The Theory of Moral Sentiments

-Teoria Sentimentelor MoraleAdam Smith

Adam Smith s-a n scut în 1723 în ora ul Kirkcaldy.Avea s

devin

cel dintâi

economist din istoria tiin ei economice, cel care a întemeiat prima coal de economi ti, cunoscut sub numele de coala clasic . Despre Adam Smith se poate afirma c este, în ciuda veacurilor trecute, mai tot timpul actual. Din p cate, în România, din întreaga sa oper , publicat în timpul vie ii i postum, nu s-a tradusdecât volumul care îl propulseaz în pozi ia de analist de baz al fenomenului economic, i anume Avu a Na iunilor.
În primul rând, a remarca faptul c Smith vorbe te de sentimente precum bucuria sau triste ea. În interpretarea dat în introducerea la aceste note, n-avem cum fundamenta tiin ific bucuria sau triste ea. Ce facem îns pentru a sim i bucuria sau triste ea altora? Experimente? S sim i ce sim i ceilal i pare o solu ie mai potrivit . Mai important decât ceea ce ne spune Smith este terenul pe care ne conduce. Înainte de a sim i bucuria sau triste ea altora, scrie Smith, trebuie s în elegem care este cauza acestor sentimente, în situa ia dat . ÄCauza³? Precum în fizic ? Sau motivele umane? Simpatia, pentru Adam Smith, este legat nu de priveli tea pe care-o ofer pasiunile, ci de

situa ie. Din nou, important mi se pare terenul pe care ne plaseaz Ad Smith. Putem exploata am aceast idee de situa ie în care sesiz m sentimentele altora pentru a nu fi atrase/atra i direct pe tereneul Äcitirii min ii³ altora.
7

Pe de alt parte, r spunzând i unor preocup ri manifestate pe parcursul prelegerii, spectatorul impar ial al lui Smith nu este (nu era, în orice caz) în aten ia noastr . Sunt peste cincizeci de pasaje în Theory of Moral Sentiments în care Adam Smith vorbe te despre spectatorul impar ial. Spectatorul impar ial este indiferent, este un judec tor impar ial. Problema pe care o aveam în vedere era îns mai degrab nu aceea a judec rii situa iei, cât cea relat rii ei. Cartea lui Adam Smith despre sentimentele morale este faimoas , de asemenea, pentru c pare s se afle în contradic ie cu Avu ia na iunilor. Este perfect posibil îns ca Adam Smith s aib în vedere prin teoria sa a sentimentelor morale es tura fin a rela iilor sociale. În Avu ia na iunilor, Smith spune îns explicit c omul poate s aib pu ini prieteni; comer trebuie s fac îns cu mult lume. În

-Primul cuprinde virtu ile economice. egoismul. afacerile. virtutea de baz din sistemul smithian. Admi ând c .rela iile din mul imi mari de oameni bun voin a este insuficient . bun tatea. ce sunt bun voin a. În The Theory of Moral Sentiments. capitalismul nu se reduce la economie i politic . Trebuie s existe o armonie între cele dou seturi de virtu i. ca i multe aspecte care reapar obsesiv. Smith a dovedit multe inconsisten e i contradic ii înoperele sale. iar Avu ia Na iunilor demaximizarea avu iei. trebuie s în elegi self-love (felul în care oamenii î i cultiv propriile interese). el examineaz procesul conform c ruia indivizii adopt standardele morale prin care ei judec ac iunile proprii i ale altora. A.i orienteze interesul spre ob inerea unui maximum de binefacere. comportamentul i s . cele centrate pe propria persoan sunt pruden a. La nivel economic. Omul economic din Avu ia Na iunilor nu este diferit de omul binevoitor din The Theory of MoralSentiments. mila. justi ia. este greu de v zut cum ar func iona ea la scar mare. Smith delimiteaz dou seturi de virtu i (A. i care . Smith este preocupat s descopere ce anume produce comportamentul moral al oamenilor i cum se dezvolt capacit ile morale ale acestora. Smith cele patru virtu i principale în via a unei persoane sunt justi ia. generozitatea.interesul propriu le permite oamenilor s opereze cu un minim de virtute i cu toate acestea pot ob ine cele mai mari beneficii pentru societate. de fapt.comerciale. compasiunea. A. fidelitatea. prietenia. Numai prin exercitarea controlului de sine. -Al doilea set cuprinde virtu ile primare sau nobile. bun voin a i autocontrolul. The Theory of Moral Sentiments se ocup de maximizarea virtu ii. Pare s existe o limit considerabil a capacit ii de a folosi simpatia. poate un om s . A.i controleze propriile impulsuri. Potrivit lui A.dorin a oamenilor de a fi pe placul societ ii i de acâ tiga respectul acesteia. dragostea. În plus. În The Theory of Moral Sentiments. Smith discut fenomenul sentimentelor morale. dar cu noi abord ri). pruden a. gratitudinea. Un om nu trebuie s fie profund virtuos pentru ca sistemul economic s func ioneze în sensul de a maximiza avu ia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful