sĂ FACEM CUNOŞTIINŢĂ

cf grupul dDep-p;'nr
fad .print sa
OsocietateButanGasU
B-dul Tudor VladimirellClJ, nr. 31, HClor 5. BUCUfe ••d. ROMÂNIA . Telefon: 335.93.18: 335.97.47 Fax: 337.33.

Toţi ştim cum arată, .dar foarte puţini dintre noi s-au gândit vreodată că, aid'oma unei legume, ori a unui fruct sau, ca şi plantele medicinale, argila este un medicament natural atotputernic. La fel ca şi plantele, ce cresc pe ea şi se îmbogăiesc în t.ot felul de substanţe dătătoare de sănătate; pe care le absorb din ea, argila conţine numeroase mineral~şi oligoelemente, în cantităţi apreciabile. . Utilizarea ei pentru tratamentul multor afeCţiuni este foarte veche, de la începuturile lumii, am putea spune. Nu ştim de ce, acum, toate puterile ei tămăduitoare au fost uitate. Şi este cu atât mai de mirare cu cât, de-a lungul secolelor, civilizaţia umană a' beneficiat din plin de eficienţa terapeutică a argilei, o multitudine. de boli, deseori foarte grave, fiind vindecate doar cu ajutorul ei. Este un regenerator fizic deosebit de puternic, acţionează ca remineralizant-forte' asupra corpului uman, are, capacitatea de a reechilibra metabolismul şi funcţiile organismului, în general" este un agent antitoxic de excepţie. Toate aceste proprietăii erau bine cunoscute şi eficient exploatate încă din Antichitate! Nu este mai puţin adevărat că, aşa cum s-a întâmpl~t şi în. alte domenii, nu puţine din .lucrările, efectuate şi scrise, asupra' argilei... s-au pierdut! Aşa, de pildă, cercetările arheologice contemporane· ne-au dezvăluit faptul. că egiptenii utilizau argila - datorită proprietăţilor ei anti-

n

septice -, la mumificarea cadavrelor. Dar cum făceau acest lucru, nu se ştie exact. tntr-una din lucrările sale Zimmermann afirma: " ... ,celor bolnavi; care veneau să-i arate lui Iisus diformitătile ce le aveati, ori membrele, umflate, noduroase... acesta îi îndrepta spre un anume loc de pe malul fluviului, unde se afla un nămol încălzit de razele soarelui." Şi Iisus adăuga: "Băgati-vă picioarele în acest nămol, într-atât încât îmbrăţişarea ingerullii Pământului să poată trage din oasele voastre toate otrăvurile şi toată suferinta ce le roade. Şi atunci veti vedea cum Satana şi durerile voastre vor fi alungate de îmbrăţişarea fngerului Pământului. Şi îngroşăriIe oaselo!' voastre vor dispărea, şi membrele voastre se vor îndrepta, şi veti fi eliberati de toate durerile." Dar textele respective nu spun dadi era vorba de mâini ori de picioare, sau de amândouA, nu spun de ce boală era vorba şi nici care au fost rezultatele cxactc, gradul exact de însănătoşire, de vindecare, obtinut cu acest ... tratament! Dacă ar fi să credem întrutotul spusele textului, ar însemna că, odată, de mult, de foarte mult timp, argila a avut nişte virtuţi de-a dreptul miraculoasc, dar, pe care, de-a lunIDIl timpului, le-a... pierdut. tn orice caz, nici tumorile, nici marile diformităţi osoase nu se vindecă, azi, prin împachetări cu argiHi! Ele sunt bencfice numai ca tratament pentru calmarea durerilor, in debutul reumatismului sau al artrozei. Dar ..., întotdeauna existA un "dar"l Pe de a1t~ parte, pe Terra există şi în prezent popt:llalii tribale primitive, departe de orice lume civilizată, care nu au alte mijloace terapeutice, in afara argilei, pentru tratarea

afecţiunilor mai' sus-amintite. Şi, chiar de nu vă vine să credeţi, pare-se că se şi vindecă de cumplitele sufe!.Înţe!' : ,Ş-ar putea, aşadar, ca, eşecurile trata~~I.lt~mnfohb.~~!,şi cataplasme de argilă, aplicate în anumite Ieziuni osoa~e, să ni se datorezenollă, oam~nilor de azi, din lumea civilizată, tehnicizată, robotizată, - electronizată, care trăim altfel, mâncăm altfel, 'muncim altfeL., ale căror structură internă, mod de reactie, chimisme; biochimisme s-au schimbat radical faţă de oamenii care au trăit acum două şi trei

milenii.
Aşa încât. este posibil ca reactiile noastre, la anumite metode, substanţe, tehnici ţerapeutice, să se fi modificat în funcţie de modalitliţile noastre. fiziologice, actuale, de răspuns la un nou medicament sau la un altul, foarte vechi dar de mult uitat, de mult neutilizat. Aşa se pare că s-a întâmplat şi cu argila, pentru că toţi .marii medici ai tuturor timpurilor nu fac decât să o ridic~ în slăvi! Dioscoride îi atribuia puteri extraordinare) Pliniu cei Bătrân; Galen, Avicenna, nu~i aduceau decât laude în toate scrierile lor. Ludovic al XIV lea, supranumit Regele Soare, mân:ca argilă, singura în state să-i vindece he~oroizii dureroşi şi fisuriie anale de care sufer~a. Marco Polo afirma că pelerinii c~ veneau, în oraşul sfânt Niabarşise îmbolnăveau de Îehra "Q" se vindecau doar înghitând niţel "pământ roşu" de pe malul lacului at1at~" vecinătatea oraşului. Dar şi mai aproap~ de vremuril,e noastre au existat specialişti care au susţi~ut şi dovedit că argila este un remediu terapeutic de excepţie.

odată cu ei rănesc. soldatii acestor regimente nu s-au îmbolnăvit niciodată de dizenterie. din păcate. e adevărat. prin ce se manifestă concret. la nivelul toracelui. argilll. Urmare a. vorbea deseori despre "inteligenta naturii": "Ei bine. sunt o practicl1 cunoscuta. ori chiar distrug. tratată cu argilă. in muştarul destinat unor regiinente franceze s-a adăugat şi puJină argilă. afectiuni pulmonare.identă în numeroase stări infectioas~: enterite. şi celulele organismului nostru în care se "cuibăriseră" respectivii microbi. publicând cl1rJi espre ea. Să vedem.. de la Universitatea din Berlin. se vindecă văzând cu ochii. librarul A Just se fac."nu poate fi explicată cu ajutorul conceptelor noastre medicale actuale". DU are nici unul dintre "păcatele" . există multe sate în care argila este un "medicament" la ordinea zilei. ca şi toate celelate antiseptice naturale (în special. colite. La fel ca şi varza . vestitul medic Alexis Carrel. Cura Kneipp utilizează în mod curent un amestec de argilă şi de otet de vin pentru 'cataplasm~şi impachetări. indiferent pe cale actionează. multi alţi oameni de ştiinţă. dar această inteligentă" . recunoscuUi şi utilizată frecvent. Şi acestea sunt doar câteva dintre multele şi nebănuitele haruri pe care le are Ingerul Pământuluui. împacbetările pot durit ore in şir ori chiar o noapte întreagă.după cum el însuşi scria . în America de Sud. O rană cu puroi. "inteligenta" Îngerului pământului. recomandate de anumiţi specialişti celor -bolnavi. în mod sigur. Rezultatul? Spre deosebire de celelalte unitAti. în India.ca s-a zicem pe-a dreaptă multor ahtiseptice chimice obişnuite care. PROPRIETĂŢILE ARGILEI Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie. ucid microbii. esentele aromatice). parazltoze intestinale. colibaciloză.există multiple asernănări între argilă şi varză în ceea ce priveşte "talentele" lor "medicinale"Îngerul Pământului. dotată cu o atare calitate. In Africa. nu râdeti. prescria. dacă este necesar.rezultatelor obJinute. dar. ca şi. Puroiul este eliminat şi ţesutul este refăcut. bolnavilor de holeră asiatică. d tII. ce . Trupele ruseşti luau cu regularitate argila pe cale bucală.e propagatorul acestei metode. Şi vă dăm un exemplu. în 1903. cu o viteză de-a dreptul uimitoare. totuşi.ProfesorulStrumpf. • Argila este un antiseptic şi.' timpul Primului Război Mondial. argila este. • Proprietătile bactericide ale argilei sunt deosebit de bine puse în ev. în Germania şi in Elvetia impacbeUirilecu argilă caldă.

• Analizele efectuate.3 până la 1. 3.externă sau internă.sescvioxid de fier. 49.. dezinfectând în totalitate. sunt pur şi simplu ouA conservate în pământ argilos.ateroscleroză .tuberculoză . • Din aceeaşi putere adsorbantă îşi trage seva şi o . în bucătării. argila se recomandă: • Datorită cantitătii de siliciu.75% . curăţă organismul de toxine. fiind deosebit -de eficientă În baie. '14. cea care poate explica metoda extrem-orientală de conservare a ouAlelor.65% . • . 0. Dar dacă li se dă aceeaşi doză amestecată cu argilă. de P. Între 0.anemll. 5. . şi un adsorbant remarcabil.astenie . suportă otrava flirA nici o problemă. au stabilit categoric că argila utilizată în· tratamente este sterilă.pierdere la calcinare. •' .alumină.bătrâneţe . de asemenea.siliciu. profesor la Facultatea de Fannacie din Strassbourg. Experienţele de laborator pe animale au dovedit-o din plin. Fiecare dintre noi cred că a auzit sau a citit despre "oullle clocite".61 % .24% -. aceştia mor aproape instantaneu. Puterea ei adsorbantă este. Decolorează cu uşurinţă cerneala ori albastrul de metilen. concentraţia ei fiind. una din vestitele specialităti culinare chineze. de la caz la caz. se pare. adsoarbe mirosurile urâte. nici vorbA de.demineralizare .. în: . 7. 10. cu alte cuvinte nu conţine nici un microb. ca şi cum ar fi mâncat. Analiza chimicA a argilei verzi spune cAea prezintă: • .anhidridă titanică.40% . Spllllitoresele romane clăteau totdeauna albituri le in apă argiloasă .85% Ţinând cont de o atare compoziţie. Laborde.oxizi alcalini.magnezie.altă calitate a argilei. o delicateslil ~ Argila este un decolorant şi un inălbitor de· marcă.stări degenerative multiple • Importanţa magneziu lui.Este.25 unităţi Mache. aceea de antltoxlc. la ghenele de gunoi. fierului şi calciu lui în terapeutică explică rolul cureloT argiloase în: .stări canceroase . . ouă clocite. "trage" supuraţia şi.10% . • Argila este radioactivă. incA din 1928.08% . Dacă se dă o cantitate infimă de stricnină unor şoareci.' Ei bine.apă (umiditate). 4. la WC-uri.

sĂ ASCULTĂM DE SFATURILE INGER.ULUI PĂMÂNTULUI .

ore. Reci se pun pe regiuni inflamate ori în partea inferioară a abdomenului. portelan. şi-ncepem să o frecăm ca pe o cremă.logen. CATAPLASME. Se toarnă argila Într-un vas de sticlă. astfel ca să obtinem un noroi OU. îMPACHETĂRI Cataplas1IIele se fac groase de 0. pe care o "împacbetăm" . şi primele' şi ultimele se aplică reci. şi să ajungem să obţinem o pastă mult mai moale decât cea folosită în sculptură la realizarea mulajelor. Ele vor fi schimbate imediat ce se vor . mai "întinse" decât s~prafata de piele pe care.5 cm până la 2 cm şi să fie ceva mai mari. Anumiti specialişti recomandă să Iăsăm-argila acoperită cu apă să stea câteva. le aplică~. adăugând atâta apă cât să fie uşoară frecarea. pe care trebuie s-o acopere. căldule ori calde. ·COMPRESE. In funcţie de caz. faianţă. niciodată într-unul de plastic ori de metal.SUB CE FoRMĂ ESTE UTILIZATĂ ARGILA ÎN TRATAMENTUL PE CALE EXTERNĂ Prepararea pastei de argilă este foarte uşoară. lemn.

în loc de cataplasmă ori tmpachetare. se stoarce uşor şi se aplicA pe piele. De pildă. oase: Ele vor fi aplicaie direct pe piele. în functie de zona afectată. trebuie făcut un tratament dezintoxicant intern cu fito. atoxică. mai multe aplicaţii simultan. vezică. o centură de flanelă. este de. contuziile. se intrerupe procedura şi nu se mai reia decât după 12-24 de ore. Fixarea. există cazuri în care. atât compresele cât şi cataplasmele trebuie 'r1Xate. . iar dacă tot mai rămân. maximum). Ritm"l de aplicare variazli in functie de afecţiunea tratatli şi de reacţia bolnavului. arglla utilizată se aruncă pentru că este plină de toate' toxinele pe care le-a extras din organism. particule foarte aderente de piele se spală cu apă rece ori dilduţă. Dacă senzatia de frig este persistentă. mai mult sau mai putin.aromaterapie. Nu se fac.în general se utilizează o bandA Velpeau. Compresele se pregătesc făcând o apă argiloasA subtire (ori o mocirlă foarte limpede!) in care se inmoaie o bucată de pânză. tifonul care au fost utilizate se fierb. • Abces. varicele . o bandă de contentie fixată in jurul frunţii (pentru cea~).în funcţie de caz. partea illferioară a pâlltecelu. Pâi1za. deci este foarte toxică. pielea trebuie curăţată bine de toate resturile de argilă. sau Împachetarea. COlltrailldicalii: in timpul ciclului menstrual nu se vor face nici un fel de proceduri cu argilă. pe care o lăsăm să stea între două şi patru ore. Dacii apar senzaţii neplăcute (frig. Durata aplicării procedurilor variază.care solicitA. care va fi schimbată o dată sau de două ori pe noapte.jumătate îp jumătate de oră ~ri din orA în oră. o dată. • După ce scoatem compresa ori cataplasma. rinichi. argilă pe gură. se inlocuiesc aplicaţiile reci cu unele căldute. intre una-trei ore şi o noapte intreagA. dacă este nevoie să punem cataplasme şi în regiunea plămânilor şi în zona inghinală. • înainte de orice cură externă de argilă. zi-noapte (dacii aşac necesar).. Dacă o cataplasmă se usucă prea repede trebuie inlocuită cu o alta preparată pe loc. Există anumite afectiuni . preferat să se aplice doar o cataplasmă pe zi. suc de lămâie. ritmul se poate stabiliza la fiecare orA şi jumătate. regiullea hepatică: deoarece procedurile făcute în toate aceste regiuni pot provoca reacţii inai mult sau mai putin puternice. diferite supllra/ii: aplicatiile se schimbA initial din .incălzi (cam in 15-30 minute. intre ele se va respecta cu stricteţe un interval de două-patru ore. Numărul procedurilor este strict limitat la una singură. • Regiullile lombare. Recoma1Jdări obligatorii: • După fiecare aplicare. noaptea se poate pune şi numai o compresă cu' apă argiloasă. sub nici un motiv. Călduţe ori calde se pun pe regiunea hepaticA. ori concomitent cu ea. la inceputul tratamentului. doar 'la nevoie pe un tifon. o faşă in T (pentru perineu). abdomell. p~ măsurA ce afecţiunea cedeazli. totuşi. faşa. laxative uşoare.cele cardiace. alimentaţie sănătoasă. . durere). aplicarea de comprese inainte de-a pune cataplasme ori a face o împachetare. tmpachetarea poate fi menţinută şi o noapte.

amestecate cu un dizolvant . prin utilizarea unor straturi subţiri' de argilă. . la fel de eficientă ca şi masca de argilă şi in aceleaşi cazuri ca şi ea. întotdeauna. numai dacă şi bolnavul suportă! Măştile de ÎlItreţillere a tenului existente în comert au.facem o pastă pe care o întindem. Se face săptămânal. Poate fi folosită pe post de talc. Cura declanşează un ansamblu de procese succesive . erupţii ale fetei. de 0. Chiar la' începutul curei se poate observa. paraZltoze intestinale. pudrajlll eli argilă ar~ actiune antiseptică şi cicatrizantă. rectite. calite. ulcere. în general). La un litru de apă se pun trei până la patru linguri de supă cu argilă.drenaj. cuperoză. o agravare aparentă a afecţiunii pentru a cărei vindecare se face cura (mărirea unui ulcer. revenirea temporară a durerilor reumatismale. Masca are deosebită efi<. riduri.format din pe jumătate din suc de castraveţi. de multe ori. mai simplu şi mai eficient dacă din argilă şi pudră. O îndepărtăm spălandune cu apă caldă. o dată începută" cura de ~rgilă nu poate fi întreruptă decât in cazuri excepţionale. • Se va începe.a. anume eriteme.5 cm. Bineînteles. Apa să fie 'tăldulă. ori de roşii. şi dacă e vorba de fisuri. apă .ienlă şi În caz de acnee.). crăpături. două ore. într-un strat subţire. sau de struguri şi pe jumătate din . leucoree (poală albă). rezultate similare se obtin. Progresiv se ajunge la aplicaţii de 2 cm grosime. puţin Întinse şi care vor fi lăsate pe piele maximum.•. Întreagă. ori înteţirea lor. ca de altfel în marea majoritate a tuturor celorlalte cure de acelaşi gen (aşanumitele cure active). atât la copilul mic cât şi la cei mari ori adulti. de întindere mare şi care vor fi lăsate şi o noapte. Se recomandă În c~z de metrite. a unei plăgi atone. pe fal~ şi pe gât. O lăsăm să stea până se ~sucă (cam 15-30 de minute. Se amestecă pudra de argilă cu untdelemn de măsline şi rezultă o cremă emolientă. ea trebuind urmată până când se obţin rezultatele dorite. De asemenea. fie pe rosături. sau intensificarea ş. iar oprirea acestora în plina ·lor desfăşurare pOate fi nefastă. argilă. Fie că este utilizat pe răni. eczeme. revitalizare -. Dar este mult mai economic.

