Creativitea Blocajelecreativitat ii

Creativitatea a fostintrodusa in vocabularulpsihologic de catrepsihologulamerican Gordon Allport in anul 1937 inlocuindastfelvechiitermeniprecum spirit inovatorsau talent. In urmastudieriicreativitatii de-a lungulzecilor de ani s-au formulatcatevadefinitii care incearcasareprezinte cat mai exact termenul de creativitate. ÄCreativitatea este capacitatea de a modela experienta in forme noi si diferite, capacitatea de a percepe mediul in mod plastic si de a comunica altora experienta unica rezultata´ (LA. Taylor, 1959) ; ÄCreativitatea reprezintainteractiunea optima, generatoare de nou, dintre atitudini si aptitudini´ (P. Popescu -Neveanu, 1978) ; ÄCreativitatea este capacitatea de a imagina raspunsuri la pr obleme, de a elabora solutii inedite si originale´ (E. Limbos, 1988). Multa vreme s-a crezut ca creativitatea este tipica oamenilor de geniu, al unei minoritati astfel ca studiul s-a indreptat exclusiv asupra acestor oameni. In urma unui studiu realizat in Marea Britanie majoritatea profesorilor erau de parere ca creativitatea este un har pe care nu toata lumea ildobandeste, parerile lor fiind total opuse fata de cele de pe continentul nord american unde se sustinea ca fenomenul creativitatii pute a fi dezvoltat la majoritatea indivizilor. J.P. Guilfordsustinea acest fenomen ca fiind o trasatura general umana si ca fiecare are un anumit nivel de creativitate. Creativitatea se poate referi si la gasirea de solutii, idei care au fost duse la capat pri n metode obisnuite dar pe o cale independenta sustinea Alexandru Rosea. Un bun exemplu ar fi acela al copilului care rezolva o problema intr -un mod diferit decat ia fost explicat sau aratat chiar daca nu reprezinta o noutate in stiinta. Fiind studiata intens de-a lungul anilor, creativitatea a devenit o ramura bine definita astfel creandu -semodalitati si teorii care ajuta la intelegereaamanuntita a acestui segment din psihologie. Deoarece psihologia are un rol foarte important in sistemu l educational actual, s-a studiat comportamentul elevilor si s -a incercatgasirea unei metode cat mai potrivite pentru buna desfasurare a sistemului de invatare si a integrarii cat mai perfecte a copilului in societate. Un rol foarte important in educarea unui copil il are stimularea creativitatii care reprezinta o unealta importanta in formarea si pregatirea lui. Factorii sociali intervin ca sustinatori sau inhibitori ai creativitatii. Familia si scoala au un impact semnificativ asupra motivatiei copilului si parintilor si cadrelor didactice le este mult mai usor sa formeze mediul in care traieste un copil decat sa -i schimbe personalitatea sau sa mareasca resursele de talent. Parintii care stimuleaza independenta copiilor si incurajeaza copii in exprimarea o piniilor proprii au copii mai creativi decat cei care nu sunt stimulati pozitiv de catreparinti. Pentru a avea rezultate trebuie sa

combatem anumiti factori inhibitori si anumite piedici in calea manifestariiimaginatiei si anume un handicap care apare la u n moment dat in anii de scoala ai copilului este reprezentat de blocajelecreativitatii. In literatura de specialitate aceste blocaje sunt impartite in blocaje perceptive, emotionale si culturale. Blocajele perceptive se refera la familiarizarea cu un anumit mediu care ne impiedica de cele mai multe ori sa vedem unele idei noi. Mai exact este vorba despre automatismele cotidiene care ne fac sa ignoram elementele noi si evolutia continua a lucrurilor ce ne inconjoara. P entru a percepe noul ce ne inconjoara trebuie sa rupem raporturile vechi si legaturile stabilite anterior. Exemple de manifestari ale blocajelor perceptive sunt dificultatea de a identifica problema de rezolvat, incapacitatea de a distinge intre cauza si e fect, dificultatea de a destructura o problema in elemente care pot fi manipulate si dirijate, dificultatea de a percepe relatiineobisnuite intre idei si obiecte si perceptia de sine devalorizanta adica aceea de a te autoevalua negativ. Blocajele emotionale pun in evidenta rolul factorilor afectivi in creativitate. Cele mai frecvente blocaje emotionale sunt sursele de insecuritate si anxietate precum teama de a fi ridicol, de a nu comite o greseala si de a nu se face de ras, teama de a fi diferit de ceilal ti, timiditatea, tendintacatreperfectiune. Din aceasta categorie mai pot face parte si oprirea prematura la prima idee,solutie,care nu este intotdeauna cea mai buna, tendinta exagerata de ai intrece pe altii, lipsa de perseverenta, incapacitatea de asumare a riscului intelectual,descurajarea rapida in fata unor dificultati, evitarea ideilor prea deosebite duc la afectarea procesului de creatie. Blocajele culturale si sociale se refera in primul rand la conformism, acea tendinta a oamenilor de a se ralia val orilor si reprezentarilorcelorlalti. Acest lucru se produce datorita faptului ca de obicei persoanele care au idei diferite, vin cu ceva nou fata de ceilalti sunt privite cu suspiciune si dezaprobare, ceea ce pentru majoritatea acestora este un motiv de de scurajare. Acest lucru a fost remarcat de A. Toynbee care reproseazasocietatii ca devine suspicioasa cu indivizii creativi care nu gandesc conformist. Accentul pus in scoala pe reproducere si pe lipsa de apreciere a originalitatii, sanctionarea curajului d e a pune intrebari incomode duc la cresterea persoanelor cu un comportament conformist. Aceasta duce la sentimentul ca tendinta de a te indoi sistematic sau de a nu avea idei diferite de ale celorlaltireprezinta un inconvenient, problema sociala. Astfel, individul accepta sa se conformeze presiunilor de dinafara, ale majoritatii. Exista in general o neincredere in fantezie si o pretuire exagerata a ratiunii logice, toate acestea cand de fapt fara fantezie nu se poate progresa in nici un domeniu.Chiar si matematica are nevoie de fantezie pentru a functiona. Aceasta atitudine sceptica, observata atat la oameni simpli, cat si la cei cu o anumita cultura si-ar putea avea originea in existenta unor indivizi cu imaginatie bogata dar comozi si lenesi care nici maca robligatiile de serviciu nu si le pot duce la capat.

E. Landau (1979) adauga obstacolele de natura intelectuala si anume fixitate,rigiditate functionala, lipsa de sintetizare a categoriilor datorata excesului de informatii. Blocajele metodolo gice rezulta din procedeele de gandire , din obisnuinta de-a aplica intr-o situatie o anumita solutie, chiar daca aceasta nu este potrivita. Acest tip de bariera in calea creativitatii poarta numele de rigiditate a algoritimilor anteriori. Landau a observa t ca subiectii care au folosit un obiect intr-un anumit scop, intampina in utilizarea lui pentru alte scopuri, dificultati mai mari fata de altisubiecti care tin acel obiect pentru prima data in mana. Critica prematura consta in discutarea critica a primei idei care ne vine in minte pentru solutionarea unei anumite probleme. Asadar suntem tentati sa folosim obiectele si uneltele potrivit functiei lor obisnuite si nu ne imaginam folosirea lor in alte scopuri. Daca ne gandim doar critic la valoarea unei sugestii, acest act blocheaza venirea altor idei in constiinta si cum deobicei prima sugestie nu este una buna, apare impasul. Al. Osborn a gasit o metoda de depasire a acestor situatii printr-un procedeu numit Brainstorming care are rolul de a analiza fiecare sugestie, idee si de a o alege pe cea mai buna. Acest procedeu este util atunci cand este realizat atat pe plan individual dar mai ales in grup. Gandirea creativa trebuie sa treaca peste granitele impuse de setul habitual. O alta bariera care sta in fata c reativitatii o reprezinta insuficienta resurselor dar acestea nu este luata in serios datorita prejudecatii ca un geniu se poate afirma in orice conditii si ca lipsa resurselor intensifica eforturile persoanelor cu un grad inalt de creativitate pentru de pasirea obstacolelor. Totusi, exista unele domenii cum ar fi cele tehnice, artisitce sau sportive unde este nevoie de resurse, insuficienta acestora facand imposibila creatia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful