P. 1
Curs Limba Franceza

Curs Limba Franceza

|Views: 75|Likes:
Published by elfmed

More info:

Published by: elfmed on Jan 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2012

pdf

text

original

Şcoala Creştină FILADELFIA, Suceava Anul şcolar 2009 – 2010

LIMBA Franceză Frecvenţă redusă
- cl. a XI-a – - semestrul al II-lea –

prof. Tudoreanu Monica

Articolul partitiv 2. Numeralul cardinal 5. Pronumele interogative .Cuprins 1. Numeralul ordinal 6. Verbul şi timpurile verbale 4. Adjectivul 3.

după germană şi engleză. în trufia lor. Înainte de mijlocul sec. majoritatea formând cea ce se numeşte. Belgia. XX. Cei mai mulŃi vorbitori nativi locuiesc în FranŃa. italiană. Republica Democrată Congo este Ńara francofonă cu cea mai numeroasă populaŃie. dintre care 65 milioane(12%) sunt vorbitori nativi şi 69 milioane (14%) fie o vorbesc ca limbă secundară sau limbă străină. şi minoritare: catalana. Cei mai mulŃi oameni care vorbesc franceza ca limbă secundară trăiesc în Africa francofonică. românul Leonard Orban. Este o limbă oficială în toate agenŃiile ONU şi un număr mare de organizaŃii internaŃionale. franceza servea ca limbă principală în relaŃiile dintre puterile europene şi coloniale şi de asemenea ca lingua franca printre clasesele educate din Europa. 129 de milioane (26% din cei 497. în franceză. câŃiva au hotărât să construiască un turn care. Răspândire în lume Este o limbă oficială în 29 de Ńări.198. a militat pentru încurajarea învăŃării limbilor străine şi înŃelelegere interculturală. Luxemburg şi Monaco.Comisarul pentru plurilingvism. că au apărut mulŃimea de limbi vorbite pe glob. ceea ce o face a 3-a cea mai vorbită limbă secundară din Uniune. Africa. 190 de milioane ca limbă secundară şi de încă aproximativ 200 de milioane ca limbă străină. franceză. unde limba a originat. cum sunt şi limbile naŃionale: italiana. Potrivit Uniunii Europene. Franceza (français) este o limbă romanică vorbită de 80 de milioane de oameni ca limbă maternă. posibil depăşind numărul de vorbitori nativi. ElveŃia. În România şi în şcolile noastre se studiază mult limbile engleză şi franceză. La Francophonie. engleză germană. comunitatea Ńărilor vorbitoare de limba franceză. În Uniunea Europeană se vorbesc 23 de limbi printre ele fiind: limbile română. româna şi portugheza. spaniolă. occitana. . trebuia să ajungă la Divinitate.740) de oameni în cele 27 state membre vorbesc franceza.Legenda Turnului Babel ne spune că a existat o vreme în care oamenii vorbeau aceeaşi limbă şi se înŃelegeau foarte bine. La un moment dat. cu un număr semnificant de vorbitori în 57 de Ńări. neopolitana şi multe altele. Din anul 2001 se sărbătoreşte Ziua limbilor europene prin manifestări dintre cele mai diverse. Limba franceză este descendentă a limbii latine. Dezvoltarea limbii a fost influenŃată de asemenea şi de limbile celtice a Galiei romane şi limbile germanice ale invadatorilor franci. şi mai puŃin în Ontario şi New Brunswick). Aceasta s-a supărat pe oameni şi i-a pedepsit făcându-i să nu se mai înŃeleagă între ei.spaniola. Restul trăiesc în mare parte în Camerun Canada (în special Quebec. se spune. Aşa.

des – pentru cantitati nedeterminate Tu achétes du sucre du beurre (unt) du pain du lait de la farine (faina) de la confiture (dulceata) de l’eau minérale de l’huile (ulei) . Canada (majoritar în Québec şi Acadia).Nivelul de cunoaştere a limbii franceze în Uniunea Europeană Limba oficială în 29 de Ńări Vorbită în FranŃa. de la. L’ARTICLE PARTITIF (ACUZATIV) Du. Oceania Număr de vorbitori 265 de milioane (locul 9) Limbă-mamă latină Sistem de scriere alfabetul latin (variantă franceză) 1. de l’. Africa. Africa francofonă. Haiti şi alte. Valonia şi câteva oraşe ale Flandrei). ElveŃia (Romandia). Asia. America. Italia (Valle d'Aosta). Belgia (Regiunea Capitalei Bruxelles. în total 51 de Ńări din întreaga lume Regiuni Europa Occidentală.

Proprii fara articol (nume persoane. de la salade Nous buvons du café. Proprii fara articol (nume persoane. exprima + articol nehotarat singular + substantiv directia in care se merge . al. ce. de la cine. Cand substantivul e PRECEDAT DE UN ADJECTIV CALIFICATIV Ex: Il offre des fleures à son amie. despre. In propozitii NEGATIVE Beaucoup Peu Assez (destul) Trop (prea) 3. du champagne Inlocuirea articolului partitiv prin prepozitia DE 1. orase) à + adj. J’ouvre la porte à mon ami. À cette amie (cet ami). grandes fleures). Pronominal + substantiv + substantiv. orase) à + adj. La mère d’une fille est dure. Pronominal + substantiv + articol nehotarat singular + substantiv In rest au. à l’.du riz (orez) des fruits des légumes des pâtes Ex: Il mange de la soupe. du thé. langa. Il offre de belles fleures (petitres fleures. Acuzativ (pe. cu. de l’. du rôti (friptura). Il offre un bouquet de fleurs a son ami Il n’offre pas de fleurs à son pére. À l’ami de Victor. cand?) + subst. ale cui?) + subst. aux Ex: J’offre une livre a Jaques. des frites (cartofi). unde. Il offre des fleures fraîches (rouges). de la . Les parents de ce garçon sont sevérès. Pronominal + substantiv + articol nehotarat singular + substantiv In rest du. du vin. Cand in propozitie se afla cuvinte ce exprima CANTITATEA La assiette (farfurie) Le litre Le morceau (bucata) La tasse Le paquet La tranche (felie) Le verre (pahar) La bouteille Le bouquet kilo Un tas (un teanc) La boîte (cutie) 2. la. à la . Proprii fara articol (nume persoane. Dativ (cui?) + subst. orase) De + adj. Genitiv (a. des Ex: Les parents de Victor sont partir pour le Canada. de la biérre.

des L’article contracte de + le = du Le livre du ( de le ) professeur à + le = au au ( à le ) professeur de + les = des à + les = aux L’article partitif . Chez = la pentru persoane (chez les parents) Chez moi Chez nous Chez toi Chez vous Chez lui Chez eux Chez elle Chez elles + subst. Vous allez Au marché Au théatre Au cinema Au stade Au Canada À la campagne (la tara) À la mountagne À la mere À l’ecole Aux Etats Unis. les .In rest au.des Je bois de l’eau Je bois un verre de lait Je bois du lait J’achète un Kilo de pommes Je mange de la soupe .indéfini – un . Je vais à ce magasin.défini . aux Ex: Je vais au magasin pour acheter quelque chose. exprima directia de unde se vine In rest du.le . Forme = du . Pronominal + substantiv + articol nehotarat singular + substantiv de + substantiv.employé pour exprimer une quantité qui n’est pas précisée. à la . de l’ . de l’. orase) + adj. des Ex: Je viens Du magasin Du marché Du théatre Du stade Du Canada De la campagne De la mountagne De la mer De l’école Des Etats Unis L’article L’article . la . de la . de la . une . Proprii fara articol (nume persoane. à l’.

-ont .-es.-ais.-issons.-ons.-is.-ait.-oir.-ent II-ir:-is.LE VERBE Les verbes se divisent en trois grands groupes : Ier groupe = "er" IIème groupe = "ir" IIIème groupe = "oir".-iez. II-i .-issez.-s.-s.-ez.-as.-a.-ent 2.-issent III-re.LE FUTUR A) PROCHE : le verbe ALLER au présent + l’infinitif du verbe à conjuguer B) SIMPLE : l’infinitif du verbe + les terminaisons :-ai.-ez.2.-t.-e.-it.(L’adjectif) ADJECTIVUL FORMAREA FEMININULUI ADJECTIVELOR CALIFICATIVE (Formation du feminin des adjectifs qualicatifs) MASCULIN FEMININ REGULA NaŃional Nationale Masculin +e mut Roumain Roumaine Naturel Naturelle Dublarea consoanei Bon Bonne finale + e mut Premier Première er → ère Heureux Heureuse x → se EXCEPłII : Doux Douce Neuf Neuve f→ve EXCEPłII : Blanc Blanche Sec Sèche Lonq Lonque 3.-t B) L’IMPARFAIT : le radical (racine de la première personne du pluriel de l’indicatif présent) + les terminaisons :-ais.LE PRÉSENT: I-er:-e. III-i. LE PASSÉ: A) LE PASSÉ COMPOSÉ :le présent de l’auxiliaire AVOIR ou ÊTRE + le participe passé du verbe à conjuguer !!! le participe passé :I-é .-ir:-s. "ir" LES TEMPS VERBAUX 1.-ons.-u. 3.-ez.-ions. "re".-ons.-aient.

Je vais à la bibliotyèque si j’ai besoin de ce livre. le radical est le même que celui du futur. Le conditionnel présent si l’imperfait. J’irai à la bibliotyèque si j’ai besoin de ce livre.-ions.-iez. Vas-y à la bibliotyèque si tu as besoin de ce livre.-ais. L’indicatif présent Futur L’impératif si L’indicatif présent II. II. As fi mers la munte daca ati fi avut mai multe zile libere.Pour les verbes irréguliers.LE NUMÉRAL CARDINAL – LES NUMÉRAUX CARDINAUX Les numéraux ordineaux=le/la + numéral cardinal+ième Numero Le numéral cardinal 1 Un 2 Deux 3 Troi 4 Quatre 5 Cinq 6 Six (sis. siz –urmat de vocala sau h mut.-aient (les terminaisons de l’imparfait).-ait. si cand urmeaza o consoana) 7 Sept 8 Huit 9 Neuf Le numéral ordinal Le premier/ la première Le/la deuxième Le/la quatrième Le/la cinquième Le/la huitième . Le conditionnel passé si le plus que parfait Exemple: I. Vous seriez allés à la montagne si vous aviez eu plusieurs jours libres.*** LE CONDITIONNEL PRÉSENT : l’infinitif + -ais. III. SI CONDITIONNEL Proposition principale si proposition subordonnée conditionnelle I. III. Si = daca propozitie conditionala Propozitie completiva ? Nu stiu daca intelegeti Si = ba da la o intrebare negativa Si + adj = atat de si beau = atat de frumos 4. (Tu ai cumpara aceasta casa daca ai avea destui bani). Tu achèterais cette maison si tu avais assez d’argent.

000.10 Dix (dis. 5. Je suis né le premier novembre mille neuf cent soixante huit. la seconde) 2 le(la) dixième 10 le(la) dixième 81 le(la) quatre-vingt-unième 91 le(la) quatre-vingt-onzième 201 le(la) deux cent unième . di cand urmeaza o consoana) 11 Onze 12 Douze 13 Treize 14 Quatorze 15 Quinze 16 Seize 17 Dix-sept Le/la dix-septième 18 Dix-huit 19 Dix-neuf 20 Vingt 21 Vingt et un Le/la vingt-et-unième 22 Vingt deux 29 Vingt neuf 30 Trente 40 Quarante 50 Cinquante 60 Soixante 70 Soixante-dix 71 Soixante et onze 72 Soixante douze 79 Soixante dix-neuf 80 Quatre vingts numai aici 90 Quatre vingt dix 91 Quatre vingt onze 100 Cent 200 Deux cents 210 Deux cent dix 1000 Mille 1.-s 1.000.000.000 Milliard.000 Million. diz –urmat de vocala sau h mut. NUMERALUL ORDINAL (L’adjectif numéral ordinal) Articolul LE(LA) + numeralul cardinal + IEME 1 (le second.-s Ex: Je suis née le quinzieme octombre mille neuf cent soixante sept.

6.PRONUMELE INTEROGATIVE (Les pronoms interrogatifs) Qui Qui est-ce qui ? Qui est-ce que ? Qui est-ce là ? Que Qu’est-ce qui ? Qu’est-ce que ? Que dis-tu ? Quoi ? Quoi de neuf ? Subiect Compleme nt Qui parle ? Que se passe-t-il ? Qui attendez-vous ? Que regardes-tu ? A quoi penses-tu ? Qui est-ce qui parle ? Qu’est-ce qui se passe ? Qui st-ce que vous attendez ? Qu’est-ce que tu regardes ? A quoi est-ce que tu penses ? .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->