Este foarte bine ca băile CII argilă să fie' combinate cu apă sărată cu sare de mare. fără nisip. se pot repeta· după o pauză de trei săptămâni. Dacă faceti câteva testări cu fiecare dintre ele. La pipăit trebuie să fie untoasă. Se fac o zi da· o zi nu. tuberculoza. cum sunt dizenteria. doar apă argiloasă.. Dar există şi afecţiuni. anemie. roşie. Baia poate fi utilizată de mai multe ori .mult mai variate decât a multor altor medicamente. afecţiuni reumatismale sau osoase. Se pare că este mai bine să începeti prin a bea. ori de două ori pe săptămână. fără impurităţi. Argila se prepară de. E foarte important să găsim o argilă cât mai curată. Ele sunt indicate' în special în artritism. din contră. se pune cantitatea respectivă în apă. Băile dureazA. PARŢIALE SAU TOTALE Se prepară un nămol de argilă' atât cât să umple o chiuvetă sau un lighean. une!e maladii gastro-intestinale. galbenă. în general. iniţial cinci-zece minute. albă. este mai uşor de luat decât multe alte pulberi medicinale. masiv. mătăsoasă. timp de patru-cinci zile.. iar dimineaţa se bea . grasă. fără să fie amestecată cu nu ştiu ce produse medicamentoase.OS. completând cada cu apa caldă necesarn. ajungându-se la 15-20 de minute. pentru care cura trebUIe să-nceapă. iar indicatiiJe ei terapeutice sunt . se recomandă argila din regiunea unde trăieşti. de fiecare dată. anemia. CUM ESTE UTILIZATĂ.BĂI DE NĂMOL ARGn. cu două-trei linguriţe de argilă zilnic. ARGILA ÎN TRATAMENTUL PE CALE INTERNĂ De foarte mult timp argila face parte din compozitia multor preparate farmflceutice. brutal. veti putea stabili cu uşurinţă care este "culoarea" mai activă pentru afecţiunia dumneavoastră. Băi parţiale (Ioeale) se vor face când suferim de reumatism la mâini ori la picioare. seara. argila este verde. direct. se lasă toată noaptea. Dacă este necesar. Aveti grijă să nu·fie cumva o argilă arsă! în ceea ce priveşte culoarea. t~mp de o lună. Doza zilnică obişnuită este de o linguriţă la trei sferturi de pahar cu apă (o jumătate de linguriţă pentru copiii sub 12 ani).

Dar şi constipaţia poate beneficia . apoi. Argila stimulează organele deficitare şi . Paralel cu o cură de argilă se recomandă o alimentaţie fără grAsimi şi un regim hidric foarte bogat. cimbru. mai ales între mese. stomatite. angine. rostul şi în anemii. când excitantă când moderatoare a activităţii acestora. trebuie să intrerupeţi cura de argilă pe-'gură timp de zece până la 15 zile. dizenterii. trata- mentul argilos este superior multor altora ca urmare a proprietăţilor sale cicatrizante. după ce s-a amestecat bine lichidul. Datorită proprietăţilor ei polivalente.paharul. pe care le-am detali~t . constipaţia persistă.Marea lor majoritate recomandă o curA . li se pot prepara mici bombiţe de argilă cu o infuzie aromatică (muguri de pin. mentă).pare să acţioneze de multe ori şi numai datorită faptului că este prezentă. totuşi. în intestin. administrate zilnic. dacă e vorba de gingivite.paradoxal. în ~aginile anterioare: faptul că e antiseptică.de atac". băuturile fiind apă. şi asta deoarece ea curăţă sângele şi întreg organismul.'. . purifiante. reconstructoare (ulcere.sterilizată cu ajutorul argiIei. în caz că apare constipalia. rezultatul va fi similar. Sugând "bomboanele".de un acelaş tratament. să inghită soluţia de argilli. Copiilor care nu pot.aidoma oligoelementelor ce se găsesc din plin în ea . bactencldă ŞI adsorbantă explică fără dubiu capacitatea ei sterilizatoare. nu? . răceli. mărili-o pe cea de apă şi beţi intreaga doză in două sau trei reprize. în cazul afecţiunilor tubului digestiv. în funcţie de dereglajele hormonale de care suferiţi. deopotrivă. enterite). calciu. puroi alveolar. micşorati cailtitatea de argilă. Dar argila" poate fi luată şi la culcare. se recomandă tocmai o asemenea modalitate de-a lua argila: sugep bucăţele mici din ea. ingestia de argilă îşi are. neavând importanţă în ce·cantitate este prezentă! Are·o influenţă evidentă asupra glandelor endocrine. cancere. în caz de epidemii. argila absoarbe gazele şi toxinele. în ceea ce priveşte ritmicitatea cureior. cu o jumătate de oră inainte de a mânca. . părerile specialiştilor nu diferă mult. colite. ceaiuri. De altfel. aduce în mediul intern şi celulelor anumite elemente indispensabile vitalităţii şi capacităţii lor de apărare împotriva infecliilor: siliciu. sodiu. limfatisme. eucalipt. ori cu o jumătate de oră înainte de una din mesele principale. Şi dacă. datorită tocmai proprieHiţilor ei. Nou-născuţii ce au diaree vor reacţiona benefic la câteva linguriţe de argilă. De-aceea se administrează îndeosebi bolnavilor atinşi de boli contagioase. intr-adevAţ. ce durează trei săptlimâni făd intrerupere. magneziu. aluminiu. în aceeaşi măsură. neutralizează toxine1e. furunculoză. citronade. potasiu. fie zece zile pe lună. apa poate fi . putând să fie. fie o săptămână şi două pauză. . fier.

CE BOLI POT FI TRATATE DE iNGERUL PĂMÂNTULUI .

furuncul. Se pun patru până la şase cataplasme zilnic. compresc ·înmuiate într-un amestec de esente naturale aromatice. El poate fi localizat la suprafată sau în profunzime. se alternează de două-trei ori argila cu celelalte tratamente. Pentru piele este caracteristic abcesul cald. evolutia este aceeaşi: când s-a strâns suficient puroi. fie se sparge (dacă este sub piele). iar locul unde s-a format este roşu. pielea de deasupra fiind subtire şi albicioasă. iar puroiul este eliminat în exterior. • Alternativ. Indiferent de toate acestea. . dacă utilizăm şi alte remedii naturale. globule albe care încearcă să distrugă microbii. Puroiul este format din resturi de celule. poate fi acut. După cât de rapid colectează. frunze de varză. panariţiu) în urma unei infectii.ABCES (şi: adenite. abcesul este "cald" şi "rece". în care umflătura aproape nu se vede. mai repede de un ceas. care se tin şi ele pret de o oră. situată într-o cavitate închisă. Tratamentul se face timp de câteva zile. • Alternativ. • Cataplasme groase. umflat şi durearea este sub forma unui zvâcnet (pulsatiIă). • Alternativ. uneori şi sânge. poate fi provocat de diferiti microbi. ori. Există şi abcese reci. cu alta nouă. fierbinte. Acesta este abcesul. superficiale. cataplasme calde de ceapă coaptă. subacut sau cronic. Dacă aveti senzatia că "vă este frig". antrax. microbi. în tesuturi sau chiar în organe poate apărea o "umflătură cu puroi". înlocuiti-o. ţinute cam o oră. nu doare. până când supuralia dispare. fie formează un canal (se fistulizează).

care se face simtită prin randamentul ei scăzut în actul de pompare a sângelui. verdeluri. Poate apărea sau predomina doar una dintre ele. schimbate din două în două ore. la femei. cât şi în inimă. în mod sigur.ABCES DENTAR • Cataplasme cu argilă pe obraz.din stratul cornos al pielii.a acesteia. ADENITE Denumire generică pentru orice afecţiune a -ganglionilor limfatici. legume. salate. acneea vulgară). unor tulburări hormonale greu de corectat. fi în număr foarte mare. pustule (băşicuţe cu lichid). cafeaua. Ce sunt aceste "coşuri" . Cauzele pot fi: hipertrofia muşchiului cardiac. alunele. cacao. o eruptie cutanată. Pentru tratament vezi ABCES. tulbu- . caracterizată prin creşterea în volum a acestora. chist uri cornoase (aglomerări de celule . brânzeturi nefermentate. odată cu prima sarcină. survine mai ales la fumători care înghit aer cu fum sau la băutorii de sifon. cremele cu unt). dar se poate întinde şi pe umeri. depinde de forma de acnee. • Zilnic. argilă luată pc gură. Acneea se 10ealizează mai ales pe fală. Se lasă să se usuce timp de 20 de ·minute. sau pot exista toate la un loc. puseele de acnee mai apar şi înaintea ciclului menstrual. Se recomandă fructe. pe diafragmă şi inimă şi cauzând dureri atât în abdomen. condiment ele iuli. dulciuri le "grase" (ciocolata. Pot. piept. în primul rând. iar dacă este vorba de pustule. La băieli este abundentă şi persistentă în mai tot timpul pubertătii. starea organelor de digestie joacă un rol important. alcoolurile tari [jind interzise. şi se şterge faţa cu suc de lămâie. Dispare mai întotdeauna după treizeci de ani şi. Pentru tratament vezi ULCER GASTRIC.aşa cum le spunnem cu tOlii? Ele sunt nişte leziuni dermatologice reprezentate prin comedoane (puncte negre). Cea mai des întâlnită şi cea mai obişnuită este acneea juvenilă (acneca tinerilor. ori cu apă de trandafiri. AEROFAGIE înghiţire de aer care se acumulează în stomac presând prin dilatalia acestuia. • Apă argiloasă sau noroi argilos aplicat de două-trei ori săptămânal. pâine integrală. ale cărei manifestări sunt cunoscute sub numele popular de "coşuri". • Consult stomatologic obligatoriu. dimineaţa. care se restabilesc odată cu vârsta. E mai mult un simptom decât o boală şi survine mai ales la oamenii nervoşi. Regimul alimentar trebuie corijat. ACNEE Este o boală de piele.(umflături roşiaticc). AFECŢIUNI CARDIACE (de tipul: inima slăbită. cicatricile lăsate sunt ori bile. bronşitele cronice. lapte. mâncărurile grase (grăsimile animale. Se spală apoi cu apă. în general). spate. În al doilea rând. papule . dispuse concentric). hipertensiunea arterială. Aparitia ei se datorează multor cauze. destul de pulin cunoscute. La tinere. palpita ţii) Sunt boli ale inimii care produc o slăbiciune .

carenţă de potasiu. Albuminuria funcţională apare la sportivi. slăbiciune generală. gripă).şi c călduţă. pe coloana vertrebală şi în regiunea pelviană (partea de jos a abdomenului). diabet.rările de ritm cardiac şi boli de metabolism (obezitate. Iniţial cataplasmele vor fi ţinute una-două ore. alcoolism etc. Se pun pe regiunea inimii depăşind uşor înspre dre~pta şi in. cârid este însoţită şi de febră. după trei-pattu zile. între una şi două ore. consultaţi un cardiolog. epilepsie. O supra-solicitate cardiacă este sesizată prin simptome din cele mai diferite: greutate în respiraţie (dispnee) în timpul unor eforturi fizice. coree. • Compresc cu . ţinute. Pentru tratament vezi RIN1CID. zona gleznelor se umflă indeosebi seara. difterie. zilnic. de asemenea apare în infecţii.: am' de 0. spasme. ANEMIE Boală produsă de scăderea numărului de globule roşii sau a încărcării lor cu hemoglobină. Ca urmare. doar o jumătate de oră: apoi. cauza principală trebuie qăutată în stress. intoxicaţii. reumatism grav. Dacă sunt bine tolerate se pot lăsa. precum şi în boli digestive (supraalimentaţie proteică). Când apare o slăbiciune a inimii fără a fi depistate modificări organice.. ticuri) • Cataplasme cu argilă pe ceafă. albuminuria renală se datoreşte unei boli de rinichi (nefrite).' Producerea globulelor roşii este deficitară în urma )Jnei lipse de fier sau de vitamine (anemie pernic~oasă) a organismului. puls crescut.. • Fricţii cu argilă ale membrelor şi ale coloanei vertebale. senzatii de urinare mai frecventă în timpul nopţii. faţa şi buzele se colorează spre albastru. ameţeli. subţiri :. ANGINĂ (şi: laringită) Inflamaţia acută a faringelui este rareori generalizată în . ~ Pentru tratament vezi OBOSEALA GENERALĂ. paralizie. • înainte de toate. • Cataplasme cu argilă.apă argiloasă. dar se întâlneşte şi in boli bacteriene sau virale (scarlatină. 'iniţial. Se pun numai dacă veţi suporta bine compresele şi numai după ce aţi pus acele cOmprese timp de opt-zece' zile. la 180_200 C. Apare în urma unor hemoragii externe mari şi interne (ulcere grave) sau în boli în care distrugerea (hemoliza) globulelor roşii este exagerată. cam după trei-patru zile.). nervozitate. accese de tuse uscată. AFECŢIUNI NERVOASE (de tipul: convulsii. ALBUMINURIE Prezentă a substanţelor proteice în urină. timp de 10-20 zile.jos regiunea cardiacă.5 cm . după supraefor:t şi oboseală. Exi~tA şi cazuri când anemia este urmarea unei funcţii deficit are a măduvii hematogene. astenie. scade cantitatea de oxigen pe care o transportă sângele la ţesuturi şi se produc tulburări generale (paliditate. • ArgiJă pe gură: o linguriţă într-o jumătate de pahar cu apă. cam şase până la opt ore. adinamie).

Boala începe brusc. apoi instalându-se o amigdalită generalizată. uşor de Îndepărtat prin ştergerea cu un tampon de vată. groase şi pot prod~ce aşa-numitul crup difteric (astuparea fundului gâtului.. . . febră mare.întreaga cavitate a acestuia şi. sau streptococului. _ Anginele albe. semne ce diferă în funcţie de tipul infecţiei şi de vechimea ei.Anginele roşii. în care pe mucoasa faringiană şi/sau pe lesutul amigdalian apar ulceratii. stafilococului. _ Angina herpetică. fie el microb sau virus. A doua categorie. prin frisoane. fiind epidemică. Cauzele şi conseciţele anginelor. exudatul imită 'membranele.Anginele albe. datorată virusului gripal ori altor virusuri localizate în organe vecine faringelui. . scarlatina. dureri de cap. angina se J. Se manifestă prin febră mare. greutate la înghiţire. Au fost diferenţiate trei grupe mari de angine: . pneumococului.Angin.infecţii generalizate . cea mai frecventă. . Fiind "un răspuns".Ariginele ulceroase.septicemii . exagerate. cervicali şi submaxilari mărili şi dureroşi. dureri violente în gât.Anginele din bolile de sânge apar în mononucleoză infecţioasă. fiind precedată de câteva zile în care există manifestări reumatice articulare ori suferinţe cardiace. o reacţie la "agresiunea" unui germen patogen. Cea mai frecventă complicaţie este nefrita streptococică şi otitele. leucozii.nanÎft. eritemato-pultacee şi pseudomembranoase. leucemie.a difterică.Angina streptococică din reumatismul acut este un caz particular. membranele nu sunt false.stăprin: dureri spontane. cum sunt rubeola. . este că anginele pot genera infectii de focar . sunt adevărate şi aderente. Dar mai presus de toate. produsă de bacilul difteric. Se tratează cu ser antidifteric. Germenii cei mai des întâlniţi în angine sunt streptococul hemolotic şi virusurile. pseudomembranoase. urâtă. rujcola. . reumatisme. agran~locitoză. Primele sunt asemănătoare cu cele roşii.Angina roşie centrală. tulburări oculare . . iar pe mucoasa faringiană şi pe cea a obrajilor apar pete albicioase înconjurate de o zonă roşiatică. I . constituie un semn major al acestor afecţiuni.Angina Duguet apare o ulceraţie ovalară pe unul sau pe ambii pilieri ai yălului palatin şi este un semn de diagnostic pentru febra tifoidă. .Angina Vincent aparitia unei ulceralii doar pe o singură amigdală. urmată de sufocare). de cele mai multe ori se. Amigdalele sunt roşii. sau aşa-numitele anginefără exudat care pot fi: . cu un exudat sub formă de depozite grunjoase alburii ori ca false membrane. ganglionii gâtului sunt măriţi şi dureroşi la atingere. la înghiţire (disfagie) şi un complex de semne (simptome) specifice unei stări infecţioase. . strâns lipite de amigdale şi mucoase.nefrite. dar pe amigdala umflată apare un depozit cremos. ceea ce face să fie extrem de periculoase dacă sunt lăsate să evolueze în voie.Anginele din bolile eruptive ale copilăriei.şi stări metastatice. contagioasă. cu vomă şi dureri de cap. alb-cenuşiu. Bolnavul are febră. 10calizeazăla nivelul amigdalelor. ganglionii. dureri în gât.

Expunerea excesivă la soare este dăunătoare. . se. mâncărimile persistă mult timp după c.. ameţeală. desfacerea pielii în fâşii. starea generală este proastă. ARS URI Arsurile pot fi de soare sau prin atingerea de obiecte fierbinţi ori opărirea cu apă clocotită. consistent. ţinute câte două ore. una-două. • Consult medical obligatoriu. în cazul insolaţiilor puternice.gurii ce duce la deformarea gâtului. apar febră. descuamarea. Forma cutanată (pustulă malignă) apare ca o crustă negricioasă înconjurată de vezicule (bubă neagră) la cei ce manipulează animale moarte de această boală (măcelari. frumoa~ă. Argila va păzi arsura de infecţie. diluat în apă căldută. pielari). în schimb. tin mâinile şi picioarele în el timp de o oră. vomă. care vor fi lăsate câte două ore. formarea de băşici. leşin. Schim~aţi argila la fiecare două ore. Apoi.testinală a bolii. va elimina celulele moarte" va ajuta cicatrizarea. De-acum se vor pune doar două sau trei cataplasme zilnic. nu-l scoateţi. Se repetă baia de două ori. de cele mai multe ori. Dacă tifonul s-a lipit de piele. de două-trei ori zilnic. febră mare şi dureri pulsatorii foarte violente. şi ziua şi noaptea. între băi se fac pansamente cu tifon. Pentru tratament vezi ABCES. puse pc"un tifon şi nu direct pe arsură. • Gargarisme cu apă sărată. zemuirea şi spargerea lor.• Angina Ludwig este datorată unui flegmon al . • Gargarisme cu un decoct din frunze de turiţă mare Toate gargarismele se amestecă într-un melanj de esente aromatice naturale. a spori lor de bacili antrax sau cărbunoşi.e ne "cojim". usturimi puternice. dacă suprafata arsa este mare. tifonul se va desprinde de la sine. dureri de cap. • Cataplasme cu argilă. Când pielea arsă s-a refacut complet. ţesuturi. fără să dezlipiti tifonul. digestivă sau pulmonară. în ambele cazuri. • Băi cu noroi argilos pentru arsurile de la mâini şi de la picioare: se face un noroi gros. groase. Cicatricea este. într-un lighean mic. • Gargarisme cu apă argiloasă.fâşii (cojirea.. Consumul cărnii acestor animale produce forma ip. netedă. Se lasă o oră. formarea de lambouri). ANTRAX Antraxul este o boală infecto-contagioasă provocată de pătrunderea în organism. 'iar aspiratia sparilor produce pneumonia cărbunoasă (boala colectorilor de zdrente). zilnic. cât să cuprindă labele picioarelor ori palmele. • Cataplasme cu argilă la gât. • Se ung arsurile cu esenţe aromatice specia le. veterinari. pe cale cutanată. până la cicatrizarea definitivă. dureri musculare. Şi unele şi celelalte se manifestă prin înroşirea pielii. Durerea locală este mult mai mare atunci când te opăreşti sau te-frigi. • Gargarisme cu apă cu lămâie. arsurile repetate de soare pot 'genera cancere de piele (melanom). curată.

Pentru tratament veZi OBOSEALĂ GENERALĂ. ASTM (şi: bronşite) Astmul este un sindrom caracterizat prin crize de sufocări însoţite de tulburări ale circulaţiei şi secreţiei mucoaselor respiratorii. micotice sau parazitare. Factorii declanşatori sunt _ foarte diverşi: alergici. spălături bucale. depresii. toxiinfectie. Intreaga respiratie este şuierătoare. mucoasa fiind totdeauna cea afectată. ca şi în urma acţiunii unor agenţi fizici sau chimici. virale. însi într-o măsură mai mică şi de factorii externi. bolnavul fiind trezit de o senzaţie de jenă respiratorie care se accentuează rapid încât simte nevoia să se aşeze in şezut. un scuipat cenuşiu perIat cu alburiu. de ocupaţie. respiratori.ARTRITĂ DENTARĂ (şi: puroi gingival) • Argilă pe post de pastă de dinţ~ spălată cu apă foarte sărată: o lingură de sare marină la un pahar de apă. traume fizice şi psihice. rujeolă. In câtvea minute criza atinge apogeul. Pentru tratament vezi OCHI. Criza' de astm se declanşează de obicei noaptea. convalescenţă. alimentaţie. Longevitatea depinde in primul rând de factorii ereditari. nu dispare după repaus. zilnic. • Sugeti o. progresie şi intensitate sunt în functie de multi factori. • Cu aceeaşi apă sărată se vor face. iar după o jumătate de oră. Se întâlneşte în nevroze. spre deosebire de oboseală. a cărui aparitie. Se schimbă de două ori şi se tin între două şi patru ore fiecare. acoperit de sudoare. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ. rareori şi celelalte straturi ale peretelui bronhiaL Ea poate surveni după o iritare cu pulberi sau' gaze toxice.nflamalia pleoapelor produsă de diferite infecţii microbiene. • Inhalaţii de esenţe aromatice naturale. menţinând apa'în gură timp de două-trei minute. psiho-afectivi. surmenaj. sau mai mult. . BLEFARITE I. bucată de argilă mică în timpul zilei şi la culcare. iar bolnavul. tuse convulsivă). Extensiunea inflamaţiei la conjunctive produce blefaroconjunctivita. BĂTRÂNEŢE Bătrâneţea sau senescenţa este epoca terminaUi a vieţii omului. lipsă de tonus adecvat pentru o activitate susţinută şi. alimentari. îngrozit. interni şi externi. in urma unor boli infecţioase situate la nivelul bronhiilor (gripă. familiali. ASTENIE Astenia este o stare subiectivă de oboseală intensă şi prelungită. rasiali. încearcă din răsputeri să respire. pradă unei cumplite nevoi de aer. endocrinieni. proces biologic inevitabil. însoţită de epuizare. • Cataplasme calde cu argilă puse pe piept şi pe spate. sau după o răcealAzdravănă. apare un acces de tuse însoţită de oexpectoraţie săracă. BRONŞlTE Bronşita acută este inflauiatia bronhiilor.

deformarea şi in4uraţia organului.Frecvenţa şi gravitatea brori. la bărbaţi. sifilis. sau a unor tulburări circulatorii cronice (insuficienţă cardiocirculatorie). greţuri. COLITE' Sunt inf1amalii ale colonului (intestinul gros) asociate uneori cu cele ale instestinului subţire (enterocolite). în final. Consultul medical este necesar mai ales că durerile sunt foarte puternice. tn evoluţia sa. malarie). COLICI NEFRITICE Este o maladie din ce în ce mai frecventă. Criza este însoţită de stare de rău general. cacao. sau calculoză biliard.formează la un consum exagerat de cafea. maladia transformându-se într-o bronhopneumopatie cronică. Pentru tratament vezi FICAT. Este urmarea inflamaţiilor hepatice. din păcate. sau de stagnarea urinei ori datorită eliminării prin urină a unor microbi sau substanţe toxice. COLICI HEPATICE Dureri violente abdominale ce apar brusc sub formă de crize provocate de infecţia vezicii biliare. localizat în zona 10mbară şi cu iradieri spre plica inghinală. tratate insuficient sau incorect (hepatită epidemică. iar examenul radiologic nu arată' vreo leziune. mult timp boala nu se manifestă decât prin tuse cu expectoraţie. Se manifestă printr-un sindrom dureros acut. P. spanac. foarte puternic. o insuficienţă respiratorie severă însoţită de un emfizem pulmonar. în ultimii ani. Pentru tratament vezi FICAT. intoxicaţiilor cu arsen sau . Febra poate sau nu să existe. Pentru tratament vezi RINIClll. Cel mai adesea simptomele indică existenţa unei litiaze renale. frisoane. a abuzului de alcool. ceea ce duce la scăderea în volum. Dar.şitei cronice au rămas mult timp insuficient cunoscute. fecale lichi de. în special de natură infecţioasă. puroi şi sânge in scaun. caracterizată prin degenerarea grasă a' ţesutului hepatic şi înlocuirea lui cu ţesut conjunctiv. calculii reoali putând fi: oxalali. nevoie pennanentli şi dureroaşă de-a defeca. O colită se manifestă cu diaree. Cauzele declanşării colitelor sunt: infecţioase bacteqene (colita şi .fosfor. CIROZĂ Boală cronică a ficatului. tomate etc. Evoluează acut sau cronic cu dureri în hipogastru şi micţiuni frecvente. tulburări de micţiune (urinare). Examenul urin~i furnizează informaţii preţioase asupra cauzelor şi naturii bolii. CISTITĂ Inflamaţia vezicii urinare. dureri abdominale difuze. fosfaţi sau sulfaţi de calciu. Natura chimică diferită a pietrel~r este legată în mod direct de "obiceiurile" alimentare şi anume: oxalalii se . vomă. semnele afecţiunii sunt banale. mai toţi bronşiticii cronici fac.entru tratament vezi ASTM. produsă de propagarea unei infecţii asc~ndente sau descendente pe uretră sau ureter.

brună. reci. . Convulsii c1onice: scurte. ATENŢIE: în caz că nu se remarcă o ameliorare rapidă a constipaţiei. dacA e nevoie una se poate IAsatoată noaptea. Pentru tratament vezi CONSTIPAŢIE. parazitare. când contuzia este uşoară se produce o hemoragie capilarft. care nu duce decât la o compresie a Jcsuturilor fără rupturi externe. IAsate să actioneze timp de două ore. Când contuzia este gravA. Conjunctivita de primllvarll se datoreşte sensibilitătii la polen. ritmice. Convulsii tonicocloriice: altemarea contracţii lor scurte. vânătăi) ~eziune tisulară provocată de o acţiune mecanică (lovire). toxice (enterocoUta mercurică). la 'copilul nou-o nAscut poate fi de naturA gonococică. virotice. Deosebit de gravi este conjunctivita granuloasll sau trabomul. şi se bea zilnic. saburalA. dizenterie. tumoralA. toxiinfecpoase alimentare. CONJUNCTMTĂ Inflamatia scuti sau cronicll a' conjunctivei produsA de diferiti agenţi iritanti fizici sau chimici. localizate de obicei la un grup muscular. apoi devine. verzui-gălbuie şi apoi dispare (se produce mai ales la femei cu ţesuturile dennice delicate). stări depresive. câte două-trei ore. CONSTIP AŢIE (şi: coUte.operitll. Simptomele generate ale constipaţiei sunt dureri de cap. ce se înălbăstreşte. in colon şi în rect. gust rAu şi miros urAt in gurA. conjunctivita purult:ntA ~e produsA ·de ~nfectia cu diferiţi germeni piogeni. fiind in legătură cu starea sistemului n~os vegetativ şi central.rcctocolita dizenterică). • Compresă cu apă' argiloasă ţinută toată noaptea. pe abdomen. rllmâne mult timp. şi. diaree. CONTuzn (şi: lovituri. Se pun de două ori pe zi. sângele ce invadează ţesuturile dermice şi subacente poate să se infecteze şi să ducă la gangrene. Pentru tratament vezi aCID. enterită) Constipalia este starea patologică in care conţinutul intestinal "stliU. constipatia dischineticll e provocată de tulburarea aparatului nervos din peretele intestina!. aplicatii de frunze de vană.iespe parcursul zilei. • Cataplasme cu argilă. • . se opreşte imediat tratamentul cu argilă.Paralel. autoimunitare (rectocolita hemoragicA). • Argilă pe cale bucală: se pune o linguriţă de argilA in Jumătate de pahar cu apă. • Cataplasme cu argilă. a unui grup muscular sau a musculaturii întregului organism. reci. limba ac. timp de 10 până la 20 de zile. şi de infectii microbiene. CONVULSII Contractia repetată. de naturA cicatrlcialA. Se schimbă cât mai <. Cauzel~ sunt variate: constipatia mecanici se produce în urma stenozei inteStinale. subtegumentarii. din cauza _unei alimentatii prea sărace în resturi nedigerabile. involuntarA. care dă o patft. constipalia alimentară.

lu~nd uneori un aspect dizentifonn. uremică. destlşurarea nQrmală a metabolismului este tulburată. • Argilă pe gură. care nu se . eclampsie. la început seroasă. Pentru tratame~t vezi ·SINUZITE. Este o boală banală. în ţesuturi. poate avea origine pancreatică. ce constă in scurgerea nazală. Diareea cronicA poate apArea in afecJiuni gastrice.la adulti. Hutington . Se fac o dată sau de douA ori pe zi şi se lasă argila. Un sugar cu diaree trebuie sA-şi primească. ca urmare se produce decalcifierea oaselor şi poţ apărea fracturi· frecvente. DIAREE Eliminarea prea rapidA a unor scaune prea lichide sunt caracterisitcice deosebesc diareea propriu-zisă de falsa diare. Diareea acută poate fi moderată sau intensă. uşoară. COREE Sindrom neurologic. La copiii din prima copilArie (unu-trei ani).ritmice. prin lipsa lor. datorată doar unui surplus de secreJie şi prezentă la persoanele ce suferă de const~paJie. Coreele pot fi: Sydenham . Se spală. gravidică. isterie etc. dezordonate şi Oră finalitate.. Pentru tratament vezi AFECTIUNI NERVOASE. indivizii slăbesc căci intregul metabolism e deranjat prin lipsa ionilor minerali. diareele pot fi foarte periculoase. O formă specială de coriză este cea sifilitică. . in fiecare dimineatA. provocată de frig şi umezeală. hipertiroidiană. ale intestinului subţire. cu contracţii de durată mai lungă. Cauzele sunt multiple. iar la sfărşit purulentă. mai găsesc în cantitatea necesarA în sânge. cORIZĂ Coriză (guturai. banală). inflamaţie acută catarală a mucoasei nazale. obligatoriu. in celule şi. mai ales dacă este ţinut Aşi o dictA. Convulsii apar şi în epilep~ie. de cefalee. subfebrilitate şi uşoară alterare a stării generale. timp de 20 de minute. senilă. DERMA TOZE (de tipul: eczeme. toxică. impetigo) Sunt maladil ale tegumentelor. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ. infecţia propriu. • Tratamente ntoterapeutice adecvate. zilnică. fosfaţi. sAse usuce bine. apoi mucopurulentă. afectiuni cutanate neinflamatori i. Pentru tratament vezi AFECTIUNI NERVOASE. Se recomandă_odihnă totală şi re~m. caracterizat prin prezenta unor mişcări involuntare. raţia lui de lichide. care este o manifestare a sifilisului nou-nA-scutului. provocând o deshidratare acută. sub formA de apă. însotită. La copii pot surveni unele din unnAtoarele DEMINERALIZARE Pierderea unor cantităti însemnate de săruri. rinită acutĂ.la copii. fenomen ce se observă în anumite tulburări de nutriţie (pierderea de cloruri prin sudoare. prin frecvenJa şi felul în care aratA scaunele. . ale intestinului gros. • Badijonări locale cu argilă. nervoasă etc. carbonaJi de calciu prin urină şi f~ale).zisA este produsă de viruşi în asociatie cu diferiti germeni banali. aritmice.

de câte două-patru ore. scaube mucosanghinolente. brăzdat de striuri. zemuindă.ori. microbiană. şi se poate corija greu prin alimentaţie. tn m'ajorit~teacazurilor se pare că sunt' ereditare. otită. După agentul cauzal există două forme de dizenterie: cea bacilară. ECZEME Sunt cele mai frecvente dermatoze. DIZENTERIE Boală infecţioasă caracterizată prin dureri abdominale. ENTERITEInflamaţie a mucoasei intestinului subţire. de cele mai multe . trebuie tratată foarte bine ca să nu reapară. zilnic. papule. care dispar odată cu boala. ce pătrund odată cu alimentele. nevrodermită. andropauză se combină chiar cu un astm. reprezentând o cincime din bolile de piele. seboreic~ varicoasă. în caz de crize acute. 'pielea cu păr şi chiar întregul corp. ceea ce este cel mal grav. In tratamentul de întreţinere se p\lne doar o cataplasmă pe zi. infecţioase generate de afluenţa unor germeni şi microbi patogeni în intestin. duce la deshidratare şi slăbire. când s-a cronicizat. ZQna afectată e umflată. în stadiul subacut. de protozoarul Entamoeba disenteriae sau IJisto/itica PeIItrutratament vezi CONSTIPAŢIE. pubertate. uneori asociată celei a stomacului (gastroenterită) sau a colonului (enterocolită).calde. produsă de bacilul dizenteric care este foarte frecvent în regiunile temperate.Cataplasme cu argilă: . invadând progresiv.). aspectul ei este de strat înroşit. Alteori enteritele apar în cadrul unor boli infecţioase de sine-stătătoare. coji. la oboseală. după "încetarea tratamentului. dur. micozică. dar şi ca urmare a intoxicafiilor provocate de componenetele alimentare ce putrezesc în intestinul gros. De multe ori enteritelor li se adaugă şi infectii virale foarte uşoare. produsă. Pentru tratament vezi DERMATOZE. . şi cea amibiană. Ultima formă de diaree. îngroşat. în stările cronice. menopauză. alimentare.reci ori căldu/e. pielea pare congestionată şi se cojeşte (se descuameazA). rujeolă. tenesme (senzaţie dureroasă·de a avea scaun) şi numeroase. de contact. sau se pune o cataplasmă seara şi se ţine toată noaptea. Majoritatea celor acute se datorează înfecţiilor cu microbi.diarei: asociate cu toate bolile copilăriei (rinofaringitl. eczemă etc. caracteristică sugarului. menstre. Pe piele apar macule. vezicule. sarcină. modifică flora intestinală şi fac imposibile digestia şi absorbtia. datorate erorilor de alimentaţie. Are foarte multe forme: atopică. a mamelonului.. în timpul vieţii. nevralgii) . impresionante. vulvară. fiind însoţită întotdeauna de vomă. cu scaune totallichide şi foarte fetide (urât miroşitoare). Eczema atopidi. roşie. . care secretă toxine periculoase. cruste. se vindecă greu şi reapar. Pentru tratament vezi CONSTIPAŢIE. care apare pe faţă şi la pliuri. în stadiul acut. DURERI REUMATISMALE (şi: gută.

îri partea drel. incât familia poate fi avertizată pentru a lua măsurile necesare.. Pentru tratament vezi AFECŢIUNI NERVOASE. în centrul cărora există un canal care se deschide în partea inferioară a cordoanelor. icter. tumori) Cea mai mare gland~ a·~Qrpu\ui. Circulaţia sanguină. bila poate trece fie spre veziculă.şi dispuşi între primii).· Are o culoare roşie-viol acee-brună şi o consistenţă fermă. care este mereu acelaşi pentru un anumit bolnav. astenii etc. pe scurt" coledoc) formează calea biliară extrahepatică principală. • Cataplasmc cu argilă.altul ştâng. din ficat se colectează sânge prin vena suprahepatică. are forma unei pere şi face parte din căile biliare extrahepatice accesorii. şi se acumulează acolo. Semne ale -unor tulburări hepatice. Ritmul de aparitie ca şi forma de desfăşurare a crizelor este particulară de la 'bolnav la bolnav. Lichidul biliar este util pentru valorificarea vitaminelor şi a grăsimilor. FICAT ŞI VEZIC. provocate mai ale. . insomnii. dar uneori şi de infectii virotice şi bflcteriene. dermatoze diferite.. care confluează în canaiul hepatic.s de supraîncărcare alimentară. mai mari. Primeşte sânge prin artera hepatică (din ao. formând canalul coledoc sau hepatocoledoc.iptă'~'c~v1tălii abdominale. La joncţiunea cu cisticul.5-2 kg greutate. mai mici . fie spre coledoc.ficatuI este situat sub diafragmă. Acest sistem este neapărat necesar întrucât ficatul produce lichidul în mod continuu. datorate unor descărcări hipersincrone de populatii neuronale". în cordoane. Vezicula biliară şi canalul cistic alcătuiesc căile biliare extrahepatice accesorii.ipul: ciroză. EI suferă modificări: prin absorbţia de apă se concentrează îmbogăţindu-se în colesterol care. Sucul biliar este secretat de nişte celule hepatice dispuse câte două. . la adult are 1. La om este alcătuit din patru lobi (unul drept şi . canalul hepatocoledoc (sau.EPILEPSIE Boală caracterizată "prin episoade paroxistice. Este învelit într-o capsulă fibroasă şi este fixat cu mai multe ligamente hepatice care-l leagă de peritoneu. reci: . dar prin lovire poate fi rupt. 'dureri surde. ca: balonare. transfonnându-se în calculi J:>iliari. numit aură. Rezerva aflată în vezicula biliară se varsă în duoden când acolo au ajuns alimentele. ce se deschide în pancreas: Canalul hepatic şi continuarea sa. Vezica biliari. atunci când alimentele au fost prelucrate în stomac şi trec în duoden. care se varsă în vena cavă inferioară.rtă) şi prin vena portă (de la întregul aparat digestiv). în cazuri patologice poate precipita. Este lipită de faţa inferioară a ficatului şi se continuă. diaree. Crizele sunt precedate de un ~~umit simptom.unul pătrat şi . prin canalul cistic care ' întâlneşte canalul hepatic. rezervorul bilei în perioadele dintre două mese (digestii). a ficatului este foarte complexă. formând o retea de vase fine (căile biliare intrahepatice). Acesta se uneşte cu canalul cistic al veziculei biliare.ULĂ BILIARĂ BOLNA VE (de t. faţă în fată. colici hepatice.altul Spiegel. se suprapun şi altor boli din acest motiv la orice tulburare trebuie chemat medicul. Ficatul este sediul multor boli.

FOLICULITĂ INTRANAZALĂ (şi: furunculoză intranzală) Inflamatia purulentă produsă" de streptococ. regimului alimentar irational. căldută ori caldă. simultan. în caz că nu provoacă nici un fel de tulburări. escară etc. obligatorie. de fapt un abces dureros. ATENŢIE: trebuie făcut tratamentul cu grijă să nu se spargă sau rupe foliculul sau furunculul. fiind foarte periculoasă la acest niveL Tratamentul poate fi !"lcut numai cu acordul medicului. se bagă altele. zona de predilecţie fiind la 'ceafl. de durere. Gangrenele pot fi eliminate sub formă de sfacel. ca boli de sine-sţătătoare. aproape întotdeauna. aproape de ochi. dacă nu au fost tolerate cele reci. Dar pot apărea oriunde. gangrena este gazoasă. raze X (doze mari). Pentru tratament vezi ABCES. Interesează în special extremităţile (degete. de obicei. Apar. Poate fi provocată de leziuni traumatice grave (război). se scot.apacitătii de autoapărare (imunitate inăscută. deprecierii calităţi sângelui. arsuri. nas. Se lasă o oră. pielea din jur e infiltrată şi doare. mână. pe fese şi la subsuoară. unul după altul) poate ti datorată scăderii c. dar o furunculoză (pusee repetate de apariţie a mai multor furuncule. . răspândirea puroiului . la baza unui fir de păr. de culoare violaceeneagră. Dacă se pune seara poate fi tinută toată noaptea. Pentru tratament vezi RĂNI INFECTATK GASTRITĂ Inflamaţie a mucoasei gastrice ce poate fi acută sau cronică. . în marea lor majoritate sunt datorate lipsei de igienă.groase. dezechilibrat. • Bombiţe de argilă introduse în nări. Se repetă procedura toată ziua. GANGRENĂ Gangrena este moartea unei portiuni a organismului care are contact cu mediul extern. ea se poate usca (gangrenă uscată sau mumificare) sau infecta cu producere de puroi (gangrenă umedă· sau putridă). în nas. a intestinelor gros şi subtire (gastroenterocolită). antrax). naturală) a organismului. la câteva zile după ce s-au aplicat cele subtiri şi ele au fost bine suportate. • Cataplasmă cu argilă. Pentru tratament vezi ABCES. • Consulta ţie medicală prealabilă. urechi. ca urmare a unor infectii locale cu stafilococ. se înroşeşte. Gastritele acute sunt rareori izolate.. de 2 cm. care progesiv. începe să frigă. se observă dedesubt puroiul. Când necroza este produsă de infecţia unei plăgi cu microbi anaerobi. FURUNCULE Furunculul este un coş mare. ele fiind însotite. în câteva zile se poate sparge singur. ducând la putrefacţia ţesuturilor şi la apariţia de gaze urât mirositoare. pot fi solitare sau grupate (furuncul antracoid. de o afcctare a intestinului subţire (gastroenterită) sau. Portiunea necrozată este sensibilă şi dureroasă. pielea din centru se subţiază. pot avea o evoluţie foarte periculoasă. picior). de rău. LocaIizate pe faţă. FURUNCUL.sub/iri şi Uisate să stea în regiunea hepatică două ore dacă nu apare senzatia de răcire.

lăsate una sau două ore. febra galbenă.dese. în interiorul anusului. Complicaţiile sunt: tromboflebita nodozităţilor (inflamalia şi coagularea sângelu) şi sângerarea. Pentru tratament vezi DUREI REUMATISMALE.. Este bine ca regimul . când mesele se iau la ore neregulate. ce pot apărea şi sub formă de crampe. Pentru tratament vezi ULCER GASTRIC. în afara orificiului anal şi interni. fie al ţesutului conjunctiv. aplicaţii de foi de varză. alimentele sunt insuficient mestecate în· gur~ prin exces continuu de aicool şi nicotină. ca semn al elasticităţii spăzute. fie al . De multe ori apar cu varice ale . mici. ICTER Icterul (gălbenare) este coloraţia gălbuie a pielii ŞI mucoaselor . fie Gastritele cronice apar. Cauzele sunt sedentarismul. care sunt origmea-crizelor deosebit"de dureroase de.şi depunerea sirurilor sale (urati) in ţesutul cartilaginos. excesul de alcoo~ nicotină sau medicamente. cu varicocel (varice testicular) sau cu picior plat. • Cataplasme cu argilă. :din cauza unor lipse acute de vitamine. în regiunea anală. in Cfidrul tulburlrllorin.datorită impregnării cu pigment biliar (bilirubină). in special. Se manifestă prin eructaţii. constipalia. memebrelor inferioare.o inflamaţie acută a mucoasei stomacului apare numai după mese copioase. alcool) sau de procese tumorale (cancer hepatic sau . GUTĂ GutA (podagră). când s~ mAnâncA repede şi hulpav. sifilis. există trei categorii principale de icter: 1) icter hepatic 'datorat unor leziuni ale ficatului produse de infecţii (icterul epidemic. precum şi renunţarea în totalitate la fumat şi băuturi alcoolice au un efec~binefăcător. stare de rău. • Alternativ. consumul de băuturi reci. c~cterizatA prin creşterea acidului uric -în sânge. zilnice. HEMOROIZI Hemoroizii sunt varicozităli sau diIataţii ale venelor plexului venos perianal. gutA. tratamentul preventiv al complicaliilor este: scaune moi şi regulate. Nu se cunoaşte cauza bolii. noduli de consistentA du~ (toti gutoşi). boală datoratl tulburării metabolismului nucleoproteinelor.sA' asociat cu ut~lizareaceaiurilor de plante. în special la nivelul articulaţiilor mici ale mâinii şi piciorului. bila neputându-se scurge.prereţilor venoşi. reci. în duoden şi' revărsându-~e în sânge. leptospiroza icterohemoragică. dar pare a fi legati. Afecţiune' frecventă la oamenii vârstnici. " în jurul orificiului anal. decât în cazul complicaţiilor. Aceste depozite de uraţi' duc la aparitia de mici. Prezenţa hemoroizilor sub formă de noduli moi violacei . Hemoroizii pot fi externi. Accidental exista şi diaree şi febră uşoară. de o viată sedentarAşi excesul de alimente din carne. nu produce simptome supărătoare.. producerea sucului gastric. în aceeaşi regiune • Tratament general. care va oferi stomacului un răgaz de câteva -zile. ca-şi dupAconsumul de alimente alterate. în general. predispoZitii familiare. obligatoriu. după mAncm greu digerabile. şi igiena severă a zonei anale. Un regim alimentar uşor. După condiţiile de apanţe. lipSăde poftă de mâncare şi dureri în-zona stomacului.

Vasele inimii sunt arterele şi venele coronare şi venele lui Thebesius. Pentru tratament vezi DERMATOZE. fiind separate de pereţi transversali incompleJi. Are forma unui con întors cu vârful În j9s. ventriculul stâng în restul corpului . Sângele este împins şi în artera pulmonară şi în aortă. bolile vasculare. în acest moment.. In caz contrar. conduc la o îmbătrânire a ţesuturilor înainte de vreme. Contracţiile inimii au o succesiune ritmică perfect coordonată: se contractă atriile. sângele este trimis în ventriculi care. ŞI lucr~ază. situat În regiunea mediană a toracelui.marea circulaţie). 2) icter mecanic produs de închiderea căilor biliare. motor al aparatului circulator. ca şi ventriculul şi atriul drept. ~e obicei de streptococ sau stafilococ ŞI cara~tenzată pnn aparitia de băşicuţe cu conţinut purulent care se ulcerează şi se acoperă de cruste. în masa musculaturii cardiace există un ţesut special. prin producerea impulsuri lor ritmice. de calculi.ca o pompă aspiro-respingătoare. între ce~ doi plămâni ini~a este . INSOLAŢIE Boală produsă de actiunea razelor soarelui asupra corpului sau capului. Inima este împărţită în două jumătăţi: dreaptă şi stângă. IMPETIGO Impetigo (pecingine) este o boală ? pielii p~odusă. canceru! capului pancreasului care comprim~. transfuzii de sânge incompatibil).sâ~gele ID ventnc~ll1 ~rep~ ŞI stâng (ventriculul drept împInge sângele ID c1Tcultul pulmonar . de tip embrionar.mal rar datorat unor procese inflamatom. Este alcătuită din trei straturi din exterior spre interior: pericard. starea . acesta fiinq îndreptat p~lin. pun viata în pericol. Greutatea inimii variază între 250-300 g. În diastolă. canalu~ coledoc. organele individuale sunt bine asigurate cu sânge şi substanţe nutritive în cazul metabolismului celular. iar III Ulterior sunt cele două atrii situate la baza cordului şi cele două ventricule înspre vârf. organismul uman este sănătos şi puternic. printr-un perete longitudinal.cu atml~ drept şi stâng. endocard şi miocard. Când circuitul inimii funcţionează bine. care împing . Pentru tratament vezi AFECŢIUNI CARDIACE. . erau în stare de repaus.ă sau 'pnn anticorpi hemolitici (autoanticorpi. parazit are. Iar volumul. Pentru tratament vezi FICAT.mica circulaţie. IDtre 50-70 em. Boala se intâlneşte în special la copii. dar ventriculul şi atriul stâng. INIMA BOLNA VĂ Organ museulos. numit ţesut nodal. care. 3) Icter hemolitic apărut în urma unui proces de hemoliză crescută în organism~ aşa cum se întâmplă· în a:nemiil~ h~mo!itice~ prin rezistenţă globulară scăzut. anticorpI maternI contra hematiilor de făt . spre stâ~ga. Când ventriculii s-au umplut complet cu sânge încep să se contracte. intrând în aşa-numita sistolă ventricul ară. tulburările circulatorii. . asigură contracţiile autonome ale inimii. Bătăile inimii sunt date de închiderea orificiilor valvulare. . pot comunica între ele. după expunere îndelungată. scurtează durata de viaţă..metastaze hepatice ale altor tumori).

albicioasă. adenoiditei. diabet.· ulcerate. sinuzitei. uniţi. variabilă in intensitate. tuberculoză). deobicei sensibili având consistenţă! pulpoasă sau: semidură. de două ori pe zi. gută. Pentru tratament vezi ANGINĂ LIMFATISM Inf1l. • Cataplasme cu argilă. rinitei. Corzile vocale pot fi roşii. îngroşate. mai ales în infecţii acute (abces dentar . grepui. tumului. Se întâlnesc mai multe forme clinice: catarul laringian cronic. văr~uri. datorată prafului. mţIlt îngroşată în anumite regiuni ale laringelui. în functie de tipul de laringită cronică. tutun şi alcool în exces. datorită faptufui că bolnavul se expune în continuare factorilor declanşatori: vapori şi gaze toxice.amigdalită. Mucoasa laringiană poate fi şi ea roşie. Simptomul general al tuturor formelpr eşte distrofia (răguşeala). tularemie. . în special ganglionii limfatici. fleginoane). dar mai ales prin operaţie. LITIAZĂ Litiaza sau pietrele la rinichi se formează mai ales din săruri ce provin dintr-un. fosfaţi şi carbonaţi). timp de câte două ore fiecare. inflamaţie organelor învecinate. puse pe ceată şi lăsate să stea prel de un ceas. tahicardie. caracterizată prin dureri de cap. unor cauze generale cum ar fi intoxicaţiile. axilari sauinghinali. Starea bolnavului se poate agrava. fie este expresia unei boli generale a organismului. Se schimbă cât de des posibil în decursul zilei. consum exagerat de plan~e şi de carne (oxalaţi. tusea seacă.l cronică hiperplazică şi ulceroasă~ laringita cronică atrofică.Imaţiea ganglionilor limfatici earetie ÎnSc>leşte. Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ. tutunului.de obicei. Se plin simultan cu cele de pe ceafă şi tratamentul continuă tot câteva zile. infecţiile ş. abce~e. LOVITURI Pentru tratament vezi CONTUZII. chiar dispariţia ei (afonie). reci. LARINGITĂ Laringita acută este o inflamalie acută a mucoasei laringelui.a. unui surmenaj vocal. se pun în evidenţă radiologic. dispnee. La inflamaţia laringelui (catar) pot să apară răguşeala şi febra. • Cataplasme cu argilă puse în zona pelviană. aerului rece. îşi poate pierde cunoştiinta şi fără ajutor . infecţii repetate. umflate. aspră. cervicali. temperatură ridicată. Pentru tratament vezi RINICHI. cu noduli. Sunt interesaţi. Laringita cronică este o cronicizare a unei din formele acute de laringită.poate muri. cu e~crescenţe mucoase. albuminurie etc. care apar măriţi ca volum. laringita cronică hiperplazică. în unele boli grave· e~istă tendinţa de supuraţie şi fistulizare (limfogranulomatoză veneriană. laringib.generală este rea.actinomicoză. surmenaj vocal susţinut. Simptomele sunt alterarea vocii (disfonie). uremie. se tratează preventiv cu dietă. Iătrătoare. Tratamentul se face câteva zile. de dimensiunile unor alune sau nuci. scortoasă.

cantitatea de sânge care stagnează apasă pereţii vasului în porţiunea ce precede zona contractată.. sunt procese acute. .zilnic. şi se lasă fiecare două până la patru ore. în cervix. dur. galben-verzui~. coloana verte~ brală. paroxistice (de scurtă duratA. ce este provocată de umezeală. Se pun una sau două. Endocervicita şi endometrita se produc de multe ori în legătură cu o naştere sau avort. în interiorul capului. în spatele acestora. durere. senzaţia de durere este percepută sub formă de pulsaţii ritmice. în musculatura uterină.. ea se cronicizează numai dacă este propagată şi asupra stratului muscular. dar niciodată in pielea capului. fiind percepute în ochi. sensibi~ de multe ori retroflectat din cauza greutăţii. şi diareea. apariţia văsăturilor duce la o eliberare şi atunci criza înceteaza. pe zi. se poate aplica una seara şi se lasă toată noaptea. pe frunte şi pe ceafă: . prostata la bărbaţi. numai pe frunte şi uşor spre tâmple.LUMBAGO Durere intensivA. • Consulta ţie ginccologică prealabilă. • Instilaţii vaginale cu . pot deveni insuportabile. Sunt şi situaţii mai rare. îi întinde din ce în ce mai mult. care poate fi localizată în: partea vaginală. articulaţia sacro~iliacă. rinichi. când migrena este bilaterală. motivul producerii ei nefiind precizat nici în prezent cu claritate. MIGRENE Boală foarte răspândită. prin intensitatea lor. fluxul sanguin se încetineşte. călduţe ori calde. • Cataplasme cu argilă puse. Poate fi datorat şi ilpbolnăvirii organelor vecine. când ea iradiază pe zone mai restrânse. Uneori. Accesele dureroase se datorează unor tulbur~ri vasculare la nivelul capului. Dacă nu apar tulburări. De multe ori. METRITE (şi: salpingite) Inflamaţia uterului. are la origine cauze multiple. Bolnavul se linişteşte dadi se aşază în pat. curent de aer sau de efort fizic prelungit (lumbago primar). Tratatele de medicină o definesc drept un '"sindrom caracterizat prin dureri semicraniene (localizate doar pe o jumătate a capului). Inflamaţia colului asociază de obicei colpita (inflamaţia vaginului). stare generală proastă şi vărsături. Se pun două Lingurile de argilă la un litni de apă călduţă. Vasul sanguin (o arteră cerebrală) se contract ii brusc. dar de intensitate maximă). febră. alternativ.Endometrita acută se poate vindeca prin' descuamaţia mucoasei uterine. sângele nu mai poate trece. organele genitale la femei (lumbago secundar). uterul metritic este mărit. Poate apărea. crizele de migrene sunt însoţite de greţuri. la întuneric şi într-un loc liniştit. In toate cazurile examenul medical este obligatoriu: • Cataplasme cu argilă. endometru. Când. generând durerea. Infecţia gonococică se recunoaşte printr-o secreţie purulentă.apă argiioasă. ca nişte accese. însoţite de vomă şi tulburări de vedere". cu ocazia menstruaţiei. frig. localizată la nivelul regiunii lombo~ sacrale. cu simptome de pierdere de sânge sau secreţie de puroi. Dureriie. iar această dilatare forţată irită şi inflamează vasul in cauză. senzaţie tipiCi! migrenelor. este vorba de artere ce hrănesc creierul. . mai rar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful