Parlamentul Romdniei &) Cabinet Secretar General Bucuresti, 14 decembrie 2010 Nr PLx.S87 Domnului, ION MORARU Secretar general al Senatului in conformitate cu prevederile art.15 alin,(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicat’, va inaintim alaturat, Legea educatiei nationale. Cu stima, SECRETAR GENERAL Gheorghe\HatbuPARLAMENTUL ROMANIEI CAMERA DEPUTATILOR SENATUL LEGEA educatiei nationale Parlamentul Roméniei adoptd prezenta lege. TITLULI DISPOZITI GENERALE Art. 1, — Prezenta lege asigurd cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului roman a dreptului fundamental la invatétura pe tot parcursul viefii. Legea reglementeaza structura, functiile, organizarea si funetionarea sistemului national de invayémAnt de stat, particular si confesional. Art. 2. — (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatimént orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cunostinge fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directs, in profesie gi in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructurii mentale a societitii romanegti, in acord cu noile cerinte, derivate din statutul Roménici de teré. membra a Uniunii Europene si din funcfionarea in contentul globalizarii si de generare sustenabilé a unei resurse umane nationale inalt competitive, capabila si functioneze eficient in societatea actuala gi viitoare. (3) Idealul educational al scolii roménesti const in dezvoltarea liberd, integrala. gi armonioasi a individualitafii umane, in formarea personalitijii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personal, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetifeneasc& activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piafa muncii. (4) Statul asiguré cetafenilor Roméniei drepturi egale de acces Ja toate nivelurile si formele de invayamant preuniversitar si superior, precum sila invatarea pe tot parcursul viefii, ira nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigurd si cetafenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartindind Spatiului Economic European i ai Confederatiei Elvetiene.2 (6) Drepturile previzute la alin, (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicit sau au dobandit 0 forma de protectie in Roménia, minorilor straini si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Roméniei este oficial recunoscuta conform legii. * (7) tn Roménia invatimantul constituie prioritate nationala, Art. 3. —(I) Principiile care guverneaz invaimantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitajii — in baza cdruia accesul la invajare se realizeaz fara discriminare; b) principiul calitayii — in baza céruia activititile de invitamant se raporteazi la standarde de referinta sila bune practici nationale gi internationale; €) principiul relevanjei ~ in baza ciruia educatia rispunde nevoilor de dezvoltare personala si social-econo 4) principiuleficienjei - in baza cdruia se urmareste objinerea de rezultate educ: maxime, prin gestionarea resurselor existente; ©) principiui descentralizarii — in baza cruia deciziile principale se iau de catre actorii implica direct in proces; ) principiul réspunderii publice raspund public de performantele lor; 2) principiu! garantarii identitdyii culturale a tuturor cetdjenilor romédni $i dialogului intercultural; h) principiul asumdrii, promovarii si pastrarii idenuitapii nationale si a valorilor culturale, ale poporului romdn; i) principiul recunoasterii si garantdrii drepturilor persoanelor apartindnd ‘minoritayilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitapii lor etnice, culturale, lingvistice $i religioase; 4) principiul asigurdrii egalitayii de sanse; ) principiul autonomiei universitare; 1) principiul libertayii academice; m) principiul transparentei ~ concretizat in asigurarea vi rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora;, ‘n) prineipiul libertayii de gandire $i al independenjei faa de ideologit, dogme religioase si doctrine politice; 0) principiul incluziunii sociale; p) principiul cenirdrii educasici pe beneficiarii acesteia; 4) principiul participdirii si responsabilitaii parinjilor; 1) principiul promovarii educatiei pentru sdndtate, inclusiv prin educatia fizica si prin practicarea activitijilor sportive; 8) principiul organizérit inveqamdntului confesional potrivit cerinfelor specifice fiecdrui cult recunoscut; 1) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de invajcman. ale in baza céruia unitatile si institutiile de invayamént ilitdtii totale a deciziei si a ‘Art. 4. ~ Ecucatia si formarea profesional a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principals formarea competentelor, infelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de cunostin(e, deprinderi/abilitayi i aptitudini, necesare pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viat8, conform intereselor si aspirafiilor fiecaruia si dorinfei de a Invafa pe tot parcursul viefii b) integrarea sociald si participarea cetéteneasc& activa in societate; ©) ocuparea unui loc de munc& si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile;3 4) formarea unei conceptii de viagd, bazate pe valorile umaniste si stiinjifice, pe cultura najionala si universala si pe stimularea dialogului intercultural; €) educarea in spiritul demnitatii, toleranfei si respectirii drepturilor si libertajilor fundamentale ale omului; . 4) cultivarea sensibilitaii fayi de problematica umana, fafi de valorile moral-civice gi a respectului pentru natura $i mediul inconjurdtor natural, social si cultural. Art. 5. (1) in domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invagamant, dispozitiile prezentei legi prevaleazé asupra oricdror prevederi din alte acte normative. Jn caz de conflict intre acestea se aplica dispozitile prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepand cu prima zi a anului scolat, respectiv universitar, urmaitor celui in care a fost adoptatd prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile (2), dispozitiile prezentei legi care vizeazi evaluarile nafionale de {a finalul invatamantului gimnazial sau liceal se aplica incepand cu promotia aflatd in primul an al invayamantului gimnazial, respectiv liceal, Ia data intrarii in vigoare a modificdrii sau a completarii. iplomele recunoscute de statul roman, le de invapamant se , tineretului si sportul (3) Conginutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarére a Guvernului, inifiatd de Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Art. 7. ~ (1) in unitagile, in institugiile de invayimént si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalc& normele de moralitate si orice activitai care pot pune in pericol stndtatea si integritatea fizic& sau psihic& a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura politica gi prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutilor de invayiméntde stat este interzisd., Art. 8, ~ Pentru finanfarea educatiei nationale se alocd anual din bugetul de stat bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectis Suplimentar, unitiile si institufiile de invatimént pot objine si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiinjfied se alocd anual, de la bugetul de stat, minimum 1% d produsul intern brut al anului respectiv. Art. 9. — (1) Principiile finangarii invapiméntului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii $i alocarii fondurilor; ») echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invayimant de calitate; ©) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; 4) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; ¢) eficienta utilizar resurselor. (2) Statul asiguré finanjarea de baz pentru tofi prescolarii si pentru tofi elevii din ‘invayimantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finanjarea de baz pentru invatémantul profesional si liceal acreditat, de stat, particular §i confesional, precum si pentru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza $i in limitele costului standard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invayimantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, cicluri $i programe de studii se pot percepe taxe, in condifiile stabilite de prezenta lege.4 (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organismul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care std la baza finantarii de baz. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatdmantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invajamantul general obligatoriu, profesional gi liceal, particular si confesional, core studiazi in unitéti de invétmant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (8) Finanjarea de baz a invataméntului preuniversitar se face dupa principiul ,resursa financiara urmeaza elevul”, in baza cAruia alocatia bugetard aferenté unui elev sau unui prescolar se transferd la unitatea de invayinuént la care acesta invat, cu respectarea prevederilor alin.(2) ~ (4). (© invayamantul poate sf fie finantat si direct de citre operatori economici, precum i de alte persoane fizice sau juridice, in conditile legii (7) invajamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studi sponsorizari, surse proprii i alte surse legale. taxe, donatii, 1) in Romania, invafimantul este serviciu de interes public si se desfaigoard, le prezentei legi, in limba roménd, precum si in limbile minorititilor nationale gi in limbi de cireulatic internationala. (2) in fiecare localitate se organizeazi si functioneazA unitati de invatimant sau formafiuni de studiu cu limba de predare roman si/sau, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale oti se asiguré scolarizarea fiecdrui elev in limba sa maternd in cea mai apropiata localitate in care este posibil. (3) invatarea in scoala a limbii roméne, ca limba oficial& de stat, este obligatorie pentru toti cetifenii romani, Planurile de invaimant trebuie sd cuprinds numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii roméne. Autoritatile administratiei publice asigurd conditiile materiale si resursele umane care si permité insusirea limbii roméne. (4) In sistemul national de invatamant, documentele scolare si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educafiei, cercetari, tineretului si sportului, se intocmesc numai in limba roménd. Celelalte inscrisuri scolare si universitare pot fi redactate in limba de predare, (5) Unitatile si institutiile de invayimant pot efectua si emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare si universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale Art. 11, — (1) Guvernul sprijing invaimantul in limba romana in girile in care trdiese romani, cu respectarea legislatiei statului respecti (2) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Romane, poate organiza unitaji de invajimant cu predare in limba romana pe langé oficiile diplomatice si institujile culturale ale Roméniei in strainatate, poate sustine lectorate in universitati din str&inatate, precum si cursuri de limba, cultura si civilizatie roméneascd. Art. 12. — (1) Statul susfine anteprescolarii, prescolarii, elevii si studentii cu probleme gi nevoi sociale, precum si pe aceia cu cerinfe educationale speciale. (2) Statul acorda burse sociale de studi elevilor defavorizate, precum si celor institutionalizati, in conditiile leg (3) Statul acorda premii, burse, locuri in tabere studentilor cu performante scolare gi universitare, precum formarea lor profesionala sau in activitsti culturale si sportive. (4) Elevii si studentii care beneficiazd de burse sociale de studii pot primi si burse pentru performante scolare si universitare. (5) Statul si alti factori interesafi sustin financiar activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor gi studentilor. studentilor proveniti din famil alte asemenea stimulente elevilor gi cu rezultate remarcabile in educatia gi3 (© Statul garanteazi dreptul 1a educatie al tuturor persoanelor cu cerinfe edu speciale. invafaméntul special si special integrat sunt parte component’ a sistemului national de invatamant preuniversitar. (7) {nvagamantul special si special integrat reprezinté o form de instruire scolard diferentiat8, adaptaté, precum si o forma de asistentA educationatd, sociala si medicals complexa, cdestinata persoanelor cu cerinfe educationale speciale (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invaja intr-o unitate de invatamént vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiati unitate de invatamént sau vor primi cazare $i masa gratuite in internatele scolare, cu exceptia celor inscrisi in invajamantul postliceal. Art. 13. — (1) Invajarea pe tot parcursul viefii este un drept garantat de lege. (2) invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de invatare realizate de fiecare persoand, incepand cu educatia timpurie, in scopul dobandirii de cunostinje, form deprinderi/abilitsti si dezvoltarii de aptitudini semnificative din perspectivé. personala, civica, sociala si/sau ocupafionala. Art. 14. ~ (1) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului proiecteaza, fundamenteazd si aplicd strategile nationale in domeniul educatiei, cu consultarea asociafiilor Teprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale parintilor, Consiliului National al Rectorilor, structurilor asociative ale universitatilor si scolilor de stat, particulare si confesionale, Consiliului Minoritilor Nationale, sindicatelor reprezentative din. invayimdnt, ale. elevilor, asociafiilor reprezentative ale studenfilor, autoritatilor administratiei publice, mediului de afaceri si organizatiilor neguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furnizorilor de servicii sociale. (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. Art. 15. ~ (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului organizarea unui invatimént teologic specific in cadrul ‘invayiméntului de stat in-universititile de stat existerte, ca facultiti cu dubla subordonare, destinat pregitirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii ‘nvataméntului liceal, proportional cu ponderea numericd a fiecdrui cult in configuratia religioasé a {Arii, potrivit recensaméntului oficial. Infiinjarea, organizarea si functionarea acestui invatamént se realizeaz& potrivit legii. 2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invajamant confesional prin infiinjarea si administrarea propriilor unitasi si instituyii de invayimént particular, conform prevederilor prezentei legi. TITLUL II INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR CAPITOLUL I DISPOZITI GENERALE Art, 16, — (1) Invataméntul general obligatoriu este de 10 clase gi cuprinde invatimantul primar si cel gimnazial. Invapimantul liceal devine obligatoriu pan& cel mai tarziu in anul 2020. (2) Obligatia de a frecventa invayimantul de 10 clase, la forma cu frecventi, inceteaza la varsta de 18 ani. (3) in scopul realizdrii finalitdtilor educatiei si a formarii profesionale prin sisterul national de invayamant, invataméntul liceal de stat este generalizat si gratuit.6 = Pe durata scolarizarii in invatiméntul preuniversitar, cu exceptia ‘invapiméntului postliceal, copiii beneficiaza de alocafia de stat pentru copii, in conditile legii Art, 18, ~ (1) Planurile-cadru ale invatiméntului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplind gcolari, parte a trunchiului comun. Elevilor aparfinind cultelor recunoscute de stat, indiferent de numarul lor, li se asigur& dreptul. constitutional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii (2) La solicitarea scris4 a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate si nu frecventeze orele de religie. in acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. in mod similar se procedeaz& si pentru elevul c&ruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceast& disciplina. (3) Disciplina Religie poate fi predaté numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, de stat. Art. 19. ~ (1) in sistemul national de invayimént, unitatile de invayamént de stat au personalitate juridicd daca se organizeaz& si functioneazs, dupa caz, astfel: a) cu minimum 300 de ele b) cu minimum 300 de elevi, prescolari si anteprescolaris, ©) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari; 4) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari, in cazul unitatilor de invayamant special 2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul total al elevilor, prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaz& in prevederile alin. (1), se organizeaz& o singura unitate de invatamant cu personalitate juridica. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in functie de necesitatile locale, se corganizeazi, la cererea parintilor sau tutorilor legali gi in conditile legii, grupe, clase sau unitati de invaitamént preuniversitar cu personalitate juridicd, cu predare in limba romand. 4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala, autortatile publice locale, in baza avizului conform al inspectoratelor scolare, aprobai organizarea, functionarea si, dup3 caz, dizolvarea unor structuri de invayimant, fird personalitate Juridica — ca parti ale unei unitifi de invayimént cu personalitate juridica — si subordonate aceluiagi ordonator principal de credite, in conditiile legii. (5) in cazul unitatilor de invafimant confesional preuniversitar de stat existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cultele respective si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului au obligatia ca, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sé elaboreze 0 metodologie de functionare aprobatd prin hotirére a Guvernului care stabileste relatia juridica, patrimonial4, financiara si administrativa. Art. 20. — (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura, in condifile legii, buna desfagurare a invayimantului preuniversitar in localitatile in care acestea isi exercitd autoritatea. (2) Neindeplinirea de cAtre autoritajile administrayiei publice locale a obligatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invayémantului preuniversitar se sanctioneaz& conform legii. Art. 21. — (1) Sistemul de invatimant preuniversitar are caracter deschis. In ‘invayméntul preuniversitar, trecerea elevilor de la unitate scolar& la alta, de la o clasé la alta, de la un profil la altul si de lao filiera la alta este posibilé in conditile stabilite prin metodolos elaborata de cdtre Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului. 2) Elevii din invayaméntul preuniversitar de stat si particular se pot transfera la alte unitagi de invayamént de stat sau particular, cu acordul unitatii primitoare. (3) Statul garanteazé dreptul la educatie diferentiatd, pe baza pluralismului educational, {in acord cu particularitatile de varsta si individuale.7 (4) Elevii cu performante scolare excepfionale pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar la decizia unitifii de invatamént pe baza unei metodologii nationale aprobate prin ordin al ministrului educatici, cercetarii, tineretului si sportului CAPITOLUL Il STRUCTURA SISTEMULUI NATIONAL DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 22. ~ (1) Sistemul national de invatimant preuniversitar este constituit din ansamblul unitafilor de invatimant de stat, particulare si confesionale autorizate/acreditate. (2) Invatémantul preuniversitar este organizat pe nivelur, forme de invapimant si, dupa az, filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dobandirea competentelor-cheie i pentru profesionalizarea progresiva Art, 23. — (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nivelur a) educatia timpurie (0-6 ani), format din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si ‘invajamantul prescolar (3-6 ani), care cuprinde grupa micd, grupa mijlocie si grupa mare; b) invaximantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele 1-1V; cc) invafaméntul secundar, care cuprinde: i) invvimantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-1X; ii) invagimantul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XIUXIIL, cu urmatoarele filiere: teoreticd, vocafionala si tehnologi 4) invatdméntul profesional, cu durati intre 6 luni si 2 ani; €) invayiméntul tertiar non-universitar, care cuprinde invatiméntul postliceal. (2) invatiméntul liceal, vocational si tehnologic, invatimantul profesional i invayimantul postliceal se organizeazA pentru specializari si calficéri stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in conformitate cu Registrul National al Calificarilor. Art. 24, - (1) invagimantul general obligatoriu este format din invagamantul primar gi {invayamantul secundar inferior. (2) Invataméntul tehnic cuprinde clasele a Xil-a si a Xill-a din invayimantul liceal, filiera tehnologica. (3) Invatamantul profesional si tehnic este form invatamant tehnic si invaqamant postliceal. invagimant profesional, Art, 25. — (1) Formele de organizare a invatémantului preuniversitar sunt: invaymant cu frecvenfi si invajamént cu frecventé redusé. . (2) invataméntul obligatoriu este invayimant cu frecventd. in mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei, invayiméntul obligatoriu se poate organiza si in forma de invafimant cu frecventa redust, in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportulu (3) Pentru copii cu cerinfe educationale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza invatémént la domiciliu sau pe lang& unitatile de asistenta medical. Art. 26. — Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului $i Sportului poate stabili, prin hotirdre a Guvernului, functionarea in sistemul de invayimant preuniversitar a unor unitati-pilot, cexperimentale si de aplicatie.g Sectiunea a 2-a Educatia anteprescolaré Art. 27. —(1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese $i, dupa caz, in gridinite siin centre de 2) Organizarea unititilor de educatie timpurie anteprescolaré, continutul educativ, standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotdrare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, in termen de ‘maximum 12 tuni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar -desfigurarii educatiei anteprescolare se face de citre autorititile administratiei publice locale, impreund cu inspectoratele scolare, cu respectarea standardelor de calitate gia legislatiei in vigoat (4) Tipurile si modalitaile de finanfare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului, in termen de maximum 12 luni de Ja intrarea in vigoare a prezentei legi. Finanjarea din resurse publice se poate acorda numai fumizorilor de servicii de educatie timpurie acreditati, de stat sau privati, (5) Acreditarea furnizorilor de educajie timpurie anteprescolara se conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetari i Sportului si Ministerul Sanatatii. (© Statul sprijina educatia timpurie, ca parte component’ a invafirii pe tot parcursul vietii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate in scop educational, conform Jegislatiei in domeniul asistentei sociale, in functie de veniturile familiei, din bugetul de stat, pr bugetu! Ministerului Muncii, Familiei $i Protectiei Sociale. (7) Modaliatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. (6) se stabileste norme metodologice adoptate prin hotdrére a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Sociale. salizeazi in Tineretului Sectiunea a 3-a Anvajaméantul prescolar Art, 28, - (1) fnvayiméntul prescolar se organizeaz4 in gradinije cu program normal, prelungit si s’ptimanal. Gridinitele pot functiona ca unitai cu personalitate juridic& sau in cadrul altor unitafi scolare cu personalitate juridica. (2) Autorititile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asigurd condi pentru generalizarea treptaté a invaiméntului prescola Sectiunea a 4-a Anvaqdmantul primar Art. 29, - (1) Invajamantul primar se organizeaza si functioneazd, de regula, cu program de dimineata. (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copii care au implinit varsta de 6 ani pana la data ‘inceperii anului scolar. La solicitarea scrisd a parinfilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa.pregttitoare si copiii care implinese varsta de 6 ani pind la sfarsitul anului calendaristic, dac& dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. 3) in clasa pregatitoare din invataméntul special sunt inscrigi copii cu cerinte educationale speciale, care implinesc varsta de 8 ani pnd la data inceperii anului scolar. La solicitarea scrisi a pirinfilor, a tutorilor legali sau a sustindtorilor legali, pot fi inscrisi in clasa pregititoare si copii cu cerinfe educafionale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anului scolar. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip ,,A doua sans”, in vederea promovarii invatimAntului primar pentru9 persoanele care depigesc cu 4 ani varsta corespunzitoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de invapimant pand la varsta de 14 ani. Sectiuneaa5-a + Invajamantul gimnazial Art. 30. ~ (1) invatimantul gimnazial se organizeaza i functioneaza, de regula, cu program de dimineata. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, prin inspectoratele scolare, poate organiza programe educationale de tip ,.A doua sansa”, in vederea promovarii invijamantului gimnazial pentru persoane care depaigese cu peste 4 ani varsta corespunzaitoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit invatiméntul secundar, gimnazial (3) Absolventii invatimantului gimnazial care nu continua studiile in invatiméntul liceal pot s& finalizeze, pana la vérsta de 18 ani, cel putin un program de pregitire profesionala care permite dobéndirea unei calificari corespunzatoare Cadrului National al Calificarilor. Sectiunea a 6-a Invaqamantul liceal Art. 31. ~ (1) invajamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoreticd, cu profilurile umanist si real; b) filiera tehnologici, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia ©) filiera vocational’, cu profilurile militar, teologic, sporti, artistic $i pedagogic. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invafamint, in funcfie de dinamica social’, economica si educafionald, specializari diferite in cadrul profilurilor prevazute la alin, (1) (3) Durata studiilor in invataméntul liceal — forma de invafamant cu frecventa - este de 3 ani pentru filiera teoreticd, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocationala, si de 4 ani pentru filiera tebnologic’, in conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului. Pentru unele forme de invajmént cu frecventi si cu frecventa redusé, durata studiilor se prelungeste cu un an. (4) invayimantul liceal se organizeaz si functioneazi, de regula, ca invatimant cu frecventa. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invafimdnt cu frecvenja redusa, in unitafile de invatamént stabilite de inspectoratul scolar, in colaborare cu autoritdtile administratiei publice locale. (5) Unitajile de invapimént liceal se organizeazd cu una sau mai multe filiere si unul sau mai multe profiluri. In cadrul prefilurilor se pot organiza una sau mai multe calificari profesionale sau specializari, conform legi © Absolventii invitimantului liceal care au dobandit formal, nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificdrii, in condifiile legii. Absolventii care promoveazi examenul de certificare dobéndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (7) Unitatile de invatimant in care se organizeaz& filiera tehnologic& sau vocationala a Jiceului sunt stabilite de inspectoratele scolare, cu consultarea autoritiqilor administratiei publice locale, avind in vedere tendinjele de dezvoltare sociala si economia precizate in documentele strategice regionale, judetene si locale.10 Sectiunea a 7-a Invataméantul tehnologic si vocational Art. 32. — (1) invatimantul liceal tehnologic si vocajional se poate organiza in cedrul liceelor din filiera tehnologicd sau vocajionala, pentru calificdti din Registrul National al Calificarilor, actualizat periodic, in functie de nevoile pietei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judetene si locale. (2) Invayiméntul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baza solicitirilor din partea angajatorilor privati sau ai Agenfiei Nationale pentru Ocuparea Forfei de Munca, pe baza unor contracte de scolarizare. 3) Absolvengii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocationale care au finalizat un stagiu de pregitire practicd pot sustine examen de certificare a calificdrii corespunzator nivelului de certificare stablit prin Cadrul National al Calificdrilor. (4) Stagiile de pregatire practic& de pe parcursul fil care unitatea de inva:Amént are incheiate contracte pentru pregatire practicd sau la organizatii-gazda din strdindtate, in cadrul unor programe ale Uniunii Europene ~ componenta de formare profesionalé initial, Durata stagiului de pregatire practic& este stabiliti prin planul-cadru de invatdmént, aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (5) Operatorii economici care asigura, pe baz de contract cu unitatile de invatamént, burse de scolarizare, stagii de pregatire practicd a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practicd sau ocuri de munca pentru absolventi pot beneficia de facilitati fiscale, potrivit prevederilor legale. Sectiunea a 8-a Inviqémantul profesional ‘Art. 33. (1) invatiméntul profesional se poate organiza in scoli profesionale care pot fi unitai independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare. (2) Pregitirea prin invafimantul profesional se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionalé aprobate de Ministerul Educafiei, Cercet&rii, Tineretului si Sportului, in urma consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregitire profesional se realizeazt pe baza standardelor ocupationale validate de comitetele sectoriale. (3) Absolvenfii invataméntului profesional, care promoveaz examenul de certificare a calificdrii profesionale, dobandesc certificat de calificare profesionala si suplimentul descriptiv al ficatului, conform Europass. (4) Modal de organizare si de desfisurare a examenului de certificare a calificarii profesionale este reglementat de Ministerul Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin metodologie, care se da publicitatii la inceputul ciclului. (8) Absolventii invatémantului profesional, care promoveaza examenul de certificare a calificdrii profesional, pot urma cursurile invat&mdntului liceal cu frecventd redusd. (©) Absolventii invayiméntului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza, pana la varsta de 18 ani, cel putin un program de pregatire profesionald care permite dobindirea unei calificdri corespunzitoare Cadrului National al Calificdrilor. (7) Programele de pregatire profesionald, prevazute ta alin. (6), sunt organizate prin unitafile de invaggmént de stat si sunt gratuite, in condifile in care sunt finalizate pan& la varsta de 18 ani. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilite de unitatea de invaimant, pe baza standardelor ocupationale, prin consultare cu angajatorii. (9) Progrmele de pregatire profesional se finalizeazi cu examen de certificare a calificarii. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a calificarii sunt reglementete de Autoritatea Nationala a Calificdrilor.(10) Statul sustine invagim4ntul profesional si invayim4ntul liceal — filiera tehnologica sau vocational, prin: a) recunoasterea in invatAméntul terfiar non-universitar a studiilor obfinute in cadrul invatimantului liceal ~ filiera tehnologicd sau vocationala, in baza unui regulament propriu; ») finantarea parfiald la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de stat; ©) burse speciale gi alte forme de sprijin material. Secfiunea a 9-a Anvaqaméntul militar preuniversitar Art. 34. — (1) Invapimintul preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica securitate nationala este invatdmént de stat, parte integrantd a sistemului national de invagamant, cuprinde: invayamént liceal militar si inviyamént postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor, agenjilor de politie $i agentilor de penitenciare. (2) Structura organizatoric’, profilurile, specializarile/calificarile profesionale, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invayamantul preuniversitar militar din sistemul de apirare, ordine public& si securitate national’ se propun Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institu responsabilitayi in domeniul aparari, ordinii publice si securitatii nationale potrivit fiecarei arme, specializati si forme de organizare a invatamantului si se aprobi conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institufile de invayamént civil. (3) Planurile-cadru de invijimant pentru invatméntul liceal militar se elaboreaza de cltre Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Nationale si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri, tineretului $i sportului Planurile-cadru de invatimédnt pentru invatamédntul postliceal din sistemul de aparare, ordine public& si securitate national, se claboreazé de Ministerul Ap&rarii Nationale, Ministerul Administrati Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii, ordinii publice si securitafit nationale, in conformitate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurarea calitati, si se avizeaz8 de Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militard se elaboreazi de isterul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justijie si de alte Mi Institugit cu atribuyii tn domeniul apararii, ordinii publice si securitayii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, nationale coordoneaz’ si controleaza unitatile de invatimant militar preuniversitar, impreund cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti. Art. 36. ~ Conducerea operativa a unitafilor de invafamant preuniversitar din sistemul de aprare, ordine publica si securitate nationala se asigura de comandant/director numit prin ordin al conduedtorilor ministerelor si institutiilor de ordine public& si siguran{& nafionalg, care este gi presedintele consiliului de administratie/consiliului de conducere. In activitatea de conducere, comandantuldirectorul este ajutat de lociitorul comandantului pentru. invajimént/directorul adjunct. Directorul adjunct/loctiitorul comandantului pentru invatimént este si presedintele consiliului profesoral. Art, 37, ~ (1) Personatul didactic din unitafile de invatamant preuniversitar din sistemul de aptirare, ordine publica si securitate national& se constituie din personalul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari, de ordine gi securitate publica.12 (2) Personalul didactic din unitajile de invatamant preuniversitar din sistemul militar de apirare, ordine publica si securitate nationald are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate, respectiv de functionar public cu statut special. (3) Funcjiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invayamant preuniversitar din sistemul de apdrare, ordine public si securitate nationala, conditiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competentele si responsabilitayile se stabilesc prin instructiuni proprii. Art. 38. — Finanjarea invatimantului preuniversitar din sistemul de aparare, ordine public& si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administraiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte instituyii cu atributii in domeniile apararii, informayiilor, ordinii publice si securit8tii najionale din fondurile alocate din bugetul de stat. Art, 39. —Centificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul definatorilor legali, dup’ trecerea itiile legii, sé ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institufilor civile de inv&jimant cu profil apropiat si de acelasi nivel. Art. 40. — Institutiile de invayimant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare, ordine publicd si securitate nafionala, precum si specializarile/calificdrile profesionale din cadrul acestora se supun.mecanismelor de asigurare a calitatii, ca si instituyile de invatmant civil. Art, 41, ~ Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publica si securitate nationalai se face prin ordine, regulamente i instructiuni propri Sectiunea a 10-a Anviqamantul de arta si invayamantul sportiv Art. 42, ~ (1) Invajmantul de arta si invatimantul sportiv se organizeazd pentru elevii in aceste domenii (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatméntul sportiv de stat se stabilesc de cdtre autoritatile administrajiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor scolare, potrivit legii. (3) In invapimantul de arta si in invayamantul sporti a) scolarizarea se realizeaza, de reguld, incepand cu invayimantul gimnazial; ») elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice; ) planurile-cadru de invapimént sunt adaptate specificului acestui invatamént; 4) studiul disciplinelor de specialitate se realizeazd pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportul ©) programele scolare pentru invapaméntul liceal de arta si pentru invaydmantul liceal sportiv respect obiectivele educationale stabilite pentru profilul respectiv. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, la propunerea autoritatilor administratiei publice locale, a inspectoratelor scolare, a Ministerului Culturii i Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultura impreund cu Ministerul Educatiei, Cerceti ‘Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare gi unitifi de invayimént preuniversitar de stat ‘cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar. (5) Invatamantul de arta si invatimantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si Jiceele cu program de arti, respectiv sportiv, precum $i in clase cu program de arti sau sportiv, organizate in celelalte unitaji de invayimént primar, gimnazial si liceal. (6) Organizarea invayiméntului de arta si a invyimantului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educafiei, cercetarii,tineretului si sportului. cu aptitu13 (7) Unitatile de invayamant cu. program sportiv suplimentar denumite cluburi sportive scolare, se constituie ca unitati de invayimant de nivel liceal, independente sau afiliate pe langa alte unitagi de invayimant de acelasi nivel. (8) Pentru buna desfasurare a activitati, cluburile sportive scolare beneficiaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celorlalte unitati de invatimant, cu acordul conducerilor acestor unitai de invatémant. (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive, in palatele si cluburile copiilor. (10) Pentru buna desfisurare a activitailor artistice, unitatile de invatamant gimnazial si liceal beneficiazd de sili de repetitie si spectacol proprii sau de acces la salile unitatilor de Invapimant de acelasi nivel, cu acordul conducerii acestora. (11) Cluburile sportive scolare pot si fie finanjate si de autoritajile administratiei publice locale, (12) Tofi elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrigi intr-un Registru national al performanjelor sportive, in baza reglementirilor aprobate prin ordin al ministrului educatei, Educatiei, Cercetdrii, Tineretului i Sportului organizeazi tabere sportive sau de creatie artistics, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, precum si festivaluri gi acorda burse si alte forme de sprijin material, (2) Pentru activitatile sportive, in structura Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Universitar. (3) Ministerul Culturii_ si Patrimoniului National si celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, federajile sportive nationale, autoritajile locale, precum gi le de cultura pot sprijini financiar si material activitatile de performanta in domeniul artelor, respectiv al sportului (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu institutii, cu organizatii si cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurérii, in bune condifii, a invajimantului de arti. si ‘invatimantului sportiv integrat gi suplimentar, precum si a competitiilor artistice gi sportive de nivel regional si national. Sectiunea a Ila Anvéqamantul postliceal Art. 44, — (1) Invayamantul postliceal se organizeazi pentru calificari profesionale inscrise in Registrul National al Calificarilor, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarére a Guvernului. (2) Invayimantul postliceal face parte din invatimdntul profesional si tehnic $i este partial subvengionat de stat. (3) invayamantul postliceal special face parte din invataméntul profesional si tehnic si ‘este integral subventionat de stat. (4) Scolile de maistri sunt gcoli postliceale. (5) Invafamantul postliceal are o durata de 1-3 ani, in functie de complexitatea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesionala. ) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat, organizat in conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanteaz& prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat si din venituri ale bugetelor locale, Scolarizarea poate sa fie finantata si de cAtre solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invayimént care asigura scolarizarea. Statul sustine si stimuleaza, inclusiv financiar, programe de studiu pentru invajaméntul postliceal, in parteneriat public-privat.4 (7) Cifra de scolarizare pentru invayimantul postliceal de stat se aprobii prin hotirdre a Guvernului, Prin excepfie, cifra de gcolarizare pentru invayimantul postliceal de stat finantat integral de cdtre solicitanfi, persoane fizice sau juridice, se aproba, prin decizie, de inspectoratul scolar si se comunicd Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (8) Admiterea in invayimantul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educafiei, CercetBrii, Tineretului $i Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invayamant, prin consultarea factorilor interesati. (9) Au dreptul sa se inscrie in invagimantul postliceal, in conditile alin. (8), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionalé obfinute in invafaméntul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat de catre universitati, in lor Senatului universitar, ca unitiji de credite de studii transferabile pentru nivelul Sectiunea a 12-a Anvagdmantul pentru persoanele apartinand minorititilor nationale Art. 45, — (1) Persoanele aparfinand minoritajilor nafionale au dreptul si studieze si si se instruiasca in limba materna, la toate nivelurile, tipurile gi formele de iavajmant preuniversitar, i in conditiile ici, rupe, clase sau unitai de invatimént preuniversitar cu predare in limbile tilor nationale. (3) La toate formele de invatimént in limba romana, in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatic international’, se poate inscrie gi pregati orice cetétean romén sau cetifean din farile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiand indiferent de limba sa materna gi de limba in care a studiat anterior. (4) in cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in localitatc, sc pot organiza clase liccale gi profesionale cu grupe de clevi de diferite profiluri, in conditiile legii. (5) Pe raza unei unititi administrativ-teritoriale, cu mai multe unitafi de invayamant cu predare in limbile minorititilor nationale, functioneazA cel putin o unitate scolar cu personalitate Juridica, pentru fiecare limba matemnd, indiferent de efectivul de elevi. (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in timbile minoritatilor nationale, singulare in municipiu, oras sau comuna se acorda personalitate juridicd, indiferent de efectivul de elevi. (7) Elevii care, in localitatea de domiciliu, nu au posibilitates de a invata in limba lor ‘materna, sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai apropiata scoala cu predare in limba mater’, sau primese cazare si masi gratuite in internatul unitafii de invajamant cu predare in limba materna. (8) Minoritagile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numérul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatimént, ale inspectoratclor scolare sau ale institutiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competent& profesional8, potrivit legii. (9) in unitatile gcolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala, (10) In unitaite conexe invajaméntului preuniversitar din judefele in care functioneazs forme de invéyimant in limbile minoritatilor nationale, se asigura incadrarea cu specialisti si din rndul minoritatilor nationale, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrald in limba minoritatilor nationale, trebuie s& facd dovada competentei profesional in limba minoritatii nafionale respective si au dreptul la pregatire si perfectionare in limba de predare, in tard sau in15 strindtate. Fac exceptie de la necesitatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nafionale respective cadrele didactice care predau limba gi literatura romana. (12) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asiguré materiale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. (13) Pentru eleyii apartinénd minoritatilor nationale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, ineretului si Sportului asigurd manualele scolare, care pot fi: manuale elaborate in limba de predare a minorititilor nationale si manuale traduse din limba roménd sau manuale de import, avizate de Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus. (14) in invayméntul in limbile minoritatilor nationale, in comunicarea interna $i comunicarea cu parinfii elevilor ai prescolarilor, se poate folosi si limba de predare. (15) in invafaméntul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale, calificativele se comunicd in scris si oral si in limba de predare. (16) in cadrul Institutului de Stiinfe ale Educatiei din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului va functiona gio secfie de cercetare si inovare pentru invayamantul cu predare in limbile minoritajilor nationale (17) In finantarea de bazé a unitatii de invapimént preuniversitar cu predare in limbile minoritafilor nationale, costul standard per elev si per prescolar se calculeaz& dup’ un coeficient ‘mirit pe baza factorilor de corectie, ludnd in considerare predarea in limba minoritafii nafionale sau a limbii minoritagii nationale. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica, geograficd si numarul redus de elevi si prescolari, precum si elevii previzuti la alin. (7). Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in limba romana, in conditii similare. e Art. 46. — (1) in cadrul invajaméntului preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se studiaza in limba maternd, cu exceptia disciplinei Limba gi literatura roména, (2) Disciplina Limba si literatura romana se pred’, pe tot parcursul invalimantului preuniversitar, dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva: (3) Prin exceptie, in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minoritati nationale, ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizatiei minoritaqii nationale, reprezentat in Parlamentul Roméniei sau, in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentaré, la solicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale, predarea disciplinei Limba gi literatura romana se face dup manualele utilizate tn unitafile de invagimant cu predare in limba romana. (4) Testele 1a disciplina Limba $i literatura romana se elaboreazA pe baza programei speciale. (5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din invajiméntul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invajamantul cu. predare in limbile minoritifilor nationale se elaboreazi pe baza cerinjelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul nafional © in invayiméntul preuniversitar, activitatea de predare si de educare la Limba literatura materna, ta istoria si traditiile minoritatilor nationale respective gi la Educatia muzicala se realizeazi pe baza programelor si a metodologiilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai timbii i i nationale respective si aprobate, potrivit legi (7) Elevilor apartinand minoritajilor nationale, care frecventeaz§ unitsti de invatamant cu predare in limba romdnd sau in alt limba decat cea maternd, Ii se asigura, la cerere, gi in le legii, ca disciplind de studiu, limba si literatura maternd, precum si istoria si tradifiile nale respective, ca parte a trunchiului comun, Programele si manualele disciplinei16 (8) in invagaméntul primar, gimnazial si liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, linele Istoria si Geografia Roméniei se predau in aceste limbi, dup& programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba roména, cu obligatia transcrierii $i a insusirii toponimiei gi a numelor proprii romanest i in limba romana. (9) in invapaméntul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale respective, cu predare-in limba maternd. Programele scolare si manualele la aceasta disciplin’ sunt aprobate de Ministerul Educetiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. (10) in programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Roménia, (11) fn invaymantul liceal si postliceal, in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele, respectiv modulele de pregatire de specialitate, se realizeazd insusirea terminologiei de specialitate si in limba romand. (12) in invayimantul preuniversitar, probele de admitere gi probele examenelor de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective, in conditiile leg. Art, 47. — (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale — comuna, oras, municipiu ~ unde funcfioneazé mai multe unitafi gcolare cu predare in limba roménd cel pujin una dintre acestea are personalitate juridic&, indiferent de efectivul de elev (2) Unitigile cu predare in limba romana, de nivel gimnazial sau liceal, unice in ‘municipiu, in orag sau in comund au personalitate juridicd indiferent de efectivul de elevi. Secfiunea a 13-a Invatémantul special si special integrat Art. 48, — (1) Invataméntul special si special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinfe educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale, stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, se realizeaz4 pentru toate nivelurile de invayimant, diferenfiat, in functie de tipul si gradul de deficienta, Q) Invayimantul special si special integrat este gratuit si este organizat, de reguld, ca ‘invatamant cu frecventa. in functie de necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme, in conformitate cu legislatia in vigoare. (3) Guvermul elaboreaz reglementiri specifice pentru serviciile educationale si de sistent, oferite copiilor cu cerinfe educationale speciale. Art. 49. — (1) invatiméntul special se organizeaza, dupa caz, in unitafi de invatamant special si in unitafi de invagimant de masd. (2) Invataméntul special integrat se poate organiza in clase speciale si individual sau in grupe integrate in clase de masd. Efectivele formatiunilor de studiu din invafamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in fun de tipul si gradul deficientei. (3) Confinuturile invatiméntului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfisoard activitatea in domeniul educati copiilor cu cerinje educationale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerine educationale speciale poate fi mai mare decat cea precizati prin prezenta lege gi se stabileste, in funcfie de gradul si tipul dizabilitaqi, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului Art. 50, ~ (1) Evaluarea, asistenfa psiho-educationala, orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor, a elevilor gi a tinerilor cu ceringe educationale speciale se realizeaza de cdtre centrele judefene de resurse si de sistent educational’, denumite in continuare CJRAE, respectiv7 ipiului Bucuresti de Resurse si Asisten{& Educationala, denumit in cor CMBRAE, prin serviciile de evaluate si de orientare scolard si profesional’, pe baza_unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, acordéndu-se prioritate integrérii in invataméntul de mas&. CJRAE cuprind si centrele logopedice interscolare. (2) Stabilirea-gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale speciale se realizeazi de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE jn colaborare: cu. comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judejene/a municipiului Bucuresii de asistenta sociald si protectia copilului (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasi, nationalitate, etnie, limba, religie, apartenenti la o categorie defavorizata, precum si de orice alt criteriu, fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinfe educationale speciale, se sancfioneaza. (4) Objinerea unei calificari de c&tre eleviilinerii cu ceringe educationale speciale se face in unitati de invayamant special si de masd, cu consultarea factorilor locali interes (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificasi profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficient. Art. 51. — (1) Copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale, integrafi in invapiméntul de mas, beneficiazi de suport educational prin cadre didactice de sprijin si de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational se face de c&tre CJRAE/CMBRAE si se reglementeazd prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educatiei,. Cercetarii, Tineretului $i Sportului 2) Copiii si tinerii cu. cerinje educafionale speciale, scolarizayi in unitafile de invipimant special sau de mast, inclusiv cei scolarizati in alt judet decat cel de domiciliu, beneficiaz4 de asisten{4 sociala consténd in asigurarea alocatiei zilnice de hrand, a rechizitelor scolare, a cazarmamentului, a imbricmintei si a incdljamintei in cuantum egal cu cel pentru copii aflafi in sistemul de protectie a copilului, precum si de gazduire gratuita in internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinfe educafionale speciale din cadrul directiilor generale judefene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului Art. 52. ~ (1) Pentru copiii, elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de 4 siptaméni, se organizeaz’, dupa caz, grupe sau clase in cadrul uunitatii sanitare in care acestia sunt internati. (2) Pentru copiii, elevii si tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei Aizabilitji, sunt nedeplasabili, se organizeaza gcolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata. 3) Scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de clase sau de grupe in spitale se face de citre inspectoratul scolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadrs, elaborate de Ministerul Educafiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului. (4) Unititile de invatimant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din tard si din strdinatate, pentru stimulare, compensare si pentru reducerea gradului de dizabilitate. Art, $3. — Invatamantul special dispune de planuri de invatimént, de programe scolare, si gradului de dizabilitate si aprobate de Ministerul Educa Tineretului si Sportului. (1) in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare dinspre scoala special spre scoala de masa si invers. (2) Propunerea de reorientare se face de cltre cadrul didactic care a lueat cu copilul in cauz sau de c&tre parintii copilului/tutorele legal instituit si de cétre psihologul scolar. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susfinatorului legal.18 Art, $5. ~ (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se realizeaz& cu respectarea curriculumului national. Resursa umand necesara pentru scolarizarea acestora este asiguratd de citre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; prin inspectoratele scolare. (2) in vederea obtinerii un educayionale. speciale,” Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii, Familiei si Protecfiei Sociale organizeaza ateliere protejate impreuns cu Art. 56, — La absolvirea invayiméntului special, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreazé cu Ministerul Mun i Sociale si cu alte organisme guvemamentale sau nonguvemnamentale in vederea integrarii in viata activa, potrivit calificdrii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Sectiunea a 14-a Anvagaméntul pentru copiii si tinerii capabiti de performange inalte Art. 57, ~ (1) Statul sprijind copiii sitinerii capabili de performante inalte atét in unitati de invakimant, cat si in centre de excelenta. Centrele de excelenté sunt infiintate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,tineretului si sportului. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. (1) este asigurata de Centrul Najional de Instruire Diferentiata, infiinfat prin hotarére a Guvernului, initiati de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. (3) Resursele umane, curriculare, informationale, materiale si financiare pentru sustinerea copiilor gi a tinerilor capabili de performante inalte se asigur de unitajile de invatamant si de inspectoratele scolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercet ineretului $i Sportulu (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaz& olimpiade si concursuri, tabere de profil, simpozioane $i alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. (5) Copiii si tinerii capabili de performanje inalte beneficiaza, indiferent de varstd, de programe educative care le respecta particularitatile de invajare si de orientare a performantei. Aceste programe sunt de aprofundare a invatirii, de grupare pe abilititi, de imbogajire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat gi transfer de competent, de accelerare a promovarii conform ritmului individual de invajare. Sectiunea a 15-a Programul ,$coala dupa scoala” Art. 58, — (1) Unitafile de invagimant, prin decizia consiliului de administrafie, pot si-si tile cu elevii dupa orele de curs, prin programe ,,Scoala dupa scoals”, (2) In parteneriat cu autoritafile publice locale si cu asociatiile de parinti, prin programul ‘coala dup& scoala”, se ofera activitsti educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii, precum si activitati de invatare remediala. Acolo unde acest Iucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale cu competente in domeniu. (3) Programele .,Scoala dupa scoala” se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului (4) Statul poate finanfa programul ,,Scoala dupa scoala” pentru copi grupurile dezavantajate, potrivit legii extind’ acti si elevii din19 Sectiunea a 16-a Alternativele educationale Educatiei, Cerceut baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului (3) Unitatile de invajamént preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatoric& si functionala, in conformitate cu specificul altern (4) La toate formele de invatamént alternativ in limba roménd, in limbile minoritajilor nafionale sau in limbi de circulatie intemnafionala, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educafionale au dreptul la recunoasterea de c&tre inspectoratele scolare judefene si Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului a pregatirii si a perfectionarilor realizate de organizayile, asociatiile, federatiile care gestioncaz& dezvoltarea alternativei respective la nivel national. Sectiunea a 17-a Anvaqamantul particular si confesional Art, 60. - (1) invayimantul particular si confesional se organizeaz’ conform principiului nonprofit in unitaji de invafamént preuniversitar, la toate nivelurile si formele, conform legislatiei in vigoare. (2) Criteriile, standardele si indicatorii de performanf& pe care trebuie si le ‘indeplineasc& unitatile de invayémant preuniversitar particular gi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie s8 le indeplineascd unitatile de invaymant de stat (3) Unitatile particulare de invatimént sunt unitafi libere, deschise, autonome atét din punct de vedere organizatoric, cat si economico-financiar, avand drept fundament proprietatea privatd, garantata de Constituji. (4) Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea si evaluarea periodic& a unitatilor de invapimént preuniversitar particular si confesional sunt realizate de citre Agentia Romana de Asigurare a Calitati in invatamantul Preuniversitar, conform legislatiei in vigoare. (5) Unitiqile de invagimént preuniversitar particular si confesional acreditate sunt sprijinite de stat, conditile fiind stabilite prin hotirdre a Guvernului (© Statul sprijind si coordoneaz4 invayiméntul particular si confesional, in condifiile legii, respectind in intregime drepturile acestuia (7) Directorii unitatilor de invayimént particular sunt numiti de conducerea persoanei Juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenti. Actul de numire se aduce la cunostinga inspectoratului scolar pe raza ciruia isi desfasoara activitatea unitatea respectiva. CAPITOLUL IH _ RETEAUA SCOLARA Art. 61, - (1) Refeaua scolard este formati din totalitatea unitatilor de invatamant acreditate, respectiv autorizate provizorit Q) Reteaua scolar’ a unitatilor de invayamant de stat si particular preuniversitar se organizeazi de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor scolare. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal, refeaua scolard se organizeaza de ccdtre consiliul judetean, respectiv de c&tre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucures cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei, Cerceta Tineretului i Sportului.20 (3) in cadrul refelei scolare se pot infiinta si pot functiona, conform legii, grupe/clase in alternative educationale integrate in unitafi scolare de stat sau particulare. (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta, conform legii, unitati de educatie timpurie si de invaigimant primar, gimnazial, liceal si postliceal. (5) Refeaua scolard a unitatilor de invatamant se d8 publicitatii la inceputul fiecarui an, pentru anul scolar urmator. Cifra de scoiarizare pentru invatmantul de stat se aproba prin hotdrare @ Guvernului, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului scolar. (6) in cadrul sistenvului nafional de invatamant preuniversitar de stat se pot infiinga si pot functiona, conform le fi de invatamént cu clase constituite pe baz’ de contracte de parteneriat intre unititi de invatamant de stat si particulare acreditate, intre acestea si operatori economici, precum si intre institutii din ard si strdinétate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (7) Unitatile de invatimant preuniversitar, indiferent de tip, nivel, forma, filierd si profil sunt supuse acreditarii si evaluat (8) Pentru a asigura calitatea invatdmantului, 1a propunerea autoritatilor administratiei publice locale sau din proprie initiativa, inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ridicarea acreditarii/autorizarii unei unitati de invayimant cu personalitate juridic& sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. In situa in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in InvatimAntul Preuniversitar, denumita continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizatia de functionare, pentru neindeplinirea conditiilor legale, unei unitati de invayimant, aceasta isi inceteaz& activitatea. Autoritatile administratici publice locale realizeaz& alocarea elevilor altor unitati scolare, cu respectarea interesului copiilor si asigurarea Jogisticii necesare. Art. 62. — (1) in vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, unitafile de invltmént gi autoritajile administrafiei publice locale pot decide infiingarea lor scolare. (2) Consortite scolare sunt parteneriate contractuale dintre unitatile de invayamént, care a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiuluis ») utilizarea in comun a resurselor unitafilor de invayimént din consorjiu; ©) Hargirea oportunitatilor de invafare oferite clevilor si recunoasterea reciproca a sezultatelor invafarii si evaluarii acestora, (3) Cadrul general pentru infiinjarea, desfiintarea si functionarea consortiilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educafiei, cercetarii,tineretului si sportului Art, 63. —(1) in invagaméntul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupé cum urmeaza: a) educafia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii, dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 9; b) invayimantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; ) invatiméntul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi, dar nu mai pt \u mai mult de 25; 4) invataméntul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin ce 12 si nu mai mult de 30; ) invaiméntul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin ée 15 si nu mai mult de 30; £) invajamintul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30; 2) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: grupa care cuprinde in medie 10 elevi, dar nu mai putin de 8 gi nu mai mult de 12; de 125i2a h) invatimantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprinde in medie 5 elevi, dar nu mai purin de 4 si nu mai mult de 6. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in localititile in care existd cerere pentru forma de invatimént in limba maternd a unei minorititi nationale, efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decét minimul prevazut de prezenta lege. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministeruiui Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului, cu consultarea consiliului de administratie al unititii de invapimant respective. CAPITOLUL 1V CURRICULUMUL INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR Art. 64, ~ (1) in invafimantul preuniversitar se aplicd Curriculumul Najional elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si nevoile piefei fortei de munca si ale fiecdrei comunitafi, in baza principiului subsidiaritati. (2) Curriculumul National reprezinti ansamblul coerent al planurilor-cadru de invapimént si al programelor scolare din invayiméntul preuniversitar. Art. 65. ~ (1) Planurile-cadru de invétimént cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregitire obligatorii si opfionale, precum si numarul minim si maxim de ore aferente acestora. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de stixdiv/modulele de pregatire obligatori, iar curriculumul la decizia scolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire opionale. (3) Programele scolare stabilesc, pentru fiecare ind, domeniul de studiu/modul de pregatire din planul de invatamant, finalitatile urmarite si evidentiazd continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientiri metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora, (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregitire obligatorii din invajimantul preuniversitar sunt elaborate de cétre institutile si organismele abilitate ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al ministrului educaiei, cercetarii,tineretului si sportului. (5) Curriculumul la decizia gcolii se constituie atét din pachete disciplinare optionale ofertate la nivel national, regional si local, cét si din pachete disciplinare opionale ofertate la nivelul unitajii de invafimént. Consiliul de administratie al unitatii de invayimént, in urma consultirii elevilor, parintilor si pe baza resurselor disponibile, stabileste curriculumul la decizia scolli (©) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregitire opfionale se elaboreazd la nivelul unitafilor de invayimant, cu consultarea consiliului profesoral, consitiulu! consultativ al elevilor, structurii asociative a parinjilor, precum sia reprezentantilor comunitatii locale si, dup’ caz, a operatorilor economici cu care unitatea de invatamént are relafii pentru pregatirea practica a elevilor. Programele scolare sunt aprobate de consiliul de administratie al unitéti de invayimant. (7) in cazul alternativelor educationale, planurile-cadru si programele scolare sunt elaborate, in proiect, de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului. (8) in invajamantul particular si confesional se utitizeaza planurile-cadru de invayamant si programele scolare pentru Curriculumul National aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului sau planurile si programele de invatémént, similare sau alternative ‘invatméntului de stat, aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatiméntul teologic si confesional se elaboreazi de citre Ministerul Educaiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, in22 colaborare cu fiecare cult in parte si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cerceticii, tineretului si sportului, (10) Planurile-cadru de invatamant pentru invataméntul militar se claboreazi de care Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportului Art. 66. (1) Numérul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamént este de maximum 20 de ore pe s&ptéménd ta invajimantul primar, 25 de ore pe sSptiménd la invapiméntul gimnazial si 30 de ore pe siptimand la invayimantul liceal. Aceste ore sunt alocate att pentru predare si evaluare, cét si pentru invafarea in clasd, asistati de cadral didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi. (2) Prin excepfie de la prevederile alin, (1), numarul maxim de ore poate fi depisit cu humarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne, a istoriei si traditiei minoritayilor nationale si a invafamantului bilingv. (3) in cadrul Curriculumului National, disciplinele obligatorii au o pondere de 80' planurile-cadru de la nivelul invajimantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. (4) in cadrul Curriculumului National, disciplinele optionale au o pondere de 20% in planu:ile-cadru pentru invatdméntul obligatoriu si de 30% in cele pentru liceu. (5) Pentru fiecare disciplind si domeniu de studiu, programa scolar acopera 75% din orele de predare si evaluare, lisnd la dispozitia cadrului didactic 25% din timpul aloca disciplinei/domeniului de studiu respectiv. in functie de caracteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte, profesorul decide dac&’ procentul de 25% din tmpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru invajare remedial, in cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare, conform unor planuri individuale de invajare elaborate pentru fiecare elev. Art. 67. — (1) Curriculumul Najional pentru educatia timpurie ese centrat pe dezvoltarea fizicd, cognitiva, emojionala si social a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. (2) CIRAE respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de interventie timpurie, menite si realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea si asistenja precoce corespunzitoare a celor cu cerinje educafionale speciale sau cu risc in dezvoltarea ‘competentelor personale. Art, 68. — (1) Curriculumul National pentru invayiméntul primar si gimnezial se axeazi pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna, in cazul minoritajilor nationale; ) competente de comunicare in limbi strane: ©) competente de baz de matematica; stiinte si tehnologie; 4) competente digitale de utilizare a tehnologiei informaici ca instrument de invatare gi cunoastere; ©) competente sociale si civice; ) competente antreprenoriale; 2) competente de sensibilizare si de expresie culturala; h) competenta de a invita s& invefi. (2) Educatia fizica si sportul in invayaméntul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invaamant. (3) Disciplina Tehnologia informatie’ si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in invajimantul gimnazial si liceal.23 (4). Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea _fizica, socio-emofionala, cognitiva a limbajului si comunicarii, precum gi dezvoltarea capacitatilor si a atitudinilor in invatare, asigurénd, totodatd, puntile cdtre dezvoltarea celor 8 competente-cheie (5) invayamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea competentelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera, profil, specializare sau calificare. Art. 69. — (1) in unitatile de invatimant de stat sau particulare se utilizeazi’ manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Manualele scolare se elaboreazé si se evalueazd pe baza programelor scolare aprobate de Ministerul Educafci Tineretului si Sportului. Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor, in baza libertatii i profesionale, acele manuale scolare din lista celor aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetari, Tineretului si Sportului care vor fiutilizate in procesul didact (4) Elevii si profesorii din invayimantul de stat si din invayiméntul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiazt de manuale scolare gratuite, atét pentru Invataméntul in limba roman&, cat si pentru cel in limbile minorititilor nafionale, in conditiile legi (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conginut, sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta gi utiliza la clasé, in baza libertati initiative’ profesionale, in scopul imbundtatirii calitiii procesului educafional. Art, 70. — (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organizeazA si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei, Cerceté Tineretului si Sportului (2) Se infiinfeaza Biblioteca $colard Virtuals si Platforma Scolara de e-learning, care includ programe scolare, exemple de lectii pentru toate temele din programele scolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completirile ulterioare, Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului objinand dreptul de publicare din partea autorilor, astfel incat aceste resurse s& fie accesibile permanent si gratuit oric&rui elev sau profesor. (3) Unititile de invayimant utilizeazd platforma scolard de invajare pentru a acorda asistenfé elevilor in timpul sau in afara programului scolar, sau pentru cei care, din motive de sndtate, temporar nu pot frecventa scoala (4) infiintarea, gestiunea si imbogitirea permanenta a Bibliotecii $colare Virtuale si a Platformei Scolare de e-learning intr in responsabilitatea Ministerului Educatiei, Cercetiri Tineretului si Sportului. CAPITOLULV | EVALUAREA REZULTATELOR iNVATARU Sectiunea 1 Dispozitii generale privind evaluarea Art. 71. ~ (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta gi de a optimiza invatarea. (2) Toate evalutrile se realizeazi pe baza standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplind, domeniul de studiu, respectiv modul de pregatire. (3) Rezultatele evaluatii se exprima, dupa caz, prin calificative, in invayamantul primar, respectiv prin note de la | la 10, in invajaméntul secundar si in invapimantul tertiar non-universitar sau prin punctaje, in mod similar testelor internationale. (4) Controlul utilizarii_ si al respectirit standardetor nationale de evaluare de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara.24 (5) Notarea elevilor iri utilizarea si respectarea standardelor nationale sia metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz& conform prevederilor 1) Evaluarea se centreaz pe competent, ofera feed-back real elevilor si st 1a baza planurilor individuale de invatare. in acest scop, se va’ crea o banca de instrumente de evaluare unicd, avand functie orientativa, pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasi. 2) Un elev cu deficiene de invajare bevieficiaz’, in mod obligatoriu, de educatie remedial. Art, 73, ~ (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor inscrisuri obfinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invajare, in diferite contexte, precum si produse sau rezultate ale acestor activitati, in contexte de Invatare formale, nonformale gi informale. 2) Portofoliul educajional este elementul central al evaluarii invafirii. Utilizarea lui debuteaza incepénd cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de identitate educationala a elevului. Sectiunea a 2-a Structura si caracteristicile evaludrilor Art. 74, - (1) La finalul clasei pregititoare, cadrul didactic responsabil intocmeste, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, un raport de evaluare a dezvoltarii fizice, socio-emotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii, precum si a dezvoltirii capacititilor si atitudinilor de invatare. (2) La finalul clasei a Il-a, fiecare scoalé, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, organizeazi si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. Rezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de invajare ale elevilor. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate se comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliu! educational al elevului. (3) La finalul clasei a 1V-a, Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului realizeaz8, prin esantionare, o evaluare la nivel nafional a competentelor fundamentale dobandite in cictul primar, dup’ modelul testdrifor internafionale, pentru diagnoza sistemului de tnva¥imant la nivel primar. (4) La finalul clasei a Vi-a, toate scolile, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si ‘Sportului, organizeazi $i realizeazd evaluarea elevilor prin doud probe transdisciplinare: limba si comunicare, matematic& si stiinfe. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba roména si limba moderna 1 iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile minorititilor nationale, si limba maternd. Rezultatele evaludrilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru preorientarea scolara cAtre un anumit tip de ficeu, Rezultatele evalusrii i planurile individualizate de invatare se ‘comunic& parinjilor clevilor gi sunt trecute in portofoliul educational al elevului. (5) La finalul clasei a LX-a, in baza unei meto¢ologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se realizeaz4 o evaluare najionala obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internajionale. Evaluarea se realizeaza prin urmatoarele probe: a) 0 proba scrisd la limba $i literatura romana; ’) 0 proba scrisa la limba maternd; ©) 0 proba scrisa transdisciplinara la matematict si 4) 0 proba scrisi la o limba de circulatie internationala; ©) 0 proba practic de utilizare a calculatorului, susfinuta in timpul anuluis25, 1) o proba orald transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale, sustinutd ;pul anului. (6 Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al elevului Art, 75. — (1) Absolventii invatiméntului gimnazial dobindesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educational si foaia matricola, parte a portofoliului educational. (2) Continuarea studiilor din invatimantul gimnazial in invatiméntul liceal este asiguratt pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolard si profesional. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al absolvenilor clasei a IX-a, Art, 76. - (1) Dup& absolvirea gimnaziului, elevii urmeazi liceul sau scoala profesional. (2) Admiterea la liceu sau ta scoala prof procedura: a) in cazul in care numarul de candidayi nu depiseste numarul locurilor oferite de unitatea de invatamant, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educational al elevului; ») in cazul in care numarul de candida este mai mare decat num&rul locurilor oferite de unitatea de invépimant, admiterea se face ludnd in calcul, in proporjie de 70% portofoliul educational al elevului, media de absolvire a invéi{diméntului obligatoriu, precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfargitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obfinuta la proba de admitere stabilitd de unitatea de invatamént. (3) in cazul mediilor egale, diferentierea se face pe baza portofoliului educafional al wali se realizeazi dupa urmatoarea elevului (4) Metodologia-cadru de organizare si desftisurare a admiterii in clasa a X-a este elaborati de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si este data publicitaqii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul clasei a Vill-a, Unititile de invayimént au obligatia de a anunfa public disciplina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere, programele, procedurile de organizare ale acesteia, precum si modul de utilizare a portofoliului educafional pana, cel mai tdrziu, la inceputul clasei a Vill-a, Proba suplimentard de admitere se va sustine la cel mult doua discipline. Art. 77. — (1) Absolventii invatimantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricold, parte a portofoliului educafional, care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul postliceal, precum gi dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. (2) Elevii care au promovat clasa a Xil-a/a XIll-a vor sustine examenul national de bacalaureat. (3) Absolvent bacalaureat dobindesc superior, in conditiite legi. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe: Proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana; Proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare oral in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale; Proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie interationala studiate pe parcursul invafiméntului liceal. Rezultatul evaluarii se exprim& prin nivelul de competenf& corespunz&tor Cadrului European Comun de Referinfa pentru Limbi. Elevii care Promoveaz, pe parcursul invatiméntului preuniversitar, examene cu recunoastere international pentru certificarea competenfelor lingvistice in limbi strine, au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educafiei, cercetarii, tineretului si sportului; invayimantului liceal, care sustin si promoveaza examenul national de diploma de bacalaureat, care le d8 dreptul de acces in invaimantut26 Proba D de evaluare a competenfelor digitale. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenff, in raport cu standardele europene recunoscute in domeniu. Elevii care promoveaza, pe parcursul invatiméntului preuniversitar, examene cu recunoastere europeand pentru certificarea competenfelor digitale, au dreptul la recunoasterea $i a echivalarea rezultatelor objinute Ja aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,tineretului $i sportului; Proba E scrisi de evaluare a competentelor formate pe durata invayimantului liceal, dupa cum urmeaza: a) proba seris& la Limba gi literatura roménd ~ proba comund pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile; ) proba sorisd la Limba gi literatura maternd — prob comund pentru elevii de la toate filierele, profilurile $i specializdrile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritayilor nationale; ©) dowd probe scrise, diferentiate, dupa cum urmeaza: 1. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica; Gi) proba transdisciplinara din stiinte: fi 2. pentru profilul umanist din fil (i) 0 limba de circulatie intemationala; (ii) proba transdisciplinara din geografie, istorie, stiinte socio-umane. 3. pentru filiera tehnolo, (i) proba scris& disciplinara specific& profiluluis i) proba transdisciplinara specifics domeniului de pregatire. 4. pentru filiera vocational: @) proba practica sau scrisa, dupa caz, specifica profilului sau specializariis ic4, chimie, biologie. Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la inceputul primei clase de liceu, in Calendarul, metodologia, precum si modul de organizare si desfigurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si'se dau publicitafii, pentru fiecare generafie, la inceputul ultimei clase de liceu. (© Pentru anumite filiere, profiluri, specializdri sau calificari, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, absolventii invatimantului liceal pot susjine un examen de certificare a calificdrii, separat de examenul de bacalaureat. Continutul, calendarul si modul de organizare a examenului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatic Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. (7) Absolventii invayimantului liceal, care sustin si promoveaz& examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare, corespunzitor nivelului stabilit prin Cadrul national al calificdrilor si suplimentul descriptiv al certificatului in format Europass. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat. Art. 78. — (1) Examenul national de bacalaureat se consideré promovat de catre invajimartului secundar superior, liceal, care indeplinesc cumulativ urmatoarele 1) au sustinut probele A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4); ) au sustinut probele scrise E previzute la art. 77 alin. (4) si au obfinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea; ©) au obfinut media aritmetica, calculata cu doua zecimale exacte, a notelor obtinute le probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4), cel putin egala cu 6.27 (2) in urma promovarii examenului nafional de bacalaureat, absolventului i se elibereaz& diploma de bacalaureat. (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A, B, C si D previzute la art. 77 alin. (4), li se elibereaz& certificate care atest nivelul de competenta lingvistic’, respectiv nivelul de competenti-digitald. Eliberarea acestor certificate nu este condifionata de promovarea probelor scrise E prevazute la art. 77 alin. (4), (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat, pot fi recunoscute in sesiunile urmatoare, ‘a cerere, rezultatele la evaluarile A, B, C si D sustinute conform prevederilor art. 77 alin, (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel putin nota 5. (5) in decursul unui an colar se organizeazA dou sesiuni ale examenului national de bacalaureat. (©) Candidafii proveniti din invayimantul preuniversitar pot sustine examenul national de bacalaureat si examenul de certficare a calificarii, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (7) Evaluarile A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4) se organizeazi si se desfagoara Ja nivelul uni unei comis scolar general, in conditiile stabilite prin metodologie specifica. (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat, prevazute la art. 77 a sursurilor, in fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar. isia prevazuta Ia alin. (8) este condusd de un presedinte, numit prin ordin al , cercetati, tineretului gi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, avand titlul stiingific de doctor sau de un cadru didactic din invataméntul liceal, avand gradul didactic J si performante profesionale deosebite, dintr-o unitate de invapamént situata in alt judet decdt cel in care se afld unitatea de invajamant din care provin elevii care sustin probele scrise ale examenului nafional de bacalaureat. (10) Comisia prevazuta la alin. (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unita de invajamént decat cele din care provin elevii care sustin probele scrise ale examenului national de bacalaureat. (11) Rezultatele examenului nafional de bacalaureat se fac publice prin afisare. de invatamant, in timpul anului scolar, pe parcursul semestrului al Il-fea, in fafa (4), Se CAPITOLUL VI RESURSA UMANA Sectiunea 1 Beneficiarii educatiei Art. 79. prescolarii si elevi (2) Beneficiarii secundari ai invayiméntului preuniversitar sunt familile anteprescolarilor, ale prescolarilor gi ale elevilor. (3) Comunitatea local si societatea, in general, sunt beneficiari tertiari ai ‘invatiméntului preuniversitar. (1) Beneficiarii primari ai invayamantului preuniversitar sunt anteprescolarii, Art. 80. — (1) invafamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deci majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari, respectiv a consiliului national al clevilor sau a altor asociatii reprezentative ale elevilor $i prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor secundari si tertiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale parintilor, a reprezentantilor mediului de afaceri, a autorititilor administrajiei publice locale gi a societait ile.28 (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, impreund cu consiliul national al elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale reprezentative, elaboreaz& tun statut in care sunt prevazute drepturile si indatoririle elevilor, care se aprob& prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. in baza acestui statut, fiecare unitate de ‘nvaimdnt igi elaboreaz’ regulamentul scolar propriu. Art. 81. ~ (1) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar au Grepturi egale la educatie, prin activititi extragcolare organizate de Ministerul Educate, Cercetari, Tineretului si Sportului. (2) Aectivitatile extragcolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar, in cluburi, in palate ale copiilor, in tabere scolare, in baze sportive, turistice si de agrement sau in alte unitifi acreditate in acest sens. (3) Organizarea, acreditarea, controlul si competentele unitatilor care oferd educ: extragcolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportului Art, 82. — (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invayimantul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performan'a, de burse de merit, de burse de studiu si de burse de ajutor social. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din uncle venituri ale bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotirdre a consiliului local, respectiv a consiliului judejean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucures (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, a burselor de studiu si a celor de ajutor social, se stabilesc anual, in consiliile de administratie ale unititilor de invagimant, in limitele fondurilor repartizate gi in raport cu integralitatea efectuarii si de burse pe baz de contract incheiat cu operator economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum gi de credite pentru studiu acordate de banci in conditiile legi (5) Ble potrivit prevederilor legal (6) Elevii etnici roméni cu domiciliul stabil in strainatate beneficiazd de burse, potrivit prevederilor prezentei legi. traini din invaiméntul preuniversitar pot beneficia de burse, Art. 83. - (1) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din unitatile gcolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaz’ de asistenti medicals, psihologicd si logopedica gratuit, in cabinete medicale, psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. (2) La inceputul fiecdrui an scolar se realizeaz examinarea stiri de sénatate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului $i Sportului si Ministerul Sanaa (3) Autorizarea sa 1 necesara functiondrii unitdtilor de invatamant de stat se objine fard taxe, Art. 84, — (1) Elevii din invayimantul obligatoriu si liceal acredita/autorizat beneficiaz® de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun, de suprafafd, naval si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar $i naval, pe tot parcursul anului calendaristic. (2) Ca masura de protectie speciala, elevii orfani, elevii cu cerinje educationale speciale, precum gi cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport menfionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendari (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se deconteazi cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin29 unitiile de invatmant la care sunt scolarizati, pe baz de abonament, in limita a 50 km, sau li se asigura decontarea sumei ce reprezint& contravaloarea a 8 cAldtorii dus-intors pe semestru dac& locuiesc la internat sau in gazda. (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de opera, de film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaz de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (4), Art. 85. ~ (1) in situati justificate, elevilor din invatdméntul obligatoriu, scolarizati intr-o alt localitate decit aceea de domiciliu, li se asiguré, dupa caz, servicii de transport, de mas si de internat, de cAtre autoritatile administratiei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivitafilor locale, al societatilor de binefacere, precum gi al altor persoane juridice sau fizice. (2) Statul subvenjioneazA toate costurile aferente frecventarii liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum $i pentru cei care frecventeaz& scolile profesionale. Modalitatea de subvenjionare se stabileste prin hotérdre a Guvernului, inigiatd de Ministerul Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Art. 86. — (1) Unitajile de invayimant incheie cu pirinfi, in momentul inscrier anteprescolarilor, respectiv a prescolarilor sau a elevilor, in Registrul Unic Matricol, un contract educafional, in care sunt inscrise drepturile si obligatiile reciproce ale parjilor. Contractul educafional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii, tineretului gi 5 este particularizat, la nivelul fiecdrei unitaji de invayamént, prin decizia consiliului de admi (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitatea de invayimant este sanctionaté de inspectoratul scolar, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobaté prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii tineretului si sportului. (3) Parintele sau tutorele legal este obligat s ia mAsuri pentru scolarizarea elevului, pe perioada invapiméntului obligatori. (4) Parintele sau tutorele legal rispunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii, cauzate de elev. Art. 87. ~ Unititile de invagimént pot primi donafii din tara si din strainatate, potrivit reglementarilor legale, dac& servesc politicii educationale a sistemului national de invafamént si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legislatiei in vigoare. Sectiunea a 2-a Personalul din invijdméntul preuniversitar Art. 88, — (1) Personalul din invatimantul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic. (2) in invayamantul preunit (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederi (4) Personalul administrativ isi desfsoara activitatea in baza Legii nr. 53/2003 - Codul muneii, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 89. — in invafimantul preuniversitar de stat si particular, posturile didactice vacante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitiqii de invayimant cu personalitate Juridica, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului30 Art. 90, ~ (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoand care indeplineste conditiile prevazute de legislatia in vigoare. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatimant cu personalitate juridicd se face prin incheierea contractului individual de munca de citre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie. Art. 91. — (1) Organizarea si desfésurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare si administrative dintr-o unitate de invafamant sunt coordonate de director. Consiliul de administratie al unitfii de invatsmént aprobi comisiile de concurs si valideazd rezultatele concursului (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munc& a personalului didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de cAtre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie. Art. 92. ~ (1) La nivelul fieedrei unititi si instituyi de invatamént preuniversitar se realizeazA anual evaluarca activitiii personalului didacti iliar. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administrajie privind acordarea calificativului anual sia gradajiei de merit. (3) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului dezvolt& programul national de stimulare a excelentei didactice, finanfat din propriul buget, din care se premiazi excelenja didactica (4), Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programului national de stimulare a excelenfei didactice se elaboreazd de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unitayile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale, conform legii. (6) Veniturile salariale 9i extrasalariale ale Uircctorilor gi directurilor adjuncti, precum yi salarizarea personalului didactic din unitaile de invatamant particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice finanfatoare si persoana in cauzi, cu avizul consiliului de administratie al unitatii scolare. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeazi auditarea periodic’ a resursei umane din invataméntul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauzd, consiliului de administratie al unitatii de invatamant gi Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Art. 93, — Hotirdrile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, rispunderea disciplinaré si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unitajii de Invapimant de care consiliul de administratie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul it8tii de invayimant emite deciziile conform hotdrarilor consiliului de administratie. Angajatorul este unitatea de invapamént CAPITOLUL VIL oe CONDUCEREA SISTEMULUI SI A UNITATILOR DE INVATAMANT Sectiunea I Dispozitii generale Art. 94. — (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, elaboreaz& si implementeaz politica nayionala in domeniul invayiméntului preuniversitar. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului31 are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, ‘Tineretuli invafamantului preuniversitar, urmatoarele atribui 1a) elaboreazAi, aplicd, monitorizeazi si evalueaza politi b) monitorizeazd activitatea de evaluare extern’; c) coordoneaza si controleaza sistemul najional de invatamant; 4) avizeaza structura refelei invayimantului preuniversitar si inainteaza Guvernului, spre aprobare, ciffele de scolarizare, pe baza propunerilor unitatilor de invatimant, a autoritatilor administrajiei publice locale, a operatorilor economici, avind in vedere recomandarile studiilor de prognoza, centralizate, avizate si transmise de c&tre inspectoratele scolare judejene, respectiv al municipiului Bucuresti; €) coordoneaza elaborarea si aprob& curriculumul national si evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora; f) evalueazi, aproba si achizitioneazé manualele scolare si asigurd finantarea conform Sportului exercita, in domeniul educationale nationale; emul national de legii; g) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si de functionare a unitdtilor subordonate gi a unitatilor conexe; h) elaboreaza studii de diagnozi si de prognozé in domeniul invatamantului; i) asigura omologarea mijloacelor de invajimant; |) asigurd cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvaté a elevilor cu aptitudini deasebite; k) asigurd scolarizarea specializatd si asistenta psihopedagogic& adecvati a copiilor gi tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale; 1) analizeazi modu! in care se asigura protecfia socialA in invayimant si propune masuri corespunzitoare Guvernului si autoritafilor administrafiei publice locale abilitate; m) coordoneaz, monitorizeaz& si controleazi perfectionarea si formarea initiala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national; 1n) elaboreazA politicile nationale in domeniul resurselor umane; ©) raspunde de evaluarea sistemului national de invatimant pe baza standardelor nationale; p) claboreaza, impreund cu alte ministere interesate, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invayimantului, formarii profesionale si al cercetarii stiintifice; 4g) stabileste modalititile de recunoastere si de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate, pe baza unor norme inteme, incascazi taxe, in lei si in valutd, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii, conform legi 1) stabileste structura anului scolar; s) elaboreaz’ metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementa politicilor educetionale nationale; 1) construieste si asigura functionarea optima a Platformei Scolare de e-learning, precum sia Bibliotecii $colare Virtuale; u) elaboreaz’ norme specifice pentru constructiile scolare gi pentru dotarea acestora; v) di publiciitii si prezintd anual, in fafa Parlamentului, raportul privind starea invataméntului preuniversitar in Roméni w) coordoneaz’ colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. (3) in realizarea atributiilor sale, Ministerul Educajici, Cercetirii, Tineretului si Sportului infiinjeaz, organizeazé si finanteaz’ comisii si consilii nationale. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educafiei, cercetarii, tineretului $i32 sportului. De asemenca, Ministerul Educatiei, Cerceta Guvernului infiintarea de agentii. Tineretului_ si Sportului_propune Art, 95. — (1) Inspectoratele scolare judefene si Inspectoratul $colar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului cu personalitate juridic& avand, in principal, urmatoarele atributi a) aplicd politicile si strategiile Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ta nivel judejean, respectiv al municipiului Bucuresti; b) controleazi aplicarea legislatiei i monitorizeazA calitatea activitiilor de predare-invatare si respectarea standardelor nafionale/indicatorilor de performanji prin inspectia scolara; ©) controleazi, monitorizeazd si evalueaz calitatea managementului unitailor si institutiilor de invaxamant; 4) asigura, impreund cu autoritafile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor gi ‘monitorizeazd participarea la cursuri a acestora pe durata invatimantului obligatoriuy; e) coordoneaza admiterea in licee, evaluarile nationale si concursurile scolare la nivelul ‘unitatilor de invafamént din judet si din municipiul Bucuresti; ) monitorizeazi implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educate! Cercetarii, Tineretului si Sportului pe aria judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, precum sia proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tineretului; g) mediaz& conflictele gi litigiile survenite intre autoritatea administratiei publice locale si unitigile de invayamant; h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din aria judefului/municipiului Bucuresti; i) prezint& un raport anual privind starea invayaméntului pe teritoriul judetului, respectiv lui Bucuresti, Acest raport se face public; {) aproba, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judejene infiingarea unitaqilor pentru educatie timpurie, invat&mént primar si gimnazial; ) aplica politicile educajionale nationale la nivel judejean, respectiv al municipiului al municip Bucuresti; 1) acorda consiliere si asistenté unitafilor si institufiilor de invajamant in gestionarea resurselor umane sia posturilor didactice la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti m) monitorizeaza activitajile de constituire, de vacantare i de ocupare a posturilor didactice din unitate de invatamant; n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de ‘invatamént, precum si intreaga baza de date a educatieis ©} inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul refeaua gcolaré din raza lor teritorialé propus& de autoritajile adminiswratiei publice locale, conformitate cu politica educafionala, a documentelor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional, judefean si local, dup& consultarea unititilor de invafamant, a operatorilor economici si a partenerilor socialiinteresati; ’P) realizeaz& auditarea periodic® a resursei umane din invayiméntul preuniversitar; q) asiguré colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind educatia (2) Structura inspectoratelor scolare judetene, respectiv a inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului gi sportului, 3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu consultativ. Funcfionarea acestora se realizeazi in baza unui regulament propriu, elaborat si de administratie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetati, tineretului si sportului.33 (4) fn structura inspectoratelor scolare din. judefele cu invatimént si in limbile minoritafilor naficnale, sunt cupringi si inspectori gcolari pentru acest tip de invatimint. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectind procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minoritafilor nationale. (5) In structura- inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiiler si tinerilor proveniti din medii socio-economice dezavantajate. Sectiunea a 2-a Conducerea unitajilor de invatimant Art. 96. — (1) Unitatile de invapimént preuniversitar cu personalitate juridicd sunt conduse de consilile de administrate, de directori si de directori adjuncti, dupa caz. in exercitarea atributilor ce le revin, consilile de administratie si directorii conlucreazA cu consiliul profesoral, cu comitetul de paring si cu autoritdtile administratiei publice locale. (2) fn unitayile de invayamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere it din 7, 9 sau 13 membri asthe a) in cazul unitijilor de invayimant de nivel gimnazial cu un consiliul de administratie este format din 7 membri cu urmatoarea componenta: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanti ai parinjilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplicd in mod corespunzator si pentru invajamantul prescolar si primar; ») in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri, dintre acestia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanji ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. Directorul si directoru! adjunct sunt membri de drept ai corsiliului de administratie din cota aferent& cadrelor didactice din unitatea de invayimant respectiva; c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri, dintre acestia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentani ai consiliului local. gi 3 reprezentanfi ai parinfilor. Directorul si directorul adjunct sunt membri de drept ai corsiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea de invayimant respectiva. (3) Consiliul de administrajie este organul de conducere al unitatii de invagimant. La sedinjele consiliului de administratie participa, de regula, si un reprezentant al elevilor, cu statut de observator. (4) Dupé constituirea consiliului de administratie, membrii acestuia aleg un preyedinte de sedingi din randul cadrelor didactice, prin hotrare adoptat cu votul secret al majoritaj Presedintele de sedinta este ales pentru o perioadd de cel mult un an, conduce sedinfele consiliului de administratie si semneaza hotirarile adoptate in aceastd perioad’. (5) in invayaméntul particular si confesional, in componenta consiliului de administragie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administrate este asigurata de persoana desemnati de fondatori. in unitatile pentru invataméntul general obligatoriu, consiliul de administratie cuprinde gi un reprezentant al consiliului local. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de eéte ori este necesar, Ia solicitarea directoralui sau a doud treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare gi de functionare a consiliului de administratie este stabilita prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (7) Consiliul de administratie are urmitoarele atribusii principale: a) adopté proiectul de buget si avizeazi executia bugetard la nivelul uni invajamant; ) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitatii de invayamant; ‘c) aproba curriculumul, la decizia scolii, la propunerea consiliului profesoral; 4) stabileste pozitia gcolii in relatiile cu teri ) orgarizeaza concursul de ocupare a func \gur rind de clase, i de 1 de director si de director adjunct;34 £ aprobii planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar, precum si schema de personal nedidactie; 2) aprobi programe de dezvoltare profesional a cadrelor didactice, la propunerea consifiului profesoral; a hh) sancioneaz abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legiiy i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor; 4) aproba orarul unitatii de invapamant; ) igi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invayamant, alaturi de director; 1) indeplineste orice alte atributii stabilite prin or educatiei, cercetérii, tineretului si sportului, respectiv ale Ministerului Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportulu. (8) Hotirérile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturilor celor prezenji, mai pufin cele prevazute la art. 93. Hotirarile consiliului de administrajie care vizeazd personalul din unitate cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a functiilor de conducere, acordarea gradajiei de merit, restrangerea de activitate, acordarea calificativelor. aplicarea de sanefiuni si altele asemenea se iau prin vot secret. Membrii consiliulu‘ de administrate care se afla Jn conflict de interese nu participa la vot. (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invayimént se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. Art, 97. (1) Directorul exercitd conducerea executiva a unitaii de invayamant. in cazul unititilor de invajmént cu predare integral in limbile minorit&tilor nationale, directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. in cazul unitatilor de invatamént cu sectii de predare in limbile minoritaqilor nationale, unul dintre directori are obligafia cunoasterii limbii respective. in aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezint& minoritatea respectiva in Parlamentul Romaniei sau, daci minoritatea nu are reprezentare parlamentard, cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. (2) Directorul unitatii de invatémént de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invapimant si realizeazdi conducerea executiva a ») este ordonatorul de credite al unitatii de invayimant; ©) igi asum&, alaturi de consiliul de administrafie, raspunderea public& pentru performanjele unitatii de invatamant pe care o conduce;, 4) propune spre aprobare consiliului de administrayie regulamentul de organizare si functionare al unititii de invapamént; ) propune spre aprobare consiliul executie bugetard; 1) rispunde de selectia, angajarea, evaluarea periodicd, formarea, motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invayamant; g) indeplineste alte atributii stabilite de cdtre consiliul de administratie, conform legii; bh) prezint’, anual, un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in institutia pe care © conduce. Raportul este prezentat in fata comitetului de parinti si este adus fa cunostinga autoritafilor administrafiei publice locale si a inspectoratului scolar judefean/al_municipiului Bucuresti; le administratie proiectul de buget si raportul de ’) coordoneaz& colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statistice pentru sistemul nafional de indicatori privind educagia. (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatimént particular si confesional, atributiile, modul de constituire, precum gi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare i functionare a acestora, in concordanté cu prevederile legale.35 (4) Directorul unitajii de invajémént particular si confesional exercité conducerea executiva, in stricté conformitate cu responsabilititile si atributiile conferite de lege, cu hotirari consiliului de administraie al uni invatamant si cu respectarea prevederilor regulamentului Art, 98. = (1) Consiliul profesoral-al-unitatii de invayimant este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica, este prezidat de catre director si se intruneste lunar sau ori de eéte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la soli ‘minimum o treime dintre membrii personalului didactic. (2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioncaza si asigurd calitatca actului didactic; b) stabileste codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestuia; ©) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invaamant, in baza c&rora se stabileste calificativul anual; 4) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului didactic; ¢) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scoliis ) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de ,profesorul anului” personalului cu rezultate deosetite la catedra; {g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor; fh) propune consiliului de administratie inijierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice, pentru slabe performante sau pentru inc&lcari ale eticii profesionale; i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice; {i alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie; k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administrate. Sectiunea a 3-a Unitagile conexe ale invijaméntului preuniversitar ‘Art, 99. — (1) Unitafile conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sunt: Institutul de $tiinfe ale Educafiei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale, Centrul National de Instruire Diferentiaté, Unitatea pentru Finanjarea invatémantului Preuniversitar, palatele si cluburile copiilor. (2) Unitatile conexe ale invafimAntului preuniversitar sunt: Centrul Judefean de Resurse si AsistenpS Educafionala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenfl Educafionala. GB) in fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneazi Casa Corpului Didactic, denumita in continuare CCD, cu. personalitate juridicl, coordonati. metodologic de inspectoratul scolar. Structura i atributiile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri,tineretului si sportului. (4) Central Judetean de Resurse si Asistengi Educationalg/Centrul Municipiului Bucuresti de ‘Resurse si Asistenfi Educational sunt unifi specializate ale invatimantului preuniversitar, cu personalitate {Juridica, coordonate metodologic de inspectoratul scolar. (6) Finanyarea Centrului Judetean de Resurse si Asistenfi Educationalé/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigurd de la bugetul consiliului judefean. (© Centrul Judejean de Resurse si sistent Educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenti Educational organizeaz, coordoneaz metodologic, monitorizeazi si evalueaz, dupa az, la nivel judetean/al municipiului Bucuresti, urmatoarele activiti si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica, furnizate prin centrele judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica; b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele si prin cabinetele logopedice interscolare; c) servicii de evaluare, de orientare scolara si profesionala; 4) servicii de mediere scolara, furnizate de mediatorii gcolari;36 ¢) servicii de consultanfa pentru educajie incluziva, furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. (7) Structura, organizarea si functionarea Centrului Judetean de Resurse si de Asistengi Educational se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportulti. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaza conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezent (9). Unitat ‘inantarea invayiméritului Preuniversitar se organizeazi in ici, Cercetirii, Tineretului si Sportului. Atributiile, structura, organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educaiei, cercetsri, tineretului si sportului. Art. 100, ~ (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invaimdnt pentru activitafi extragcolare. Palatele copiilor au si rol metodologic. (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educati Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor gcolare. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se_stal regulament aprobat prin ordin al ministrului educafiei, cercetiri, tineretului si sportului, CAPITOLUL VIII - FINANTAREA SI BAZA MATERIALA A INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 101, ~ (1) Finanjarea unitatilor de invagimant preuniversitar cuprinde finanjarea de bazi, finanjarea complementara si finantarea suplimentara. (2) Statu! asigura finanjarea de baz pentru tofi prescolarii si pentru tofi elevii din invajamantul primar, gimnazial, profesional si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum $i pentru elevii din invatimantul postliceal special de stat. Finantarea de baz se face in limitele costului stendard per elev/prescolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educafiei, Cercetdrii, Tineretului si Sportului. (3) in invapaméntul preuniversitar particular, taxele de scolati consiliul de administrate al fiecdrei institutii sau unitati de invagimént, in condi re se stabilesc de ile legii Art, 102.~ (1) Finanjarea invapiméntului preuniversitar de stat, particular $i confesional se asigura din fondur' publice sau din alte surse, potrivit leg (2) Finanjarea invitamdntului preuniversitar particular si confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, in cazul invapimantului prescolar, primar si gimnazial obligatoriu, precum si din alte surse, potrivit leg Art. 103. - (1) Ministerul Educagi Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile péliticii financiare si resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreazé cu alte ministere, cu autorititi locale, structuri asociative reprezentative ale autoritiilor administratiei publice locale, cu asociafii reprezentative ale pArintilor, asociafii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum si cu sindicatele reprezentative. (2) Consiliile locale si consiliul judefean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pot contribui din bugetele proprii fa finanjarea de baz si complementara a unitatilor de invayimént preuniversitar de stat.37 Art. 104. — (1) Finantarea de baz asigura desfagurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. (2) Finanjarea de baz se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, ndemnizatiile i alte drepturi salariale in bani, te prin lege, precum si contributiile aferente acestora; b) cheltuielile cu formarea continu si evaluarea personalului; ©) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor; 4) cheltuielile materiale si servicii; €) cheltuielile cu intretinerea curenta, (3) Finanfarea de baz a unei unititi scolare rezultd prin multiplicarea costului standard per eleviprescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare gi cu numarul de elevi si se aprobé anual prin hotarare a Guvernului. (4) Baza de calcul a fondurilor alocate unitailor de invatémént prin si din bugetele locale, pentru finangarea de baz, o constituie costul standard per elev/prescolar. Costul standard per elev/prescolar se determina, pentru fiecare nivel de invayimant, filiera, profil, specializare/domeni Determinarea costului standard per eleviprescolar se face de c&tre Consiliul Notional pentru wanjarea Invajmncului Preuniversitar, in condigiile prezentei legi si conform normelor metodologice elaborate de citre Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotirare a Guvemului. Consiliul Nafional pentru Finanjarea invéjamantului Preuniversitar cuprinde reprezentanfii Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului gi Sportului, ai partenerilor sociali si ai structurilor asociative ale autoritajilor administrajiei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finantarea de baz a unitatii de invatamant se face pe baza unci formule de finantare aprobati prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri, tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescolar, numiirul de elevi/prescolari din unitatea de invayimént, precum si factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi in zona, severitatea dezavantajelor, de limba de predare si ali factori. (5) Finanjarea de baz aprobat anual prin legea bugetului de stat se repartizeazi pe comune, orage, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti, de catre directiile generale ale finan{elor publice judefene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu asistenfa tehnic& de specialitate a inspectoratelor scolare judetene, respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, (©) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitatile de invafamant preuniversitar de stat ca finantare de baz, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. stabi Art. 105. ~ (1) Finanarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. Q) Finanyrea complementar’ se asiguri din bugetele locale ale _unitatilor administrativ-teritoriale de care aparjin unitatile de invayimént preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adiugatd, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investifii, reparafii capitale, consolidari ») subventii pentru internate si cantine; 6) cheltuieli pentru evaluarea periodicd nationala a elevilor; 4) cheltuieli cu bursele elevilor; ¢) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1); 4) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; g) cheltuieli pentru examinarea medicali obligatorie periodic a salariatilor din invajémantul preuniversitar, cu excepfia celor care, potrivit legii, se efectueaz& gratuit; fh) cheltuieli pentru concursuri gcolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invagamant;38 4) cheltuieli pentru asigurarea securitajii $i sin8tstii in munc&, pentru personalul angajat, prescolari si elevi 4) gestionarea situafilor de urgent; k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domeniul educatiei si formarii profesionale. (3) Finanfarea complementar& aprobath antal prin legea bigetului de stat se répartizeaza pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre direcfiile generale ale finanfelor publice judefene, respectiv a municipiului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judejene, respectiv al municipiului Bucuresti Art. 106, — Finanfarea de baz si finanjarea complementard se realizeazi pe baza contractului de management incheiat intre directorul unititii de invatimant preuniversitar si primarul localitatii/primarul de sector in a cArei raza teritoriald se afl& unitatea de invayimant, respectiv cu presedintele consiliului judejean/primarul de sector, in cazul scolilor speciale. Art. 107. - (1) Finanfarea suplimentar’ se acorda ca suma globala fixa din bugetul i, Ti i yf de invayimant (2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti gi consilille judejene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, contribuie la finanjarea suplimentara, acordind granturi unitafilor de invayamant, in baza unei metodologii propri (3) Finanjarea suplimentara se realizeaza pe baz de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. Art. 108. ~ (1) Unitiqile de invayimént preuniversitar de stat pot obgine venituri proprii din activitaji specifice, conform leg, din donatii, sponsorizari sau din alte surse legal constituite. (2) Veniturile proprii nu diminueazi finanjarea de bazi, complementaré sau suplimentard si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administrayie. 1a sfarsitul anului bugetar, sumele neckeltuite ramén in contul unitatii de invatamant care le-a realizat gi se reporteaz& pentru bugetul anual urmator. 3) Directorul si consiliul de administratie al unitiii de invafamént cu personalitate jjuridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat, in conditiile legii. Art. 109, - (1) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului finanteazi anual, in cadrul programelor nationale aprobate prin hotirdre a Guvernului, urmatoarele competiti: ) competi intre scoli care se bazeaz& pe evaluarea institutionala a fiecdrei unititi de ‘invajdmant dupa dou axe majore: incluziune si performanfd. in urma cvaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe, se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: Excelent”, ,Foarte bun”, Bun”, ,Satisfficator” si ,.Nesatisfacator”. Sunt premiate atat scolile cu excelent in incluziune, cét si cele cu excelenta in performanta, de stat, particulare sau confesionale. §colile care obfit calificativul ,Satisficator” sau ,Nesatisfcdtor” se supun monitorizrii in vederea crester performantelor; b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, scolile vor desemna ,.Profesorul anului”, ca semn al excelentei in predare. La nivel Judetean si nafional va fi desemnat ,Profesorul anului” pentru fiecare disciplina din planul de invatimént. Excelenfa in predare va fi recompensata financiar, prin programul national de stimulare aexcelentei didactice; ©) performanta elevilor ta olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creatie tehnico-stiinjificd si artisticé si la olimpiadele sportive se recompenseaz& financiar prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii, tineretului si sportului.39 (2) in lansarea competijilor, Ministerul Educatiei, Cereetari, Tineretului si Sportului se consult& cu asociatiile reprezentative ale parintilor, asociafiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul National al Elevilor gi cu sindicatele reprezentative. Art, 110, - (1) Bugeti de venituri si cheltuieli se intocmeste anual, de citre fiecare unitate de invatimant preuniversitar, conform normelor metodologice de finanfare a invatémntului preuniversitar elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se aproba si se execut conform legii (2) Excedentele, anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteazd in anul urmator gi se folosesc cu aceeasi destinajie sau, cu aprobarea consiliului de administrafe, se utilizeazd pentru finanjarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamént, (3) Finanjarea unitatilor de invatémant special, a claselor de invatimént special, a elevilor din invagimantul special, a liceelor speciale si a CIRAE/CMBRAE, se asigurd din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judefene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial. Art. 111 ~ (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se asigurd urmétoarele cheltuieli aferente unititilor de invayamant preuniversitar, inclusiv pentru invataméntul special: a) finanjarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, aprobate prin hotsrdre a Guvernului; b) componenta locala aferenti proiectelor aflate in derulare, cofinanjate de Guvernul Roméniei si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective; ) bursele, aprobate prin hotarére a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, ctnicii romani din afara granielor f8rii, precum si bursele pentru elevii straini; 4) organizarea evaluarilor, a simulitilor si a examenelor nationale; ) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; 4) finanjarea, prin hotirdre a Guvernului, initiats de Ministerul Educatiei, Cercetari Tinereiului si Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investti, de modemizare si de dezvoltare a bazei materiale a institufiilor de invajamant preuniversitar de stat, inclusiv consolidari si reabilitari de scoli si dotari; 8) finanjarea unor programe nationale de protectie social, stabilite prin reglementari specifice; hy) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de invatémant si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si. international, precum si olimpiade internationale pe obiecte de invayimant. (2) Finanjarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic palatele si cluburile copiilor $i elevilor, cluburile sportive scolare, se asiguré din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului. (3) Cluburile sportive scolare, precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autorititile administrafiei publice locale. (4) Consiliut judefean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul General al ‘Municipiului Bucuresti aloca, prin hotardri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, in vederea finangérii unitafilor de invayimant preuniversitar de stat, prin finanjarea complementara.40 ul judetear/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura fonduri desfisurarea olimpiadelor si a concursurilor scolare judetene/ale municipiului (5) Cor pentru organizarea Bucuresti (6) Cheltuiclile aferente facilitatitor acordate elevilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educati si din alte surse, potrivit legi. Secfiunea a 2-a Baza materiala a invidméntului preuniversitar de stat Art. 112. ~ (1) Unititile de invitimant de stat pot detine in administrare bunuri proprietate publica, cele de invayimént particular au drept fundament proprietatea privat, iar cele de invayimant confesional apartin, in functie ce entitatea care le-a inflingat, uneia dintre cele doug forme de proprietate. 2) Terenurile si cladirile unitijilor de educatie timpurie, de invatsmant prescolar, scolilor primare, gimnaziale si liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de invafimént din cadrul acestora, infiinjate de stat, fac parte din domeniul public local si sunt administrate de care consiliile locale, Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de cdtre consiliite de administratie, conform legislatiei in vigoare. (3) Terenurile si clidirle in care igi desftisoard activitatea unitafile de invagimant special de stat, centrele judefene de resurse gi asistenfa educationala fac parte din domeniul public judetean, sespectiv al municipiului Bucuresti, si sunt in administrarea consiliului judejean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a c&ror raza teritorial& isi desfasoard activitatea, prin consiliile de administratie ale unitafilor de invatimant respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatimant special de stat, ale cluburilor sportive scolare, ale palatelor si cluburilor copiilor si elevilor, precum si ale centrelor judetene de resurse $i asisten{a educationala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de administratie ale acestora, (4) Terenurile si cladirile in care igi desfaigoaré activitatea inspectoratele scolare judejene, casele corpului didactic, centrul national de excelent’, centrele recreative si de divertisment, Palatul Nafional al Copiilor, palatele si cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, precum si alte unititi din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ale c&ror cheltuieli curente si de capital se finanveazi de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare judefene si prin consiliile de administratie ale acestor unitaqi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor §i institutiilor respective si sunt administrate de acestea. (5) Nu fac parte din domeniul public local, judeyean, respectiv al statului terenurile gi clidirile prevazute la alin. (2)-(4), detinute in baza unor contracte de inchiriere, concesionare sau comodat proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice. (6) Schimbarea destinajiei bazei materiale a institutiilor si unititilor de invaimént preuniversitar de stat se poate face de catre autoritagite administrajiel publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educatiei, cercetirii, tineretului si sportului. In caz contrar, actele de schimbare a destinatiei bazci materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale. Art. 113. — inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului sau institutiilor si unitétilor de invatimant si cercetare stiintificd din sistemul invapiméntului de stat, precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale, judetene si, respectiv Consiliului General al Municipiul care igi desfisoard activitatea unititile de invétimnt preuniversitar de stat, se face, dupa caz, inAL registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, in cArjile funciare sau in cdrjle de publicitate funciard, eu scutire de plata taxelor prevazute de lege. TITLUL II INVATAMANTUL SUPERIOR CAPITOLUL 1 DISPOZITII GENERALE Art, 114, - (1) Prezentul itl reglementeazi structura, functiile, organizarea si functionarea invajamantului superior din Romania. (2) invatamantul superior este organizat in universitati, academii de studii, institute, scoli de studii superioare i altele asemenea, numite in continuare institu de invéjamdnt superior sau universitai. ) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste institutii au personalitate juridica, au caracter non-profit, sunt de interes public si sunt apolitice. Art. 115. - (1) Invagimantul superior se poate organiza doar in institutii de invaqimant superior care au obfinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarca, pottivit legi. (2) Aciele de finalizare a studiilor emise in Roménia sunt recunoscute de catre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile legale in vigoare, de cétre institutii de invatamant superior acreditate. Art, 116, ~ (1) Sistemul national de invagimant superior include toate insttutiile de invajamant superior acreditate. O instituyie de invayémdnt superior autorizaté s& functioneze provizoriu, conform procedurilor legale in vigoare, devine parte a sistemului national de invayimant superior numai dupa acreditare. (2) Institutiile de invayimant superior din straindtate, recunoscute legal, ca atare, in statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul Roméniei, singure sau in parteneriat cu insttuyii de invatamént superior acreditate din Roménia, numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire fa autorizarea, acreditarea si asigurarea calitijii programelor de studii. ) Institujile de invagsmént superior roménesti pot organiza, in Romania sau in alte state, programe de studii comune cu institutii de invafamant superior din strdinatate, recunoscute ca atare de statul de origine. In cazul in care aceste programe se organizeaza in strdinatate, trebuie si respecte reglementirile legale in vigoare atat in Roménia, cat si in statele respective. Art, 117, = Misiunea invafimantului superior este de a genera si de a transfera cunoastere catre societate pi 4) formate initialé si continua la nivel universitar, in scopul dezvoltarii personale, al insertiei profesionale a individului sia satisfacerii nevoii de competent a mediului socio-economic; b) cercetare stiintifica, dezvoltare, inovare si transfer tehnologic, prin creafie individuala si colectiva, in domeniul stiinjelor, al stiinjelor ingineresti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanfelor si dezvoltarii fizice si sportive, precum $i valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. Art. 118, — (1) Sistemul national de invajimant superior se bazeazi pe urmatoarele principii a) principiul autonomiei universitare; ») principiul libertatii academice; ©) principiul raspunderii publice;42 4) principiul asigurarii cali ¢) principiul echitayi; 4) principiul eficienfei manageriale si financiare; 2) principiul transparentei; h) principiul respectarii drepturilor si libertajilor studentilor si ale personalului academic; i) principiul independentei de ideologii,religit i) principiul libertaqii de mobilitate najionald gi didactice si a vercetatorilor; k) principiul consuttarii partenerilor sociali in luarea deciziilor; 1) principiul centrarii educajiei pe student. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de varsta, etnie, sex, socialé, orientare politica sau religioasa, orientare sexuald sau alte tipt i excepfia masurilor afirmative prevazute de lege. (3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul si aiba cai de acces adaptate acestora in totalitatea spatilor universitare, precum si condifii pentru desfisurarea normal a activitiilor academice, sociale si culturale in cadrul insttugilor de invajémant superior. (4) In invatimantul superior existi i pot fi organizate facultiyi de teologie, in confor ate cu prevederile art. 15 si itute de cercetare teologicé in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale i in conformitate cu prevederile legale. doctrine politice; iemafionalé a studentilor, a cadrelor Art. 119. - (1) In institufiile de invapimant superior de stat, invayimantul este gratuit pentru cifta de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu tax. Cuantumul taxei este stabilit de cltre Senatul universitar, conform legi (2) In institutiile de invapamant superior particular, invajimantul este cu taxd. Cuantumul taxei este stabilit de cétre consitiul de administratie, conform legii. (3) Institutiile de invatamént superior au autonomie in stabilirea cuantumului taxelor gi au obligatia si le comunice tuturor celor interesafi, inclusiv pe site-ul universitafi. Art. 120. — (1) Calificarile dobindite de absolventii programelor de studii din invatamantul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate gi prin alte acte de studii eliberate de invatimént superior acreditate. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studi univer oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate, pentru programele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. in acest din urm caz, in cadrul institufiei care emite diploma trebuie sa existe 0 alta specializare acreditaté intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizaté. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. Art. 121. — Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului este autoritate publica si este abilitat s& urmareasca, s& controleze aplicarea si respectarea reglementirilor legale in domeniul invayimantului superior si s& aplice, daca este cazul, sanctiuni, De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului controleaza modul in care universititile igi exercita universitara, isi asum& misiunea generala si pe cea proprie $i isi exerciti raspunderea Art. 122, ~ (1) Institutiile de invayamént superior au patrimoniu propriu, pe care i gestioneaza conform legii. (Q) Institutiile de invayimant superior de stat si particulare se infiinfea7a prin lege, cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea, stabilite conform Ordonantei de urgenti a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitajii educatiei, aprobata cu modificdri prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare.43 (3) Inigiativa infiingiii instituyiei de invagimant superior de stat aparjine Guvernului. Initiativa inflingarii institufiei de invayamént superior particular gi confesional apartine unei fundati, jai sau unui cult religios ori altui furnizor de educafie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. Art. 123, - (1) Autonomia universitard este garantati. prin Constitutie. Libertatea academicd este garantata prin lege. Institutiile de invatamént superior se organizeazi si functioneaz& independent de orice ingerinje ideologice, politice sau religioase. (2) Autonomia universitars di dreptul comunitijii universitare si-si stabileasca misiunea proprie, strategia institutional, structura, activitafile, organizarea si functionarea proprie, gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea stricta a legisl i (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprim& in Carta universitara, aprobati de Senatul universitar, in concordant stricta cu legislatia in vigoare. (4) Autonomia universitard se exerciti numai cu conditia asumarii rlspunderii publice. (5) in institutiile de invaamant superior este asigurata libertatea cercetarii in cea ce priveste stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor si valorificarea rezultatelor, conform legii. (6) {n institutiile de invapimant superior este interzisé periclitarea sub orice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiinfifice si artistice. (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si specializarilor, in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invayamant. (8) Structurile si functiile de conducere ale universititilor particulare si confesionale, atribusiile, modul de constituire, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultatiy al fondatorilor si cu aprobarea Senatului universitar, Art. 124, ~ (1) Raspunderea public obligé orice institutie de invatamant superior, de stat sau particulard: a) si respecte legisla domeniul invatméntului superior; b) si aplice si si se supund reglementarilor in vigoare referitoare la asigurarea si evaluarea calitati in invatméntul superior; ©) s& respecte politicile de echitate gi eticd universitard, cuprinse in codul de etica si deontologie profesionala aprobat de Senatul universitar; d) s& asigure eficienta managerial si eficienta utilizirii resurselor, in cazul universitiilor de stat, si a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului institutional; €) si asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale, conform legislatiei in vigoare, Carta proprie politicile nationale si europene in vigoare; f) s& respecte libertatea academic& a personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, precum si drepturile si libertitile studentilor. (2) In cazul universitajilor confesionale, rispunderea public se extinde la respectarea statutului gi a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultului respectiv. Art. 125. — (1) in cazul in care se constati nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 124, Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului sesizeaz4 Senatul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii, Dac in termen de 3 luni de la data sesizar universitatea continu si nu respecte obligatiile prevazute la art. 124, Ministerul a) revocarea din funcjie a rectorului, in baza propunerii Consiliului de Eticd si Management Universitar, cu consultarea Senatului universitar. in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din funcfie a rectorului, Senatul universitar are obli44 desemneze un prorector care reprezinté universitatea si care devine ordonator de credite pan la confirmarea unui nou rector de c&tre ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. In termen de 3 luni de la revocarea din functie a rectorului, Senatul universitar finalizeaza procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale in vigoare si trimite spre confirmare ministrului-educafiei, cercetari, tineretului si sportului numele noului rector; ind temporar sau definitiv accesul la finantarile din surse publice, la propunerea Consiliului de Etica gi Management Universitar, ©) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiinfare a institutiei de invayamént superior in cauz&. (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. 124 se face de cétre Consiliul de Eticd si Management Universitar, format din 11 membri dup cum urmeazA: 3 reprezentanfi numiti de c&tre Consiliul Najional al Rectorilor, 3 reprezentanji ai Ministerului Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, numiti de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului i sportului, cdte un reprezentant numit de citre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in invayimantul Superior, denumiti in continuare ARACIS, Consiliul National pentru Finanjarea invayamantului Superior, denumit in continuare CNFIS, Consiliul National al Cercetarii $tiinfifice, denumit in continuare CNCS, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, denumit in continuare CNATDCU gi un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. (3) Orice persoana fizic& sau juridic& poate sesiza Consiliul de Eticd si Management Universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor stipulate la art. 124. in urma primirii unei astfe! de sesiziri, Consiliul de Eticd si Management Universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a rispunde sesizarii in termen de 3 luni. Raspunsurile la aceste sesiziri constituic documente publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului. (4) Respectarea de cétre institutiile de invatdmant superior a obligatiilor stipulate in art. 124 sia altor obligatii legale aferente rispunderii publice, precum si respectarea de catre Consiliul de Etict si Management Universitar a obligatillor prevazute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoand fizicd sau juridic’ roman’. Nerespectarea acestor obligatii poate fi atacat& in contencios administrativ de c&tre orice: persoand fizicd sau juridicd romana, potrivit legii. Art. 126. ~ (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, stafiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor si clinicilor universitare, precum si dotarile aferente, folosite de institufia de invayamant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este ‘ndreptajitd si le utilizeze. (2) Fac exceptie de la preved Ministerului Sanatajii, ministerelor si institu alin. (1) spatiile si dotarile aferente care aparjin lor cu refea sanitaré proprie, in care se desfigoara invagimantul medical superior, spatiile care apartin cultelor in care se desfisoar& invayimantul confesional, precum si spafiile care aparjin Ministerului Apirdrii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informati in care se desfigoara invayamént de specialitate. (3) Spatiul universitar este inviolabil. Accesul in spatiul universitar este permis numai in lite prin lege si prin Carta universitard. Art. 127, — (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti, personal didactic si de cercetare gi personal didactic gi de cercetare auxiliar. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane c&rora li s-a conférit calitatea de ‘membru al comunitatii universitare, prin hotérére a Senatului universitar (3) Membrii_comunitajii universitare au crepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara,45 iversitard prezinté opfiunile majore ale comunita Art, 128, - (1) Carta si se aplica in tot spatiul universitar. (2) Carta universitard se referd, in mod obligatoriu, cel pufin la: a) modalititile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocupai func conducere sau care fac parte din structurile si organismele de conducere ale univer conformitate cu legislatia in vigoare; 'b) codul de etic& si deontologie profesionald universitara; c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitati; 4) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinayi conditiilor in care sunt utilizate; ©) conditiile in care se pot incheia contracte cu institujile publice si cu alfi operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentald si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare; 1) condifile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de invatémant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale; fle in care se pot construi, detine si folosi elementele aferente bazei necesare educatiei si cercetarii stiintifice; hh) modalitafile in care se deruleaza actiunile de cooperare internafionala ale institutiei de invagimant superior, incheierea de contracte si participarea la organizatiile europene si internationale; i) modalititile de colaborare dintre structurile de conducere ale universitatilor si sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic si administrativ si organizatile studentesti legal constituite; J) orice alte aspecte considerate relevante de c&tre Senatul universitar si care corespund oare. (3) Carta universitard se elaboreazi si se adopt de cdtre Senatul universitar, numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. (4) Carta universitaré nu poate confine ptevederi contrare legislatiei in vigoare. Nerespectarea legilor in confinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respect (5) Carta universitard se adopt numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerului Educatie, Cercetarii, Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare, Rezoluti privind avizul de legalitate se emite de citre Ministerul Educajiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului in termen de maximum 30 de zile de la data solicitarii instituyiei de invatamant superior. (6) in cazul in care termenul prevazut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobairii tacite. universitare legisla Art, 129, — (1) Institutiile de invagimant superior pot infiinga, singure sai prin asociere, societiti comerciale, fundatii sau asociafii, cu aprobarea Senatului universitar. Conditia ca acestea A se inflingeze este aceea ca ele sa contribuie la cresterea performantelor institujlet si si nu influenjeze negativ in niciun fel activitdjie de invafamant, cercetare si consultant’. (2) Institujiile de invayamént superior pot constitui consortii, inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare, in baza unui contract de parteneriat, conform legislatiei in vigoare. (3) La constituirea societatilor comerciale, a fundatiilor sau a asociafiilor, instituyia de Invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de inventie gi alte drepturi de proprieiate industrial8. Universitatea poate acorda prin contract dreptul de administrare si folosingd asupra bunurilor patrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de asociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator, cu aprobarea Senatului universitar. Dreptul de folosingé si administrare asupra bunurilor proprietate public& nu poate constitui aport al universitaii la capitalul social al unei societsti comerciale, fundatii sau asociatii. Art. 130. — (1) Institufiile de invaimant superior adopt un cod de etica si deontologie profesional universitard. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu:46 a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitayi; b) prevederea ci persoanele care se afla in relatie de soti, afini si rude pana la gradul II], inclusiv, nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una si se afle fata de celdlalt sau cealaltd intr-o pozitie de conducere, control, autoritate sau evaluare institutionald la orice nivel in aceeasi universitate gi nu pot fi numiti in comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale c&ror decizii afecteaza soi, rudele sau afinii pan’ la gradul Ili inclusiv; c) masurile educationale, administrative si tehnice care se iau pentru garantarea originalitayii lucrarilor de ticenf’, master, doctorat, articolelor stiinffice sau a altor asemenea lucr&ri, precum si sancfiunile aferente. (2) Rectorul universititii are obligatia s& prezinte anual, cel tarziu pana in prima zi lucrtoare a lunii aprilie a fiecdrui an, un raport privind starea universitétii. Raportul este facut Public pe site-ul universitifi si este transmis tuturor parjilor interesate. Acest raport include cel putin: 4) situafia financiaré a universititi, pe surse de finantare si tipuri de cheltuieli; b) situatia fiecdrui program de studi ) situatia personalului institutie! 4d) rezultatele activitatilor de cercetare; ) situatia asigurarii calit&tii activitatilor din cadrul universitatii; f) situatia respectirii etic universitare gi a eticti activitailor de cercetare; ) situatia posturilor vacante; hy) situatia insertiei profesionale a absolventitor din promotile precedent. (3) Raportul anual al rectorului este 0 componenti a rispunderii publice si constituie o fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul public. CAPITOLUL II STRUCTURA ORGANIZATORICA A INSTITUTHLOR DE iNVATAMANT SUPERIOR Art. 131. — (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata, orice instituyie de invayimant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizatorice: facultai, departamente, institute, centre sau laboratoare, unitati de proiectare, centre de consultanté, clinici universitare, studiouri si ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continua a resurselor umane, unititi de microproductie si prestiri servicii, stafiuni experimentale sau entitafi pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tchnologie. in structura institutiilor de invatimant superior functioneaza servicii tehnico-administrative. (2) Instituyia de invapimant superior poate infiinfa, pe pericad’ determinata si pe proiecte, unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri si cheltuieli, care au autonomie si statute proprii, aprobate de Senatul universitar. (3) Componentele prevazute la alin. (1) si (2) sunt organizate de fiecare institutie de invatamant superior, astfel inc&t institutia s4-si realizeze misiunea, s& asigure criterile si standardele de calitate, s gestioneze in mod eficient activitatile de invayamént, cercetare, productie sau transfer cognitiv si tehnologic si si asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunititii universitare, Art, 132. — (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreazd si gestioneaza programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinjelor, artelor sau sportului. (2) Orice facultate se infiinfeaz’, se organizeazA sau se desfiinjeazA la propunerea si cu aprobarea Senatului universitar, prin hotardre a Guvernului privind structura insttutillor de ‘nvayimin super, initia anual de Minister Educa, Crcetii, Tineretului si Spor (3) {ntr-o institutie de invajamént superior de stat, Guvernul, cu consultarea Senatului universitar, poate sa infiinfeze si s8 finanteze un program de studii sau o facultate cu acele programe47 de studii care rispund unor cerinfe stringente de instruire si formare profes inceres national. Programele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referitoare la asigurarea calititi in invatamdntul superior. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, scoli doctorale, scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri sicicluri de studii universitare. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in situatii temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educajiei, Cercetdrii, Tineretului si Sportului, poate infiinta facultafi, in cadrul universitatilor de stat, cu consultarea Senatului universitar. Art. 133. — (1) Departamentul este unitatea academicd functionals care asigurd producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de specialitate. (2) Un departament poate avea in component centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, scoli postuniversitare si extensii universitare. (3) Departamentul se infiineaz8, se organizeazi, se divizeaz, se comaseaz sau se desfiinteaz& prin hotarére a Senatului universitar, la propunerea consiliului facultaji/facultatilor in care funcfioneaza. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care functioneazi ca unitafi de venituri si cheltuieli in cadrul universitati. Art. 134. — {nfiinjarea institutelor, statiunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este aprobata de cétre Senatul universitar, cu respectarea legislatiei in vigoare. Art. 135. — (1) Invagiméntul superior pentru minoritatile nationale se realizeaz’: a) in institutii de invatamant superior in cadrul crora_functioneaza facultaji/inii/programe de studii cu predare in limba matern’; b) in institufii de invajimant superior multiculturale si multilingve; in acest caz, se ie sectii/linii cu predare in limbile minoritdtilor nationale; ©) in cadrul institutiilor de invayamant superior pot fi organizate grupe, sect sau li predare in limbile minoritatilor nationale, in conditile legii (2) Linia de studiu din cadrul universitaqii multilingve si multiculturale se organizeaz& in departamente. Cadrele universitare apartindnd liniei de studiu adopta si elaboreazA un regulament de funcionare propriu, care stabileste procedurile de alegere gi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective in concordant cu Carta universitard, in termen de 6 luni de ta data intrarii in vigoare a prezentei le (3) Sectia de studiu este 0 forma de organizare a invataméntului universitar intr-o Himba a minoritdjilor nafionale, care poate fi institujionalizata, atat la nivelul universitfii, ct si in cadrul unei facultifi, prin departamentul sectiei, care are in component programele de studiu i structurile organizatorice aferente. Sectiile beneficiazd de autonomie universitard in organizarea activitétilor didactice, consti le (4) in invayimantul universitar pentru minoritifile nationale, se asigura pregatirea in ciclul I de studii universitare - licen, in ciclul II de studii universitare - master si in ciclul Ill de studii universitare - doctorat, precum si in invaiméntul postuniversitar, in limba materna. (8) Finanjarea de baz se calculeazd dupa un coeficient mérit pentru studentii care urmeaza cursurile in limba unei mincritai nationale.48 CAPITOLUL IL ORGANIZAREA STUDITLOR UNIVERSITARE Sectiunea I Structura anului universitar Art. 136. — (1) Anul universitar incepe, de reguld, in prima zi lucritoare a lunii include dowd semestre. Un semestru are, de reguli, 0 durati de 14 siptimani de activititi didactice urmate, de regula, de minimum 3 sAptémani de examene. Structura anului universitar se aproba de cAtre Senatul universitar. in atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o perioada de minimum 17 siptimani, (2) Senatul universitar al fiecdrei institujii de invayimant superior aprobé anual, cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesionala a enjilor, precum si calendarul activitatilor educationale specifice semestrelor academice de Sectiunea a 2-a Programe de studii universitare Art, 137, ~ (1) Programul de studii universitare reprezint& un grup de unitaji curriculare de predare, invatare, cercetare, aplicafii practice si evaluare planificate astfel incdt si duct la 0 calificare universitard certificata printr-o diploma $i printr-un supliment de diploma. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu. profilul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileste astfel incdt si maximizeze sansele obtinerii calificdrii dorite gi se aproba de tre Senatul universitar. (3) Concordanja dintre curriculum si calificarea oferiti’ de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calita (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si organizate pe 3 cicluri de studiu: licenta, master, doctorat. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocup ciclu de studii universitare absolvit. Art, 138. ~ (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de {nvaqimant superior, cu respectarea legistatiei in vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, Senatul universitar aproba un regulament propriu de organizare gi functionare, in acord cu standardele nationale si internationale generale si specifice de calitate. 2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea $i desftigurarea de programe de studii universitare care nu functioneazi legal se sancjioneaz’ cu. nerecunoasterea studiilor pentru beneficiari, precum si cu amend’ pentru organizatori, potrivit legii penale, si cu retragerea imediati, de cétre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditir pentru institutia in cauza, (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaz distinct pentru fiecare forma de invayimént, fiecare limba de predare si pentru fiecare locatie geograficd in care se desfasoara, (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea nationala ‘nu poate contraveni celei europene. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare, domeniile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate si functioneze provizoriu, locatiile geografice de desfisurare, numérul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de49 studii universitare, forma de invayimant sau limba de predare, precum si numdrul maxim de studenfi care pot fi scolarizati, propus de catre agentiile de evaluare a calititii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hot&rdre a Guvernului, promovaté de c&tre Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului, inaintea datei de 31 martie a anului respectiv. Sectiunea a 3-a Forme de organizare Art. 139, — Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventd, caracterizate prin activit&ti de invayimant si/sau de cercetare programate pe durata intregii zile, specifice fiecdrui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite stptiménal/zilnic pe parcursul semestrului si presupundnd intélnirea nemijlocité, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice si de cercetare; b) cu frecvenfi redusi, caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri sinteza si pregatirii aplicative, programate in mod compact si periodic, presupundnd intélnirea nemijlocita, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregatire specifice invagimantului la distant; ¢) la distant’, caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice, activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. Art, 140. — (I) Programele de studii universitare de licenj& se pot organiza la urmatoarele forme de invajimant: cu frecvenfd, cu frecvenfa redusa si la distanta. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoarele forme de invayamant: cu frecventa gi cu frecvena redusd. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) programele de studii de licent& si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de invayimant cu frecventa. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de invatamant cu frecvenfi. Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligatiile referitoare la frecvenfé sunt stabilite de c&tre conducerea scolii doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Obligatiile referitoare la frecventS constituie un criteriu de evaluare a calitafii scolii doctorale, inclusiv in vederea finantari (5) Diplomele gi certificatele de studii universitare eliberate de superior, in condifile legii, pentru aceleasi programe de studii, indiferent de forma de invayimant absolvit, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, competentele si cunostintele verificate, corespondenja dintre rezultatele invairii $i notele, diplomele sau certificatele de stud acordate trebuie si fie identice pentru orice forma de invajimant corespunzatoare unui anumit program de studii din cadrul unei institufii de invatmént superior. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invayimént cu frecvent’ redus& si la distangi numai ‘de invapimént superior care au acreditat programul de Invafamant respectiv la forma de invyémant cu frecventa, Sectiunea a 4-a Contracte de studi Art. 141, — Institufia de invatimant superior semneazi cu fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetator post-doctoral inmatriculat la un program de studii, un contract de studii universitare in concordanfé cu prevederile regulamentelor de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in vigoare. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar.50 Sectiunea a 5-a Admiterea in programe de studi Art. 142. — (1) Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaz anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in insttujiile de invaymént superior de stat si particulare din Romania, (2) Fiecare institutie de invayimant superior elaboreazd si aplicd propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. Acest regulament se elaboreaz conform metodologiei-cadru prevazuta la alin. (1). (3) Conditiile de admitere, inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute publice in fiecare an, de cAtre universitate, cu cel putin 6 luni inainte de susfinerea concursului de admitere. (4) La admiterea in invayimantul superior de stat si particular, pentru fiecare ciclu gi program de studii universitare, cetafenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparjinnd Spatiului Economic European si ai Confederatici Elvefiene pot candida in accleagi conditii prevaizute de lege pentru cetaenii romani, inclusiv in ceea ce priveste taxele de gcolarizare, (5) Institutiile de invayimant superior pot percepe de la candidati, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, taxe de inscriere pentru organizarea si desfisurarea admiterii, in cuantumurile aprobate de Senatele universitare. Senatele universitare pot si prevad’, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor. (6) O persoana poate beneficia de finanfare de la buget pentru un singur program de licen, pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. (7) Perscana admis la un program de studii universitare de licenfa, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv, de la inmatriculare gi pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. (8) Institujile de invatimént superior au obligatia s& restituie, in cel mult doud zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat, ftird perceperea unor taxe, dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunfé la locul obfinut prin admitere, dupa afisarea rezultatelor finale. Sectiunea a 6-a Examene de finalizare a studiilor Art. 143, — (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatméntul superior sunt: a) examen de licenta, pentru ciclul de studii universitare de licenja sau examen de diploma pentru invataméntul din domeniul stiintelor inginerest b) examen de dizertatie, pentru ciclul de studii univer ¢) examen de sustinere publica a tezei de doctorat;, 4) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare; ©) examen de selecjie, care precedd examenul de licen, in cazul studentilor/absolvengilor care provin de la institutii de invayimént superior si/sau programe de studi care au intrat in re. (2) Examenele previzute ta alin. (1) se organizeazs ji se desfasoaré numai de cétre institugiile de invajimant superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de Senatul universitar si care respects metodologia-cadru, aprobaté prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului $i sportului, in termen de. 6 luni de la data intririi in vigoare a prezentei legi (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invaimant superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul institujilor de invayimant superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, ‘Tineretului si Sportulu itare de master;31 (4) indrumatorii lucrarilor de licenta, de diploma, de dizertatie si de doctorat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii confinutului acestora. (5) Este interzis& comercializarea de lucrati stiintifice in vederea facilitarii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de licent’, de diploma, de dizertafie sau de doctorat. Sectiunea a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs ale studengitor Art. 144, ~ (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaludri sumative de tip examen $i prin evaluarea continu’. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare aprobate de Senatul universitar, care au in vedere asigurarea calititi si respectarea prevederilor codului de eticd si deontologie universitara. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1, nota 5 certificand doban: aferente unei discipline si promovarea unui examen; ) cu calificative, dupa caz. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluiri pot fi anulate de catre decanul facultati in temeiul prevederilor din Carta universitard, atunci cfnd se dovedeste c& acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incdlcarea prevederilor codului de eticé si deontologie universitara. Decanul poate dispune reorganizarea examenului. Art. 145, — Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere, de student ‘examinafi, de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in. exclusivitate de ‘competenfa institufiilor de invatimant superior, conform propriilor regulamente institufionale gi prevederilor Cartei universitare. Sectiunea a 8-a Diplome Art. 146. ~ Rectorul poate anula, cu aprobarea Senatului universitar, un certificat sau 0 diploma de studi atunci cénd se dovedeste c& s-a obfinut prin mijloace frauduloase sau prin ‘incdlcarea prevederilor codului de etica si deontologie universitara. Art. 147. — (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate in jard sau in strdindtate se realizeazd pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de Senatul universitar al fiecdrei institujii de invatamant superior, pe baza normelor europene, ale sistemului european de acumulare si transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incdle&rii prevederilor codului de eticd si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. @) in cazul unor programe de studii organizate in comun de dou sau mai multe universitafi, actele de studii se elibereazi in concordanti cu reglementirile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale.52 Sectiunea a 9-a Credite de studii Art. 148. - (1) Programele de studii universitare planificd si organizeazd volumul de munca specific aciivitstilor de predare, invajare, aplicare practic’ si examinare in concordanfi cu ECTS/SECT, exprimandu-1 in termenii creditelor de studii transferabile. Un credit de studiu transferabil consti in cantitatea de munca intelectuala dirijata si independent& necesard pentru finalizarea individual de citre student a unei unitéti componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare, completata cu validarea rezultatelor invaarii. (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mic& decat cea corespunzitoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile, (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabileste de catre Senatul universitar. (4) Durata programelor de studii universitare de licent& si master, pe domenii de specializare, se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin hotirre a Guvernului. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenté si de master corespunde obfinetii a cel putin 300 de credite de studii transferabile. (© Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de domeniul stiintific sau artistic. Art. 149. — (1) Numérul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referin(& pe care universitafile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundamental in scopul echivalarii si ‘ransfertrii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dint-un program (2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor si recunoasterea in strdindtate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferebile, pe baza lor existente in registrul matricol propriu, institutiile de invatamant superior acreditate pot clibera, la cerere, documente in cadrul c&rora s& fie atribuit un numar de credite de studi transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru aceasta operatiune, institutile de invayimant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de Senatul unive G) Pentru cadrele didactice din invajiméntul preuniversitar, Ministerul Educate Cercetirii, Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica, pe baza ECTS/SECT, invajaméntul universitar de scurtd duratd, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studi universitare de licenta, potrivit leg Sectiunea a 10-a Ciclul 1 - Studii universitare de licenga A. Organizarea Art. 150. ~ (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenti si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului gi cfrora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeazi prin hotardre a Guvernului, in urma evaluarii exterme realizata de cétre ARACIS sau de catre o alt agentie de asigurare a calitatii, din tard sau strdindtate, ‘inregistrat in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invayimantul Superior (EQAR). Studiile universitare de licent& corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT gi se finalizeazA prin nivelul 6 din EQFICEC. (2) La invapimantul cu frecventa, durata specifica a studiilor universitare de licenta este, dupa caz, de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studi transferable33 pentru un an de studii, Durata studiilor de licen pentru invayimantul universitar din domeniul stiinge ingineresti, stinte juridice si teologie pastorala este de 4 ani. (3) Un procent de maximum 5% din numairul studentilor cu freevenyS dintr-un program de studii universitare de licent& pot parcurge, cu aprobarea Consiliului facultafii, 2 ani de studii fntr-un singur an, cu exceptia insttutiilor de invatimént superior medical sil ultimului an de studii, in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfaisurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in vigoare. (4) in cadrul studiilor universitare de licent& este obligatorie efectuarea unor stagii de practicd. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30% din locurile de practicd necesare, dintre care cel putin 50% in afara universitatilor. (5) Studiile universitare de licenfa la forma de invatimant cu frecvenfi se pot organiza fn regim de finanjare de la bugetul de stat sau in regim cu tax. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloc& pentru studiile universitare de ficenti a forma de invayimant cu frecventé un numar de granturi de studii finanjate de la buget, pentru universitatile de stat. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. Procedura de autorizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazutd de lege. B. Admiterea Art. 151. ~ (1) Pot partic Jiceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. 2) in cadrul metodologiei proprii,institutile de invajimant superior pot stabili facilitayi sau condifii speciale referitoare la admiterea candidajilor la programe de studi universitare de licen, care au objinut in perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau alte concursuri nationale sau internationale. universitare absolventii de C. Diploma Art, 152. — (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenfa se numeste diploma de licen, diploma de inginer sau, dup& caz, diploma de urbanist. (2) Pe diploma de licenya, pe diploma de inginer sau, dupa caz, pe diploma de urbanist se mentioneaza toate informafiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invapimént urmaté si titlul obtinut. Diploma de licent&, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt insojite de suplimentul la diploma si se elibereaza, gratuit, in limba roménd si intr-o limba de circulajie internationals, Sectiunea a 11-a Ciclul I~ Studii universitare de master A. Organizarea Art. 153. — (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu de studi universitare si se finalizeaz4 prin nivelul 7 din EQR/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studi transferabile cuprins intre 60 si 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandari sau bune practici curopene, ciclul | si ciclul Il de studii universitare pot fi oferite comasat, intr-un program unitar de studii universitare cu o duratd cuprinsé intre 5 si 6 ani, la invatamantul cu frecventa, in conditiile prezentei legi, diplomele obtinute fiind echivalente diplomei de master. (2) Diploma de absolvire sau de licent4 a absolventilor invatamantului superior de lung’ perioada anterioara aplic&rii celor trei cicluri de tip Bologna este echivalenta cu diploma universitare de master in specialitate. durats de stu54 ‘Art. 154. — (1) Programele de studii universitare de master pot fi: ) master profesional, orientat preponderent spre formarea competentelor profesionale; b) master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiingifica. invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare poate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de.studii universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant cu freeventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale; c) master didactic. Masterul didactic se organizeaza exclusiv la forma de invatamant cu freeventa. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu acele institugi de invapamant superior care sunt acreditate sau autorizate provizoriu in acest scop. Art, 155, — (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, impreund cu stabilirea numérului maxim al studentilor care pot fi scolarizati i cArora li se poate acorda 0 diploma de absolvire se realizeaz& prin hotdrére a Guvernului, in urma evaluari externe realizate de c&tre ARACIS sau de c&tre o alt agentie de asigurare a calitatii, din fara sau strdindtate, inregistrats in Registrul European pentru Asigurarea Calitiii in Invayiméntul Superior, denumit in continuare EQAR. (2) in cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii promovate sunt stabilite anual de citre Senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pana la data de | februarie a fiecdrui an, pentru a fi publicate centralizat. (3) Institufiile de invatémént superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociafii profesional si/sau institufii publice pentru dezvoltarea unor programe de studi universitare de master care s4 raspunda cerinfelor pietei muncii. (4) Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului alocd pentru. studiile universitare de master la forma de invatimant cu frecvent& un numar de granturi de studij finantate de la buget, pentru universitiqile de stat. B. Admiterea Art. 186. — Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu diploma de licenfa sau echivalentd. C. Diploma Art. 157. ~ Diploma conferita dup’ promovarea unui program de studii universitare de ‘master si susfinerea cu succes a lucrarii de dizertatie se numeste diploma de master si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invayamént. ‘Aceasta este insofita de suplimentul la diploma care se elibereazd gratuit, in limba romana si 0 limba de circulagie intemnationala. Sectiunea a 12-a Ciclul II] ~ Studii universitare de doctorat A. Organi rea Art. 158. - (1) Studiile universitare de doctorat reprezinté al Ill-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea se desfisoara pe baza unui Cod al Studiilor Universitare de Doctorat, aprobat prin hotardre a Guvernului. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeazi in scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Scolile doctorale se pot organiza de c&itre 0 universitate sau un55 consortiu universitar ori de cAtre consorfii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Universitatle, respectiv parteneriatele sau consorfiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o Institujie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat, denumité in continuare JOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a acreditarii, respectiv a evaluarii periodice. (3) Academia Roména poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Roméne, cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinja autorizArii, acreditarii si funefiondrii ca institutie de invayamant superior. $coala de Studii Doctorale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluat individual, pentru fiecare domeniu in parte, in vederea acreditarii. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza performantei scolii doctorate si a capacitatii institutionale a IOSUD din care face parte scoala doctorala. Evaluarea scolilor doctorale se face de cltre ARACIS sau de catre o alt& agentie de asigurare a calitati, din tard sau straindtate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii $i a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii si metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educajiei, cercetdrii, tineretului si sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS si CNATDCU. Fiecare scoala doctoral este evaluat periodic, din 5 in 5 ani (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale, ARACIS sau agentia prevazuts la alin, (4) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului acordarea sau, dup’ ccaz, retragerea acreditarii in vederea organizarii de studii universitare de doctorat. Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atest& prin ordin al ministrului educatici cercetari, tineretului si sportulu (© Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific, care are ca finalitate producerea de cunoastere relevant international, pe baza unor metode stiintifice, organizat numai la forma de invayimant cu freeventd. Doctoratul stintific este o condiie pentru cariera profesionala in invayaméntul superior $i cercetare; b) doctorat profesional, in domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoastere original pe baza aplicarii metodei stiintfice si a reflectiei sistematice, asupra unor creatii artistice sau asupra unot performanje sportive de inalt nivel national si international si care poate constitui o baz pentru cariera profesionala in invajémantul superior gi in cercetare in domeniile artelor si sportului. (D Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeazi pe discipline sau tem: disciplinare gi interdisciplinare. (8) Studiile universitare de doctorat dispun, in cadrul institutional al IOSUD, de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor de studii si cercetare, inclusiv la nivelul scolilor doctorale. La nivelul IOSUD functioneaza Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat. La nivelul fiecdrei scoli doctorale functioneazd Consiliul Scolii Doctorale. Aceste structuri funcfioneazé conform prevederilor prezentei legi si ale Codului Studiilor Universitare de Doctorat prevazut la alin. (I). Art. 159, ~ (1) Programu! de studii universitare de doctorat se desf'igoard in cadrul unei coli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat $i cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate, in cadrul scolii doctorale; ) un program individual de cercetare stiinfificd sau creafie artistic8. (2) in domeniile de studi reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respecti reglementarile in cauza. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regula, de 3 ani. in situatii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungitd cu 1-2 ani,56 cu aprobarea Senatului universitar, la propunerea conducdtorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. (4) O scoala doctorala poate recunoaste, conform regulamentului propriu de organizare si desfaisurare a studiilor universitare de doctorat si in conditile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stagii de cercetare stiinfificd, desfigurate in fard sau in strdindtate, in universitafi sau in centre de cercetare de prestigiu, precum si recunoasterea unor cursuri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice, in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare si desfSgurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studi se prelungeste in consecinté cu pericadele cumulate ale intreruperilor probate. (©) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de conducditorul de doctorat si de scoala doctoral Art. 160, ~ (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaz8 cu finanjare de la bbugetul de stat, in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului aloca anual, prin hotérdre a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o duratd de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. (3) Granturile doctorale se acorda pe bazi de competitie nationala de proiecte stiinifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stiintifice intre conducatorii de doctorat, ‘membri ai unei coli doctorale. Competitiile sunt organizate in coordonarea CNCS. (4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor dow& tipuri de competitii prevazute la alin. (3), precum si metodologia de desftisurare a competitilor se stabilesc prin ordin al ‘ministrului educatiei, cercetirii, tineretului si sportului Art. 161. ~ Doctoratul se poate desftisura in limba romana, in limba minoritatilor nationale sau intr-o limba de circulatie internationala, conform contractului de studii doctorale ‘ncheiat intre IOSUD, conducatorul de doctorat §i studentul-doctorand. Art, 162. ~(1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza gi in cotuteld, caz in care studentul-doctorand isi desfagoard activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducitor de doctorat dintr-o alt jaré, sau sub indrumarea concomitenté a doi conducitori de doctorat din institut diferite din Roménia, pe baza unui acord seris intre institufiile organizatoare implicate. Doctoratul in cotutela poate fi organizat §i in cazul in care conducatorii de doctorat sunt din aceeasi [OSUD, dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducdtorii de doctorat a atins varsta pensionarii, conform prevederilor din Carta universitars. (2) in contextul politicilor de asigurare a mobilitajii universitare, IOSUD poate angaja, pe bazi de contract, specialisti din strdinatate care defin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4). B. Adi rea Art. 163. — Au dreptul si participe la concursul de admitere la studi universitare de doctorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalent& acesteia.37 C. Studentul-doctorand Art. 164. ~ (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat, persoana inscrist in programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studenii-doctoranzi sunt ‘neadrati de cdtre IOSUD sau oricare dintre membrii [OSUD ca asistenti de cercetare sau asistenfi uniiversitari, pe perioada determinata. (2) Pe toata durata activitaii, studentul-doctorand beneficiaza de recunoasterea vechi {in munc& si specialitate si de asistent& medicals gratuita, fra plata contributiilor la asigurarile sociale de stat, la asiguratile pentru somaj, la asigurarile sociale de sindtate si pentru accidente de munca si boli profesionale. (3) Studentul-doctorand poate desfigura activititi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe siptimana. Activitatile didactice care depagesc acest nivel vor fi remunerate in conformitate cu legislatia in vigoare, intrand sub incidenfa Codului muncii, cu respectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contribujilor datorate, potrivit legii, la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sandtate si pentru accidente de munca si boli profesionale. Art. 165. ~ (1) Perioada desfisurdrii studiilor universitare de doctorat este asimilatd, conform legislafiei in domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste, in aceasta perioada, contributii Ja asigurarile sociale. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat, IOSUD elibereazd 0 adeverint& care atest perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat. D. Conducatorul de doctorat Art. 166. ~ (1) Pot fi conducdtori de doctorat persoanele care au objinut dreptul de conducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi, precum gi persoanele care au obtinut atestatul de abilitare, avand cel putin funcfia de lector/sef de lucriri, respectiv de cercetitor stiintific gradul IN. (2) Calitatea de conducdtor de doctorat este acordaté prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educa international, propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educat tineretului si sportului. Stendardele minimale de acceptare de c&tre CNATDCU a dosarului pentru obfinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didacticé sau gradul profesional si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. (3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice si de cercetare care au dobandit acest drept trebuie s& aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o institufie membré a unui IOSUD gi si fie membre ale unei scoli doctorale. Cadrele didactice si de cercetare abilitate si cercetitorii stiintifici abilitagi devin conducdtori de doctorat in urma abilitaii (4) Specialistii care au, dobndit dreptul legal de a conduce doctorate in instit ‘invatimént superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate dobandesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania, dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducitor de doctorat in una din jarile Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si Confederaia Elvetiana dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Roménia, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportuluis b) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste o lists a institutilor de invayimant superior, din afara farilor menfionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universitafi ale lumii. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din58 institutile aflate pe aceasta list dobandese automat calitatea de conducdtor de doctorat in Roménia, jin urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri, tineretului si sportului; ©) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor instituyii din strainatate, altele decit cele prevazute Ia fit. a) sau b), pot obfine calitatea de conducdtor de doctorat in Romania, fie printr-o conventie international de recunoastere reciproca, fie conform prevederilor alin. (2). (5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in domeniul pentru care a objinut acest drept. Art. 167, — (1) Un conducttor de doctorat_ nu poate indruma simultan studenfi-doctoranzi decét intr-un singur IOSUD, exceptie ficdind doctoratele conduse in cotutela. (2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat, (3) Pentru activitatea pe care o desfigoarai in aceastA calitate, conducdtorii de doctorat sunt remunerafi in conformitate cu legislatia in vigoare Art, 168, ~ (1) Teza de doctorat se elaboreazi conform cerinjelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanté cu reglementarile prevazute in Codul Studiilor Universitare de Doctorat. (2) Comisia de susfinere publica a tezei de doctorat, denumité in continuare comisie de doctorat, este propusi de conducsitorul de doctorat si aprobats de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: presedintele, ca reprezentant al [OSUD, conducatorul de doctorat si cel putin 3 referenti oficiali din faré sau din strainatate, specialisti in domeniul in care a fost elaborati teza de doctorat si din care cel pujin 2 isi desffgoard activitatea in afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor si au cel putin functia didactics de conferentiar universitar sau de cercetitor stiintific gradul I! ori au calitatea de conducitor de doctorat, in tard sau in strdindtate, (3) Teza de doctorat se sustine in sedinfé publicd in faya comisiei de doctorat, dupa evaluarea de cdtre tofi referenfii. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel pt 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducitorului de doctorat, Sustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilor comisiei de doctorat si a publicul (4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referentiloroficiali, comisia de doctorat evalueaza si delibereazA asupra calificativului pe care urmeaz sa il atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: Excelent", ,Foarte bine”, ,Bine”, ,Satisficitor" si ~Nesatisficitor”. De regulé, calificativul Excelent” se acorda pentru maximum 15% dintre candidatii care obfin ttlul de doctor intr-un anumit IOSUD, in decursul unui an universitar. (5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerinfele prevazute in programul de cercetare stiinfificd si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului Excelent”, ,Foarte bine”, ,,Bine” sau ,Satisficator” comisia de doctorat propune acordarea titului de doctor, propunere care se inainteaz’ CNATDCU, spre validare. CNATDCU, in urma evaluatii dosarului, propune ministrului educajiei, cercetarii, tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. (6) in cazul atribuirii calificativului ,Nesatisfacdtor”, comisia de doctorat va preciza elementele de confinut care urmeaza si fie refficute sau completate in teza de doctorat si va solicita © noua sustinere publicd a tezei. A doua sustinere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat, ca si in cazul primei susfineri. in cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul ,Nesatisfcator”, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat, (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educati si sportului, dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDCU. i, cercetari, tineretului59 (8) in cazul in care CNATDCU invalideazi argumentat teza de doctorat, 1OSUD primeste din partea Ministerului Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului o motivatie sorisi de invalidare, redactatd in baza observatiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmis& CNATDCU in termen de un an de ta data primei invalidari. Dack Iucrarea de doctorat se invalideazd si a doua oard, titlul de doctor nu va fi acordst, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. (9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redacteaza si in format digital ‘in domeniul artelor, teza de doctorat poate fi insofita de inregistrarea pe suport digital a creatici artistice originale. Teza de doctorat gi anexele sale se public& pe un site administrat de Ministerul Educatiei, Cercetari, Tineretului si Sportului, cu respectarea legislafiei in vigoare in domeniul drepturilor de autor. Art. 169, — (1) Diploma conferit& dup& promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. In diploma care certificd obfinerea gi detinerea titlului de doctor se mentioneaz8, in mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific; in cea care certificd obfinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional se mentioneaz’, in mod expres, domeniul profesional al doctoratului. (2) in uma finalizirii studiilor universitere de doctorat stiintific, se confers de care IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinfe, corespunzndu-i acronimul Dr. (3) in urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional, se confera de catre IOSUD diploma $i titlul de doctor intr-un domeniu profesional, corespunzdndu-i acronimul Dr. P. Art. 170, (1) in cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etic profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, intocmite, dup caz, de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, de Consiliul de Etic& si Management Universitar sau de Consiliul National de Etic& a Cercetarii Stiinjfice, Dezvoltarii Tehnologice gi Inovarii, poate lua urmatoarele mésuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calititi de conducttor de doctorat; b) retragerea titlului de doctor ©) retragerea acreditirii scolii doctorale, ceea ce implic& retragerea dreptului scot doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi. (2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel pujin 5 ani de la pierderea acestei calitfi, numai in urma reluarii procesului de acreditare, conform art. 158. (3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obfine dupa cel putin 5 ani de ta pierderea acestei calititi, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internd, ale c&rui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externa efectuata de CNATDCU. Rezultatele pozitive roceduri sunt condijii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatici, ineretului si Sportului (4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o datd la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, fa propunerea CNATDCU. ___ CAPITOLUL IV ORGANIZAREA INVATAMANTULUI POSTUNIVERSITAR Art. 171. — Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansata; b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesional continua.60 ‘Secfiunea 1 Programele postdoctorale Art. 172. —(1) Programele postdoctorale de cercetare avansata: a) sunt programe destinate persoanelor care au obfinut o diploma de doctor in stiinte cu cel mult $ ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si care dorese s& se perfectioneze in cadrul unei alte institufii decat cea in care au obtinut titlul de doctor; b) asigurd cadrul institufional pentru dezvoltarea cercetérilor dupa finalizarea studiilor universitare de doctorat; ©) au o durata de minimum un an; ) se pot finanta de catre institutii publice sau de c&tre operatori economici; e) in cadrul institutiilor de invatim4nt superior, se desfisoar& in cadrul unei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetitorul postdoctoral si aprobat de scoala doctorala, (2) in cadrul irstitutilor de invayimént superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizarea de programe de stu uuniversitare de doctorat. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de institutia gazda, in conformitate cu legislatia in (4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadraji de c&tre universititi cu contract de munca pe perioada determinata. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati, de regul8, pe functia de cercetator stiinfific sau cercetétor stiingific gradul Ill, dar pot fi incadraji $i pe functii de cercetare superioare acestora, in functie de indeplinirea conditiilor necesare. (8) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau institutia gazd8 acordi un atestat de studii postdoctorale. Sectiunea a 2-a Programele postuniversitare de formare $i decvoltare profesional continua Art. 173. — (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionalé continu toate acele institufii de invatamdnt superior care au acreditate cel putin programe de studii universitare de licent& in domeniul stintific respectiv. (2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesional ale institutiilor acreditate se desftisoara pe baza unui regulament propriu de organizare si desfasurare. aprobat de Senatul universitar si cu respectarea reglementarilor in vigoare. (3) Programete postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT gi se finalizeazé cu un examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe parcursul programului. (4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu tax sau cu finanjare alte surse. (5) Au dreptul sé participe la studii postuniversitare absolventii care au cel putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare profesional’, institugia organizatoare elibereaz8 un certificat de atestare a competentelor profesionale specifice programului61 . CAPITOLUL V INVATAMANTUL SUPERIOR MEDICAL Sectiunea 1 Organizarea $i functionarea inviqaméntului superior medical. Invigimantul superior din domeniile sindtate si medicind veterinard Art. 174, ~ (1) Invaximantul superior din domeniile sandtate si medicind veterinara se desfiigoara cu respectarea reglementirilor generale si sectoriale din Uniunea Europeana si anume: ) 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoreticd $i practica medicali pentru domeniul medicina, la programele de studii Medicind, Medicina Dentara si Medicina Veterinard; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregatire pentru programele de studii-Asistenti Medical General si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii de licenta din domeniul sanatate: b) fiecare an universitar are céte 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durati a studiilor de licent& de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile pentru programele cu 0 durati a studiilor de licent& de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o duraté a studiilor de licenjé de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medi Medicina Dentara ledicina Veterinar cu o duratii a studiilor de licenja de 6 ani; ©) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT; 4) studiite universitare de doctorat totalizeazd 240 de credite de studi transferabile, iar studiile avansate din cadrul gcolii doctorale totalizeaz’ 60 de credite; studiile universitare de de at se pot organiza in UOD si in IOSUD realizate prin consorfii intre universitati si spitale sau oli (2) Instituyiile de invayamént superior din domeniile sindtate si medicind veterinard acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe langé formele de invatamént prevazute la alin, (1), i programe postdoctorale si de formare si dezvoltare profesionala: de rezidentiat, de perfectionare, de specializare, de studii complementare in vederea objinerii de atestate si de educatie medicala si farmaceutica continua. (G) Durata doctoratului pentru absolventii invatiméntului superior medical uman, medical veterinar gi farmaceutic este de 4 ani. (A) Institufiile de invapimant superior cu programe de studii din domeniile sinatate si medicina veterinard si institutiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, in interes reciproc, pentru asigurarea unor conditii optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale si accesul la informatie medicala. (5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institutiile de invatamant superior cu programe de studi din domeniul sanatate se iau in considerare criteriile privind experienta profesionala medicalé dovedita. In invayimantul superior din domeniul sindtate, pentru posturile didactice 1a disciplinele cu corespondent in refeaua Ministerului Sandtijii pot accede doar persoane care au objinut, prin concurs, in functie de gradul universitar, titlurile de medicimedic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului (6) In invazimantul superior din domeniul sindtate nu se pot transforma in credite echivalate si transfera studiile obrinute in invatimantul postliceal. (7) invayimantul superior si postuniversitar din domeniul sAndtate se desfigoar in unitati sanitare publice, in institute, in centre de diagnostic si tratament, in sectii cu paturi, in Jaboratoare si in cabinete. Conform legii speciale, se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe sectii clinice, in specialititi inrudite, din spitale publice sau private, in care sunt organizate activitiyi de invayamant si cercetare ale departamentelor universitare62 (8) Rezidentialul reprezinté forma specific’ de invajimént postuniversitar pentru absolventii licentiati ai programelor de studii medicind, medicina dentara si farmacie care asigura pregitirea necesara objinerii uneia dintre specialitatile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice. pentru reteaua de asistengi medicala. Organizarea si finanfarea rezidenfiatului se regiementeaz& prin acte normative specifice. (9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invagamantul superior din domeniul sinatate se face in accleasi condijii ca pentru orice absolvent al invatimantului superior din domeniul sinatate. (10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institufii de invayimént superior din domeniul séndtate continud formarea in rezidentiat si sunt retribuifi pentru ambele activ (11) in cadrul institutiilor de invayim4nt superior care organizeazi programe de pregatire in rezidenfiat se constituie un departament de pregatire in rezidentiat. in institutile de ‘nvatimént superior care organizeaza programe de pregatire de medicind si farmacie, departamentul este subordonat conducerii universitaqi. Sectiunea a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice Art. 175. ~ Reglementarea altor aspecte specifice desfigurdrii activitatilor din acest domeniu se realizeazd prin hotarére a Guvernului, ordin al ministrului educatiei, cercetari tineretului i sportului si, dup caz, ordin comun al ministrului sinatatii gi presedintelui Autoritaii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. CAPITOLUL VI iNVATAMANTUL SUPERIOR MILITAR SI INVATAMANTUL DE INFORMATII, DE ORDINE PUBLICA, $1 DE SECURITATE NATIONALA Sectiunea 1 Organizare si functionare Art. 176. ~ (1) fnvayimantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationald este invatémént de stat, parte integranta a sistemului national de invatamént, si cuprinde: invatmant universitar pentru formarea ofiterilor, ofiterilor de politie si a altor specialisti, precum si invajamant postuniversitar (2) Institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nafionalé din cadrul sistemului national de —invafimant, precum — si specializarile/programele de studi din cadrul acestora se supun reglementirilor referitoare la asigurarea calititi, inclusiv celor legate de autorizare si acreditare, in acelasi conditii cu instituiile de invatamant superior civil (3) Structura organizatoricd, oferta de scolarizare care contine profilurile, programele de cifrele anuale de scolarizare, criteriile de selectionare a candidafilor pentru invatiméntul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate national se stabilesc, dupa caz, de Ministerul Apardrii Nationale, Ministerul Administratici $i Internelor, Ministerul Justifiei, Serviciul Romén de Informati si alte institujii cu atribujii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit specificului fiecdrei arme, special invafaméntului, in condifile legi (4) Formele de organizare a invatiméntului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea si acreditarea institufiilor de invayimant, in invafaméntul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationald, se supun procedurilor si conditiilor aplicabile institutiilor de invafamant superior civil.63 (5) Pentru invapiméntul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nnafionalé, dup caz, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Justifiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institufii cu atributii in domeniile ap&rarii, informatiilor, ordinii publice si securitii nationale pot emite ordine, regulamente i instructiuni i, in conditiile legi. (6) Ofiterii in activitate, in rezerva sau in retragere, posesori ai diplomei de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani, pot sé-si completeze studiile in invajaméntul superior, pentru obfinerea diplomei de licengi in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitayii militare. (7) Diplomele de licenta, de master, de doctorat eliberate de instituiile de invajamant superior militar, de informafii, de ordine public si de securitate nafionala, precum si ti stiintifice objinute dau dreptul detindtorilor legali, dup& trecerea in rezerva, in condi cupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institujillor civile de invatamant, cu profil apropiat side acclasi nivel (8) Planurile de invayimant pentru invataméntul superior militar, de informati ordine publicd si de securitate nationala se elaboreazi de Ministerul Apardrii Najionale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Infermatii si alte institu i domeniul apirérii, informatiilor, ordinii publice si securitatii najionale, in conformitate cu standardele nationale stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea clita Secfiunea o 2-a Managementul si finantarea institugiilor Art. 177. - (1) Managementul institujilor de invafamant superior militar, de informati, de ordine publica si de sec 18 se realizeazA in aceleasi conditii ca in institutile civile de invatamant superior. Finanarea institutiilor din invataméntul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nafionald se face in corditile legi 2) Structurile si functiile de conducere din institupiile de invayamant militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala sunt accleasi ca si cele din institutile civile de invafimant superior si se ocupa in aceleasi corditii ca si acestea, precum si cu respectarea procedurilor specificate in actele normative specifice in domeniu. (3) Conducerea instituyiiior de Invayamant militar, de informayil, de ordine publica si de securitate nafionala se realizeazA de c&tre rectori care sunt si comandantii institufilor respective. Functia de comandant se ocupa in conformitate cu reglementirile Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii gi ale altor institutii cu atribufii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale. (4) in invajamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nafionald se infiinfeaza corpul instructorilor militari, de ordine si de securitate public’, prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apérarii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Justitiei, Serviciului Romén de Informafii si ale altor institugii cu atributii in domeniul apirdrii, ordinii publice si sigurantei nationale. Sectiunea ¢ 3-a Resurse umane Art. 178. ~ (1) Funotiile didactice si de cercetare din invayamantul superior militar, de informafii, de ordine publica si de securitate nationalé se ocupa si se elibereaza in aceleasi condi ca si cele din institujiile civile de invayimént superior. Cadrele didactice i de cercetare din invdfamantul superior militar, de informafii, de ordine publicd si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institupiile civile de invatimant superior. (2) Institusiile de invayamént superior militar, de informatii securitate nafionala se bucura de principiul autonomici universitare. de ordine publica si de64 (3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limit de varsta si vechime integrala ca militari, pot s&-si continue activitatea ticd, in cadrul aceleiagi is i invayimént superior, in conditiile legi. Sectiunea a 4-a Viaga universitard Art. 179. — Viata universitari din institutiile de invatimant superior militar, de informatii, de ordine public& si de securitate najionalé se desfigoaré in conformitate cu reglementirile legale pentru institutile civile de invayimant superior, adaptate mediului militar, de informatii, de ordine publicd side securitate nafionalé. AO CAPITOLUL VII iNVATAMANTUL SUPERIOR ARTISTIC $I SPORTIV Art. 180, — in invayamantul superior artistic si sportiv, procesul educational se desftisoara prin activitati didactice si prin activitai practice de creafie si performanta. Art. 181. — Institutiile de invatamént superior artistic si sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot organiza forme de invatimant prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul 1 — studii universitare de licensS, ciclul Il - studii universitare de master si ciclul III - studii universitare de doctorat, incluzind doctoratul sti loctoratul profesional, precum si programe de formare si dezvoltare profesionala continua. Art, 182. — in invatamantul superior artistic si sportiv, structura anului universitar poate fi adaptata in functie de programul activitafilor practice specifice. Art, 183. — in invayimantul superior artistic $i sportiv, practica studentilor se desfisoara in universitaji: in centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri uzicale, unitati de productie teatrale gi cinematografice, spafii destinate performanfei sportive, precum $i in institutii din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe baza de parteneriat institutional, Art. 184, — in invatamantul superior artistic si sportiv, doctoratul sti profesional este o conditie pentru cariera didactica. tific sau Art. 185. — Cercetarea prin creafie artisticd, proiectare si performangi sportiva se desfuisoara individual sau colectiv, in centre de proiectare, laboratoare si ateliere artistice, studiouri muzicale, unititi de productie teatral& si cinematografica, spatii destinate performantei sportive. Art. 186, — Evaluarea calititii si clasificarea universitatilor artistice si sportive iau in considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportive. Art. 187. — in invajaméntul superior artistic si sportiv, alocarea pe baze competitionale a fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive. Art, 188. — Reglementarea altor aspecte specifice desftigurdrii activitatii din aceste domenii vor fi realizate prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, in concordanta cu prevederile legii si cu reglementarile generale i sectoriale ale Uniunii Europene.65 CAPITOLUL VIII . ACTIVITATEA DE CERCETARE $I CREATIE UNIVERSITARA + Art, 189, ~ (1) Activitetea de cercetare, dezvoltare, inovare si creatie artistic& din universtiti se organizeazA si functioneazA pe baza legslayici nationale si a Uniunii Europene in domeniu. (2) Institugiile de invatémant superior care si-au asumat ca misiune gi cercetarea ficd au obligatia si creeze structuri tehnico-administrative care si faciliteze managementul activititilor de cercetare, sia proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate de personalul institute Aceste structuri deservesc gi rispund optim cerinfelor personalului implicat in cercetare. (3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute, laboratoare sau centre de cercetare ale universitétii dispune, in limita proiectelor de cercetare pe care le coordoneazi, de autonomie si de responsabilitate personald, delegat de ordonatorul de credite, in realizarea achizitiilor publice si a gestionarii resurselor umane necesare derularii proiectelor. Aceste activitati se desfisoara conform reglementérilcr legale in vigoare si fac obiectul controlului financiar intern, Art. 190. - (1) La sférsitul fiecdrui an bugetar, conducerea universit&tii prezints Senatului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare si la modul in care regia a fost cheltuitd. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetare este stabilit de finantator sau de autoritatea contractantd §i nu poate fi modificat pe perioada derularii acestora. Art. 191, ~ (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare tificd, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractului de finanfare. Pentru diferent, universititile pot avansa fonduri dit @) Mobilitatea interinstiujionalé a personalului de cercetare dup principiul ,grantul urmeaza cercetitorul” este garantata prin prezenta lege si se realizeaza prin metodologii elaborate de autoritagile contractante. Titularul grantului raspunde public, conform contractului cu autoritatea contractanta, de modul de gestionare a grantului. CAPITOLUL IX PROMOVAREA CALITATH in iNVATAMANTUL SUPERIOR SI IN CERCETAREA STIINTIFICA Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 192. ~ (1) Asigurarea calitétii invagimantului superior gi a cercetarii stiintifice universitare este 0 obligafie 2 institutiei de invafamant superior si 0 atribujie fundamentala a Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. in realizarea acestei atributii, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreazi cu ARACIS, cu alte agentii inscrise in EQAR, precum si cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de Etica si Management Universita (CEMU) sialte organisme cu competente in domeniu conform legislatiei in vigoare. (2) Institufiile de invayimant superior au obligajia de a furniza Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta cu respectarea prevederilor legale. Refuzul sau raportarea fals4 incalcé principiul raspunderii publice gi duce la sancfiunile prevazute de lege. @) Institutile de invatamant superior care refuzii si facd publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educatiei, Cerce ineretului si Sportului sau oricare altd persoand fizica ‘sau juridied, incalca principiul raspunderii publice gi sunt sanctionate conform le;66 (4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a cal Art, 193, ~ (1) Evaluarea universitafilor se realizeaza in scopul: izorii si acreditarii; ») ierarhizarii programelor de studii si clasificdrii universitatilor. 2) Evaluarea in scopul autorizar acreditirii se realizeazh de citre ARACIS sau de alté agentie inscrisa in EQAR gi are loc potrivit legii si standardelor internationale in domeniu. (3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaz8 pe baza unei metodologii de evaluare propusi de Ministerul Educatiei, Cercetiri Tineretului si Sportului si aprobate prin hotardre a Guvernului, in maximum 6 luni de la data inter in vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intré in raspunderea Ministerului Educajiei, Cercetarii, Tineretalui si Sportului. Evaluarea este realizata periodic. (4) Universitat se clasifics, pe baza evaluarii prevazute la alin, (3), in 3 categorii: a) universitafi centrate pe educatie; b) universitati de educatie si cercetare sti , Sau universitati de educatie gi creatie artistic’; ©) universitati de cercetare avansaté si educafie. (5) Evaluarea previzuti la alin, (3) se face de cétre un consortiu format din: ARACIS, incluzand reprezentanti ai studenjilor, CNCS, CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiilor de invatamént selectat pe bazé de concurs, (6) Prin excepyie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, flicuté conform prevederilor alin. (3), se face numai de citre un organism internafional cu. competent in domeniul ierarhizarii si clasificdrii instituyiilor de invayamant superior sau de c&tre o agentic de asigurare a calitafii inregistrata in EQAR, din strainatate. (7) Pentru programele de licen si master, finanfarea institutilor de invayimant superior de stat, din surse publice, se face diferentiat pe categorii de universitati si in funcfie de pozitia in ierathie a programelor de studii, conform ierarhizérii prevazute la alin. (3), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministralui educatiei, cercetiri, tineretului si sportului. Finanfarea programelor de doctorat se face conform prevederilor art. 160. (8) Statul poate finanja programele de excelenté in cercetare si educatie din orice categorie de universitayi. (9) Programele de excelenfé prevazute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluarii previzute Ja alin. (3), pentru programele de licenf& i master, si pe baza competifillor prevaizute la art, 160 alin. (3), pentru programele de doctorat. (10) Sunt finanfate din fonduri publice: programe de licenta in universitajile de stat menfionate la alin, (4) lit. a), programe de licen si master in universitatile prevazute la alin. (4) lit. b) si programe de doctorat, master si licen} in universitatile prevazute la alin. (4) lit. c). Art. 194, — (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de ‘invajimant superior, pentru cresterea vizibilitifii internafionale si pentru concentrarea resurselor, universitajile de stat si particulare pot: 2) si se constituie in consorfii universitare, potrivit legiis b) sd fuzioneze intr-o singura institutie de invayimant superior cu personalitate juridic’. (2) Universititile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de consorjii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbtic. Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului alocd preferential resurse financiare consortiilor sau ut lor fuzionate, conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii, tineretului si sportului, la propunerea CNFIS.07 (3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invstamént superior de stat se face, de regula, in jurul institutiilor din categoria universititilor de cercetare avansata si educatie $i {indnd cont de proximitatea geografica. (4) Evaluarea programelor de studii si a institutilor de invayimant superior se face periodic la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau a universitatilor. Rezultatele evaludrii sunt publice, pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenfa institutionala, Art, 195. — (1) Fiecare universitate are obligatia s& realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanta in cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobate prin ordin al ministrului educatici, cercetarii,tineretului si sportului. Rezultatele evaluarii si clasificarii sunt publice. (2) Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza evaluarii interne, poate dispune reorganizarea sau desfiinjarea departamentelor sau institutelor neperformante, fara a prejudicia studentii. Art, 196, — Guvernul RomAniei infiinteaz& Institutul de Studii i Cercetari Avansate din Rominia, avand ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora. Metodologia de inflinjare a acestuia se elaboreazi de catre Ministerul Educatiei, Cercetari, Tineretului si Sportului si se adopta prin hotirdre a Guvernului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Art, 197. ~ Statul incurajeazi excelenfa in institujiile de invayamant superior prin parghii financiare specifice, existente in prezenta lege: a) universititilor li se aloc& o finantare suplimentard, in suma, la nivel national, de ‘minimum 30% din suma alocaté la nivel national universitafilor de stat ca finantare de baz, pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Nafional al Finangarit Invayamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; ») universitifilor de stat Ii se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea institutionala, din bugetul alocat Ministerului Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului. Fondul de dezvoltare institujionalé se adreseazi celor mai performante institutii de invatimant superior din fiecare categorie si se aloc& dupa criterii competitive bazate pe standarde intemationale. Metodologia de alocare $i utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionald se aproba prin hotdrare a Guvernului, Ja propunerea Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportuli Seciunea a 2-a Sprijinirea excelenyei individuale Art, 198, — Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studentii si cercetatorii cu performante exceptionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din fard sau din strainatate, acordate pe baz de competitie; ») granturi pentru efectuarea si finalizarea ©) aprobarea unor rute educationale flexi studii universitare; 4) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesionale in tard, astfel incdt 4 valorifice la nivel superior atat talentul, cét si achizifiile realizate prin formare. jor cervetari, inclusiv teze de doctorat; ile, care permit accelerarea parcursului de68 CAPITOLUL X PROMOVAREA UNIVERSITAT CENTRATE PE STUDEN’ ‘Sectiunea 1 Dispoziti generale Art. 199, ~ (1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invayimant superior ‘si membri egali ai comunitatii academice. in invatamantul confesional studentii sunt membri ai comunitatii academice in calitate de discipoli. (2) © persoand dobindeste statutul de student si de membru al unei comunitafi universitare numai in urma admiterii si a inmatricularii sale intt-o institufie de invatamant superior acreditatd sau autorizatd s& functioneze provizoriu. (3) O persoand poate fi admisa si inmatriculatd ca student concomitent la cel mult doud programe de studii, indiferent de institutiile de invafimant care le oferd. Orice subventie financiara sau bursi din fonduri publice se acorda, conform normelor legale in vigoare, numai intr-o singura institutie de invatamant superior, pentru un singur program de studii. In cazul studenfilor care se transferd intre universitaji sau programe de studii, subventiile urmeaza studentul, (4) in vederea testarii cunostinfelor si a capacitatilor cognitive, respectiv artisti sportive, si a admiterii intr-un program de studii pentru licen, master sau doctorat, instit invatAmént superior organizeaz examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu. Sectiunea a 2-a fnmatricularea studengilor, Registrul Matricol Unic al Universitatilor din Romania Art. 200. ~ (1) O institutie de invapimént superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel num&r de studenfi pentru care sunt asigurate condifii optime de calitate academicd, de viafd si de servicii sociale in spatiul universitar. (2) Oferta anuala de scolarizare este ficutd publicd de cAtre rectorul institujiei de invayamant superior prin declarajie pe proprie rispundere, cu respectarea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. 138 alin. (5). (3) in urma admiterii intr-un program de studii, intre student si universitate se incheie un contract in care se specifica drepturile si obligatiile partilor. (4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare, aprobaté conform prezentei legi, incalea raspunderea lor publica si sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi. Art. 201. - (1) Se constituie Registrul Matricol Unic al Universitatilor din Romani in continuare RMUR. RMUR este 0 baz de date electronic& in care sunt inregistra{i toti din Romania din universitatile de stat sau particulare acreditate sau autorizate si functioneze provizoriu, Registrele matricole ale universitatilor devin parte a RMUR, asigurandu-se tun control riguros al diplomelor. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la propunerea CNFIS, elaboreazA un regulament de alocare a codului matricol individual, precum si conginutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR. (3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. Falsificarea inscrisurilor din registrul ‘matricol se sanctioneaza potrivit legii. (4) RMUR, registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de la data intrérii in vigoare a prezentei leg. (5) Baza de date electronic& aferent’ RMUR inregistreaz’ si pistreaz evidenta diplomelor universitare emise in Romania, pe baza registrelor existente in universititile acreditate.Co) Art, 202. ~ (1) Prinei comunitatii universitare sunt: a) principiul nediscrimingrii — in baza c&ruia toyi studentii beneficiazd de egalitate de tratament din partea institusiei de invayimant superior; orice discriminare directA sau indirect& fata de student este interzisa; ) principiul dreptului la asistenga sila servicii complementare gratuite in invdjdméntul superior de stat ~ exptimat prin: consilierea si informarea studentului de cAtre cadrele didactice, in afara orelor de curs, seminar sau laboratoate; consilierea in scopul orientirii_ profesionale; consilierea psihologica; acces la principalele cArti de specialitate si publicatii stiintifice; acces la datele referitoare la situafia scolard personal; ©) principiul participdrii la decizie — in baza cBruia deciziile in cadrul institutiilor de ‘nvayimant superior sunt Juste cu participarea reprezentanfilor studenfilor; 4) principiul liberwiti de exprimare — i liber opiniile academice, in cadrul institutiei de invayamant in care studiazé ©) principiul transparenjei si al accesului la informagii ~ in baza cat ile care reglementeazd activitatea studentilor in cadrul au dreptul sa isi exprime icademice din care fac parte, in conformitate cu prevederi (2) {n universitatile confesionale, drepturile, libertatile si obligatiile studenfilor sunt stabilite gi in functie de specificul dogmatic si canonic al fiec&rui cult. (3) Drepturile, libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codul drepturilor si obligatiilor studentului, propus de asociafiile studentesti in termen de 6 Juni de la intrarea in vigoare a prezentei legi i adoptat de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului acestuia. (4) fn universitatile confesionale, studenfii se organizeaz cu respectarea statutului sia normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv. (3) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. Asociafiile studentilor prezint& un raport anual privind respectarea codului, care este public, Art. 203. — (1) Studentii au dreptu! s& inflinjeze, in institutiile de invatimant superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formatii artistice gi sportive, organizatii, precum si publicafii, conform legi (2) Studengii sunt alesi in mod democratic, prin vot universal, direct gi seeret, la nivelul diverselor formafii, programe sau cicluri de studiu, atat in cadrul facultatior, cat si al universitati Ei sunt, de drept, reprezentanfi legitimi ai intereselor studentilor, la nivelul fiecSrei comunitati academice, Conducerea institutiei de invagimant superior nu se implicd in organizarea procesului de alegere a reprezentantilor studentilor. (3) in universitatile confesionale, reprezentarea studentilor Ja nivelul comunitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogmatic i canonic al cultului (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conducerea (5) Studentii pot fi reprezentafi in toate structurile decizionale si consultative din universitate. (6) Federatiile nationale studentesti, legal constituite, sunt organismele care exprima interesele studentilor din universitafi, in raport cu instituiile statului. (7) Organizatiile studentesti care reprezinté interesele studenjilor la nivelul fiecdrei comunitaji universitare, pot avea reprezentanti de drept in structurile decizionale si executive ale universitagi (8) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreazA, in dezvoltarea invataméntului superior, cu federafiile nafionale studentesti, legal constituite, si se va consulta cu acestea ori de céte ori este nevoi10 (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat, pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile, in conditiile stabilite de Carta universitard. Art, 204, - (1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiazd de un sistem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, in condiiile legislate in vigoare, prin Agentia de Credite si Burse de Studii. Imprumuturile pot acoperi taxele de studii gi costul vietii pe perioada stu (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut, aceasté parte find preluata de cétre stat, in cuantum de maximum 5.000 lei. ) Agentia de Credite si Burse de Studii propune reglementari corespunzatoare in vederea acordarii creditelor. Art, 205. - (1) Studentii beneficiazd de asistenta medicala si psihologicd gratuité in cabinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat, conform legii. (2) fn timpul anului scolar, studentii beneficiaz’ de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun, transportul intern auto, feroviar si naval. Studenfii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului educate, tineretului si sportului. (3) Studentii beneficiazd de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film, la alte manifestari culturale si sportive organizate de institut publice, in limita bugetelor aprobate. (4) Studentii etnici roméni din afara granitelor ri, bursieri ai statului romén, beneficiaz& de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (3), care se desftigoard pe teritoriul Romani (5) Instituyile de invagimant superior pot acorda, in afara cifrei de scolarizare aprobate, cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de bacalaureat proveniti din centrele de plasament, in conditiile stablite de Senatul universitar. (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social — romi, absolventi ai liceelor din mediul rural sau din orase cu mai pul 10.000 de locuitori — pot beneficia de un numér de locuri bugetate garantate, in conditile leg (7) Activitatile extracurriculare - stiinfifice, tehnice, cultural-artistice si sportive, precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finanjate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in acest scop se pot folosi si alte surse de finanfare. (8) Prevederile alin. (6) se aplic& si in cazul taberelor de creatie, sportive si de o ale studentilor. (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de Senatul universitar. (10) Ministerul Educatiei, Cercetdrii, Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in strindtate din fonduri constituite in acest scop. Aceste burse se obfin prin concurs organizat la nivel national. (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (10) pot participa student si absol venti institutiilor de invayamént superior de stat $i cei ai institutiilor de invajamant superior particular acreditate. (12) Cheltuielile de intreyinere a internatelor, a caminelor si a cantinelor universitajilor se acoperd din veniturile proprii ale institujilor de invatdmant respective si din subventii de la buget cu aceasti destinatie. (13) Tarifele practicate de universitaji pentru studenti fa camine gi cantine sunt cel mult egale cu diferenja dintre costurile de functionare, cuprinzdnd cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilitatile, cheltuielile cu materiile prime si consumabile gi cheltuielile de intretinere curenta si, respectiv, subventiile de ta bugetul de stat. nan (14) in vederea asigurarii transparenjei, universitatea de stat publica periodic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare cdmin studentesc. (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alté forma de cazare decit ciminele institutiilor de invayimant superior. (16) Instituyiile de invatimnt superior de stat asigura, in limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada prevazuté in planurile de invayimént, cheltuielile de masd, cazare si transport, in situatiile in care practica se desfasoard in afara centrului universitar respect. (17) Toate actele de studi eliberate de universitate, precum si cele care atest statutul de student (adeveringe, camete, legitimatii) se elibereazd in mod gratuit Art. 206. - (1) Statul romén acorda anual, prin hotdrére a Guvernului, un numar de burse pentru scolarizarea studenjilor straini. Aceste burse sunt atribuite doar acelor universit&ti gi programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate, indiferent dac& sunt de stat sau particulare. (2) Universititile, in baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile Jin scolarizarea studenfilor straini. obtinute CAPITOLUL XI __ CONDUCEREA UNIVERSITATILOR Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 207. - (1) Structurile de conducere in institutiile de invayimént superior de stat sau particulare sunt: a) Senatul universitar $i Consiliul de administratie, la nivelul universitai b) Consiliul facultati; iul departamentulu de conducere sunt urmatoarele: a) rectorul, prorectorii, directorul general adh b) decanul, prodecanii, la nivelul facultatii; ©) directorul de departament, la nivelul departamentului (3) IOSUD este condus de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu. Functia de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilatd functiei de prorector. Procedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat. (4) La nivelul departamentului, directorul de departament si membrii consiliului departamentului sunt alesi prin votul universal, direct i secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare. (5) La nivelul facultatii, stabitirea structurilor si a functiilor de conducere se face dupa urmatoarea procedura: a) componenta membrilor Consiliului facultatii este de maximum 75% cadre didactice si de cercetare, respectiv minimum 25% studenti. Reprezentan{ii cadrelor didactice si de cercetare in Consiliul facultatii sunt alesi prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din facultate, iar reprezentanfii studentilor sunt alesi prin vot universal, direct gi secret de citre studentii facultsti; b) decanii sunt selectati prin concurs public, organizat de cétre rectorul universitati la nivelul facultajii. La concurs pot participa persoane din cadrul universitajii sau din orice facultate de profil din fara sau din straindtate care, pe baza audierii in plenul Consiliului facultatii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultaji are obligatia de a aviza minimum 2 candidayi inistrativ, la nivelul universitatR ©) decanul isi desemneaz& prodecanii dup numirea de cdtre rector; 4) in universitatile multilingve si multiculturale, cel putin unul dintre prodecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritaqii nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilor nationale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartindind secfiei sau liniei de predare trebuie s& propund cel putin 3 candidat. (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal, direct si secret al conduedtorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva, (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul al facultatilor gi departamentelor trebuie s& respecte principiul reprezentativititii pe facultati, departamente, secti/linii de predare, programe de studi, dupa caz, si se stabileste prin Carta universitaré. (8) in cazul universitatilor confesionale, alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. Art. 208. — (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetare gi din 25% reprezentanti ai studenilor. Toti membrii Senatului universitar, fra exceptie, vor fi stabiliti prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice gi cercetatorilor titulari, respectiv al tuturor studentilor. Fiecare facultate va avea reprezentanti in Senatul universitar, pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitar’. in cazul universitatilor confesionale, organizarea Senatului universitar se va face cu respectarea statutului si specificului dogmatic si canonic al cultului fondator. (2) Senatul universitar igi alege, prin vot secret, un pregedinte care conduce sedintele Senatului universitar si reprezint& Senatul universitar in raporturile cu rectorul (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care controleaz& activitatea executive a institujiei de invayimant superior si a Consiliului de administratie. torizare si de control sunt prezentate periodic gi discutate in Senatul universitar, stind la baza rezolutiilor Senatului universitar. Art. 209. - (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza printr-una din urmatoarele modalitayi ) pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii aprobate de Senatul nou ales, conforma cu prezenta lege; sau, ) prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din Senatul universitar si din Consifiite facultatilor. (2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevazute la alin. (I), se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice $i de cercetare titulare din cadrul universitajii gi al reprezentangilor F din Senatul universitar si din Consiliile facultatilor. ersitar Art. 210. — (1) In cazul in care modalitatea aleas& pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevazzuti de prezentul articol. (2) Senatul universitar nou ales stabileste 0 comisie de selectie si de recrutare a rectorului format, in proportie de 50%, din membri ai universitatii si, in proportie de 50%, din personalitati stiimfifice si academice din afara universitati, din fara si din strdindtate. Aceastd comisie confine minimum 12 membri, dintre care cel putin un reprezentant al studenfilor sau un absolvent al universitatii desemnati de catre studentii din Senatul universitar conform Cartei universitare. De asemenea, Senatul universitar nou ales elaboreaz& si aprob’ metodologia de avizare, de selectie si de recrutare a rectorului, conform legiB (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfaisoard in baza metodologiei prevazute la alin. (2). Comisia de concurs este comisia de select $i recrutare prevazuté la alin. (2). (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tard si din strdindtate care, pe baza audierii in plenul Senatului universitar nou ales, au obtinut avizul de participare Ja concurs din partea acestuia. Avizul se acordi numai pe baza votului majorititii simple a membrilor Senatului universitar nou ales. Senatul universitar nou ales are obligajia de a aviza minimum 2 candidaji. Candidatii avizati de Senatul universitar nou ales participa apoi la concursul organizat conform alin. (3). Art. 211. — (1) Rectorul, desemnat conform art. 209, este confirmat prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportului, in termen de 30 de zile de la data selectiei, Dup& emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, inscrisuri, acte financiare/contabile, diplome si certificate. (2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei, cercetari, tineretului gi sportului, pe baza consultérii Senatului universitar, isi numeste protectorii. in universititile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori este numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatilor nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilor nationale, cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice aparjinand sectiei sau liniei de predare trebuie s& propuna cel putin 3 candida (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului gi sportului incheie cu Senatul universitar un contract de management, cuprinzdnd criteriile si indicatorii de performanta manageriala, drepturile si obligatiile partilor contractuale. (4) Decanii sunt selectaji prin concurs public organizat de noul rector si validat de Senatul universitar. La concurs pot participa candidatii avizayi de Consiliul facultitii cu. votul ‘majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza unei metodologii specifice elaborate de Senatul universitar. Consiliul facultii valideaza cel pusin 2 candidati. (5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al noului rector. (6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din rector, prorectori decanii, directorul general administrativ i un reprezentant al studentilor. (7) Consiliul de administrate al universitaqilor particulare este numit de catre fondatori. Art. 212. - (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institutional cu ministrul educariei, cercetarii,tineretului si sportului. (2) Rectorul poate fi demis de c&tre Senatul universitar, in conditiile specificate prin contractul de management si Carta universitard. (3) Ministrul educatiei, cercetarii, rectorul in condifiile art. 125. tineretului si sportului poate revoca din functie Sectiunea a 2-a Atributiile Senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administratie, ale decanului si ale sefului de departament Art. 213. ~ (1) Senatul universitar reprezinti comunitatea universitard si este cel mai {nalt for de decizie si deliberare la nivelul universitafii. (2) Atribufiile Senatului universitar sunt urmatoarele: a) garanteaza& libertatea academicd si autonomia universitard; b) elaboreazi si adopti, in urma dezbaterii cu comunitatea universitar’, Carta universitarg; ©) aproba planut strategic de dezvoltare propunerea rectorului; stitutionala si planurile operationale, la4 4) aproba, la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare, structura, organizarea si functionarea universitai; €) aproba proiectul de buget si executia bugetara; 4) elaboreaz& si proba Codul de asigurare a calititi profesionalé universitara; 8) adopté Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului; h) prob metodologiile si regulamentele privind organizarea si funcyionarea universitati; i) incheie contractul de management cu rectorul; i) controleazi activitatea rectorului si a consiliului de administrayie prin comisii specializate; ky valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administratie; 1) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umand; ‘m) aprobé, la propunerea rectorului, sanctionarea personalului cu performante profesionale slabe, in baza unei metodologii proprii sia legislatiei in vigoare; 1) indeplineste alte atributii, conform Cartei universitare. (3) Componenta si mérimea Senatului universitar este stabilit& prin Carta universitara, astfel incat si se asigure eficienta decizionala si reprezentativitatea comunitatii academice. (4) Mandatul Senatului universitar este de 4 ani, Durata mandatului unui membru al Senatului universitar este de 4 ani, cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doud ori. Pentru studenfi, durata mandatului se reglementeazai prin Carta universitar. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel pufin o treime dintre membrii Senatului universitar. (© Rectorul reprezinta legal universitatea in relajile cu tertii si realizeazi conducerea executivé a universitafii. Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. Rectorul are urmsitoarele atribufi a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitafii, pe baza contractului de management; b) negociaz& si serneaz contractul institutional cu Ministerul Educatiei, Cercetari, Tineretului si Sportului; ¢) incheie contractul de management cu Senatul universitar; 4) propune spre aprobare Senatului universitar structura si reglementdrile de functionare ale universitaii; ©) propune spre aprobare Senatului execufia bugetara; f) prezintd Senatului universitar, in luna aprilie a fiecdrui an, raportul prevazut la art, 130 alin. (2). Senatul universitar valideazA raportul menfionat, in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt publice; g) conduce consiliul de administratie; h) indeplineste alte atributii stabilite de Senatul universitar, in conformitate cu contractul de management, Carta universitara gi legislatia in vigoare. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi innoit cel mult o data, in urma unui nou concurs, conform prevederilor cartei universitati. 0 persoand nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. (8) Atributiile prorectorilor, numarul si durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitard. (9) Decanul reprezinté facultatea si r&spunde de managementul si conducerea facultati. Decanul prezint& anual un raport Consiliului facultifii privind starea facultifii. Decanul conduce sedingele Consiliului facultatii si aplic& hot&rdrile rectorului, consiliului de administratie i Senatului i Codul de etic si deontologie iniversitar proiectul de buget si raportul privind5 universitar. Atribufiile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoar (10) Consiliut facultéti reprezinté organismul decizional si deliberativ al facultafi Consiliul facultayii are urmétoarele atributi: 2) aprobs, la propunerea deeanulu, structure, organizarea si faneyionaes facut : b) aproba programele de studii gestionate de facultate; ) controleazd activitatea decanului si aprobi rapoartele anuale ale acestuia privind starea general u facultSti, asigurarea calitiii si respectarea eticii universitare la nivelul facultatiis 4) indeplineste alte atributii, stabilite prin Carta universitaré sau aprobate de Senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare. (1) Directorul de departament realizeazi managementul si conducerea operativa a departamentului, In exercitarea acestei functi, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Directorul de departament raspunde de planurile de invaamént, de statele de functii, de managementul cercetiri sal calititii si de managementul financiar al departamentulu (12) Selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea si incetarea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea directorului de departament, a conduc&torului scolii doctorale sau a decanului, conform prevederilor Cartei universitare. (13) Consiliul de administratie al universitaqii asigurd, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara, in cazul universitatilor particulare si confesional particulare, conducerea operativ’ a universitafii si aplicd deciziile strategice ale Senatului universitar. De asemenea, consiliul de administratie: a) stabileste in termeni operafionali bugetul institufional; b) aproba executia bugetara si bilantul anual; ) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de cercetare; d) avizeaza propunerile de programe noi de studii i formuleaz propuneri cdtre Senatul universitar de terminare a acelor programe de studi care nu se mai incadreazi in misiunea universit&tii sau care sunt ineficiente academic si financiar; ©) aprob’ operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de Senatul universitar, in universitatile de stat, respectiv de fondatori, in universititile particulare; f) propune Scnatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitai (14) Studentii au cel pugin un reprezentant in comis calitatii, precum si in alte comisii cu caracter social le de etica, de cazari, de asigurare a Art, 214.~ (1) Funofiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproductie nu se cumuleaza (2) in cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere, se procedeaza la alegeri parfiale, in cazul directorului de departament sau se organizeaz& concurs public, potrivit Cartei iversitare, in termen de maximum 3 luni de la data vacantai (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatémant superior se stabileste prin Carta universitard. (4) Atributiile si competenfele structurilor si ale functiilor de conducere din invayiméntul superior sunt stabilite prin Carta universitard a institutiei, potrivit legii. Hotirarile senatelor universitare, ale consiliilor facultatilor gi ale departamentelor se iau cu votul. majoritaqii membrilor prezenti, dacé numarul celor prezenti reprezinté cel putin 2/3 din numérul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. (5) Structura administrativa a universitifii este condusi de cAtre un director administrativ gi este organizaté pe directii. Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al institujiei de invapimént superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institujiei. Din comisie face parte, in mod obligatoriu, un16 reprezentant al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Validarea concursului se face de catre Senatul universitar, iar numirea pe post, de citre rector. (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unititilor respective, potrivit Cartei universitare. (7) Prin Carta universitard, universitatea isi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitsti din mediul academic, cultural si profesional exter, Art, 215. - (1) Dup& implinirea varstei de pensionare, ocuparea oricdrei functii de conducere in universitiile de stat, particulare si confesionale este interzisi, cu excepfia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) Persoanele care exercit& o functie de conducere sau de demnitate public au dreptul de a lise rezerva postul din sistemul educational. (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate public nu pot cexercita funetia de rector pe perioada indeplinirii mandatului (4) Functia de rector este incompatibila cu definerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic, pe perioada exercitarii mandatului. (5) Funcfiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functiile didactice si/sau de cercetare. Sectiunea a 3-a Rolul statului in invaqdmantul superior Art. 216, - (1) Statul isi exercitd atribufiile in domeniul invafiméntului superior prin intermediul Parlamentului, Guvernului si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ere urmatoarele atributii principale: a) propune politicile yi strategiile najionale pentru Invayimanul superior, ca parte a Ariei europene a invataméntului superior; b) elaboreazd reglementarile de organizare si functionare a sistemului de invatamént superior; ©) monitorizeazi si verificd direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementirilor privind organizarea si functionarea invatimantului superior, cercetarca universitar, managementul financiar, etica universitard si asigurarea calitafii in invayaméntul superior; 4) gestioneazi procesul de evaluare periodicd, de clasificare a universitafilor si ierarhizare a programelor de studii ale acestora; €) controleaza gestionarea RMUR; 1) organizeazi recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor conform normelor interne si in conformitate cu normele europene; elaboreaz metcdologia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniuni Europene, ale Spatiului Economic European si in Confederatia Elvetiand, cat si in universitati de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatici, Cercetarii, Tineretului si Sportului; organizeazd recunoasterea automati a functiilor didactice universitare gi a calitatii de conducdtor de doctorat, conform unei metodologii proprii; incaseaza sume, in lei sau in valutd, pentru recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de studii; 8) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatiméntul superior, ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii;1 fh) verificd si gestioneazd sistemul de indicatori statistici de referinga pentru invataméntul superior si bazele de date corespunzitoare pentru monitorizarea si prognozarea evolutiei invayimantului superior in raport cu piafa muncii; i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invapimantul superior; 4) publica anual un raport privind starea invayamantului superior. Art. 217. — (1) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ccnstituie registre de experti si se sprijind pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamintului Superior (CNSPIS), Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul National al Cercetarii $ti (CNCS), Colegiul! Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare (CCCD1), Consiliul National pentru Finantarea fnvataméntului Superior (CNFIS), Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de Etica si Management Universitar (CEMU) si Consiliul National de Eticd a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori, avand cel putin titlul de conferentiar sau de cercetitor fific It sau titluri echivalente objinute in strdindtate, membri ai Academiei Romane si ai unor ituii de cultura, precum si un membru student in CEMU si CNCU gi un student cu statut de observator in CNFIS, sau reprezentanti ai mediului de afaceri ia CCCDI sau, ca observatori, in CNFIS. (2) Consiliile prevazute la alin. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic care se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei, cercetdrii,tineretului si sportului. (3) Infiinjarea, regulamentele de organizare si functionare, structura si componenta ielor specializate previzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea Executiva pentru Finanfarea invayaméntului Superior, a Cercetarii, Dezvoltiii gi Inovarii (UEFISCDI) gi se constituie pe baz contractualA intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si UBFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI. (4) Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, a Consiliului National al Cercetarii $tinfifice din Invapamantul Superior. Art. 218. ~ (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a invatéméntului Superior are ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenti a indicatorilor de monitorizare a invataméntului superior si prognoza evolutiei acestuia in raport cu dinamica piejei muncii. Acest consiliu publica anual datele corespunzitoare acestor indicatori. (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunfé asupra lit universitard si are ca principale atribut a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de eticd universitara la nivelul sistemului de invatimént superior; b) auditarea comisiilor de etic& din universitafi si prezentarea unui raport anual privind ctica universitard. Acest raport se face public; ¢) constatarea incalcarii de citre o institutie de invayimént superior a obligasiiior previizute de prezenta lege; d) elaborarea si publicarea Codului de referintd al eticii si deontologiei universitare, care este un document public. In arbitrarea litigiilor, Consiliul de Eticd si Management Universitar se bazeazi pe principiile si procedurile elaborate in acest document. (3) Consiliul National de Eticd a Cercetdrii Stiinjifice, Dezvoltarii Tehnologice si este organismul prevazut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduité in cercetarea stiintificd, dezvoltarea tehnologic& si inovare, cu modificarile si completirile ulterioare. ilor de etica8 Art, 219, ~ (1) CNATDCU are urmatoarele a a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invajamantul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, calitatii de conducdtor de doctorat si a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru objinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar; ») propune metodologia-cadru previzuta la art. 295 alin. (1); ©) verificd anual, la solicitarea Ministerului Educafiei, Cercetari, Tineretului si Sportului sau din proprie inigiativa, modul de desfisurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitaji. Raportul de verificare institujionala este prezentat ministrului educagi cercetirii tineretului si sportului, specificdnd concluzii bazate pe date si documente; 4) prezint’ un raport anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului privind resursa umand pentru activitaile didactice si de cercetare din invataméntul superior, in baza tunor indicatori specifici. Acest raport este public; ¢) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si functionare. 2)Consifiul National pentru Finanjarea Invatimantului Superior (CNFIS) are urmatoarele atributi principale: a) propune metodologia de finanjare a universitatilor si stabileste costul mediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii; b) verificd periodic, la solicitarea Ministerului Educafiei, Cercetiri, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa, realizarea proiectelor de dezvoltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre universitaji si face propuneri pentru finanfarea complementard a universita(ilor pe baza de proiecte instituyionale; ©) prezinta anual Ministerului Educajiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului un raport privind starea finantarii invataméntului superior $i mAsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public. 3)Consiliul National al Cercetarii §tiingifice (CNCS) are urmatoarele atributii principale: a) stabileste standardele, criteriile si indicatorii de calitate pentru cercetarea stiintifica, probate prin ordin al ministrului educafiei, cercetirii, tineretului si sportului; b) auditeazé periodic, la solicitarea Ministerului Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului sau din proprie inifiativa, cercetarea stiintificd universitara sau din unitaile de cercetare-dezvoltare; ©) gestioneazd programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finanfare competitiva; 4) prezintd anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului un raport privind starea cercetirii stiintifice in invapiméntul superior gi performantele universitajilor. Raportul va fi afigat pe site-ul Consiliului National al Cercetirii Stiinjfice (CNCS).. (4)Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in attibufii elaborarea strategiel de dezvottare, evaluare periodica si coordonarea sistemului de biblioteci din invatamantul superior. Art. 220, ~ (1) Pentru monitorizarea eficienfei manageriale, a echitatii si a relevantei ‘invaximAntului superior pentru piafa muncii, se stabileste, in termen de maximum 12 Juni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referint& pentru invatamantul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referintd la nivel european din domeniu. Q) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin consultarea Consiliului National de Statisticd si Prognozé a invatamantului Superior (CNSPIS), a ARACIS, a Consifiului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), a Consiliului National pentru Finantarea invatamantului Superior (CNFIS), 2 CNATDCU si a Autoritatii Najionale pentru Calificari, si se aproba prin hotirére a Guvernului, Raportul anual privind starea invapiméntului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. (1).19 Art. 221. ~ (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului igi realizeaza (2) In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetdri, Tineretului si Sportului colaboreazs cu Consiliul National al Rectorilor si, dupa caz, cu autoritati si profesionale si stiinfifice nationale si internationale reprezentative, federatii sindicale la nivel de ramuri si federatii studenjesti legal constituite la nivel nafional. Reprezentanfii invayamantului particular sunt parteneri de dialog social. CAPITOLUL XII FINANTAREA SI PATRIMONIUL UNIVERSITATILOR Sectiunea 1 Disporiti generale Art, 222, ~ (1) invajamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de gcolarizare aprobati anual de Guvern si cu taxa, in condifile legii (2) in invataméntul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depisirea duratei_de scolarizare prevazute de lege, admiteri, inmatriculiri, reinmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planului de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitsti neincluse in planul de invatimént, conform metodologiei aprobate de Senatul universitar. (3) Finanjarea invajiméntului superior de stat se asiguri din fonduri publice, in concordanta cu urmétoarele cerin a) considerarea dezvoltirii invatamantul invatméntului, in general, ca prioritate national; 3) asiguarea cali inviimintulut superior Ia nivelul stndardelor din Spat European al Invajaméntului Superior pentru pregatirea resurselor umane si dezvoltarea personal ca ccetdjeni ai unei societ’fi democratice bazate pe cunoastere; ©) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea piefei muncii; 4) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creatici aristice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintific& mondiala. (4) Execufia bugetara anualé a institufiilor de invajimant superior de stat se face superior ca responsabilitate publicd si a publica. (5) Finartarea invajamantului superior de stat poate fi realizata pe baz de contract si prin contribufia altor ministere, pentru acele instituyii de invatamént superior care pregatesc specialisti in funcjiz de cerinjele ministerelor respective, precum si prin alte surse, inclusiv imprumuturi $i ajutoare externe. (©) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri proprii. (7) Statul poate sprijini invagimantul superior particular acreditat. (8) Institugiile de invayimant superior de stat si particulare pot primi donatii din tard si din strdinatate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Art. 223. ~ (1) Institufiile de invatimdnt superior de stat functioneazd ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare si din alte surse, potrivit les (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educaiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe bazi de contract, pentru finanjarea de bazi, finanjarea complementara si finantarea suplimentara, realizarea de obiective de investifi, fonduri alocate pe bazd competitionala pentru dezvoltare institutional, fonduri alocate pe bazi competitionala pentru incluziune, burse si protectia social’ a studentilor, precum venituri proprii, dobanzi, donatii, sponsorizari si taxe percepute in condiftiile legii de la persoane fizice si juridice, roméne sau straine, si din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institutile de80 ‘invapimant superior, in condifiile autonomiei universitare, in vederea realizArii obiectivelor care le revin in cadrul politicii statului din domeniul invapiméntului (3) Finanjarea suplimentara se acorda din fonduri publice de c&tre Ministerul Educatiei Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta institutilor si a programelor de studii, atat din cadrul universititilor de stat, ct si al celor particulare. Finanfarea suplimentara se acorda conform prevederilor art. 197 lit. a) (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura finanjarea de baz pentru universitatile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu si per limba de predare. Granturile de studi vor fi alocate prioritar spre acefe domenii care asigura dezvoltarea sustenabilA si competitiva a societdtii, iar in interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe in ierarhia calitatii acestora, numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului aceastd ierarhie, (5) Finantarea de baza este multianuala, asigurdndu-se pe toatd durata unui ciclu de (6) Finanjarea complementard. se realizeazt de Ministerul Educatiei, Cercett Tineretului si Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; ») fonduri alocate pe baz de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investiti si reparafii capitale; ©) fonduri alocate pe baze competifionale pentru cercetarea sti ified universitar. (7) Finantarea institutiilor de invatimént superior de stat se face pe baz de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului i Sportului si institujia de invayamant superior respectiva, dupé cum urmeaz3: a) contract institusional pentru finanfarea de baz, pentru fondul de burse si protectie social a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finanfarea de obiective de investiii; b) contract complementar pentru finanjarea reparatiilor capitale, a dotérilor si a altor le investitii, precum si subventii pentru cazare $i masa; c) contractele institujionale si complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educati i, Tineretului i Sportului si CNFIS. (8) Finantarea cercetdrii stiingifice universitare se face conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologic&, cu modificarile gi completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului cercetarii-dezvoltarii. (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se alocd in functie de numarul de studenti de la invayiméntul cu frecventa, fird taxa de studii. (10) Studentii beneficiazd de burse de performanta sau de merit, pentru stimularea excelenfei, precum gi de burse sociale, pentru susfinerea financiard a studentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de catre CNFIS, tindnd cont de faptul ci acestea trebuie sé acopere cheltuielile minime de masa si cazare. (11) Universitstile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii extrabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a acestora din finanfarea complementar’ si suplimentard, se stabilesc prin hotirare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universititilor de stat, prin contractul institu Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct responsabi institutie, prioritar spre departamentele si structurile cele mai performante. chelt al incheiat cu Ministerul de alocarea resurselor Art. 224, ~ Statul romén poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani din {ari inveci lor romani cu domiciliul stabil in strainatate, care doresc si studieze in cadrul unitatilor 5i institutiilor de invapimént de stat din Roménia,Art, 225. — (1) Programele de studii ce master si doctorat in stiinte si tehnologii avansate, cele care se desfigoard in limbi de circulatie intemationala, precum si doctoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiazd de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile rimase la sférsitul anului din execufia bugetului prevazut in-contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetarii stiintifice universitare si veniturile extrabugetare ramén la dispozifia universitailor si se cuprind in bugetul de venituri gi cheltuieli al institujii, fara varsdminte la bugetul de stat si fird afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator. Art. 226. gestioneazi conform le; (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dup& caz, drept de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Codului civil, drept de folosinté dobandit prin inc! concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legi 3) in patrimoniul universitatilor pot exis‘a si drepturi de creanta izvordte din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti. (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile din domeniul sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universitétilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosingi, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii. 1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statuh domeniul privat al statului si transmise in proprietate universitafilor de stat, in condi (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit s& emita certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitafile de stat pe baza documentatiei inzintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor prevazute la alin. (7) se exerciti in condifiile previzute de Carta universitard, cu respectarea dispozitiilor dreptului ‘comun, (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicititii imobiliare prevazute de legislatia speciala ‘in materie. (10) in cazul desfiinjarii unei universitati de stat, bunurile aflate in proprietate, ramase {in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului, (11) Universitafile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditile le Sectiunea a 2-a Organizarea $i functionarea invajdmantului superior particular si confesional particular Art. 227, — (I) Institutiile de invafimant superior particulare si institute de invayamant superior confesionale particulare sunt a) fondate din initiativa si cu resursele materiale gi financiare ale unei funda asociafii, ale unui cult religios sau ale unui alt furnizor de edueafie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; ») persoane juridice de drept privat.82 le de invayamént superior particulare au autonomie universitar’, conform prevederilor prezentei legi, $i autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitute. (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atributiile, durata mandatelor, precum i alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitaré, avizate de fondatori si aprobate de Senatul universitar cu respectarea strict a prevederilor prezentei legi. Sectiunea a 3-a Infiingarea institupilor de inviymant superior particulare si confesionale particulare Art. 228. ~ (1) O institufie de invatimant superior particular si confesional particular trebuie s& parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institutiile de invayimant superior particulare si confesionale particulare sunt acreditate prin lege, initiati de citre Guvern la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii Tineretului $i Sportului. (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare legala. Sectiunea a 4-a Patrimoniut institusitor de invijdmént superior particulare si confesionale particulare Art, 229, — (1) Patrimoniul institujiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare const din patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobandit ulterior. (2) Institutiile de invayamant superior particulare si confesionale particulare, pe durata existenfei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conform legii (3) Toate deciziile privind patrimoniu! institufiilor de invafamant superior particulare gi confesionale particulare sunt luate de cdtre consiliul de administrate. Secfiunea a 5-a Desfiingarea institugilor de inviimant superior particulare si confesionale particulare Art. 230. - (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea instituyiilor de invayimant superior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initiativa desfiint institufiilor de invafimint superior particulare sau confesionale particulare poate apartine si fondatorilor. (2) in caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilor de invayamant superior particulare si confesionale particulare revine fondatorilor. (3) Desfiinjarea universitifilor particulare se va face cu protectia intereselor studenfilor. Sectiunea a 6-a Finantarea institwiilor de invajémant superior particulare si confesionale particulare Art, 231. ~ Sursele de finantare ale institutiilor de invayimént superior particulare si confesionale particulare sunt compuse 1a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu gi alte taxe scolare; ©) sponsorizari, donafii, granturi si finangari acordate pe baz de competitie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltari, inovari si alte surse legal constitute.83 TITLUL IV STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC CAPITOLUL I . STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DININVATAMANTUL PREUNIVERSITAR Art, 232, ~ Statutul reglementeazi: a) functiile, competentele, responsabilitatile, drepturile si obligatiile specifice personalului didactic si didactic auxiliar, precum gi ale celui de conducere, de indrumare si de control; b) formarea initialé si continu a personalului didactic sia personalului de conducere, de indrumare si de control; le si modalitafile de ocupare a posturilor si a functiilor didactice, didactice auxiliare, a functiilor de conducere, de indrumare gi de control, precum gi conditiile si modalitafile de eliberare din aceste posturi si functii, de incetare a activitatit si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar; 4) criteriile de normare, de acordare a distincfiilor $i de aplicare a sanctiunilor. (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de invatamént responsabile cu instruirea si educatia. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care indeplinese conditiile de studii prevazute de lege, care au capacitatea de exercitare depling a drepturilor, o conduits morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea fun Art, 234. — (1) incadrarea si menfinerea intr-o functie didactic& sau didactic& auxiliar8, precum si intr-o functie de conducere, de indrumare si de control sunt conditionate de prezentarea uunui certificat medical, eliberat pe un formutar specific elaborat de Ministerul Educatici, Cercetari, Tineretului si Sportului, impreund cu Ministerul Sanatatii. Incompatibilitagile de ordin medical cu functia didactic& sunt stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si (2) Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de indrumare si de control, care se considerd nedreptatit, poate solicita o expertiz8 a capacitajii de munca. (3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilita printr-o hotirdre judecatoreasca definitiva de condamnare penala. (4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala, conducerea Unitaii sau a institutiei de invatimant poate solicita, cu acordul consiliului de administratie, un now examen medical complet. Aceeasi prevedere se aplic8, in mod similar, functiilor de conducere, de {indrumare si de control, precum si personalului din unitatile conexe invagiméntului. (5) Nu pot ocupa postutile didactice, de conducere sau de indrumare si de control in invatimént persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demnitatea functiei didactice, cum sunt: a) prestarea de c&tre cadrul didactic a oricdrei activitati comerciale in incinta unitatii de ‘invatamént sau in zona limitrof’; b) comertul cu materiale obscene sau pomografice scrise, audio sau vizuale;84 ©) practicarea, in public, a unor activitafi cu component lubrica sau altele care implic& exhibarea, in maniera obscend, a corpului. Art. 235. ~ Pentru institutiile de invapamént militar si invatamant de informatii, ordine publica si securitate national, se prevad urmatoarele: 2) aplicarea prevederiior prezentei legi la specificul militar/de informatii, ordine publica si securitate nationala se face prin ordine, regulamente si instructiuni proprii; b) personalul didactis militar/de informatii, ordine publica si securitate nationata si civil se constituie din personalul prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii, ordine publica si securitate nationala; i, ordine publicd si securitate nationala are lin calitatea de cadru militar in activitate, drepturile gi indatoririle care decurg din prezenta lege respectiv de funcionar public cu statut special; 4) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informatii, ordine publica si securitate nafionala, condifiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum si normele didactice, competentele si responsabilittile se stabilesc prin instrucfiuni proprii; ©) perfectionarea pregitirii personalului didactic se realizeazi conform prevederilor prezentei legi si reglementrilor specific militare/de informatii, ordine publicd si securitate nationala; £) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de informatii, ordine Publica si securitate nafionala, poate objine definitivarea in invatimant si gradele didactice, in conditiile stabilite de prezenta lege. Sectiunea a 2-a Formarea inifiala si continua. Cariera didactica Art, 236. — (1) Formares preuniversitar cuprinde: a) formarea initial, teoretic8, in specialitate, realizat& prin universitati, in cadrul unor programe acreditate potrivit legit; b) master didactic cu durata de 2 ani; ¢) stagiul practic cu durata de un an scolar, realizat intr-o unitate de invayimant, sub coordonarea unui profesor mentor. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educatia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice. (3) Pentru a objine alté specializare, absolventii studiilor de licent& pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atest objinerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare inscris pe diploma de licenja. Acest modul poate fi urmat in paralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acest 14 pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul Art, 237. - (1) fn calitatea sa de principal finanjator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educatici, Cercetirii, Tineretului si Sportului stabileste reperele curriculare $i calificdrile de formare inifiala teoreticd in specialitate a personalului didactic. (2) Programele de formare initialé teoretic& in specialitate si psihopedagogic’ sunt acreditate si evaluate periodic de cdtre Ministerul Educatiei, CercetArii, Tineretului si Sportului, prin intermediul ARACIS sau a altor organisme abilitate, potrivit legii. Art. 238, — (1) Studentii si absolventii de invatimant superior care opteazi pentru profesiunea didactic& au obligatia si absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru functiile didactice, se aprobé de citre Ministerul Educatici, Cercetari, Tineretului si Sportului si se acrediteazé conform legii.85 (3) Studentii care frecventeaz cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului intr-o institutie publica pot beneficia de burse de studiu finanfate de la bugetul de stat, (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant. (8) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se statilesc de catre Ministerul Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaz& diploma de master didactic in domeniul programului de licenta. (7) Planurile de invatimant ale studiilor de licent& in specialitatea pedagogia ‘invijaméntului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului $i Sportului. Art, 239, — (1) inscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art. 236 alin. (1) lit. c) este conditionata de objinerea diplomei de licenta si a diplomei de master didactic. (2) In vederea realizarii pregatiri practice din cadrul masterului didactic se constituie o refea permanenté. de unititi de invatimant, in baza unor acorduti-cadru incheiate intre unitaile/institutiile de invagimant care asigura formarea initiald si inspectoratele scolare, in cond stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportulul. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru, unitajile/institupiile de invayamant care asigurd formarea initiala incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de invafamant din reteaua previzutd la alin, (2) pentru stabilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice. (4) Unitiqile/instituyile de invayamant asiguré formarea inijiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii in domeniu - centre de consiliere, cluburi si palate ale copiilor, centre logopedice si organizajii nonguvernamentale. (8) Pregitirea practic8 din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu in straindtate in cadrul unui program al Uniunii Europene — componenta dedicata formariiinijiale a profesorilor - perivada certificatd prin ducumentul Europass Mobilitate. Art, 240. — (1) Ocuparea unei funcfii didactice, pentru pericada stagiului practic cu durata de un an scolar, se realizeaza prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate; ) repartizare de cAtre inspectoratul scolar judetean/municipiului Bucuresti pe posturile mase neocupate in urma concursului. (2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata de un an scolar li se aplica, Jn mod corespunztor funcfiei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia in vigoare. Art. 241. — (1) Examenul national de definitivare in invatémant este organizat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportului si cuprinde: practic cu durata de un an scolar si const in evaluarea activitsti prof invatimént, evaluarea portofoliului profesional personal gi in susfinerea a cel putin doua inspectii la clas b) etapa a Il-a, finald — realizatd la finalizarea stagiului practic cu durata de un an scolar si consta intr-o examinare scrisd, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru fiecare specialitate in parte. (2) Cadrele didactice care promoveazi examenul de definitivat dobandesc titlul de profesor cu drept de practicd in invayiméntul preuniversitar.86 (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munc& pe o perioada determinata, care au promovat examenul de definitivare in invatmént, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(2), prin hotirérea consiliului de administrajie din unitatea de invatéméant respectiva, in conditile legit (4) Persoanele care nu promoveazé examenul de definitivare in invatamént pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen, in condifiile reluarii de fiecare dat, anterior susfinerii examenului, a stagiului de practic cu durata de un an scolar. (5) Stagiul de practicd cu durata de un an scolar si examenul. de definitivare in invayamént pot fi reluate, in condigile legii, intr-un interval de timp care nu depayeste S ani de la inceperea primului stagiu de practica. (6) Persoanele care nu promoveaz examenul de definitivare in invatmént, in conditiile prezentului articol, pot fi angajate in sistemul national de invatamént preuniversitar numai pe perioada determinats, cu statut de profesor debutant. Art. 242. — (1) Formarea continu’ a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera, (2) Evolutia in carier& se realizeaza prin gradul didactic I] si gradul didactic |, examene de certificare a diferitelor niveluri de competenti. (3) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum si procedura de organizare si desfagurare a examenelor pentru objinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaboratd de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (4) Gradul didactic 11 se objine de catre personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii in invafamant, prin promovarea urmatoarelor probe: a) © inspectie scolara special, precedati de cel putin doud inspectii scolare curente esalonate pe parcursul celor 4 ani; b) un test din metodica specialitatii, cu abordari interdisciplinare si de creativitate, elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetar Tineretului si Sportului, pentru fiecare specialitate in parte; c) 0 proba orala de pedagogic, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, care cuprinde si elemente de psihologie si de sociol ‘educationala. (5) Gradul didactic 1 se poate objine de cétre personalul didactic de predare care are 0 ‘vechime la catedré de cel putin 4 ani de Ja acordarea gradului didactic II, prin promovarea urmétoarelor probe: ) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru fiecare specialitate in parte; b) o inspectie scolara speciala, precedatd de cel putin doua inspectii scolare curente, esalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim; c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice, sub indrumarea unui conducator stiintific stabilit de institutia cu competente in domeniu; 4) susfinerea lucrarii metodico-stinfifice, in fafa comisici instituite, conform metodologiei Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (6) in caz de nepromovare, examenele pentru obtinerea gradelor didactice II, respectiv |, pot fi repetate la un interval de cel pufin 2 ani ycolari. (7) Personalului didactic incadrat in invatamantul preuniversitar, care indeplineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiinjific de doctor, i se acord& gradul didactic I, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (8) Personalul didactic care a objinut definitivarea in invayimant sau gradul didactic [1 cu media 10 se poate prezenta, dupa caz, la examenele pentru gradul Il, respectiv gradul |, cu un an mai devreme fafd de perioada prevazutd de prezenta lege.87 (9) in cazul in care profesorii au dobandit doud sau mai multe specialitati, definitivarea in invatamant i gradele didactice 11 si 1 obfinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobandite prin studii. (10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educajiei, cercetirii, tineretului si sportului. Art. 243, — (1) Personalul didactic care a objinut gradul didactic 1, cu performante deosebite in activitatea didactica si managerial, poate dobéndi titlul de profesor-emerit in sisterul de invatamant preuniversitar, acordat in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului (2) Persoana care dobindeste titlul de profesor-emerit beneficiaza di 2) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unititile de invayimant implicate; ») calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice; ©) prioritate la ocuparea posturilor didactice in condigii de medii egale; 4) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile programelor national Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului gi Sportului; €) delegare de c&tre inspectoratele scolate pentru rezolvarea atributiilor acestora in teritoriu, Art. 244, - (1) Ministerul Educatiei, Cercetiri, Tineretului si Sportului. stabileste obiectivele si coordoneazi formarea continua a personalului didactic 1a nivel de sistem de invayimant preuniversitar, in conformitate cu strategiile si politicile nationale. (2) Unitatile si instituyiile de invatamant preuniversitar, pe baza analizei de ne stabilesc obiectivele si formarea continua, inclusiv prin conversie profesionala, pentru angaj Props (3) Acreditarea si evaluarea periodicd a fumizorilor de formare continua programelor de formare oferite de acestia, metodologia-cadru de organizare si desfaigurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului $i Sportului, prin directiile de specialitate. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistent& educafionala si ‘managerial pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acredita ca furnizori de formare continu. (5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic, de conducere, de indrumare si de control si recalificarea profesional sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesiunea didactica, standarde de calitate si competenfe profesionale si au urmétoarele finalitati generale: a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniu! de specializare corespunzator functiei didactice ocupate, precum si in domeniul psihopedagogic si metodic; b) dezvoltarea competentelor pentru evolujia in cariera didactict, prin sistemul de pregatire si obfinere a gradelor didactice; ©) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere, de indrumare si de control; d) dobandirea de noi competente, prin programe de conversie pentru noi specializari si/sau ocuparea de noi functii didactice, altele decat cele ocupate in baza formérii initiale; e) dobandirea unor competente complementare prin care se extinde categoria de activitti ce pot fi prestate in activitatea curentd, cum ar fi predarea asistatd de calculator, predarea in limbi strdine, consilierea educationala si orientarea in carierd, educatia aduljilor si altele; f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiunea si comunicarea cu. mediul social si cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilitati privind organizarea, conducerea si imbunatitirea performantei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activitati si altele.88 (6) Descrierea competenjelor mentionate, precum si a modalitatilor de evaluare si certificare a acestora in cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizeaz prin metodologia formarii continue a personalului didactic, de conducere, de indrumare si de control, aprobate prin ordin cl ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Art. 245, - (1) Pentru personalul didactic, de conducere, de indrumare si de control, formarea continua este un drept 5i 0 obligate (2) Organizarea, desfigurarea, evaluarea si fnanfarea activitagilor de formare continua se stabilesc prin meodologie aprobati prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului (3) Formarea continué a personalului didactic, de conducere, de indrumare si de contro! se realizeaza in functie de evolutiile din domeniul educati profesionale, inclusiv in cea ce priveste curriculumul national, precum gi in functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare. (4) Obtitetea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactice, diferite de specializarea curenté, se considera formare continu (5) Pe léngd una sau mai multe specializari, cadrele didactice pot dobandi competente didactice pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu domeniul licentei, prin programe de formare stabilite prin hotdrare a Guvernului. (©) Personalul didactic, precum gi personalul de conducere, de indrumare si de control din invataméntul preuniversitar este obligat s& participe periodic la programe de formare continua, astfe! incdt s& acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovarii examenului de definitivare in invayimant, minimum 90 de credite profesionale transferabile. (7) Programele de conversie profesionald intra in atribufile institutiilor de invayamant superior $i se desfaigcara in baza unor norme metodologice specifice. (8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul didactic, de conducere, de findrumare si de control prin diferite programe si forme de organizare a formarii continue se realizeaz pe baza sistemului de acumulare, recunoastere si echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului gi aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri, tineretului si sportului. Art. 246, - (1) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului infiinjeazd corpul national de experti in management educational, constituit in urma selectiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare in domeniu! managementului educational, cu minimum 60 de credite transferabile. (2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (3) Pot ocupa funcfii de conducere, de indrumare side control in unitiile de invent si inspectoratele scclare numai cadrele didactice membre ale corpului national de exper management educational. Sectiunea a 3-a Funcpiile didactice si didactice auxiliare. Conditii de ocupare Art. 247.—Functiile didactice sunt: a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor - se normeaz& céte un post pentru fiecare grup de copii; in institutiile cu program prelungit sau siptimanal, personalul didactic se normeaza pe ture; ) in invaiméntul prescolar: profesor pentru invatamant prescolar - se normeazA cite un post pentru fiecare grupa de copii; in institutiile cu program prelungit sau s&ptéménal, personalul didactic se normeazi pe ture;89 ) in invapamantul primar: profesor pentru invafimént primar - se normeaz& céte un post pentru fiecare clas de elevi; 4) in invagimantul gimnazial si liceal: profesor; in invatamdntul prescolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grup sau clasa se normeazii cadre didactice conform specificului fiecdrei alternative educationale; 4) in invaimdntul special si in comisiile de expestiza complexa: profesor itinerant si de sprijin, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog scolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnozd si kinetoterapeut - se normeaz cate un post la fiecare grupa/élast; profesor, profesor de educatie specials; 2) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogicd: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier scolar; h) in centrele logopedice intergcolare si in cabinetele scolare: profesor-logoped, cu calificarea in psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie; i) in casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesionala; {) in cluburile sportive scolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor; k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor; 1) In unitafile de invatamant, pentru asigurarea formarii inifiale si a insertiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor; m) in centrele de documentare si informare: profesor documentarist; n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoals, personalul didactic pensionat platit in regim de plati cu ora sau specialisti consacrafi in domeniul de specialitate al curriculei gcolare. Personalul didactic asociat este luat in considerare la indeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unitaqii scolare. Art. 248. — (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagiu practic cu. durata de un an scolar, realizat intr-o unitate de invayimént, in functia didactica Corespunzétoare studiilor, sub indrumarea unui profesor mentor si trebuie indeplinite cumulativ urmdtoarele conditii minime de studii: a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licent& in profilul postului; ) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. (2) in vederea efectuarii stagijlor de practic’ pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor gcolare judefene/municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori {in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. (3) Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoate, institutori/institutoare, invafatori/invajatoare, maistru-instructor, antrenor si care au dobandit formal, nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, indeplinese conditia pentru ocuparea functiei didactice de profesor pentru invatimdntul prescolar, profesor pentru invajamantul primar, respectiv, profesor antrenor, in baza unei metodologii de recunoastere $i echivalare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (4) Absolventilor liceelor pedagogice, ai scolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente incadrati in invataméntul prescolar si primar, care, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licent&, li se considera indeplinit& conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invajamantul prescolar, respectiv profesor pentru invayimantul primar. (5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul special trebuie indeplinite in mod corespunzator conditile prevézute Ia alin. (1), iar pentru alte specializéri decat cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregatire teoretica si practicd in educatie special, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului (6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive scolare, in palatele si in cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei90 de invayimant postliceal sau superior de profil, cu specializarea in ramura de sport respectiva. Art. 249, — Personalul didactic auxiliar este format d a) bibliotecar, documentarist, redactor; b) informatician; ©) laborant; 4) tehnician; €) pedagog scolar; 4) instructor de educatie extrascolara; g) asistent social; hy corepetitor; i) mediator scolar; 4) secretar; k) administrator financiar (contabil); 1) instructor-animator; m) administrator de patrimoniu. Art. 250, ~ Pentru ocuparea funcfiilor didactice a de studii: a) pentru functia de bibliotecar, de documentarist si de redactor - absolvirea, cu examen de diploma a unei institutii de invatimént, sectia de conomie sau a altor institutii de invaximént ai c&ror absolventi au studiat in timpul gcolarizirit disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si absolventi ai vajméntului postliceal sau liceal cu diploma in domeniv/absolvirea cu examen de diploma a unei institutii de invatimant, sectia de biblioteconomie, sau a altor institutii de Invatimant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si alfi absolventi ai invatémantului superior, postliceal sau liceal cu diploma, pe perioad& determinatd, dacd au urmat un curs de inifiere in domes re trebuie indeplinite urmatoarele ') pentru functia de informatician — absolvirea, cu diploma, a unei institu ‘nvayamént superior sau a unei unitati de invayamant preuniversitar de profil; ©) pentru functia de laborant ~ absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de de ‘invapimant superior, a unei scoli postliceale sau a liceului, in domeniu; 4) tehnician — absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului, in domeniwabsolvirea cu examen de diploma, in profilul postului, a unei gcoli postliceale sau a liceului, urmati de un curs de inifiere in domeniu, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetar sportului; tineretului si €) pentru functia de pedagog scolar — absolvirea liceului cu examen de bacalaureat; ) pentru funcfia de instructor de educafie extrascolard ~ absolvirea cu diploma a unei fe invatmant superior, a unei scoli postliceale in specialitate sau a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu si absolvitea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala pentru aceasta functie; g) pentru functia de asistent social — absolvirea unei institutii de invatémant superior de profil, de lunga sau de scurta durat, cu examen de licenfé sau de absolvire, sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei coli postliceale de educatori-puericultor h) pentru functia de corepetitor — absolvirea unei institutii de invagamant superior de profil, de lunga sau de scurta durata, ori a unui liceu de specialitate; pentru functia de mediator scolar ~ absolvirea cu diploma de licenta cu specializarea asistenf& sociald sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator scolar, ori absolvirea cu diploma de bacalaureat a oricarui alt profil liceal, urmata de un1 curs de formare profesionald cu specializarea mediator scolar, recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; 4) pentru functia de secretar — absolvirea unei institutii de inva¥imant superior, respectiv liceu, cu diploma de bacalaureat sau absolvirea invajimantului postliceal cu spec tehnician in activitati de secretariat; k) pentru funcfia de administrator financiar — indeplinirea condifiilor prevazute de Jegistatia in vigoare pentru functia de contabil, contabil-sef; 1) pentru functia de administrator de patrimoniu - indeplinires. condifiilor prevazute de legistatia in vigoare pentru functia de inginer/subinginer, economist. , Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare Sociale este autorizat ca, in functie de dinamica {invafimantului, s& stabileasca i sf reglementeze noi func{ii didactice, respectiv didactice auxiliare. (2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin. (1) se reglementeaz& de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului gi Sportului. Art. 252, ~ (1) Personalul didactic titular in sistemul de invaymént preuniversitar, la goare a prezentei leg, igi pastreaza dreptul dobéndit la concursul national unie de data intrari titularizare. (2) Personalul didactic din invayimantul preuniversitar care a devenit titular al sistemului national de invajamént prin repartitie guvernamentald sau prin orice alti forma legal beneficiaza de aceleagi drepturi ca gi personalul didactic devenit titular prin concursul national de titularizare, (3) In conditiile intririt in restrangere de activitate, cadrele didactice titulare in sistemul de invapimant preuniversitar beneficiaza de solutionarea restrdngerii de activitate prin: a) transferul consimfit inre unitatile de invatmant preuniversitar; b) repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonati de inspectoratul scolar judejear/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educafiei, Cercetdri, Tineretului si Sportului, pind la data de 15 noiembrie a fiecérui an (4)Prin restrangere de activitate se injelege: a) situatia in care postu/norma didactica nu se incadreazi in sistemul de normare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege; b) situatia in care se constaté diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de itate de completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invajamant apropiats. norma fia posi Art. 253, ~ Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul national unic de titularizare in ultimii 3 ani, anteriori intrarii in vigoare a prezentei legi, care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un postcatedra devin titulari ai scolii respective daca: a) se certifica viabilitatea postului/catedrei; ) consiliul de administratie al scolii respective este de acord. Sectiunea a 4-a Forme de angajare a personalului didactic Art. 254. - (1) in unitatile de invapimant sau in consorfiile scolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de munca pe perioadd nedeterminaté sau perioadd determinat& de cel mult un an scolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv in plata cu ora, in condifiile legi (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitayii de invayamant sau al consorfillor scolare se face pe baza normativelor in vigoare privind formatiunile de studiu.92 rsitar de stat si particular, posturile didactice se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitétii de invayimant cu personalitate juridicd, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de invayamént de cétre consiliul de administratie al unitéjii de invapimént, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Minisierul Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului. (5) Consiliul de administratie al unitafii de invayimant stabileste posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum $i conditiile si modalitijile de ocupare a acestora. © Inspectoratul scolar analizeazd, corecteaz& in colaborare cu unitatile de invitamént gi avizeazi oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afigare la inspectoratele scolare si la unitajile de invatimant respective gi pe site-ul acestor institutii cu cel pufin 30 de zile ‘naintea declansirii procedurilor de selectie si angajare pe aceste posturi didactice/catedre. (8) Concursul prevazut la alin.(3) consta in: 1) probs practic sau inspectie speciala la clasA si probai scrisa din didactica specialitagi la angajarea personalului didactic cu contract individual de munca; b) prezentarea unui curriculum vitae si interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic pensionat. (9) Unitstile de invayamant, individual, in consortii scolare sau in asocieri temporare la nivel local sau judetean, organizeazd concursul pentru ocuparea posturilor si catedrelor, conform statutului acestor posturi didactice si catedre, stabilit in conditiile alin. (5). (10) Comisiile de concurs se aprobi de consiliul de administratie al unitatii de invafamént. Din comisia de concurs compusd din cadre didactice, face parte, in mod obligatoriu gi un reprezentant al inspectoratului scolar judejean. in situatia in care concursul se organizeaza in consorfii scolare sau in asocieri temporare la nivel local sau judejean, comisiile sunt validate de consiliile de administratie ale unitatilor de invatdmant. (11) in invatimantul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de c&tre consiliul de administratie al unitaqii de trvayimant care organizeaz& concursul. (12) in invayimantul particular, validarea concursurilor si angajarea pe post se fac de catre conducerea unitatii de invapimant particular si se comunica, in scris, inspectoratului ;colar. (13) Candidafii care au dobandit definitivarea in invayimant, profesori cu drept de practicd, si au ocupat prin concurs validat, in conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitafii de invatimant, un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. Directorul unitatii de ‘invapimant incheie cu acestia contractul individual de munca pe perioada nedeterminaté. (14) Pentru candidajii care nu au dobindit definitivarea in invayimant, profesori debutant, si au ocupat prin concurs validat, in conditiile metodologiei, de consiliul de administragie al unititii de invayamant un post didactic vacant, directorul unitatii de invayamént incheie contractul individual de munca pe o perioada de cel mult un an scolar. In situatia in care acesti candidaji promoveazs examenul pentru definitivarea in invayimént, consiliul de administratie poate hotari modificarea duratei contractului individual de munci din perioad determinati in perioada nedeterminata (15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat, in conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitajii de invayamant, un post didactic rezervat, directorul unitajii de ‘invayimant incheie contractul individual de munca pe o perioads de cel mult un an scolar, respectiv and la revenirea titularului pe post. Consiliul de administratie al unitajii de invatémant poate decide prelungirea contractului individual de munc& si in anul scolar urmator, in situajia in care postul riméne rezervat. (16) Directorii unitatilor de invayimant comunica in scris inspectoratului scolar situatia angajarii pe posturi didactice a candidailor validaji dupa concurs, a candidatilor participanti la83 concurs $i nerepartizafi, precum si situatia posturilor didactice si a orelor rimase neocupate dupa concursul organizat la nivelul unittii sau al consortiilor scolare. (17) Inspectoratul scolar centralizeaz& la nivel judefean posturile didactice si orele ramase feocupate, care vor fi repartizate in ordine: a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invayimant pentru completarea normei didactice; b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic; ¢) candidatilor rdmasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelut uni consorfilor scolare; 4) pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competent’ profesionala (18) Reprezentanjii organizajiilor sindicale reprezentative la nivel de ramuri a vaqmdntului participa cu statut de observator la toate etapele de organizare si desfisurare a concursurilor organizate la nivelul unitagii sau al consortiilor scolare: (19) Posturile didactice rimase neocupate prin concurs sau eliberate in timpul anului scolar se ocup’ prin plata cu ora pind la sfargitul anului scolar sau pand fa revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. (20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitaile de invafimant cu personalitate juridica se face de cdtre directorul unitiji, cu aprobarea consiliului de aéministratie, iar la unitatile de invatamant particulare de c&tre persoana juridica fondatoare. Art, 285, — (1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioada nedeterminatf, alese in Parlament, numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate specifice in aparatul Parlamentului, al Administratici Prezidentiale, al Guvernului si in Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului gi Sportului, precum gi cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in care indeplinesc aceste functii (2) Prevederife alin. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioads nedeterminatd, care indeplinesc functia de prefect, subprefect, presedinte si vivepresedinte al consiliului judefean,” primar, viceprimar, precum si cadrelor didactice trecute in functii de ‘conducere, de indrumare si de control in sistemul de invatamént, de cultura, de tineret si sport. De aceleasi drepturi beneficiazd si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic, precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice la comisiile si agentile’ din subordinea Administratiei Prezidentiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. @) Liderii sindicatelor reprezentative din invajimant au dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale in vigoare gi contractului colectiv de munca la nivel de ramura. (4) De prevederile alin. (1) beneficiaza si personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminati trimis in strdinatate cu misiuni de stat, cel care lucreazi in organisme internationale, precum si insofitorii acestora, dac& sunt cadre didactice. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioad’ nedeterminata solicitat in strdinatate pentru predare, cercetaré, activitate artistica sau sportiva, pe bazé de contract, ca urmare 4 unor acorduri, conventii guvernamentale, interuniversitare sau interinstitutionale, i se rezerva postul didactic. (6) Personalul didactic are dreptul fa intreruperea activititii didactice, cu rezervarea postului, pentru cresterea si ingrijirea copilului in varst& de pand la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale in vigoare. De acest drept poate beneficia numai tunul dintre parinti sau sustinatorii legali. (7) Perioada de rezervare a postului didactic, in conditile alin. (1)-(6), se considera In Invpimnt. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminat& poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar, o dat& la 10 ani, cu aprobarea unitatii de invatamant sau, dupa caz, a inspectoratului scolar, cu rezervarea postului pe perioada respectiva. vec!94 Sectiunea a 5-a Functiile de conducere, de indrumare si de control Art, 256. director adjunct, 2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct. (3) Functiile de conducere din unitagi conexe ale invétiméntului preuniversitar se stabilese potrivit specificului acestora, prin reglementari ale Ministerului Educatiei, Cercetari, Tineretului si Sportului (4) Functiile de indrumare si de control din invagiméntul preuniversitar sunt: a) la inspectoratele scolare: inspector scolar; b) la Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului: inspector general, inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hotardre a Guvernului (2) Funetiile de conducere din unitatile de invayamant sunt: director $i Art. 257. - (1) Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de ctre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti in management educational. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamént, prin consiliul de administratie. (3) in urma promovarii concursului, directorul incheie contract de management cu primarulprimarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale, respectiv presedintele consiliului judejean pe raza cAreia se afld unitatea de invagimant. (4) Directorul si directorul adjunct din unitajile de invayimént preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitérii mandatului, functia de pregedinte sau vicepresedinte in cadrul unui partid politic, la nivel local, judefean sau national. Art, 258, - (1) Consiliul de administrafie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unitatii de invatamént preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului scolar, precum si un teprezentant al consiliului local, respectiv judefean, in functie de unitate aflate in subordine. (2) Metodologia de organizare si desfagurare a concursului pentru ocuparea funcfiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii, tineretului si sportului, (3) Consiliul de administratie valideaz& rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director, respectiv director adjunct si emite decizia de numire in functia de director, respectiv de director adjunct. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului gi sportului. Daca in termen de 30 de zile consiliul local/consiliul Judefean nu se pronunta asupra contractului de management, acesta se consider& aprobat tacit. (5) Directorul unitatii de invafamant de stat poate fi eliberat din functie prin hotdrdrea consiliului de administratie, cu votul a 2/3 dintre membri. in aceast& situatie, este obligatorie realizarea unui audit de catre Inspectoratul Scolar Judetean/al municipiului Bucuresti. (6) Directorul unitafii de invatimédnt particular si confesional poate fi eliberat din functie, la propunerea consiliului de administratie, cu votul a 2/3 din membrii s&i, prin decizia persoanei juridice fondatoare. (7) In conditiile vacantarii functiei de director, pana la organizarea unui nou concurs, conducerea interimard este preluat4, prin hotirare a consiliului de administratie, de c&tre directorul adjunct sau un cadru didactic membru in consiliul de administratie, care devine automat si ordonator de credite. Art, 259. — (1) Inspectorii scolari_generali, generali adjuncti si directorii caselor corpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei, cercetarii,tineretului si sportului, pe baza unui95 concurs public, reglementat prin metodologie elaboraté de Ministerul Educatiei, Cercetari, Tineretului si Sportului. (2) Inspectorii scolari generali, generali adjuncti si directorii caselor corpului didactic ‘incheie contract de management cu ministrul educatiei, cercetérii, tineretului si sportului. Contractul de management poate ji prelungit, cu: acordul: parfilor, in urma evaluarii_performantelor manageriale. (3) Directorii unititilor destinate activitayilor extragcolare sunt numiti de catre inspectorul scolar general sau de cdtre ministrul educafiei, cercetarii, tineretului si sportului, conform subordondirii acestora, in urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Directorul incheie contract de management cu inspectorul scolar general sau cu ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, conform subordonérii acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, in urma evaluarii performantelor manageriale. Art. 260. — (1) Funciiile de conducere din inspectoratele gcolare si de director la casa corpului didactic se ocupi, prin concurs; de c&tre cadre didactice titulare, cu diploma de licens, membre ale corpului nafional de experti in management educational, care indeplinesc criteriile de competent profesional, manageriala si de prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae; b) calitati dovedite in activitatea didacticd si in functii de conducere, de indrumare gi de control, anterioare, in sistemul national de invatamant; ©) titlul de doctor sau gradul didactic 1; 4) calificativul ,foarte bine” objinut in ultimii 5 ani; ) interviu in faja unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala. (2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general, inspector scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfigoara la sediul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Comisia ministerialé pentru ocuparea funcfiilor de inspector scolar general, de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic, numita prin ordin al ministrului educatiei, cercetdrii, tineretului si sportului este alcdtuita din 5 membri, dintre care: a) pentru functia de inspector scolar general: (ji) secretarul de stat pentru invataméntul preuniversitar, in calitate de presedinte; i) 3 inspectori scolari generali din teritorit Gi) un director din Ministerul Educate i, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu (iii) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se organizeaz’ concursul; (iv) un director din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu competente in domer (4) in comisiile de concurs participa, cu statut de observator, reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramurd a invayaméntului. (5) Contestatile la hotérarile comisiei previzute la alin, (3) se adreseaz’ ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, in termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului, Hotirdrea acestuia poate fi atacata la instanfa de judecata competenta. Art, 261. — (1) Ministerul Educajiei, Cercetiri inspectoratele scolare vacanteaza, in conditiile legi Tineretului si Sportului, respectiv posturile corespunzitoare functiilor de96 indrumare si de control cuprinse in onganigramele proprii si asigurd publicarea acestora in presa centrali/local sila sediul propriu, cu cel pufin 30 de zile inainte de organizarea concursului. (2) Funetiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa prin concurs, de cadre didactice din cadrul corpului national de experti (3) Funcfiile de indrumare gi de control din Ministerul Educatiei, Cercetiri, Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs (4) Concursul pentru ocuparea functor de indrumare gi de control consta in: a) curriculum vitae, analiza si evaivarea acestuia; b) inspectie speciala ta clas; ©) proba practic, constind din asistent& la ore, analiza de lectii si intocmirea erbal de inspectie 4) interviu in faja unei comisii de concurs, privind managementul educational si deontologia profesionala; €) proba scrisa in profilul postului pentru care candideazs. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de control din inspectoratul scolar este formats din: inspectorul scolar general - in calitate de presedinte; un reprezentant al Ministerului Educafiei, Cercetdrii, Tineretului si Sportului; un profesor sau conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de indrumare si de control din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este formats din: secretarul de stat al de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau autorititilor publice locale, furnizori publ privati de educatie si formare profesionala autorizati/acreditati in conditiile legii, organi nonguvernamentale sau guvemamentale care ofeté programe autorizate in condiile le angajatori care oferd programe de formare profesionalé propriilor angajati. (2) Instituyile sau organizatiile in care se realizeaza invafarea in contexte non-formale sunt institufii $i organizafii prevazute la alin, (1), centre de ingrijire $i protectie a copilului, palate gi cluburi ale elevitor, la locul de muncd, institutii culturale precum muzee, teatre, centre culturale, ioteci, centre de documentare, cinematografe, case de culturé, precum si asociatii profesionale, culturale, sindicate, organizajii nonguvernamentale. (3) Institufiile sau organizatiile in care se realizeaz8 invdarea in contexte informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin. (1) si (2). Invajarea informal’ este, adesea, neintenionata si neconstientizata si se poate produce atunci cAnd copii, tinerii si adultii desfigoard activitati in familie, 1a locul de munca, in comunitate, in rejele sociale, cdnd se angajeaz& in activititi de voluntariat, sportive sau culturale, sau altele asemenea. Art. 332. — (I) Organizarea si funcjionarea invajiméntului preuniversitar este reglementatd la Titlul Il din prezenta lege. (2) Organizarea si funcfionarea invayimdntului superior este reglementatd la Titlul INL din prezenta lege. (3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor este reglementats de legislatia referitoare la formarea profesionalA continua a aduljlor si ucenicia la locul de munca. Art. 333. Statul garanteazi si sustine, inclusiv financiar, accesul la educatie si formare b) tineri care au parsitsistemul de educajieinainte de a objine o calificare profesional si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare profesional; de invatimant non-profesional sau cei care au absolvit studiile invatiméntului liceal sau ale invafimdntului superior in domenii si calificdri redundante sau nerelevante pe piafa forjei de munca; 4) persoanele cu ceringe educationale speciale; i adultii care revin in jard dupa o perioada de munc& in strdindtate; 4) tinerii si adulfii rezidenti in comunitafi dezavantajate economic si social; ) angajajii de peste 40 de ani cu nivel scézut de educatie, rezidenti in mediul urban si in mediul rural, cu calificare redusé sau necali hy) elevii cu rise major de esec scolar; i) tofi cetatenii care doresc 58 urmeze programe de educatic permanent. Art. 334, — Finanfarea invafarii pe tot parcursul vietii se realizeaz prin fonduri publice si private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanfare si cofinantare din partea angajatoritor, organizatiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educatie permanenta si prin contributia beneficiarilor.18 CAPITOLUL II poe RESPONSABILITATI REFERITOARE LA INVATAREA PE TOT PARCURSUL VIETIL Art, 335. ~ Statul igi exercita at ile in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii prin intermediul Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerului Culturii $i Patrimoniului National, Ministerului Sana:3tii, precuva si Ministerului Administratiei si Internelor. Art, 336. — Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are ca atributii principale, in domeniul invatarii pe tot parcursul vieti ) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul educatiei, al formarii profesionale, al cercetari, tineretului si sportul b) elaborarea reglementirilor referitoare 1a organizarea si functionarea sistemului de educatie din Rom: ©) monitorizarea, evaluarea si controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie; 4) stabilirea mecanismelor i a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invayarii; ¢) elaborarea, impreund cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National, ¢ pol domeniul educatiei non-profesionale a adultilor si varstnicilor; 4) alte atributii, asa cum apar ele specificate in legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale. cilor in Art, 337. — Ministerul Muncii, Familie’ si Protectiei Sociale are ca atributii principale, {in domeniul invari pe tot parcursul vietii a) elaborarea, impreund cu Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului ji Sportului a politicilor sia strategiilor nationale privind formarea profesionata a adultilor; ) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profesionale prin ucenicie la locul de munca; ©) monitorizarea, evaluarea, acreditarea si controlarea directa sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, aljii decat cei din cadrul sistemului national de invaxamant; 4) alte atributii prevazute de legistafia din domeniul educatiei si formarii profesionale. Art, 338, ~ Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale, in domeniul invagirii pe tot parcursul viet: a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura, b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administrafiei publice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea, modernizarea si optimizarea servicii publice oferite de institutiile si asezdmintele de cultura, in vederea satisfacerii necesititilor culturale si educative ale publiculuis ) promovarea recunoasterii competentelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor sia intereselor creatorilor, artistilor si specialistilor din domeniul cult 4) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei formar profesionale. Art. 339. — (1) Ministerele gi autoritatile centrale pot avea responsabilit&;i in domeniul educatiei $i formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale (2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate national se reglementeaza, in sensul prezentei legi, prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora. (3) Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invajaméntul de formare continu non-universitard a119 personalului militar, de informagii, ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Mit Apirarii Nationale, de Ministerul Administrafiei si Internelor, de Serviciul Romén de Informat de alte institujii cu atibutii in domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice nationale, potrivit specificului si nivelurilor de invatamant. Art. 340, ~ (1) Se inflinjeazd Autoritatea National’ pentru Calificari prin reorganizarea | Calificdrilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CNCFPA) si a Unitafi Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor. (2) Autoritatéa Nationala pentru Califictri elaboreaza Cadrul Najional al Calificdrilor pe baza Cadrului european al calificdrilor, gestioneazi Registrul National al Calificdrilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesionald a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneazd autorizarea furnizorilor de formare profesional continu’ la nivel national, coordoneaz& sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesional continua si activitafile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urmatoarele atributi a) claboreaz2, implementeaza si actualizeazd Cadrul National al Calificarilor, precum si Registrul National al Calificarilor, b) asigurd compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu.celelalte sisteme de calificari existente la nivel european gi international; ©) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elemente de politici $i de strategii nationale, acte normative referitoare la sistemul nafional al calificarilor gi la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesionald a adultilor; 4) coordoneaz& si controleaz8 la nivel national elaborarea standardelor ocupationale sia standardelor de pregatire profesionala; ©) coordoneaz asigurarea calitatii in formarea profesionalA a adultilor; 1) coordoneazi si controleazi autorizarea furizorilor de formare profesional a adultilor; 2) intocmeste Registrul nafional al furnizorilor de formare profesionala a adultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale; h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competenjelor profesionale gi certificarea evaluatorilor de competente profesionale; {) participa ta elaborarea unor planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor; J) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetelor sectoriale. (3) Finanyarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asiguré din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificdri se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentaji ai institufiilor de invagimant preuniversitar si universitar, studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitetelor sectoriale. Consiliul asist& Autoritatea NationalA pentru Calificari in stabilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea cadrului national al calificarii si a formarii profesionale a adultilor. (8) Autoritatea Nafionala pentru Calificari este coordonaté de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functionarea acesteia se stabilesc prin hotardre a Guvernului, intermen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Art. 341. — (1) Cadrul National al Calificdrilor este un instrument pentru clasificarea calificdrilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invajare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbun&tatirea transparenfei, accesului, progresului si calitatii calificdrilor in raport cu piata muncii si societatea civil.120 (2) Implementarea Cadrului National al Calificdrilor vizeazi sistemul national de calificdri objinute in invapiméntul secundar general, in invatiméntul profesional si tehnic, i formarea profesionald continua, in ucenicie, in invafiméntul superior, atét in contexte formale, ct si informale si non-formale din perspectiva invafarii pe tot parcursul viet 3) Cadrul National al Calificarilor permite recunoasterea, masurarea $i relationarea tuturor rezultatelor invatérii dobandite in contexte de invatare formale, non-formale si informale si asigur§ coerenta calificdrilor gi a titlurilor certificate. Existenfa unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicari cunostinf& de cauz& privind pianificarea ‘invari pe tot parcursul vietii. (4) Cadrul National al Calificdrilor contribuie la asigurarea calitatii sistemului de formare profesionala. alificdrilor, ii ajutd pe cei ce invata s& ia decizi rei si faciliteaz’ evolutia profesionald, in perspe ‘Art. 342, — (1) Autoritatea National pentru Calificdri evalueaza sic de competente profesionale, evaluatorii de evaluator si evaluctorii extern. (2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, sportului. (3) Autoritatea Nafionala pentru Calificiri intocmeste Registrul najional al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evaluatorilor externi certificafi (4) Autoritatea National pentru Calificdri acrediteazA centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evaluatorii externi, ic8 evaluatorii Art, 343. ~ (1) Centrele comunitare de invajare permanent se inflinfeazi de catre autoritatile administratiei publice locale in parteneriat cu furnizorii de educatie gi formare. Acestea au rolul de a implementa po si strategiile in domeniul invatirii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitafii. Funcjionarea centrelor comunitare de invatare permanent se reglementeaza prin hotirére a Guvernului, initiata de Ministeral Educatici, Cercetirii, Tineretului si Sportului. si instituyile de invayimant de sine stititor sau in parteneriat cu autoritaile locale si alte institutii si organisme publice si private: case de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizafii nonguvernamentale si altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de invajare permanent pe baza unor oferte de servicii educafionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri jinta interesate. (3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta se face din fonduri publice si private, in conditiile legii. Toate veniturile objinute de centrele comunitare de invatare permanent riman la dispozitia acestora. Art, 344, — (1) Atribufiile centrelor comunitare de invajare permanenta la nivel local sunt urmatoarele a) realizeazi studii si analize privind nevoia de educa si formare profesionala la nivel b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul educatiei permanente; ©) oferd servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin: (i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau completarea competentelor cheie, inclusiv programe educationale de tip A doua sans&” sau programe de tip ,zone de educatie Prioritara” pentru tinerii si adulfii care au pardsit timpuriu sistemul de educatie sau care nu detin 0 calificare profesionala; Gi) programe pentru validarca rezultatelor invajérii non-formale si informale; (iii) programe de dezvoltare a competentelor _profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesional, perfectionare, specializare $i initiere profesional; (iv) programe de educatie antreprenoriala;121 (v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber; (vi) organizarea de activitayi de promovare a participarii la invajarea permanenté a tuturor membrilor comunitai; 4) oferd servicii de informare, orientare si consiliere privind: (i) accesul la programe de educatie si formare profesionala; i) validarea rezultatelor invafarii non-formale si informale; i) pregatirea in vederea ocupatii unui loc de munca; ©) oferd servicii de evaluare si certificare a rezultatelor invayérii non-formale si informale; f) asigurd accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare; ¢2) promoveazi parteneriatul cu mediul economic; h) implementeaz& instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si Youthpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta; i) gestioneaza informajii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile centrului. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta se aproba prin hotarére a Guvernului. Art. 345, ~ (1) In injelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii se definesc dupa cum urmeaza: a) rezultatele inrvdfarii — reprezinté ceea ce 0 persoand cunoaste, intelege gi este capabild si fact la finalizarea procesului de invatare si care sunt definite sub forma de cunostinje, abilitifi si competente; ») identificarea rezultatelor invéyarii — reprezint& procesul prin care indivi sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienfi de competentele pe care le detin; ©) evaluarea rezultatelor invajarti — reprezint& procesul prin care se stabileste faptul cA © persoand a dobandit anumite cunostinte, abilitati i competente; 4) validarea rezultatelor invajarii - reprezintd procesul prin care se confirma ca rezultatele invajirii evaluate, dobandite de o persoand, corespund cerinfelor specifice pentru 0 unitate de rezultate ale invayérii sau o calificare; ) certificarea rezultatelor invafarii — reprezinta procesul prin care se confirma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care inva in diferite contexte, in urma unui proces de evaluare. Ea se finalizeazii printr-o diploma sau certificat. (2) Recunoasterea rezultatelor invaférii reprezinta procesul de atestare a rezultatelor ‘invari validate si certificate prin acordarea de unitafi de reaultate ale invatirii sau de calificari. (3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invaférii in contexte non-formale $i informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii, Fami roteclici Sociale i Autoritatea Najionala pentru Calificdri gi se aprobai prin hotardre a Guvernului. (4) Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului metodologia de recunoastere a rezultatelor invajarii in contexte non-formale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru educatie si formare profesionala. singuri Art. 346, — (1) Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor invatarii pot fi oferite de instituyi de stat sau particulare autorizate in acest sens. (2) Diplomele si certificatele acordate de institujile autorizate in urma_evaluiii rezultatelor invafarii in contexte non-formale si informale produc aceleasi efecte ca gi celelalte modalititi de evaluare si certificare a cunostinfelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesional in vederea ocuparii unui loc de munc& sau continudrii educate si formarii profesionale in sistemele formale.122 (3) Rezultatele invitirii in contexte non-formale si informale pot fi recunoscute explicit prin evaluari in centre de evaluate si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studi Art. 347. - (1) Programele de formare profesionala initiala si continua, precum si sistemele de evaluare a rezultatelor invafarii in contexte non-formale si informale vor respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala gi pe verticala prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare profesional. (2) Metodologia de acordare-a crediteior transferabile se elaboreazi de Ministerul Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, de Ministerul Culturii si Patrimoniului National si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotirdre a Guvernului, (3) Rezultatele invatirii si creditele asociate acestora, dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluirii rezultatelor invatarii non-formale i informale sunt transferate gi integrate in programul de formare profesionala pe care il urmeaz persoana care invatf. Art. 348. — (1) Persoanele care doresc s& fie evaluate in vederea recunoasterii competenjelor profesionale obfinute in alte contexte de invatare decdt cele formale se adreseazi unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respectiva. (2) in functie de procesul de evaluare desftsurat, centrul de evaluare acreditat elibereazi urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala: a) certificat de calificare — se elibereazé in cazul in care candidatul a fost declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau unei ocupatii, conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupation ») certificat de competente profesionale — se elibereaza in cazul in care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate unei calificiri sau ocupati, conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational, (3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului, denumité .Supliment descriptiv al certificatului”, in care se precizeaz4 unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent. Art. 349. — (I) Portofoliul de educajie permanent reprezint& un instrument care faciliteaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valorificarea acestora in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piafa muncii a fiecdrui individ. 2) Portofoliul de educajie permanenté confine dovezi ale rezultatelor invatarii dobéndite in contexte formale, non-formale si informale de educatie. (3) Portofoliul educational integreazi si instrumentele europene care evidentiazd rezultatele invayarii unei persoane, cum ar fi: Europass si Youthpass. Art. 350. ~ (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul viefii se referd la itilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor si fact alegeri in sfera educationala, de formare sau muncd si sé igi gestioneze cariera, (2) Serviciile de consiliere si orientare in carier se realizeaz& prin unitati si institutii de invapimént, universiti, institufii de formare, servicii de ocupare a forfei de muncé si servicii pentru tineret. Ele se pot realiza si la locul de munca, in ser le sociale gi in sectorul privat. Art. 351. - Statul asigurd accesul gratuit Ia servicii de consiliere si orientare in carier& tuturor elevilor, studentilor gi persoanelor aflate in cdutarea unui loc de muncd. Art, 352. — [in sensul prezentei legi, consilierea si orientarea in cariera includ urmatoarele tipuri de activitati:123 a) informarea cu privire la carierd, care se refera la toate informatiile nécesare pentru a planifica, obfine si pastra un anumit loc de munca; ) educatia cu privire la carierd, care se realizeaz4 in instituyiile de invatimént prin intermediul ariei curriculare ,consiliere si orientare”. Sunt oferite informatii despre piata muncii, se formeazi abilititi de a face alegeri privind educatia, formarea, munca si viata in general, oportunitégi de a experimenta diverse roluri din viata comunititii sau din viata profesionala, instrumente pentru planificarea carierei; ) consilierea in cariera, care ajutd persoanele si isi clarifice scopurile gi aspirate, sa ‘si infeleaga propriul profil educational, s8 ia decizii inforinate, s& fie responsabile pentru propriile actiuni, s8 isi gestioneze cariera gi procesul de tranzitie in diferite momente; 4) consilierea pentru angajare, care ajutd persoanele s& igi clarifice scopurile imediate privind angajarea, s& invefz despre abilitatile necesare pentru a cduta gi a obfine un loc de munca; ) plasarea ta locul de muncd, care reprezint& sprijinul acordat persoanelor pentru ‘isirea unui loc de munca. Art, 353. — (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Muneii, Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitatii, pentru sincronizarea gi continuitatea activitatilor de consiliere gi orientare in carier’ de care beneficiazi o persoana pe parcursul intregii vieti 2) Ministerele previzute la alin, (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere si orientare, utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass, organizarea de activitati comune de sensibilizare a cadrelor i a formatorilor, a paringilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii $i in educafie si formare profesional’. spatiul european, Ministerul Educatiei eretului si Sportului si Ministerul Munci Familiei si Protectiei Sociale realizeaz demersurile necesare pentru integrarea Romaniei in rejelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii. Art. 355. — (1) Sistemul national de asigurare a calitétii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitiii in invayiméntul preuniversitar, sistemul de asigurare a calitai i ‘nvatamantul superior, sistemul de asigurare a calitafii in formarea profesional& initials, sistemul de asigurare a calitiii in formarea profesionald continua. (2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare Profesional (GNAC), structuré informal care functioneazi ca punct national de referint4 pentru asigurarea caliti in educatie si formare profesional, coordoneazi armonizarea sistemelor de asigurare a calitajii in educatie gi formarea profesional. Art, 356. ~ (1) Statul sprijina dreptul la invaqare pe tot parcursul vietii prin acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb lew/euro comunicat de Banca National a Romaniei si valabil la data plafii, fiec&rui copil cetdjean roman, la nasterea acestuia, Suma este acordata in scop educational in beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. (2) Suma se depune intr-un cont de depozit, denumit in continuare cont pentru educatie permanentd, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului, de oricare dintre parintii firesti, de ‘imputemicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de nastere. (3) Parintii copilului, contribuabili, pot directiona in contul prevazut la alin. (2) un procent de pani la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, in conditiile legi, si pot depune sume in acest cont. (4) Pentru sumele depuse in contul prevazut ta alin. (2) se plateste dobanda anual la o rat a dobanzii stabilitd prin ordin al ministrului finanjelor publice. Dobanzile aferente conturilor de124 depozit constituite la Trezoreria Statului se asiguré de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finantelor Publice. (5) Titularul contului este singura persoand care poate solicita sume din contul pentru educatie permanent, incepand cu varsta de 16 ani si cu acordul expres, dupa caz, al parinfilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului elibereazi vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certificd faptul c4 sumele au fost cheltuite pentru educatia permanent se elaboreazi de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (© Retragerea sumelor in alte conditii decat cele previzute la alin. (5) si/Sau utilizarea acestora in alt scop decdt cel stabilit de prezenta lege constituie infractiune si se pedepseste cu ‘inchisoare de Ia 6 luni la un an. (7) Normele privind deschiderea, gestionarea si accesul la contul pentru educatie permanenta se aproba prin hotirdre a Guvernului. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta prin acordarea sumei reprezentind echivalentul in lei a 500 euro se acordi tuturor copiilor nascufi dupa. data intr&rii in vigoare a prezentei legi. Art. 357. — (1) Personalul care lucreaz& in domeniul educatiei permanente poate ocupa urmatoarele functii: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practicd, evaluator de competente, mediator, facilitator al invitarii permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul ‘educafiei permanente. (2) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului, impreuna cu. Ministerul Familici si Protectiei Sociale, cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National sicu Agentia Nafionalé pentru Calificdri, stabileste normele metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personalului care lucreaz& in domeniu! educatiei permanente, aprobat prin hotirére a Guvernului. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice ‘invatirii permanente, precum: competenje psihopedagogice specifice varstei si profilului beneficiarilor invatarii, dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnologiilor modeme de informare si comunicare, competente de facilitare a invatirii in medii virtuale, utilizarea invatarii pe baz de proiecte si portofolii educationale. Art, 358, — (1) Guvernul infiinfeaz Muzeul National al Stine, in conditile leg 2) Muzeul National al Stiinfei are drept sccp principal oferirea de experienfe de ‘nvajare non-formala gi informala, prin prezentarea principalelor realizéri ale stiintei si tehnologi (3) Metodologia de infiintare, organizare, funcjionare si finanjare a Muzeului Nafional al Stiinfei se stabileste prin hotarére a Guvernului, in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Art. 359, ~ Ministerul Educajiei, Cercetdrii, Tineretului si Sportului, impreuné cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patrimoniului Nafional elaboreazi un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza si prognoza activitatilor de TITLULVI RASPUNDEREA JURIDICA Art, 360. — (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii gi se sancfioneazé dupa cum urmeazsi125 86 alin. (3), din culpa parintelui sau a tutorelui legal -000 lei sau cu munca echivalenta in folosul com a) nerespectarea dispozitiilor institut, cu amend cuprins& intre 100 prestat de parinte sau de tutorele legal; 'b) nerespectarea dispozifilor art. 143 alin. (5), cu amends de la 5.000 lei la 50.000 lei (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevazute la alin, (1) lit. a) se face de cétre persoanele imputericite de. primar in acest scop,.la sesizarea consiliului de administratie al unitafii de invatamant. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale previzute la alin, (1) lit. b) se face de catre ofierii sau agentii de politie din cadrul Ministerului Admini: Internelor, cu competente in domenit TITLUL VII DISPOZITII FINALE $I TRANZITORI Art. 361. — (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Roméniei, Pertea I. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abrogi Legea invataméntului nr. 84/1995, republicaté in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 128/197 privind Statutul personalului didactic, publicati in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificarile gi completirile ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgent a Guvernului ni. 75/2005 privind asigurarea calititii educatiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 642 din 20 julie 2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile ulteioare, Ordonanta Guvemului nr. 10/2005 privind dreptul studentilor inmatriculati la formele de invatdmént la distant sau cu frecvenja redusi de a continua studiile la programe de studii de licenti autorizate s& functioneze provizoriu sau acreditate, publicati in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, nr. 581 din 20 august 2009, precum gi orice alte dispozitii contrare. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1): a) masura introducerii clasei pregatitoare in invayimantul primar intra in vigoare incepfnd cu anul scolar 2012-2013; b) masura introducerii clasei a IX-a in invafaméntul gimnazial intra in vigoare incepand ‘cu generaia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2012; ©) examenul de bacalaureat se va desfaisura in conformitate cu prevederile prezentei legi incepénd cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul scolar 2012 -2013; ) admiterea Ia liceu se va desfisura in conformitate cu prevederile prezentei legi Incepind cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2012; ) masura ecordarii a 500 de euro pentru educatia permanentd a fiecdrui nou-nascut se aplica incepand din 2013; ) masura privind introducerea costului standard per elev si a pri urmeazi elevul” se aplicd din 2012; g) prevederile art. 8 intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2012. (4) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, institufile de invayimant superior acreditate Inceteaz& procesul didactic la toate specializarile/programele de studii care nu au fost autorizate si functioneze provizoriu sau acreditate. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau iniierea procesului didactic la alte specializdri/programe de studii neautorizate sau neacreditate reprezinta o incdilcare a legii, institutia de invitémént superior fiind sanctionaté cu intrarea in lichidare, iar vinovafii urmand a fi sanctionafi potrivit prevederilor legale. iului finantarea (5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculaji la speci i-au incetat procesul didactic conform alin. (4) au dreptul sé studii care finalizeze studiile la specializari/programe de studii, identice sau similare din acelasi_ domeniu al126 specializArii/programului de studii, autorizate si functioneze provizoriu sau acreditate. Aspectele legate de finalizarea studiilor menjionate in prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei, cercetaii, tineretului si sportului, la propunerea ARACIS si cu consultarea Consiliului National al Rectorilor. (6) in termen de 8 luni de 1a intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Educatici, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreazé metodologiile, regulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia. Art, 362. — (I) Personalul didactic care ocupa, la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi, functia de preparator universitar, si care objine diploma de doctor in termen de 4 a de la intrarea in vigoare a prezentei legi, ocupa de drept functia de asistent universitar. (2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator universitar inceteaza de rept. (3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent universitar sau asistent de cercetare si nu sunt studeni-doctoranzi sau nu au objinut diploma de doctor inceteaza de drept. (4) Prin exceprie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupa la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi functia de asistent universitar intr-o institufie de invajamant superior nu li se aplic& respectivele prevederi. La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in joare a prezentei legi, contractele de munca ale respectivelor persoane, care nu au objinut diploma de doctor, inceteazi de drept. (5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in igoare a prezentei legi, sau o functie didacticd universitaré superioard si nu au obtinut diploma de doctor inceteaza de drept. (6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, contractele de munc& ale persoanelor care ocup8, in institujii de invatamént superior, functia de cercetator stiinfific sau o functie de cercetare superioara si nu au obtinut diploma de doctor ‘inceteazi de drept. ‘Art. 363. — La data intrarii in vigoare a prezentei legi, institutiile de invayamant superior de stat avnd activititi de predare in limba minoritétilor najionale, care au statut de universitati multiculturale si multilingve, conform prezentei legi, sunt: 1. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca - in limbile roménd, maghiard gi germant; 2. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu-Mures - in limbile romana si ra 3. Universitatea de Arta Teatrald din Térgu-Mures - in limbile romana si maghiard. Art. 364, ~ (1) Senatele universitare sunt obligate ca, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sd definitiveze noua Carta universitara, regulamentele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor, in conformitate cu prezenta lege. (2) La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universitatilor se vor stabil in baza prezentei legi Art, 365. ~ Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul prezentei legi sunt definifi in anexa care face parte integranta din prezenta lege.127 Aceastti lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) Roméniei, republicati, in urma angajarii raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comund din data de 28 octombrie 2010. PRESEDINTELE p. PRESEDINTELE CAMERE! DEPUTATILOR SENATULUL Roberta Alma Anastase Ale! Peres Bucuresti, Nr.128 ANEXA LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate in cuprinsul legii 1, Abilitarea ~ reprezint& centificarea calitijii unei persoane de a conduce lucratri de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor universitar; 2. Acreditarea ~ es'e procesul prin care unitatea/institutia de invayamant/organiz interesatd, pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi, dobandeste dreptul de organizare a admiterii, de desfisurare a procesului de invajimant, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emite diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educati Cercetarii, Tineretului $i Sportului; 3. Asigurarea calisdyi educatiei ~ exprima capacitatea unei organizatii furnizoare de a oferi programe de educafie in conformitate cu standardele anunfate si este realizati printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitajii institutionale, de elaborare, planificare si implementare de programe de studiu, prin care se formeazA increderea beneficiarilor c& organizatia furnizoare de educate indeplineste standardele de calitate; 4, Autorizarea de functionare provizorie — este procesul prin care unitatea/institutia de invatamantorganizatia interesatd, pe baza evaluarii externe realizati, in condifiile prezentei legi, de caitre agentiile de asigurare a calitafii autorizate s8 functioneze pe teritoriul Romaniei, dobéndeste calitatea de furnizor de educatie, prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale competente, respectiv prin hotArire a Guvernului. Autorizarea de functionare provizorie conferd dreptul de organizare a admiterii, precum si de organizare si desfisurare a procesului de invaygmant; 5. Beneficiarli direcli ai educatiei si formérii profesionale — sunt. anteprescolari prescolarii, elevii si studentii, precum gi persoanele adulte cuprinse intr-o forma de educajie si formare profesional’; 6. Beneficiarii indirecti ai educatiei si formérii profesionale - sunt fam beneficiarilor directi, angajatorii, comunitatea locala si, intr-un sens larg, intreaga societate; 7. Cadrul National al Calificdrilor — este un instrument pentru stabilirea calificarilor, in conformitate cu un set de eriterii ce corespund unor niveluri specifice de invajare. Cadrul Najional al Calificdrilor are ca scop integrarea si coordonarea subsistemelor nationale de calificéti si ‘imbundtafirea transparentei, accesului, progresului si calitdjiicalificérilor in raport cu piata munci si societatea civila; 8. Cadrul National al Calificarilor din invajamdntul Superior, denumit in continuare CNCIS ~ reprezintd instrumentul pentru stabilirea structurii calificarilor din invataméntul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificarilor si a titlurilor objinute in invayamantul superior. NCIS asiguré recunoasterea _nationala, precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a calificarilor dobandite prin invapimédntul superior. CNCIS este parte a Cadrului ‘National al Calificarilor definit la pet. 9. Calificarea — este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare, care este objinut atunci cénd un organism competent stabileste c& 0 persoana a obfinut, ca urmare a invatarii, rezultate la anumite standarde prestabil 10. Calitatea educaiei — este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia, prin care sunt indeplinite standardele de calitate, precum si asteptarile beneficiarilor; LL. Central de zi ~ institujie de stat sau a i cu deficiente, transportabili, sunt gazduiti $i 12. Cenirul de educajie — unitate de invitimént organizath de cltre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului $i Sportului sau de organizatii neguvernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, avand ca scop si finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea gi integrarea scolar si sociald a diferitelor categorii de copii/elevitineri cu deficiente; le ci organizatii nonguvemanientale in care copi129 13. Cercetarea stiinjficd universitard — include cercetarea stiintific’ propriu-zis8, creafia artistic si activitiqile specifice performantei sportive; 14. Competenra — reprezint& capacitatea dovedita de a selecta, combina si utiliza adecvat, cunostinfe, abilitafi si alte achizitii constind in valori si atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munc& sau de invatare, precum si pentru dezvoltarea profesionala sau personala in conditii de eficacitate gi eficienta; 15. Competenjele profesionale — sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostinte si abilitati. Cunostingele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere, infelegere si utilizare a iimbajului specific, explicare si interpretare. Abilititile se exprim& prin urmatorii_ descriptori aplicare transfer si rezolvare de probleme, reflect critica si constructiva, creativitate si inovare; 16. Competentele transversale — reprezint& achiziti tun anumit domeniu/program de studiu si se exprim& prin urmatorii descriptori: autonomie gi responsabilitate, interactiune sociald, dezvoltare personal si profesional; 17. Controlut calitayii educatiei in unitégile de invadydmént preuniversitar — semnific& activitii si tehnici cu caracter operational, aplicatesistematic de 0 autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor prestat 18. Creditele pentru formare profesionald ~ reprezinta totalitatea rezultatelor invaarii dobandite de o persoand pe parcursul unui program de formare profesionala, folosite pentru a indica progresele inregistrate $i completarea unui program de formare care conduce catre obtinerea unei calificdri. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivel de calificare la altul si de la un sistem de tnvatare la altul; 19. Creditele de studii transferabile — sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri gi altor activitaji didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciaz8, in medie, cantitatea de mune, sub toate aspectele ei, efectuati de student pentru insusirea cunostinfelor si competenjelor specifice unei discipline; 20. Criteriul ~ reprezint& un set de standarde care se referd la un aspect fundamental de organizare si functionare a unui furnizor de educafie/unitate/institutie furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizorie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitati; 21. Cunostingele — reprezinta rezultatul asimilarii, prin invajare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii si practici legate de un anumit domeniu de munca sau de studif; 22, ECTS/SECT — Sistemul European de Credite Transferabile; 23. ECVET/SECTEFP — Sistemul European de Credite Transferabile pentru Educatie gi Formare Profesionala; 24, Educajia — este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor si activititilor de invatare si formare de competente academice sau profesionale, Educatia include atat activitifile de invatare in context formal, cdt si in context non-formal sau informal; | 25. Educatia si formarea profesionald — este ansamblul coerent $i cot si experienfe de invatare prin care trece subiectul invatarii pe intreaga duraté a trascului sau educational-formativ; 26. EQF/CEC — Cadrul European al Calificdrilor pentru invatare pe tot parcursul vi este un instrument de referinja pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificdri si care promoveazd atit invatarea de-a lungul vietii, cit si egalitatea de ganse in societatea bazaté pe cunoastere, precum $i continuarea integrarii cetitenilor pe piaja european’ a muncii, respectiind in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nafionale de educatie; 27. Evaluarea institujionalé a calitayii — consta in examinarea mul educafiei, a masurii in care un furnizor de educafie/ unitatea / institutia furnizoare de educatie si programele acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinyS. Atunci cind evaluarea calitiqii este efectuaté de organizatie, insisi aceasta ia forma evaluarii interne. Atunci cénd evaluarea calitatii este efectuaté de o agentie national sau internajionala specializaté, aceasta ia forma evaluarii externe; 28. Evaluarea rezultatelor invajdrii — reprezint& procesul prin care se stabileste faptul 8 0 persoand a dobandit anumite cunostinfe, deprinderi si competente;130 29. Indicatorul de performanjé ~ reprezints un instrument de masurare a gradului de realizare @ unei activitati desfisurate-de furnizorul de educatie/unitatea/institutia furnizoare de educajie prin raportare 1a standarde, respectiv la standardele de refering’. Nivelul minim al indicatorilor de performanté corespunde cerin{elor unui standard. Nivelu! maxim al indicatorilor de performanté corespunde cerinfelor unui standard de referint&, este optional si diferentiaz& calitatea in mod ierathic, progresiv; 30. Imbundtairea calitayii educagiei — semificd evaluarea, analiza si ac{iunea corectiva continué din partea furnizorului de educatie/unitafivinstitutiei furnizoare de educagie, bazaté. pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum gi pe alegerea si aplicarea standardelor de refering; 31. Avajamédntul — serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a tinerei generati 32. Invajéiméntul cu frecventa, cu frecventa redusd si la distanga ~ sunt forme de ‘onganizare a proceselor didactice care implica: a) frecvenfa obligatorie pentru invapamantul cu frecventa; b) inlocuirea orelor de predare cu activitayi de studiu individual si intalniri periodice, de regula sptaménal, cu elevii/studentii/cursantii pentru desfagurarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute in planurile-cadru de invajimént/planurile de invayimént, pentru invayiméntul cu frecventé redust; ©) inlocuirea orelor de predare cu activitati de studi in talniri periodic, desfigurarea seminariilor prin sistem tutorial si obligatoriu a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitai practice in sistem fafd in fafé pentru invatamantul la distant’; 33. Mandatul — perioada in care o persoand, desemnatd prin vot sau prin concurs intt-o functie de conducere, la nivelul unei unitati/institutii de invatamént din cadrul sistemului national de invajamant, pune in aplicare programul managerial pe baza céruia a fost investitd. Mandatul are 0 durata de 4 ani; 34, Organizatia interesatd in furnizarea de servicii de educasie ~ este 0 persoani Juridica ce cuprinde in statutul su activitati de invarimant si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educate; 35. Programele educationale de tip A doua sansii” — programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/aduljilor care au parisit prematur sistemul de educatie, fara a finaliza invayiméntul primar si/sau gimnazial, depasind cu cel putin 4 ani varsta de scolarizare corespunzatoare acestor niveluri, astfel incét acestia s8-si poatd completa si finaliza invataméntul obligatoriu, precum si s& poaté objine o calificare profesionala; 36. Programele de calificare profesionald — reprezinta oferta educationald care conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscris& in Registrul National al Calificarilor; 37. Programele de: studii ~ concretizeazi oferta educationalé a unei organizatii furnizoare de educatie; 38. Programul de studii acreditat ~ este programul de studii care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditéri 39. Programul de studit autorizat — este programul de studii evaluat, avizat favorabil gi care indeplineste conditiile autorizarii provizorii; 40. Punctele de credit pentru formare profesionalai ~ reprezinta exprimarea numeric& a importantei unei unitati de rezultate ale invatarii raportate la o calificare; 41. Registrul Matricol Unic al Universutgilor din Romania (RMUR) ~ este 0 baza de date national electronica in care sunt inregistrati toti student le de invaqamant superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate sau autorizate si functioneze provizoriu, Constituirea RMUR se realizeazi pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invapimént superior; 42. Registrul National al Calificarilor ~ este 0 bazi de date national ce cuprinde descrierea tuturor calificarilor din Romania;131 43. Rezultatele invejdrii — reprezint® cea ce 0 persoand infelege, cunoaste si este capabila si fac Ja finalizarea unui proces de invatare. Rezultatele invatarii se exprima prin cunostinfe, abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experiente de invajare formal, non-formal si informal 44, Sistemul national de invaqdmam — este constituit institutiilor de invayimant de stat particulare si confesionale acreditate, de forme de organizare a activitatii de educare si formare profesional; 45, Sistemul tutorial ~ semnificd organizarea activitatilor didactice in invatimntul la distan de cdtre un cadru didactic tutore si asigura: a) desfagurarea activitajilor de invajare si evaluare atat la distangé, cét si in sistem fad in ansamblul unitatitor si iferite tipuri, niveluri si fata; b) onganizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/studenti/eursanti; 46. Societatea cunoasterii ~ este 0 societate in care cunoasterea constituie principala resursa, fiind creat, impdirtisitd si utilizatd pentru a genera prosperitate si bunastare membrilor si; 47. Standardul — reprezint& descrierea cerinjelor formulate in termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati in educatie. Orice standard este formulat in termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza intr-un set de indicatori de performané. Standardele sunt diferentiate pe criterii 48. Standardul de referinja — reprezint& descrierea cerinjelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activitati de c&tre furnizorul de educafie/unitatea/institutia furnizoare de ‘educatie, pe baza bunelor practici existente la nivel nafional, european sau mondial. Standardele de referinga sunt specifice fiectrui program de studii sau fiecdrei institutii, sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim; 49. Statele terfe — orice stat, cu exceptia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Zconomic European si a Confederatiei Elvetiene; 50. Unitatea ~ reprezint& o unitate de invifamént din invapimantul preuniversitar; 51. Unitatea de rezultate ale invajérii - reprezint& partea unei calificéri care cuprinde un set coerent de cunostinte, deprinderi si competente generale, care pot fi evaluate gi validate; 52. Unitatea/institugia furnizoare de educatie/furnizorul de educatie — sunt unitatile si tituiile de invatamant acreditate; 53. Validarea rezultatelor invéjdrii ~ reprezinta procesul prin care se confirma c& rezultatele invayarii dobandite de o persoand, evaluate si certificate, corespund cerinfelor specifice pentru o unitate sau o calificare; 34, Transferul rezultatelor invajarii si al creditelor asociate ~ reprezint& procesul prin care rezultatele invairii gi creditele asociate acestora sunt transferate si integrate in programul de formare profesionalai pe care il urmeazd persoana care inva; 35. Recunoasterea rezultatelor invajarii si a creditelor asociate ~ reprezinta procesul prin care se acordai un statut oficial rezultatelor invatirii gi creditelor dobandite, evaluate si validate, in vederea acordarii certificatului de calificare profesionala; 36. Certificarea rezultatelor invajarii ~ reprezints procesul prin care se confirma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care inva, in urma unui proces de evaluare; 57. Invajdméntul public ~ este echivalentul invafimantului de stat, aga cum este definit in Constitutia Roméniei, republicata; ‘58. fnvajdméntul privat — este echivalentul invafaméntului particular, asa cum este definit in Constitutia Roméniei, republicatd. Spatiul