You are on page 1of 40

UN WHO’S WHO BÂRLĂDEAN

1. PERSONALITĂŢI NĂSCUTE LA BÂRLAD

ION T. CHIRICUŢĂ
S-a născut la 7 ianuarie 1918. Şcoala primară a urmat-o în Botoşani ( unde tatăl său,
preotul Toma Chiricuţă, a fost mutat cu parohia între anii 1925 – 1927 ) şi în Bucureşti ( ultimele
două clase primare, între 1927 – 1929, unde se instalase familia sa ).
Liceul “Gheorghe Lazăr” l-a frecventat în Bucureşti între 1929 – 1936.
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Capitală ( 1936 – 1942 ), după care a fost
mobilizat, ca medic militar, pe Frontul de Est ( 1942 – 1943 ), apoi pe Frontul de Vest.
Încadrat preparator benevol la catedra de Fiziologie a Facultăţii de Medicină din
Bucureşti ( 1937 – 1938 ), preparator de Medicină operatorie şi Anatomie topografică Bucureşti
( 1939 ), doctor în Medicină şi Chirurgie Bucureşti ( 1942 ), preparator benevol la Medicină
operatorie Bucureşti ( 1946 – 1947 ), asistent universitar la Clinica a II-a Chirurgicală Bucureşti
( 1948 – 1949 ), asistent al Institutului Oncologic din Cluj ( 1949 – 1950 ), şef de lucrări ( 1950 –
1951 ) şi apoi asistent universitar la Fiziologie patologică Bucureşti ( 1951 – 1954 ), cercetător
principal în oncologie Bucureşti (1954-1955), şeful sectorului Chirurgie al Institutului Oncologic
Cluj ( 1955 – 1956 ), şeful Laboratorului Chirurgie al aceluiaşi institut ( 1956 – 1959 ), şef de
secţie şi directorul ştiinţific al aceluiaşi institut ( 1958 ), medic primar ( 1959 ), director adjunct
ştiinţific, ( 1959 – 1968 ), director ştiinţific, ( 1963 ), doctor docent ( 1968 ), conferenţiar universi-
tar Cluj ( 1968 – 1971 ), profesor universitar de oncologie ( 1971 – 1988 ), medic primar gradul I
( 1978 ).
A participat la congrese şi consfătuiri internaţionale la Moscova, Atena, Istambul, Russe,
Sofia, Strasbourg, Karlovy-Vary, Kracovia, Paris, Kladowo, Dubrovnik.
A fost membru al multor societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate ( Houston, Carras –
Franţa, Geneva, Bruxelles, Milano, Viena, Strasbourg, Atena, Dallas, Roma, Londra etc. ).
În 1982 a dăruit Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârladul natal lucrări de artă de o
incalculabilă valoare.
A încetat din viaţă în Cluj, la 4 noiembrie 1988.

MIHAIL CRISTODULO - CERCHEZ
A fost un junimist al cărui nume s-a legat pentru totdeauna cu Războiul de Independenţă
( 1877 – 1878 ). Cele două nume de familie provin de la tatăl său şi, respectiv, de la mama sa.
S-a născut la 8 iunie 1839.
După studii elementare în casa părintească a urmat cursurile Academiei Mihăilene din
Iaşi.
După o scurtă funcţie în Departamentul Justiţiei ieşene, intră în armată cu grad de
cadet-sergent ( 23 mai 1856 ), devenind sublocotenent ( 1857 ), locotenent ( 1858 ), căpitan (1860),
maior ( 1863 ). Funcţionează în garnizoanele Ploieşti şi Bucureşti.
După îndepărtarea lui Al. I. Cuza, refuzând să jure credinţă guvernului provizoriu, îşi dă
demisia din armată ( 1866 ) şi se retrage la Iaşi.
Rechemat în armată ( 1867 ), devine locotenent-colonel ( 1867 ), funcţionând în garnizoa-
nele din Ismail şi Galaţi.
Devenind colonel ( 1870 ), este numit comandantul Regimentului 4 linie din Craiova. I se
încredinţează misiuni în străinătate. Participă la manevrele armatei ruse ( 1875 ), devine

1

comandantul Corpului de observaţii pe Dunăre ( după izbucnirea ostilităţilor dintre sârbi şi
otomani în 1876 ), funcţie în care a ajutat 15000 de refugiaţi sârbi să se refugieze la noi.
După mobilizarea armatei române ( aprilie 1877 ) devine comandantul Diviziei I, al
Corpului II Armată, comandantul Diviziei de rezervă. Trece Dunărea ( 20 august 1877 ), în
cadrul Diviziei a II-a a Corpului de operaţii, comandată de el.
Conducătorul armatei turceşti, gen. Osman Paşa, i se predă la Podul de lângă Vid ( 28 –
29 noiembrie 1877 ), împreună cu şapte paşale, 15 tunuri şi circa 50000 de ostaşi.
La 2 decembrie 1877 a fost înaintat la gradul de general, de către Principele Carol. A
participat la luptele de la Smârdan, Inova, Vidin, acordându-i-se medalia Virtutea Militară.
După armistiţiu vine în ţară ( 21 februarie 1878 ), fiind primit oficial de către autorităţi.
Instalat temporar la Craiova, a devenit apoi comandantul Diviziei I teritoriale militare,
membru în Consiliul Superior al Armatei, comandantul Diviziei 4 teritoriale militare. Bolnav, se
pensionează şi îşi caută sănătatea în Austria şi Italia. Revine la Iaşi, unde moare la 12 iulie 1885.
I s-a ridicat un bust în faţa Mausoleului Ostaşului Român de la Griviţa ( Bulgaria ).

NICOLAE D. COCEA
Născut la 29 noiembrie 1880, ca fiu al locotenentului Dimitrie Cocea. După absolvirea
şcolii primare din Bârlad s-a înscris la Liceul “Sf. Sava” din Bucureşti, unde a avut colegi de
liceu pe Tudor Arghezi şi pe Gala Galaction.
Şi-a continuat liceul în diferite oraşe ale ţării. Studiază Dreptul la Paris (1899). Licenţa în
Drept o susţine în Bucureşti. Judecător de pace la Panciu, Fierbinţi ( Ilfov ); ajutor de ocol
( Brăila ). Destituit din magistratură, se înregimentează în Partidul Social – Democrat Român,
participând la congresele socialiste din Europa. A fost membru al Comitetului Uniunii
Socialiste. Candidează din partea Partidului Democrat Social din România la alegerile din 1911.
Scoate revista “Facla” ( 1910 ) şi conduce apoi “Viaţa socială”.
S-a documentat asupra organizaţiilor muncitoreşti în Italia, Anglia, Turcia, Grecia, Rusia
( 1911 ). Refugiat la Iaşi ( 1916 ), pleacă la Petrograd ( 1917 – 1918 ), unde scoate ziarul
“L’Entante”. Aici îl cunoaşte pe Lenin. Întors în ţară este arestat şi apoi eliberat. Tipăreşte ziarul
“Omul Liber”.
Ca deputat a fost un înverşunat antimonarhist (a avut şi un proces din această cauză,
suferind o altă detenţie).
Participă la grevele ceferiştilor din 1933. A fost membru al asociaţiei “Amicii URSS”
( 1934 ), redactor-responsabil al publicaţiei Partidului Comunist din România, “Reporter”,
( 1937 ) şi la “Era nouă” ( 1936 ).
Sub regimul antonescian a avut domiciliul forţat la Sighişoara. După 1944 fondează
ziarul “Victoria”. Devine director general al teatrelor, conducător al sindicatului ziariştilor,
artiştilor şi al scriitorilor.
Se stinge din viaţă la 1 februarie 1949.
A colaborat cu aproape 2000 de articole la zeci de periodice româneşti. A scris romane,
piese de teatru, traduceri şi a lăsat numeroase lucrări în manuscris.

IOAN ( IANCU ) C. CODRESCU
S-a născut în cartierul Cotu Negru, la 5 noiembrie 1834. Absolvent al Şcolii primare de
băieţi nr. 1 şi al Academiei Mihăilene, la clasa de Legi.
A îmbrăţişat ideile revoluţiei de la 1848. A fost funcţionar în Secretariatul de Stat al
Moldovei. Participant la mişcarea pentru Unire. Din 1857 a lucrat în Cancelaria Adunării ad-hoc
a Moldovei.

2

Arhivar al Cancelariei Camerei Deputaţilor din Bucureşti ( 1857 – 1862 ), iar după
reunirea Adunărilor Legiuitoare ( din Iaşi şi Bucureşti ) a funcţionat în Bucureşti până în 1899,
când a demisionat.
A scos “Zimbrul” şi “Vulturul” ( 1850 ), “Steaua Dunării” ( 1859 ) şi a fost redactor la
“Albina românească”.
A fost deputat liberal de Bârlad în 1867, 1870, 1871, 1876, 1879, 1884 şi 1901. A refuzat
portofoliul de Finanţe. În Bârlad a activat politic, filantropic, pedagogic, cultural etc.
Fondator al “Asociaţiunii Unirea” din Bârlad ( 1869 ) şi co-fondator al ziarului local
“Semănătorul” ( 1870 ).
A predat gratuit cursuri la Şcoala Normală de băieţi. A contribuit la ridicarea clădirii
Spitalului “Bârlad şi Elena Beldiman”.
Membru al Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, filiala Tutova, membru al
Ateneului Român ( 1900 ), membru al Societăţii geografice române.
Moare în Iaşi, la 19 ianuarie 1903 şi a fost înhumat în Bârlad.

MANOLACHE I. COSTACHE EPUREANU
Născut în 1824. Continuă studiile din ţară în Germania, unde susţine doctoratul în drept,
specializându-se apoi la Paris.
Preşedintele Tribunalului Bârlad ( 1846 ), participant la revoluţia din 1848, preşedintele
Tribunalului de întăritură ( 1854 ), deputat în Divanul ad-hoc ( 1857 ), membru al Comisiei
Centrale, prim ministru ( 1870 ), ministrul justiţiei ( 1872 – 1873 ), ministrul lucrărilor publice
( 1876 ), creatorul şi şeful Partidului Conservator şi al Clubului său.
Colaborator şi prieten al lui Al. I. Cuza, apoi opozantul său.
Moare la Schlangenbad din Narsau la 7 / 19 septembrie 1880, fiind înmormântat în
Bârlad.
Şcoala nr. 9 şi o stradă din Bârlad îi poartă numele.

ALEXANDRU IOAN CUZA
Născut la 20 martie 1820. Studiile şi le-a făcut la un pension din Galaţi, apoi la Paris,
unde şi-a susţinut examenul de bacalaureat. A studiat la Facultatea de Drept ( 1835 – 1836 ),
continuând în ţară ( 1837 – 1840 ) la Academia Mihăileană din Iaşi.
A făcut parte din Miliţia moldovenească ( 1839 – 1840 ), a fost preşedintele Judecătoriei
Covurlui ( 1842 – 1845 ), agă ( 1843 ).
Căsătorit ( 1844 ) cu Elena Rosetti.
Participant la revoluţia din 1848 în Moldova, după înfrângerea căreia este nevoit să
emigreze. Revenit în ţară, reia funcţia de preşedinte al Judecătoriei Covurlui, apoi director al
Departamentului Treburilor din Lăuntru ( 1851 ). Fiind fără funcţii, în perioada 1851-1854,
călătoreşte în Austria, Franţa, Italia şi Cehia. Pentru a treia oară, redevine preşedintele
Judecătoriei Galaţi ( 1854 – 1856 ), apoi pârcălab al ţinutului Covurlui ( 1857 ). După zece zile de
la reintegrarea s-a în armată ca sublocotenent, a fost înaintat la gradul de maior (1857), apoi de
colonel ( 1858 ) şi ajutor de hatman în Miliţia Moldovenească, hatman ( 1858 ). În acelaşi an
devine caimacan şi vice-preşedinte al Adunării Elective.
La 5 şi 24 ianuarie 1859 a fost ales domnitor al Principatelor Române.
Prin reformele introduse de el a dat o lovitură decisivă feudalismul românesc şi a creat
drum capitalismului, declanşând procesul de modernizare al României.
La 11 / 12 februarie 1866 a fost forţat să abdice. Părăsind ţara s-a instalat la Florenţa, apoi
la Heidelberg ( 1873 ), unde se stinge din viaţă la 15 mai 1873. Adus în ţară ( 1873 ) a fost înhu-
mat la Ruginoasa, iar după primul război mondial la biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

3

GEORGE DIAMANDY
S-a născut la 27 februarie 1867. Studiile primare şi cele ale Liceului “Codreanu” le-a făcut
în Bârlad, apoi studiile superioare la Paris.
A activat în cercuri socialiste din ţară şi din străinătate ( Franţa, Belgia, Elveţia ). La Paris
a scos revista de studii sociale “Ere Nouvelle”. În ţară devine primul director al ziarului
“Lumea nouă”, de la care demisionează. Participant la Congresul al II-lea al Internaţionalei
Comuniste de la Bruxelles ( 16 – 22 august 1891 ), apoi la Congresul Internaţional al Studenţilor
Socialişti ( Geneva, 12 – 24 decembrie 1893 ). În iunie 1899, trece ca şi ceilalţi, generoşii, în
Partidul Liberal. Discreditat politic, pleacă pentru aproape doi ani la Paris unde a intrat într-o
mişcare a intelectualilor. La 26 februarie 1901 revine în ţară la cererea guvernului liberal, devine
deputat şi îşi reia activitatea literară.
Preşedintele Cercului Literar şi Artistic “Comedia” care avea ca scop de a crea încrederea
în literatura română şi arta naţională. În 1912, refuzând direcţia Teatrului Naţional din
Bucureşti, preferă scaunul de deputat liberal de Bârlad ( aripa stângă, dizidentă ).
Preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români ( 1914 – 1916 ), preşedinte al Autorilor
Dramatici, directorul general al teatrelor şi al Teatrului Naţional bucureştean ( 1914 – 1915 ), s-a
străduit să restructureze Conservatoarele dramatice din ţară.
Ia parte activă la luptele primului război mondial, deşi era bolnav de angină pectorală şi
putea fi scutit militar.
La Iaşi, în 1917, formează alături de alţi intelectuali, Partidul Muncii de orientare de
stânga.
Pleacă în Rusia ( fratele său, Constantin, era ambasador ) pentru a observa evoluţia
revoluţiei bolşevice. Dorind să plece de acolo în Anglia, porneşte din Vladivostok pe vasul
“Kursk”, pe care moare la 27 decembrie 1917, în urma unui atac de cord. Sicriul său fiind
scufundat în mare, în dreptul insulelor Feroe.
A colaborat la multiple periodice literare şi politice.
Dintre piesele sale de teatru, amintim: Tot înainte ( 1910 ), Bestia ( 1910 ), Dolorosa ( 1911 ),
Raţiunea de Stat ( 1912 ), Chemarea codrului ( 1913 ), Una dintr-o mie ( f. a. ), Veşnica întrebare ( f. a.).

ELENA F. FARAGO
S-a născut la 29 martie 1878 dintr-o familie numeroasă cu şapte copii. Francisc Paximade,
tatăl său, era născut în insula Tenedos din Marea Egee.
În Bârlad a urmat cursurile şcolii primare ( clasa I la Pensionul Varlaam, clasa a II. a la
Institutul Nathalie Drouhet, restul claselor la Şcoala primară de stat nr. 1 de fete, pe care le
absolvă în 1888 ), după care se înscrie la Şcoala Profesională de fete “Nicolae Roşca Codreanu”,
de unde se retrage după absolvirea clasei a III-a.
Rămasă orfană de ambii părinţi se mută în Bucureşti unde este adoptată de Gh. Panu şi I.
L. Caragiale.
Debutul literar şi-l face în 1902. Căsătorită, se mută la Constanţa, Brăila, Bucureşti şi
Craiova. În ultimul oraş, devine directoarea Fundaţiei “Alexandru şi Arestia Aman” ( cu
muzeul şi biblioteca ), inspectoare a Azilurilor de Copii, membră în Comitetul de Lectură al
Teatrului Naţional craiovean, a întemeiat revista “Năzuinţa” ( 1922 ).
A fost sărbătorită la 50 şi la 60 de ani, devenind şi cetăţeană de onoare a Craiovei. A
primit Premiul “Adamachi” ( 1908 ), “Premiul Neucholtz”, ambele ale Academiei Române,
Premiul “Femina” ( 1925 ) din Paris şi Premiul Naţional pentru literatură ( 1937 ).
A colaborat la majoritatea revistelor literare din ţară cu poezii originale şi cu traduceri.
Poezia sa este subtilă, muzicală, barocă. Are lucrări mai ales pentru copii.

4

la 14 noiembrie 1926. în regia lui V. care a primit 1 400 000 lei şi. Poezii ( 1937 ). Oamenii mari când au fost mici ( 1945 ). obţinând premiul I cu cartea Povestiri pentru copii. Copiilor ( 1913 ). I. Aceeaşi editură i-a mai acordat două premii ( 1924 şi 1927 ). reangajându-se la Teatrul Naţional din Bucureşti. unde a susţinut activitatea Teatrului Naţional. 5 . Teatrul Naţional a plătit 3 762 000 lei. 1 de fete din Bârlad.classe”. din cauza unei infirmităţi create la o ureche. Istvan. precum şi 13 volume de nuvele şi romane ( 1920 – 1945 ). Debut ( 1920 ) la concursul literar al Editurii “Cartea Românească”. În timpul primului război mondial a rămas în Bucureşti. A publicat peste 500 de articole. Mutându-se în Bucureşti s-a înscris la Institutul “Meteanu” fără a-l absolvi. Să fim buni ( proză. Din volumele ei amintim: Versuri ( 1906 ). 1928 ). Şoapte din umbră ( 1908 ). Asztalos etc. timp în care făcea parte din corul Operei din Bucureşti. apărând în spectacole patriotice. dirigintele Oficiului P. A urmat cursurile Şcolii primare nr. abia revenite la trupul ţării. În vara anului 1919 pleacă într-un turneu în Transilvania şi Bucovina. Poezii alese ( 1924 ). Popa. ce sfidau cenzura germană. A tradus 50 de titluri de romane şi stilizări literare. GABRIELESCU Născută ca al cincilea copil al lui Mihail Gabrielescu. cerând despăgubiri morale şi materiale de două milioane de lei. Cehov. dintre care amintim: Isprava lui Ursu ( 1924 ). Secretul profesional ( 1940 ). MARIA GIURGEA S-a născut la 29 septembrie 1878. În 1926. la 30 septembrie 1893. Vasile Goldiş refuză propunerea Teatrului Naţional de a o declara “societară hors . Lumina care nu se stinge ( 1937 ). totodată. reclamând şi alţi actori aflaţi într-o situaţie similară. nuvele şi recenzii. după care şi-a urmat familia la Focşani. unde a frecventat cursul inferior al Institutului particular “C. din Bârlad. act samavolnic. Joacă în reprezentaţie la Teatrul Naţional din Craiova. motiv pentru care Maria Giurgea a dat în judecată direcţia Teatrului Naţional. Din 1909 trece la “Compania Davilla” pe care o părăseşte în 1911. a refuzat să colaboreze la alte ziare şi reviste în perioada 1941 – 1944. Mironescu”. Teatrul “Liga Culturală” îi montează în 1925 piesa Bujorel în împărăţia păsărilor. Traduceri libere ( 1908). Paustovski. Lawson. Dostoievschi. abia la 1 august 1926 a fost declarată “societară de onoare” a Teatrului Naţional din Bucureşti. iar un alt premiu i l-a acordat Editura “Cugetarea” ( 1937 ). A tradus din Balzac. Keller. Procesul a fost câştigat de către reclamantă. Poveşti cu haz şi tâlc ( 1929 ). arta ei a cucerit Bucureştiul. la 4 ianuarie 1954. “Femeia” şi “Căminul”. Sindicatul ziariştilor din Turnul Măgurele o declară membră de onoare ( 1925 ). 1922 ). o scoate la pensie din oficiu. directorul Teatrului Naţional. Din traista lui Moş Crăciun ( 1920 ). Alexandru Hodoş. Marşul femeilor ( 1933 ). T. T. Prévost. Necunoscuta ( nuvele. Uimitoarele întâmplări dintr-o vacanţă ( 1927 ). ALICE M. Din 1913 profesoară la Conservator. în vârstă de 76 de ani. iar în 1941 devine membră a Societăţii Scriitorilor Români. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti (1893-1897) la clasa Aristiţei Romanescu. Angajată la Teatrul Naţional din Bucureşti în stagiunea 1907-1908. Wilde. participă la inaugurarea teatrului din Sala “Comedia” ( 1911 ). Cu excepţia revistelor “Mariana”. Nemçova. Se stinge din viaţă la Craiova.

Roşca Codreanu”. Mali. A predat limba şi lite- ratura română la diferite şcoli din Bârlad şi din împrejurimi. San Marino. MARCEL GUGUIANU Născut la 28 iunie 1922. iar cursurile liceale la Liceul “Gh. A fost laureat al Festivalului naţional de poezie “Mihai Eminescu” de la Iaşi. vis-á-vis de Muzeul “V. muzică şi lumină în Bucureşti. Din 1948 participă cu lucrări de sculptură la expoziţii anuale şi bienale. CEZAR D. în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni Are o colecţie muzeală. A fost recompensat cu Placheta de onoare a Bienalei din Napoli ( 1972 ). În 1992 s-a creat Fundaţia “Marcel Guguianu”. la Contess Madelaine din New-York. din partea preşedintelui României. la care a debutat. După o pauză de un an. ocupându-se cu restaurarea unor monumente istorice din Iaşi şi din Bârlad. Paris. Cu ocazia aniversării a 80 de ani de viaţă şi peste 60 de ani de activitate ( 11 iulie 2002 ). a primit înalta distincţie Steaua României în Grad de Cavaler. Debutul său în volum Rod. Sevilla. Washington. Ankara. A apărut în spectacole de poezie. toate trei din Napoli. 6 . cu Diploma Benemerenza ( 1975 ). cu Diploma Senne a Academiei Internaţionale Pontzen ( 1973 ). Odense. Între 1954 – 1956 a funcţionat la Iaşi. din pricina unei boli dureroase. Montpellier. în 1948. În timpul celui de-al doilea război mondial. a căzut în misticism. Miami. Se mută în Bucureşti în 1956. A funcţionat ca profesor de desen şi caligrafie la şcolile din Bârlad: Liceul “Gh. timp de doi ani. Roma. În Bârlad a urmat cursurile actualei Şcoli generale nr. Ion Iliescu. Sao Paolo. Zaharia Stancu. “cele două valori care se neantizează reciproc”. Liceul Industrial de băieţi. Premiul I la concursul “Nissida D’Oro” ( 1983 ). Maria Giurgea. “Vasile Pârvan”. 2. după ce directorul Teatrului Naţional. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi ( 1966 ). Au demarat lucrările pentru Complexul muzeal Marcel Guguianu. Pârvan”. IVĂNESCU Născut la 6 august 1941. a studiat teatrul clasic la Paris cu Paul Mounet. Liceul Comercial de băieţi. reintră în teatru în 1930. În continuare a frecventat cursurile şi lucrările Şcolii de belle – arte din Bucureşti ( 1941 – 1945 ). În Bârlad a urmat cursurile şcolii primare şi o parte a celor secundare pe care le termină în Galaţi. Belgrad. A participat la expoziţiile din Budapesta. a îndepărtat-o din teatru. Napoli. New-York. Medalia de aur şi placheta de onoare a Republicii San Marino ( 1981 ). la clasa lui Corneliu Medrea. Aradjelovač. inclusiv în Bârladul său natal. stingându-se din viaţă. părăsită şi uitată pe nedrept. Palme D’Or ( 1975 ). Participant la multe manifestări culturale din ţară. anonim. Devine redactor ( 1969 ) la revista “Argeş” din Piteşti şi apoi la revista “Luceafărul”. în 1968. în zona centrală a oraşului. Roşca Codreanu” ( primele două clase ) şi la Complexul Şcolar ( promoţia 1960 ). care-i poartă numele. Teatrul Naţional din Cluj o solicită să joace în reprezentaţie. Este membru al Băncii Mondiale. care va adăposti impresionanta sa colecţie. Leit – motivul ciclului Rod este condamnarea naşterii şi morţii. Din 1956 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici. Piteşti dovedind înalte calităţi de baladist şi şansonetist.

Doina ( 1983 ). lucrând. La Baaad ( 1979 ). Grigurcu. După ce a fost avansat la gradul de colonel ( 1917 ). al cărui director devine. recunoscută în întreaga lume. La Baaad ( antologie. aprecia Gh. Muzeon ( 1979 ). iar în primul război mondial a organizat şi activat în Spitalul IV de evacuare. în diferite localităţi ale Moldovei: numai între noiembrie 1916 – mai 1917 a operat peste o mie de răniţi. 7 . teza de doctorat fiindu-i premiată. Întors în ţară ( 1895 ) este numit asistent la Institutul de Anatomie Topografică şi Chirurgie Experimentală din Bucureşti ( 1895 – 1900 ). În 1907 i s-a încredinţat un serviciu de chirurgie la Spitalul “Sfântul Spiridon” din Iaşi la care efectua 300 – 400 de operaţii anuale. Opera poetică ( 2000 ). Transferat în Bucureşti ( 1912 ) este numit profesor la Clinica a III-a chirurgicală a Spitalului “Filantropia” şi subdirector al Institutului de Anatomie Topografică. 1996 ). Rod ( 1985 ). Doctor în medicină şi chirurgie la Paris ( 1895 ). lăsând în urma sa o şcoală românească medicală. După absolvirea şcolii primare din Bârlad a urmat cursurile secţiei moderne a Liceului Internat “Costache Negruzzi” din Iaşi ( promoţia 1902 ). A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Paris ( 1888 – 1895 ). Şi-a imaginat şi perfecţionat 77 de piese chirurgicale şi diferite procedee chirurgicale din Paris ( 1928 ). Rod III ( 1975 ). a complexei sale construcţii clădite pe original. preparator – ajutor la Anatomie Patologică. poezia lui Cezar Ivănescu se vrea un analogon al Lumii”. Timpul asasinilor ( 1997 ). a tâlcurilor sale depăşind pitorescul. a. Poeme ( 1998 ). Rod IV ( 1977 ). Sutrele muţeniei ( 1994 ). Profesor de Anatomie descriptivă ( 1906 ) la Institutul de Anatomie din Iaşi. „Datorită naturii sale pluricorde. operând în localul Şcolii Normale de băieţi din Bârlad. simultan şi în Laboratorul de Chimie ( 1890 – 1892 ). Decedează ( electrocutat în baie ) la 5 mai 1934 în Bucureşti. ca fiu al lui Dumitrache şi Ruxandra Vasiliu. MOLDOVANU Născut la 15 august 1883. ERNEST JUVARA Născut la 5 mai 1870. Din volumele sale: Rod ( 1968 ). unde organizează o clinică model. Extern al spitalelor din Paris ( 1890 – 1893 ). Poeme ( 2001 ) ş. În timpul Campaniei din 1913 a organizat lazarete de holerici. A fost decorat cu “Steaua României” în grad de cavaler. În 1970 UNESCO a sărbătorit un secol de la naşterea acestui fiu strălucit al Bârladului CORNELIU D. Doina ( 1987 ). Este director al Editurii Junimea din Iaşi. S-a implicat în traducerea şi editarea unei părţi a operei lui Mircea Eliade. apoi asistent la institutul similar din Iaşi. Desenele sale anatomice constituie şi astăzi lucrări inegalate. perioadă în care i se încredinţează direcţia Laboratorului de Anatomie pentru disecţii şi executarea planşelor. Rusia ) ( 2000 ). trece la Spitalul IX de evacuare. Din motive de ordin socio-politic i s-au refuzat de la tipărire multe volume pe care le are în manuscrise. Cursurile primare şi liceale le-a făcut la Bucureşti. precum şi 110 lucrări. 1995 ). Jeu d’Amour şi Doina ( antologie. Demobilizat ( 1918 ) îşi reia postul la spitalul “Filantropia” de la care se transferă ( 1923 ) la Spitalul “Brâcovenesc”. Pentru Marin Preda ( 1996 ). Debutul literar la ziarul “Paloda” din Bârlad. Doina ( Tatăl meu. Baaad ( 1970 ). A colaborat la majoritatea revistelor literare din ţară. vibrând spre infinit. preparator al conferinţelor şi exerciţiilor practice de etologie.

cel de-al doilea volum fiind premiat de către Academia Română ( 1913 ). În Bârlad a terminat cursurile şcolii primare şi ale Liceului “Gh. împrumută cărţi de la Biblioteca Universităţii din Cernăuţi şi cumpără altele de la anticariatele din Viena şi Berlin. reporter. 1913). Nu se cunoaşte motivul pentru care a stat în Bucovina. Franţa i-a acordat titlul de Officier d’Academiei ( 1919 ) şi Legiunea de onoare ( 1928 ). poveşti. Alte volume: Sărbătoarea moşilor ( 1915 ). Culegătoare de balade. lăsând publicate 20 de volume şi sute de articole. a înfiinţat Consiliul literelor pe lângă Ministerul Artelor ( 1926 ) şi Casa Scriitorilor ( 1938 ). mituri solare. Din Comitetul ei de conducere a făcut parte până în 1944. Roşca Codreanu” ( promoţia 1876 ). dar pasiunea pentru folclor nu a părăsit-o până la dispariţia ei ( 1939 ). Între 1917 – 1918 s-a refugiat la Iaşi unde a devenit redactorul oficiosului Cartierului General al Armatei. NICULIŢĂ VORONCA S-a născut în 1862 ca fiică a unui macedonean şi a unei sucevene. Secretar al Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti ( 1904 ). Constantin Rădulescu – Motru. Zaharia Voronca ( 1851 – 1920 ). omul de artă şi patriotul Corneliu Moldovanu încetează din viaţă la 2 septembrie 1952. A devenit licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1902). Dumitru Evolceanu. Licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti ( 1880 ). s-a născut în 1858. Ion Bianu. ELENA I. Este un pionier al cinematografiei române. Şi-a petrecut o bătrâneţe săracă. “Românul”. sub ocupaţia austriacă. A întâmpinat multe piedici la tipărirea celor două volume de studii de folclor ( 1908. având profesori pe Titu Maiorescu. a organizat şezători literare. pentru a se putea întreţine material. Literatul. A fost profesor de Istoria literaturii dramatice şi a costumelor la Conservatorul din Capitală ( 1911 ). A primit Premiul Naţional de poezie ( 1933 ). A fost membru al Consiliului administrativ al Societăţii Române de Radiodifuziune. În 1922 i se acordă oficial numele de Corneliu Moldovanu. deşi avea o constituţie fizică puternică. Industria casnică în Bucovina ( 1922 ). Avidă de lectură. A colaborat cu lucrări folclorice la multe reviste şi ziare (inclusiv la cele din Bârladul natal). creându-le un fond de pensii şi ajutoare. Studiile şi le-a făcut la institutele particulare “Humpel” şi “Zilenschi” din Botoşani. calitate în care a rechemat în teatru pe unii actori excepţionali. PALADE Ca descendent al uneia din cele mai vechi familii de boieri moldoveni. estetul. Membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români ( 1909 ) al cărui preşedinte a fost între anii 1921 – 1923 şi 1932 – 1935. În această perioadă a fost corector. A fost căsătorită cu secretarul Societăţii “Arboroasa”. GHEORGHE D. Devine directorul Teatrului Naţional din Bucureşti şi directorul general al teatrelor ( 1924 – 1926 şi 1927 – 1928). În 1914 i s-a montat prima piesă de teatru. pedagog şi profesor la pensioane particulare. datini. Fluturii. la Teatrul Naţional din Bucureşti. legende. luptând pentru demnitatea şi prestigiul scriitorilor şi obţinând pentru ei condiţii materiale mai bune. A iniţiat premii literare. Mihail Dragomirescu. pensionaţi prematur de către precedenţii directori. 8 .

Al. Pleacă pentru studii de specializare la Halle. când a devenit ministru ). devenind membru al Comitetului Executiv. volumul de versuri Stampă veche ( în manuscris ). când debutează în literatură. Zorile Unirii ( în manuscris ). după care revine la catedra sa de la “Naţionalul” ieşean. la banchetul oferit lui de către municipalitatea bârlădeană cu ocazia inaugurării statuii sale. Joc primejdios ( 1935 ). A urmat cursurile şcolii primare şi ale liceului în Bârlad. N. unde a locuit tot restul vieţii. devine membru al Partidului Liberal. A fost membră a Societăţii Scriitorilor Români şi a Societăţii Autorilor Dramatici Români. Este numit Ministrul Agriculturii. oraş în care revenea deseori după părăsirea lui. Debutează în teatru cu drama Păcatul ( 1924 ). Are publicate circa 50 de schiţe şi nuvele. A mai publicat volumul de nuvele Domniţa şi Jupâniţa. Trenul de plăcere ( în manuscris ). În Bârlad a urmat cursurile şcolii primare ( 1866 – 1870 ) şi ale Liceului “Gh. Teatrul Naţional bucureştean a premiat-o de mai multe ori. apoi profesor titular ( 1896 ). A predat cursuri de economie politică la Şcoala liberă de Ştiinţe de Stat. Odată cu unificarea Partidului Liberal ( după moartea lui I. A fost decorată cu Meritul Cultural ( 1943 ). 1888. Moare în Bârlad la 27 mai 1903 în Grădina Publică. Rebreanu. Intră în cercul “Junimii” pe care-l abandonează după câţiva ani. nuvele şi schiţe. A purtat vastă corespondenţă cu V. A scris articole. I. Bulgăraş. Tonitza şi P. LUCREŢIA N. Brătescu – Voineşti. Sorbul etc. între anii 1888 – 1890. Profesor de Limba română la Liceul Naţional din Iaşi (din 1884). Palade revine la Partidul Liberal ( 1891 ). G. Adept al libertăţii absolute a presei. Al. Comerţului şi Domeniilor ( 15 octombrie 1895 – 21 noiembrie 1896 ). Popa. La crearea catedrei de Filologie română la Universitatea ieşeană ( 1893 ) este numit profesor universitar suplinitor. Încetează din viaţă în Bucureşti la 2 februarie 1961. Urmează comedia Anuţa ( 1924 ). Roşca Codreanu” ( 1870 – 1877 ) şi apoi cursurile Facultăţii de Litere din Iaşi ( 1877 – 1881 ). Ministrul Justiţiei ( 12 ianuarie – 1 octombrie 1898 ). Din 1888 devine dizident al Partidului Liberal şi creează ( cu o parte dintre conservatori şi cu radicalii liberali ) aşa-numita Opoziţie Unită. C. pentru achiziţionarea picturile bârlădenilor N. a. Brătianu ). f. acolo. ca fiica lui Nicolae şi Ana Manoliu. drama Orbul ( teatrul radiofonic ): romanele Mărăcini ( 1937 ). Intrând în viaţa politică ( 1884 ). M. Ministrul Finanţelor ( 1 octombrie 1898 – 11 aprilie 1899 şi 14 februarie 1901 – 9 ianuarie 1902 ). După ce a fost ales membru 9 . unde studiază filologia clasică şi modernă. Ca avocat şi ziarist a colaborat la “Românul” şi “Gazeta Poporului” ( al cărui director a fost până în 1895. A fost ales deputat în trei legislaturi ( 1884. Irozii ( în manuscris ). Davilla. PHILIPPIDE Părintele filologiei române s-a născut la 1 mai 1859. arheologia. L. D. PETRESCU Născută la 12 decembrie 1882. 1891 ). ALEXANDRU I. istoria filosofiei greceşti. A lăsat lucrări cu caracter juridic şi politic. Căsătorită cu avocatul George Petrescu se mută în Bucureşti. Ministru de Interne ( 18 / 31 iulie – 22 noiembrie 1902 când şi-a dat demisia din cauza unei boli cardiace). Industriei. cu excepţia refugiului din Moldova ( 1917 – 1918 ). Puiul de lup ( 1933 ). În timpul studenţiei a fost “subbibliotecarul” Bibliotecii Centrale din Iaşi. I.

Îşi revine după un atac de paralizie ( ianuarie 1926 ). Acolo a creat primul teatru românesc de păpuşi şi marionete. Istoria limbii române. Debutează în literatură ca elev. judeţul Tutova. apoi “Muncă şi lumină”. aducându-i sfârşitul la 12 august 1933. Director general al Teatrului Naţional din Cernăuţi ( 1927 – 1929 ) unde a montat 41 de premiere şi reluări. până la litera D ). a deschis un ciclu de audiţii muzicale însoţite de conferinţe. C. director al Oficiului Naţional Cinematografic ( O. Originea românilor. devine pedagog la Liceul Internat pentru a-şi asigura situaţia materială. Director al Teatrului Muncito- resc “Muncă şi Voie Bună” ( 1938 ). demisionează din postul de director al Teatrului “Muncă şi Voie Bună” ( 1944 ) şi se angajează regizor la Sala “Comedia” a Teatrului Naţional bucureştean. la Facultatea de Drept. la 30 martie 1946. comuna Griviţa. În cadrul Grupării teatrale “Atelier” ( 1923 – 1924 ) a predat cursul de Istoria Costumului şi Decorului. dramă şi comedie a Conservatorului din Bucureşti. în 1943. pentru un timp. actor al Teatrului Naţional din Iaşi ( 1918 ). la care lucrează până în 1906 ( 11 744 pagini în folio. Inspector delegat cu organizarea teatrului sătesc ( 1934 ). Roşca Codreanu” ( promoţia 1908 ). devenit “Luptă şi lumină”. începe lucrarea la Dicţionarul limbii române. S-a înscris la Conservatorul ieşean şi. Trece la Teatrul din Sărindar ( 1939 ). Participă la Paris ( 1937 ) cu machete de decoruri de teatru. Se dedică în exclusivitate scrisului ( 1933 – 1938 ). unde se căsătoreşte cu Getta Kernbach. După o călătorie în Occident ( 1914 ) se întoarce în Iaşi pe care nu-l va părăsi până la moartea sa.corespondent al Academiei Române ( 1898 ). VICTOR ION POPA Născut la 29 iulie 1895. unde tatăl său era învăţător. La Iaşi urmează cursurile primelor cinci clase de liceu la Liceul internat “Costache Negruzzi”. În Bârlad a urmat cursurile şcolii primare şi ale Liceului “Gh. A fost profesor suplinitor la catedra de Dicţiune. Intră în lumea umbrelor în Bucureşti. Membru titular al Academiei Române ( 1900 ) la şedinţele căreia a participat de două ori ( 1910 şi 1918 ). Gramatica elementară a limbii române ( 1897 ). ( 1894 ). I. Şcoala primară a urmat-o în Călmăţui. Regizor la Teatrul “Regina Maria” ( 1929 – 1933 ). iar ultimele două clase liceale la Liceul “Naţional”. ). în anul şcolar 1943 – 1944. devine ajutor de pictor la Teatrul Naţional din Bucureşti ( 1923 ). Montează piese la Teatrele Naţionale din Craiova şi Cernăuţi. 10 . revenit în Iaşi. ŞTEFAN PROCOPIU Născut la 19 ianuarie 1890. N. Participant la şedinţele cenaclului literar Academia Bârlădeană ( 1917 – 1919 ). stabilit în Bârlad ( 1919 ). pictor scenograf. ceea ce i-a adus conferirea Legiunii de onoare din partea guvernului francez. secretar literar ( 1925 – 1926 ). secretar al Societăţii Autorilor Dramatici ( 1923 – 1924). Din volumele sale: Introducerea în istoria limbii şi literaturii române ( 1888 ). Director de scenă la Teatrul Popular Bucureşti ( 1924 ). Între anii 1916 – 1917 a urmat Şcoala de ofiţeri de rezervă şi a luat parte la luptele de la Oituz. I. din 1931 i s-a instalat o arterioscleroză care i s-a agravat după moartea soţiei sale ( martie 1933 ). pe care-l absolvă în 1914. cu Regimentul 12 Infanterie din Bârlad. ( 1925 ). A publicat zeci de articole de specialitate şi a lăsat în manuscris numeroase lucrări.

Devine judecător al Divanului Domnesc din Iaşi ( 1849 – 1850 ). Asistent universitar la catedra de Aplicaţiile electricităţii la Universitatea din Bucureşti. candidat la căimăcămia Moldovei. până la 1 februarie 1941. Studiile şi le-a făcut în străinătate. “Crucea”. A fost funcţionar la Ministerul Cultelor şi Artelor. Doctor honoris causa al Politehnicii din Iaşi ( 1 februarie 1967 ). membru al Comisiei mondiale pe anul 1970 de propuneri pentru Premiul Nobel la Fizică. apoi ministrul Lucrărilor Publice ( 1850 ). poezii. A publicat. a. STURDZA S-a născut la 8 noiembrie 1810 ca fiul vornicului. povestiri. Între 1 septembrie 1917 – noiembrie 1919 a funcţionat la Catedra de fizică a Liceului “Gh. NICOLAE G. Absolvent al unei şcoli primare şi ale Liceului “Gh. la care a predat până la pensionarea sa ( 1 octombrie 1962 ). Gorki ş. spătarului şi agăi Constantin Sturdza ( 1757 – 1817 ) din Bârlad. după care a urmat alte studii universitare la Paris. lucrând în Laboratoire de récherches physique. Reia catedra sa din Bucureşti. A încetat din viaţă în 1944. A fost clasificat primul pe ţară la examenul de capacitate (1919). traduceri din Edmon Rostand. Descoperitor al Efectului Procopiu. Paul Langevin. 11 . Savantul de valoare mondială a încetat din viaţă în Iaşi la 22 august 1972. fabule. Henri Sienkiewicz. precum şi la altele din capitală şi din provincie. piese de teatru. Membru al Societăţii Autorilor Dramatici ( 1910 ). poezii. M. membru al multor societăţi ştiinţifice române şi străine. până în 1849. De foarte tânăr a scris piese de teatru ( prima i s-a reprezentat la Teatrul Naţional din Bucureşti în stagiunea 1891 – 1892 ). Devine doctor în Ştiinţe Fizice la Sorbona ( 5 martie 1924 ) şi până atunci avea publicate 30 de lucrări. “Paloda”. Aimè Cotton. Devine şef de lucrări la catedra universitară sus-amintită ( 1919 ). Descoperitor al Magnetonului Niels – Bohr. A fost decanul Facultăţii de Electrotehnică a Politehnicii “Gheorghe Asachi” din Iaşi de la înfiinţarea ei ( decembrie 1937 ). când trece decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Iaşi. A publicat peste o sută de volume: romane. Roşca Codreanu” din Bârlad. Căldură şi Electricitate a Universităţii din Iaşi. lăsând publicate 177 de lucrări ştiinţifice. Face studii de specialitate la Paris cu profesorii Gabriel Lippmann. În 1940 era pensionar. Guy de Maupassant. nu i s-a acordat Premiul Nobel dintr-o neglijenţă a comisiei. de unde se întoarce în 1833. Roşca Codreanu” ( promoţia 1880 ) din Bârlad. piese de teatru etc. preşedintele Divanului Domnesc ( 1856 ). iar la 15 ianuarie 1925 este numit profesor titular la catedra de Gravitate. nuvele. comisar al guvernului pe lângă Banca Naţională a Moldovei. Membru al Academiei Române ( 1955 ). cântece pentru copii. în zeci de ziare şi reviste. Licenţiat al secţiei Fizico – Chimice a Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi ( 1912 ). Marie Curie. VASILE C. RĂDULESCU – NIGER S-a născut la 2 ianuarie 1861. sub diverse pseudonime. Charles Fabry. premiat al Academiei Române ( 1920 ). A colaborat la ziarele bârlădene “Tutova”. ocupându-se cu administrarea moşiei sale.

unde-şi deschide o expoziţie personală ( 1910 ). Căsătorit cu Zulnia Negri ( 1823 – 1901 ). “Cartea 12 . “Sala Mozart”. în cadrul unei excursii arheologice. Roşca Codreanu” ( 1900 – 1902 ). S-a reîntors în ţară în 1911. în 1854 până în 1901. “Sala Hasefer”. A fost nevoit să cedeze în faţa ostilităţii elementelor conservatoare. după care rămâne numai la catedra sa. “Salonul umoriştilor”. “Salonul Societăţii umoriştilor români”. Intrând în lupte în primul război mondial. Cumnat şi văr cu Costache Negri şi văr cu Manolache Costache Epureanu a suferit eşecuri guvernamentale la începutul domniei lui Cuza ( el formase primul guvern moldovean 17 / 29 ianuarie – 6 / 18 martie 1859 ). Ştefan Dimitrescu şi Oscar Han ) cu care expune la alte şapte expoziţii. În vara anului 1903 ( la 17 ani ) călătoreşte în Italia. Se retrage din asociaţia “Arta Română” şi creează “Grupul celor patru” ( alături de Francisc Şirato. prin concurs. la expoziţii colective şi personale. una din surorile lui Costache Negri. La detronarea lui Cuza se retrage din viaţa politică. Salonul Oficial. Paris. Ocupă catedra de Pictură a Academiei de Arte Frumoase din Iaşi ( 1930 ). biserica din Netezeşti – Ilfov ( 1914 ). bisericile din Poieni – Vaslui ( 1911 ). Obţine. În semn de protest faţă de o nedreptate constatată. “Sala Liedertafel”. de unde se întoarce cu boli pe care le va purta toată viaţa. Încetează din viaţă în ianuarie 1870. Schitul Durău ( 1935 – 1937 ). biserica din Grozeşti – Bacău ( 1912 ). A pictat. alături de Anastasie Panu şi Ştefan Catargi. Deputat în Adunarea Ad–Hoc ( 11 septembrie 1857 ) în districtul Tecuci. cu regularitate. ca fiu al negustorului Nicolae Antoniţă ( Toniţă ). la care devine şi rector ( 1937 – 1939 ). Retras în Tecuci este scos de pe lista alegătorilor de marii proprietari. la 26 februarie 1940 şi a fost înmormântat în cimitirul Ghencea. Se mută în Bucureşti ( 1919 ) unde participă. “Teatrul Naţional”. “Viaţa Românească”. de unde demisionează ( 1916 ). Se stinge din viaţă în Bucureşti. “Maison d’Art”. Popovici ). refuză să se prezinte la examenul de diplomă ( 1907 ) şi pleacă în Germania. de unde demisionează. TONITZA S-a născut la 13 aprilie 1886. toţi favorabili Unirii. A contribuit la alegerea lui Cuza ca domn. Din 1921 s-a instalat la Vălenii de Munte. Veneţia. unde expune picturile sale ( 1908 ). 2 ( 1892 – 1896 ). Sfântul Gheorghe – Nou. a fost împotriva legii agrare propusă de Costache Negri. În liceu îşi descoperă talentul de pictor. Părăsind şi studiile din Germania se stabileşte la Paris ( 1909 ). A suplinit catedra de Desen liniar la Liceul Militar ieşean ( 1914 ). Haga. Amsterdam. Salonul Sindicatelor artelor frumoase. Constanţa ( 1931 ). în colaborare. Bucureşti: ( “Tinerimea artistică”. A expus la München. Caimacan al Moldovei ( 1858 ). “Pasajul Majestic”. Scorţeni – Bacău ( 1912 ). certificatul de pictor bisericesc ( 1912 ). urmează primele două clase ale Gimnaziului real “Manolache Costache Epureanu” şi ultimele două clase ale cursului inferior al Liceului “Gh. A fost ministru de Interne şi Preşedinte al Consiliului de Miniştri din Moldova ( 29 ianuarie – 18 martie 1859 ). Debutează în publicistică. Abandonând gimnaziul şi Bârladul ( 1902 ) se înscrie la Şcoala naţională de arte – frumoase din Iaşi ( clasa profesorului Gh. A mai deţinut funcţia de preşedinte al Curţii de Casaţie de la înfiinţarea ei ( 24 februarie 1861 ). Bruxelles. Capela familiei Moruzi din Iaşi ( 1913 ). După absolvirea şcolii primare nr. unde a locuit până în 1924. susţinându-şi examenul de diplomă ( 1912 ). NICOLAE N. După divorţ a avut neplăceri juridice privind dreptul de moştenire a moşiei soţiei sale de la Răcăciuni. Palatul Mitropoliei din Iaşi ( 1906 ). cade prizonier la Turtucaia ( 1916 – 1918 ).

A fost numit de către Casa Şcoalelor inspector general cultural pentru întreaga Basarabie (1926-1928). Între 1929 – 1933 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi. A fost un catalizator al vieţii culturale bârlădene timp de peste o jumătate de secol. Patria ( 1924 ). La arme. A încetat din viaţă în Bârlad. pe adevăratul său nume Gheorghe Gh. 13 . profesor suplinitor de limba română. Licenţiat în Limba şi literatura română. unde profesorul său. devine membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români ( 1908 ). apoi prefect al judeţului Tutova ( 1931 – 1932 ). “Sala Ileana”. gramatică. conduce revista “Freamătul” ( 1911 ). 1 de băieţi “Costache Robu” şi după frecventarea parţială a Gimnaziului real “Manolache Costache Epureanu”. Şcolii de artă şi muzică. Bârlad ( Liceul Comercial ). Examenul de capacitate ( 1935 ) în Limba şi literatura română ( principal ). Sturdza” din Tecuci a deţinut secretariatul redacţional al revistei locale “Analele Moldovei”. istorie şi filosofie la noul liceu de fete abia înfiinţat “Iorgu Radu” ( 1921 – 1922 ). A fost organizată o amplă retrospectivă. Fălticeni şi Galaţi ( 1935 – 1947 ). Debutează. exerciţii de aritmetică şi geometrie pentru clasele I-IV primare. oraşul avându-l învăţător la şcoala primară pe care o absolvise cândva. Olteniţa. Fălticeni şi Bârlad ( din 1903 ). Luptătorilor pentru ţară ( 1913 ). director al Şcolii medii de băieţi de la înfiinţarea ei ( 1912 ). împreună cu Emil Gîrleanu şi Dimitrie Nanu fondează revista “Făt – Frumos” ( 1904 ). face o pauză de câţiva ani. “Salonul de toamnă”. i-a conturat personalitatea intelectuală şi profesională. în 1887 ). director al Şcolii de Aplicaţii ( 1921 – 1922 ). A funcţionat ca profesor suplinitor de pedagogie la Şcoala Normală de băieţi ( 1920 – 1921 ). După absolvirea Şcolii primare nr. înfiinţează Biblioteca Publică ( 1906 ). Obţine examenul de definitivat în 1942. A funcţionat ca profesor la liceele din Tecuci. URSU Născut la 25 ianuarie 1911. după care funcţionează ca învăţător în Craiova. S-a recăsătorit în 1949 cu profesoara Eugenia Leu. A colaborat la majoritatea revistelor şi ziarelor ţării. GEORGE GH.Românească”. A fost revizor şcolar al judeţului Tutova ( 1911 – 1912 ). la 18 august 1957. Focşani. A condus ziarul local “Moldova”( 1928 ). A. Ca profesor al Liceului “D. Bârladul l-a eternizat prin acordarea numelui său Galeriilor de artă. dedicându-se poeziei ( debutul la ziarul local “Paloda”. A primit Diploma de onoare în cadrul “Expoziţiei Universale” din Paris ( 1937 ) şi Marele Premiu Elena şi Gheorghe Vlasto al Academiei Române ( 1938 ). “Galeriile de artă”. la “Dimineaţa copiilor” ( 1925 ). GEORGE GH. Roşca Codreanu” ( 1929 ) din Bârlad. Tinereţă ( 1924 ). Garabet Ibrăileanu. Graiul nostru ( 1925 – 1927 ). TUTOVEANU Bardul bârlădean. Absolvă Şcoala Normală de Institutori din Bucureşti în 1897. ambele din Bârlad. Pseudonimul literar de George Tutoveanu l-a adoptat în 1898. În Bârlad a scos revistele literare ale Academiei Bârlădene: Florile dalbe (1919). iar în 1937 în Limba latină ( secundar ). Din volumele sale: Albastru în şase ediţii. “Sala Dalles” ). Împreună cu Tudor Pamfile şi Toma Chiricuţă înfiinţează Societatea literară Academia Bârlădeană (1 mai 1915). “Căminul artei”. În Bârlad. Sonete ( 1938 ). Absolvent al şcolii primare şi al Liceului “Gh. ca elev. Ionescu. manuale şcolare de compuneri. Scrisul nostru ( 1929 – 1931 ). unei străzi. în două ediţii. s-a născut la 20 noiembrie 1872. Poezii alese ( 1924 ).

vicar al Episcopiei huşene. egumen al bisericii “Sfântului Spiridon” din Iaşi ( 1921 – 1923 ).Beldiceanu ( 1961 ). Tecuciul literar ( 1943 ). Membru al Consistoriului Eparhiei Huşi ( 1897 – 1900 ) unde devine preşedinte ( 1906 – 1909 ). 2. apoi conferenţiar la Institutul Pedagogic de 3 ani din Capitală. la 25 iunie 1980. Revenit în Bârlad a funcţionat ca institutor la Pensionul profesorului Ioan Popescu ( 1879 – 1880 ). premiat al Academiei Române ( 1906. După căsătorie ( 1880 ) a avut şase copii care au devenit profesori. FOŞTI ELEVI AI ŞCOLII BÂRLĂDENE IOAN ANTONOVICI A văzut lumina zilei la 18 noiembrie 1856 în cătunul Similişoara. între 1869 – 1872. 1911. Din cauza unei boli a fost nevoit să urmeze clasa I primară între anii 1865-1868 în Bogdana şi în Chiţocul Vasluiului şi celelalte clase primare la Şcoala publică nr. de metodologie etc. pictori. după care devine paroh al bisericii “Sfântul Ilie” din Bârlad ( 1892 – 1912 ). la Şcoala secundară de fete “Nicolae Roşca Codreanu” ( la care a fost şi director ). inspector de Limba română în Ministerul Educaţiei Naţionale ( 1947 – 1948 ). Dealul brânduşilor ( 1974 ). Colaborator la zeci de reviste literare româneşti. Încetează din viaţă în Bucureşti. judeţul Tutova. devenind locotenent de episcop de Huşi ( până în 1921 ). A fost membru în Comitetul de redacţie al revistei “Limbă şi literatură”. A mai deţinut diferite funcţii şi a fost recompensat cu diferite medalii şi plachete: protoiereu al Inspectoratului Şcolar. Ibrăileanu şi Bârladul ( 1939 ). membru al Comisiei Monumentelor Istorice din judeţul Tutova. volumele de poezii: Salcâm uituc ( 1973 ). apoi pe cele ale Seminarului Socola din Iaşi ( 1876 – 1879 ). apoi membru al Consistoriului superior ( 1909 – 1918 ). participant la multe manifestări culturale din ţară ( şi mai ales din Bârlad ). Lector universitar ( 1961 ). Prodecan al Facultăţii de Filologie ( 1963 – 1971 ). Inspector şcolar al regiunii Galaţi ( 1947 ). şeful catedrei de Literatură a aceleaşi facultăţi. N. manuale şcolare de limbă şi literatură română. 14 . A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti ( 1885 – 1892 ) unde-şi susţine licenţa ( 1892 ). G. apoi al Huşilor ( 1924 – 1931 ). membru de onoare al Academiei Române ( 1919 ). Din volumele sale: Antologia scriitorilor bârlădeni ( 1937 ). inspector general în Ministerul Învăţământului ( 1948–1952). Şi-a susţinut teza de doctorat în Filologie în 1969. consilier comunal şi senator de Tutova. Acolo a creat un muzeu şi a reorganizat “Buletinul Eparhiei Huşilor”. profesor de Religie la Liceul “Gh. 1. S-a pensionat în 1976. Îşi continuă studiile la Seminarul din Huşi ( 1872 – 1876 ). 1912 ). Numit episcop al “Dunării de Jos” ( 1923 – 1924 ). Viaţa lui Nicolae Beldiceanu (1942). Cele mai frumoase poezii româneşti. precum şi la Externatul de fete. 1972 ). profesor de Filosofie şi de Limba română la Şcoala Normală. Între 1952 – 1961 a funcţionat la Liceul “Aurel Vlaicu” din Bucureşti. arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei ( 1921 ). după care a fost hirotonisit sub numele de Iacov Bârlădeanu. magistraţi. comuna Bogdana. Fulgi de zăpadă ( 1978 ). 2 volume ( 1937 în colaborare ). a primit Medalia de aur şi Placheta de colaborator al Expoziţiei jubiliare din 1906 ( la cea de a 40-a aniversare a urcării pe tron a principelui Carol ). membru al Societăţii Franceze de Istorie. Roşca Codreanu”. Memorialistica în opera cronicarilor ( teză de doctorat. PERSONALITĂŢI. de lângă biserica Vovidenie din Bârlad.

Întors de la Paris ( 1924 ) a lucrat în laboratorul sus-amintit (cu profesorul Ştefan Besnea). a febrei recurente. colaborând la “Ajutorul Roşu”. lucrând şi în Laboratorul de Histologie şi Anatomie patologică Bucureşti. iar din 1935 la Spitalul Central. apoi a urmat cursurile Liceului “Gh. După 1944 a mai făcut parte şi din Comitetul Executiv al Partidului Naţional Popular. Dimitrie Bagdasar a studiat traumatismele cranio–cerebrale. Are publicate zeci de articole în periodicele vremii. a febrei tifoide. organizând în Universitate mişcarea comunistă. Un dascăl ardelean la Bârlad. După susţinerea doctoratului ( 1922 ). sanatorii. devine medic secundar la secţiile neurologie şi chirurgie ale Spitalului Militar. era mândru şi demn. Între 1913 – 1919 a urmat cursurile Facultăţii de Medicină la Institutul Medico – Militar. iar în anul 1956 Clinica de neurologie a Spitalului Central primeşte numele savantului care va rămâne în istoria medicinii româneşti. Intre 1937 – 1945 a funcţionat în calitate de funcţionar la catedra de Neurochirurgie din Bucureşti. comuna Roşieşti. 1911. În 1939 a participat la Congresul Naţional de Chirurgie din Bucureşti. luptând contra partidelor politice istorice ( Naţional – Ţărănesc şi Liberal ). A creat Institutul de Endocrinologie Bucureşti. 1924. Din volumele sale: Geografia comunei Bogdana ( 1889 ). 1915. Ioan Popescu ( 1928 ). abcesele intracraniene. a dirijat campanii antitifosexantematice. A fost unul din iniţiatorii ARLUS-ului. calitate în care a creat 60 de circumscripţii rurale noi. După 1944 a făcut parte din Apărarea Patriotică ( pe care a condus-o între anii 1942-23 august 1944 ). în colaborare. Fraţii Gheorghe şi Nicolae Roşca Codreanu ( 1908 ). compresiunile radiculo– medulare. în două ediţii ). 100 de case de naşteri la ţară. Şcoala primară a urmat-o în satul natal. unde a învăţat neurochirurgia modernă. post-mortem. Sclavia şi creştinismul ( 1892. promoţia 1913 ). Traite de Neurologie ( 1951 ). 15 . avea respect pentru valoarea oamenilor. Acolo şi-a dat seama de importanţa neuroanatomiei şi neurohistologiei. iar din 1942 a intrat în Partidul Comunist din România. apărându-i în procese. DIMITRIE I. în satul Idrici de Jos. Academia Română îl declară. la 17 decembrie 1893. Palestina. A condus clinica sa cu metodă şi ordine. La 15 iulie 1946 încetează din viaţă în Bucureşti. După demisia din armată ( 1927 ) face studiile de specializare la Boston (SUA) în clinica profesorului Harvey Cushing. La 6 martie 1945 a fost numit ministrul Sănătăţii în guvernul dr. cu focul pasiunii sale profesionale. prin concurs. S-a transferat la Spitalul de urgenţă din Bucureşti ( 1933 ). Documente bârlădene. La clinica sa. Petru Groza. Celor peste 50 de articole de specialitate publicate li se adaugă teza de doctorat şi vasta lucrare de 6000 de pagini. 1926 ). Bulgaria. ajutând pe antifasciştii din ilegalitate. în cinci volume ( 1911. a localizat evoluţia tuberculomului cerebral. Între anii 1945 – 1946 a fost profesor de Neurochirurgie la Facultatea de Medicină din Capitală. se internau bolnavii din Ungaria. judeţul Fălciu. la care a rămas până la sfârşitul vieţii sale. BAGDASAR Născut ca al doisprezecelea copil al unei familii de ţărani săraci. membru de onoare al ei ( 1948 ). Fiind om cu vederi politice de stânga a intrat în jocul comuniştilor. Roşca Codreanu” ( absolvent al secţiei moderne. Între 1931 – 1941 a efectuat 1800 de operaţii pe sistemul nervos.

Între octombrie 1916 – martie 1917 a urmat cursurile Şcolii Militare de ofiţeri de rezervă din Botoşani. La universitatea ieşeană devine profesor titular la catedra de Filosofie Generală ( Episte- mologie şi Metafizică ). IV. Destituit din învăţământul superior ( 1949 ). Profesor de Limba şi literatura română la Liceul “Dr. Rădulescu-Motru. între anii 1953 – 1956. P. II. 1941 ). după care pleacă la specializare în Germania. pentru o viitoare reeditare. A absolvit Liceul “Gheorghe Gheorghiu-Dej” ( azi “Mihai Eminescu“ ). După demobilizare urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti. titlu care i s-a ridicat ( şi nu numai lui ) de către regimul comunist. V. Logică şi Teoria Cunoaşterii de sub conducerea lui C. 1927. la Liceul Pedagogic din acelaşi oraş ( 1982 – 1984 ). iar cursurile gimnaziale la Unţeşti. Lucrările sale inedite. cu care participă la primul război mondial. Istoria Filosofiei Moderne şi Contemporane ( 1942 – 1949 ). În 1970 fusese declarat membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Din volumele sale: David Hume. unde-şi susţine licenţa în iunie 1922. fiind apoi repartizat la Regimentul 51 / 52 Infanterie. A fost co-director al revistei “Ethos” ( 1943 – 1946 ). În 1940 a devenit membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice. comuna Bogdăneşti. unde îşi ia doctoratul în Filosofie la Universitatea din Berlin. au fost elaborate de pe poziţii raţionaliste. referent ştiinţific al Institutului de Istorie şi Filologie al Academiei ( Filiala Iaşi ). la Liceul industrial nr. 1944 ). devine director de secţie al Institutului de Istorie din Bucureşti ( 1949 – 1950 ). A urmat cursurile secţiei Română – Franceză a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Iaşi ( 1973 – 1977 ). 1938. coordonator ştiinţific ( I. În acest din urmă oraş a fost co-autorul creării liceului românesc “Marin Preda”. unde a urmat cursurile şcolii primare. Filosofi străini ( 1943 ). Istora filosofiei moderne. iar liceul la “Gh. SIMION BOGDĂNESCU Ion Puflea ( numele real ) s-a născut la 27 octombrie 1951 în Hupca. Teoria cunoştinţei. a întemeiat Editura Filosofică ( 1930 – 1944 ) şi a devenit secretar de redacţie al “Revistei de Filosofie” ( 1928 – 1943 ). ed. A colaborat la numeroase reviste de specialitate şi de cultură din ţară şi străinătate. După pensia de merit ( 1959 ) lucrează la revizuirea operei sale. la 5 februarie 1896. comuna Roşieşti. de valoare actuală. până la dispariţia sa din 21 aprilie 1971. în iunie 1926. apoi consilier ştiinţific al Institutului de Istorie al Academiei R. III. judeţul Fălciu. R. Şcoala primară a urmat-o în satul natal. 1940. Ca secretar al Societăţii Române de Filosofie ( 1928 – 1940 ). 2 volume ( 1941. BAGDASAR S-a născut în Idriciu de Sus. 16 . asistent la catedra de Psihologie. Participant al cenaclului literar studenţesc “Nicolae Labiş”. Bârlad. a II-a. Cercetare asupra intelectului omenesc ( 1936 ). coordonator ştiinţific al Dicţionarului Enciclopedic Român ( 1956 – 1958 ). 1939. alte 14 lucrări lăsate în manuscris. Petru Groza” din Odorheiu Secuiesc ( 1977 – 1982 ). NICOLAE I.. Antologie filosofică. de proporţii. Roşca Codreanu” din Bârlad ( 1909 – 1916 ). alte 3 opere postume. Profesor titular de Limba germană la Şcoala Comercială Română din Salonic – Grecia ( 1926 – 1927 ). În 1942 devine membru corespondent al Academiei Române. în 1948. apoi la Şcoala Comercială “Nicolae Kretzulescu” din Bucureşti ( 1927 – 1930 ). Asistent universitar la Laboratorul de Psihotehnie al Facultăţii de Filosofie Bucureşti ( din 1 februarie 1928 ). 1 din Odorhei ( 1984 – 1990 ).

precum şi Societatea Culturală “Iuliu A. Elegii fără timp ( 1997 ). A colaborat la diferite reviste literare. Apa vie şi smiceaua de măr ( 1999 ). colaborând la “Semănătorul” lui N. a. Snoave. CARAIVAN Ca fiu al unui învăţător. poveşti. a activat în cadrul Academiei Bârlădene. bucurându-se de prietenia celor mai de seamă scriitori români ai timpului. Venit în Bârlad ( 1990 ). Membru fondator ( 1909 ) al “Societăţii Scriitorilor Români”. Iorga ( 1904 ). pe care le absolvă în 1897. judeţul Tutova. traduceri. Debutul literar la “Noua Revistă Română” ( 1901 ). Adio somnoroasă . S-a retras ca animator cultural în Bârlad şi la Şuletea. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. deseori. etc. comuna Ibăneşti. schiţe şi amintiri ( 1913 ). Student al Facultăţii de Drept şi al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Povestiri. s-a născut în comuna Şuletea. apoi devine ziarist profesionist. din 1977 ). A fost distins cu Premiul II la Concursul Naţional “Baladele Dunării” ( Galaţi 1983 ) şi de alte două ori cu Premiul I la Concursul “Pământ al bucuriei şi frăţiei” ( Topliţa 1982. Scriitorul Daniel Drăgan îl caracterizează ca fiind “un plăieş al limbii române într-un spaţiu în care acesta are graniţele în interior”. a colaborat la multe reviste şi ziare din ţară. la care predă şi astăzi. După ce a frecventat parţial cursurile Politehnicii bucureştene. 1972 – 1977 şi vicepreşedinte al ei. Poveşti şi snoave ( 1907 ). S-a stins din viaţa în 1966. În 1934 scoate revista “Documente răzăşeşti”. militant politic al timpului ( secretar de partid al Uniunii Scriitorilor. Şoc ( 2000 ) şi un volum de eseuri: Spic de idei ( 2002 ). 1984 ). f. 17 . Împreună cu câţiva prieteni studenţi scoate revista “Tribuna” ( 1903 – 1904 ). Zanne”.spleen călugăresc ( 1994 ). din 1901. iar în Peicani ( Fălciu ) organizează Societatea Culturală “Virgil Caraivan” ( 1933 ). înfiinţează la Băseşti ( Viişoara ) Asociaţia Studenţilor Tutoveni “Al. cu ziarul “Glasul nostru”. A efectuat săpături arheologice. al cărei membru şi casier a fost ( 1910 ). la 12 martie 1925. lăsând 18 volume şi sute de articole. A fost redactor la diferite reviste literare ( mai ales la “Luceafărul” şi “Sportul literar” ) etc. articole şi cronici. Primele şase clase liceale le-a efectuat la Liceul “Gh. Scoate revista “Răzeşul” ( 1926 ). Obscure (1996). la 7 februarie 1879. La gura sobei ( 1924 ). Poveşti corsicane ( 1910 ). VIRGIL N. Dioptrii ( 1992 ). A scris nuvele. Roşca Codreanu” din Bârlad. Basme şi legende străine ( 1911 ). cugetări. în Bucureşti. scrisori. Scriitor fecund şi. ultimele două absolvindu-le în Bucureşti. ca profesor cu gradul I. tot în Bârlad. Vlahuţă”. CONSTANTIN CHIRIŢĂ Născut în satul Puţu Olarului. judeţul Tutova. Are publicate până acum 7 cărţi de poezie: Totem interior ( 1991 ). Poveşti de pretutindeni ( 1909 ). urmează cursurile Gimnaziului “Manolache Costache Epureanu” şi ale Liceului “Gh. Roşca Codreanu”. iar criticul literar Theodor Codreanu ca fiind “un poet al unei lirici pluridimensionale în spiritul sintezei româneşti”. Aici a urmat cursurile şcolii primare. “Luceafărul” ( Miercurea Ciuc ). iar cursul superior liceal la Liceul “Petru Rareş“ din Piatra Neamţ ( absolvent în 1900 ). devine profesor la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”. Este editorul revistelor “Prometeu descătuşat” şi “Academia Bârlădeană”. După absolvirea şcolii primare în comuna natală. Movila Roşie. din Bârlad. Debutul literar a avut loc în 1949. Din volumele sale: La şezătoare. A participat la faza naţională a concursului “Creativitate şi eficienţă în învăţământ” şi la cenaclurile “Aron Pumnul” ( Odorhei ). se dedică literaturii şi ziaristicii.

Îngerul alb ( 1979 ). având profesor pe psaltul Damian Rânzescu ( director ). Între timp ( 1901 – 1907 şi 1912 – 1928 ) a fost dirijor secund al Corului Carmen. ciclul Trilogia în alb: Trandafirul alb ( 1964 ). funcţionează la Hunedoara ( 1960 – 1961 ) şi Mangalia ( 1961 – 1962 ). Din volumele sale: Oameni din oraşul nostru ( 1951 ). 2 volume ( 1959 ). Întâlnirea. Pleacă la Brăila unde se angajează tenor al bisericii Sfinţii Voievozi. Pasiuni. Dumitru Chiriac şi Gheorghe Brătianu. fiind înmormântat la cimitirul Ghencea. De la el au rămas peste 100 de piese muzicale ( unele tipărite ). la care a rămas în anii 1916 – 1919. Uniunea Scriitorilor l-a premiat în două rânduri ( 1964 şi 1974 ). roman( 1960 ). În romanele sale adresate maturilor. A fost dirijorul corului Mitropoliei bucureştene. Acolo a fost dirijorul corului capelei române ( 1907 – 1911 ). Întors în ţară ( 1911 ) se angajează “maestru suplinitor de muzică” în Piteşti ( 1912–1915 ). s-a născut la 13 aprilie 1935. Roata norocului ( 1985 ). În Bârlad urmează cursurile şcolii primare ( 1890 – 1894 ) şi ale Şcolii de cântăreţi bisericeşti. roman ( 1962 ). A fost un clasic al muzicii corale româneşti. a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Castelul fetei în alb ( 1985 ). A urmat cursurile şcolii primare ( 1941 – 1945 ) în comuna Burdusaci ( fostă Oprişeştii de Jos. Cavalerii florii de cireş ( 1985 ). Majoritatea cărţilor sale se adresează tineretului. a adus imaginea lumii universitare şi tehnocrată. Athanasie Popovici. Pescăruşul alb ( 1969 ). CONSTANTIN N. roman. din judeţul Tecuci ). ca al şaselea copil din cei nouă. ediţia a VII-a. A fost un virtuos eseist. A participat la toate manifestările culturale ale Liceului “Gh.sociale şi politice din ţară. După practici medicale în Bucureşti. Roşca Codreanu” şi ale Bârladului. Medalia de aur a expoziţiei din 1906. pe profesorul de teorie – solfegii şi dirijorul corului bisericii “Domneasca”. profesor la Seminarul “Nifon” din Bucureşti ( 1920–1932 ). CUCU În comuna Puieşti a judeţului Tutova a văzut lumina zilei la 11 februarie 1882. Livada. Oţelul. A obţinut premiul al doilea “George Enescu” pentru “coruri religioase” ( 1919 ). A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti ( 1890 – 1905 ) cu profesorul Eduard Wachmann. cu Vincent d’Indy ( Contrapunctul şi orchestraţia ). GHEORGHE V. Cireşarii ( 1956 ). ciclul Cireşarii. A funcţionat ca profesor provizoriu la Catedra de Teorie şi Solfegii la Conservatorul din Bucureşti ( 1920 ). piesă de teatru ( 1974 ). Drum bun cireşari ( 1985 ). După absolvirea Colegiului Naţional “Codreanu” din Bârlad ( 1945 – 1952 ). 18 . în cinci volume. Devine cântăreţ de strană la Biserica Brezoianu ( 1901 – 1904 ) la care devine dirijorul corului ei ( 1904 – 1932 ). Aripi de zăpadă ( 1985 ). Premiul Societăţii Compozitorilor pentru culegeri de folclor ( 1925 ). din părinţi preot şi învăţătoare. al ţăranului sărac şi ciobotarului Vasile Cucu şi al Smarandei Cucu. secţia Pediatrie ( promoţia 1959 ). şi pe psaltul Ion Botoi. Turnu Severin ( 1915 ) şi Slatina. Adâncimi. A urmat un Curs pregătitor de Armonie şi Contrapunct la Conservatorul Naţional din Paris ( din 1907 ) şi la Schola Cantorum din Paris. Moare în Bucureşti la 24 august 1932. roman ( 1979 ). profesor de Armonie la Academia de Muzică Religioasă din Capitală ( 1928 – 1932 ). DIMOFTACHE ZELETIN Coborâtor din două vechi familii moldoveneşti răzeşeşti ( Brăiescu Dimoftache şi Ţarălungă ).

Timişoara. S. şef de lucrări ( 1983 ). Braşov. trecând prin toate gradele de învăţământ. Armistiţii literare. În satul natal a urmat cursurile şcolii primare. Ecuaţii albastre. N. membru al Uniunii Scriitorilor din România. în colaborare. premiat de Societatea Scriitorilor “C. Albatros. Debutul poetic şi l-a făcut la revista “Săptămâna” condusă de Eugen Barbu. dintr-o familie modestă de agricultori. în două volume. Lirica Renaşterii italiene. Cartea Românească. 19 . Din 1973 este membru al comitetului de conducere al secţiei de Biofizica a U. eseist. Ed. Prelegeri de biofizică medicală. Cluj. Scrisori. Valmiki: Ramayana ( 1968 ). în aberaţii cromozomiale. judeţul Galaţi. Etape. 1972. conferenţiar universitar ( 1990 ). Bucureşti. După absolvirea cursurilor Facultăţii de Matematică a Universităţii din Iaşi. 1963. Respiro în amonte. 1964. pe care-l absolvă în 1970. Editura Porto – Franco ( 1980 ). 1986. Poet. M. A fost premiat al Uniunii Scriitorilor. “Tribuna”. împreună cu colegul său. Ed. “Actualitatea Galaţiului”. Bucureşti. Este membru al Societăţii Scriitorilor “C. Sonetul italian în Evul Mediu şi Renaştere. 1971. Ca elev. Sovata. 1975. în versiunea lui C. 1982. Ed. A lucrat în domeniile autoradiografiei şi histoautografiei în regenerarea hepatică. 3 din Galaţi. colaborator al multor reviste de cultură. iar în Bârlad pe cele liceale la Liceul “Gh. O altă nuanţă a Revoluţiei. 1995. Ed. promotor a citospectrofotometriei în România. Galaţi. D. Ed. Florile răului de Charles Baudelaire. Athena. Simion Bogdănescu ). mai ales în Italia. Bucureşti Editura Albatros ( 1983 ). comuna Jorăşti. Negri” din Galaţi. Michelangelo . pe cele gimnaziale. Bucureşti. cu asiduitate literaturii. urmate de Viaţa lui Michelangelo. 1977. Ed. Traduceri: Michelangelo – Sonete. Ion Puflea ( recte. premiat. Gheorghiu Dej”. Lucrări: Ora ideală ( debut poetic ). traducător din lirica italiană şi franceză. România. Minerva. Ed. Ed. preşedintele scriitorilor medici. A participat la simpozioane naţionale de biofizică din ţară ( Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Adagii. Ideograme pe nisipul coridei. 1970. Lirica franceză modernă. şeful secţiei Cultură. M. Franţa şi Grecia. A tipărit: Călătorie spre transparenţă. Cartea Românească. Craiova ) şi din străinătate ( Leningrad. în două volume ( 1979 ). Zeletin. S. Bucureşti. D. a cercetat acţiunea apei deuterate asupra unor parametri biofizici. A efectuat numeroase vizite documentare în multe ţări europene. Târgu Mureş. redactor la Editura “Porto – Franco” din Galaţi. dedicându-se. Ed. Ed. A elaborat lucrări didactice ( Curs de biofizică. preşedintele de onoare al Academiei Bârlădene. Charles Baudelaire . Galaţi. Albatros. Bucureşti. Editura Eminescu ( 1984 ) volum premiat de către Academia R. VIOREL DINESCU S-a născut la 2 aprilie 1951 în satul Zărneşti. prefaţă. profesor universitar ( 1993 ).Sonete şi crâmpeie de sonet. F. 1966. Bucureşti ( 1962 – 1965 ). 1977 ). “Cronica”. Îndreptar de lucrări practice de biofizică. Editura Porto – Franco ( 1992 ). Alessandro Parrenchi – Michelangelo sculptor ( 1970 ). al Salonului Naţional al Cărţii. 1997. Romain Rolland – Viaţa lui Michelangelo ( 1970 ). Cartea Românească. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. doctor în medicină ( 1973 ). 1977. premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Athena. metabolismul A. Devine cercetător ştiinţific la catedra de Biofizică a I. “Luceafărul”. Gaură-n cer. note şi comentarii ( 1991 ). de Ascanio Condivi. a devenit profesor la Liceul nr. pentru literatură universală. 1981. Editura Cartea Românească ( 1983 ). în patru ediţii: 1964. Charles de Tolnay – Michelangelo ( 1973 ). S. 3 volume. Iaşi. în colaborare. Eminescu. premiat de aceeaşi editură.Florile Răului ( 1968 ). Membru al Uniunii Scriitorilor ( 1967 ). Andaluzia. în colaborare. Bucureşti. 1975. 1964. în Jorăşti. Negri” din Galaţi. Tineretului. Bucureşti. Biofizică medicală. Ca student a colaborat la mai multe ziare şi reviste. apoi asistent universitar ( 1965 ). Moscova ). volum premiat. a condus revista “Aripi tinere” care apare şi astăzi. A colaborat la revistele: “România literară”. Ed.-ului în spermatozoidul congelat. prozator. 1999. Bucureşti.

armonia. ca cercetaş. Revine ca profesor de Lingvistică indo-europeană şi română” ( 1971 ) în Iaşi. acompaniamentul şi improvizaţia. Cezar Papacostea ). judeţul Fălciu. de unde se transferă în Bucureşti ca secretar ştiinţific al Comisiei pentru Studiul Formării Limbii şi Poporului Român de pe lângă Prezidiul Academiei R. este trecut ca cercetător în cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române ( 1952 – 1956 ). stilul polifonic. de Limba română şi dialectele ei. Devine profesor de pian special la Conservatorul din Cernăuţi ( 1924 – 1935 ) şi apoi director ( 1931 – 1935 ). Editura Porto – Franco. Portrete nedevelopate. Editura Press. P. La absolvire obţine Premiul I. R. A studiat orga. Eros- Anteros. în paralel şi cursurile Liceului “Sfântu Sava”. Intrând în dizgraţia conducerii politice. 1996. oraş în care a urmat cursurile şcolii primare “Sfânta Vineri” ( 1908 – 1912 ). dintre care amintim: Originea românilor ( 1947 ). Zeii de pământ. GHEORGHE IVĂNESCU A văzut lumina zilei la 20 octombrie / 2 noiembrie 1912 comuna Vutcani. Doctor în Filologie (1945). Roşca Codreanu”. s-a născut la Bucureşti la 6 aprilie 1901. versuri. 1998. apoi a urmat Conservatorul din Bucureşti ( 1912 – 1916 ). profesor suplinitor ( 1945 – 1946 ). Numit director al Centrului de Istorie. Dotează Conservatorul cu o preţioasă bibliotecă de specialitate. al Academiei (din 1969). Galaţi. Devine elev al Academiei Regale de Muzică ( 1919 – 1920 ). Asistentul profesorului Iorgu Iordan ( 1935 – 1948 ) la catedra de Filologie. Încetează din viaţă în 1987.. pamflete. transformat în Centrul de Ştiinţe Sociale şi Politice din R. unde a redactat revista “Philologica” şi “Historica” ( 1970 – 1971 ). clavecinul. ( 1994 ). În acea perioadă. Roşca Codreanu” ( 1923 – 1930 ). 1998. apoi. PAUL JELESCU De origine bucureştean. Constantin Tafrali. profesor delegat ( 1946 – 1948 ). 20 . unde a dat examen pentru clasele a V-a şi a VI-a la Liceul “Gh. Ilie Bărbulescu. a fost decorat de către Comandantul Armatei Române care-şi avea reşedinţa în localul acelui liceu. Editura Porto – Franco.Ontologia cristalului. unde a fost redactor-responsabil al “Analelor Universităţii Timişoara”. Ion M. A lăsat valoroase şi originale contribuţii la dezvoltarea filologiei române. Editura Press. Galaţi. Istoria limbii române ( în manuscris ). Editura Porto – Franco. A urmat cursurile Liceului “Gh. specialitatea Limba şi literatura română ( cu profesorii Garabet Ibrăileanu. Concurenţă şi coliniaritate în Geometria plană. Este numit profesor de lingvistică romanică la Institutul Pedagogic din Timişoara (transformat în Universitate. profesor titular ( 1948 – 1952 ). După susţinerea examenului de licenţă ( 1933 ) a plecat la studii de specializare la “L’École Pratique des Hautes Études” din Paris ( 1934 – 1935 ) şi la “Şcoala Română din Roma” ( 1935 – 1937 ). din 1962). ( 1956 – 1962 ). Ion Minea. ca bursă pe timp de zece ani. ( 1994 ) în colaborare. dirijatul. Mironescu. R. Docent. Curs de sintaxa limbii române moderne ( 1948 ). devenind profesor. Galaţi. apoi cele ale Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi ( Filologia clasică şi filologia modernă ). Poeme. Filologie şi Etnografie din Craiova. Istoria polemică şi selectivă a literaturii gălăţene ( critică literară ). Din istoria graiurilor bănăţene şi oltene ( în manuscris ). S. membru corespondent al Academiei ( 1965 ). În timpul refugiului ( 1916 – 1918 ) vine în Bârlad. Grădini suspendate. devenită. a Universităţii ieşene. Galaţi. perioadă în care a studiat la “Schola cantorum” ( 1920 – 1924 ) compoziţia. unde a urmat cursurile şcolii primare. Istoria lingvisticii ( în manuscris ).

21 . asistent la disciplinele tehnologice ale Catedrei de Chimie şi Tehnologia Compuşilor Macromoleculari ( 1972 – 1976 ). a fondat Asociaţia Muzicală “George Enescu” ( 1931 ). simpozioane în ţară şi peste hotare. Ca student a fost numit preparator ( 1950 ). A lăsat 54 de compoziţii. dovedindu-se un student inteligent. Cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române. A urmat cursurile Facultăţii de Matematică – Fizică a Universităţii din Iaşi ( 1948 – 1952 ). a urmat cursurile Colegiului „Gh. La acelaşi Institut de Matematică a lucrat sub îndrumarea profesorului Mendel Haimovici. A fost primul român care a făcut emisiuni la “Radio Tour Eiffel” ( 1925 ). serios şi muncitor. A fost profesor de pian special la Academia Regală de Muzică din Bucureşti (1935–1959 ). a fost preşedintele Ligii Culturale. iar în 1957 doctor în Ştiinţele fizico-matematice. în comuna Codăieşti – Vaslui. articole. univ. conferenţiar universitar ( 1990 – 1994 ). Lucrările sale cuprind manuale. bazele algebrei etc. Este numit şef de sector al acelui Institut (1963). profesor la Conservatorul bucureştean. studii folclorice. curbe pe varietăţi de spaţii Riemann. mecanică analitică. pianist-solist în spectacole publice sau la Radiodifuziunea Română. la care a funcţionat şi ca decan între 1972 – 1976. specialitatea operator chimist antibiotice ( 1959 – 1961 ). A scris numeroase eseuri. spaţii Nn. monografii şi articole din domeniile: geometrie diferenţială a suprafeţelor din spaţiu euclidian. A fost participant la numeroase congrese.înfiinţează noi cursuri. Academia i-a mai acordat Premiul “Gheorghe Ţiţeica”. tot în acel an a devenit şi asistent la facultatea pe care o absolvise. Din 1969 devine titular la Facultatea de Matematică – Mecanică din Iaşi. pe care a absolvit-o în anul 1966. A devenit membru titular al Academiei Române. a tradus primul Tratat de dodecafonie. Din 1956 devine lector. ediţia 1978. apoi cursurile postliceale la Şcoala Tehnică de Chimie din Iaşi. prof. maistru de sunet al acestei ultime instituiţii ( 1935 – 1956 ). şef de lucrări la disciplinele tehnologi- ce ale aceleiaşi catedre ( 1976 – 1990 ). MIHAI NICU Născut la Bârlad în anul 1941. iniţiază bogate activităţi culturale. organizează spectacole de teatru. Filiala Iaşi ( 1951 ). RADU MIRON S-a născut la 3 octombrie 1927. audiţii muzicale săptămânale etc. cu media maximă. 17 dintre ele rămase în manuscris. configuraţii Myller. Se înscrie la Facultatea de Chimie Industrială. dr. secţia Bucovina ( 1931 – 1935 ). A coordonat teze de licenţă şi de doctorate. în care a urmat cursurile şcolii primare ( 1934 – 1938 ). cursuri. Începe o prodigioasă carieră universitară: preparator la Catedra de Chimie Organică ( 1966 – 1972 ). festivaluri artistice. ing. A fost premiat de către Ministerul învăţământului pentru lucrările ştiinţifice publicate în 1962. specializarea Chimia şi Tehnologia Compuşilor Macromoleculari. îndrumător al soliştilor. devine doctorand la specialitatea Mecanică. conferenţiar al Facultăţi de Matematică – Fizică. texte de concerte-lecţii. A fost participant la Zilele Culturale Bârlădene. de unde se transferă la cel din Bârlad pe care-l absolvă în 1948. Roşca Codreanu” între anii 1955 – 1959. lucrări de gradul I pentru profesori ai şcolii secundare. compozitorilor şi criticilor muzicali. După examenul de diplomă ( 1952 ). În 1939 se înscrie la Liceul Industrial din Iaşi.

Este membru al Consiliului profesoral al Facultăţii de Chimie Industrială din Iaşi. Din Bârlad s-a mutat cu catedra la Liceul “Mihai Viteazul” din Capitală. ŞTEFAN MOTAŞ-ZELETIN S-a născut la 8 iunie / 20 iunie 1882 în comuna Burdusaci. absolvind liceul în 1903. apoi titular ( 1910 ) la Liceul “Gh. Fizica polimerilor. A participat la luptele din 1913 şi 1916 – 1918. obligându-l ca aproape tot anul 1933 să-l petreacă în sanatorii. aflat în concediu de studii. dintre care amintim: Chimia polimerilor. la care a funcţionat între 1920 – 1927. în ultimul oraş luându-şi examenul de doctorat ( 1912 ). dintre care 6 se aplică în industrie. Leipzig şi Erlangen. o boală de rinichi şi alta de inimă. 1996. Iaşi. Activitatea didactică se materializează în 12 cărţi şi manuale editate. univ. Prof. ale unor agenţi economici. 16 brevete de invenţie. dr. Mihai Nicu este titularul disciplinelor: Ştiinţa şi ingineria materialelor. iar ultima clasă la fără frecvenţă ). Din ţara măgarilor. a măririi capacităţii de producţie a fabricii Lactoma III de la Săvineşti. După anul al treilea s-a transferat la cel din Iaşi. 96 de evaluări de impact asupra mediului. Chimia tehnologică. Îşi ia licenţa în 1906. ultima clasă la Nicoreşti. Roşca Codreanu” din Bârlad ( clasele a VI-a şi a VII-a la cursuri cu frecvenţă. Însemnări. La 20 iulie 1934 a trecut hotarul vieţii. Originea şi rolul ei istoric. ing. 2001. 1999. Manual. 1926. Minimizarea poluanţilor la sursă şi reducerea deşeurilor. fiind înmormântat în Cimitirul “Sfânta Vineri”. Introducere în ştiinţa materialelor polimerice. A realizat în colaborare proiecte tehnologice şi de execuţie ale secţiei de prelucrare plastisoli de la Piatra Neamţ. Iaşi. Ed. 70 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate. Brăila. Roşca Codreanu” din Bârlad la catedra de Limba Germană şi de Filosofie. Ed. 1916. 62 de contracte de cercetare ştiinţifică pe care le coordo- nează. Inginerie şi managementul minimizării la sursă a poluanţilor şi pierderilor. Şcoala primară a urmat-o în comuna natală. Prof. Îşi susţine examenul de capacitate (1909). Ed. Tehnică. Chimie tehnologică. unde a dat examene de diferenţă de liceu pentru primele cinci clase. după care s-a înscris ( 1895 ) la seminarul din Roman. specializarea Ştiinţa şi ingineria materialelor. oraş în care a scris Evanghelia naturii. Din 1996 i se recunoaşte calitatea de conducător de doctorat în domeniul ingineriei. Pentru merite în domeniul inventicii a fost distins cu diplome şi medalii de aur la Salonul Internaţional de Inventică.( 1994 – prezent ). Operatori chimici şi tehnici. Revine la catedra sa bârlădeană. 22 . volumul I. 2000. Între ( 1909 – 1912 ). Iaşi. judeţul Bacău ). 2001. 1996. dr. După un timp scurt a deţinut funcţia de secretar al Seminarului Pedagogic din Iaşi şi de profesor suplinitor la diferite şcoli ieşene. Gama. univ. Mihai Nicu a participat cu comunicări la numeroase manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale. s-a adăugat un reumatism acut. Este coautor la multe brevete aplicate în producţie. Gh. Bilanţuri de mediu. La propunerea lui Ion Petrovici a fost numit profesor universitar la catedra de Istoria Filosofiei Vechi şi Medievale din Iaşi. Este membru fondator şi membru al mai multor societăţi academice din ţară şi străinătate. după care a revenit la Bârlad. Asachi. Ultimele trei clase liceale le-a urmat la Liceul “Gh. ca şef al organizaţiilor din Tecuci şi Roman. I. Bucureşti. a fost la Universităţile din Berlin. din fostul judeţ Tecuci ( azi comuna Răchitoasa. Retragerea. a primei instalaţii de sinteză a poliuretanilor de tip moldoton. 1915. 1926. Gh. Din volumele sale: Evanghelia naturii. după care urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie ale Universităţii din Iaşi. Asachi. Ed. A fost membru al Partidului Poporului. La bolile lui contractate la Roman. Ed. Burghezia română. Din ţara măgarilor şi Suferinţa vremii ca problemă filosofică. Ex Libris. 1925. Naţionalizarea şcoalei. după care a fost numit profesor suplinitor ( 1909 ).

Heisenberg ). Încetează din viaţă în 1960. în manuscris. conferenţiar definitiv (1930). Urmează cursurile şcolii primare în comuna Iana ( 1935 – 1939 ). Regimul comunist l-a îndepărtat din învăţământul superior. manuale pentru licee etc. bretonă şi norvegiană ( în Bucureşti şi Oslo). după care a intrat la Liceul militar din Chişinău. ultima clasă liceală terminând-o la Liceul “Gh.Neoliberalismul. după care a fost numit asistent la catedra de Filologie Clasică şi Lingvistică generală a Universităţii bucureştene ( 1951 – 1954 ). CICERONE – GEORGE D. ediţia a II-a. după ce şi-a susţinut examenul de docenţă ( 1929 ). gotică. După 1955 i s-a permis să predea cursuri la Academia Militară. “Crucea Comemorativă de Război” ( 1916 – 1918 ) cu brevetul “Oituz”. Roşca Codreanu” din Bârlad. specialitatea Fizică Teoretică. face studii de specialitate în vederea doctoratului ( 1921 – 1926 ). fiind mutat apoi la Serviciul Geografic al Armatei. membru titular al Academiei de Ştiinţe din România. membru al Societăţii Române de Matematică. Studiu asupra istoriei şi politicii burgheze române. extinzându-şi cercetările asupra limbilor sanscrită. Obţine diplomă de merit la examenul de licenţă din 1951. Are aproape 20 de volume şi broşuri publicate. POGHIRC Ca fiu al unor învăţători s-a născut la 20 martie 1928 în satul Măscurei. ION I. lituaniană şi slavă veche. ultima clasă la Liceul Naţional din Iaşi. W. Pohe şi W. tot acolo pregătindu-şi teza de doctorat ( în domeniul indo-germanisticii ). comuna Pogana. profesor la catedra Mecanică a Politehnicii ieşene ( din 1938 ). suferind şi o claustrare de libertate. profe- sor titular ( 1935 – 1938 ). la secţia reală. judeţul Tutova. După ce devine lector ( 1954 ). 23 . perioadă în care a colaborat la Dicţionarul Academiei. Roşca Codreanu” în Bârlad ( 1903 – 1910 ). Între 1916 – 1930 a funcţionat ca profesor la diferite licee ieşene: Şcoala Comercială de băieţi ( 1918 ). a urmat cursurile Şcolii primare de aplicaţie ( 1899 – 1903 ) şi primele 7 clase liceale la Liceul “Gh. în Filosofie. după ce şi-a luat examenul de capacitate. 1927. luând parte la luptele din Transilvania. peste o sută de articole de specialitate şi Teoria cuantelor. basco-umbrică. Devine conferenţiar suplinitor la catedra de Optică Teoretică din Iaşi ( 1926 ). A urmat apoi studii la secţia de Filologie Clasică a Facultăţii de Filologie din Iaşi şi Bucureşti. hitită. Muntenia şi Moldova. După cinci luni de funcţionare ca profesor de Matematică la Liceul “Nicolae Bălcescu” din Brăila ( 1916 ) a fost mobilizat. A fost recompensat cu “Coroana României” în grad de Cavaler cu Spade. membru al Societăţii Române de Fizică. Fără bursă. Şcoala Normală de băieţi “Vasile Lupu” ( 1919 ). Doctoratul l-a susţinut în 1926. la Universitatea din Berlin ( cu profesorii Albert Einstein şi Max Planck ) şi la Universitatea din Göttingen ( cu profesorii Max Born. irlandeză veche. apoi profesor agregat la catedra de Fizică Matematică Iaşi ( 1932 – 1935 ). PLĂCINŢEANU Deşi născut în Dorohoi 2 / 15 februarie 1893. După stagiul de aspirantură ( 1958 ) şi-a continuat studiile limbilor balcanice. obţine o bursă şi este trimis la Leningrad ( 1955 ) pentru aspirantură în Gramatică Comparată a Limbilor Indo-Europene.

Participant la congrese internaţionale de Fiziologie în Olanda. Cehoslovacia. Demobilizat ( 1918 ) se întoarce în Iaşi. Austria. profesor şi director-adjunct al cursurilor de vară pentru străini de la Sinaia ( din 1965 ). 24 . A participat la Campania din 1913. fără cetăţenie română. A. refuză să se mai întoarcă în ţară. Repune în funcţiune Centrul Român de Cercetări din Paris. unde este numit şef de lucrări la catedră de Fiziologie a Facultăţii de Ştiinţe Medicale din Bucureşti ( din 1920 ). Urmărit de Gestapo a stat ascuns într-o stână din munţii Bucegi. Germania. Varşovia.U. obligat. Stabilit la Paris. Bucureşti. U. A rămas cu o catedră la Sorbona. precum şi sediul “Societăţii de Medici şi Naturalişti” din Iaşi. a condus timp de două decenii Institutul de Cercetări Medicale al Academiei R. Michigan. judeţul Tutova. comuna Bogdăneşti. După doctorat ( 1959 ) devine secretarul Societăţii de studii clasice şi secretar al Cercului Lingvistic al cadrelor didactice din filologie ( 1959 – 1962 ). R. Iaşi. se întoarce. S. reuşeşte să scape de pedeapsa capitală ( izbucnise războiul ) şi a fost trimis pe linia I a frontului. Japonia. A participat la schimburi de experienţă. devine deputat. Termină de construit şi de dotat clădirea actuală a facultăţii sale şi a Spitalului “Sfântul Spiridon”. În 1980 ocupă o catedră universitară la Bochum ( Germania ). A absolvit liceul în 1905 şi apoi s-a înscris la secţia Biologie Animală şi Vegetală a Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi. R. din care a fost exmatriculat pentru difuzarea de manifeste incitatoare. A înfiinţat Laboratorul de Electrofiziologie în Iaşi. Este preşedintele de onoare al Institutului de Orientalistică din Bucureşti. M. R. Director general al învăţământului superior umanist ( 1970 ). Din 1935 a luat contact cu P. ca membru al Partidului Ţărănesc – Poporanist. S. pentru trei ani. post din care şi-a dat demisia din cauza politicii regimului de atunci. F. pentru 1 – 2 ani în Franţa. Conferenţiar ( 1964 ). Plovdiv. timp de trei ani. Din 1922 ocupă o catedră la Facultatea de Medicină din Iaşi. VASILE RĂŞCANU Născut la 20 iulie 1885 în satul Orgoieşti. Decan şi rector al I. Este admis la Liceul “Gh. Franţa. C. În 1944 reintră în învăţământul universitar. “Cercul studenţesc”. Preşedintele Societăţii Române de Studii Orientalistice şi vicepreşedintele Societăţii de Ştiinţe Filologice din R.. Acceptând invitaţia de a ţine cursuri la Universităţile americane din Indiana. dar a fost reprimit în liceu de către ministrul Spiru Haret. la care a fost reales preşedintele ei ( 1956 – 1973 ). Se înscrie la Facultatea de Medicină din Iaşi ( 1908 – 1913 ). În 1941 a fost exclus din învăţământul superior.A. S. Oslo. Invitat în 1976 la Universitatea din Padova. a intrat în Cercul “România muncitoare”. Brno. a făcut propagandă socialistă printre ţărani ( 1905 – 1906 ). Acolo. S. devine azilant politic. Şeful catedrei de Limbi Orientale la Universitatea din Bucureşti ( 1967 ). În 1993 Universitatea din Bochum şi Societatea pentru Limbă şi Literatură Română l-a sărbătorit pentru cei 12 ani de slujire a catedrei de Romanistică de acolo. A participat la congresele internaţionale de la Eforie. Condamnat pentru “subminarea autorităţii militare”. prodecan al Facultăţii de Limbă Clasice şi Romanice ( 1963 – 1970 ). locuind în Paris. Roşca Codreanu” din Bârlad. A fost membru titular al Academiei şi recompensat cu cele mai înalte ordine şi medalii ale regimului politic de atunci. după doi ani.. unde a urmat cursurile şcolii primare. de unde vine anual în ţară. Bonn. Italia etc. a format ( 1905 ). deputat în Parlamentul comunist ( 1946 ). profesor universitar ( 1968 ). Intră în Comitetul “Maxim Gorki” şi în politica de stânga. alături de alţi colegi. Barkeley. lucrând la Clinica de Neurologie a Spitalului Colentina. având profesor pe Paul Bujor. având coleg pe Nicolae Hortolomei.

Nichita Danilov. Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi pentru volumul Mierla de la Casa Pogor. În anul 1979 a obţinut marele Premiu de poezie “Nicolae Labiş”. 1983. Este posesorul mai multor premii literare: Premiul naţional „Nicolae Labiş”. Alexandru Călinescu. A iniţiat apariţia salonului de carte „Libex” ( 1993 ). 1983. ediţie româno-germană. timp de patru ani. Albumul Iaşi. A fost şi este prezent în multe reviste şi antologii de poezie românească în S. 1996. A debutat în presă în 1973. 1979. Elev al Liceului “Gh. prefecţi. populat cu personaje enigmatice şi cu o mitologie stranie. Cronica. Ion Holban. Canova. Premiul naţional al tineretului. 1990. în colaborare. Albatros. în colaborare. 1981. LUCIAN VASILIU S-a născut la 8 ianuarie 1954 în comuna Puieşti. Junimea. Helicon. din judeţul Tutova. 1993. Prin Iaşii de odinioară. Lucianograme. Ţeposu. Belgia. Cronica. A încetat din viaţă la 4 mai 1980. 1995. 1985. are publicate până acum următoarele şapte volume ( romane şi poezii ): Mona Monada. Parlamentari. Iaşi. Editura Institutului de Istorie European. Fiul omului. Iaşii între legendă şi istorie. Absolvent al Secţiei Română – Franceză a Facultăţii de Litere din Iaşi. Iaşi. în care se recunoaşte o lume împărţită dilematic între nostalgia spiritualităţii absolute şi tentaţia experienţei purificatoare”. ALEXANDRU VLAHUŢĂ S-a născut la 5 septembrie 1858 în satul Pleşeşti ( azi. A fondat Societatea culturală „Junimea ‘90”. după care a funcţionat ca muzeograf la Muzeul de Literatură al Moldovei ( Casa Pogor ). pe care o absolvă în 1871. Junimea. ca Eugen Simion. Pogor şi N. primari de odinioară . din Iaşi şi al revistei “Dacia literară”. Bucureşti. 25 . 1995. Cronica. Laurenţiu Ulici etc. La 9 ani ( 1867 ) intră în şcoala primară din satul natal. ca student. Iaşi. Ionel Teodoreanu ). Despre felul cum înaintez. Iaşi.. lăsând numeroase articole publicate şi câteva tratate. Constanţa Buzea. versuri (antologie). comuna Alexandru Vlahuţă ). Actualmente este directorul Muzeului Literaturii Române. Roşca Codreanu” ( 1871 – 1878 ). 1996. În perioada 1976 – 1981 a fost redactor al revistei “Dialog”. Cartea Românească. Axa. Este editorul operelor unor valoroşi scriitori moldoveni ( Mihai Codreanu. 1986. A realizat reapariţia revistei „Dacia literară” în 1990. Mierla de la Casa Pogor. Timişoara. Să alergăm împreună. 1994. Ungaria. În 2002 a fost nominalizat pentru premiul Uniunii Scriitorilor. Atelierul de creaţie literară „Junimea” de la Casa Pogor. din fostul judeţ Tutova ( azi Vaslui ). Taz der Monaden ( Dansul monadelor ).V. Din 1990 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor. Ţeposu îl caracteriza astfel: “Lucian Vasiliu şi-a creat un univers propriu. fără a o termina de studiat. 1996. Gane. promoţia 1972. A coordonat. 1994. Monografia cimitirului Eternitatea. Junimea. versuri. 1990-1994. Suceava. Verile după Conachi. Radu G. U. în ultima clasă de liceu căsăto- rindu-se cu Ida Pagano. După susţinerea examenului de bacalaureat ( 1879 ) s-a înscris la Facultatea de Drept în Bucureşti. Premiul naţional „Mihai Eminescu”. În afara unui număr mare de articole de presă. 1 ( azi “Mihai Eminescu” ) din Bârlad. Cronica. 1990. A fost coautorul fondării editurii particulare „Canova” ( 1992 ). Anglia. Lucrările sale în volume au fost recenzate de scriitori de seamă. Botoşani. Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi pentru volumul Verile după Conachi. 1986. Nicolae Manolescu. în revista “Convorbiri literare”. Absolvent al Liceului nr. A. roman. Lucian Vasiliu face parte din Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România. 1999. Radu G. Dincolo de disperare. 1996.

post-mortem. 26 . Edinburg. iar ultimele două clase la Şcoala primară nr. R. În 1900 a primit Premiul “Năsturel” al Academiei Române. După război scoate revista “Lamura”. După examenul de capacitate (1935) devine profesor suplinitor la Liceul din Olteniţa ( 1936 – 1938 ). comuna Stâncăşeni ( azi. devine directorul Universităţii Populare din Piteşti ( 1965 – 1970 ) şi preşedintele Asociaţiei Folclorului Argeşean ( 1966 – 1973 ). Din durerile lumii ( 1908 ). cursurile Liceului “Gh. Din volumele sale: Nuvele ( 1886 ). A încetat din viaţă la 19 noiembrie 1919. În 1905 se căsătoreşte pentru a treia oară cu Alexandrina . Darmestadt. participând la Congresul Asociaţiei din ţară şi din străinătate ( Paris. În Bârlad a activat în cadrul Societăţii literar-ştiinţifice “Stroe Belloescu”. Icoane şterse ( 1895 ). laureat al premiului “Herder”. apoi este numit secretar general al unui cerc de folclor din Bucureşti ( 1946 – 1949 ). în continuare. Helsinki. Între 1912 – 1916 s-a instalat la Dragosloveni. a condus un colectiv de etnografie în cadrul Institutului de geografie. Obârşeni. unde-şi susţine teza de doctorat ( 1943 ). Dan. Dreptate ( 1914 ). de care divorţează în 1896. A fost numit lector la Institutul de Pedagogie din Piteşti ( 1962 ). A stat permanent în dizgraţia forurilor politice ale ţării. roman ( 1894 ). Premiat al revistei “Gândirea” ( 1939 ). apoi la Şcoala divizionară de la Mănăstirea Dealu. membru al Societăţii Internaţionale de Etnografie şi Folclor. colaborator al lui George Călinescu. Din goana vieţii ( 1892 ). Din trecutul nostru ( 1908 ). devenit ulterior. fiind încadrat profesor de Limba română şi Limba latină la Gimnaziul “Văcărescu”. Novisad ). Paralel. Pictorul N. al Societăţii pentru Cercetarea Naraţiunilor Populare. profesor provizoriu la Liceul “Grigore Ghica-Vodă” din Dorohoi ( 1938 – 1940 ). S-a stabilit în Târgovişte ( 1879 ). A fost participant activ la şedinţele Institutului de Literatură şi Folclor ( 1953 – 1962 ). apoi profesor. România pitorească ( 1901 ). Clipe de linişte ( 1899 ). de asemenea. Societăţii “Avântul” şi în Asociaţia Studenţilor Tutoveni “Alexandru Vlahuţă”. de unde se refugiază la Bârlad ( 5 decembrie 1916 ). În vâltoare ( 1896 ). angajându-se imediat ca avocat. A dăruit liceului pe care-l absolvise în 1929 o parte din biblioteca sa. Institutul de Istorie şi Teorie Literară. A frecventat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Referendar la Casa Şcoalelor ( 1902 – 1918 ) şi reîncadrat în 1918. recăsătorindu-se cu Margareta Dona ( 1888 ). P. În 1948 a fost ales. 2 volume. la care devine conferenţiar. Lucrează la elaborarea unor cărţi de citire pentru şcoli primare. Voineşti ). În 1885 se desparte de Ida Pagano. File rupte ( 1909 ). Dumitru Caracostea şi Nicolae Cartojan. După doi ani ( 1950 ) soţia sa a încetat din viaţă. după trei ani. Împreună cu George Coşbuc scoate “Semănătorul”( 1901 ). al Cercului de Studii al Eposului Folcloric. Cu bursa Fundaţiei “Humboldt” a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Berlin ( din septembrie 1940 ). Italia ( 1908 ) şi în Norvegia ( 1913 ). Roşca Codreanu” ( 1922 – 1929 ). 1 de băieţi din Bârlad şi. A încetat din viaţă în Bucureşti. membru de onoare al Academiei R.Ruxanda Gâlcă. post din care este îndepărtat ( 1882 ). Reîntors în ţară ( august 1944 ) este numit lector la catedra de Istora Literaturii Vechi. Călătoreşte în Franţa. GHEORGHE VRABIE Născut la 16 aprilie 1908 în satul Gârdeşti. Colaborator la zeci de reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. unde şi-a susţinut licenţa în 1923 cu profesorii Mihail Dragomirescu. La gura sobei ( 1911 ). profesor definitiv la Liceul “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău ( 1941 – 1947 ). Grigorescu ( 1910 ). judeţul Tutova. Primele două clase primare le-a urmat în satul vecin.

În 1966 a predat cursuri la “College de France” din Paris. 1962. a urmat cursurile Seminarului Pedagogic din Cernăuţi şi ale Şcolii Pregătitoare de Ofiţeri de Artilerie ( R ) din Craiova. Nicolae Iorga. Structura poetică a basmului ( 1975 ) etc. judeţul Bistriţa-Năsăud. PERSONALITĂŢI. azi satul Corvineşti. a plecat la Şcoala Română din Roma ( 1931 – 1935 ). La culture roumaine aux XV-e. Din 1963 a condus Institutul de Studii Sud – Est Europene. istoric al Evului Mediu. metodă. luându-şi concediu de studii. A încetat din viaţă la 5 octombrie 1978. 1944. paralel funcţionând şi ca profesor al Şcolii Superioare de Arhivistică ( 1944 ) şi profesor titular ( 1945 – 1950 ). fiind numit profesor provizoriu la catedra de istorie a Liceului “Gh. FOŞTI PROFESORI AI ŞCOLILOR BÂRLĂDENE MIHAI BERZA Născut la Tecuci la 10 / 23 august 1907. Retorica folclorului ( 1975 ). 1958. A fost recompensat cu titluri academice ale multor instituţii cu profil istoric din ţară şi de peste hotare. unde îşi ia examenul de maturitate. Între 1866 – 1867 a frecventat cursurile Gimnaziului din Bistriţa. Folcloristica română ( 1968 ). După încheierea cursurilor Facultăţii de Litere din Iaşi ( 1926 – 1929 ). pe care-l absolvă în 1926. Aici a urmat cursurile şcolii primare ( 1857–1859 ). După ce a funcţionat ca profesor la Şcoala Inferioară de Meserii şi la Liceul Internat ( 1 ianuarie – 1 septembrie 1931 ). Mănăstirea Suceviţa. Volume: Bârladul cultural ( 1938 ). În această perioadă. culminând cu titlul de membru corespondent al Academiei (1963). oraş în care a urmat cursurile şcolii primare şi ale Liceului “Dimitrie A. principii. apoi se mută la Preparandie. 1964. 1929. categorii ( 1970 ). Mihai Berza a colaborat la redactarea unor capitole din Istoria României. Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare. Iorga” ( 1941 – 1948 ). din Paris. partea I. audiază cursurile de la “L’École Pratique des Hautes Études”. iar după pensionarea sa ( 1973 ) a rămas profesor consultant la Universitatea din Bucureşti. apoi şef de catedră la Istoria Universală Medie. şi-a susţinut examenul de capacitate ( 1931 ) la Istorie ( principal ) şi Geografie – Drept ( secundar ). A fost numit secretarul Şcolii Române din Roma ( 1936 – 1938 ). Din lucrările publicate: Memorator de istorie. Balada populară română ( 1966 ). Sturdza”. apoi ale Şcolii Normale din Năsăud ( 1859 – 1863 ). În afara celor peste 120 de articole de specialitate publicate. VASILE GAVRILĂ BĂRGĂOANU Vasile Gr. Director adjunct al Institutului de Istorie Universală “N. et XVI-e siècle. editată de Academie. ajunge conferenţiar ( 1954 ) şi profesor titular ( 1956 ). Roşca Codreanu” din Bârlad ( 1931 – 1933 ). comuna Matei. Bărgăoanu ( adevăratul său nume ) s-a născut la 2 ianuarie 1850 în Satul Nou ( Uifalăul Chichişului ). A participat la numeroase manifestări ştiinţifice şi culturale în ţară (şi în Bârlad) şi peste hotare. Intrând în învăţământul superior ( 1950 ). Modernă şi Contemporană. 27 . După susţinerea tezei de doctorat în Istorie ( 1935 ) în Iaşi. Folclorul-obiect. ambele din Iaşi. 3.

apoi la Şcoala Normală din Bârlad ( 1900 – 1901 ) ca profesor şi director al ei. Povăţuitor didactico-metodic ( 1920 ). preşedintele Consiliului Permanent al Ministerului Instrucţiunii Publice. Universitatea Mihăileană ( 1867 – 1869 ). Nicolae Ionescu. la 16 aprilie 1923. Istoria Pedagogiei ( 1883 – 1884 ) şi de Pedagogie Gimnazială ( 1882 – 1883 ). Dintre volume. Liceul Central ( devenit Naţional ) ( 1860 – 1867 ). A încetat din viaţă. A înfiinţat ziarul “Democraţia” ( 1888 ). directorul Şcolii Normale superioare din Iaşi ( 1882 – 1883 ). vice-preşedintele Camerei Deputaţilor. în Bucureşti. unde-şi susţine doctoratul în filosofie ( 1877 ). Didactica ( 1921 ). la 11 ianuarie 1923. având profesori pe Titu Maiorescu. germană şi matematică la Preparandia din Gherla. de la care trece în Vechiul Regat. Studii de critică ( 1974. Inspector general al învăţământului ( 1882 ). Are publicate 35 de volume şi 17 manuale şcolare. amintim: Progres şi evoluţiune ( 1886). în mizerie. morala şi geografia. O pagină din istoria Şcolii Normale din Bârlad ( 1901 ). 2 de fete ). profesor de psihologie. pedagogie şi estetică la Universitatea din Iaşi ( 1879 – 1880 ). L. 28 . catedra de psihologie. Ion C. Director al Bibliotecii Centrale Bucureşti ( 1894 – 1910 ). Roşca Codreanu”. Ca politician a fost ales senator de Beclean şi Gherla. După un concurs ocupă catedra de filosofie la Liceul “Gh.. Din volumele sale: Metodul comptului în şcoala poporală ( 1878 ). A introdus în ţară cursurile de Sociologie ( 1894 ). prin concurs. Profesor de limba latină la Liceul Central ( 1868 ).IAŞI Născut în Iaşi. la 25 februarie 1849. membru al Consiliului Permanent al P. A fost unul dintre reorganizatorii învăţământului primar din ţară ( 1906 ). Roşca Codreanu” din Bârlad ( 1871 – 1878 ). junimist activ. la Institutul particular Borislavsky. Logica intuitivă. La 16 noiembrie 1885 s-a transferat la Universitatea din Bucureşti. al cărui director a rămas până la pensionarea sa ( 1919 ). logică şi morală la Liceul din Botoşani. Revenit la Liceul “Gh. Şendrea. Progres şi civilizaţie ( 1886 ). la Şcoala Normală pedagogia din 1870. Pedagogia ( 1921 ). Istoria Filosofiei Moderne. broşuri şi articole. rector al Universităţii Bucureşti ( 1898 – 1911 ). Istoria filosofiei în evul de mijloc ( 1911 ). ediţia a II-a ( 1921 ). CONSTANTIN DIMITRESCU . În 1875 şi-a luat concediu fără plată pe timp de doi ani pentru studii de specializare la Berlin. ca profesor de pedagogie la Şcoala Normală din Bucureşti ( 1888 – 1900 ). inspector general al învăţă- mântului. Încetează din viaţă la Turnu Severin. Ocupă. Aici a primit ca recompensă pentru munca sa profesională şi gospodărească “Răsplata Muncii”. limba română. clasa I şi “Ordinul Coroana României”. Devine profesor de pedagogie. În afara Universităţii a mai predat la Seminarul Pedagogic universitar. N. desfăşoară o intensă activitate culturală şi pedagogică pentru cadrele didactice din localitate ( la Şcoala primară nr. Istoria Pedagogiei ( 1898 ). postum ). apoi la Şcoala Centrală de fete din Iaşi ( 1870 ) şi la Şcoala Centrală de băieţi ( 1872 ). deputat liberal de Iaşi ( 1884 ). În Iaşi a urmat şcoala primară. la care a mai predat psihologia. apoi catedrele de Metafizică Contemporană. A lăsat tipărite peste o sută de volume.

Rămâne încă un an la Viena. Monografie istorică. Slovar slavo-român ( 1911 ). Documente basarabene ( 1914 ). IOAN POP FLORANTIN S-a născut la 8 august 1843 în satul Potpeleac ( azi în comuna Gârbou. Autor al multor manuale şcolare. luându-şi bacalaureatul în 1863. A suplinit. la catedrele de Limbă Română şi Limba Germană. O floare albă. Conferenţiar meritoriu în oraşele din Moldova a redactat numeroase manuale didactice şi a luptat pentru înfiinţarea grădiniţelor de copii. cursul superior l-a urmat la Seminarul Socola – Iaşi ( 1879 – 1882 ). O casă neagră şi Tutuhum. Jocuri frobeliene ( 1884 ). Alte volume: Baba Vodoaia şi Dascălul Dumitrache. GHEORGHE GHIBĂNESCU A văzut lumina zilei la 29 septembrie 1864. Director al Şcolii Normale ieşene. catedra de Filosofie a lui Titu Maiorescu la Universitatea din Iaşi ( 1872 – 1873 ). Simultan a mai predat şi la Şcoala de aplicaţie de pe lângă Şcoala Normală. deputat. comuna Boţeşti. Din volumele sale: Fundamentul în filosofie ( 1971 ). Juanita. În Baia Mare a urmat cursurile şcolii 29 . Estetica ( 1874 ). tipărindu-şi şi volumul Cântece voiniceşti ( 1870 ). Se transferă la Liceul Central din Iaşi ( 1870 – 1899 ) unde devine director ( 1878 – 1881 ). fiecare volum în câte două părţi. Cuzeştii. parte din ele fiind nevoit să le vândă. În 1934 intenţiona să scoată alte 74 de volume din Surete şi izvoade care ar fi trebuit să conţină 180000 de documente. Noţiuni de psihologie ( 1892 ). După un concurs ocupă catedra de Limbă română a Şcolii Normale din Bârlad ( 1885 – 1889 ). Mama Tudora ( 1915 ). După bacalaureat ( 1882 ) a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie Iaşi. oraş în care a scos revista de pedagogie “George Lazăr” ( 1887 – 1889 ) şi săptămânalul conservator “Bârladul” ( 1887 – 1888 ). Traista cu vorbe ( 1905 ). Junimist. Glosarul Psaltirei şcheeane ( 1902 ). îşi susţine doctoratul în 1867. iar pe cele liceale le urmează în Cluj. aparţinând comunei Săcălăşeni. Roşca Codreanu” din Bârlad ( februarie 1869 – octombrie 1870 ). Din Bârlad s-a transferat la Şcoala Normală “Vasile Lupu” din Iaşi. Romeo. la bătrâneţe. A tipărit peste 25 de volume din Surete şi izvoade ( 1906 – 1913 ). Încetează din viaţă la 29 august 1936. În această perioadă a scris: Pribeagul. judeţul Maramureş ). la care a predat până la pensionarea sa (1931). A părăsit gruparea Junimea. judeţul Fălciu. în Iaşi. membru în Comitetul de conducere al Teatrului Naţional. În lucrările sale a descifrat 150 000 de documente. membru corespondent al Academiei Române ( 1905 ). Principii de logică (1893 ). ( 1912 ). nuvele ( 1902 ). Scoate “Foaia familiei” ( 1875 la Iaşi ) şi 1905 – 1906 la Bucureşti. a fost ajutat de Titu Maiorescu să ocupe Catedra de Filosofie a Liceului “Gh. În Huşi a frecventat şcoala primară şi cursul inferior al Seminarului Teologic. Încetează din viaţă la 4 iulie 1936. fără a preda. în satul Gugeşti. judeţul Sălaj ). roman ( 1973 ). IOAN POPESCU Ioan Popovici ( adevăratul său nume ) s-a născut la 1 ianuarie 1830 în satul Coaş ( azi. Ştefaniada ( 1924 ). trecând în Partidul Liberal. În casa părintească începe învăţătura claselor primare. unde a fost şi director ( 1873 – 1878 – 1881 ). După absolvirea Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Viena ( 1863 – 1867 ). la catedra de Limba română ( 1889 ). 13 volume din Ispisoace şi zapise ( 1906 – 1922 ). Se transferă la Liceul Naţional din Iaşi.

apoi. în seria “Dictatură şi scriitură”. În cadrul acestui club trei elevi au cunoscut debut editorial. CRISTIAN SIMIONESCU Născut la 21 iulie 1939 în comuna Hlipiceni. a urmat cursurile Liceului Naţional din Iaşi. A deschis un institut particular cu internat ( 1870 – 1886 ) şi o şcoală de adulţi ( 1889 – 1894 ). Iaşi – Oxford – Portland – traducere: Adam J. 32 de ateliere. Intră voluntar în armată la 18 ani. participând la revoluţia din 1848. de unde trece la Gimnaziul Piariştilor din Cluj. Devine membru al Uniunii Scriitorilor în 1983. istoria. unde editează publicaţia “Revista Cireşarilor”. albumul de artă plastică Paul Neagu ( Londra – prezentat de Cristian Simionescu ). limba română şi limba latină. fondatorul primei tipografii locale ( 1869 ) şi al primului ziar local. 1 în care funcţiona şi “Clasul fundaţiei Codrianului”. Roşca Codreanu” până în 1892. “Aurel Dumitraşcu” ( Piatra Neamţ ): “Pagini de jurnal” ( Bârlad ). ca logofăt al boierului Iorgu Radu ( 1851 ). Volume publicate: Tabu ( Editura Cartea Românească. apoi. a două şcoli primare de fete şi a Şcolii Normale de băieţi ( 1870 ). Tatăl său a participat la Campania din Est ( 1941 – 1944 ) şi a fost deţinut politic ( din 1950 ) la Piteşti şi Aiud. Moare la 11 iulie 1901. Junimea. a organizat 30 . deputat de Tutova ( 1891. aritmetica şi latina. concursurile “Tinere condeie” ( Bucureşti ). Maratonul ( Editura Timpul. Bucureşti. când şi-a susţinut examenul de stat cu lucrarea „Proza lui Mihai Eminescu”. Colecţia de poezie îngrijită de Mircea Ciobanu ). 1988 ). membru în Consiliul general de Instrucţiune ( 1883 – 1885 ). În Bârlad a contribuit la deschiderea a cinci şcoli primare de băieţi. iar din 1982 la Clubul Elevilor. a fost interzis de către cenzură să mai publice. La “Cronica” ieşeană a colaborat cu cronici de artă plastică. colecţie iniţiată şi coordonată de Cezar Ivănescu ). membru în Consiliul comunal al Bârladului ( 1885 – 1888 ). ca fiu al învăţătorilor Ion şi Profira Simionescu. a predat între 1851 – 1858. Ţinutul bufonilor ( Ed. a cărui director a fost până la pensionarea sa ( 1891). Versiuni în limbi străine: 1997 – traducere parţială în limba franceză la Struga ( Macedonia ) – traducător Elena Popoiu. pe care a absolvit-o în 1956 la Liceul “Aurel Vlaicu” din Bucureşti. Iaşi. A făcut parte din juriile naţionale pentru tinerii scriitori. la “Oferta” cu cronici de cultură la rubrica Forme de relief subiective. Insula ( Editura Cartea românească. timp de zece ani. Vicleniile oceanului ( Editura Cartea românească 1980 ). Preşedintele Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român ( 1867 – 1901 ). 1998 – traducere în limba engleză în Antologia de poezie ( An Anthology of Contemporany Poets of Iaşi) editată de Adam J. 1970 ). judeţul Botoşani.primare şi primele patru clase ale Gimnaziului Minoriţilor ( de călugări ) între 1842 – 1846. 1895 – 1899 ). se refugiază în Bârlad. membru în Consiliul judeţean Tutova (1895 – 1899 ). 2001 – traducere în Antologia de poezie română în limba macedoneană – Skopjie.Sorkin. gramatica. Revoluţia fiind înfrântă. După absolvirea şcolii primare în comuna natală. “Semănătorul” ( 1870 ).Sorkin şi Lidia Vianu. traducere Lydia Dimovska. geografia. donator al Spitalului local. Iaşi 1995 ). la Gimnaziul “Codreanu” ( din 1858 ) şi la Liceul “Gh. continuată apoi cu “Pagini de jurnal”. Poezii ( Editura Vitruviu. Ca profesor şi director al Şcolii publice nr. A debutat în 1970. Maratonul ( Editura Cartea românească 1985 ). pe care le-a absolvit în 1966. A funcţionat ca profesor la diferite şcoli generale din Bârlad. Cristian Simionescu a urmat cursurile Facultăţii de Filologie ale Universităţii din Iaşi. cu excepţia ultimei clase.

15 iunie 2002. arte vizuale. doctor în matematică 5. doctor în chimie 6. Asociaţia Bucureşti. Ioan filolog. ARSENE. ASIMINEI. profesor universitar în medicină. doctor în matematică 12. Traian actor 4. Nicolae profesor universitar. Numele şi prenumele Profesia crt. ATANASIU. Bucureşti ). Iaşi ). BAGDASAR. Gheorghe romancier. BARBU. BAHRIM. colecţii şi colecţionari. I. Ştefan academician. Grigore conferenţiar universitar. doctor în medicină 21. Premii primite: 1985 – Premiul Uniunea Scriitorilor. publicist 11. Ioan profesor universitar 10. Eugen – Bogdan profesor universitar. Ioan episcop. doctor în medicină 20. AILENEI. Cartea Românească. la Bacău. doctor în pedagogie 24. acordat la prima ediţia a Premiilor Eminescu pentru literatură. ministru 16. AGACHE. doctor în fizică 23. istoriograf. stabilit în Anglia. BALMUŞ. doctor în matematică 9. Buzău. Sp. ANEXE PERSONALITĂŢI BÂRLĂDENE Nr. 1. doctor în biologie 19. Dumitru Academician. la Ediţia I a Galeriilor tomitane ( Filiala Scriitorilor Constanţa ). ANGHELUŢĂ. BAGDASAR. ANDONIU. Gheorghe profesor universitar. doctor în economie politică 3. Gheorghe profesor universitar.prima expoziţie itinerantă a plasticianului român. Timpul. Premiul special pentru poezie la Festivalul Internaţional de Poezie Româno – Canadiană “Ronald Gasparic” ( ediţia a VI-a. BÂRSĂNESCU. doctor în matematică 15. BÂRCĂ – GĂLĂŢEANU. Theodor profesor universitar. institutor 14. ALEXA. Bucureşti. Ioan conferenţiar universitar. doctor în medicină 2. Virgil conferenţiar universitar. Ipoteşti – Botoşani. Şt. Ioan general 8. Ion profesor universitar. doctor în geografie 22. Ludovic pictor 31 . ALEXA. profesor universitar. ABUREL. traducere în franceză de Elena Popoiu. Nicolae profesor universitar. poezie – lucrarea Maratonul ( Ed. Piatra Neamţ. publicist 17. 2001 – Premiul Serilor de Poezie de la Vânători – Neamţ ( ediţia a VII-a ) – la Catedrala “Înălţarea Domnului” – Mânăstirea Neamţ. publicist. ATHANASIU. doctor în filosofie 18. Premiul şi medalia “Teiul de aur”. doctor în medicină 7. Dumitru profesor universitar. Nicolae profesor universitar. 1997 – invitat la Festivalul internaţional de poezie de la Struga – Macedonia. Dumitriu asistent universitar. ALACI. ANTONOVICI. Valeriu profesor universitar. poet. ANTOHI. Premiul “Opera Omnia”. la Bârlad ( prezentată de Andrei Pleşu ). BASARAB. BALAN. Paul Neagu. Tr. profesor 13. martie 2002 ). 1995 – Premiul de poezie pentru antologia Maratonul ( Ed. Constantin dramaturg. BAGDASAR.

CIHOSCHI. Alexandru conferenţiar universitar 39. CIHOSCHI. CONDREA. I. poet. doctor în medicină 67. dirijor. Constantin poet. doctor în matematică ( COŞNIŢĂ. BUJOREANU. Ion general 59. doctor în economie politică 52. Octav general 61. doctor în filologie 73. violoncelist 58. Henrieta profesor universitar. Mircea-Dumitru cercetător literar. Virgil scriitor. I. CONDOIU. Ion conferenţiar universitar. Mihai profesor universitar. Anton doctor. sculptor. Nicolae scriitor. Alfred conferenţiar universitar. CATUNEANU. V. Gheorghe profesor universitar. Constantin prozator. Gheorghe publicist 41. CIHOSCHI.25. Gheorghe general 57. critic de artă 27. eseist. profesor universitar. N. COZMA. decorator Mihai . Gheorghe general 72. Nicolae general 68. I. Traian profesor universitar. COSMA. profesor 63. CIORTOLOMAN. Nicolae profesor universitar. BRUNEA – FOX. Ion compozitor 34. Simion (Puflea. inginer în construcţii. CODREANU. Simion conferenţiar. doctor în medicină CLAUDIAN. Cezar ) 55. Năstase profesor universitar. doctor în agronomie 33. doctor în matematică 35. CRIŞAN. Papiliu general 42. George profesor universitar conservator. Ion scriitor. Mihai sculptor 36. doctor în filologie 46. prozator. pictor. profesor 47. CHIRIACESCU JIU. profesor universitar. CREŢU. doctor în istorie 26. N. BONTEA. Alexandru maestru emerit al sportului. Gheorghiţă profesor universitar. Ion) poet. COSTĂCHESCU. CODREANU. CORNEA. N. doctor în electrotehnică 30. profesor 32. BRAUNER. D. BORGOVAN. P. misionar 32 . ziarist. COATU. BRILL. BUTUNOIU. BUDU. reporter 49. BOGDĂNESCU. ministru 51. CHIRICUŢĂ. COGĂLNICEANU. Alexandru general 50. Ioan asistent universitar. CONDREA. Adrian filolog. CHIRIŢĂ. M. Nicolae conferenţiar universitar. Virgil 54. Gheorghe general 28. Gheorghe doctor în istorie. BUJOR. COLOŞENCO. Petru profesor universitar. profesor 31. doctor în chimie 60. Filip gazetar. Cezar general 43. folclorist 53. prozator 38. inginer mecanică 64. BELDEANU. BIZIM. doctor în medicină 37. COATU. George academician. I. 65. CARAIVAN. BUŞILĂ. I. BICHIR. Gheorghe publicist 56. doctor în chimie 69. editor 44. BICHIR. profesor universitar. doctor în biologie 40. cercetător 29. doctor în medicină CONSTANTINESCU ( MAC ). CĂLINESCU. Gheorghe profesor universitar. doctor în medicină 70. inventator 48. ziarist. prozator. doctor în chimie 71. Henri general. preot. profesor universitar. Grigore general 45. eseist. C. BOTEZ. CIOCÂRLAN. V. publicist 62. scriitor. Paul academician. BERDAN. COCEA. Virgil pictor.Filip 66. COSMA. Stanislas profesor universitar. publicist. BEJENARU. COTRUŢ. dramaturg.

doctor în filologie. Traian conferenţiar universitar. Vasile compozitor 89. GOCIU. filolog ( Mantaroşie. scriitor POGONEŞTI. doctor în geologie 117. doctor în chimie 79. publicist. GIUŞCĂ. doctor în medicină HOBANA.74. GHEORGHIU. Suzana doctor în arheologie. doctor în chimie 111. DIMA. scriitor 116. Theodor profesor universitar 107. Ioan general 105. HRISTEA. D. Dan academician. Emil avocat. Constantin eseist. scriitor. Ion general 110. C. IONESCU. DAVIDOGLU. A. Gheorghe publicist. Miltiade academician. Jean Lorin actor 97. V. filolog 90. HANGANU. prozator. Gheorghe lider comunist 1945-1965 GHEORGHIU 101. Matei instituitor. IONESCU – RION. IBRĂILEANU. doctor în chimie 112. doctor în medicină 113. Ioan profesor universitar. autor de cărţi didactice 85. Nicolae Profesor universitar. EPURE. T. Garabet critic literar. DONEA. DONCIU. IDRICEANU. eseist. doctor în medicină 93. IUTEŞ. HURMUZACHE. poet. Gheorghe compozitor. Nicolae profesor universitar. Ion conferenţiar universitar. publicist 119. V. DUDA. N. Rene – Corneliu profesor universitar. I. IACOB. profesor. V. Gheorghe profesor universitar. doctor în chimie 78. CUCU. Mihai profesor universitar. profesor universitar. Ioan conferenţiar. FILIPESCU. Cleante general 77. doctor în medicină 84. I. IFTEME. Silvia-Otilia asistent universitar. Aurelian ) 109. Emil profesor universitar. Ion conferenţiar universitar. GRIGORE. Cristea pictor. doctor în geologie 103. profesor universitar. Gh. G. HĂULICĂ. GHEORGHIU-DEJ. DOBROVICI. Gheorghe conferenţiar universitar 95. cercetător 86. DONOSE. doctor în medicină. DIMACHI. Gheorghe profesor universitar. IACOB – GAVRILIŢĂ. profesor 121. doctor în medicină 83. Gh. fizică 88. Viorel poet 82. CRUCEANU. profesor 120. Constantin profesor universitar. Lorica profesor universitar. DOLINESCU – FERCHE. redactor. doctor 98. doctor 87. DRĂGOI. GALAN. profesor universitar. M. Raicu scriitor. P. 115. IOACHIMOVICI. DINESCU. I. dirijor 76. prozator. 80. FLORESCU. doctor în geologie 96. Gabriel doctor în chimie 118. GAVĂT. Nicolae dramaturg DIMOFTACHE ZELETIN. doctor în fizică 92. Traian general 94. HRISTIDE. reporter 91. HÂNCU. Elena – Georgeta ( Gica ) scriitoare 33 . doctor în geologie 99. C. M. DĂRÂNGĂ. C. doctor în matematică 75. Iulian academician. Alexandru 102. Vasile profesor universitar. Anton profesor universitar. doctor în medicină academician. DRUICĂ – ZELETIN. Ion 108. profesor universitar. critic de artă 81. doctor în ştiinţe agricole 104. DOBROVICI. Fănel asistent universitar. FILIP. doctor în medicină 100. Cezar-Nicolae poet. doctor în matematică 106. DOBROVICI. George publicist. profesor universitar. Mihai conferenţiar universitar. DRAGU. învăţător 114. HUIDOVIDI.

NIŢULESCU. Gheorghe pictor. Dumitru doctor în istorie. Simion scriitor. NEŞTIAN. doctor în matematică 150. profesor universitar. I. IVAŞCU. MALAXA. Ilie academician. scriitor 123. LAZĂR. MIHORDEA. cercetător 125. JELESCU. secretar literar de teatru ( RAPPAPORT. Th. dirijor. profesor profesor universitar conservator. Ion general 154. N. Vasile conferenţiar universitar. doctor în biologie 147. publicist. Iuliu academician. Const. IVĂNESCU D. institutor 145. LUCA. gazetar. ziarist. Emanoil conferenţiar universitar. editor. Boţ profesor universitar. Nicolae profesor universitar. NESTOR. NESTOR. traducător. Georgeta profesor universitar 159. profesor universitar. doctor în chimie 135. general 140. industriaş 138. Gh. revizor şcolar. MARDARE. Nicolae scriitor 152. JACOTĂ. profesor universitar. 133. IVĂNESCU. MAXIM. compozitor. MOSCU. D. doctor în medicină. doctor în chimie 148. Ion profesor universitar. MARDARE. MÂNDRU. Ignat ziarist. Radu academician. Cristinel doctorand în matematică 143. Aurel poet. Mihai publicist. Aurelian ziarist. doctor în medicină. publicist 126. Paul pianist 129. scriitor. publicist. profesor universitar. Constantin ( Costache) general 139. JUVARA. Vasile scriitor 158. C. George gazetar. N. Alexandru 132. D. 128. misionar MOLDOVANU. MIRON. Cezar poet. doctor în istorie 149. MIRONESCU. doctor în chimie 142. Alfred profesor universitar. P. MATEI. profesor 144. publicist 162. M. IVĂNESCU. Mihai general 141. editor 124. poet NICHITA. Simion doctor în medicină. cercetător academician. MUNTEANU. Bogdan profesor universitar 153. Scarlat general 134. inginer 167. Mihai profesor universitar. MANOLIU. V. Ioan doctor în ştiinţe agricole 160. doctor în filosofie 157. Theodor general 156. NICU. Nicolae general 155. Nicolae inginer. MODIGA. MOCANU. D. MOTAŞ-ZELETIN. Ştefan profesor universitar. doctor în chimie 146. MANOLIU. MUNTEANU. doctor în medicină 168. doctor în filologie 127. NIŢULESCU. Ioan doctor în biologie. profesor universitar. C. JUVARA. academician LASCAROV- 131. doctor în drept 130. MAXIM. doctor în chimie. profesor 137. Gheorghe conferenţiar universitar. T. publicist. N. Rolland ) 166. doctor în chimie 136. Ion general 161. NICHITA. profesor universitar. MOSCU. Gheorghe conferenţiar. critic literar. MUNTEANU. LUPU. 122. doctor în medicină 34 . publicist 163. general 164. NEGRESCU. T. IVĂNESCU. MARCU. Traian doctor în medicină 151. doctor în filologie. Radu 165. MATEESCU – MOVILĂ. LONGHIN. MOSCU. Ion doctor în filologie. LUCATU. Virgil profesor universitar. Gheorghe academician. Nicolae folclorist.

OPRIŞAN. doctor în chimie 185. Gh. PLĂCINŢEANU. SION. profesor SOLOMON. Pâncu ) 194. PALADE. doctor în medicină 199. profesor universitar. editor. doctor în ştiinţe tehnice 174. Valeriu profesor universitar. critic literar ( LEIBOVICI. doctor în ştiinţe agricole 191. doctor în filologie 182. Gheorghe profesor universitar. diplomat 178. Dorian profesor universitar. Constantin conferenţiar. Nicolae doctor în drept. doctor în istorie 177. PRICOP. C. PAVELESCU. editor. profesor universitar. Vasile academician. David ) 213. Petru general 201. Gheorghe pictor 189. Anton profesor universitar. RĂŞCANU. Dan profesor universitar. POPESCU ŞEICARU. poet. Costache profesor universitar. SERE. scriitor. SPIRIDON. Emil actor. I. Gr. Nicolae scriitor. SĂVEANU. RADU. Bernard ) 197. POGHIRC. Emil didactice. POPESCU – DOCAN. doctor în filologie 172. Gheorghe profesor universitar. Mircea poet. I. doctor în medicină 180. PREDA. profesor universitar. PHILIPPIDE. Dumitru 211. Gabriela – Mileu asistent universitar. Pamfil scriitor. doctor în medicină. Vasile academician. Gh. SIMIONESCU. Valeriu profesor universitar. PETRAŞCU. N. autor de manuale 170. George – Cicerone profesor universitar. RUSU. Constantin istoriograf. Georgeta profesor universitar. licenţiat în filosofie. ministru 210. doctor inginer industria uşoară 203. L. Panaite profesor universitar. pictor ( SOLOMONOVICI. POPESCU.169. PAVLOSEVICI. Ana profesor universitar. Octavian conferenţiar universitar. publicist. profesor universitar. scriitor. profesor universitar. ROTARU. Dimitrie xilograf 208. Traian general 176. RĂŞCANU. SĂNDULESCU. publicist. Ion profesor universitar. doctor în medicină. doctor inginer electro. Laurian profesor universitar. Ioan silvice 187. profesor 171. Gheorghe pictor 214. doctor în ştiinţe agricole 200. PARFENE. doctor în medicină 205. inginer 173. PÂRVAN. POPOVICI – BAYREUTH. doctor în chimie 192. Dimitrie artist liric 188. publicist 184. PORTASE. doctor în economie politică 195. Alexandru academician. 190. SÂRBU. memoralist. Ioan profesor universitar. doctor în geologie. Şt. doctor în fizică 181. profesor universitar. Theodor general 198. doctor în construcţii PRUTEANU. doctor în matematică 35 . Gheorghe doctor în drept. ROŞCA. PATRICIU. cercetător. doctor în filologie 179. ministru 206. PROCOPIU. Dolfi ) SOLOT. publicist ( SOLOMON. M. dramaturg. PROFIRI. Ion scriitor. doctor în medicină 202. David 212. doctor în medicină 207. SOLOMON. RUGINĂ. SAVA. PLĂCINŢEANU. Lucian 196. redactor 175. SPULBER. POPESCU – ZELETIN. doctor în biologie RAICU. Vasile profesor universitar. doctor în medicină ( SOLOMONOVICI. POPESCU. conferenţiar universitar. Ioan lector universitar natematică 209. V. ministru academician. gazetar. misionar publicist. Dumitru profesor universitar. D. doctor în biologie 204. Paul 193. RAIANU. PAVELESCU. doctor în ştiinţe 186. Nicolae academician. politician 183.

dirijor. general 4. N. universitar. Gineta conferenţiar universitar. Dumitru doctor-docent în medicină 233. D. Mioara lector universitar. ANTONOVICI. doctor în chimie 232. VRABIE. Ioan conferenţiar universitar. publicist 240. VASILIU. ŞIANU. Th. BRĂESCU. Martin electrotehnică 8. TONITZA. Tudor scriitor. profesor universitar. Gheorghe scriitor. doctor în istorie Virginia 235. compozitor. C. BULGĂRAŞ. TUDORANU. M. TOCINEANU. profesor universitar. doctor în matematică 5. doctor în economie 221. Grigore profesor universitar. P. doctor în 7. URSU. BALMUŞ. Gheorghe lector universitar PERSONALITĂŢI. C. STAMATIN. doctor în medicină Nicolae 244. poet 238. VÂNTU. educaţie fizică 218.215. Bernard ) politică ZAHARESCU – KARAMAN. M. editor. profesor universitar. Nicolae profesor universitar. ziarist 225. doctor în filologie ZAHARESCU. doctor în economie 242. VLĂDESCU – RĂCOASA. Luminioara – Corina asistent universitar. arhivar 245. Badiu scriitor. TEODORESCU. 234. Ioan profesor universitar. TEREJA. VLAHUŢĂ. profesor universitar. BRUCKNER. Constantin asistent universitar.SOLOMON. Virgil cercetător 216. doctor în biologie 217. VIZIREANU. flautist academician. Cleonela lect. scriitor. Lucian poet. BÂCLEA. Victor general 241. Constantin general academician. CALMUSCHI. STOENESCU ( CHIRIAC ). Nicolae publicist 2. Emil profesor universitar. TEODORESCU – B RANIŞTE. profesor 237. academia de muzică. Ion profesor universitar. compozitor 236. ministru 239. Gh. Cristea general 219. BANTEA. TALPEŞ. doctor în medicină 229. C. Gheorghe avocat. Facultatea de medicină 9. cercetător. BĂNICI. TĂBĂCARU. George general 227. Eugen doctor în istorie. ministru 231. Nicolae general 228. ELEVI AI ŞCOLII BÂRLĂDENE 1. doctor în sociologie. general 230. doctor în filologie 220. Dumitru doctor în istorie. VÂNTU. istoriograf 12. Gheorghe politică 222. Th. VASILIU. CARACAŞ. cercetător. SPULBER. ( ZUCHERMAN. Gherasim doctor în medicină. Gr. BARBĂLATĂ. doctor în pedagogie. Facultatea de drept 6. Barbu academician. Gh. muzeograf VASILIU – SACERDOTEANU. Gheorghe profesor universitar. TAŞCĂ. Alexandru scriitor. conferenţiar universitar. Emanoil lector universitar 226. VICOL. Constantin scriitor. doctor în medicină 224. Petru profesor universitar. metodist 223. doctor în medicină 3. Gheorghe profesor universitar. doctor în medicină 10. VORNICU. Remus filolog. N. BERCOVICI. 243. ZAHARIA. publicist 36 . VOROBCHIEVICI. Petre pictor 11. ZLATE. ŞERBĂNESCU. Gheorghe profesor universitar. Ion profesor universitar.

publicist 53. Vasile profesor universitar. şef de partid. CODRESCU. profesor 52. doctor în matematică 32. DIAMANDY. CERCHEZ. Cristian profesor universitar. legislator 60.13. COCEA. doctor în ştiinţe tehnice 45. CRISTODOLO-CERCHEZ. Frumusache publicist. profesor 41. editorialistă 49. gazetar. doctor în biologie 37 . GABRIELESCU. politician 35. Alexandru domnitor 28. V. George dramaturg. istoriograf. Rubin ) 47. DAMASCHIN. DOBOŞ. Teodor general 33. DAVIDOGLU. DECIU. HASAN. ziarist. Gheorghe politician 54. FARAGO. Charles profesor universitar. EMANDI. DRUŢU. CHIRIAC. doctor în medicină 42. HAMANGIU. C. Constantin general 34. COROI. Vasilian poet. ministru. Gheorghe profesor universitar. ziarist 19. René – Corneliu profesor universitar. doctor în matematică 51. profesor 15. 58. GĂVĂNESCU. DIMITRIU – BÂRLAD. Constantin unionist 27. V. ministru. Constantin sculptor. politician 21. P. politician 48. CHIRICUŢĂ T. autor de manuale. P. GUGUIANU Marcel sculptor GUŢIANU – ALESSANDRESCU. CUZA. doctor în chimie 14. GIURGEA. Ioan profesor universitar. V. Ion profesor universitar. doctor în medicină 43. Ioan sculptor 36. 38. doctor în filologie 44. Ioan editor. COSMA. Nicolae profesor universitar doctor în filologie 25. Natalia artist liric 31. om de cultură 20. DOMOFTE. artist liric Emilia 59. doctor în medicină DUDA. Florin academician. Constantin doctor în medicină. DOCAN. romancier. Vasile politician 55. GHEORGHIU – DEJ. GALIŢĂ. DRAGOMIR. doctor în fizică 18. bibliotecar 30. Alice prozator 50. I. prozator. A. DIACONESCU. D. doctor în drept 22. CUZA. CHIRIAC. filantrop. politician. 23. istoriograf. autor de manuale. GHICA. Emanoil conferenţiar universitar. dramaturg. Constantin doctor în drept. Mihai critic literar. Maria artist dramatic 56. Toma om de cultură. George Curtea de casaţie 39. doctor în medicină 17. doctor în drept. DIMOFTE. D. publicist. politician 57. Ştefan publicist. prozator ( LEIBOVICI. Elena poet. Theodor doctor în drept. Nicolae scriitor. P. GIUŞCĂ. publicist. DROUHET. Eduard cercetător. DOCAN. DARIE. profesor universitar. CODRESCU. ministru Manolache 24. CUZA. Vasile gazetar. muzeograf COSTACHE – EPUREANU. DUDA. Ioan unionist 29. Dragoş profesor universitar. Ioan (Iancu) politician 40. ministru. Virgil prozator 16. CIORĂSCU. Mihail general-erou 26. CREŢU. pictor. Cezar profesor universitar. Anton profesor universitar. publicist doctor în drept. DRAGOMIR. GAIU. pictor. Costache profesor universitar. Virgil 46. doctor în geologie 37.

IVĂNESCU. prozator. Constantin conferenţiar universitar. Vasile publicist 86. Bogdan profesor universitar. Merica pictor. om de cultură teatrală ( VASILIU. KAMINSCHI. NICULIŢĂ – VORONCA. MIHALACHE. scriitor 64. RACLIŞ. Athanasie poet. general 76. căpitan 62. Ştefan istoriograf. profesor universitar. Radu profesor universitar. Aurica 101. Elena folclorist 89. 80. doctor în drept 68. regizor. Alexandru magistrat. PANDELE. Constantin academician. doctor în fizică PALODA. Costache politician 104. PEIU. Gh. scriitor. NICOLAU. MUNTEANU. general 67. JUVARA. muzeograf. MÂNDRU. Gh. NICOLAU. Ion 92. NICU. IONESCU. E. NICOLAU. NASTEA – CERCHEZ. profesor universitar. NEDELEA. doctor în geologie 74. traducător 77. PHILIPPIDE. inventator 94. Tr. doctor în Filologie 71. doctor în drept 63. Petru profesor universitar. POGONAT. Alfred profesor universitar. PALADE. scriitor. C. Gheorghe doctor în drept. romancier. POGHIRC. traducător. RALEA. Gh. PANDELEA. publicist. Grigore erou naţional. N. MANOLACHE – HOLDA. Corneliu 78. LITZICA. Sp. RÂMNICEANU. doctor în medicină 69. Gheorghe profesor universitar. Ion pictor. MASTACAN. doctor în medicină 87. Gheorghe general aviator 84. N. Alexandru academician. IVĂNESCU. PALADE. doctor în biologie 72. Nicolae general 75. Nicolae scriitor. George poet. MANOLACHE. romancier 97. traducător 95. POPA. 100. Panaite doctor în filologie. istoriograf. Cecilia artist liric 82. Alexandru publicist. IONESCU. editor 65. Silvestru general 91. JUGĂNARU. PROCOPIU. publicist ( VAINFELD. doctor în istorie 38 . doctor în fizică 103. Mihai profesor universitar. Ernest profesor universitar. C. profesor Gheorghe 81. decorator 107. Gheorghe doctor în chimie. doctor în chimie 105. pictor scenograf. profesor 96. MĂDÂRJAC. doctor în medicină. publicist ( STAN Ana ) 102. I. Lucreţia dramaturg. Ion scriitor 73. Victor profesor POPESCU. D. politician. bibliotecar. PETRESCU. Constantin publicist 85. ministru. politician 90. doctor în medicină MOLDOVANU. Petre profesor universitar. Constantin academician. NEGRESCU. Cezar poet. PALADE. Gheorghe profesor universitar. JUVARA.61. I. doctor în filologie 98. doctor în chimie 88. doctor în drept dramaturg. Ştefan academician. Grigore profesor universitar. Gheorghe scriitor 106. IGNAT. profesor universitar. publicist 83. RĂDULESCU – NIGER. Gr. D. I. traducător 66. profesor universitar. doctor în geografie 99. MASTACAN. N. poet. Vasile publicist MUNTEANU-BÂRLAD. Isac ) 93. doctor în medicină 70. RĂŞCANU. Corneliu ) 79. Dumitru doctor în istorie. Pompiliu – Octavian profesor universitar.

Gh. doctor în biologie. doctor în istorie PERSONALITĂŢI. publicist TUTOVEANU. autor de manuale şcolar 5. doctor în filologie 14. VASILESCU. publicist 15. doctor în chimie 109. doctor 126. SION. doctor în istorie 4. AGURA. doctor în filosofie. G. Bernard ) politică ZAHARESCU – KARAMAN. CUCU. Benö conferenţiar universitar. doctor în medicină 128. SLOBOZEANU. WEINTRAUB. Octav general 130. ROŞCA – CODREANU. rector 12. Petre academician. publicist. BOTEZ. Nicolae boier filantrop 111. BERZA. publicist 112. editor ( IONESCU. profesor universitar. George profesor universitar. FOŞTI PROFESORI AI ŞCOLII BÂRLĂDENE 1. doctor în medicină ( SCHRAGER. doctor în istorie. VASILIU. ministru 114. STURDZA. ministru 2. profesor. TĂNĂSESCU. 116. TAŞCĂ. SIEGFRIED. THEILER. Dumitru doctor în medicină. FEDELEŞ.108. Vasile pedagog. D. Marcel 117. Vasile profesor universitar. Horia conferenţiar universitar. doctor în chimie 8. DIMITRESCU – IAŞI. 132. profesor universitar. Gheorghe academician. Stan cercetător istoric. BORGOVANU. CĂDERE. Constantin scriitor. ( ZUCHERMAN. Dimitrie conferenţiar universitar. CONSTANTINESCU – IAŞI. doctor în economie 131. doctor în medicină 115. ZUGRAVU. C. VASILIU – RĂŞCANU. Constantin conferenţiar universitar. doctor în medicină. Alexandru doctor în medicină. doctor în matematică 121. Vasile politician STURDZA – BÂRLĂDEANU. doctor în Istorie 11. Corneliu Pictor. doctor în medicină ZAHARESCU. Toma scriitor. C. doctor în mineralogie 9. poet. 124. N. D. Constantin universitar 13. autor de manuale 3. editor 6. Octav profesor universitar. BOTEZ. Mihail academician. ctitor. Nicolae pictor. George 123. profesor universitar. BELLOESCU. Constantin profesor universitar. om de cultură profesor universitar. preot. Wolfinger pictor scenograf 113. Nelu profesor universitar. VARLAM. VOROBCHIEVICI. Florin conferenţiar universitar. Ruxandra profesor universitar. M. Stroe filantrop. ROŞCA – CODREANU. profesor universitar. Gheorghe cercetător. Gheorghe boier filantrop 110. SCHABNER – TUDURI. Alexandru gazetar. Gheorghe ) conferenţiar universitar. general 129. FINŢESCU. Gh. CHIRICUŢĂ. Dimitrie conferenţiar universitar. doctor în filologie 7. profesor universitar. profesor universitar. BUTTESCU. profesor 122. TONIZTA. Gr. profesor 39 . Constantin doctor în filologie. publicist. RĂŞCANU. editor. publicist 125. doctor în medicină 119. profesor. URSU. filolog. N. Marcel ) 118. Dimitrie profesor universitar. N. Barbu academician. doctor în filologie. Constantin ministru. EVOLCEANU. poet. misionar 10. D. cercetător ştiinţific. general 120. TUTOVEANU. politician Alexandru ŞARAGEA. profesor 127. doctor în medicină Nicolae 133.

doctor în filologie 35. POPOVICI. profesor 21. profesor. Ion folclorist. editor. diplomat 20. Ioan – Florentin prozator. Nicolae profesor universitar. SEVERIN. ŞERBAN. profesor universitar. învăţător 25. HÂRLESCU. MÂNDRESCU. publicist. profesor 17. pedagog. POP.16. POPESCU. profesor. VÂRGOLICI. volumul 2. doctor în biologie 36. profesor 24. profesor 19. SIMIONESCU. Spiridon scriitor. cercetător. POPESCU. publicist. TEODORESCU. critic literar. profesor. Grigore manuale didactice 23. profesor 29. editor. Gheorghe academician. Dimitrie poet. GHIBĂNESCU. publicist 27. publicist. N. profesor. PATRICIU. Stavru pictor. politician pedagog. Ştefan profesor universitar. doctor în chimie 30. Editura SFERA. autor de 22. publicist. metodist. profesor 31. doctor în matematică 28. 2002 40 . scriitor. Ştefan profesor universitar. traducător. Constantin academician. NANU. publicist 18. Cristian poet. TARASOV. STURDZA – BULANDRA. POP-RETEGANU. Ion poet. Emil profesor universitar. doctor în limba germană. GOROVEI. Artur folclorist. Ştefan filolog. doctor în filologie Extras din ISTORIA BÂRLADULUI. VANCEA. eseist. istoriograf. profesor 34. doctor în filologie 33. Dimitrie pictor. creator de şcoli 26. publicist. NEAGOE. istoric. RAŞCU. Raul conferenţiar universitar. G. Simion profesor universitar. Ioan om de cultură. Bârlad. Lucia actriţă 32.