PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE DIFERITELOR CATEGORII DE INFRACTORI

Incercarile de clasificare si portretizare a infractorilor prezinta importanta atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere practic. Teoretic, deoarece ajuta la elaborarea unor modele explicative privind modul de structurare a personalitatii infractorilor si totodata, la evidentierea unor aspecte privind formarea si evolutia unor asemenea structuri in timp. Practic, deoarece ajuta la organizarea unor actiuni sociale preventive si la elaborarea unor programe de recuperare si reinsertie sociala. n5i3ip Cunoasterea cat mai exacta a profilului personalitatii infractorului permite in primul rand organizarea unui program diferentiat si individualizat de reeducare, recuperare si reinsertie sociala. In al doilea rand, cunosterea acestui profil este profitabila organelor judiciare in finalizarea intentiei lor de stabilire a adevarului si de solutionare legala a cauzelor. Prezentam in continuare particularitatile psihologice ale diferitelor categorii de infractori: 8.1. CERSETORUL - formeaza un clan deosebit in lumea infractorilor. Se poate spune ca cersetorul are o personalitate histrionica. Acesta este in posesia unor elemente ale artei dramatice, stiind sa-si valorizeze defectele fizice in asa fel incat sa impresioneze, sa sensibilizeze. Actioneaza prin intermediul rolului jucat verbal, prin mimica si costumatia adecvata. Cei ce ajung la maiestrie in cersetorie, stiu sa utilizeze metode cu totul deosebite (modularea vocii, gestica, invocarea unor mari necazuri etc.) pentru a atrage atentia trecatorilor si a obtine compasiunea lor. Cersetorul dispune de inteligenta emotionala si un grad ridicat de adaptabilitate. Este abil, subtil, ingenios, speculativ. De fiecare data face apel la principiile crestine, invocand divinitatea. Unii cersetori isi adapteaza rolul dupa sezon, clientela, oras, cartier. Locurile pe care le prefera cersetorul sunt cele cu afluenta mare de public (piete, gari, la intrarea in magazine, sali de spectacol, stadioane, mijloace de transport in comun si statiile acestora etc.) sau cele care prin specificul activitatii genereaza compasiune (biserica, spital etc.). Eventualele infirmitati sunt subliniate cu grija si apar fie etalate ostentativ, fie abia discret sugerate, nuantate. Acest tip de infractor profita fara jena de orice sentiment sau interes al publicului, fiind totodata bun cunoscator empiric in sesizarea si exploatarea trasaturilor psihologice ale celor de la care cersesc. Cersetorii sunt organizati in adevarate ³retele´ nationale sau internationale, liderii acestora avand un profit consistent, uneori chiar fabulos. In retea sunt foarte bine organizati, respectandu-si fiecare ierarhia si rolul pe care il are: unii transporta si plaseaza cersetorul in locul stabilit, altii trec periodic, la anumite ore, sa ia banii rezultati din cersit. Cea mai mare parte din banii adunati trebuie sa o predea sefului sau, care ii asigura si ³protectia.´ Cersetorul care nu reuseste sa adune suma stabilita, este pedepsit de seful lui, uneori, foarte dur. 8.2. HOTUL - savarseste cea mai primitiva actiune infractionala. Actiunea in sine consta din miscari relativ simple: intinderea mainii, apucarea obiectului, atragerea lui spre infractor, camuflarea si transportarea acestuia intr-un loc ascuns. Caracteristic furtului este modul discret al sustragerii obiectului si apoi indepartarea rapida de la locul infractiunii, ascunderea de acei care l-ar putea urmari si implicit identifica. Hotul lucreaza mai mult cu mana si cu corpul, dar acest lucru se refera numai la actiunea in sine, deoarece pregatirea unui furt cere o activitate mintala minutioasa, deosebit de laborioasa. Caracterul predominant fizic al actiunii presupune din partea lui un antrenament deosebit. Dexteritatea lui caracteristica, mobilitatea fizica, rapiditatea miscarilor sunt rezultatele in primul rand al exercitiului si, numai in al doilea rand, sunt favorizate si de unele predispozitii native (mobilitatea proceselor nervoase fundamentale, nivelul de dezvoltare si perfectionare al analizatorilor etc.). Automatizarea unor miscari specifice, declansate de stimuli specifici, in urma unui exercitiu indelungat, nuantat si perfectionat ii face pe unii hoti ³sa fure fara sa vrea´. Hotul are un spirit de observatie bine dezvoltat, orientare prompta in situatia data si organizarea imediata a unui plan de actiune bazat pe elemente concrete. Mijloacele lui de operare, desi unele ingenioase, se bucura totusi de putina variabilitate. Sistemul acestuia de a actiona intr-o situatie sau alta, in general, se imprumuta prin imitatie. Ca si ceilalti infractori, hotul nu are o gandire care sa exceleze prin calitati deosebite, deoarece ea este limitata la preocuparile lui specifice. Hotul actioneaza dupa ³sabloane si retete´ putin variabile, fiind lipsit de acele calitati ale vointei care au sens socio-moral. Inclinatia spre risc este deosebit de mare, fapt pentru care de multe ori ei mizeaza pe elemente cu extrem de putine sanse de reusita. Reactia tipica este debarasarea de obiectul furat si fuga. Acesta nu se apara si nu opune rezistenta, numai in cazul cand este atacat fizic. Coincidenta unor factori externi, nefavorabili, cu nereusita actiunii infractionale il determina pe hot sa fie superstitios, uneori chiar mistic. 8.3. HOTUL DIN BUZUNARE SAU SUTUL cum i se mai spune, actioneaza de obicei, numai in locurile aglomerate (magazine, gari, piete, mijloace de transport in comun, stadioane, sali de spectacole etc.). In mod obisnuit, locul din care se fura este buzunarul, poseta, sacosa etc., unde intotdeauna se pastreaza valori. De aici decurg o serie intreaga de consecinte care se refera la imbracamintea infractorului, mijloacele de operare, trucurile folosite si altele. Anotimpurile preferate ale hotului din buzunare sunt cele calduroase, deoarece persoanele sunt imbracate usor, cu buzunare expuse, cu haine mai largi, ceea ce ofera mai putine obstacole. Furturile din buzunare se comit de obicei noaptea, in gari, in trenuri etc., iar ziua numai la anumite ore, in special in mijloacele de transport in comun, cand lumea este grabita si se inghesuie sa plece sau sa vina de la serviciu sau de la diverse spectacole. Cand au loc manifestatii cultural-sportive, in special meciuri de fotbal, concerte si spectacole in aer liber, atunci deverul este mare. Daca persoanele au mai consumat si bauturi alcoolice, misiunea hotilor din buzunare este mult usurata. Hotii din aceasta categorie, ii sesizeaza foarte usor pe cei distrati, neglijenti, naivi etc. Femeile indragostite, bine dispuse sunt o tinta ideala pentru hoti. Acestia nu au nici un fel de scrupule, speculeaza toate situatiile din care pot profita. Acest tip furturi au o incidenta mai mare in preajma sarbatorilor de iarna sau primavara. Femeile infractoare prefera in special magazinele, deoarece sunt mai putin suspectate decat barbatii, desi uneori ele actioneaza in complicitate cu barbatii.Hotul din buzunare opereaza de regula in echipa, fiecare membru avand un rol bine stabilit. De exemplu, unul provoaca inghesuiala sau o accentueaza, altul sustrage portmoneul sau ceasul, iar altul, plasat in spatele acestuia, primeste obiectul furat. Instrumentul ajutator cel mai folosit in comiterea faptei este lama. Hotul din buzunare poate fi

o relaxeaza. In argoul hotilor din buzunare. ³test´ -. sofisticata atat pentru anihilarea sistemelor de alarma cu care sunt prevazute autoturismele. ³lustra´ -. In timp ce se vin de la o petrecere. culoarea. e al nostru. se sterge cu batista etc. se caracterizeaza prin perspicacitate. Aceste retele de hoti dispun de aparatura performanta. emotiile crescand in intensitate. Un alt element de identificare a hotului din buzunare sunt gesturile tipice in statiile mijloacelor de transport in comun. 8. inarmati cu pistoale sau bate. santajistul etc. aceste obiecte sunt: un pulover. ³usturoi´ -. ³muialii´ -. fie in stare normala. distrugand totul. pantofi. valuta. In ultima perioada. iar prin faptul ca tind sa-si insuseasca bunuri. Traficul cu autoturisme de lux. in special cel modern. o sacosa. 8. Deoarece comiterea actului infractional presupune actiuni complexe. acestia profita chiar de neglijenta proprietarului.I. magazine etc. ³scalpet´ -. o basca. TALHARUL -. luand masuri in consecinta. in sensul ca auzindu-le. sef. politisti. dupa care dispar rapid de la locul faptei. ³varza´ -. sunt falsificate documentele de provenienta sau se intocmesc altele false si sunt transportate in alta localitate spre vanzare. mana. ³boboci´ -. se poate afla intentia celor care le utilizeaza. victima. viclenie. ³stranut´ -. Cu cat momentul se apropie.). ³spital´ -. Acest tip de hoti sunt experti in fortar ea geamurilor si in deschiderea usilor. devin razbunatori . O categorie aparte sunt hotii de masini. de multe ori cruzime.din punct de vedere psihologic. sa fugim repede. 1999). hotarare si indrazneala in timpul operarii.6.4. isi trece de mai multe ori mana prin par sau se piaptana. ei au nevoie si de unele calitati deosebite. borseta. cum ii spun ei la ³fata´. -. hotul incepe sa faca diferite miscari din incheietura mainii cu care va opera (o contracta. cat si in afara granitelor. numerele de inmatriculare. Intotdeauna sunt barbieriti proaspat si tunsi normal. nu tine. ³sapun´ -. ³udatura´ -. sunt dezmembrate si apoi valorificate ca piese de schimb. inainte de sosirea acestora. in raport cu sarcina pe care o are fiecare. sustinuta de o constitutie fizica. somatica adecvata. trebuie sa ne puna in garda ca persoanele respective fac parte din categoria raufacatorilor. Sub nici o forma nu trebuie sa accepte resemnarea. Suspicios. O serie de organizatii transnationale si-au creat legaturi in randul grupurilor de hoti autohtoni si actioneaza in cooperare. de securitate individuala. mai ales cand opereaza singur. hotul din buzunare da mereu din cap si transpira intens. Intentiile lor nu sunt insa de binefacere. Se manifesta violent. ceas. Utilizand violenta in aparare. in ateliere clandestine. desi talharul recurge la asasinat numai in caz de nevoie si mai mult in scop defensiv. sunt hotii ocazionali. Cand conditiile sunt favorabile. De asemenea. prin revopsire. se apropie de talhari. nu poarta plete. SPARGATORUL . ³nicovala´ -. ³lamai´ -. isi incalzeste tendoanele miinii). o punga din plastic de culoare inchisa. ³cercuri´ -. Procedeul este obligatoriu. Exista hoti care fura numai piese. Spargatorul. un ziar etc. uri. pericol mare. atentie. sunt hoti care fura autoturisme pentru a le folosi la comiterea altor fapte infractionale ( furturi din locuinte. au aparut talhariile comise din autoturisme. ei pot fi usor recunoscut deoarece cei mai multi sunt creoli. In scop preventiv. bijuterii sau bunuri de valoare. Intreaga sa activitate infractionala se caracterizeaza prin violenta. acoperire. o contracta«. daca cineva se uita la el. palarie. actioneaza de obicei in strada sau in locuri deschise mai putin circulate. Argoul hotilor din buzunare este foarte important in actiunea infractionala. Victima infractiunii de talharie trebuie sa riposteze inteligent si calm pentru a zadarnici actiunea agresorului. curajul. ³sangele rece´. ³papura´ -. model sau an de fabricatie). deghizati in politisti etc. ³ploasca´ -. bani. tradare. autocare si T. folosind mijlocul de riposta cel mai simplu si cel mai eficace. ³fulg´ -. inel. asa-zisele ³neologisme de taraba´ nu trebuie pierdute din atentie. recurg la furtul unui autoturism. ca sa nu atraga atentia. odata planul fiind elaborat nu-si mai poate suspenda sau amana cu usurinta actiunea infractionala. pentru a nu crea suspiciuni si pentru a poza in cetateni onorabili. Apropiindu-se mijlocul de transpost in comun.R. fie accidentate. Hotul din buzunare cauta sa nu lase nici cea mai mica impresie ca se cunoaste cu ceilalti membri ai grupului infractional.se contureaza tipic ca personalitate. Astfel. buzunarul din interior al hainei. De multe ori cand nu gasesc bani sau bunuri de valoare. cercei (Tandin. 8. il atacam. Cu toate a cestea. arunca neancetat priviri in spatele sau. . cat si pentru falsificarea seriilor de identificare a acestora. ³arhiepiscop´ -.5. ceea ce ii confera o inteligenta delictuala. o acopera cu un obiect pe care il tin in cealalta mana. Este tentat sa se imbrace cat mai elegant. poseda temeinice cunostinte de ordin tehnic. ei se intercaleaza printre calatoriidinstatieintroanumita ordine. Alteori. iar cei din ³coarda de urmaritori´. Ca particularitati specifice dobandite in cursul activitatii infractionale. atat in tara. buzunarele exterioare. spargatorii. INFRACTORUL INTELECTUAL (escrocul. se efectueaza la comanda (se cauta o anumita marca. in functie de noile conditii de viata. putem aminti o motricitate sporita fata de normal. ³sirop´ -. care isi lasa portierele autoturismului neasigurate cu yala sau isi uita cheile in contact. ³caraimane´ -. in toata tara. inseamna portofel. Uneori. ci de a-l ³opera´ pe cel neajutorat. Unii hoti din buzunare. ³salupe´ -. La aparitia mijlocului de transport in comun.. cand observa ca i s-a facut rau cuiva. sunt primii care sar in ajutor. ³semans´ -. Furturile de autoturisme. ³caldura´ -. miros a parfumuri tari. Cunoscand si sensul unor asemenea cuvinte. dupa ce au fost furate li se schimba imediat. i se schimba culoarea fetei. in primul rand dupa imbracaminte si apoi dupa ³tapiterie´. Ca un reflex de aparare. De regula. de pilda.) . O alta categorie. spargatorii se recruteaza din randul celor mai evoluati infractori. spate. neavand alt mijloc de transport. imaginatie. necesara efectuarii unei spargeri. ceea ce nu are nimic comun cu distinctia. Acestia actioneaza si independent. modurile de operare ale talharilor s-au diversificat. starea tensionala a hotului este tot mai accentuata. placutele cu seriile de identificare. cum ar fi calmul. patrund in autovehicul si ii talharesc pe pasageri de bani. sau din teribilism. geanta. falsificatorul. in special de lux. ³mahar´ -. dupa care le abandoneaza. Unele autoturisme. Pe langa inteligenta practica. de hoti. cuvantul ³coaja´. accesorii auto sau bunuri pe care le gasesc in autoturisme. aprecierea corecta a situatiei etc. isi ung parul cu gel si poarta pantofi cu tocuri inalte sau in culori stridente. ipocrizie. persoana cu bani multi. cei din fata il blocheaza. obtinandu-se sume foarte mari de bani.expresie pe care o atribuie victimelor. dar mai ales constituiti in retele nationale si transnationale. Pentru a-si masca mana pe care o introduc in buzunarele sau posetele ³husanilor´. Alegandu-si victima. buzunarul de la spate al pantalonilor. alternand paloarea cu hiperemia.recunoscut usor. mascati cu cagule. palton. prin operarea in banda si prin utilizarea fortei ca mijloc de aparare in caz de surprindere. Zambeste fara motiv. concomitent miscandu-si aratatorul si indexul mainii cu care urmeaza sa faca ³priza´. ³scafa´ -. in bord etc. pe care il abandoneaza cand ajung la destinatie sau cand s-a terminat combustibilul. Banda de talhari incadreaza si urmareste autovehicul tinta cu ajutorul autoturismelor proprii. ³piper´ -. a devenit o afacere deosebit de profitabila. betiv. perfidie. ³moara´ -. care fura autoturismele mai mult in scop de distractie.

ca este influent si altruist. organe ale puterii si administratiei de stat . succesul primului nefiind posibil fara coparticiparea celui de al doilea. Relevant este faptul ca victima intra in jocul escrocului si crede afirmatiile acestuia. vanitos si egoist. ghicitoarele isi adapteaza. prosperitate. agresivitate crescuta. logica si mai ales prudenta victimei. Are un aer de gentlemen si un talent eminamente artistic de a pacali aproape pe oricine. imbracaminte etc.. isi orienteaza strategia prezicerii. razbunare. care sa le ³serveasca´ la ritualuri si care nu mai pot fi inapoiate. naivitatea. Se imbraca elegant. informatiile sunt oferite chiar de catre victime sau sunt culese de catre ghicitoare de la alte persoane din anturajul acestora. prin posibilitatea de a descoperi rapid slabiciunile victimei si prin gasirea unor solutii rapide care duc la eschivare si iesire din incurcatura. Specific pentru escroc este duplicitatea sa cameleonica. raspunde emotional la stimuli. el fiind in stare sa-si asume o identitate convingatoare. Ghicitoarele si vrajitoarele pretind de la victime sume de bani. Cele doua teancuri de bancnote ( cel real si ³smenul´) sunt prevazute cu bendite identice din plastic. Escrocul si santajistul se caracterizeaza in special printr-o elasticitate a gandirii. prin care reuseste sa-si pacaleasca victimele. chipurile. dorintele victimei etc. 8. promitand-le indeplinirea tuturor dorintelor. iar intr-un moment de neatentie creat special. cinstit. fanatism etc. escrocul descifreaza imediat gandurile victimei si succesul lui depinde de corecta lor interpretare. ofiteri de politie etc). impulsivitate. autocontrol foarte scazut al reactiilor instinctiv-emotionale. se manifesta ca foarte bun prieten si camarad de drum sau petrecere. folosind un limbaj protocolar si etaland o infatisare generala atragatoare. acest tip de infractor cunoaste normele morale. In general. deoarece necuratul ar taia astfel vraja. fals. 1997). dand impresia unei anumite sume de bani. In acest sens. insa are o perceptie deformata a sensului real al actului sau. stiind ca a efectuat o tranzactie ilegala. procurarea unor locuri de veci etc. instalarea rapida a unui post telefonic. pe aceste acte aplica propria sa fotografie si se prezinta sub identitatea respectiva. Chiromantia este o practica superstitioasa care sustine ca se poate ghici caracterul sau destinul cuiva. schimba teancul real cu ³smenul´. Pe masura ce incep sa ghiceasca in palma. Victima. terenuri de constructie. coronita. persoana aflata in dificultate financiara momentana care vinde bunuri de valoare la preturi foarte mici sau se ofera sa efectueze convenabil diferite servicii etc. O alta categorie de infractori sunt ³bisnitarii sau smenarii´. O banala discutie conduce la intuirea statusului social si sentimental al victimei. gelozie. Escrocul are. in functie de confirmarile sau infirmarile victimelor. Desi nu are un nivel de pregatire ridicat. Dupa subiectul sau obiectul actiunii intalnim escroci sentimentali. cafea. Acesta se caracterizeaza prin: irascibilitate. aceasta practica este apanajul ghicitoarelor. Identitatea asumata este adaptata victimei: om de afaceri. infractorul. creaza impresia ca scot raul din oameni etc. dandu-le satisfactii. o posibila razbunare etc. ascunde repede ³banii´ si dispare si ea de la locul faptei. Avand o intuitie remarcabila. Escrocii folosesc adesea legitimatii false. la persoane in diferite posturi cheie (procurori. Strategiile folosite de infractorul intelectual anihileaza constiinta. revendicativ. diferita de cea reala. Pentru a zadarnici sau ingreuna identificarea sa. ceea ce il face sa se angajeze chiar spontan in situatii conflictuale. abuz de incredere etc. vulnerabilitatea. copiatoare etc. complex de inferioritate etc. intoleranta la frustrare.) si gradul de .. pe baza interpretarii liniilor din palma. Isi alege dintre victimele potentiale. acorda o mare atentie tinutei si modului de prezentare. fortand adesea succesul (Tandin. stie sa se faca agreabil. bijuterii. pentru a nu fi sesizata diferenta. Comiterea infractiunii devine posibila datorita intrarii individului intr-un mediu care ofera situatii conflictuale de la care el nu stie sau nu poate sa se sustraga.. viata lunga.Are capacitatea de a parea simpatic. ghicitoarele descopera foarte rapid problemele victimelor. efectuarea de tratamente in strainatate.7. De regula.). Pentru falsificarea actelor si documentelor folosesc instrumente performante (calculatoare. vrajitoarele care prin descantece. Bun cunoscator al psihologiei oamenilor. lipsa empatiei. seturi de lenjerie pentru pat. putere de convingere. de la inspectori in ministere. In aceasta diada. ca rezolva orice: repartizarea sau cumpararea de locuinete. creaza impresia ca are relatii multe si sus -. Initial. Ulterior. mobilitate. Principala arma de atac a infractorului intelectual este minciuna. Acestia promit potentialelor victime. obtinerea unui serviciu. perversitate. Imediat ce ³smenul´ a fost plasat victimei. palma etc. Infractorul intelectual speculeaza credulitatea. deoarece acestea corespund trebuintelor sale launtrice. calatorii. De cele mai multe ori ghicitoarele profita din plin de naivitatea si credulitatea victimelor. pe langa simtul improvizatiei si o uimitoare vitalitate. avocati. pe cele mai naive sau predispuse la inselaciune. procurarea de medicamente straine. ³smenarul´ ii prezinta ³clientului´ teancul real de bancnote. De asemenea. a unor incitatii exterioare pentru a actiona. Intre doua bancnote reale se aseaza un teanc de bucati de hartie cu aceleasi dimensiuni ale bancnotelor. obtinerea unor imprumuturi bancare. ignoranta. Dupa mobilul asasinatului (obtinerea unor avantaje materiale. care comit inselaciuni cu ocazia schimbului valutar (³smenul´ este un teanc de hartii de forma unor bancnote). precum: promisiuni de casatorie. viclenie. ASASINUL este cel mai odios si cel mai nociv infractor. Aceasta situatie face ca fiecare din cei doi protagonisti sa joace un rol important. care urmaresc obtinerea unui profit dintr-o relatie interumana. functioneaza o relatie de insolita complicitate. De cele mai multe ori. ci provoaca el insusi ocaziile in care apoi opereaza. ura. sens in care depune toate diligentele pentru a intra in posesia actului de identitate sau legitimatiei altei persoane. pe care periodic o schimba. indiferenta afectiva. convingator. avand o capacitate de rationalizare scazuta. Este egocentric. instabil si superficial in relatiile cu ceilalti. labilitate. puse. gusta placerea rolurilor pe care le interpreteaza. reactionand violent. Acesta nu asteapta ivirea unor ocazii prielnice. etalandu-se ca atotstiutor. bobi. printr-o strategie derutanta special creata (³semnalarea´ aparitiei unui lucrator de politie). perne. accesibil victimei. dispune de un debit verbal adaptat rolului si adecvat scopului urmarit. in general fizicul trece pe un plan secundar si joaca un rol de decor care faciliteaza in unele cazuri (escrocherii) savarsirea infractiunii. ghioc. Vrajitoarele care ³dezleaga´ cununii. La acesta forta fizica este mai putin importanta. trafic de influenta. descoperind mai tarziu ce i s-a intamplat. iar daca urmaresc un castig material acestia pot comite infractiuni de genul: inselaciune. dominator. atribuindu-si tot felul de calitati. nu trebuie neglijate tigancile gicitoare in: carti. ³corespunzatoare´ tranzactiei. Este vorbaret si dispune de o fantezie exagerata. Modul de actiune al infractorului intelectual este preponderent pe cale verbala. intre autor si victima. persuasiunea prin minciuna fiind punctul sau forte. infractorul intelectual actioneaza sub identitate falsa. deosebit de amabil. de la care le obtine prin furt sau prin diverse promisiuni. dispare de la locul faptei. pretind pe langa bani chiar si rochia de mireasa.

Dupa ce victima a cazut. prostituate etc. Loviturile de cutit i-au perforat plamanii.A. acest tip de ucigas se sinucide ulterior actiunii criminale (Alamoreanu. au un intelect relativ normal si actioneaza de obicei singuri. dupa cum declara prietena.04 1999. Scorurile inalte la scala de Devianta psihopatica (Pd) indica prezenta unor tendinte antisociale (delincventa. incapabila sa amane satisfacerea impulsurilor. crima in masa poate fi definita ca o actiune in care un numar oarecare de persoane sunt ucise de un singur criminal. Intocmirea profilului personalitatii criminalului s-a dovedit a fi deosebit de utila in elucidarea acestui caz. si de aceea uneori inregistreaza audio sau video tipetele de durere ale .A. maghiara.K. disparate in timp. In aceeasi zi. justifica faptul ca agresorul nu a premeditat crima. Examinarea psihologica a subiectului V. asupra victimei T.04.Z. O asemenea persoana.1999 in Cluj-Napoca. Este deci o aparenta satisfactie. locul in care isi poate controla victima.A.I. autorul omorului a fost identificat dupa cinci zile in persoana lui V. evidentiaza prezenta unor pronuntate deviatii si anomalii ale personalitatii. o motivatie politica. i-a mai aplicat si cateva lovituri de cutit in zona toracica. In ceea ce priveste crima terorista. la terminarea cursurilor tanara s-a intors acasa. a ramas singur in apartament. se incadraeaza in profilul ³introvertit neurotic´. si au cu predilectie. Deoarece aceasta a ripostat.Z. capabili sa parcurga kilometri intregi in cautarea victimei potrivite. sunt sadici. a prins victima de gat si a inceput sa o stranga.Z.K. Frecvent. Daca distinctia in ceea ce priveste crima accidentala este evidenta. Victima locuia in acel apartament impreuna cu prietena.K. Situatia conflictuala in care se afla asasinul este dublata de implusivitate si agresivitate. intre cei doi a avut loc o adevarata lupta.I. subiectul V. de o motricitate marita. declara ca l-a omorat pe T.) si criminale. O astfel de persoana este impulsiva. dificultati cu autoritatile. i EPI si MMPI) care l-a diagnosticat ca fiind o persoana cu un intelect de nivel mediu (CI= 93). Agresorul a reusit sa ia un ciocan de batut snitele de pe masa din camera in care a avut loc agresiunea. In ciuda aparentelor exterioare.A. In acel moment. in conditii de stres. Cota inalta la scala de neuroticism il caracterizeaza ca o personalitate cu labilitate emotionala accentuata si cu reale dificultati in restabilirea echilibrului psihic dupa socuri emotionale. a incercat sa vanda un computer prin intermediul unui anunt publicitar. student. o detensionare momentana dupa actul savarsit. avand o anumita periodicitate. care sa fie vulnerabila si usor de controlat. intr-un apartament situat pe strada Alexandru Vlahuta. Pentru a ramane singur cu victima. In urma autopsiei. astepta potentialii cumparatori. ci de o relaxare dupa o mare tensiune. medicii legisti au constatat ca victimei i-au fost aplicate 23 lovituri in cap si 5 in zona toracica. 2001). Pentru exemplificare prezentam un caz de omor deosebit de grav comis la data de 19.K. ci se castiga ca urmare a stilului de viata dusa in conditii de vicisitudini fizice si psihice. V. pentru a-si controla impulsurile de agresivitate.A. Comportamentul unei astfel de persoane este caracterizat de bizarerie si agresivitate. cat si de declaratiile autorului).K. Reactiile descrise mai sus indica o slaba capacitate de autocontrol psihoemotional. subiectul reactionand pe baza impulsivitatii de moment determinata de situatia de criza. specialistul psiholog . Asasinul este insensibil la durerile fizice ale altora si de aceea este lipsit de compasiune fata de ceilalti. ore sau zile. O caracteristica. copii. pentru ca i s-a adresat intr-o maniera batjocoritoare in ceea ce priveste nationalitatea sa. cu o personalitate dizarmonic structurata. criminalul in serie este un individ nesigur.I. In cazul asasinilor normali nu este vorba de o placere sadica. In data de 19. 8. subiectul se incadreaza in tiparul caracterizarilor efectuate pe baza scalelor testelor aplicate. este relativa lui indiferenta fata de preocuparea de a scapa de consecintele actelor sale. in varsta de 23 de ani. Din apartament s-a constat lipsa mai multor obiecte electronice de valoare.8. Scorurile peste medie la scala de Schizofrenie (Sc) indica existenta unei afectivitati ambivalente. homosexuali. vagabonzi. autorul infractiunii afirma ca si-a pierdut autocontrolul. Victimele criminalilor in serie pot fi femei. criminalul recurge la diferite trucuri. probleme familiale etc. Medicii legisti au constatat ca victimei i-au fost aplicate mai multe lovituri de cutit in cap si in zona toracica. aorta si inima. Dupa ora 1600. relativ tineri ( 30-40 de ani).violenta cu care infractorul savarseste fapta. iar T. 2000). Decesul a survenit in urma intepaturii transfixiante. aplicandu-i victimei mai multe lovituri in cap. este predispusa la tulburari nevrotice si manifestari agresive. Aceasta insensibilitate nu este innascuta. Sunt indivizi dinamici. Conform datelor anamnezei si a informatiilor obtinute de catre specialistii criminalisti in cadrul investigatiilor de teren. Pentru a intocmi profilul psihologic al acestui criminal. sadic. asasinatele au loc intr-o perioada de timp mai lunga. Prezinta sentimente de ostilitate si agresivitate. gasindu-l pe prietenul sau intr-o balta de sange.CRIMINALUL IN SERIE trebuie sa comita cel putin trei crime. Datele de la fata locului si numarul mare de leziuni de pe corpul victimei indicau ca posibil autor al omorului un individ deosebit de agresiv. iar la nivel comportamental dificultati in inhibarea impulsurilor. subiectul V. Cruzimea actului sau il excita. ci a actionat sub influenta impulsului de moment (aspect confirmat atat de investigatiile criminalistice.Z. El simte o mare placere in exercitarea puterii si a controlului asupra victimei.A. decedat. fiind incapabila sa-si exprime sentimentele intr-o maniera adaptativa.I.K. Deoarece obiectele cu care a fost comisa crima (ciocanul si cutitul) apartineau victimei.a administrat o baterie de teste (MPS.Z.Z. atat a autorului crimiei in masa. pe care victima intentiona sa le vanda. putem sa ne dam seama daca avem de-a face sau nu cu un infractor normal. in urma rezolvarii unei situatii conflictuale pe calea asasinatului. Cei mai multi criminali in serie sunt barbati (80%). Este necesar sa se faca o distinctie intre crima accidentala. ora 1300 prietena victimei a plecat la cursuri. a afirmat ca in anii de liceu a practicat artele martiale. T. La nivel cognitiv apar idei de persecutie. mobili. cat si a autorului crimei teroriste. descoperindu-se si urme de strangulare. Prin activitatile specifice desfasurate. Conform Inventarului de Personalitate Eysenck. Acesta dobandeste siguranta doar in ³zona de confort³. Are un respect redus pentru standardele socio-morale si deseori se gaseste in conflict cu acestea. sau fata de siguranta personala. intr-un timp relativ scurt si aproximativ in aceeasi arie geografica. care se exteriorizeaza prin violenta de ordin fizic. cu un grad ridicat de instabilitate emotionala (N= 7) si scoruri inalte la scalele de Schizofrenie (Sc= 39) si Devianta psihopatica (Pd= 33) (Bus. In cadrul anamnezei. V. care l-au condus la savarsirea unui omor deosebit de grav. Pe plan psihic acuza stari de anxietate si declara ca il preocupa multe probleme. crima in masa si crima terorista.

putandu-se actiona preventiv. strangulare. La data arestarii avea 26 de ani si in sarcina lui s-au retinut patru omoruri savarsite cu mare cruzime. din S. Sub influenta alcoolului sau a drogurilor. se intalneste si tipul intermediar ³organizat-dezorganizat´. Este un concept dinamic. odata stabilita tipologia asasinului si mecanismele intime care il determina sa procedeze la actul ucigas. se poate stabili atat cercul banuitilor. cunoscut sub numele de ³Omul cu ciocanul´. stabilirea si evaluarea modului de operare. cu grindina. In unele cazuri. Programul de pregatire dureaza trei ani. injunghiatul si strangularea fiind metodele preferate. relativ tinere. 84 ani). pe care ulterior le poate folosi fie pentru a ³savura³ momentul atunci cand nu are o victima. talharie si omor. pentru a-l determina sa marturiseasca. conditia obligatorie este experienta judiciara de cel putin 10 ani. dezorganizat´. Isi alegea victimele din randul femeilor. De exemplu.). Prin modul de operare se face legatura intre fapte. stimulandu-le increderea in ei insisi.A. pe baza fotografiilor criminalistice de la locul faptei si a datelor din dosarele medico-legale. isi consacra o parte a timpului. Pentru a studia modelele comportamentale ale criminalului in serie. De regula. violenta. Reuniti in Departamentul de stiinte ale comportamentului (psihologia si psihiatria). 16.U. ninsoare sau in plina furtuna. dintre care 7000 sunt fara mobil aparent. Tehnica de lucru a profilerului se bazeaza pe o profunda cunoastere si intelegere a psihologiei comportamentului uman. Pentru a evidentia personalitatea criminalului. bare din metal de diferite dimensiuni. Pentru ca. actiona in plina noapte (intre orele 22:00-04:00) avand asupra sa instrumente de atac cum ar fi: topor. acesti specialisti (profilers) dispun. Sistemul de inregistrare a datelor dupa modul de savarsire si procedeele utilizate de criminal este denumit MOS (Modus Operandi Sistem). Profilerul nu participa in mod direct la capturearea criminalului. profilerul parcurge urmatoarele etape: studierea detaliata a dosarului cauzei. Majoritatea criminalilor in serie au fost privati in copilarie de afectiune. Pe baza acestor indicii. Adesea.. locul crimei este intotdeauna in mare dezordine. Pentru a rezolva crimele in serie americanii au creat o specialitate ³profiling´. pentru a deruta anchetatorii. o dovada ca actioneaza impulsiv si nu isi poate ³controla´ in totalitate victima. sase tentative de omor. decisiv. Prima problema pe care si-o profilerul este carei categorii apartine criminalul: ³psihopat -. Intr-o oarecare masura si pentru o perioada limitata de timp. care pot fi incadrati in tipul ³psihotic -. avand o personalitate instabila. organizat´ sau ³psihotic dezorganizat´. sectionare si plasare in diferite locuri etc. Criminalul Ramaru Ion. favorizat uneori de o disfunctie sexuala.I. 17. isi antreneaza agentii si pregateste politisti din toata lumea in aceasta insolita specialitate politieneasca. le place sa vorbeasca despre crimele lor. care de cele mai multe ori este dublata de tendintele sadice. 15. in zona craniana. Un alt caz de criminal in serie este Veres Romulus. In final. ei se ³vindeca´ ucigand. dezorganizat´. care are ca obiectiv stabilirea portretului psihologic al criminalului. fost student la Facultatea de medicina veterinara din Bucuresti. depersonalizandu-le prin diverse procedee: legare. criminal cu o triada infractionala odioasa: viol. fiind supusi unor violente fizice sau sexuale. Exploatand aceasta ³slabiciune´. pe masura ce deveneau mai indrazneti in actele lor si mai indiferenti fata de risc. cel mai adesea. criminalul patrunde prin efractie. profilerul lucreaza. ceasuri.U. le deposeda de obiectele de valoare (genti. de dorinta de a plasa anchetatorii pe alte piste etc. Ramaru Ion. efectuarea examenului victimologic (biografic si medico-legal). Nu de putine ori ucigasul in serie a fost surprins in momentul in care era pe cale sa comita o noua crima. 35. in principal. 2000). Criminalul ³psihopat -. spre deosebire de alti criminali. Acest sistem centralizat de informatii (VICAP) are ca obiectiv stabilirea rapida a modului de actiune si procedeele utilizate de criminalul in serie in savarsirea faptelor. asista politia locala in orientarea investigatiilor spre o anumita arie de suspecti. Este lucrul cel mai dificil si. Academia F. La Quantico in Virginia.B. profilerul din F. cat si cu elemente despre cazuri asemanatoare comise in strainatate (Alexandrescu. bijuterii etc. esential in rezolvarea cazului. estimarea mobilului posibil al crimei si in final elaborarea profilului psihologic al prezumtivului criminal. organizat´ isi va planifica omorul cu minutiozitate si nu va lasa prea multe indicii. La unii criminali in serie apare ura impotriva femeilor. dupa care le viola. pe care o si abandoneaza imediat.B. criminalul in serie ³pune in scena´ corpurile victimelor sale. In perioada septembrie-decembrie 1972 in municipiul Cluj-Napoca au fost comise doua omoruri si cinci tentative de omor ale caror victime au fost numai fetite si femei de diferite varste (9.I.A. Cei mai multi sunt psihopati. psihopat sexual. o tentativa de viol si un furt. Pentru a sfida. In alte ocazii. Acestea constituie indicii relevante asupra disfunctionalitatii personalitatii autorului. atat cu date din cele peste 23. fie pentru a teroriza viitoarele victime. care veneau de la serviciu noaptea tarziu. stabilindu-se numarul omorurilor comise de un criminal. indiciii simbol ale personalitatii sale. care in perioada 1972-1974 a terorizat Clujul. dorinta de putere. In general. dar pentru a accede la el. dezbracare. de traseul parcurs. profilerul stabileste legaturile dintre diferite crime. ci pe baza profilului psihologic intocmit. profilerul elaboreaza tehnici de abordare a criminalului in timpul anchetei. Acest portret este un rezultat al asocierii de probe si de intuitii care permite anchetatorilor sa trieze diferitele piste si sa elaboreze strategii de capturare. unele dintre . Apare evident faptul ca acestia trebuie sa ucida mult mai des pentru a-si satisface placerea pe care o obtin savarsind acest act. dominare si razbunare. Acestia ucid pentru a-si atenua ura. A treia problema este ³semnatura´ sau ³amprenta´ criminalului.000 de crime comise anul in S. cat si la anchetarea acestuia. la conturarea portretului psihologic al criminalului.. 28. ce se modifica in functie de curajul criminalului. criminalul inscriptioneaza pe corpul victimei anumite init ale sau semne. Umilirea victimelor si savarsirea crimelor au un efect ³terapeutic´.victimei. un viol. Mai rar. A doua problema se refera la modul de operare. In acest demers. uneori chiar in timpul agoniei. acoperire. VICAP (³Violent Criminal Apprehension Program´) se imbogateste in fiecare an. mutilare. La criminalul in serie ³psihotic -. care poate permite evaluarea inteligentei criminalului. doua talharii. . Aceasta ³semnatura´ poate fi schimbata de criminal. cutit. crimele sale sunt spectaculare si deosebit de sangeroase. cat si cel al prezumtivelor victime. propunand strategii si metode de actiune care ar putea ajuta atat la descoperirea. In Romania sunt cateva cazuri celebre de criminali in serie. profilerul invata sa descifreze si sa interpreteze ³cheia´ crimei. de o uriasa banca de date. fiind marcati si de un puternic sentiment de inferioritate. Toate acestea conduc la o recostituire mentala a desfasurarii faptelor si de aici. fanteziile sadice ale criminalilor in serie se exacerbeaza. stand de vorba cu cei care au fost depistati si arestati. Multi criminali in serie au fost depistati si identificati accidental. lovind-le puternic. foloseste ca arma de atac un instrument sau obiect gasit la locul faptei. Acestora. actiona pe timp ploios. pe langa aptitudini si experienta personala. Ataca victimele prin surprindere.

1976). Victima a fost surprinsa de criminal in pat. s-a ajuns in sfarsit. Pe parcursul audierii. unde dupa cum sustinea el. depistarii si reeducarii acestuia. a fost testat cu tehnica poligraf. la posibilitatea identificarii. intr-un apartament. prin diverse locuri sub cerul liber. si seara (intre orele 20:00-24:00). In urma cercetarilor si analizelor de caz efectuate. elaborate in urma unei practici indelungate.R.F. instanta de judecata a retinut in sarcina acestuia cele 8 fapte. cu o bara metalica pe un ³boschetar´. S-a stabililit insa. reprezentat de mediul social. bolnav psihic descris de catre vecini ca avand manifestari violente. Alaturi de factorii interni. cunoscut homosexual. focarul acestuia fiind sub perna victimei. cind le astepta in holul blocului sau la intrarea in lift. Criminalul in prealabil studia locul si actiona de obicei dimineata (intr orele 06:30-11:00) e surprinzand victimele singure in locuinta. a fost pensionat. ocazie cu care i s-a intocmit si profilul psihologic. . Infractorul se deosebeste de ceilalti oameni. ³boschetari´. a cersetorilor si alcoolicilor -. mai multe caiete scrise gen-jurnal.spunea el . este in mare masura invatat. In urma trierii si reverificarii bolnavilor psihic. Victimele proveneau din randul persoanelor fara familie sau cu familie dezorganizata. uneori chiar dormind. de multe ori maltratand-o fara motiv. afisa un comportament normal in relatiile cu prietenii si colegii de serviciu. Un numar de noua cadavre au fost descoperite pe malul si in albia raului Sasar. a comis in perioada aprilie . Nimeni nu l-a banuit de comiterea unor asemenea fapte. si a fost luata hotararea internarii sale intr-o unitate sanitara speciala din localitatea Stei. rezultatul expertizelor biologice asupra firelor de par "corp delict"). in calitate de mecanic de locomotiva pe un tren accelerat. dar sar putea ca "Satana"sa-l fi trimis acolo. fara copii. "parafrenie pe fondul unui delir mistic si sexual". dar niciodata nu a facut o recunoastere completa a tuturor faptelor comise. ci prin faptul ca actiunile lui au un continut antisocial. Periodic se izola ore intregi in pivnita. Veres Romulus a fost internat de mai multe ori in Clinica de psihiatrie din Cluj. Criminalul ataca noaptea. pana in momentul decesului (Ceacanica. se intalnea cu spiritul "Satanei". ceea ce a ingreunat atat activitatile de identificare a cadavrelor. Cand aceasta era in agonie. a manifestat tendinta unor retractari. Dupa aproape doi ani de la intreruperea actiunilor criminale. Din documentatia existenta la Clinica de psihiatrie. si principalele probe (manuscrisele tip jurnal in care Veres Romulus a relatat modul de operare in cele opt omoruri. In noaptea de 22/23 august 2000 in zona Statiei C. Veres Romulus a facut unele recunoasteri partiale. casatorit.august 2000 pe raza municipiului Baia Mare un numar de 11 omoruri. Acesta locuia singur. cat si cele de identificare a autorului.acestea fiind si violate. a rezultat ca prima criza a pacientului s-a manifestat in anul 1968. psihoindividuali. diferite carti cu tematica sexuala si filosofica. Veres Romulus a declarat ca el nu a comis nici un omor. In cele mai multe cazuri. cu diagnosticul de parafrenie. iresponsabilitatea sa penala. criminalul a fost surprins de o echipa de politisti in momentul cand incerca sa-l loveasca in cap. in varsta de 84 ani. iar criminalul isi insusea lenjeria intima a acestora. precum si diferite bunuri sau sume de bani. focarul incendiului fiind localizat de obicei in dulap. de mediu. G.F. inclusiv bolnavii psihic din municipiul Cluj Napoca. ca urmare a afectiunii psihice. recomandandu-se anchetatorilor modul de abordare a acestuia in ancheta. Lectura caietelor a evidentiat prezenta unui delir mistic pe fond sexual. La interventia politistilor. Baia Mare. aplicandu-le o lovitura in cap.I. probele testimoniale obtinute prin declaratiile a 30 de martori. Z. disfunctionale din punct de vedere psihosocial. fara voia lui. G. nu a respectat semnalul de oprire intr-o statie C. un rol important in structurarea dizarmonica a personalitatii infractorului il au si factorii externi. Baia Mare. s-a ajuns la concluzia ca actele criminale sunt savarsite de catre un singur autor. Comportamentul agresiv. in zona urechii. Criminalul a provocat si aici un incendiu. locul sau preferat de rugaciuni. antisocial al infractorului. judetul Bihor. in varsta de 16 ani. asa zisilor -. Mai multi martori l-au vazut in timp ce studia curtile si imobilele din zona unde s-au comis faptele. Criminalul B. cand acesta. cea de-a doua sotie a divortat datorita comportamentului sau anormal si violent. Cunoasterea particularitatilor psihice ale infractorului contribuie la expli carea comportamentului. au fost verificate peste 4000 de persoane. i-as impusca pe toti boschetarii astia´. unde a stat 20 de ani. aplicandu-i 17 lovituri de cutit. cu manifestari de sadism. G. nici chiar rudele apropiate. dobandit in contextul climatului familial agresogen si in contextul imprejurarilor de viata.F. La perchezitia domiciliara s-a gasit un tratat de medicina legala in care erau adnotari si sublinieri cu privire la traumatismele craniene si diversele forme ale mortilor violente. aplicandu-i o lovitura in cap cu o sticla de un litru. Prin extinderea cercetarilor cu privire la comportamentul lui Veres Romulus au fost descoperite noi elemente de suspiciune. cu o bara metalica sau cu o piatra. care recurgea uneori la amenintari cu cutitul. iar doua in zona Statiei C. Prin activitati multiple de investigatii. si ca urmare. care face parte din categoria psihopatilor sexuali. Atunci cand i-au fost prezentate probe certe descoperite cu ocazia cercetarii infractiunilor comise. unde . in care nu avea voie sa intre nici o persoana. Criminalul aplica victimelor lovituri in cap cu un corp contondent (de unde si denumirea "omul cu ciocanul") provocandu-le traumatisme craniene cu infundari. nu printr-o functionare deosebita a proceselor sale psihice. fetisism si exhibitionism. Avand in vedere afectiunea sa psihica. brancardier la un spital. Veres Romulus avea un dulap. care il situeaza in unele privinte deasupra omului normal. Astfel. Disparitia acestor persoane nu a fost reclamata. a fost omorata cu o deosebita ferocitate. in timp ce dormea. nu-i determina actiunea infractionala fara un teren favorabil. corpurile delicte gasite asupra sa anterior arestarii. la Veres Romulus. Una dintre victime. de unde si denumirea de actiunea ³Boschetarul´. a fost violata. Criminalul in serie B. criminalul a incendiat incaperea in care se afla victima.avea intalniri cu "spiritul Satanei". in dimineata zilei de 14 februarie 1974 apare o noua victima. criminalul a exprimat: ³Daca as avea un pistol. Victimele erau complet dezbracate. in timp ce victimele dormeau. in varsta de 41 de ani. Din investigatiile efectuate s-a stabilit ca B. Aptitudinile lui specifice.R. care ii dadea dispozitii cu privire la savarsirea omorurilor si a jertfei prin foc in dulap.