Cafeina

Cafeina este un alcaloid xanthinic, amar, alb cristalin, cu rol de stimulator psihoactiv. A fost descoperita in 1819 de catre Friedrich Ferdinand Runge. Acesta a denumit termenul de kaffein, un compus chimic din cafea; acest cuvant a devenit apoi cafeina (caffeine in engleza). Cafeina se gaseste in diverse cantati in boabele, frunzele si/sau fructele anumitor plante, unde actioneaza ca pesticid natural ce paralizeaza si ucide insectele ce se hranesc cu plantele respective. Este cel mai des consumata in infuzii extrase din asa-zisele “cirese” ale plantei de cafea, sau din frunzele tufei de ceai, alaturi de diverse mancaruri si bauturi ce contin produse derivate din nuca de kola. La om, cafeina este un stimulator al SNCului, avand efectul de a inlatura moleseala (drowsiness) si de a readuce starea de alerta. Bauturile ce contin cafeina precum cafeaua, ceaiul, racoritoarele, si energizantele se bucura de o mare popularitate. Cafeina este cel mai folosit psihoactiv din lume, dar fata de alte psihoactive, este legala, si lasata la discretia consumatorilor in aproape toate jurisdictiile. In America de Nord, 90% din adulti consuma cafeina zilnic. Administratia Mancarurilor si Medicamentelor (FDAul) din America denumeste cafeina ca fiind “o substanta alimentara de regula recunoscuta ca fiind inofensiva”. Cafeina are proprietati diuretice, cel putin cand este administrata in doze suficiente la subiecti ce nu au toleranta pentru ea.

Nivele inalte de cafeina se mai observa si in solul adiacent dezvoltarii plantei de cafea. Alternative ale cafeinei sunt mateina si guaranina (extrase din plantele de yerba maté si guarana). are cantitati mai elevate de teofilina. Una din sursele primare ale lumii de cafeina este bobul de cafea. contine urme de teofilina. In contrast. nivele inalte de cafeina se gasesti in mugurii ce sunt in curs de dezvoltare al multor dintre aceste plante. insa. unde actioneaza ca pesticid natural. si alte substante precum polifenolii ce pot forma complexe insolubile cu cafeina. bautura preparata din nuca de kola. pe langa aceasta cafeina. Este astfel inteles faptul ca rolul cafeinei este si de a inhiba alti muguri ai plantei de cafea din vecinatate. dar nu contine deloc teobromina. In general. astfel oferind sanse mai bune de supravietuire anumitor muguri. si contine urme de teobromina. Acest lucru este insa fals. Cafeaua. Continul de cafeina difera foarte mult in functie de tipul de bob folosit. SAU stereoizomeri. si studiile in general nu au reusit sa suporte notiunea intalnita adesea ce spun ca aceasta substanta contribuie semnificativ la deshidratare.Consumatorii uzuali. Acestea contin de regula intre 10 si 50 mg de cafea per 250ml. Aceasta paralizeaza si ucide insectele daunatoare. si deci nu are enantiomeri. desi studiile nu indica nimic concret in acest sens. Cafeina de asemenea este un ingredient comun pentru racoritoare precum Cola. in general. energizantele precum Red Bull incep aceasta masuratoare la 80 de grame per doza. de exemplu) contine mai putina cafeina. desi in dozele standard (o cana. deoarece cafeina nu este absorbita asa usor prin piele. . ce contin si alti alcaloizi xantinici: incluzand stimulantii cardiaci teobromina si teofilina. ca variatate a sursei de cafeina. Cafeina se intalneste in multe specii de plante. Efectul stimulant al ciocolatei se poate datora unei combinatii de teobromina si teofilina. contine o doza mica de cafeina. Ceaiul. dezvolta o toleranta la acest efect. Ciocolata. din care se prepara cafeaua. Entuziasti ai plantei de yerba maté (un stejar vesnic verde din Spania) au sugerat ca mateina este un stereoizomer al cafeinei. Aceasta discrepanta de idei s-a nascut datorita faptului ca se poate extrage din mai mult surse. derivata din boaba de cacao. si producatorii sustin faptul ca aceasta substanta poate fi absorbita prin piele. O ciocolata de 28 de grame contine aproximativ la fel de multa cafeina precum o ceasca de cafea decofeinizata. o ceasca de cafea contine intre 40 si 100 de miligrame de cafea. ceea ce ar face-o o substanta diferita in intregime. In ultima vreme s-a adaugat cafeina si in produse precum sampon si sapun. si metoda de preparare folosita. deoarece cafeina este o molecula achiralica.

desi acum se pun intrebari referitoare la efectele secundare. ce se recomanda in perioade de nevoie de atentie intensa. Conform spuselor acestuia. si de a eleva starea (moodul) cuiva. nivelul de functionare al ficatului. Timpul de injumatatire la nou-nascuti este semnificativ crescut. si energizante. sarcina. chimistul german Friedrich Ferdinang Runge a izolat cafeina relativ pura pentru prima data in istorie.9 ore la 56 de ore). Imparatul Chinei Shennong este faimos deoarece a descoperit accidental faptul ca anumite frunze ce cad in apa fiarta dau nastere unei bauturi savoroase. Flvoxamina (un antidepresiv) creste timpul de eliminare de 11. anumite medicamente ce se iau in acelasi timp. In prezenta contraceptivelor timpul de injumatatire creste intre 5 si 10 ore. fiecare in parte avand un efect asupra corpului. Anumiti factori precum fumatul pot scadea timpul de injumatatire al cafeinei.4 ori. Istoric. si in femeile insarcinate. se sinteaza in laborator foarte rar. Cafeina se mai foloseste si farmacologic pentru a trata apneea in nou-nascutii prematuri. cum ar fi in sesiuni. sau pentru oameni care lucreaza sau conduc un numar crescut de ore. si este apoi distribuita in toate tesuturile corpului. Structura cafeinei a fost elucidata de Hermann Emil Fischer care a fost si primul ce a reusit sa realizeze sinteza totala a acesteia.Se produc de asemenea tablete de cafeina. Studiile atesta aceste efecte benefice. si nivelul enzimelor prezente in ficat necesare metabolismului cafeinei.9-5 ore. acesta aveau efectul de a indeparta moleseala/oboseala. in functie de factori precum varsta.3% (de la 4. Cafeaua este metabolizata in ficat de catre citocrom P450 oxidaza (ca sa fim specifici: izoenzima 1A2) in trei dimetilxantine metabolice. In 1819. si reduce eliminarea in sine cu 91. Cafeina din cafea sau alte bauturi este absorbita de catre stomac si intestinul subtire in 45 de minute de la ingestie. In adulti sanatosi. deoarece se gaseste in cantitati arhisuficiente in natura. ce il face cel mai popular psihoactiv al lumii. Consumul global de cafeina se estimeaza la 120 de tone pe an. popoarele din antichitate descoperisera faptul ca daca mesteca semintele. Conform unei legende populare din China. crescandu-i acest timp de injumatatire pana la 96 de ore. se estimeaza ca timpul de injumatatire este aproximativ 4. . si este unul dintre cele 10 medicamente administrate cel mai des in terapia intensiva neonatala. scoarta sau frunzele anumitor plante. Cafeina se poate acumula in indivizii cu patologii hepatice. In schimb. acel Goethe). a facut acest lucru la cererea lui Johann Wolfgang von Goethe (da. putand ajunge pana la 30 de ore. intre 9 si 11 ore. Timpul de injumatatire al cafeinei variaza foarte mult intre indivizi.

cafeina reduce fluxul sangvin de repaus din creier intre 22 si 30%. deoarece joaca un rol in metabolismul energetic fundamental (de ATP). Teofilina: relaxeaza musculatura neteda a bronhiilor si este folosita in tratamentul astmului. si conduce la cresterea nivelului de glicerol si acizi grasi liberi in plasma sangvina Teobromina: Dilata vasele. dar are functii speciale in creier. Nu se stie exact insa cum acest efecte cauzeaza o crestere a starii de alerta si concetrare. Adenozina se gaseste in fiecare parte a corpului uman. principalul mecanism de actiune este ca antagonist nonselectiv al receptorilor de adenozina. si excretat prin urina. si este necesar pentru sinteza ARNului. . Molecula cafeinei este structural similara cu adenozina.Paraxantina: creste lipoliza. Prin acest mecanism antagonist al adenozinei. Aceste dovezi indica de asemenea ca adenozina din creier protejeaza creierul prin supresia activitatii neurale si de asemenea de a creste vascularizatia prin receptorii A2A si A2B localizati pe muschii netezi vasculari. Astfel. si creste volumul urinei. si acesta se ataseaza de receptorii de adenozina de la suprafata celulelor fara sa ii activeze (astfel definind un mecanism de actiune antagonic). Exista un mare numar de dovezi conform carora concentratia de adenozina din creier creste semnificativ in diverse tipuri de stres metabolic cum ar fi ischemia sau hipoxia. Fiecare dintre acestia este metabolizat in continuare. ajunga in creier. Este de asemenea principalul alcaloid in boaba de cacao. Aceasta are de asemenea un efect de dizinhibitie. Doza terapeutica de teofilina folosita este insa mult mai mare fata de nivelele atinse din metabolismul cafeinei. cafeina functioneaza ca un inhibitor competitiv. Cafeina trece cu usurinta de bariera hemato-encefalica. si astfel in ciocolata.

Este improbabil ca adenozina sa fie un neurotransmitator primar pentru oricare grup de neuroni. dar in densitati mai reduse. si ca efectele pot fi mediate si de inhibitia neuronilor ce promoveaza starea e veghe prin receptori A1. dar poti fi gasiti si in alte zone ale creierului. Fata de alti neurotransmitatori. . mai pot fi gasiti si in peretii arteriali si pe membranele hematiilor.Adenozina este eliberata in creier printr-un mecanism complex. sunt motive sa credem ca adenozina poate fi implicata in mod specific in ciclul somn-veghe. Exista dovezi ce indica faptul ca adenozina functioneaza ca un neurotransmitator eliberat sinaptic in anumite cazuri. Receptorii A1 sunt distribuiti in numar foarte mare. Cateva clase de receptori de adenozina au fost descrise. S-au descoperit indicatii ca receptorii A2A interactioneaza cu sistemul de dopamina. Pe langa proprietatile sale generale de protectie neurala. dar mai degraba este eliberata alaturi de alti neurotransmitatori de un numar de tipuri de neuroni. si de activarea neuronilor ce promoveaza somnul prin efecte indirecte asupra receptorilor A2a. dar adenozina eliberata de stress pare sa fie produsa de metabolismul extracelular al ATPului. o zona cu rol important in controlul comportamentului. si au rol de a inhiba absorbtia de Ca. Robert McCarley si colegii sai cercetatori au postulat faptul ca acumularea adenozinei poate fi o cauza principala a senzatiei de oboseala/moleseala (drowsiness) care urmeaza o perioada de efort mental prelungit. dar posibilitatea acestui fel de mecanism nu a fost eliminata complet. cu diverse functii anatomice. Receptorii A2A sunt concentrati in numar foarte mare in ganglionii bazali. adenozina nu pare a fi impachetata in vezicule ce sunt eliberate intr-o maniera controlata electric.

cafeina intensifica si prelungeste efectele adrenalinei. nonselectiv de fosfodiesteraze. Ca alte xantine metilate. si ca aceasta (desi mult mai putin potent) un antagonist al receptorilor ionotropici de glicina. si substantelor similare cu aceasta cum ar fi amfetamina. Concentratiile crescute de AMP ciclic in celulele parietale cauzeaza o activare crescuta de PKA. .Cateva dintre efectele secundare ale cafeinei sunt probabil cauzate de actiuni care nu sunt legate de adenozina. inhiba TNF-alpha (factorul de necroza tumorala ce promoveaza inflamatia asociata de patologii autoimune) si sinteza de leukotriene (molecule ale sistemului imun ce contribuie la inflamatie in astm. si incepe fosforilarea anumitor enzime folosite in sinteza glucozei. Desi este cel mai folosit psihoactiv. astfel permitand AMPului ciclic sa se acumuleze in celule. doar pentru ca este legal nu inseamna ca trebuie sa abuzam de el. si bronsita). Inhibitorii de fosfodiesteraze inhiba si fosfodisteraza AMPului ciclului. 2) Antagonist nonselectiv al receptorilor de adenozina (cum am descris mai devreme). care la randul ei creste activarea ATPazei H/K. Prin blocarea eliminarii cAMPului. Cafeina este un analog structural al stricninei. care cresc AMPul ciclic intracelular. rezultand in final in cresterea secretiei gastrice. acesta din urma cu rol de conversie a AMPului ciclic din celula in forma lui aciclica. metamfetamina. activeaza PKA (protein kinaza A). si metilfenidatul. cafeina este: 1) inhibitor competitiv. AMPul ciclic participa la activarea protein kinazei A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful