PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE DIFERITELOR CATEGORII DE INFRACTORI

Incercarile de clasificare si portretizare a infractorilor prezinta importanta atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere practic. Teoretic, deoarece ajuta la elaborarea unor modele explicative privind modul de structurare a personalitatii infractorilor si totodata, la evidentierea unor aspecte privind formarea si evolutia unor asemenea structuri in timp. Practic, deoarece ajuta la organizarea unor actiuni sociale preventive si la elaborarea unor programe de recuperare si reinsertie sociala. n5i3ip Cunoasterea cat mai exacta a profilului personalitatii infractorului permite in primul rand organizarea unui program diferentiat si individualizat de reeducare, recuperare si reinsertie sociala. In al doilea rand, cunosterea acestui profil este profitabila organelor judiciare in finalizarea intentiei lor de stabilire a adevarului si de solutionare legala a cauzelor. Prezentam in continuare particularitatile psihologice ale diferitelor categorii de infractori: 8.1. CERSETORUL - formeaza un clan deosebit in lumea infractorilor. Se poate spune ca cersetorul are o personalitate histrionica. Acesta este in posesia unor elemente ale artei dramatice, stiind sa-si valorizeze defectele fizice in asa fel incat sa impresioneze, sa sensibilizeze. Actioneaza prin intermediul rolului jucat verbal, prin mimica si costumatia adecvata. Cei ce ajung la maiestrie in cersetorie, stiu sa utilizeze metode cu totul deosebite (modularea vocii, gestica, invocarea unor mari necazuri etc.) pentru a atrage atentia trecatorilor si a obtine compasiunea lor. Cersetorul dispune de inteligenta emotionala si un grad ridicat de adaptabilitate. Este abil, subtil, ingenios, speculativ. De fiecare data face apel la principiile crestine, invocand divinitatea. Unii cersetori isi adapteaza rolul dupa sezon, clientela, oras, cartier. Locurile pe care le prefera cersetorul sunt cele cu afluenta mare de public (piete, gari, la intrarea in magazine, sali de spectacol, stadioane, mijloace de transport in comun si statiile acestora etc.) sau cele care prin specificul activitatii genereaza compasiune (biserica, spital etc.). Eventualele infirmitati sunt subliniate cu grija si apar fie etalate ostentativ, fie abia discret sugerate, nuantate. Acest tip de infractor profita fara jena de orice sentiment sau interes al publicului, fiind totodata bun cunoscator empiric in sesizarea si exploatarea trasaturilor psihologice ale celor de la care cersesc. Cersetorii sunt organizati in adevarate ³retele´ nationale sau internationale, liderii acestora avand un profit consistent, uneori chiar fabulos. In retea sunt foarte bine organizati, respectandu-si fiecare ierarhia si rolul pe care il are: unii transporta si plaseaza cersetorul in locul stabilit, altii trec periodic, la anumite ore, sa ia banii rezultati din cersit. Cea mai mare parte din banii adunati trebuie sa o predea sefului sau, care ii asigura si ³protectia.´ Cersetorul care nu reuseste sa adune suma stabilita, este pedepsit de seful lui, uneori, foarte dur. 8.2. HOTUL - savarseste cea mai primitiva actiune infractionala. Actiunea in sine consta din miscari relativ simple: intinderea mainii, apucarea obiectului, atragerea lui spre infractor, camuflarea si transportarea acestuia intr-un loc ascuns. Caracteristic furtului este modul discret al sustragerii obiectului si apoi indepartarea rapida de la locul infractiunii, ascunderea de acei care l-ar putea urmari si implicit identifica. Hotul lucreaza mai mult cu mana si cu corpul, dar acest lucru se refera numai la actiunea in sine, deoarece pregatirea unui furt cere o activitate mintala minutioasa, deosebit de laborioasa. Caracterul predominant fizic al actiunii presupune din partea lui un antrenament deosebit. Dexteritatea lui caracteristica, mobilitatea fizica, rapiditatea miscarilor sunt rezultatele in primul rand al exercitiului si, numai in al doilea rand, sunt favorizate si de unele predispozitii native (mobilitatea proceselor nervoase fundamentale, nivelul de dezvoltare si perfectionare al analizatorilor etc.). Automatizarea unor miscari specifice, declansate de stimuli specifici, in urma unui exercitiu indelungat, nuantat si perfectionat ii face pe unii hoti ³sa fure fara sa vrea´. Hotul are un spirit de observatie bine dezvoltat, orientare prompta in situatia data si organizarea imediata a unui plan de actiune bazat pe elemente concrete. Mijloacele lui de operare, desi unele ingenioase, se bucura totusi de putina variabilitate. Sistemul acestuia de a actiona intr-o situatie sau alta, in general, se imprumuta prin imitatie. Ca si ceilalti infractori, hotul nu are o gandire care sa exceleze prin calitati deosebite, deoarece ea este limitata la preocuparile lui specifice. Hotul actioneaza dupa ³sabloane si retete´ putin variabile, fiind lipsit de acele calitati ale vointei care au sens socio-moral. Inclinatia spre risc este deosebit de mare, fapt pentru care de multe ori ei mizeaza pe elemente cu extrem de putine sanse de reusita. Reactia tipica este debarasarea de obiectul furat si fuga. Acesta nu se apara si nu opune rezistenta, numai in cazul cand este atacat fizic. Coincidenta unor factori externi, nefavorabili, cu nereusita actiunii infractionale il determina pe hot sa fie superstitios, uneori chiar mistic. 8.3. HOTUL DIN BUZUNARE SAU SUTUL cum i se mai spune, actioneaza de obicei, numai in locurile aglomerate (magazine, gari, piete, mijloace de transport in comun, stadioane, sali de spectacole etc.). In mod obisnuit, locul din care se fura este buzunarul, poseta, sacosa etc., unde intotdeauna se pastreaza valori. De aici decurg o serie intreaga de consecinte care se refera la imbracamintea infractorului, mijloacele de operare, trucurile folosite si altele. Anotimpurile preferate ale hotului din buzunare sunt cele calduroase, deoarece persoanele sunt imbracate usor, cu buzunare expuse, cu haine mai largi, ceea ce ofera mai putine obstacole. Furturile din buzunare se comit de obicei noaptea, in gari, in trenuri etc., iar ziua numai la anumite ore, in special in mijloacele de transport in comun, cand lumea este grabita si se inghesuie sa plece sau sa vina de la serviciu sau de la diverse spectacole. Cand au loc manifestatii cultural-sportive, in special meciuri de fotbal, concerte si spectacole in aer liber, atunci deverul este mare. Daca persoanele au mai consumat si bauturi alcoolice, misiunea hotilor din buzunare este mult usurata. Hotii din aceasta categorie, ii sesizeaza foarte usor pe cei distrati, neglijenti, naivi etc. Femeile indragostite, bine dispuse sunt o tinta ideala pentru hoti. Acestia nu au nici un fel de scrupule, speculeaza toate situatiile din care pot profita. Acest tip furturi au o incidenta mai mare in preajma sarbatorilor de iarna sau primavara. Femeile infractoare prefera in special magazinele, deoarece sunt mai putin suspectate decat barbatii, desi uneori ele actioneaza in complicitate cu barbatii.Hotul din buzunare opereaza de regula in echipa, fiecare membru avand un rol bine stabilit. De exemplu, unul provoaca inghesuiala sau o accentueaza, altul sustrage portmoneul sau ceasul, iar altul, plasat in spatele acestuia, primeste obiectul furat. Instrumentul ajutator cel mai folosit in comiterea faptei este lama. Hotul din buzunare poate fi

iar cei din ³coarda de urmaritori´. Ca particularitati specifice dobandite in cursul activitatii infractionale. ³spital´ -. necesara efectuarii unei spargeri. cercei (Tandin. i se schimba culoarea fetei. ³sangele rece´. dar mai ales constituiti in retele nationale si transnationale. Aceste retele de hoti dispun de aparatura performanta. ³moara´ -. cum ii spun ei la ³fata´. ³fulg´ -. actioneaza de obicei in strada sau in locuri deschise mai putin circulate. se caracterizeaza prin perspicacitate. neavand alt mijloc de transport. spargatorii se recruteaza din randul celor mai evoluati infractori. ceea ce nu are nimic comun cu distinctia. Ca un reflex de aparare. sunt dezmembrate si apoi valorificate ca piese de schimb. sef. in ateliere clandestine. o punga din plastic de culoare inchisa. culoarea. patrund in autovehicul si ii talharesc pe pasageri de bani. fie accidentate. O categorie aparte sunt hotii de masini. ³varza´ -. o basca. o contracta«. ei au nevoie si de unele calitati deosebite. distrugand totul. pe care il abandoneaza cand ajung la destinatie sau cand s-a terminat combustibilul. victima. Hotul din buzunare cauta sa nu lase nici cea mai mica impresie ca se cunoaste cu ceilalti membri ai grupului infractional. Alegandu-si victima. Intotdeauna sunt barbieriti proaspat si tunsi normal.recunoscut usor. in raport cu sarcina pe care o are fiecare. Pe langa inteligenta practica. arunca neancetat priviri in spatele sau. dupa care dispar rapid de la locul faptei. O serie de organizatii transnationale si-au creat legaturi in randul grupurilor de hoti autohtoni si actioneaza in cooperare. ³semans´ -. Suspicios. ³sirop´ -. pantofi. se poate afla intentia celor care le utilizeaza. Alteori. ³sapun´ -. Pentru a-si masca mana pe care o introduc in buzunarele sau posetele ³husanilor´. isi incalzeste tendoanele miinii). devin razbunatori . Utilizand violenta in aparare. betiv. acoperire. cei din fata il blocheaza. de multe ori cruzime. spate. folosind mijlocul de riposta cel mai simplu si cel mai eficace. In scop preventiv. Traficul cu autoturisme de lux. se apropie de talhari. Argoul hotilor din buzunare este foarte important in actiunea infractionala. atentie. In ultima perioada. concomitent miscandu-si aratatorul si indexul mainii cu care urmeaza sa faca ³priza´. 1999). de pilda. buzunarele exterioare. ipocrizie. ³test´ -. spargatorii. -. obtinandu-se sume foarte mari de bani. se sterge cu batista etc. autocare si T. cat si pentru falsificarea seriilor de identificare a acestora. ³papura´ -. desi talharul recurge la asasinat numai in caz de nevoie si mai mult in scop defensiv. Zambeste fara motiv. geanta. ³caldura´ -.. cum ar fi calmul. trebuie sa ne puna in garda ca persoanele respective fac parte din categoria raufacatorilor. Se manifesta violent. hotarare si indrazneala in timpul operarii. Unii hoti din buzunare. recurg la furtul unui autoturism. ei pot fi usor recunoscut deoarece cei mai multi sunt creoli. hotul din buzunare da mereu din cap si transpira intens. bijuterii sau bunuri de valoare. prin revopsire. odata planul fiind elaborat nu-si mai poate suspenda sau amana cu usurinta actiunea infractionala. il atacam. ³scalpet´ -. nu poarta plete.5. poseda temeinice cunostinte de ordin tehnic. e al nostru. care isi lasa portierele autoturismului neasigurate cu yala sau isi uita cheile in contact. in sensul ca auzindu-le. Furturile de autoturisme. La aparitia mijlocului de transport in comun. viclenie. sunt primii care sar in ajutor. au aparut talhariile comise din autoturisme. mascati cu cagule. un ziar etc. ³lamai´ -. ³mahar´ -. sau din teribilism. in functie de noile conditii de viata. in special cel modern. aprecierea corecta a situatiei etc. cand observa ca i s-a facut rau cuiva. 8. De regula. Acestia actioneaza si independent. in toata tara. modurile de operare ale talharilor s-au diversificat. palton. magazine etc. iar prin faptul ca tind sa-si insuseasca bunuri. Un alt element de identificare a hotului din buzunare sunt gesturile tipice in statiile mijloacelor de transport in comun. Cunoscand si sensul unor asemenea cuvinte. Cand conditiile sunt favorabile. emotiile crescand in intensitate. uri. In timp ce se vin de la o petrecere. acestia profita chiar de neglijenta proprietarului. o acopera cu un obiect pe care il tin in cealalta mana. palarie. inseamna portofel.expresie pe care o atribuie victimelor. Deoarece comiterea actului infractional presupune actiuni complexe. sofisticata atat pentru anihilarea sistemelor de alarma cu care sunt prevazute autoturismele. inainte de sosirea acestora. ³lustra´ -. Exista hoti care fura numai piese. cuvantul ³coaja´. o sacosa. ci de a-l ³opera´ pe cel neajutorat. bani. dupa ce au fost furate li se schimba imediat. sunt falsificate documentele de provenienta sau se intocmesc altele false si sunt transportate in alta localitate spre vanzare. cat si in afara granitelor. sustinuta de o constitutie fizica. ³udatura´ -.4. hotul incepe sa faca diferite miscari din incheietura mainii cu care va opera (o contracta. nu tine. ³cercuri´ -. sa fugim repede. Victima infractiunii de talharie trebuie sa riposteze inteligent si calm pentru a zadarnici actiunea agresorului. inel. buzunarul din interior al hainei. TALHARUL -. a devenit o afacere deosebit de profitabila. 8. ³scafa´ -.).I. fie in stare normala. ³piper´ -. in bord etc.) . De asemenea. falsificatorul. Cu cat momentul se apropie. ³arhiepiscop´ -. tradare. buzunarul de la spate al pantalonilor. model sau an de fabricatie). Astfel. Banda de talhari incadreaza si urmareste autovehicul tinta cu ajutorul autoturismelor proprii. ³stranut´ -. dupa care le abandoneaza. ca sa nu atraga atentia. Apropiindu-se mijlocul de transpost in comun. isi trece de mai multe ori mana prin par sau se piaptana.6. ceea ce ii confera o inteligenta delictuala. ³boboci´ -. putem aminti o motricitate sporita fata de normal. atat in tara. inarmati cu pistoale sau bate. Cu toate a cestea. de securitate individuala.R. alternand paloarea cu hiperemia. Intentiile lor nu sunt insa de binefacere. miros a parfumuri tari. SPARGATORUL . . O alta categorie. Spargatorul. sunt hoti care fura autoturisme pentru a le folosi la comiterea altor fapte infractionale ( furturi din locuinte. accesorii auto sau bunuri pe care le gasesc in autoturisme. Unele autoturisme. pentru a nu crea suspiciuni si pentru a poza in cetateni onorabili. Uneori. 8. se efectueaza la comanda (se cauta o anumita marca. De multe ori cand nu gasesc bani sau bunuri de valoare. asa-zisele ³neologisme de taraba´ nu trebuie pierdute din atentie. care fura autoturismele mai mult in scop de distractie. numerele de inmatriculare. placutele cu seriile de identificare. Este tentat sa se imbrace cat mai elegant. pericol mare. valuta. ³muialii´ -. Sub nici o forma nu trebuie sa accepte resemnarea. perfidie. prin operarea in banda si prin utilizarea fortei ca mijloc de aparare in caz de surprindere. in special de lux. mai ales cand opereaza singur. isi ung parul cu gel si poarta pantofi cu tocuri inalte sau in culori stridente. in primul rand dupa imbracaminte si apoi dupa ³tapiterie´. sunt hotii ocazionali. o relaxeaza. ei se intercaleaza printre calatoriidinstatieintroanumita ordine. ceas. santajistul etc. ³salupe´ -. curajul. INFRACTORUL INTELECTUAL (escrocul. Procedeul este obligatoriu. deghizati in politisti etc. imaginatie. politisti. ³ploasca´ -. luand masuri in consecinta. de hoti.se contureaza tipic ca personalitate. aceste obiecte sunt: un pulover. borseta. ³usturoi´ -. persoana cu bani multi. ³nicovala´ -. somatica adecvata. starea tensionala a hotului este tot mai accentuata. daca cineva se uita la el.din punct de vedere psihologic. In argoul hotilor din buzunare. ³caraimane´ -. mana. Intreaga sa activitate infractionala se caracterizeaza prin violenta. Acest tip de hoti sunt experti in fortar ea geamurilor si in deschiderea usilor.

revendicativ. Relevant este faptul ca victima intra in jocul escrocului si crede afirmatiile acestuia. intoleranta la frustrare. Desi nu are un nivel de pregatire ridicat. lipsa empatiei. Specific pentru escroc este duplicitatea sa cameleonica. procurarea de medicamente straine. el fiind in stare sa-si asume o identitate convingatoare. Acesta nu asteapta ivirea unor ocazii prielnice. accesibil victimei. gelozie. gusta placerea rolurilor pe care le interpreteaza. de la care le obtine prin furt sau prin diverse promisiuni. Strategiile folosite de infractorul intelectual anihileaza constiinta. se manifesta ca foarte bun prieten si camarad de drum sau petrecere. reactionand violent. Acesta se caracterizeaza prin: irascibilitate. Cele doua teancuri de bancnote ( cel real si ³smenul´) sunt prevazute cu bendite identice din plastic. deosebit de amabil. dispare de la locul faptei. escrocul descifreaza imediat gandurile victimei si succesul lui depinde de corecta lor interpretare. calatorii. seturi de lenjerie pentru pat. O alta categorie de infractori sunt ³bisnitarii sau smenarii´. prosperitate. chipurile. indiferenta afectiva. bijuterii. diferita de cea reala. ghicitoarele isi adapteaza. de la inspectori in ministere. Isi alege dintre victimele potentiale. palma etc. vrajitoarele care prin descantece. insa are o perceptie deformata a sensului real al actului sau.Are capacitatea de a parea simpatic. descoperind mai tarziu ce i s-a intamplat. Aceasta situatie face ca fiecare din cei doi protagonisti sa joace un rol important. vulnerabilitatea. ci provoaca el insusi ocaziile in care apoi opereaza. complex de inferioritate etc. precum: promisiuni de casatorie. perversitate. ascunde repede ³banii´ si dispare si ea de la locul faptei.). schimba teancul real cu ³smenul´. terenuri de constructie. dandu-le satisfactii. organe ale puterii si administratiei de stat . succesul primului nefiind posibil fara coparticiparea celui de al doilea. Dupa mobilul asasinatului (obtinerea unor avantaje materiale. De asemenea. deoarece acestea corespund trebuintelor sale launtrice. ghicitoarele descopera foarte rapid problemele victimelor. viclenie. copiatoare etc. aceasta practica este apanajul ghicitoarelor. agresivitate crescuta. acorda o mare atentie tinutei si modului de prezentare. In acest sens. Chiromantia este o practica superstitioasa care sustine ca se poate ghici caracterul sau destinul cuiva. ignoranta. Escrocul are. ceea ce il face sa se angajeze chiar spontan in situatii conflictuale. Bun cunoscator al psihologiei oamenilor. ³smenarul´ ii prezinta ³clientului´ teancul real de bancnote. La acesta forta fizica este mai putin importanta. dispune de un debit verbal adaptat rolului si adecvat scopului urmarit.) si gradul de . efectuarea de tratamente in strainatate. 1997). ofiteri de politie etc). iar daca urmaresc un castig material acestia pot comite infractiuni de genul: inselaciune. Comiterea infractiunii devine posibila datorita intrarii individului intr-un mediu care ofera situatii conflictuale de la care el nu stie sau nu poate sa se sustraga. Ulterior. acest tip de infractor cunoaste normele morale. autocontrol foarte scazut al reactiilor instinctiv-emotionale. o posibila razbunare etc. prin care reuseste sa-si pacaleasca victimele. ca rezolva orice: repartizarea sau cumpararea de locuinete. creaza impresia ca scot raul din oameni etc. convingator. impulsivitate. Are un aer de gentlemen si un talent eminamente artistic de a pacali aproape pe oricine. cafea. Initial. la persoane in diferite posturi cheie (procurori. infractorul intelectual actioneaza sub identitate falsa. ASASINUL este cel mai odios si cel mai nociv infractor. intre autor si victima. razbunare. nu trebuie neglijate tigancile gicitoare in: carti. ³corespunzatoare´ tranzactiei. sens in care depune toate diligentele pentru a intra in posesia actului de identitate sau legitimatiei altei persoane. Dupa subiectul sau obiectul actiunii intalnim escroci sentimentali. De cele mai multe ori ghicitoarele profita din plin de naivitatea si credulitatea victimelor. perne. Principala arma de atac a infractorului intelectual este minciuna. Pe masura ce incep sa ghiceasca in palma. Escrocul si santajistul se caracterizeaza in special printr-o elasticitate a gandirii. vanitos si egoist. stiind ca a efectuat o tranzactie ilegala. Infractorul intelectual speculeaza credulitatea. pe langa simtul improvizatiei si o uimitoare vitalitate. Vrajitoarele care ³dezleaga´ cununii. care urmaresc obtinerea unui profit dintr-o relatie interumana. obtinerea unor imprumuturi bancare. Avand o intuitie remarcabila. pe cele mai naive sau predispuse la inselaciune. folosind un limbaj protocolar si etaland o infatisare generala atragatoare. avand o capacitate de rationalizare scazuta. pretind pe langa bani chiar si rochia de mireasa. pe baza interpretarii liniilor din palma. logica si mai ales prudenta victimei. infractorul. fals. dorintele victimei etc. Este vorbaret si dispune de o fantezie exagerata. viata lunga. atribuindu-si tot felul de calitati. care comit inselaciuni cu ocazia schimbului valutar (³smenul´ este un teanc de hartii de forma unor bancnote). instalarea rapida a unui post telefonic.. De cele mai multe ori. In general. raspunde emotional la stimuli. puse. Escrocii folosesc adesea legitimatii false.. fanatism etc. dand impresia unei anumite sume de bani. coronita. pe care periodic o schimba. instabil si superficial in relatiile cu ceilalti. iar intr-un moment de neatentie creat special. persuasiunea prin minciuna fiind punctul sau forte. Acestia promit potentialelor victime. putere de convingere. Modul de actiune al infractorului intelectual este preponderent pe cale verbala. persoana aflata in dificultate financiara momentana care vinde bunuri de valoare la preturi foarte mici sau se ofera sa efectueze convenabil diferite servicii etc. cinstit. dominator. informatiile sunt oferite chiar de catre victime sau sunt culese de catre ghicitoare de la alte persoane din anturajul acestora. ghioc. avocati. functioneaza o relatie de insolita complicitate. bobi. Identitatea asumata este adaptata victimei: om de afaceri. in functie de confirmarile sau infirmarile victimelor. Intre doua bancnote reale se aseaza un teanc de bucati de hartie cu aceleasi dimensiuni ale bancnotelor. O banala discutie conduce la intuirea statusului social si sentimental al victimei. ura. Ghicitoarele si vrajitoarele pretind de la victime sume de bani. Pentru falsificarea actelor si documentelor folosesc instrumente performante (calculatoare. etalandu-se ca atotstiutor.. prin posibilitatea de a descoperi rapid slabiciunile victimei si prin gasirea unor solutii rapide care duc la eschivare si iesire din incurcatura. fortand adesea succesul (Tandin. De regula.7. deoarece necuratul ar taia astfel vraja. ca este influent si altruist. In aceasta diada. imbracaminte etc. care sa le ³serveasca´ la ritualuri si care nu mai pot fi inapoiate. naivitatea. pentru a nu fi sesizata diferenta. labilitate. Se imbraca elegant. trafic de influenta. stie sa se faca agreabil. 8. pe aceste acte aplica propria sa fotografie si se prezinta sub identitatea respectiva. printr-o strategie derutanta special creata (³semnalarea´ aparitiei unui lucrator de politie). promitand-le indeplinirea tuturor dorintelor. abuz de incredere etc. mobilitate. creaza impresia ca are relatii multe si sus -. a unor incitatii exterioare pentru a actiona. obtinerea unui serviciu. Imediat ce ³smenul´ a fost plasat victimei. procurarea unor locuri de veci etc. Pentru a zadarnici sau ingreuna identificarea sa. in general fizicul trece pe un plan secundar si joaca un rol de decor care faciliteaza in unele cazuri (escrocherii) savarsirea infractiunii. Victima. isi orienteaza strategia prezicerii. Este egocentric.

In ciuda aparentelor exterioare. care sa fie vulnerabila si usor de controlat. evidentiaza prezenta unor pronuntate deviatii si anomalii ale personalitatii. Examinarea psihologica a subiectului V.Z. V. relativ tineri ( 30-40 de ani).a administrat o baterie de teste (MPS.Z. o detensionare momentana dupa actul savarsit. la terminarea cursurilor tanara s-a intors acasa. asupra victimei T. aorta si inima. iar T. Deoarece obiectele cu care a fost comisa crima (ciocanul si cutitul) apartineau victimei. ora 1300 prietena victimei a plecat la cursuri.K.Z. Pe plan psihic acuza stari de anxietate si declara ca il preocupa multe probleme. medicii legisti au constatat ca victimei i-au fost aplicate 23 lovituri in cap si 5 in zona toracica. se incadraeaza in profilul ³introvertit neurotic´.I. Reactiile descrise mai sus indica o slaba capacitate de autocontrol psihoemotional. student. specialistul psiholog . justifica faptul ca agresorul nu a premeditat crima. Asasinul este insensibil la durerile fizice ale altora si de aceea este lipsit de compasiune fata de ceilalti. cu o personalitate dizarmonic structurata. Agresorul a reusit sa ia un ciocan de batut snitele de pe masa din camera in care a avut loc agresiunea. Dupa ce victima a cazut. Victima locuia in acel apartament impreuna cu prietena. O astfel de persoana este impulsiva. Dupa ora 1600. Comportamentul unei astfel de persoane este caracterizat de bizarerie si agresivitate.K. Situatia conflictuala in care se afla asasinul este dublata de implusivitate si agresivitate. mobili. In data de 19. vagabonzi. Pentru a intocmi profilul psihologic al acestui criminal.Z.K.A. 2000). subiectul V. Prin activitatile specifice desfasurate. a ramas singur in apartament. pe care victima intentiona sa le vanda. El simte o mare placere in exercitarea puterii si a controlului asupra victimei. prostituate etc. si de aceea uneori inregistreaza audio sau video tipetele de durere ale . autorul omorului a fost identificat dupa cinci zile in persoana lui V. locul in care isi poate controla victima. In ceea ce priveste crima terorista. in varsta de 23 de ani. dupa cum declara prietena.A. sadic. In acel moment. Scorurile peste medie la scala de Schizofrenie (Sc) indica existenta unei afectivitati ambivalente.I. aplicandu-i victimei mai multe lovituri in cap. V. Cota inalta la scala de neuroticism il caracterizeaza ca o personalitate cu labilitate emotionala accentuata si cu reale dificultati in restabilirea echilibrului psihic dupa socuri emotionale. Datele de la fata locului si numarul mare de leziuni de pe corpul victimei indicau ca posibil autor al omorului un individ deosebit de agresiv.K. a prins victima de gat si a inceput sa o stranga.8. declara ca l-a omorat pe T. probleme familiale etc. acest tip de ucigas se sinucide ulterior actiunii criminale (Alamoreanu. Scorurile inalte la scala de Devianta psihopatica (Pd) indica prezenta unor tendinte antisociale (delincventa. autorul infractiunii afirma ca si-a pierdut autocontrolul. putem sa ne dam seama daca avem de-a face sau nu cu un infractor normal. ore sau zile.) si criminale. Cruzimea actului sau il excita. O caracteristica. asasinatele au loc intr-o perioada de timp mai lunga. Prezinta sentimente de ostilitate si agresivitate. de o motricitate marita. pentru a-si controla impulsurile de agresivitate. Cei mai multi criminali in serie sunt barbati (80%). si au cu predilectie. 8. crima in masa si crima terorista. subiectul V. maghiara. cu un grad ridicat de instabilitate emotionala (N= 7) si scoruri inalte la scalele de Schizofrenie (Sc= 39) si Devianta psihopatica (Pd= 33) (Bus. fiind incapabila sa-si exprime sentimentele intr-o maniera adaptativa. O asemenea persoana. care l-au condus la savarsirea unui omor deosebit de grav. decedat. pentru ca i s-a adresat intr-o maniera batjocoritoare in ceea ce priveste nationalitatea sa. subiectul reactionand pe baza impulsivitatii de moment determinata de situatia de criza. criminalul in serie este un individ nesigur. Daca distinctia in ceea ce priveste crima accidentala este evidenta. intre cei doi a avut loc o adevarata lupta.I. Acesta dobandeste siguranta doar in ³zona de confort³. Medicii legisti au constatat ca victimei i-au fost aplicate mai multe lovituri de cutit in cap si in zona toracica. intr-un timp relativ scurt si aproximativ in aceeasi arie geografica. cat si a autorului crimei teroriste.I. este predispusa la tulburari nevrotice si manifestari agresive. Conform datelor anamnezei si a informatiilor obtinute de catre specialistii criminalisti in cadrul investigatiilor de teren. ci de o relaxare dupa o mare tensiune. disparate in timp. intr-un apartament situat pe strada Alexandru Vlahuta. Victimele criminalilor in serie pot fi femei. Conform Inventarului de Personalitate Eysenck. dificultati cu autoritatile.A.Z. in conditii de stres. T. care se exteriorizeaza prin violenta de ordin fizic. a afirmat ca in anii de liceu a practicat artele martiale. homosexuali. sunt sadici.Z. crima in masa poate fi definita ca o actiune in care un numar oarecare de persoane sunt ucise de un singur criminal.04. ci a actionat sub influenta impulsului de moment (aspect confirmat atat de investigatiile criminalistice. Este deci o aparenta satisfactie. au un intelect relativ normal si actioneaza de obicei singuri. In urma autopsiei.violenta cu care infractorul savarseste fapta. descoperindu-se si urme de strangulare. 2001). Sunt indivizi dinamici. Este necesar sa se faca o distinctie intre crima accidentala. incapabila sa amane satisfacerea impulsurilor. Din apartament s-a constat lipsa mai multor obiecte electronice de valoare. In aceeasi zi. copii. Intocmirea profilului personalitatii criminalului s-a dovedit a fi deosebit de utila in elucidarea acestui caz. este relativa lui indiferenta fata de preocuparea de a scapa de consecintele actelor sale.1999 in Cluj-Napoca. in urma rezolvarii unei situatii conflictuale pe calea asasinatului. Loviturile de cutit i-au perforat plamanii. ci se castiga ca urmare a stilului de viata dusa in conditii de vicisitudini fizice si psihice.A. iar la nivel comportamental dificultati in inhibarea impulsurilor. i-a mai aplicat si cateva lovituri de cutit in zona toracica. Pentru a ramane singur cu victima.A. Aceasta insensibilitate nu este innascuta. criminalul recurge la diferite trucuri.K. capabili sa parcurga kilometri intregi in cautarea victimei potrivite. Pentru exemplificare prezentam un caz de omor deosebit de grav comis la data de 19. sau fata de siguranta personala.04 1999. La nivel cognitiv apar idei de persecutie. Are un respect redus pentru standardele socio-morale si deseori se gaseste in conflict cu acestea. In cadrul anamnezei.CRIMINALUL IN SERIE trebuie sa comita cel putin trei crime. atat a autorului crimiei in masa.K. Deoarece aceasta a ripostat. Decesul a survenit in urma intepaturii transfixiante. i EPI si MMPI) care l-a diagnosticat ca fiind o persoana cu un intelect de nivel mediu (CI= 93). cat si de declaratiile autorului). gasindu-l pe prietenul sau intr-o balta de sange. avand o anumita periodicitate. Frecvent. o motivatie politica. subiectul se incadreaza in tiparul caracterizarilor efectuate pe baza scalelor testelor aplicate. a incercat sa vanda un computer prin intermediul unui anunt publicitar. astepta potentialii cumparatori. In cazul asasinilor normali nu este vorba de o placere sadica.A.

Pentru a rezolva crimele in serie americanii au creat o specialitate ³profiling´. depersonalizandu-le prin diverse procedee: legare. stabilindu-se numarul omorurilor comise de un criminal. strangulare. lovind-le puternic. Criminalul Ramaru Ion. A treia problema este ³semnatura´ sau ³amprenta´ criminalului. asista politia locala in orientarea investigatiilor spre o anumita arie de suspecti. Pentru ca. psihopat sexual. o tentativa de viol si un furt. Acest sistem centralizat de informatii (VICAP) are ca obiectiv stabilirea rapida a modului de actiune si procedeele utilizate de criminalul in serie in savarsirea faptelor. esential in rezolvarea cazului. profilerul din F. dominare si razbunare. relativ tinere.A. Criminalul ³psihopat -. cat si cu elemente despre cazuri asemanatoare comise in strainatate (Alexandrescu. care in perioada 1972-1974 a terorizat Clujul. 16. profilerul parcurge urmatoarele etape: studierea detaliata a dosarului cauzei. actiona pe timp ploios. favorizat uneori de o disfunctie sexuala. criminal cu o triada infractionala odioasa: viol.I. stand de vorba cu cei care au fost depistati si arestati. acesti specialisti (profilers) dispun. in principal. In alte ocazii. dezorganizat´. fanteziile sadice ale criminalilor in serie se exacerbeaza.. Adesea. profilerul stabileste legaturile dintre diferite crime. spre deosebire de alti criminali. ninsoare sau in plina furtuna. care de cele mai multe ori este dublata de tendintele sadice. Acestea constituie indicii relevante asupra disfunctionalitatii personalitatii autorului. stimulandu-le increderea in ei insisi. pe care o si abandoneaza imediat. Reuniti in Departamentul de stiinte ale comportamentului (psihologia si psihiatria). cat si la anchetarea acestuia. putandu-se actiona preventiv. isi consacra o parte a timpului. profilerul invata sa descifreze si sa interpreteze ³cheia´ crimei. care veneau de la serviciu noaptea tarziu. pentru a deruta anchetatorii. In general. Profilerul nu participa in mod direct la capturearea criminalului. In perioada septembrie-decembrie 1972 in municipiul Cluj-Napoca au fost comise doua omoruri si cinci tentative de omor ale caror victime au fost numai fetite si femei de diferite varste (9. Ataca victimele prin surprindere. cel mai adesea. Acestia ucid pentru a-si atenua ura. din S. Intr-o oarecare masura si pentru o perioada limitata de timp. 17. Prima problema pe care si-o profilerul este carei categorii apartine criminalul: ³psihopat -. Nu de putine ori ucigasul in serie a fost surprins in momentul in care era pe cale sa comita o noua crima. pe langa aptitudini si experienta personala. dintre care 7000 sunt fara mobil aparent. In acest demers. organizat´ sau ³psihotic dezorganizat´. Umilirea victimelor si savarsirea crimelor au un efect ³terapeutic´. dorinta de putere. se intalneste si tipul intermediar ³organizat-dezorganizat´. Prin modul de operare se face legatura intre fapte. Mai rar. talharie si omor. Pentru a studia modelele comportamentale ale criminalului in serie.I. cutit. o dovada ca actioneaza impulsiv si nu isi poate ³controla´ in totalitate victima. La unii criminali in serie apare ura impotriva femeilor. fie pentru a teroriza viitoarele victime. la conturarea portretului psihologic al criminalului. bijuterii etc. Un alt caz de criminal in serie este Veres Romulus. La criminalul in serie ³psihotic -. care poate permite evaluarea inteligentei criminalului. Apare evident faptul ca acestia trebuie sa ucida mult mai des pentru a-si satisface placerea pe care o obtin savarsind acest act.U. cat si cel al prezumtivelor victime. injunghiatul si strangularea fiind metodele preferate. fost student la Facultatea de medicina veterinara din Bucuresti. organizat´ isi va planifica omorul cu minutiozitate si nu va lasa prea multe indicii. Ramaru Ion. VICAP (³Violent Criminal Apprehension Program´) se imbogateste in fiecare an. doua talharii. uneori chiar in timpul agoniei. cunoscut sub numele de ³Omul cu ciocanul´. In final. Toate acestea conduc la o recostituire mentala a desfasurarii faptelor si de aici. Sub influenta alcoolului sau a drogurilor. dezbracare. A doua problema se refera la modul de operare. le deposeda de obiectele de valoare (genti. locul crimei este intotdeauna in mare dezordine.000 de crime comise anul in S. Este lucrul cel mai dificil si. Exploatand aceasta ³slabiciune´. actiona in plina noapte (intre orele 22:00-04:00) avand asupra sa instrumente de atac cum ar fi: topor. care pot fi incadrati in tipul ³psihotic -. cu grindina. In unele cazuri. avand o personalitate instabila. de dorinta de a plasa anchetatorii pe alte piste etc. care are ca obiectiv stabilirea portretului psihologic al criminalului. Aceasta ³semnatura´ poate fi schimbata de criminal. Tehnica de lucru a profilerului se bazeaza pe o profunda cunoastere si intelegere a psihologiei comportamentului uman. La data arestarii avea 26 de ani si in sarcina lui s-au retinut patru omoruri savarsite cu mare cruzime. pe masura ce deveneau mai indrazneti in actele lor si mai indiferenti fata de risc. criminalul patrunde prin efractie. 2000).B. ceasuri. le place sa vorbeasca despre crimele lor. pe baza fotografiilor criminalistice de la locul faptei si a datelor din dosarele medico-legale.B. sectionare si plasare in diferite locuri etc. Sistemul de inregistrare a datelor dupa modul de savarsire si procedeele utilizate de criminal este denumit MOS (Modus Operandi Sistem). criminalul inscriptioneaza pe corpul victimei anumite init ale sau semne. decisiv. estimarea mobilului posibil al crimei si in final elaborarea profilului psihologic al prezumtivului criminal. 15. fiind supusi unor violente fizice sau sexuale. fiind marcati si de un puternic sentiment de inferioritate. profilerul lucreaza. De exemplu. dezorganizat´. De regula. bare din metal de diferite dimensiuni. pe care ulterior le poate folosi fie pentru a ³savura³ momentul atunci cand nu are o victima. Este un concept dinamic. efectuarea examenului victimologic (biografic si medico-legal). ei se ³vindeca´ ucigand. isi antreneaza agentii si pregateste politisti din toata lumea in aceasta insolita specialitate politieneasca. In Romania sunt cateva cazuri celebre de criminali in serie. Academia F. Majoritatea criminalilor in serie au fost privati in copilarie de afectiune. de o uriasa banca de date.). Pe baza acestor indicii. Cei mai multi sunt psihopati. conditia obligatorie este experienta judiciara de cel putin 10 ani. propunand strategii si metode de actiune care ar putea ajuta atat la descoperirea. criminalul in serie ³pune in scena´ corpurile victimelor sale. ce se modifica in functie de curajul criminalului. Pentru a sfida. se poate stabili atat cercul banuitilor. sase tentative de omor. Acest portret este un rezultat al asocierii de probe si de intuitii care permite anchetatorilor sa trieze diferitele piste si sa elaboreze strategii de capturare. 28. dar pentru a accede la el. Acestora. ci pe baza profilului psihologic intocmit. Programul de pregatire dureaza trei ani. profilerul elaboreaza tehnici de abordare a criminalului in timpul anchetei. atat cu date din cele peste 23. de traseul parcurs. pentru a-l determina sa marturiseasca. . indiciii simbol ale personalitatii sale. mutilare. stabilirea si evaluarea modului de operare. un viol..A. 35. Multi criminali in serie au fost depistati si identificati accidental. foloseste ca arma de atac un instrument sau obiect gasit la locul faptei. Pentru a evidentia personalitatea criminalului.victimei. violenta. unele dintre .U. acoperire. in zona craniana. Isi alegea victimele din randul femeilor. odata stabilita tipologia asasinului si mecanismele intime care il determina sa procedeze la actul ucigas. dupa care le viola. 84 ani). crimele sale sunt spectaculare si deosebit de sangeroase. La Quantico in Virginia.

F. care ii dadea dispozitii cu privire la savarsirea omorurilor si a jertfei prin foc in dulap. Z. "parafrenie pe fondul unui delir mistic si sexual". in timp ce victimele dormeau. a manifestat tendinta unor retractari.F. a comis in perioada aprilie . Veres Romulus avea un dulap. in zona urechii. Din documentatia existenta la Clinica de psihiatrie. In urma trierii si reverificarii bolnavilor psihic. G. si seara (intre orele 20:00-24:00). La perchezitia domiciliara s-a gasit un tratat de medicina legala in care erau adnotari si sublinieri cu privire la traumatismele craniene si diversele forme ale mortilor violente. Nimeni nu l-a banuit de comiterea unor asemenea fapte. cu diagnosticul de parafrenie. Veres Romulus a facut unele recunoasteri partiale. cind le astepta in holul blocului sau la intrarea in lift. casatorit. s-a ajuns in sfarsit. unde a stat 20 de ani. Aptitudinile lui specifice. ca urmare a afectiunii psihice. care face parte din categoria psihopatilor sexuali. criminalul a fost surprins de o echipa de politisti in momentul cand incerca sa-l loveasca in cap. a fost omorata cu o deosebita ferocitate. Din investigatiile efectuate s-a stabilit ca B. 1976). Victima a fost surprinsa de criminal in pat. Atunci cand i-au fost prezentate probe certe descoperite cu ocazia cercetarii infractiunilor comise. care recurgea uneori la amenintari cu cutitul. Acesta locuia singur. fara copii. inclusiv bolnavii psihic din municipiul Cluj Napoca. Victimele erau complet dezbracate. pana in momentul decesului (Ceacanica. dar sar putea ca "Satana"sa-l fi trimis acolo. ci prin faptul ca actiunile lui au un continut antisocial. Baia Mare. Criminalul in serie B. iar doua in zona Statiei C. unde dupa cum sustinea el. Criminalul ataca noaptea. nu-i determina actiunea infractionala fara un teren favorabil. cu o bara metalica pe un ³boschetar´. ³boschetari´. asa zisilor -. Infractorul se deosebeste de ceilalti oameni. precum si diferite bunuri sau sume de bani. locul sau preferat de rugaciuni. si ca urmare. dar niciodata nu a facut o recunoastere completa a tuturor faptelor comise. La interventia politistilor. uneori chiar dormind. Disparitia acestor persoane nu a fost reclamata. instanta de judecata a retinut in sarcina acestuia cele 8 fapte. Periodic se izola ore intregi in pivnita. in calitate de mecanic de locomotiva pe un tren accelerat. Avand in vedere afectiunea sa psihica. aplicandu-le o lovitura in cap. in varsta de 84 ani. in varsta de 16 ani. cand acesta. un rol important in structurarea dizarmonica a personalitatii infractorului il au si factorii externi. In cele mai multe cazuri. in dimineata zilei de 14 februarie 1974 apare o noua victima. i-as impusca pe toti boschetarii astia´. Baia Mare. criminalul a incendiat incaperea in care se afla victima.acestea fiind si violate. G. depistarii si reeducarii acestuia. reprezentat de mediul social. iresponsabilitatea sa penala. Victimele proveneau din randul persoanelor fara familie sau cu familie dezorganizata. disfunctionale din punct de vedere psihosocial. Criminalul aplica victimelor lovituri in cap cu un corp contondent (de unde si denumirea "omul cu ciocanul") provocandu-le traumatisme craniene cu infundari. brancardier la un spital. au fost verificate peste 4000 de persoane. psihoindividuali. care il situeaza in unele privinte deasupra omului normal. Criminalul in prealabil studia locul si actiona de obicei dimineata (intr orele 06:30-11:00) e surprinzand victimele singure in locuinta. nu printr-o functionare deosebita a proceselor sale psihice. Alaturi de factorii interni. corpurile delicte gasite asupra sa anterior arestarii. cat si cele de identificare a autorului. Mai multi martori l-au vazut in timp ce studia curtile si imobilele din zona unde s-au comis faptele. probele testimoniale obtinute prin declaratiile a 30 de martori. a cersetorilor si alcoolicilor -. Veres Romulus a declarat ca el nu a comis nici un omor. focarul incendiului fiind localizat de obicei in dulap.R. a fost pensionat. cu manifestari de sadism. Comportamentul agresiv. de mediu. Prin extinderea cercetarilor cu privire la comportamentul lui Veres Romulus au fost descoperite noi elemente de suspiciune. in timp ce dormea. si principalele probe (manuscrisele tip jurnal in care Veres Romulus a relatat modul de operare in cele opt omoruri. In urma cercetarilor si analizelor de caz efectuate. mai multe caiete scrise gen-jurnal. diferite carti cu tematica sexuala si filosofica. Cunoasterea particularitatilor psihice ale infractorului contribuie la expli carea comportamentului. nu a respectat semnalul de oprire intr-o statie C. a fost testat cu tehnica poligraf. criminalul a exprimat: ³Daca as avea un pistol. bolnav psihic descris de catre vecini ca avand manifestari violente. focarul acestuia fiind sub perna victimei. si a fost luata hotararea internarii sale intr-o unitate sanitara speciala din localitatea Stei. cu o bara metalica sau cu o piatra. Una dintre victime. judetul Bihor. Dupa aproape doi ani de la intreruperea actiunilor criminale. fetisism si exhibitionism. prin diverse locuri sub cerul liber. in varsta de 41 de ani. la Veres Romulus. rezultatul expertizelor biologice asupra firelor de par "corp delict"). unde . de unde si denumirea de actiunea ³Boschetarul´.august 2000 pe raza municipiului Baia Mare un numar de 11 omoruri. la posibilitatea identificarii. dobandit in contextul climatului familial agresogen si in contextul imprejurarilor de viata. Pe parcursul audierii. ceea ce a ingreunat atat activitatile de identificare a cadavrelor. a fost violata. . Prin activitati multiple de investigatii. Criminalul B. S-a stabililit insa. a rezultat ca prima criza a pacientului s-a manifestat in anul 1968. cea de-a doua sotie a divortat datorita comportamentului sau anormal si violent. In noaptea de 22/23 august 2000 in zona Statiei C.spunea el . Cand aceasta era in agonie. se intalnea cu spiritul "Satanei". intr-un apartament. ocazie cu care i s-a intocmit si profilul psihologic. afisa un comportament normal in relatiile cu prietenii si colegii de serviciu. este in mare masura invatat.I. de multe ori maltratand-o fara motiv. Criminalul a provocat si aici un incendiu. fara voia lui. antisocial al infractorului. Un numar de noua cadavre au fost descoperite pe malul si in albia raului Sasar. recomandandu-se anchetatorilor modul de abordare a acestuia in ancheta.avea intalniri cu "spiritul Satanei". in care nu avea voie sa intre nici o persoana. cunoscut homosexual.F. Astfel. s-a ajuns la concluzia ca actele criminale sunt savarsite de catre un singur autor. aplicandu-i 17 lovituri de cutit. Veres Romulus a fost internat de mai multe ori in Clinica de psihiatrie din Cluj. nici chiar rudele apropiate. iar criminalul isi insusea lenjeria intima a acestora.R. aplicandu-i o lovitura in cap cu o sticla de un litru. Lectura caietelor a evidentiat prezenta unui delir mistic pe fond sexual. G. elaborate in urma unei practici indelungate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful