

Istrul si bintuie Mysia. Atunei i se trimite irnparatului 1 si scrisoarea scrisa

de Domnul nostru Iisus Hristos cu mina sa ~i trirnisa toparhului Abgar 2.

2

1065. Nuvti.lirea uzilor tn Lmperiul bizant.n, in zilele tmparatului CONsiantin al Xslea Ducas, In pof,da slabei pregatiri mildare a bizalltinilor, uzii stnl nimieiJi, prin g";ja lui Dumnezeu, de [came ii de ciumti.

Iar Dueas 3 nu se ingrijea de nimie altceva dedt de cuvintarile secre- p. 604 tarilor , ale avocatilor si ale delatorilor, pentru care lucru si eu judecatile

1 Roman 1 Lecapenos (920-944).

• Glycas confunda doua evenimente legendare: aducerea de la Edessa a icoanei eu chipul "autentie" al lui Hristos (eelebrul "mandilion") ~i adueerea unei serisori care ar fi fast adresata de Hristos regelui Abgar. Mandilionul a fost adus in Constantinopol In anul 943. in urma expeditiei victorioase a lui loan Kurkuas in Asia Micil..

3 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).

168

MICHAEL GLYlCA

p, 605

MlHAI'L G'L YlCAS

169

intr-atit se ludeletnicea incit pina si soldatii i~i paraseau exercitiile militare/

ca sa invete cuvintari avocatesti. Acest fapt a indemnat si pe turci sa por- p. G05 neasca impotriva romeilor si sa pustiasca tara tearna tinuturile acestora, Aceasta era deci situatia in partile rasaritene, iar in apus neamu1 uzilor

(sciti erau acestia) impreuna eu eei dc nearn mai bun dintre pecenegi, tre-

cind Istrul in numar de vreo sasc sute de mii, arnenintau pe romci cu 0 navil.lire cum nu se poate mai mare. Imparatul afla de acestea si, ca un

avar cc era, iubitor mai mult decit de orice de bani si nedispunind din aceasta

cauza de 0 armata cit de cit important a, se duce la Choirobakhoi, luind ell

sine nu rnai rnult de 150 de soldati. Numai ca din porunca lui toata lurnea

se indeletnicea cu posturi si rugaciuni si cintari lui Durnnezeu, drcpt care

- ~i nu dupa multa vreme - se vesteste distrugerea barbarilor, nirnicit i de foamete ~i de ciuma, din dumnezeiasca purtare de grija. Acestea s-au intim-

plat in anul al saselea al domniei lui Constantin 4.

, Cf. Attaliates, Bonn, p. 85; Zonaras, Bonn, III, p. 678-679; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 113-116.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful