SECRETIA BILIARA

Produsul de secretie externa al ficatului-bila- este elaborat prin contributia atat a celulelor parenchimatoase,cat si a celulelor

Kupffer.Secretata permanent in cantitati de 500-1200 ml/zi in canalicule biliare,bila nu ajunge in duoden in perioadele interdigestive,din cauza ca sfincterul Oddi este inchis,si de aceea se acumuleaza in vezica biliara.In perioadele digestive secretia biliara este exacerbata,iar bila acumulata in colecist este eliminata in duoden,ca urmare a contractiei veziculei biliare si a relaxarii sfincterului Oddi. Studiul compozitiei bilei si al mecanismelor de secretie sa facut experimental prin realizarea de fistule externe ale coledocului sau ale colecistului,iar in clinica prin tubaj duodenal.Prin introducerea unui tub special de cauciuc(sonda Einhorn) in duoden,dupa administrarea unei substante care contracta colecistul si relaxeaza sfincterul Oddi,provenita din canalul coledoc,dupa care urmeaza o bila inchisa la culoare,vascoasa,filanta,din vezicula biliara,si,in fine,se scurge o bila galbena-aurie,clara,din canaliculele hepatice. Bila este un lichid alcalin cu pH-ul 7,3-7,7 si cu presiune osmotica,determinata crioscopic,egala cu cea a plasmei(aproximativ 300mOsm/1).Desi suma electrolitilor biliari este mult mai mare,probabil ca sarurile biliare,care la pH-ul alcalin se comporta ca anioni,formeaza agregate osmotic-inactive cu unii cationi. Bila nu este un suc digestiv propriu-zis,deoarece nu contine enzime;cu toate acestea,detine un rol important in special in digestia lipidelor,prin acizii biliari.Bila reprezinta de asemenea o cale de excretie pentru anumiti constituenti chimici,ca de pilda,pigmentii biliari,colesterolul,anumite

acesti acizi sunt:acidul colic.iar cu ocazia unui pranz obisnuit se excreta in intestin 6-8g saruri biliare.pe care celulele biliare il extrag din sange.pigmentii biliari si colesterolul.prin aceasta metoda s-a ajuns la concluzia ca fondul total de saruri biliare este de 3-5g. Administrandu-se saruri biliare se poate determina cantitatea totala circulanta de saruri biliare.oferind astfel o suprafata mai mare pentru actiunea lipazelor.acidul deoxicolic.iar in cazul .Prin actiunea lor tensioactiva.dar nu si pe cea intestinala.caruia ii lipseste grupul OH.Se pare.sarurile biliare produc emulsionarea lipidelor.care are o singura grupare oxidril.un sterol complet saturat cu 3 grupari de oxidril.eliminarea lor fiind indicele cel mai bun al cantitatii de colesterol care se elimina din organism prin epurare hepatica.Lipsa bilei din intestin duce la pierderea prin scaun a 2/3 din lipidele ingerate.fara gruparea OH.Din bila umana s-au izolat 4 acizi biliari.de asemenea. Principalii constituenti chimici ai bilei sunt:acizii biliari. Acizii biliari reprezinta principalii factori prin care intervine bila in digestie.proprietate care sta la baza opacifierii cailor biliare extrahepatice si a colecistului.ca sarurile biliare activeaza lipaza pancreatica.droguri(fenolftaleina si sarurile iodate).care se gaseste in concentratia cea mai mare.acidul litocolic. Acizii biliari sunt produsii terminali importanti ai metabolismului colesterolului.acidul chenodeoxicolic.prin determinarea radioactivitatii bilei colectate prin tubaj duodenal.demonstrand deci o dubla circulatie a depozitelor la fiecare masa.Ritmul sintezelor sarurilor biliare este de aproximativ 25%/zi. Sarurile biliare exercita importante si multiple roluri in digestia si absorbtia lipidelor.Rolul cel mai important al acizilor biliari se exercita in absorbtia lipidelor si a vitaminelor liposolubile.

o parte din pigmentii biliari vor fi reabsorbiti in circulatia portala.complexe hidrosolubile cu colesterolul.impiedicand digestia lor. Pigmentii biliari care dau coloratia galbena-verzuie bilei sunt reprezentati la om.Pentru a se mentine colesterolul in stare de solutie este necesar ca raportul saruri biliare/colesterol sa fie de 20/l si de aceea cand acest raport se modifica in favoarea colesterolului.de biliverdina. Bilirubina este eliberata in plasma.precum si un rol antiputrid.Aici.proprietate care explica mentinerea acestuia in solutie biliara.unde se gaseste in concentratie de 6.grasimile nedigerate se depun pe suprafata proteinelor.Dupa eliminarea in intestin.acesta are tendinta de a precipita sub forma de calculi biliari.iar o parte vor suferi actiunea .5mg% in combinatie cu o globulina sau o albumina.Acizii biliari ajungand la ficat exercita o intensa actiune stimulanta asupra biligenezei-actiune coleretica.se intensifica si sinteza de pigmenti biliari.Ei reprezinta produsii de degradare a hemoglobinei eliberate din hematiile distruse.care pare a fi indirect.proteinele nedigerate sufera actiunea florei de putrefactie.Sarurile biliare formeaza.si este transportata la nivelul celulelor hepatice.de asemenea.unei absente prelungite determina si instalarea unor hipovitaminoze complexe.iar in colon.Ori de cate ori creste ritmul distrugerii hematiilor.Prin circuitul hepato-enterohepatic doar aproximativ 10% din acizii biliari sunt eliminati prin scaun. S-a mai atribuit sarurilor biliare un rol in stimularea peristaltismului intestinal.in lipsa din intestin a sarurilor biliare.bilirubina este eliberata din combinatiile sale si.iar restul sunt reabsorbiti reutilizati.dupa conjugarea cu acidul glicuronic.fiind apoi din nou eliminati prin bila(circulatia entero-hepatica).de bilirubina si secundar.predominant.este descarcata in canaliculii biliari si eliminata prin bila.

bilirubina fiind redusa in mezobilirubinogenun produs incolor care este transformat apoi in urobilina sau in stercobilina.iar in parte este reabsorbit in segmentele proximale ale colonului si ajunge din nou la ficat.In cea mai mare parte.dupa cum reiese din constatarea ca ligatura venei porte diminua la jumatate secretia de bila.In conditii fiziologice. Reglarea secretiei si excretiei biliare.Producerea excesiva de pigmenti biliari sau impiedicarea eliminarilor din cauza unor leziuni hepatocelulare sau a obsturarii cailor biliare sunt urmate de instalarea unui icter caracterizat prin cresterea concentratiei sanguine a pigmentilor biliari si depunerea lor in piele si mucoase.iar o parte este eliminata.O importanta deosebita pentru secretia biliara are circulatia portala.sub forma de urobilinogen.Colesterolul ajuns impreuna cu bila in intestin este transformat in parte.Influentele nervoase vegetative exercita de asemenea efecte asupra ritmului secretiei biliare.Prin urina se elimina zilnic 1-2g pigmenti biliari.dar celula hepatica are proprietatea de a-l esterifica si a-l descarca sub aceasta forma in circulatie.colesterolul biliar este produsul de sinteza al celulelor hepatice si doar intr-o mica proportie este de provenienta sanguina.ritmul secretiei sale variaza sub influenta a o serie de factori.urobilina.iar prin fecale 150mg.carora le confera o coloratie galbena caracteristica.florei bacteriene.respectiv.desi importanta lor .Desi bila se secreta permanent.sub actiunea florei bacteriene.in coprosterol si eliminat prin fecale.prin urina. Colesterolul se gaseste in bila hepatica in concentratie de 50-70 mg%.neesterificata.o cantitate mica de stercobilina se reabsoarbe si apoi o parte este extrasa de celulele hepatice.Stercobilinogenul din fecale si urobilinogenul din urina sunt oxidati de oxigenul atmosferic si transformati in stercobilina si.In bila colesterolul se gaseste sub forma libera.iar in cea colecistica in cantitati de 10 ori mai mari.

tonusul sfincterului Oddi creste din nou si bila nu mai poate ajunge in duoden.se produce contractia veziculei biliare si a canalelor biliare mari.saruri biliare si poate.iar pentru deschiderea sa este necesara o presiune de 100120mm apa.inhibitor.Cercetari recente au aratat insa ca sfincterul Oddi are un mare grad de autonomie fata de motilitatea .in timp ce in canalele biliare extrahepatice presiunea este doar de 50-70mm apa.Ca si la nivelul altor glande digestive. In perioadele interdigestive bila secretata continuu nu trece in duoden.De aceea bila este impinsa spre colecist.in special grasimile si produsii de degradare protidica.ca urmare a reabsortiei de apa.sustinandu-se ca relaxarea sfincterului Oddi urmeaza trecerii undei de contractie prin duoden.atat de catre impulsuri provenite de la diverse segmente ale tubului digestiv cat si de catre factorii psiho-emotionali.parasimpaticul este nervul excitosecretor.deoarece sfincterul Oddi este inchis.Dar factorii principali care regleaza secretia biliara sunt reprezentati de catre sarurile biliare si de anumite substante alimentare.si lipide si se adauga mucus secretat de celulele care tapeteaza suprafata interna a colecistului.se mai absorb partial.urmata de deschiderea sfincterului Oddi si eliminarea bilei in duoden.Apoi pe masura ce digestia avanseaza.sub influente complexe neuroumorale. Un rol important in eliminarea bilei a fost atribuit peristaltismului duodenal.Excitantii alimentari influenteaza secretia biliara prin descarcarea de secretina sau de hepatocrinina.este mai redusa comparativ cu aceea a factorilor umorali.luand calea veziculei biliare. In timpul digestiei.iar simpaticul.Prin eferente vegetative este modificata functia secretorie a ficatului.care sunt substante coleretice puternice.in timp ce glucidele inhiba secretia biliara.care se destinde pasiv si la nivelul caruia este concentrata puternic(de 5-10 ori).si pentru secretia biliara.

Parasimpaticul este nervul excitomotor. .Anumite alimente (lipide.dar difera de aceasta prin faptul ca nu influenteaza secretia pancreatica.iar simpaticul exercita efecte motorii inhibitoare.produse de degradare protidica etc).galbenus de ou.se mai elibereaza colecistochinina la contactul mucoasei cu chimul gastric.duodenala. Deoarece dupa blocarea prealabila a receptorilor duodenali prin badijonarea cu cocaina a mucoasei.s-a aratat ca ingestia unui pranz bogat in lipide declanseaza contractia colecistului inainte de a ajunge in duoden.si sub influenta unor reflexe locale.untdelemn. Dar reglarea avacuarii colecistului este.Tot pe cale vegetativa se exercita si influentele excitantilor conditionati.cu punct de plecare in mucoasa duodenala sau chiar in colecist.Diverse influente de la nivelul etajelor nervoase superioare se exercita pe calea acestor eferente vegetative.actionand asupra mucoasei duodenale.de asemenea.De pilda.determinand contractia colecistului si relaxarea sfincterului Oddi.este probabil ca secretia acestui hormon depinde de un mecanism reflex local. Mecanismele care controleaza evacuarea bilei in duoden sunt nervoase si umorale.Hormonul are multe similitudini cu pancreozimina.determina eliberarea unui hormon care contracta puternic colecistul si de aceea a fost denumit colecistochinina.precum si sulfatul de magneziu.

Vaides Alexandra Maria se ria A grupa 4 .