G,lP

PROJECT TEMPUS S_JEP 11518-96 "POSEIDON" UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ELECTRONICA ~I TELECOMUNICATII

MARIUSNEAG

ALBERTFAZAKAS

CIRCUITE INTEG·RA TE ANALOGICE

INDRUMATOR DE LABORATOR

I.

Aplicatii ale amplificatoarelor operationale

BiblioiE:ica·UTCN·

" '"'''' """'I" "'" "'" ~I" "" ""

508734

C~~~~!!!!:~~~; I L\~Vj~~i~~~~Lt~~" r

~"'~ N'l/, ", __ ",

Mariiu Neag, Albert Fazaku

Cirtaite integrate analogice - indrumAtor de laborator I

ISBN 973-686-090-6

Director: ing. Mircea Trifu

Consilicr editorial: Aurel Cimpeanu Corectura ~ tehnorediIctare aJll11in autorilor.

Tiparul executat la Casa CAItii de ~tiinll 3400 Cluj-Napoca, B-dul Eroilor 6-8 TeVfax: 064-431920 . Mobil: 094-771 157 www.casaCartii.com

E-maIl: editura@casacarcom

Prefata

,

Lucrarea de fata se adreseaza in primul rand studentilor Facultatii de Electronics si Telecomunicatii ai Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca care urmeaza cursurile deCircuite Integrate Analogice si VLSI. S-a urmarit prezentarea unui material bogat in exemple ~i aplicatii concrete, utile in pregatirea lucrarilor de laborator ~i la dezvoltarea abilitatii studentilor de a aplica cunostintele teoretice la abordarea problemelor practice.

In acelasi timp, informatia continuta poate fi utila tumor celor cu preocupari in acest domeniu al electronicii.

Lucrarea abordeaza opt subiecte importante din domeniul circuitelor eleetroniee In general, a eireuitelor integrate analogiee In special:

• Teoria reactiei: sunt prezentate atat eonceptele ~i metodele teoriei clasice a reactiei, cat ~i 0 extindere a acestora care permite tratarea unitara a ~ semnalelor de tensiune si de curent ~i faciliteaza intelegerea functionarii tipurilor moderne de AO, cu mod de lucru In eurent

• Stabilitatea amplificatoarelor realizate eu AO ~i retele de reactie rezistiva: 1 se porneste de la 0 prezentare intuitiva a cauzelor aparitiei instabilitatii in eireuite eu reactie. Discutia este apoi centrata pe un eaz foarte des intalnit in .'1 practice ~i anurne acela al amplifieatoarelor eu AO. si reactie rezistiva.· I Conditiile de stabilitate sunt analizate in detaliu, atat in domeniul frecventa cat si in domeniul timp. Sunt prezentate numeroase ecuatii, figuri ~i reguli

practice pentruanaliza si proiectarea aeestor amplifieatoare. 1

• Urmatoarele doua eapitole abordeaza doua dintre eele mai raspandite ¥ blocuri function ale cu mod de lucru.in curent: amplifieatorul operational eu reactie de curent (CFB-OA) si conveioarele de curent (CC). Sunt prezentate J) . exemple de implementari eu tranzistoare bipolare ~i MOS, sunt propuse . modele si este analizata 0 gama larga de aplicatii ale aeestor blocuri.

• Un spatiu larg care acopera doua capitole este destinat amplificatoarelor de instrumentatie, Aceasta impartire pune in evidenta cele doua abordari principale, circuite eu mod de lueru In tensiune, respeetiv eu modul de lueru In curent. De la definirea principalelor earaeteristici ale amplificatoarelor de

I J

instrumentatie se ajunge la analiza celor mai populare structuri folosite in prezent.

J Capito lul 7 abordeaza tematica multiplicatoarelor analogice $i a circuitelor , derivate. Sunt prezentatemaiintaiprincipalelemetodedeimplementare.de la nivelul schemelor bloc la exemple concrete de circuite. Apoi sunt j prezentate ~i analizate un numar mare de aplicatii, de la simpla ridicare la putere la realizarea functiilor algebrice si trigonometrice complexe.

'J Ultimul capitol prezinta in aceeasi manierarealizarea integratoarelor si biquazilor din componenta filtrelor analogice de frecventa inalta. Dupa 0 trecere in revista condensata a principalelor metode de implementare a filtrelor de ordinsuperior suntprezentate cele mai uzuale structuri de

. J biquazi. Urmeaza prezentarea tehnicilor de implementare a integratoarelor folosite in biquazii si filtrele integrate actuale: RC-AO, Gm-C, Gm-C-A.o

I J si MOSFET-C. ~. ... .

Lucrarea se bazeaza pe matenalul cursului de Circuite Integrate Analogice al ~tnei p. rof. Lelia Fe~tiUi si pe cei cativa ani de experienta a autorilor in jegatirea lucrarilor de laborator la aceasta discipline.

LAces. t. voluma fost realizat in cadrulProgramului Tempus S_JEP 11518-96, rantat de catre Uniunea Europeans. Autorii isi exprima deplina gratitudine pentru acest sprijin.

I Dorim sa multumim d-nei Prof. Dr. lng Lelia Festila ~i d-nei Conf. Dr. lng. Marina Topapentm implicarea directs in finalizarea acestei lucrari; de 1.}. emei1e~, .. api~cie~ sp~jinul ~cordat de c~ilalli ~~~bri ai catedrei de.Bazel~

{ ectronicn. SI nu in ultimul rand, multumim familiilor noastre pentru ajutor ~1

~ntelegere. .

Autorii

I

Cuprins

Capitolul 1. Arnplificatoare operationale

in configuratii de reactie negativa 3

~ Capitolul 2. Stabilitatea arnplifieatoarelor

ali AO' d . .. - 20 f-

re izate ell §l rete a e reactie rezistrva " ~

X Capitolu@Arnplificatorul operational

eu reactie negativa in eurent, CFBOA 331 v

.x Capitolu1€)=onveioare de eurent.. .43 vi

~ Capitolul@jAmplificatoare de instrumentatie

eu mod de lucru in tensiune '" 59 V

~ CapitolulC0Amplificatoare de instrumentatie

eu mod de lueru in eurent.. 70 Y

'f-. Capitolul2)Multiplicatoare analogice

~i eirc~ite eu functii analogice complexe : 80 V

Capitolul 8. Integratoare si biquazi

pentru filtre la frecveatainalta : ; 1~

B ibliografie ~ ; 120

Amplifieatoare operationale in eontiguratii eu reaetie negativli

3

Capitolul I

J

AMPLIFICATOARE OPERATIONALE IN CONFIGURATII CD REACTIE NEGATIVA

1

I. Amplificatoare operation ale - defmitie, tinno, modele

Primele amplificatoare operationale integrate accesibile publicului Iarg au fost cele de tip tensiune - tensiune (A0 de tip V-V): amplifieatoare diferentiale de tensiune, eu amplifieare foarte mare (zeci, sute de mii),

• +
lIn
VIn+ lOut
lIn
1 Vill- VOut
,~
I J

Figura 1. Simbolul ~i semnalele de intrare ~i iesire ale unui amplifieator operational

impedante de intrare foarte mari (MQ) ~i impedantede iesire mid (zeci de ohmi).

Pentru 0 lunga perioada acesta a ramas singurul tip' de AO disponibil comercial, termenul AO ajungand sa fie folosit, in sens restrans, doar pentru AO de tip V-V.

In sens general, prin amplifieator operational se defineste un circuit aetiv eu doua porti de intrare si una de, iesire - ca eel prezentat in figura 1 - al carui semnal de iesire este proportional ell diferenta eelor doua semnale de intrare; constanta de proportionalitate se numeste amplificare in bucla

J

J 1

4

Amplificatoare operationale in configuratii cu reactie negativA

deschisa. AO are impedantele de intrare ~i de iesire apropiate de cele ideale (zero sau infmit, corespunzator tipului de AO), iar amplificarea in bucla deschisa foarte mare, ideal infmita.

Cele patru tipuri posibile de AO sunt prezentate in tabelul I.

\ j

Tipul ,
AO Denurnire Ecuatie Impedanta Impedanta
(intrare- comerciala caracteristica de intrare .de iesire
iesire ) ~nAO ZoutAO
AO de tensiune 00
V~V "amplificator YOuFavv (YIn+-
operational" - sens Yin) / <,
restrans 0
AO iouFclvi (YIn+- 00 00
V:-:-I transconductanta YIn)= -: -:
OTA = gm (YIn+-VIn-)
I-V - vouFCliv(iIn+ -iIn_) -, <,
0 0
-, 00
I-I - iOut=avii(iIn+ -iIn_) -:
! 0
I-V * AO transimpedanta VOut=aiv iIn -, -,
0 0
~o 00
I-I * AO de curent VOut=aii iIn / Tabelull

Figura 2. Semnalele de intrare ~i iesire ale unui AO cu intrare de curent, asimetricA

5

Amplificatoare operaponale in configuratii cu reactie negativ~

AO de tip I-V si I-I eu intrare diferentiala nu sunt disponibile comercial, ci numai variante cu intrare asimetrica, ca in figura 2. Aeeste tipuri sunt notate eli (*) in tabelul 1.

lntr-o prima aproximatie, AO descrise in tabelul 1 pot n modelateca in figura 3.

ZoutAO

a) AO de tip V-V

~ ~

l.uuIAO

Out

c) AO de tip I-V, intrare diferentiala ZoutAO

e) AO de tip I-V, intrare asimetrica

b) AO detip V-I

~ ~

d) AO de tip I-I, intrare diferentiala

f) AO de tip I-I, intrare asimetrica

Figura 3. Modele simplificate ale AO descrise in tabelull.

Observatie. PeHinga tipul de iesire prezentat mai sus ("single-ended", iesire asimetricaun port de ie~ire eu punet de masa), unele AO comereiale

mai prezinta doua variante: . .

• iesire diferentiala: portul de iesire este flotant, semnalul de iesire nu este raportat la masa; valoarea de mod cornun a tensiunii de iesire trebuie stabilita printr-un mecanism dedicat.

,

6

Amplificatoare operationale in coilfiguratii eu reactie negativli

a)

b)

Figura 4. AO de tip V-V eu iesire diferenfiali - a) ~i simetrlei - b)

• iesire simetrica: pe langii portul de iesire obisnuit este prezent un al doilea port, al carui semnal este inversat fatii de primul. Ambele iesiri raman raportate la masa.

in figura 4 sunt ilustrate aceste tipuri de iesire pentru AO de tensiune ..

II. Aplicatii liniare - circuite cu reactie negativi.

Datorita valorii mari, dar impreeis stabilite a amplificarii propri, AO nu se folosesc direct ca amplificatoare. Pentru exemplificare sa consideram eazul unui AO de tip ~A 741, alimentat la ±I5 V: tensiunea lui de iesire poate varia intre ±12 V, iar amplificarea in bucla deschisa depaseste 200 000; rezulta ca domeniul de variatie admisibil al tensiunii dintre intrarile AO pentru care functionarea ramane liniara este ± 12 V 1200.000 = ± 60 IlV, 0

valoare mult prea mica pentru aplicatiile uzuale. ,..

In general, AO sunt folosite ca amplificatoare de baza in cadrul unei structuri eu reactie negative. Structura generals a unui circuit cu reactie este prezentata in figura 5: la intrarea amplificatorului de baza AO se aplica semnalul S1: rezultat in urma scaderii din semnalul de intrare Sin a semnalului Sr, furnizat de reteaua de reactie, semnal proportional eu semnalul de iesire Souto A vern:

A = SOUl = a

. Sin l+a'r

rezulta ecuatia fundamental a a reactiei:

-:::::--~---.---.------ .. _-- -. _. _._-

(1)

I

Amptlficatoare operation'ale in configUratii cU'reactiehegativA

7

a

Amplificator de baza (AO)

SOU

I I

Retea de reaetie

...I-

Figura 5. Structura generala a unui circuit cu reactie; a si r sunt

transmitantele elm directe, respectiv retelei de reaetie,

Intuitiv, valoarea mare a amplificarii AO - a - impune 0 valoare foarte mica pentru S};, ideal zero, adica impune egalitatea Sin = S, = r Souto Aceasta implies:

AI

=

(2)

1

a-+- r

adica 0 amplificare in bucla inchisa care depinde numai de reteaua de reactie.

II.1. Teoria clasica a reactiei.

Semnalele Sout si Sin pot fi tensiuni sau curenti, rezultand patru configuratii de reactie, fiecare cu 0 amplificare specifica (a carei expresie . este data de ecuatia (1» si un tip de AO preferat - figura 6.

Ecuatia (1) corespunde situatiei ideale in care cele doua blocuri sunt unidirectionale (nu transmit semnal decat in sens direct) si nu interactioneaza (nu 19i schimba transmitanta la conectarea unei sarcini). In cele . mai multe aplicatii, ipoteza unidireclionalitiilii' este acceptabila: sernnalul transferat intre intrarea si iesirea circuitului de catre diportul de reactie (deci in sens invers transmitantei directe a acestuia, r) este neglijabil . in raport cu cel transferat de catre AO pe cale directa, a. Pentru incadrarea in cea de-a doua ipoteza de reactie pentru AO poate fi modelata prin doua impedante; una plasata la intrarea AO - Z; in - si una la iesirea AO - Z, Out • Astfel, reteaua de reactie po ate fi modelata printr-o sursa controlata ideala, eu castigul r, in timp ce amplificarea a = aAO este inlocuita cu valoarea aechivalenb calculata tinand cont de cele dona impedante suplimentare.

Procedeul este ilustrat in figura ~. .

Analiza unui circuit carese' incadreaza intr-una dintre cele I patru configuratii de reactie clasice, prezentate in figura 6, se poate face in trei etape:

\

, \

\

\

Ampl1t1catoare operatiooale in configuratii cu reactie negatiy:

\

._---------------

a) serie-serie

b) serie-paralel

\

Zrl~

c) paralel-serie

1- --------- -- --.

I a I I

\

d) paraleJ-para1eJ

,------------------------

I a echivaIent Zt. :

,..---!:-1._

, I ,

,

~ 4

r------------------------,

. I R a echivalent 4.lUtNl I

I

."

( 1 .. 11

, ,

'V'l.Il :

y, I

I

I I

----------------

I

-J-i."" :

I

r-----------------------

I a echlvalent I

I I

Figura 6. Procedeul clasic de modelare a celor patru configurap! de reactie

_b.niplificatoare operatioDllIhi configuratii cu reactie negativli

9

Etapa I: determinarea transmitantei diportului de reactie.

Algoritmul de calcul este prezentat in figura 7: diportul de reactie se deconecteaza de amplificatorul de baza ~i i se aplica la intrare (portul coneetat Ia iesirea AO) 0 sursa fictiva de tensiune sau decurent, dupa cum configuratia reactiei la iesire este paralel sau serie. Se determina semnalul rezultat la iesirea diportului de. reactie, respectiv tensiunea in gol sau curentul de scurtcircuit dupa cum configuratia reactiei la intrare este serie sau paralel.

• . Etapa a IT-a: determinarea 3echivalent - amplificarea echivalenta a

Figura 7. Algoritmul de determinare a transmitantei dlportului de reactie, r

amplificatorului de baza luand in considerare- incarcarile datorate diportului de reactie.

a) Se calculeaza incarcarea echivalenta la intrarea AO - Z, In - dupa algoritmul ilustrat in figura 7: impedanta diportului de reactie vazuta de la intrarea AO, considerand celalalt port al reactiei scurtcircuitat sau in gol, dupa cum configuratia reactiei la intrare este paralel sau serie.

b) Se calculeaza incarcarea echivalenta la iesirea AO - Z, Out - dupa

~ AO 11=
I
l L
it) b) : Figura 8. Determinarea incirclirii echivalente la lntrarea AO, impedanta Z.In, pentru conflguratle paralel -a) si serie - b) Is iesire

algoritmul ilustrat in figura 8: impedanta diportului de reactie vazuta de la iesirea AO, considerand celalalt port al reactiei scurtcircuitat sau in gol,

a)

__ ,,_._,W"'''," lU ~_UUllgurdlll cu reaqie negativll

Figura 9. Determinarea inclirclirii ecbivalente la intrarea AO, impedanta Z: AO , pentru coafiguratle serie -a) ~i parillel- b) la intrare

dupii cum configuratia reactiei la intrare este paralel sau serie.

c) Se determine aechivalent considerand lncarcarile Z; In si Z; Out. Figura 9 ilustreaza

procedeul pentru cazul reactiei serie-paralel, cu AO de tip V-V.

• Etapa a ill-a - amplificarea specifica tipului de reactie rezulta direct din ecuatia (1), care devine:

A - S Out I . - aechivalent = An . _!_

specific - -S specific - 1 +a -r T + 1

In' echivalent

~----------.---------------,

I I

: ZoWAlI:

1 )VOu~O

IJ

I I I I I I

I AO echivalent :

~--------------------- I

Figura 10. Calculul amplificirii ecbivalente a~YlJcDt a unui AO Y·Y, considerand inclircirile diportului de reactle modelate de Impedantele 1.. In si '4 AO

vlMU

(4)

r

unde T= aechlvalenl • r se numeste castigul buclei, iar Ao = .!. este

, r

amplificarea "ideala", corespunzatoare situatiei ITI» 1 (vezi si ecuatia (2)) . . Pentru un diport de reactie pur rezistiv Ao va fi amplificarea la joasa frecventa a circuitului.

~ '.

_6mplificatoare operation ale in configuratii cu reaC{ie negativa

11

Exercitiul l,

1. Determina]i amplificarea la joasa frecventa - AJ - si banda de trecere - BW - a circuitelor din figura 11, considerand patru cazuri pentru amplificatoarele de baza - AO de tip V-V, OTA, AO transconductanta si AO de curent cu intrari asimetrice - toate avand amplificarea in bucla deschisa

de forma: .

(5)

a)

----{)

V"

+

Ru

c) d)

Figura 11. Cireuite eu reactie: ajserie-serie; b) serie-paralel;

c) paralel-serie; d) paralel-paralel

~ t

I

f

. t !

,

1

,

I

f

I

2. Verificati prin simulare posibilitatile de control ale Ao si BW pentru circuitele analizate .

Exemplu:

Pentru configuratia serie-paralel (figura 6.b.) avem:

z , = Rg II Rf; Zrout = Rg + Rf ;

Rg

r = ---"'--

Rg+Rf

Ao: conform ecuatiei (4), amplificarea la joasa frecventa este

. V Out 1 Rg. d d - d . 1 AO

Ao serie-paralel = -- = - = 1 + - 10 epen enta e tipu .

VIn r Rf

BW: pentru AO de tip V-V, amplificarea echivalenta rezulta (ecuatia (3)):

! 1

J

t J

J

(6)

12

- - Amplificatoare operaUonale in configuratii cu reactie negativli

!

r Figura 12. Rezultate obtinute prin simularea cireuitului en reactie serie-paralel din Figura LLb., considerand patru tipuri de AO ca amplificator de baza si modiflcand valorile rezistentelor astfel n, = 100 n, 1 kll, 10 ill; Rt=1 ill, 10 ill, 100 ill

RIn _dif aechivaient = _~_---'~ __

R ~_dif + Rg II sr

avv' __ R..::g_+_Rf __ ROut + R~ + Rf

(7)

Rin_dif » R!! Rf Rout« Rg + Rf

A serie - paraJeJ

aOvv _ r

I = VOut =AO- l+s-t

AO ..,

VIn 1+ aOvv -r

1+ S - t

ao..-r»l

1 Ao---

l+s':' r

(8)

Amplificarea in bucla inchisa este:

J

~plificatoare operationaie in configuratii cu reactie ~egativa

13

adica

Aserie-paralel I = (1 + Rf 1. 1 __ 2.n. BW = .!... Rg

AQ.. Rg ~_.- gF· t Rg+Rf

l-i-s- " \ f\

Rg \_

Au fost folosite modelele A0--prezen ate'iRYtgura 3, eu amplifiearea in bucla deschisa determinate de un pol (ecuatia (5)); tipurile si parametrii AO sunt date in tabelul 2.

(9)

Parametrii AO
Tipn Simulari ao fpol Rin AO Rout AO
lAO
v-v Fig. 12.a. 100.000 100Hz IMn lOOn
V-I Fig.12.b., 0,1 S 100Hz IMn IMn
c.
I-V Fig.12.d., 1 MQ 100Hz 100 n won
e.
I-I Fig.12.f. 10 100Hz lOon IMn Tabelul2.

Expresiile benzii de frecventa (B-3dS) , precum si posibilitatile de control ale AO sunt prezentate in tabelul 3; Amplificarea la joasa frecventa ramane

Ao = 1 + Rf , indiferent de tipul AO.

Rg

Tipul 2ItBW Posibilitati de control
AO
Rg Produsul amplificare banda este constant: Ao •
aovv. 2It BW = _!_ ; modificarea arnplificarii implies
V-V r Rg+R t
modificarea benzii si reciproe, reglajul
independent nu este posibil.
- Prin Rr se poate modifica ampIificarea in
conditiilepastrarii unei benzi de trecere
aOvi constante; pentru controlul benzii la amplificare
V-I -·R constanta trebuie modificate simultan Rg si Rr,
t g R
mentinandu - se raportul __L
Rj ll'

ruUf'HlIcatOare operationale in co~guratii cu reactie negath

I-V

ao··

_1_1 =ct

t

Prin Rg poate fi modificata amplificarea la . banda constanta; pentru controlul benzii la amplificare constanta trebuie modificate

. R simultan Rg si Re, mentinandu-se raportul R g .

f

Banda este determinata numai de parametrii AO; amplificarea poate fi controlata prin Rg si Re, banda raman and constants

aOiv ._1_ t Rf

I-I

Tabelul3.

11.2. 0 extindere a teoriei clasice a reactiei

Teoria clasica a reactiei este limitata la analiza circuitelor cu un semnal de intrare si unul de iesire, ca structura prezentata in figura 1. Numeroase aplicatii impun depasirea acestei limitari - de exemplu pentru circuitul serieparalel analizat mai sus poate fi necesara ~i calcularea curentului iout (marcat cu linie intrerupta in figura 11.h.); de asemenea, se poate aplica un curent iln la intrarea inversoare a AO, ca un al doilea semnal de intrare.

In continuare este prezentata succint 0 extindere a teoriei clasice a reactiei pentru analiza circuitelor cu structura generala prezentata in figura 13.

Ne propunem sa determinam toate cele patru functii de transfer ale circui tul ui:

VN V>---f + + ~~-41} Vo

Amplificator

de baza

I

I I

\~---

\ .• 2 ... ;~_:,!.'_'_':_'''''_'!';""_,, .. -- .

. _ "~ .. ,

~ Cb- ...... -j

II Retea de reactie

pasiva •

Figura 13.Structura l:eneraJI a unui circuit cu reaetle cu 0 Intrare de tensiune ~j una decurent

_6mplificatoare operationale ill configuratii cu reactie negativ!

Figura 14. Determinarea celor patru Figura 15. Determinarea inclirclirii

functii de transfer corespunzatoare unei ecbivalente la ieslrea AO, lmpedanta Z·r In

retele de reaetie .

vo vo 10' io·

A = vO; A = ~o ; A = ~ ; A = 1.0 ; (10)

VN VN ir II VN VN iI II

. Metoda de analiza propusa folosesteaceleasi etape ca si cea clasica: • Etapa I: detenninarea amplificarilor ideale Ao .

Relatia Ao = _!_ este valabila ~i in acest caz, eu deosebirea ca pentru 0

r

retea de reactie se vor calcula patru functii de transfer (si vor rezulta patru arnplificari ideale). Algoritmul de calcul ilustrat in figura 14 este similar cu eel clasic: la intrarea retelei de reactie se aplica suecesiv surse de tensiune si de curent ~i se determina tensiunea in gol si curentul de scurtcircuit rezultat.

Avem:

I

Vlesl ileSl

15

+ .

Amphficator

de baza

Retea de reactie pasiva

v" sau i .. vosau in
AO :::: , AO :::: (11)
v, if
VN r if
r
VbI sauilaf v .... sau iles1 • Etapa a IT-a: determinarea a· echivalent-

Incarcarea echivalenta la iesirea-Af), impedanta Z· tOut, se calculeaza dupa algoritmul cJasic, ilustrat in figura 14 pentru intrarea de tensiune corespunzand eazul "configuratie serie", iar pentru intrarea, de curent

"configuratia paralel". . ~

Incarcarea echivalenta la intrarea AO,.impeclanta t', Oul , se calculeaza dupa un algoritm modificat, ilustrat in figura 15: portul de intrare a reactiei nu se mai considers in scurtcircuit sau in gol, ci doar se pasivizeaza sursele de semnal (iesirea AO). Ca urmare, impedanta de iesire a AO si sarcinile

I

.1

{

J

16

Aoiplifi~ 0!3?~tionaIe in configuratii_cu ~~actie neg~tivlt

circuitului apar in expresia Z· rIn " Algoritmul de calcul pentru 3echivalent este similar celui clasic: in acest caz figura 9 corespunde situatiei AO de tip V-V, pentru intrarea de tensiune.

Figura 16 prezinta cazul AO de tip I-I, pentru intrarea de curent:

*

_* _ lOutAO _ZrIn .

aechivalent -. _ Z* Z a«

lInAO rIn + lnAO

(12)

notatia 0* subliniaza modificarea algoritmului de caleul pentru Z, In •

• Etapa a III-a: cele patru functii de transfer ale circuitului (ecuatia (10)) rezulta direct:

,

Expresiile tensiunii ~i curentului de iesire se obtin prin superpozitie.

( ).

v - Va Va T _

0- A'VN+A'i/ .--.

v. i, 1 + T

A=t\,. T·. l+T

(13)

(14)

, I

) f

( . .) *

• _ 1(1 10. T

10 - A· V N + ~ '1/ . --.

_ v. u 1 + T

Figul"a 16. Determinarea 3ed.i",leat pentru AO I-I, circuit co intrarea de curent Observatie: este suficienta calcularea castigului buclei T* considerand numai intrarea de tensiune sau numai cea de curent.fn ambele cazuri se obtine acelasi rezultat.

Exercitiul 2.

, 1. Folosind metoda de analiza prezentata mai sus, calculati functiile de transfer ale circuitelor din figura 17., considerand cele patru tipuri de AO ca amplificatoare de baza. _

2. Determinati conditiile pentru care efectul impedantelor de intrare si de

Amplificatoare operaponale iii cOnfiguratii cu reactie negativli

17

+

+

b)

a)

Figura i7. Circuite cu reactie cu Intrari si iesirt de tensiune si curent

iesire ale AO poatefi neglijat. In aceste conditii si pentru aAO = ao

l+s'1:

determinati banda de trecere a circuitelor rezultate.

3. Dimensionati circuitele de la punctul 2, astfel lncdt amplificarile la joasa frecventa (idea le, teoretice) sa fie:

lo

Vo

Vo

10

A = roo

i,

A = Ikn ;

i,

A = lOmS ;

VN.

A = 10;

Gasiti valoarea minima a amplificarii in bucla deschisa a AO - a, - pentru care diferenta dintre valorile teoretice ale amplificarilor la joasa frecven!aAo - si cele reale (obtinuteprin simulare) este mai mica de 1 %.

Exemplu:

Pentru circuitul din figura 17.a. avem:

• amplificarile ideale:

Vo RJ VO Vo

A=l+-; A=-:-;

VN Rg II II

io Rg+RJ +Rh

~ = RgRh

lo .

A=!::.·

. ,

• II II

incarcarile echivalente ale AO de catre diportul de reactie:

Zr Out = Rh II (Rg + Rf) (calculat numai pentru intrarea de tensiune)

(15) .

Zr In :: Rg II [Rf + Rh II (Zout AO + Ru)]

• castigul buclei:

* ZIn AO z, Out Vf

T == . a vv . . r (16)

Zln AO + z; In z, Out + ZOot A. 0 + R LI

Vout

Pentru Zio AO » Rg rezulta:

_.lIS .

Amplificatoare operationaJe in configuratii cu reactie negativll

(17)

aovv

2.1t.BW=-. (18)

r Rf ( ) Rg+Rf+Rh

1+-+ RU+ZOutAO .-=----

Rg Rg·Rh

Un set de rezistente pentru care valorile impuse la punctul 4 pentru amplificarile la joasa frecventa sunt atinse este: Rg = lkfl; He = lOkfl; R, =

Vo

lkfl. Figura 18 prezinta caracteristicile de frecventa ale amplificarilor A si

VN

10

A obtinute prin simularea circuitelor astfel dimensionate. Ca amplificator ii

de baza s-a folosit modelul AO de tip V -V de la exercitiul 1: ao = 100.000; fpot = 100 Hz; RIn AO = IM!1; RoutAO = 100.

Arnolificatoare operationcile in conflzuratii.cu reactie negativli -

19

1

"
. _-
. " - . ~.
.... ~

..... lit , ....
.' .. . .. ' . . '

~).

~r-~~--------------------,

,,·-,,-·*1"'.·-w~·~~---::r-~~~"_~~~....J

I I

I

c).

, .:JOt,.f
.. ..;:_ .
, .. - .. ~
.._w ~
~
',".;-'- .
, "

..' ...

.. -

"

~J.

. ' .1 A .......
",
W
,. ..........
.- w'
.' •
... cO. .....
.' .~A""'"
.,,_ lite
.~ .' .. -"
~ .. --
w
" .. , .. -.
.-
.. ' w' .' ..
(). - ,,'r--" .. c::. ....... ::=-----------'--- --,

.. _w

-

Figura 18. Caracteristica de Irecventa a amplificarf tensiune - tensiune A a

i

f

i f

,

circuitului din figura 17.a., pentru: . a). RI = lOOll, I kll, IOkll;

b). Rr;: lIill, 101&, lOOkll; -.

c). ROutAO = Ikll,Jkll, IOkll '

figura 17.b.,pentru;

Caracteristica de frecventa a amplificarii curent - curent A a circuitului din

d). Rc= 100ll, Ikf], lOU!; e). Rr= ]k.Q, IOkfl, lOOk!!; 0. Rout AO = tOO!!, I kfi, 10k!!·

..' ...

r

J

J

, l

, I

, J

!

J

20

Stabilitatea amplificatoarelor realizate cu AO si retea de reactie rezistiva

1

. 1

,

Capitolul 2

STABILITATEA AMPLIFICATOARELOR REALIZATE CD AO SI RETEA DE REACTlE REZISTIV A

Scopullucrarii

Pentru aplicatii liniare AO trebuie inclus intr-un sistem eu reactie, In general, se aecepta eli parametrii unui astfel de sistem sunt determinati in primul rand de reteaua de reactie, datorita valorii mari a amplificarii in bucla deschisa a AO. 0 analiza complete trebuie insa sa ia In considerare si caracteristica de frecventa a AO, care poate influenta major functionarea sistemului, in anumite conditii putandu-se ajunge la pierderea regimului stabil de functionare.

In aceasta sectiune se urmareste studierea aparitiei oscilatiilor in amplificatoarele realizate cu AO si retea de reactie negative pur rezistiva,

(/1: Cauzele aparitiei fenomenului de instabilitate

Functia de transfer a unui amplificator cu reactie cu schema de principiu prezentata in figura 1 este data de ecuatia fundamentals a reactiei:

A=_a_=2_ (1)

I+a-r l+T

unde A este amplificarea amplificatorului ell reactie, zisa amplifieare in bucla inchisa;

a este amplificarea amplificatorului de baza, zisa amplificare in bucla deschisa;

Fig. 1: Schema de principiu a uoui sistem cu RN

Stabilitatea amplificatoarelorrealizate cu'AO sil'ctea Mreacpe rezistiva.: 21 '

r este transmitanta diportului de reactie;: '" .,.; :

SIn ~i So reprezinta semnalul de intrare, respeotiv de iesire. S1: este semnalul aplicat efectiv amplificatorului de baza; T = a • r = castigul buclei.

Conditia T > ·1 delimiteaza domeniul liniar de functionare care poate fi impartit, la randul lui, in doua zone:

e T> ° amplificator cu reactie NEGATIV A

3 -1 < T < 0 amplificator cu reactie POZITIV A

Cazul limita T = ·1 defineste clasa circuitelor .oscilante, capabile sa genereze un semnal de iesire So in absentaunui semnal de intrare SIn.

Din aceasta clasificare soar putea crede ca circuitele cu reactie negative (RN) sunt intotdeauna stabile.;in realitate castigul buclei Teste dependent de frecventa (in modul ~i faza) ~i poate exista 0 frecventa la care faza ((J(T) sa ia valoarea -180°, echivalent cu schimbarea semnului reactiei pentru acea frecventa.

in practica se constata ca in anumite conditii se pierde controlul asupra amplificatorului: la iesirea acestuiaapar oscilatii intretinute, cu arnplitudine si frecventa constante, neinfluentate de sernnalul de intrare - fenomen denumit generic instabilitate.

Cauzele aparitiei instabilitatii pot fi intuite analizand circuitul din figura 1 In urmatoarea situatie: initial Sin = 0, apo,i,. datorita unei perturbatii exterioare, apare 0 variatie a semnalului de intrare, de exemplu SIn> 0, si ca urmare S1: se modified in acelasi sens, S1: > 0.;)

Circuitul va cauta.prin bucla de reactie, sa corecteze aceasta eroare pentru refacerea echilibrului initial (S1: = 0, So = 0). Aceasta corectie are tnSa . nevoie de un anumit interval de timp pentru a se propaga prin bucla, apardnd astfel cu intarziere la intrare. in acest timp, semnalul de . intrare i~i poate schimba semnul astfel ineat corectia aplicata de reactie mareste sernnalul S1: (supracorectie). Daca valoarea acestci supracorectii este suficient de mare, se obtine 0 arnplificare in cascada care duce la instabilitate; .

-Pentru ca un circuit cu RN sa devina instabil trebuie indeplinite doua

conditii: . ..'

r ; _, . - .. ' • . ...

~; 'U ~~ili_?t:a ~~~r reaJ~e cu AD si retea de reactie rezistivl1

t Cl. Aparitia unei supracorecpi, echivalent existenta unei frecvente -

notata eu L180 - pentru care semnul reactiei se schimba, adica:

"~ tp(T(f_I80»= -180n (2)

La aceasta frecventa avem:

T(J_lso)= -Ia· r I

(3)

·Sr =SIo -Sf} _

. _ _ =>Sr =SIo +~r·la·rl

S, -S1: -T .

unde Sr = valoarea actual a, Sr - = valoarea anterioara.

Reactia amplifies semnalul de intrare, echivalent functioneaza ea reactie pozitiva,

C2. Valoarea supracorectiei sa fie suficient de mare. Ecuatia ( 1 ) devine, pentru f -180:

A(f )_ a

-ISO - 1 I I

- a·r

(4)

• dad [a-r] = ITI < 1 rezulta A finit, circuit stabil

• dad [a-r] = ITI = 1 rezulta A tinde la infinit, circuit instabil; circuitul este capabil sa produca semnal la iesire So :f. 0 chiar pentru intrare nul a SIn = o. Aceasta situatie duce la aparitia oscilatiilor intretinute eu frecventa aproximativ egala eu f.180 ~i amplitudinea determinate de conditia ITI= 1

• dad la·rl = ITI > 1 oscilatiile care apar la iesirea circuitului tind sa-~i mareasca amplitudinea; astfel, amplificatorul de baza va intra in zonele neliniare de functionare (de exemplu tranzistoarele bipolare intra in saturatie), iar amplificarea lui se va micsora pana cand castigul buclei devine strict egal cu unitatea.:

Observatie: Faptul. ca cele douii conditii caredeterminii aparitia oscilatiilor intretinute precum # frecventa acestora sunt determinate de 0 anum ita valoare - /180 - nu inseamnii ca instabilitatea circuitului apare numai fa aceastii frecventii. Un circuit instabil oscileazd independent de semnaluf aplicat fa intrare; nu existii un domeniu de frecventii pentru care respectivuf circuit sa fie "mai putin instabil".

, Stabilitatea amplifieatoarelor realizate eu AO si retea de reaetie rezistivll

-

ll. Aprecierea stabilitatii unui circuit - marginea defaza si de "modul

Pe baza conditiilor Cl si C2 sc pot stabili criterii de evaluare a stabilitatii unui circuit si se pot defini marimi care indica gradul in care respectivul circuit se apropie de limita de stabilitate. Astfel:

- cautam frecventa f.lso pentru care cp(T) = -180° . Dad nu exists

o astfel de frecventa, circuitul este stabil.

- determinam ca~tigul buclei la LI80 si il comparam cu unitatea:

• daca IT(f -180)1 < I' circuitul este stabil

• daca IT(f -180)1 ~ 1 circuitul este instabil

Intuitiv, un circuit A cu IT(f -180)1 = 0,2 va fi mai stabil decat un circuit B cu IT(f -180)1 ~ 0,7 in sensul ca acesta din urma poate deveni mai usor instabil la modificarea unor parametri (datorata derivei termice, variatiei tensiunii de alimentare, etc.).

Se defineste:

• marginea de modul (rezerva de stabilitate in modul)

TM =IT(f_18~) IdB (5)

Conditia necesara §i suficienta pentru ca un circuit sa fie stabil este:

TM <0 (6)

Exemplu:

Pentru circuitul A: TMA = (0,2)dB = -14dB

Pentru circuitul B: TM = (0,7)dB = -3dB

B

o alta" masura a stabilitatii, mai folosita decat marginea de modul, Q constituie marginea de faza:

'PM =1800+cp(T(fTcriric» (7)

unde h critic este frecventa la care castigul buclei este unitar, IT(fTcritic)1 = 1.

Conditia necesara ~i suficienta pentru ca un circuit sa fie stabil este:

'PM> ° (8)

Cele doua conditii de stabilitatesunt echivalente.

Ill. Stabilitatea amplificatoarelor ell diport de reactie pur rezistiv~

In continuare vom considera cazul unui amplificator neinversor a carui

23

r

{

1 l J

I .1

J

1

, 1

I ~

24 Stabilitatea amplificatoarelor reali2.ate eu AO si retea de reaerie rezistivli

amplificare in_Jensiun~. poate fi modificataln .tr:9>te--,-gin. .oC9~1JtatO:fU1 K (figura 2.a)

Elementele buclei de rear-tie echivalente (figura 2.b) pot fi identificate comparand doua sisteme de ecuatii: eel rezultat prin analiza figurii 2.a ~i eel

b)

I \ Figura 2. Amplificator neioversor cu amplificarea reglabiiA in trepte

1 scris pentru cazul general al unui circuit eu reactie (prezentat in figura l).

+ -

vo = v -v

(9)

rezulta:

RJ

r = .

RJ +R2D '

unde aAO este amplificarea in bucla deschisa a AO.

(10)

Amplificarea . "ideala" a circuitului - notata in eontinuare eu Ao - se obtine pentru cazul AO ideal (aAO ~ 00): .

A =_!_=1+ R2n (11)

o . R

r J

Stabilitatea amplificatoarelor realizate cu AO si rete~ de reactie rezistiva

25

Observam ca:

aAO T=aAO 'r=-Ao

adica:

{I,

I T IdB =I a AO IdB + 1-ldB =t a AO IdB -, Ao IdB

r '

CPT = CPaAo + CPr = <i'DAo

Deci caracteristica faza-frecventa a e~tigului buclei este identica eu eea a AO, iar caracteristiea modul-frecventa a castigului buc1ei se obtine din caracteristica similara a AO translatata pe verticala in jos eu 0 eantitate egala eu amplifiearea eireuitului ~B. Echivalent se translateaza axa, frecventelor pe verticals in sus eu aceeasi eantitate Ao dB • Un exemplu este prezentat in figura 3, unde s-a considerat un AO eu trei poli, la frecventele ft. f2, f3:

(12)

la~

I I I

I I

------~~---~-----T I

I

I

I

I' I -=A I Tl J I

I I

I I I

- ----. f* T~

I

·

I

·

I

I

·

Figura 3. Curbele reprezinta caracterlsticlle de frecventA ale 1\0 (fatli de axa f). In raport cu axa r' aceleasi curbereprezintli caracteristieile de frecventa ale intregului amplificator prezentat in ~ra,2.Il:,

a AO = (' ) ( ) ( )'

l+s~ . l+s~ . l+s~

In figura 4 sunt prezentate dreptele A = l/r, pentru diferite valori ale amplificarii intregului circuit, corespunzatoare diferitelor pozitii ale comutatorului k. Punctele de intersectie ale caracteristicii [a] (f) eu aeeste drepte dau frecventele fT~ critic pentru care IT 1= 1.

. . n

La aceste frecvente se calculeaza marginile de faza ale circuitului la diferite amplificari, confonn ecuatiei (7).

Din analiza acestei figuri in concordanta cu criteriile de stabilitate lald8 ITI laol

_!_f f.

<Po <j>r 10 I

Figura 4. Caracteristicile de frecventa ale unui AO cu trei poli si ale amplificatorului cu reactie rezistiv8 implementst cu acesta; sint puse in evidenta marginile de faza corespunzatoare diferitelor valori ale amplifidrii At

}stabil

}instabil

Stabilitatea arnplificatoarelor realizate cu AO si retea de reactie rezistiva

definite de relatiile (2) ~i (3) rezulta:

·1) Cu cat valoarea amplificarii Ao a circuitului este mai mare, cu atftt

marginea de faza este mai mare. .

. 2) Exista 0 valoare minima a amplificarii - Ao min - pentru care circuitul este la limita stabilitatii; pentru amplificari mai mici .decat Ao min eircuitul va fi instabil. Teoretic, aceasta limita este determinata de conditia <PM = 0 (deci Ao .min= 1/r4,1n figura 4). In practica se impun conditii mai restrictive; de exemplu:

<Dmin::: 45· (deci AOlI'jn = lIr3)

3) Stabilitatea se poate aprecia si dupa panta caracteristicii lal dB - frecventa la intersectia cu dreapta 11Irl dB :

- dad valoarea pantei este de -20 dB/decada, amplificatorul este sigur stabil, deoarece frecventa polului superior este eel mult egala cu frecventa punetului de intersectie. Ca urmare, polul superior nu poate afeeta caraeteristiea de faza de cat eu eel mult 45° . Luand in consideratie si influenta primului pol (90°) rezulta <I>M 2': 45° ;

- dad panta este de -40 dB/decada, amplificatorul poate fi instabil, deoareee polul al doilea poate influenta faza cnpana la 90° , deci <I>M2': O~; 0 mica influenta a unui al treilea pol va face <l>M negativa ..

- dad panta este de -60 dll/decada amplificatorul va fi sigur instabil, deoareee sunt prezenti doi poli superiori, fiecare influentand faza eu mai mult de 45°, deci <l>M < O.

Acest criteriu de. stabilitate este mai usor de folosit decat eele doua definite anterior, dar este ~i mai putin precis .' Erori mari de apreeiere apar dad AO prezinta mai multi poli superiori, la frecvente apropiate.

IV Semnificatia fizica a marginii de fad

A. Analiza in frecventa

Marginea de faza - ca masura a apropierii unui circuit de limita de stabilitate - este greu de pus in evidentaprin rnasuratori directe. Putem fusa gasi corelatia ei eu caracteristica amplificare - frecventa. Am vazut in paragraful anterior ea pentru un AO dat (adica aAO(f) eunoscut) marginea de faza este determinata de factorul de rwactie r - transmitanta diportului de

27

I r

{ 1

1 J

{ j

1

) 1 I (

, f

i ~ ! i

) I

--28 - Stabilitatea funplificatoarelor realizate eu AO si rete~ de reactie rezistivli

reactie. ., "" ,0 t.; :, ,

Pentru trasarea caracteristicii de frecventa a modulului amplificariilal Ia diferite valori ale lui r observam cii aproximatia A == I1r este acceptabila numai pentru valori mari ale amplificarii in bucla deschisa -aAO . Cum aAO (t) este descrescatoare, distingem trei situatii:

'. "Ta' frecvenle 'mici.

aAo--;;~~'cie vaio>are~are rezulta [a.rl > 1 deci

a 1

A= =-=Ao

I+a-r r

(14)

La frecvente miei caracteristica IAI (t) tinde spre dreapta I l/r I

.' l~_freeveI1t~,Jnari ~ -+ 00,_ a descreste rapid, rezulta a-r « 1 , deci

a

A= ~a

1 +a' r

~l

IAI-+ lal

(15)

La free vente mari earaeteristiea amplificarii in bucla inchisa tinde spre c~a a amplificarii in bucla deschisa.

• la fre~vente medii.. Gasirea expresiei exacte a dependentei IAI( f) ne~esita'caicule Iaborioase care depasesc scopul lucrarii de Jala. Vom lua in discutie 0 ipoteza putin simplificata, urmarind insa generalizarea rezultatelor. Astfel, vom considera caracteristica de frecventa a amplificarii in bucla deschisa, aAO, determinata doar de primii doi poli - cei de la frecventele fpl si fP2

Adica:

_ ao .

aAO = ( ) ( ) ,

l+s! .r 1+s!2

1

!2 =-- (16)

21ifp2

Putem scrie

A = a AO = 1 __ 1_ = 1 1 (17)

l+aAor r lIt 1 (1+s!tXl+s'f2)

+ -- +, -'--_-=-:....'--"-'-

aAOr Dezvoltand parantezele in aproximatia

rezulta

caracteristica de transfer a unui sistem de ordinuldoi:

Stab~litatea amplifieatoarelor realizate ell AD si retea de reactie rezistivii 29

unde

, =.!.. 2rr(JPI + ip2)

. 2 (lJn

(19)

sunt, respectiv pulsatia naturala ~i factorul de amortizare ale sisternului.

Observand ca factorul ao.fpl este chiar produsul amplificare-banda (aBW) al AO, ecuatia (19) se poate serie

I. = (lJn =~GBW·f ,·r

n 2tr r=

(20)

Caracteristica de frecventa a unui astfel de sistern va prezenta 0 supracrestere in zona frecventei naturale, a carei valoare este determinata de factorul s:

1 2·GBW·r

Supracresterea = = (21)

2'~1-C ~4.GBW ·r· fp2 - f;2

De asemenea, putem deduce 0 expresie analitica a marginii de faza q>M:

9 • GBW 90· 1 (22)

qJM = 0 -arctg-. -. =. +arctg /,2

fp2 4';, .r

, 30 Stabilitatea amplifidtoaielor reaiizate 'cu~o· Si tetea de reactie~ reiistivll

in figura 5 este prezentata forma caracteristicii IAICf) pentru diferite valori ale factorului r, implicit pentrudiferite margini de faza.

Cresterea valorii factorului de reactie r duce la micsorarea marginii de faza a circuitului (reamintim eli r ~ 1, diportul de reactie fiind pasiv). Ca urmare, creste valoarea supracresterii amplificarii in zona frecventei naturale, fn•

lal IAI

1------~o;;;;;;;::::=:::::=_--------l/rl <j>MI>45° t-----------~~~--------l/r2 <!'M2=45°

f

Figura S.

La limita, S - 0 (echivalent <PM - 0) implied supracrestere infinita, practic transformarea caracteristicii de frecventa intr-una de mare selectivitate, specific a oscilatoarelor.

Observatie .• Conditia <PM - 0 nu va fi realizata pentru un AO cu numai doi poli; aceasta ipoteza simplificata nu afecteaza insa generalitatea concluziei anterioare.

B. Analiza in domeniul timp

Semnificatia marginii de faza este relevata ~i de analiza regimului tranzitoriu al circuitului, in particular de raspunsul la treapta de tensiune.

Pastrand ipoteza AO determinat numai de primii doi poli, raspunsul circuitului la treapta unitate are expresia:

Stabilitatea amplifieatoarelor-realizate eu AO si retea de reaetie rezistiva

31

(23)

unde aCt) este functia treapta unitate. _

In figura 6 sunt prezentate formele raspunsului circuitului la treapta unitate pentru cateva valori ale amortizarii ~. Se observa trei situatii:

~ ~ > 1 .: corespunzator raspuns supraamortizat - circuitul este stabil, dar timpul de stabilire este nejustificat de mare;

• ~ == 1 - corespunzator raspuns amortizat critic - timp de stabilire acceptabil, stabilitatea asigurata. Raspunsul optim (timp de - stabilire mic, rara supracresteri) se obtine pentru ~ = 0.707;

• t; < 0.707 - corespunzator raspuns oscilant amortizat - apar supracresteri; timpul de stabilire se mareste. Ne apropiem de limita

2

0.5

2

Figura 6

de stabilitate. Intuim eli pentru ~ = 0 supracresterea va deveni egala cu valoarea raspunsului permanent, circuitul trece in regim oscilant neamortizat.

Concluzii

Din- analiza 'expresiilor (21) si (22), precurn si a figurilor 5 si 6 rezulta:

- 0 valoare mare a factorului de reactie r (ecru valent 0 valoare mica

j. I

J 1 J

1 t

1 1

1 {

J

32

Stabilitatea amplificatoarelor realizate cu AO si retea de reactie rezistiva

a amplificarii in bucla lnchisa Ao) implici'~f~ctor de amortizare si 0 margine de' faza reduse. . Supracresterea observabila in caracteristica de frecventa devine importanta, la limita ajunganduse la 0 instabilitate caracteristica specifics oscilatoarelor. In dorneniul timp, micsorarea amortizarii duce la un raspuns oscilant amortizat cu timp de stabilire important, la limit a regim oscilant

nearnortizat; ._

- pentru eliminarea supracresterii este necesar cafactorul de amortizare sa fie superior valorii ~ = 0.707, ceea ce corespunde unei margini de faza Cj)M ~ 45°.

in practica, proiectantilor de AO de uz general li se impune asigurarea stabilitatii AO in cazul eel rnai defavorabil: r = 1 , adica AO in configuratie de repetor. Solutia uzuala consta in realizarea unei amplificari in bucla deschisa cu numai de numai doi poli semnificativi, aranjati astfel inc at:

(24)

Exercitiu

Implementati amplificatorul neinversor din figura 2. a, asigurand amplificarea reglabila in zece trepte intre 1 ~i 1000; ca amplificator de baza se va folosi un AO de tip ROB 709 ~i diverse retele de compensare in frecventa ale acestuia: Miller, pol-zero, feed-forward si combinatii ale acestora. Pentru fieeare tip de compensare determinati:

amplifiearea minima pentru care amplificatorul este stabil

banda de treeere si Slew-Rate - ul amplificatorului eu amplifiearea minima

apreciati marginea de faza prin observarea raspunsului la semnal dreptunghiular si prin ridiearea caracteristicii amplificare - frecventa.

Pentru CFB-OA se folosesc atat simboluri speeifiee, ea eel din figura l.b., cat ~i simbolul general al AO, din figura l.c.

Blocurile functionale din structura unui CFB-OA, prezentata in figura 2,

g pot fi usor identifieate in schema electric a din figura 3.:

Capitolu13

Amplificatoruloperational cu reactie in curent - CFBOA

33

AMPLIFICATORUL OPERATIONAL CU REACTIE DE

, .

CURENT - CFB-OA

I. St~uctura, modele. parametri

Amplifieatorul operational cu reactie de curent (CFB~OA) este un caz particular de AO de tip I-V cu intrare asimetrica. Principiul de functionare este prezentat In figura l.a.: la intrarea neinversoare este plasat (intern) un repetor de tensiune (buffer) eu irnpedanta de intrare mare; astfel, aceasta intrare - nurnita In V - po ate fi atacata direct in tensiune, eu surse de semnal Cll impedanta relativ mare) in timp ee intrarea inversoarev numita InI - prezinta 0 irnpedanta mica, necesara atacului in curent. Functia de transfer caracteristica este transirnpedanta:

.~ _·V outV
Zt (I)
IlnI
IllY t>
of

Jr.I
a) b) c) Figura I. Principiul de functlonare ~i doua simboluri Iolosite pentru CFB - OA

-34

A~piificatonil operati.onarcu reactie in' curent - CFBOA

} .. }

-v" Figura 2. Schema bloc a CFB - OA

Figura 3. Schema electrica simplificata a unui eFB - OA

- bufferul de intrarc - irnplementat de TI-T4 asigura egalitatea

VlnV = Vlnl (2)

~i determina impedantele eelor doua intrari ale CFB-OA: ZlnV (valoare foarte mare, pentru intrarea neinversoare) ~i Zlnl (valoare foarte mica, pentru intrarea inversoare).

- curentul ifni de la intrarea inversoare, care parcurge tranzistorii T3 si T4 este copiat de oglinzile de curent T5-T6 si T7-T8 si injectat in nodul de

irnpedanta inalta Z. t

Amplificatoru,l operational cureactie in curent - CFBOA

- tensiunea rezultata este transmisa la iesirea de impedanta joasa OutY de catre buffer-ul T 11- Tl4. Impedanta de intrare a acestuia determina valoarea transirnpedantei CFB-OA, iar condensatorul de compensare C, determina polullui dominant.

----'-----

(MV I

I'

I

I

I _j

Figura 4. Modelul general al CFB- OA

Modelul general prezentat in figura 4 este derivat direct din schema bloc a CFB-OA: buffer-ele au fost model ate prin repetoare de tensiune ideale si impedantele de intrare si iesire corespunzatoare, iar oglinzi!e de curent printr-o sursa de curent comandata de eurentul ilnl. avand factorul de transfer Aem.

Transirnpedanta CFB-OA rezulta: "

a). considerand oglinzile de eurent ideale: A~m = 1. Rezulta 0 transimpedanta eu un singur pol:

Z = VO!lIV I = R, ; model eu un pol (3)

t I' A =1 l+s'R"C

1111 pol 1111- ,- t I

b). luand in considerare polul introdus de oglinzile de curent reale - rezulta 0 transimpedanta determinata dedoi poli:

A - I ; Z, = R, " (4)

em l+s'1".,,,, '" 't, (l+s'Rt'CI}(l+s''[',)

... lUll. po I. em

Parametrii specifici si valorile lor in cazul a doua CFB-OA comerciale

s

unt prezentate in tabelul I.
Parametri AD 844 OPA 603
Transimpedanta Zt=Rt II C. 3 M 115pF 440 K 111,8 pF
Rezistenta intrarii 10M 5M
- neinversoare R1nv (Ohrni) _..,
- inversoare Riol (Ohmi) .' 50 30
Rezistenta de iesire RoutV 15 70
Constanta de tirnn tern a ozlinzilor de curent 2,3 ns 3 ns
Rezistenta de reactie Rfmin'Minima (Ohm i) 500 1,45 K Tabelull. Parametrii a doua CFBOA comerclale.

35

f t

1

)

I

,1

I 1

I ( j

_ -_Ampllfi2atorul operational'cureactieincurent - CFBOA

ll~ Aplicatii fundame~tale ale CFB-OA .

Il.L'Amplificator de tensiune neinversor

Dad. in configuratia clasica de amplificator de tensiune serie-paralel din figura 5 folosim un CFB-OA ca amplificator de baza, vom obtine aceeasi amplificare la joasa frecventa ca si in cazul AO de tip V-V, dar 0 comportare dinamicii total diferita:

. . R

R Z,+ Ro,"v' R +gR

A = VOIII =(1+_')0 ' ,

'v,.. R, Z +R +(R +R )-(1+ R",,)

I /,ff f DrIlV RK

(5)

Figura 5. Amplificator de tensiune neinversor cu CFB· OA

a). Pentru inceput consideram cazul

RInI « n, ,Rr ; ROutv «Rr « n, si folosim modelul cu un pol al CFB-OA (ecuatia (3»):

,,,' Va., :,. (I R!] .1 -A ~

AlO =-v tc...«:» = +-R ° 1 - °1+s'2tC B-·-Wt .• , ..

I .. r "'" • 1+5'--

.. e,R!

(6)

'(7)

Rezulta:

banda de trecere 2;r BW(Ml ~ .. _~_. _ .

, C,R!

Spre deosebire de cazu! AO de tip V-V, bandadetrecerenu depinde de Ao . (produsul amplificare - banda nu este constant), ci numai de Rr, Ca urmare, Ao poate fi reglat !a banda constanta _. din Rg· .: iar BW po ate fi reglata la amplificare constanta - rnodificand sirnultan Rg $i Rr,

Amplifieatorul operational eli reactie in curent - CFSOA

37

Exerci{illl1.

l. Folosind ecuatia (7), dimensionati amplificatorul din figura 5 astfel incat:

Aii'= 10 sl 2,1t'BW = 2~1t'10 MHz.

2. Verificati prin simulare posibilitatile de control deserise mai sus pentru amplificatorul proiectat .

'Observa{ie: Simularile pun in evidenta doua abateri ale CFB-OA reale fata de implicatiile ecuatiei (7):

i). 0 variatie a rezistentei Rg in domeniul zecilor de ohmi provoaca si modificarea benzii de treeere; la amplificari Ao mari, circuitul se apropie de

... _

.c''''''''

.. ,.

::I ,,~

. ..,.

.' .,.,..

.'

.'

.-

a).

Figura 6. Efectul valorilor rezistentelor de reaetie R, ~i R, asupra amplifieatorului neinversor implementat cu CFB - OA de tip AD 844

comportamentul irnplementarii eu AO de tip V-V, respectiv produs amplificare - banda constant, ca in Figura 6.a.

ii). Daca valoarea rezistentei Rr este rnicsorata sub 0 anumita limita; caracteristica de frecventa a amplificarii prezinta supracresteri - Figura 6.b. - care pot ducela pierderea stabilitatii circuitului.

Pentru explicarea acestor fenomene vom renunta pe rand. la ipotezele simplificatoare initiale: '

b). Efectul rezistentei intrarii inversoare R1nl

Pentru obtinerea .de amplificari Ao rnari, rezistenta Rg trebuie micsorata, valoarea ei ajungand cornparabila cu cea a rezistentei intrarii inversoare a CFB-OA; evident, R1nl nu mai poate fi neglijata. Folosind in continuare mode lui eu un pol al CFB-OA si conditia Rout v «Rr

38

Amplificatorul operational cu reactie in curent • CFBOA

(8)

Banda de trecere

~i deci produsul

este constant.

c). Efectul polului introdus de oglinzile de curent.

Folosind rnodelul CFB·OA cu doi po Ii (ecuatia (4)), expresia amplificarii rezulta:

A~O)= vOIII1

, VIII

(9)

unde

W - I Q -_ " em R' - R + R' . (I + R f)

0- f'· f - fIliI R ..

'1C(oRfo"clII CoR! ~

Ecuatia (9) este in concordanta cu rezultatele simularilor - vezi observatia Ii) si figura 6ob.: micsorarea rezistentei de reactie Rr duce la marirea factorului de cali tate Q ~ideci la accentuarea supracresterii. Pentru 0 caracteristica de frecventa plata se impune:

Q~_I echivalent 'R·>2°"cm=R·, (10)

-Ii ! - C, f nun

Banda de trecere a amplificatorului este:

(2--',>+ ~(2- ',>+.

2 B'W(C)- Q Q

Tr - Wo 2

(II)

Banda de trecere maxima in absent a supracresterii se obtine la limita conditiei (10):

, , 0,707 (12)

2Tr BW max = 2Tr BWIR;=R;_ =.-:;-

. ",om

in cazul in care se impune 0, anumita supracrestere $M, se poate folosi relatia care leaga direct marginea de faza a amplificatorului de R f:

, Amplificatorul operational cu reactie in curent '_ CFBOA

39

_ 2,.-

R,= C'~

, I

( ; + Il2 -I

~ tan <DM

Exercitiul II.

1. Reluati dimensionarea amplificatorului din exercitiul I, folosind ecuatiile (9)-(13) ~i impunand 0 margine defaza minima <l> M =45°.

2. Verificati prin simulare functionarea amplificatorului proiectat ~l optirnizati circuitul pentru obtinerea benzii de trecere maxime.

Exemplu. Dirnensionarea amplifieatorului de tensiune din figura 3 pentru obtinerea benzii de trecere maxirne se poate face dupa urmatorul algoritrn:

(valorile nurnerice eorespund unui arnplificator eu Ao=10 si cI> M =45°, implernentat eu AD 844)

se determina valoarea R· ( corespunzatoare marginii de faza irnpuse

(ecuatia 12): . .

R• 2·2.3ns

1"2 5pF .-;========

[ 2 + 1)2 -1

tan24S'

se calculeaza valorile rezistentelor cireuitului:

• rezistenta R( din ecuatia 9: R = R· -R . A =2,75 ill (15)

f f In/ 0

• rezistenta R~ din arnplificarea Ao: R = _f1_ = 3000

. I Ao-I

Caracteristicile dinamice ale arnplificatorului proiectat sunt:

din ecuatia (9) rezulta : roo == 16MHz

Q = 0,376'

din ecuatia (11) rezulta: 2-n-BW= 2-n·6,8 MHz

Aceste rezultate sunt in concordanta cu cele obtinute prin simulare - figura 6.a.

(13)

I t

(14)

I, t J

(16)

;

(

,

J

, f

• .:.. •• __ ~ 0- ._" '._ •••• ,""'" • ._-_ -_ •

-40

Amplifieatorul operational cu reactie in curent - CFBOA

I

, I

Figura 7. Integrator de tensiune inversor

\ 1 II.2. Integrator de tensiune inversor

Pentru circuitul din figura 7 numai analiza folosind modelul eu doi poli al

CFB-OA este semnificativa. . - .

a). Pentru inceput, neglijam rezistentele de iesire ale buffer-elor din eomponenta CFB-OA (Rin' = 0; Rout v :;:.0):

A~")= V::/1R •. =o; R'.'=O=-S·R;·C/ 2 (U),O] 2

s + Q[ oS+(J)1O

... ,(~]

(17)

-.====='==- . - Q. C, {rt-m .

(J)IO= ~R,C,rclII; 0 1= C/' R/'C

Cel de-al doilea factor al functiei de transfer (17) este biquadratic de tip trece-banda, eu un factor de calitate foarte mic, deei eu 0 banda de treeere foarte larga:

211" BW(lI):: Cr pentru 'tc~« n, c, ;Ct«Cr (18)

C,or~ .

Intr-un domeniu de frecventa inclus in aeeasta banda de trecere, functia de

transfer A(a), poate fi aproximata: .

A(lI) = ' peritru f < BW(a) (19)

1 -

s-R/:'C/

adica eu eea a unui integrator ideal.'

unde

Al11plifitatorul operational cu reactie in curent- CFBOA

41

... r:

b) Efectul rezistentelor Rin I si ~ut v.

In cazul Rin I ~ 0, . Rout v ~ 0, functia de transfer poate fi aproximata:

A(M Yo", I . - A I . (20)

I =-y R.,.R .• y'O = IOl+s.-r

~ 'I

pana la 0 frecventa maxima f == I

max 2 -tc- ~Rfllf' Rottlv; Ci C,

Circuitul din figura 7 functioneaza ea un integrator eu pierderi, caracterizat de:

- frecventa polului:

I f,=-po 2·1[·,(

- amplifiearea la joasa frecventa:

(21)

domeniul frecventelor de lucru f ~ fmax.

Pentru asigurarea stabilitatii cireuitului este necesara folosirea unui condensator de compensare C, suplirnentar celui intern, cu valoarea determinata de marginea de faza <l>M impusa integratorului:

C = .2'1",., 1

I n; + R01IIV ( 2 . ]i

--:--+1 -1 tan l<1>M

(22)

Exercitiul III.

I. Dirnensionati eircuitul din figura 7 astfel lncat sa poata fi folosit ca

integrator in domeniul de frecventa

f L = I kHz s f s f H = 10 MHz cu 0 margine de faza <PM = 45 o.

2. Verificati prin simulare functionarea integratorului proiectat, folosind macromodelul OPA603.

Exemplu .. Dimensionarea circuitului din figura 7 se po ate face dupa urmatorul algoritrn:

• se determina valoarea capacitatii de compensare C, care asigura

- ... ~... .. - ~----

. Amplificatorul operq,tiona_1 c~ ~eaC{ie in~urent - C.FBOA

42

rnarginea de faza impusa (ecuatia (22». Pentru CFB-OA de tipul AD 844 rezulta:

Ct= 25 pF

&,(;1, pe langa capacitatea intema C, intern = 5 pF'(tabelul I). trebuie adaugat un condensator extern C1 eXlern= 20 pF.

• capacitatea de reactie se detennina din expresia frecventei maxime de lucru ca integrator. (ecuatia (20»; pentru a minimiza erorile de faza irepunern:

f If ,/ -: fmax; rezulta C « I == 13nF

I ~ •

2'K' R 'R -c.I

.. 1.1 o",v I H

1",,1/( fu ; rezulta (ecuatia 21) C,> r ==53pF'

f 21C R,fL

Akgcm Cr = 1 nF.

• rezistcnta Rg trebuie sa fie mult mai mare decal Rln I , dar tara sa micsoreze excesiv arnplificarea la joasa frecventa a integratorului (ecuatia (21 »:

1<, n R, .. , ::; Sf) n: R::; R, . Alegem Rg = 1 kQ.

• Af(}

. 111 Iigura 8 sunt prezentate rezultate ale sirnularii integratorului proiectat.

'"

,~

.'J'._"~

. ------....._

.J ..

.'

.. ,

:1 .. .I ... 1

:1

"'J

.. .

.. , .•••• 10 .. ..,'0.".,

.'

fl'lllril It, Curncteristicile de frecventa ale integratorului detensiune inverso~· cu CFB- 0" proiect"1 in cadrul exercitlului 3; domeniul frecventelor pentru care eroarea de fazli este mai mid\ de 20 este 1.2 kHz - 6.6 MHz

Conveioare de curent :.

43

Capitolul ~

CON\fEIOAR,E DE ClJRENT .

I. Tipur'i, ecuatii function ale

Conveioarele de curent (Current Conveyors) sunt blocuri functionale active, cu intrari si iesiri de tensiune ~i de curent, destinate implementarii unei game Jargi de circuite analogice (amplificatoare, conveioare tensiunecurent si curent-tensiune, filtre, etc.), in special in configuratii fiira reactie. CC sunt circuite cu trei porturi raportate la rnasa - figura 1; relatiile intre

[~·l~[~ ~ ~]'[~:1

it 0 ±l 0 v,

(1)

Figura 1. Simbolul ~i relatiile caracteristice ale unui conveior de curent

tensiunile ~i curentii porturilor pot fi exprimate sintetic de ecuatia matriceala generala (1).

Portul X este de joasa impedanta, poate fi folosita ca intrare de curent sau ca iesire de tensiune; in ambele cazuri tensiunea bomei X 0 urmareste pe cea a bornei Y: VX = vy.

Portul Z este de inalta impedanta, fiind folosit numai ca iesire de curent. Curentul prin boma Z este copia direetasau inversata a curentului

prin borna X: i, = ± ix• ,

Portul Y este port de intrare; dupa valoarea parametrului a din ecuatia (I) se disting trei moduri de lucru a acestuiport si, corespunzator, trei tipuri de CC:

• a = 1 ; CC din prima generatie (CCl) - intrarea Y este de joasa impedanta ~i este atacata in curent. Curentul iy esteeopiat direct . la boma X: ix = i; .

• a = 0: CC din generatia a doua (CCIl) - intrarea Y este de inalta impedanta, destinata atacului in tensiune. Curentul de intrare

.~.

{ I

1 t

I

.I

}

1

f

1

1

. 1

,J

44-: :-""--_.

. Conveioare de curent

. r

)

este foarte rnic, ideal nul: iy = O.

• a = -1: CC din generatia a treia (CCrn) - intrarea Y este de joasa impedanta, atacata in curent. Curentul care "intra in"/"iese din" boma Y va "iesi din" / "intra in" borna X, conveiorul functionand ca un scurtcircuit intre terminalele Y ~i X: i:c = -iy.

Ecuatiile functionale specifice fiecarui tip de CC sunt:

fVx=vy jvx=vy - {v.r=vy

eCI: \~Y = ': ; CCII: ~Y = 0 .. Celli: ~l ". ~r. (2)

It = ± lx lz = ± lr. Iz = ± 1x

Prin ± ln expresia curentului iz se pune tn evidenta existenta a doua subvariante ale fiecarui tip de CC: conveior pozitiv {iz = ix}, cei doi curenti avand aceeasi orientare rata de conveior ~i conveior negativ (iz = -ix), unul din cureati "intra in" ~i celalalt "iese din" conveior.

-vcc

Figura 2. CCI+ implementat cu TB. Varianta unipolara

II. Implementarea CC

11.1. Folosind tranzistoare bipolare (TB) sau MOS (T-MOS)

CCl-Figura 2 prezinta prima (istoric) implementare propusa pentru eCI+: curentul aplicat intrarii Y este copiat la intrarea X de oglinda T3-T4, iar oglinda T4-T5 reflecta curentul ix la iesirea Z. Fiind parcursi de curenti egali, tranzistorii Tl ~i T2 au tensiunile baza-emitor egale; rezulta:

Vx = Vy + VBEI - VBEl = vyW---

- ' .

Principalul dezavantaj al acestei implementari este unilateralitatea sa: se

Conveioare de curent

45

pennite un singur sens pentru curentii de intrare ~i iesire, toti.trebuind sa

"intre In" conveior.' ' ,

Figura 3. Implementari MOS ale CCI+: a) - in clasa A ~j b) - in clasa B

Pentru depasirea acestei lirnitari se folosesc doua variante:

punctulstatic de functionare (PSF) al tranzistoarelor se fixeaza printr-o retea de polarizare in curent continuu astfel incat in prezenta sernnalului tranzistoarele sa nu iasa din regimul de functionare initial (regiunea activa normala pentru TB, regiunea de saturatie pentru T·MOS). Circuitul va functiona in

clasa A. ' e

- se implementeaza 0 configuratie cornplementar-simetrica intre liniile de alimentare, fiecare jumatate de circuit preluand semnalele de 0 anumita polaritate - functionare in clasa B. Evident, pot aparea distorsiuni la trecerea sernnalului de la 0 polaritate la alta, importante mai ales pentru semnale de amplitudine mica. Pentru a diminua aces! efect, cele doua parti ale circuitului pot fi pre-polarizate panain apropierea regiunii de functionare dorite - functionare in clasa AD. .

Cate un exemplu de CCI+ implementat cll T-MOS, functionand in clasa A, respectiv B, sunt prezentate in figurile 3.a. ~i 3.b. '

CCII. Cele doua variante de implementare a unui CCII+ prezentate in figura 4 se deosebesc prin modul de realizare a irnpedantei inalte pentru intrarea Y: circuitul din figura 4.a. foloseste tranzistoarele TI, T2 in configuratie de repetor pe ernitor, in timpce lacircuitul din figura 4.h.

curentul intrarii Y este anulat prin simetria configuratiei: ' ,

f3' ([' ' ) ,

, , - 0

f3+1 cn-lcn t. -.~/'

, . L ft. u

(4)

46

Conveioare de curent

0) . -v. E b) -, •

Figura 4. Variante de implementare a CCII+ cu TB

De asernenea, egalitatea tensiunilor Vx ~i Vy se realizeaza pnn procedee diferite:

Figura4.a:

Figura 4.b:

V =v +v -v =\! -v +v =0 (5)

.r r 8£1 (",.,,) BEll"",.) .r. Bf.! (1"'" R£l (I"'I'}-

(6)

eu 0 eroare datorata curentilor de polarizare diferiti pentru perechile de tranzistoare TI - T2 ~i T3-T4. Neirnperecherea tranzistoarelor npn si pnp afecteaza in cazul a) egalitatea Vy = Vx ( VBE (pnp) :t ~VBE (npn»), iar in cazul b) provoaca aparitia unui curent i,.;tO.

II.2. Implementarea CCll folosind AO de tip V-V.

Circuitele prezentate infigura 5 se bazeaza pe tehnica copiern curentilor de alimentare (current supply sensing technique): principalul eonsumator de curent din structura unui AO de tip V-V este etajul de iesire - pus in evidenta in figura 5 - care livreaza curentul la iesirea AO, io AO· Astfel, eu 0 buna aproximatie, putern considera:

Curentii din liniile de alimentare sunt copiati de oglinzile de curent T 1- T2 ~i T3- T 4 ~i apoi sunt sumati. fie direct prin interconectarea Iesirilcr acestora - pentru implementarea CCII+ (vezi figura 5.a.), fie mai intai inversati printr-o noua reflectare : prinogUnzile T5-T6 ~i T7-T8 - pentru implementarea CCII- (vezi figura S.b.).

AO estefolosit in configuratie de repetor de tensiune, asigurand:

Conveioare de curent

47

(7)

Vx=Vy; ix=ioAO

a)

{-iill.

t

z

b)

Figura s. a). CCII+ ~i b). CCII- implementate pe baza AO de tip V-V, folosind tehnica copierii curentllor de alimentare

Din ecuatiile (6) ~i (7) rezulta:

ccn- (Figura 5.a.)

Ii,;: iAU> - i .. u-:: io AO;: i, i,;: i,

1

CCll- (Figura 5.b.)

Ii,;: iAIi- i.:»: io AO:: - i. i= - t. .

1

1 1

Datorita folosirii reactiei negative, aceasta implementare ofera 0 rnai buna egalitate intre tensiunile Vx ~i vy ~i 0 impedanta a portului X mult mai joasa decat variantele prezentate in figura 4. in schimb, implementarile in bucla. desehisa de tipul eel or prezentate in figura 4. au, de regula, caracteristici

dinarnice superioare (banda detrecere.slew-rate), '.

II.3. Irnplementarea unuiCC de un anumit tip folosind CC de tip diferit, dar cu iesiri muftiple.

• Curentul de la intrarea Y aCCI din figura 6.a. nu este absorbit din exterior, ci este Iivrat de 0 a' doua iesire de curent, inversoare, a aceluiasi CCI.·Folosind ecuatiile functionale ale CCI rezulta:

1

48

Conveioare de curent

(9)

\-- ... -

\. . + • • +, .) 0

1.1'=_11 ': =~. \-l.:::;_.

v s" - V.1 - V. - V.'

i,. = i ... = i. = i.

deei, eireuitul irnplementeaza un CCII+.

Folosind acelasi principiu poate fi implernentat un CC1+, folosind un CCII+ eu doua iesiri - eireuitul prezentat In figura 6.b. Deoarece intrarea Y a CCII nu poate prelua curentul iy' necesar intrarii y* a CC1, acest curent este preluat de a doua iesire a CCII+:

ji.1' ": =_i. = ~ •.

vy'-v,-v.-v,.

i- = i, = i. = i •.

• Daca cea de-a doua iesire de eurent a CCII este inversoare va rezulta un CCIII, ca in figura 6.c.:

. . .. .

l,. = 1:_ ~ - I. = l.,· = - l ••

l

I.f

r -,
, I
@I z- I
~ -- 1
',' I eel £ Zo'
I'
0.' e
. x z+
- - ~
...,..+1 ' . l~l Cz•
l,(~ I I
L ___ c9I_-t- _ _ _ J
a) Figura 6.:

a) CCII+ implementat cu CCI

b) CCI+ implementat cu CCIl

. c) CCIII+ implementat cu CCIl

I rJ

---I

1 I I

__ -1

(10)

(11 )

Conveioare de curent'

49

Exercitiul I. .

1. Verificati functionarea ccn+ prezentate in figurile 4.a. ~i 4.b. prin simulare ~i prin implementare fizica, folosind arii de tranzistoare bipolare. Determinati principalii parametri ai CCll rezultat: .

impedantele celor treiporti

- factorul de transfer de tensiune .intre porturile Y .si X ~i faetorul de transfer in curent intre porturile X ~i Z:

K,= v. ; v,

K = l:

I •

I.

(12)

2. a). Repetati punctul l pentru implementarile CCIl prezentate in figurile 5.a. si 5.b., folosind AO de tip JlA 741.

. b). inlocuiti oglinzile de curent simple din figurile 4 ~i 5 cu oglinzi de curent de tip Wilson ~i cascoda si urmariti efectul aeestora asupra impedantei iesirii Z sia factorului KI.

Observatie: Macromodelul standard al AO de tip V -V nu modeleaza curentii de pe liniile de alimentare a AO reale.

Figura 7. Un model simplu pentru CCII+

.,

50

-.~--------~----~~~

b).

.....

Conveioare de curent

z

a)

:1 j

e- 1..-. --.---=---= • .-J7}."':1.,---;.----;r--:-:,: ~.L! -'-_._-.-. - ....... -~ . .-e-J? -;r. ~;r-~ Figura 8. Schema electrica detaliall a unui CCII+ MOS ~i principalele caracterlstici obtinute prin simulare

. ' .... _..,.

~;----------------

3. Folosind rezultatele obtinute, detaliati modelul CCIl propus in figura 7 si dezvoltati macromodelele Spice corespunziitoare.

Exemplu. Schema CCII+ din figura 8 se bazeaza pe configuratia din figura 3.b., dar foloseste oglinzi de curent de tip cascoda; circuitul de pornire ~i eel de polarizare sunt detaliate. Din analiza caracteristicilor obtinute prin simulare(figurile 8.a. _ 8.e.) rezulta: .

.'

I

~ I

-I I

Conveioare decurent

51

12, = R"II C, = 170HllllpF

Z, = R, II C. = 470nn O,4pF ,

Z, .. .z = R U C, = 1.5Ma 114pF

[K .is»: K =095' r =02nI

v I + ,f ' r v • vu • • v •

K =~, K =101'..,. =08m

1 I+.f',,· III "'., .'

( 13)

I

III. Aplicatii ale conveioarelor de curent

cell

z

CC prezinta cateva avantaje fata de AO traditionale:

- modul de lucru in curent si posibilitatea de a realiza circuite liniare in configuratii lara reactie le recornanda pentru aplicatii la frecvente inalte;

- of era mai multa libertate in proiectare datorita existentei unei iesiri de curent (Z), cat ~i a uneia de tensiune (X). Cel mai folosit tip este CCIl, a carui versatilitate este marita de faptul ca accepts semnale de intrare de tensiune (la portu! Y) si/sau de curent (la portu! X).

in continuare sunt prezentate cateva aplicatii de baza ale CC, impreuna cu relatiile lor fundamentale, deduse folosind ecuatiile lor caracteristice detaliate in ecuatia (2).

111.1. Circuite cu conveioare de curent din generatia a II-a - CCIl a). Repetoare de tensiune ~i de curent

Circuitul din figura 9 este descris de relatiile

Figura 9. Repetor de tensiune cu CCII

(

{VOUI = V [n ( 14)

if" =O,echivalentZfn ~oo

caracteristice unui repetor de tensiune, eu irnpedanta de intrare mare, ideal infinita.

Pentru circuitul din fionra 10. ohtinem:

y

CCII! Z I---~

x

Figura 10. Repetor I inversor de curent cu CCII

{. =+.

LOlli -lltl

( 15) V ttl = 0, echivalent Z In ~ °

relatii caractensnce unui repetor sau inversor de curent, ell impedanta de intrare - mica, ideal nula.

i

t

.1

1

1 J!

, 1

J

, ~ I

: I

\

J

, j

52 - ....

Ccnveioare de curent

b). Amplificatoare transconductanta, transimpedanta, tensiune-tensiune ~i curent-curent.

Functiile de transfer ale circuitelor din figura 11 sunt:

Figura II.a.: iv-" :::: _!_ -) functionare ca amplificator transconductanta

V,. R

( 16)

Figura II.b.: ~o.r ::: R -) functionare ca amplificator transirnpedanta I,.

Figura II. Amplificatoare transconductanta - a) ~i transimpedanta - b) implementate cu CCII

Figura 12.3.:

y
CCIl+ Z
X'
R1
a)
y
CCII- Z
X
il• Rf
b) cell

z

(17)

io..t

._

J-~----tY

cell· x

Figura 12.b.:

z

Figura 12. Amplificat~are de tensiune - tensiune ~i curent - curent realizate cu cell

Conveioare de curent

53

Prin combinarea acestor doua configuratii se obtin amplificatoarele tensiune-tensiune, respectiv curent-curent din figurileIz.a.si l2.b ..

c). Sumatoare de curen]i side tensiuni.

, , •• J

Prin coneetarea intrarii Y'a unui cell la masa, terminalul X devine

punct virtual de masa (vx == Vy = 0), ideal pentru sumarea directs a curentilor ' - exernplificata in figura l La., sau pentru transformarea tensiune-curent si sumarea ponderata a tensiunilor ca in figura 13.b.

Figura 13.a.:

l• = i +." + i = " C' •

QII' Inl /"" L .. " I

, t

( 18)

Figura 13.b.:

i.; = lR'I." + ... + VRhl. = I \oR'I ••

I ,,1 I:

z

y

CCII -,

z

0)

vJ" .. ~.i ~

b)

Figura 13. a) - Sumator direct de curenti; b) - sumator ponderat de tensiuni

d). Integrator si derivator de curent.

Circuitul din figura 14.a. este un integrator eu intrare si iesire in curent; prin interschimbarea rezistentei si condensatorului, ca in figura 14.b., se obtine functia duala, de derivator:

Figura 14.a.: H(s)= 1,,,,,(5) =_I_

. 1 talS) sCR

(19)

Figura 14.h.:

H(s) = 11>' • .<s) = sCR It. (s)

54

j

1.

-

_________ ~C~o~nv~ei~o=~~e~de~c~·u~re~nt

~

#--'r-----f Y .

CCII-+

z

y

CCII+ X

z

• b)

e). Arnplificatoare diferentiale.

Figura 14. a) integrator ~i b) derivator de cu .

rent realizate cu cell

Daca conveioare~e 1 si 2 pot. fi co~siderate identice, circuitul din figura ~ 5.~. e_:;te un ~mphficator pur dlferentI~l, cu iesiri simetrice de curent; pentru Je~Jre III tensiune, se poate conecta etaju] de iesire din figura I5.b.:

y
Z
CCLI~ -..
i~i
X <9 Figura 15. Amplificatoare diferentiale, cu iesirl simetrice, de curent - a) sau de tensiune - b)

y
CCII+
X

X
CCIl-t Z
y
b} . z

. . I ( )

lo.,,=-Zol= R" V",,-V,.2

. Rv( )

VOl" I = - V 0., 1 = Rio V", I - V,. 2

(20) .

in ambele cazuri, amplificarile (diferentiale) pot fi reglate din valoarea rezistentei RA.

Structura simetrica a circuitului asigura un factor de rejectie a modului A cornun de valoare mare, lirnitan numai de neimperecherea conveioarelor.

Notarn faptul ca in cazul amplificatoarelor similare implementate cu AO de

Conveioare de curent .,;

55

tip V-V. un factor suplimentar de: limitare 'a rejectiei modului comun it constituie toleranta rezistentelor.

f). Girator.

. Irnpedanta echivalenta fa portuI 1 al eireuitului din figura 16 este:

CCII-'

CCII+ .

z

Figura 16. Girator cu rezistenta de giratie R,

I R!

Z g

rc'lu ~ Z2

. I '

IJ(nrrfl Z, = - rezulta Zn"';' = s R~ C

. sC .

adica 0 capacitate plasata la portul 2 este "vazuta" ca 0 inductivitate Lcchiv = R, 2 . C la portul 1. Aceasta transformare de impedante defineste giratorul ell rezistenta de giratie Rg•

(21)

g). Amplifieatoare in configuratie eu reactie negativa.

AmpIificatorul tensiune-tensiune prezentat in figura 12.a. foloseste doua CCII, eel de-al doiIea avand roI de repetor de tensiune, care realizeaza 0 irnpedanta de iesire mica. Cireuitele din figura 17 .a. si 17 .b. sunt amplificatoare de tensiune inversor, respeetiv neinversor, implementate eu un singur CCII+ in configuratii eu reactie:

Figura 17.a.: Vo.. = _ R2

Figura 17.b.: . Vo.. = 1+ R2

v, 2R.

1

I

1 J

( (:

(22)

1

: I

l

56

Conveioare decurent

! Prin efectul reactiei negative irnpedanta de iesire a acestor amplificatoare 1 este mult micsorata fata de cea initiala, a iesirii Z a CCIL

~. z-

.:.:.

(

I

cell+

" I

J

a.)

b)

Figura 17. Ampliflcatoaretensiune > tenslune cu reactie negativa

Exercitiul II.

I. Verificati functionarea circuitelor descrise in acestparagraf - circuite prezentate in figurile 9-17 si des crise de ecuatiile (14)-(22) - prin simulare ~i rnasuratori directe. Se vor folosi macrornodelele ~i irnplementarile fizice ale CCll realizate la exercitiul I.

2. in configuratia de circuit din figura 15, inlocui]i rezistentele RA si Rv eu impedante de tip R-C astfel inc at sa rezulte filtre trece-sus si filtre trecejos, de ordinul intfii.

Exemplu:

• pentru RA~Z(=RAII-I_ .• Rv=R.' SCA

functia de transfer (20) devine:

vQ,,,,(s) = Rv = Rv (I+s· R . C);

v,,,,(s)- V',,2(S) ZA RA A A

Filtru trece sus

(23)

• pentru

lb'

R -4Z =- 0 tmem:

v v C

s -v

Filtru treee jos

(24)

J

Figurile I8.a. si I8.b. prezinta rezultatele simularii acestor doua filtre, folosind macromodelul descris in exercitiul I, figura 8.a.

I

Conveioare de curent

57

. ',,'. ,"

.' .

a).

.' . 0:.:.

..... ""

.. .. .. .. .. .

b).

Figura 18. Caracteristicile de frecventa ale unor filtre implementate pe baza

configuratiei din figura IS.: a) filtru trece-sus pentru RA -+ Z" = RA 111/ (sCA)

'b) filtru trece-jos pentru Rv -+ Zy = 1/ (sCv) ,

III.2. Circuite cu conveioare de curent din generatia l-a (CCI) si a treia (CClII).

CC.I este foarte ,eficient la irnplementarea conveioarelor de impedanta negativii (negative impedance converter - NIC), ca in Figura 19.a,b; irnpedanta echivalenta la intrarea conveiorului este data in ambele cazuri de expresia:

Zechiv = - Z

0)

(25)

CCI

, Figura 19. Variante de implementare a conveioarelor de impedanta negativll cu CCI

Varianta NIC prezentata in figura 19.a. ramane stabila ~i la deconectarea irnpedantei Z; varianta din figura 19.b. i~i pastreaza stabilitatea chiar si in cazul scurtclrcuitarii impedantei Z .

.c.cm este un senzor de curent ideal: intercalat intr-o bucla de

58

Conveioare de curent

circuit ea in figura 20. Un CClII nu modi fie a functionarea eircuitului, dar eurentuIIui de iesire urmareste curentul din bucla: .

iOut = icircuit ;

. . A

c;·=?).~

VA= VB (26)
A'
Y
cern z
l( -
8 IO;ol Figura 20. Monitorizarea curentului dintr-o bucla de circuit folosind un cellI

Aceasta proprietate este folosita in circuitele din figura 21.a ~i 21.b pentru implementarea unor filtre de ordinul intai, de tip trece-sus, respeetiv trecejos, eu intrari ~i iesiri in curent:

Figura21.a.: Io.:,(s):;;~ Filtru trece sus

I,.(s) l+sRC

(27)

Figura 21.b.:

lo.,(s) I

--:;;--

I,.,(s) l+sRC

Filtru treee jos

~ c
~~fl Il~
'~. R I

CCIIl-
2
--to cern- Z
io..t ~
X 'o.t

a.) . b) r . .. Figura 21. Filtre de ordinul I cu intrarl ~i iesiri de curent impiementate cu

CCIII .

Exercitiul Ill. .

Verificati prin simul~re functionarea Cf'Ill+ ea senzor de curent, preeum ~i 1n eireuitele prezentate in figura 21 .

. Pentru implementarea CCIII+ se poate folosi un CCIl, procedeu

prezentat In figura 6.3.

Amplificatoare de instrumentatie in mod de lucru tensiune

Capitolul 5

AMPLIFICATOARE DE INSTRUMENTATIE CU MOD DE LUCRU IN TENSIUNE

I. Amplificatoare de instrumentatie:defmitie, parametri.

Amplificatoarele de instrumentatie (AI) sunt agIJ?Jificatoare diferentiale cu performante deosebite privind sensibilitatea _Jata _Q.e .sernnalele utile, insensibilitatea ili -conditif defunctionare, cu erori statice mici ~i un raspuns tn-frecven!a cunoscutsi reproductibil. AI trebuie s_a_aiM ~ zgomot propriu rnic, ~a rejecteze semnalele de mod comun ~i s~- poata fi conectat la distante relativ rnari - de sursa "de semn~l _side _ sarcina.Concret, AI este un

ampii-ficator diferential cu:--- - --

----~ - i"iiiplificarea (diferentiala) A finita, a carui valoare poate fi selectata dintreunnumar de y~l_orj._Pfec~~ _ _Q~f.lI)ite. Domeniul de variatie uzual este 1 - 1000. ~~nzitlvit~~!le ~~P_!i_!ic~_U_8:_vari_lltiile-_l«nsi~i19L~ alimentare, a temperaturii, e-fC .. trebuie sa fie cat mai mici;

- factOrui de rejecpea-modufu["comun --CMRR - foarte mar~ - valori uzuale intre lOQ -_UQg!3.;

- lmpedantele _de ~tr~t:e __ ~i !t~je~ire apropiate _de cele ideale, specifice i-ipului de amplificator. Astfel, la amplificatoarele tensiunetensiune se intalnesc impedante de intrare paoa la 109 n si impedante de iesire d~ 0.2 n.,

Se observa ca definitia .At __ <;u.P'Jj~Q.~- toate cele patru tipuri __ de amplificatoare (v-V, I-V, V -I, respectiv I-I). In aceasta sectiune vom analiza numai AI de tip tensiune - tensiune. in figura 1 este prezentat un model al unui astfel de amplificator, modelcare _p.!-!l!.e_ in - eyJ9~Il~ __ atat principalele neL4ealitati ale AI, cat si impedantele neegale ale surselor de semnal (R, ~i

Rs + Misr------ - '-- ------ - . ---- -'- .. - -- -- - --- . - --_

~~~~~-'!1.~.J!!!l!LALp:<?:~JiJ~fa,gr~teJ~~~i cate~:

1 ) Erori care afecteaza amplificarea. Cele-mai -fmportante sunt:

~ - -~-~ - _~', 0 ••• ~. -_ ,_ • _ •••

imprecizia in ~tahilirea_y~19rii amplificarii la joa_saJte.£v~~ta;

-:..-: _~. - .::';'::_:::"~. - :-::.-: -.-. :-:-_-;:~~~-=·~'7·.~;:-:-· .. :.--;,_. - - __ -;" . _ . -. -~.-p.- _---

59

i 1-

1 1

1 I

J

1

\

t

60

. Amplificatoaie de instrumentatie in mod de IUCl11 tensiune

- neliniaritatea amplificarii (dependents de valoarea semnalului amplificat);

- deriva termica.

f ~presia t_~nsiunii generate de ~~r~~ ~?D l~e~ire rezulta:

VOD = VD· [A + AA + Neliniaritatea amplifidrii +

"_ .--,... _- - " - . ---. - . :- ... _-- ----

+ Deriva termici x Variatia tempera~ri!] (1)

2) Erori datorate rejectiel finite a modului comun ~i offsetului.

~ ~.. . ,_ ._". -'- -. . ,-- Principalii parametrii care .

descriu aceste neidealitati sunt: ' - factorul de rejectie a vomodului comun (bommon'_~-+--f-H::J':~mode rejection ratio) - CMRR

- factorul de rejectie a surselor de alimentare. crower - ~upply!ejec'tion ratio) - PSRR

Yo

, )

I

j

Yc

Fig. I. Model simplificat al unui AI

Efectul _I_~r;_ est~ }!10~~lat de ~S~_~R ,

(2)

.____ jensiunea:

._

v: \ flVAU

V = +-,OR CMRR / PSRR

Este foarte importanta ~i caracten"stica de frecventa a acestor factori de rejectie - in general se urmareste 0 caracteristica determinata -<!_e wipol~'cu

banda de frecventa apropiata de cea a amplificarii A, - ',--'_

- tensiunea de offset - alcatuita din dona componente: tensiunea de offset la iesire (al carui efect la iesire depinde des:~tigul a~plifiS~!.Q~ll:li) ~i tensiunea de offset la intrare (valoare fix a, neafecta:t~ de A). Pentru comoditate se prefera reprezentarea cu un singur generator' echivalent la

intrare, Cli valoarea totals: .'

" I

-: .. '. V (flV' flV _)

V ~ V' + OFFollT + OFFLN + OFFoor. flO (3) .

o~ OFFI.~! A flO A . flO

. . - .

unde a fost pusa in evidenta ~i dependenta de temperatura;

£..U[~n~l de pola:ri:zar_~:~L ~~en!ul de" ().ffie("~ determina aparitia

uneitensiuni de offset suplimentare, ell expresia; .

~

.~

,.~

r 1

r

J

J

• I

r

J

Amplificatoare de instrumentatie in mod de lucru tensiune 61

~ B = lB' Lill.s + ~OFF . Rs + IoFF' Llli.s + (~~FF). R, . ~T (4)

Cei mai importanti termeni sunt cei datorati variatiei temperaturii.

3) Zgomotul - modelat prin generatoare echiv;Uente de tensiune si de curent dezgomot la intraiea.AI.Produditorii oferfcurbele densita~i spectrale a valorilor acestor generatoare, SVN ~i SiN. Valoarea efectivaa ten.siunii / . curentului 'de' zgomot depinde de banda ~e_frecVen~'luatnn considerate:

vN ~JE.(S., .lIB')~ ~!s.,4f unde S., ~t,; (5)

este valoarea densitatii tensiunii de zgomot pe portiunea de banda ilB. Valorile tensiunii si curentului de zgomot limite~ii sensibilitatea AI.

Tensiunea totala la iesirea AI rezulta din insumarea acestor neidealitati:

(6)

Comparatie AI - AO

AI difera fundamental de AO: AI' este un bloc functional care _incorporeaz~-siificiente retele de. r.~~cti~.iQte~a_I!entru a functio~~'!jni~r. _[<!!'~ <I: necesita 0 buclade reactieexterna; in schimb, AOeste'un dispozitiv it ciirlli fuIictionare-IlD.iar~ depinde de prezenta unei retele de reactie externe.. Caracteristicile AO,in special amplificarea, sunt specificate pentru bucla deichisa, dar caracteristicile 'unlii 'ampllijcator (cu reactie) realizat cu AO depind in principal de reteaua de reacti~.

n. Amplificatorul diferential cu un AO

Amplificatoarele de instrumentatie cu _reactie de tensiune deriva din structura -de'-amplificator diferential cu reactie negative prezentat in figura

2. Sa determinarn amplificarea diferentiala ~i factorul de rejectie a modului F">:: comun pentru acest circuit; considerand un. AO ideal (Vos=O. 18 = 0, RI - ~

00, Ro- 9, a -~ co) expresia tensiunii d~ 'ie~ire Vo ,rezulti~ -.. . .

v = v .: R4 Rt + R. ". R2 '

o B R + R . V A - (7)

3 4 RI . RI

Conditia de function are a. circuitului ca amplificator diferential - v 0 = Ad . (VB - v,,) - se obtine prin egalarea coeficientilor tensiunilor de intrare:

62 ~plificat?~ d~ ~~e: in mod ~lucru tensiune . ~.~

R4 R2+RI =& adic/ &=R2 =k" (8) ]!

R3 +R4 RI RI\ R3 RI ;i'

Pentru compensarea efectelor curentilor dejiolarizare ai intrarilor, se

impune balansarea impedantelor dintre .

RI R2 cele doua intrarisi masa (cu'sursele de intrare pasivizate):

n, II R2 = R3 II R. (9)

. Din ecuatiile 8 ~i 9 rezulta:

Rl =R3;' Pentru care:

VO'=(V ... -VB)' ~2 = (VA -vB)-k (11)

I

Fig. 2. Configuratie de amplificator diterential cu un AO

k fiind egal cu valoarea amplificarii diferentiale, Ad.

Pentru determinarea amplificarii de mod comun ~ consideram 0 excitatie: v tc t:: v A = VB' Daca rezistentele RI - It. sunt echilibrate - indeplinesc relatia (10) - si AO este ideal, tensiunea de iesire corespunzatoare modului comun este nul a, deci ~ = 0 si CMRR tinde la

infinit. '

Considerand acum un AO cu factorul de rejectie a' modului comun cunoscut, CMRRAO, ~i rezistentele RI - It. echilibrate, tensiunea de iesire

corespunzatoare excitatiei de mod comun (VIC = VA = VB) rezulta: y; c_ ",(..,\,\

. ~--, l

R R 1 R <J \ 7,

Vic' 4 + Vic 4 =Vic+(Vo-Vjc).1 (12)

RJ +R4 R3 +R4 CMRRAO' . . R, +R2

Exprimand rapoartele in functie de K ~i grupand termenii se obtine:

v. -( K: 1 (1 + CM~ AO )-1 + 1: K )'" v.' 1: K

(13)

si amplificarea semnalului de mod, comun:

->. ,:="

. Vo \ -, K Ad

'Ac=-7= = (14)

Vic / CMRR AO CMRR AO

Rejectia modului comun pentru amplificatorul diferential este:

.' A .

CMRR =_d = CMRRAO (15)

Ac

I I

I

I

Ampl.ificatoare de instrumenta~~ ~ mod de}ucru tensiune'

63

egala eu rejectia AO folosit. '

, Rejectia amplificatoarelor reale este inrautatita de orice asimetrie intre caile de sernnal corespunzatoare intrarilor VA si VB. Cea mai importanta este dezechilibrarea valorilor rezistentelor RI, - R, datorita tolerantelor de fabricatie. Astfel, chiar dad valorile nominate 'ale rezistoarelor sunt echilibrate, valorile lor reale - care difera de eele nominale in .limita tolerantei E - nu vor mai fi echilibrate. Cazul celmai defavorabil poate fi eonsiderat atunci cand, rapoartele rezistentelor din eircuitele eelor doua

intrari au abateri opuse fata de vaioarea ideala: '

,R? () R

KI =_- =K· 1+5 ~l K2 =_4 =K·(l-5)· 5=2'E

RI R3

Considerand un AO eu CMRRAO infinit, faetorul de modului comun al amplificatorului din figura 2, datorat rezistentelor R, - R, rezulta:

rejectie a tolerantei

CMRR = 1+2Ad

£

4·e

In urma analizei amplificatorului diferential implementat cu un AO putem concluziona ca aeesta are unele caracteristici care ar permite folosirea 1~i_ ca .N .-:, ~Qnfiguratia diferent{al~~reject!~_l!!odului comun suficientala 0 realizare J!lgrijita - dar .. ~i :_Unele inconvenienty. care limit~aza .aceasta

utilizare: "

- impedantele de intrare sunt diferite pe eele doua intrari:

ZInA = RJ ZInB = Rl + Rl

si au valori relativ mici. Asimetria ~.ului de in~e, inclusiv a rezistentelor de intrare duce, in ~~nera1' la c!iI!1_i.!!~~t?~GM_RR..

- ,reglajul ampl!!!dirii pr~~gp_1!I.l~ ... !!!~d~fie~ea simultana .a doua rezistente (pentru-'a' se indeplini conditia (10) si la noua valoare a amplificarii).

In. AI implementat "eu 3 AO"

Circuitul prezentat in figura, 3 a constituit multa vreme implementareastandard p~ntru._f.J. 'in implementarile disc~ete si hibride aceasta configuratie este dominants si in prezent. Pentru implementarile monolitice insa, sunt din ee in ce mai folosite configuratii cu reactie de

(16)

1 I

(17)

\ l

j ,J

J

\

S -. 64 Amplificatoare de instrumentatie in mod de lucru tensiune

l' LN- r-----~~,-----------------: curent, care' ofera, in general, v : " .: AJ_ /~", ~SENSE' performante dinamice (band,

I

>- __ ....r-~t-1't-_·....;I..., slew-rate) superioare.

I

f

ID.I. 'AmpUficarea AI "en 3 AO"

- Amplificarea AI in cazul

I _AO ideal ( a -. 00,' RI AO -. 00;

I ~ ~.

I IN+ t ' I II I Ro AO -. 0 ), este:' - '

------------------------_.

Fig. 3. AI implementat "cu 3 AO"

v -- (R }R '

Ad ideal = 0 = Ad I . Ad II= 1 + 2· _1 _3

VB-VA ' , RG R2

unde Adl si AaIl·,~unt respectiv amplificarile diferentiale ale primului .etaj (

AOI si AD2) ~i a celui de-al doilea (AD3). ' ,

J Se observa posibilitatea reglarii amplificarii A prin rezistenta Ro (eventual

'extema, la structurile integrate). "

(18)

- Amplificarea AI in cazuI AO neideale (a (mit) rezulta, intr-o prima aproximatie:

Ad =(1+2, Rl J._:R3 . (_a_)2 =A~idea1.(_a_)2 (19)

RG R2 I+a l e a

~,J_~_joasa frecventa (a » 1) ipoteza AD ideale nu introduce erori

semnificative. " , '--'--

111.2. Banda de trecere a AI "cn3 AO"

Consideram AO cu ca~gul a(s) determinat de un poL Ecuatia (19) devine:

] I

12

1 ' l+s·2.. au )

(' a(s) )2

Ad = Ad ideal' 1 + a( s) = Ad ideal .

J

I

r

J I j

!

(20)

-;;---

Ampiificatoare de instrumentatie in mod de lucru tensiune

65

Aceasta functie de transfer cu pol dublu indica 0 banda de trecere relativ in_gusta~-mjr_iiiic~-decat-ceaaamplificatoiUIu-i diferential eu un AO ..

--_ -. - -. -- - __ .- . .. -- --

m.3. Factorul de rejectie a modului comun(CMRR) alAI "eu 3 AO"

Vom considers in continuare ca factorul de rejectie a modului_ comun pentruAOI_3-esieCMRR~o, cu valoare finita, Distingem doua situatii;

A. Considerind valorile reale ale rezistentelor din circuit . perfect echilibrate (circuitul este simetric fata de axa medians orizontala).

Amplificate;demod comun a primului etaj (AOI ~i A02) este egala ,cu, 1. Folosind ecuatiile (14) si (18) rezulta:

. R, R]

. 1+2·- '-.--

Ad RG R? ( R, J

CMRRA, =-= . . - = 1+2·-. - ·CMRRAO

Ac : 1. R3 . 1 '. RG

\'" R2 CMRRAO .

---..~ "

.(21)

deci mai mare decat a AO componente .

. BiConsiderand valorile nominale ale rezistentelor din circuit perfect echilibrate, dar- valorile reale diferind de cele nominale in limita unei tolerante E

In acest caz factorul de rejectie a modului comun pentru intregul AI va fi:

<;MRRAl =(1+2' R, .J. CMRRAO ·CMRR~ . (22)

. . RG C,~RRAO + CMRRe

unde CMRRE este . components factorului de rejectie dat~_~~~_ ~?C-clu.siv .tolerantei rezistentelor; expresia ei este similara celei din ecuatia (17). De regula, producatorii de . astfel de AI diminueaza efectul tolerantei rezistentelor printr-uuproces de ajustare in care uneia sau maimultor rezistente li se modifica valoarea, urmarindu-se i,n acelasi timp efectul

asuprarejectiei de mod comun prin __ IPlisuratori. . . .... . - - ---

Ajustarea fuctorului-de reJ~c_p'.e_~moduJui CO~~!l· .. ' . ,. .

'- - .... - .. - -- -- - - _. -_.. - .

Ajustarea CMRRAI la fabricant, oricat de b~a,-nu_~!te suficienta pentru

toate aplicatiile, deoarece dezechilibrul lmpedantelor surselor de' exci~lie_ .?11:c~_~ic_~Q(_~C;:_~~h_~y. A~_tierchi~ p~~tru CMRRAI - -~daca:fntre irnpedantele surselor de excitatie, RIC, exists diferenta ~Icrezulta:

..

(23)

66

_.. Amplificiitbare de instrumentiitie fu mod de lucru tensiune

··:R· CMRR~,. = _.!£_

.... Uy AR

. s

Ca urmare, sunt necesare circuite exterioare de ajustare a CMRRAI. pentru a-i optimiza functionarea intr-o aplicatie data. 1n figurile 4.a ~i 4.b sunt prezentate doua astfel de eireuite; ambele au la baza ideea modificarii rejectiei de mod comun a etajului al doilea ·prin controlul dezechilibrului puntii de rezistente R2 - R3: Figura 4.a prezinta eea mai simpla modalitate - inserierea ell R3 aunei rezistente suplimentare, reglabile, RcMR. Dezavantajul acestei variante 11 constituie domeniul jle reglaj, evident unipolar: RcMR ~ O. Circuitul din figura 4.b permite un.reglaj bipolar: RcMR

are expresia:

I I I . RCMR

a)

P

aP

Fig. 4. ModalitAti de ajustare a RMC: a) eu ajutorul unui semireglabil exterior sau b) folosind 0 rezistentii activA, care poate lua alit valori pozitive, cAt

. ~i negative

2'a-1

RCMRR = P

l+a--

R

(24)·

putand lua valori atat pozitive, cat ~i negative.

Procedeul practie de ajustare a CMRRAI folosind aceste circuite este urmatorul: pe intrarile scurtcircuitate ale AI se aplica, pe rand, tensiunile de intrare maxime admisibile (pozitiva si negative), reglandu-se RcMR astfel incat la iesirea AI sa se obtiriii 0 tensiune cat mai apropiata de zero.

Amplificatoare de instrumentatie in mod de lucru tensiune

67

111.4. Erectu} erorilor statice (de cur~nt continuu) ale AO

. Efectul erorilor statice (tensiuni de offset ~i curenti de polarizare) ale AD l

se manifesta prin aparitia liiierTensiuiii-nenufe~la iesirea AI, jI! absenta J

semnalului q~ intrare. .. . - . . _ ---- . _.

~:'::-~~mpelisarea acestrii efect poate fi Iacuta prin aplicarea pe. pinul I .

REFarA:I. a-iinei . tensiuni de compensare reglabile, generate de un j

·ci!.:~ii-eiiem - ca in figura 5.

!

).

Fie. 5. Cemnensarea efectului tensiunilor de offset.

Este usor de demonstrat ca tensiunea la iesirea AI se scrie, in acest caz:

(25)

J

unde V REF este potentialul intrarii REF, potential determinat de circuitul de compensare.

Ill.S. Conectarea AI ia sunele de semnal si Ia sarcina

In figura 6.a,b. tensiunea VI este amplificata folosind un amplificator eu . intrare asimetrica - etaj amplificator inversor simplu, cu un ~Q - respectiv eu un AI, eu intrare diferentiala simetrica; aparent fiind vorba de 0 singura sursa de excitatie,' folosir~a unui AI' nu se :justifiea, aeesta fiind un amplificator diferential.

Daca luam ins a in considerare ~i caderile de tensiune pe linia de masa (parcursa, in general de curenti mari), observam eli in primul caz apare 0 diferenta intre tensiunea obtinuta pe sarcina si cea dorita. Astfel:

1

f

f

J

f

,J

j 6~8~ ~~~~~Am~p~li~fi~ca~t~oM~e~de~~~=m~e~n~m~ti~e~m~m~od~d~e~l~u~cru~te~n~si~un~e

1

- tensiunea de intrare efectiv aplicata amplificatorului asimetric este:

v I etectiv = Vi + V GND, (26)

La iesirea amplificatorului obtinem:

}

_ _ R2 R2 -

vL - Vo +VGND ---,vI --,vGND +VGND

2 RJ RJ I 2

Se observa di aceasta expresie difera semnificativ de valoarea asteptata, VL ideal= - R2 I R, ·VI. Cei doi termeni care exprima aceasta diferenta depind de parametri practic incontrolabili (impedanta liniei de masa si curentii care o parcurg).

(27)

b)

Fig. 6. Folosirea unui AI pentru evitarea erorilor datorite csderllor de tensiune pe

, linia de masil.

in cazul folosirii unui AI coneetat ca in figura 6.b, constatam disparitia ambilor termeni de eroare: VGND1 nu modifica tensiunea de intrare direct de la sursa de excitatie, iar VGND2 este "ocolita" prin legarea intriirii ~'REF" direct la terminalul sarcinii. Astfel pot fi folosite cabluri lungi pentru conectarea sarcinii lara ca rezistenta lor interna sa modifice semnificativ valoarea tensiunii VL: cablurile OUT ~i SENSE sunt inchise in bucla de reactie a AI, iar caderea de tensiune pe cablul REF apare ~i la iesirea OUT a AI, astfel lncat diferenta Y<;>UiVREF - egala cu VL - nu este afectata..

Amplificatoare de instrumentatie in mod de lucru tensiune

69

Exercitii

1. Editati fisierele Pspice corespunzatoare circuitelor din figurile 2 ~i 3 si puneti in evidenta prin simulare comportarea acestor circuite, descrisa de ecuatiile (11) - (17) respectiv (18) - (22).

Indicatie. Porniti analiza eu un model simplu de AO, cu ao = 200.000 independent de frecventa, apoi rafinati acest model, prin introducerea unui pol la fAO = 5Hz, ~i a factorului de rejectie a modului comun CMRR = 80 dB, la inceput independent de frecventa, apoi cu un pol fCMRR = 1KHz. in [mal folositi macromodelul p.A 741.

L Realizati practic un AI "cu 3 AO" folosind AO de tip p.A 741.

Determinati parametrii circuitului fizic (amplificare, banda, CMRR) si comparati rezultatele obtinute prin masurare directa eu simularile de la punctul 1.

3. Verificati eficacitatea circuitelor de ajustare a CMRR des crise in figura 4, respectiv a circuitului de compensare a tensiunii de offset din figura 5.

4. Comparati tensiunea de la iesirea unui amplificator inversor ~i a unui AI conectate ca in figura 6, la aceeasi sursa de sernnal, ambele amplificatoare avand valoarea amplificarii 100.

70

Capitolul 6

AMPLIFICATOARE DE INSTRUMENTATIE CU MOD DE LUCRU IN CURENT

I.Introducere

A avea semnalul util sub forma de curent constituie, in multe aplicatii, un avantaj fata de semnalele de tensiune. Este yorba in principal de transmisia semnalului utilla distante mari, prin medii zgomotoase, in conditii de putere redusa si cost scazut. Lucrul cu semnale de tensiune ar necesitacabluri multifir ecranate, ceea ce insa ar duce la micsorarea rejectiei de mod comun ·la frecvente mari - datorita capacitatilor parazite - iar cablurile ar fi foarte

scumpe .~i greu de manipulat.

Transmisia in curent a semnalelor. of era avantaje majore: nivelul semnalului util nu este afectat de lungimea cablurilor - ~i aceasta in conditiile transmisiei pe un singur fir "cald" - iar 0 intrerupere pe linia de transmisie poate fi imediat detectata. Ca exemplu mentionam sistemul de curenti unificat, care impune ca variatia nivelului de semnal sa fie cuprinsa intre 4 si 20 rnA.

Pentru prelucrarea.aeestor semnale vor fi necesare AI eu intrare in eurent. eel mai uzual tip este AI de tip transimpedanta, cu intrare in curent ~i iesire in tensiune (I-V). Vom analiza in continuare doua astfel de AI, derivate din configuratiile studiate de AI de tip tensiune - tensiune (V-V). Apoi vorn studia amplificatoarele de instrumentatie cu reactie de curent, comparandule cu amplificatoarele de instrumentatie clasice, de tip V-V.

II. AI de tip transimpedanti implementat "eu 3 AO"

Prin modifiearea structurii clasice de AI "cu 3 AO" de tip V-V, ca io figura 1, obtinem un AI de tip I-V. Parametrii acestuia, in cazul AO ideale,

vor fi: '.'

Amplifieatoarc de instrumentatie eu mod de lucru in curent .

71

- Amplificarea transimpedanta "

AN = ~o =2.Ro.'&'

lJD R2

- Impedanta de intrare (mod diferential) $i de iesire:

'. RJD =0; Ro-40

(1)

(2)

Figura 1. Amplificator de instrumentatle de tip I-V

In concluzie, acest circuit respects conditiile de definitie a nnui AI. 0 problema 0 constituie reglarea amplificarii (A)v) care necesita modificarea simultanii a doua rezistente Ro.

1

Exercltiul I.

l.Propuneti 0 varianta de modificare a circuitului din figura 1 astfel lncat amplificarea transconductanta sa poata fi reglatii printr-o singura rezistenta.

Indicatie. 0 solutie simpla 0 constituie modificarea etajului diferential cu A03, de exemplu inchiderea buclei de reactie prin punctul median al unui divizor rezistiv al tensiunii de la iesirea A03.

2. Giisiti expresia benzii de trecere a AI din figura 1 pentru cazul folosirii unui AO cu amplificarea in bucla deschisa, aAO:

_ ao

aAO --, -

. . l+s.. ,

3. Verificati prin simulari rezultatele obtinute la punctele precedente.

J

1 j

I

f'

1

j J

72

. Amplifieatoare de instrunientape eu mod de lueru in curent

m. AI de tip transconductantii V-I

In continuarea discutiei incepute in introducere privind avantajele transmisiei in curent, facem observatia ca _ exista situatii in care sursele primare ale semnalului util (senzori, traductori, etc.) genereaza tensiune. Pentru a trans mite apoi informatia prin semnal de curent, va fi nevoie de AI de tip V-I, plasate intre sursa de semnal ~i linia de transmisie. .

In figurile 2 si 3 sunt prezentate dona variante de AI de tipul V-I derivate . din configuratia AI de tip v-v clasic, "cu 3 AO". Analizam pe rand aceste circuite in ipoteza AO ideale.

Pentru structura din figura 2.

OUT

Figura 2. AI de tip transconductanta cu etaj de conversie V-I de tip Howland

Observam ca etajul de iesire at acestui circuit este UQ convertor tensiune - curent de tip Howland, descris de iou! = VIn I R2• Rezulta:

- Ampliflcarea transconductanta:

io (. R, J 1

Ao:=-= 1+2·- .-

VID RG R2

(3)

- Rezistenta de iesire, Daca perechile de rezistente R2 - R3 ar fi perfect echilibrate, atunci rezistenta de iesire Ro ar fi infmita. Datorita tolerantei de fabricatie a rezistentel or, €, chiar daca valorile nominale sunt perfect echilibrate, exista 0 neimperechere a valorilor lor reale. Rezistenta . de iesire a AI din figura 2 este finita:

R = R2 o

4·€

(4)

Amplificatoare de instrumentape cu mod de lucru in curent

73

- Stabilitatea AI

. Se observa prezenta a doua bucle de reactie, una pozitiva ~i cealalta negativa, cu transmitantele:

r = . Ri IIRL

p R211RL +R3

(5)

Pentru functionarea liniara a circuitului se impune rn » rp; rezulta conditia

R211 R3»RL.

Aceasta limitare constituie un dezavantaj important al acestei structuri. - Excursia tensiunii pe sarcina este ~i ea limitata la valoarea

R2

V L max < . V 0 AOmax

. R2 +R3

Acestor dezavantaje li se alatura randamentul slab al convertorului tensiune - curent: 0 mare parte din curentul debitat de AI este folosit de cele doua bucle de reactie, doar 0 fractiune relativ midi ajungand in sarcina.

(6)

- Varianta din figura 3 inlatura partial aceste dezavantaje:

Figura 3. AI de tip transconductanta - cu conversie v-i de tip Howland modificat

- Amplificarea transconductanta. Avem: . • • VOUT - VREF

10 = IRS = ---"=~-~:!-

Rs

In cadrul sectiunii AI cu mod de lucru in tensiune am ararat ca, pentru un AI "cu 3 AO", avem:

(7)

Arv = io =(1+2. R. ). R: ._1

vrn n, R'2 s,

- Rezistenta de ieslre este infinita CRo -+ (0) in cazul rezistentelor R2-R3 perfect echilibrate ~i AO ideal; practic ea va fi limitata de neimperecherea rezistoarelor din etajul diferential, de rezistenta de iesire a AI de baza ~i de rezistenta de intrare a AO extern.

(9)

74 .

:1 Amplificatoare de instrumentatie cu mod de lucru in curent

(8)

Rezulta:

- Stabilitatea clrcnitului va fi asigurata daca transmitanta buclei de reactie negativa va fi mai mare decat cea a reactiei pozitive. Adicii:

r = R2 > R2 RL (10)

n ; R2 + R3 R2 + R) . RL + Rs

Aceasta conditie este indeplinita pentru Rs > o.

- Excursia tensiunii pe sarcina este mai mare in acest caz decat in eel precedent (circuitul prezentat in figura 2): .

RL

V L max = . V 0 AOmax

RL +Rs

- Randamentul va fi de asernenea mai bun, deoarece bucla de reactie pozitiva practic nu preia curent de la iesirea AI.

(11 )

Exercitiul II.

Repetati punctele 2 ~i 3 ale exercitiului I pentru circuitele din figurile 2 ~i 3. '

IV. AI ell reactie de Cllrent.

In eazul AI eu reactie de curent se folosesc topologii de reactie de tip paralel la intrare, la care semnalul de eroare - aplicat amplificatorului de baza - este de curent, la fel ca ~i semnalul de intrare si eel de reactie, Daca . se impune preluarea unor semnale de intrare de tensiune, se for folosi

buffere de tensiune la intrare, ca in cazul CFB-OA.

Amplificatoare de instrumentatie cu mod de lucru in curent

75

Acest tip de reactie are avantajul unor performante dinamice mai

bune- banda de trecere, slew-rate, timp de stabilire - fata de configuratiile 1

v, clasice cu AO, care folosesc reactia in tensiune. .

IV.I. Configuratie clasica de AI cu reactiede curent.

AI din figura 4 foloseste tranzistoarele T, ~i T2 ca buffere de

+v AU tensiune; conversia tensiune de

r--- __ ---4I

intrare - curent Iacandu-se prin

rezistenta Ro. Din acest curent se scade curentul de reactie proportional cu vo. care parcurge rezistentele de reactie RF• Curentul rezultat este convert it in tensiune prin rezistentele Re, iar aceasta tensiune amplificata de AO. Practic, Tl, T2, AO, si Re formeaza un AO de tip I-V cu intrari

Figura 4. Al cu reactie de curent, pasivli diferentiale, cu buffere la intrare

pentru atac in tensiune. Transimpedanta acestui AO I-V este:

P

arv =--·aAO ·Re (12)

P+l

Amplificarea (tensiune - tensiune) a Al din figura 4, in cazul AD ideal, rezulta:

Vo Vo RF

Ay =-= =1+2·- (13)

Vid Vii - Vi2 RG

Amplificarea este deci determinate de un raport de rezistente, a carui valoare poate fi stabilita cu precizie. Impedanta de intrare de mod dif eren pal:

RID =r.+p{;G IIR,) (14)

Impedanta de intrare de mod comun, .corespunzatoare . celor doua intrari:

R,c=rx+p·RF·R. (15)

deoarece RG nu conduce curent in cazul excitatiei de mod comun (v A = Va); rlt ~i ~ sunt respectiv rezistenta baza-emitor si castigul in curent al tranzistoarelor T I, T 2 .

1 I r

J 1

I ,I

J

!

.1

J

)

j

f

I I

,

j

AriIplificatoare de instrumentape cu mod de lucru in curent

'/6,

/

Rejecpa semnalelor de mod comun este determinata in primul rand de fmperecherea valorilor celor doua perechi de rezistoare, Rc si Rp. precurn $i a tranzistoarelor TI• T2•

o expresie aproximata a factorului de rejectie a modului comun este:

CMRR = ---1--:-::--'--

!!.rIC LlRc A 6R.p A

-+-- y+-- v

RF Rc RF

unde Av este amplificarea diferentiala.

(16)

IV.2. AI cu reactia de curent "activa"

Schema de principiu a' unui AI cu reactie de curent activa este

Yo prezentata in figura 5.

>---..--Q

Reteaua de reactie este

in acest caz un

convertor tensiune-

eurent realizat eu . dispozitive active, care asigura amplifiearea in putere a semnalului de reactie.

Pentru A 0 . ideal

rezulta:

Figura S. Schema de principiu a Al cu reactie activi

(17)

Pentru AD neideal (aiv fmit) expresia amplificarii poate fi deterrninata astfel:

A AT 1 ajy ·Gm

V = Videal'--

. l+T Gm·RG l+aiy·Gm

unde T este c~tigul buclei de reacjie, iar aiv este dat de ecuatia (13). Pentru

/

(18)

ao

a AO == ----"-I +s·t

~l ~ ».1

(19)

rezulra banda de trecere:

Amplifieatoare de instrumentatie cu mod de lueru in curent

77

2.lt.BW=~ .. Re·Gm (20)

Reglajul independent al ca~tigului la banda constanta se poate face prin RG; reglajul benzii de tree, ere . la castig constant se poate face prin modificarea simultana a lui Gm ~i Ro.

Figura 6 prezinta un AI cu schema electric a derivata direct din schema de principiu din figura 5.

Figura 6. AI cu reactie de curent activa

Acest circuit poate fi modelat ca in figura 5, daca observam ea:

. 1 (. .) .

IR =_. Ie -Ie =-JR

m 2 • 2 m

(21)

Pentru

RJ R.

. R3 +R4 R. +R2

Rezulta:

i =-i =v. R4 ._l_=G·v

Rm Rm 0 R' + R R m 0

. 3 4 02

unde .

G' = _1_' . _R_, 4,--'·

m R02 RJ +R~

(22)

este transconductanta convertorului tensiune.-curent care constituie reactia AI. Convertorul este alcatuit din rezistentele Rj, R, ~i Ro2, AOAI si A2; tranzistoarele T3 si T4 ~i sursele de curent I.

78

Aniplificatoare de inStrumentape cu mod de lucru in curent

Ca urmare putem calcula parametrii acestui AI folosind ecuatiile (18) si (20):

• Amplificarea la joasa frecventa:

(23)

• Banda de trecere:

2.1t.BW=~.Rc.Gm=~' Rc. R4 (24)

1: 1:RG2 R) + R4

Se observe posibilitatea reglarii amplificiirii in conditiile mentinerii con stante a benzii de trecere (prin modifiearea RGI), preeum ~i modificarea benzii de trecere eu mentinerea constanta a amplificiirii (prin modificarea RG2 ~i ~I' cu conditia ~21RGI = constant).

Avantajele reactiei active.

Principalul avantaj al acestor configuratii este micsorarea influentei neimperecherii rezistoarelor ~i tranzistoarelor asupra factorului de rejectie a modului comun. Astfel, CMRR va depinde in primul rand de diferenta dintre impedantele de iesire ale surselor de curent, care polarizeaza etajul de

intrare. '

Un alt avantaj 11 eonstituie controlul mai comod asupra principalilor parametri ai AI - castig. si banda. 0 facilitate deosebita 0 constituie posibilitatea setarii valorii acestor parametri prin intennediul a doua elemente rezistive.

Dezavantaiele reactiei active:

Principalul dezavantaj it constituie marirea erorilor statice: in aceasta configuratie bucla de reactie amplifies efectul tensiunilor si curentilor de dezechilibru ai etajelor de intrare. In plus, reactia are 0 structura relativ complicata, care genereaza erori suplimentare - curenti de dezechilibru, neirnperecheri de tranzistoare.

Exercitiul III.

1. Editati fisierele PSPICE corespunzatoare circuitelor din figurile 4 ~i 6 ~i puneti in evidenta prin simularecomportarea aces tor circuite, descrisa de ecuatiile (13) - (16) respectiv (23) - (24).

2. Realizati practie cele doua AI cu reactie de curent folosind AO de tip ~ 7 41 si tranzistoare 2N2222A. Determinati parametrii circuitului .

Amplificatoare de instrumentatie eu mod de lucru in curent

79

fizic (amplifieare, banda, CMRR) ~i comparati rezultatele obtinute prin masurare directs eu simularile de la punetul 1. Comparati eu parametrii similari ai AD eu mod de lueru in tensiune.

3. Propuneti cireuite de ajustare a factorului de rejectie a modului comun si de eompensare a tensiunii de offset pentru AI din figurile 4 ~i 6.

Indicatie: Prin analogie cu AI cumod de lucru in tensiune se identijicii/creeazii bomele SENSE # REF, dupii care se pot folosi circuite simi/are celor propuse in lucrareaprecedentii.

J

J I

J

J .i _ J

J J J J

J

I _J

80

Multiplieatoare analogiee ~i eireuite eu functii analogiee complexe

Capitoiul7

MUL TIPLICATOARE ANALOGICE SI CIRCUITE CU FUNCTII ANALOGICE COMPLEXE

, -

I. Definitie, simboluri, parametri

Multiplicatoarele analogiee au semnalul de iesire proportional eu produsul sernnalelor de intrare. In majoritatea implementarilor integrate semnalele stint de tensiune:

VOut = k·vx·vy

k = const.

(I)

ell

Unele multiplicatoare au constanta k fixata intern (0 valoare uzuala este k = _I ), in timp ce altele of era posibilitatea setarii valorii k prin elernente 10

externe. In mod curent se folosesc numeroase simboluri pentru multiplicatoare, cateva dintre cele mai intalnite fiind prezentate 10 figura I.

V

0..1

X

O"i

Figura 1. Simboluri folosite pentru multiplicatoarele analogice

Principalii parametri considerati in continuare sunt: domeniul semnalelor de intrare, liniaritatea sidomeniul frecventelor de lucru. Dupa domeniul valorilor permise pentru .semnalele de intrare, multiplicatoarele se clasifica -in trei categorii:

'intr-un cadran:

In doua cadrane

(I)

(I - II) (III - IV)

Yx ~ 0; Yy ~ 0 => 0 < YOU! < V ALI v« ;.!: 0; Yy ~ 0 => -V AU< YOU! <VAll

Vx -:;t. 0; Vy < 0 => -V ALI< YOU! <VAll

Multiplicatoare analogice $i circuite cu functii analogice complexe

81

In patru cadrane:_ (I - IV) Vx::f:. 0; Vy::f:. 0 => -V ALI< VOut <V ALI

tennenul "cadran" fiindin direeta corelatie eu regiunile unui sistem de coordonate cartezian, avand axele vx si Vy, ilustrat 'in figura 2.

Ti

I

Figura 2. Polaritatea sernnalelor la intriirile si iesirea multiplicatorului ana logic corcspunziitoare eelor patru eadrane de functionare

Daca factorul k din ecuatia (1) este la randul lui invers proportional euo a ~reia tensiune, - Vz - se obtine un multiplicator-divizor analogic. Simbolul acestuia este prezentat in figura 3 iarecuatia lui functionala este:

Vx'Vy VOU[=---

Vz

(2)

Figura 3. Simbolul unui multiplicator - divizor analogie

II. Tehnici de implementare

II.1. Multiplicatoare - divizoare eu rezistente cornandate In

tensiune .

- --.---

Un semnal de tip produs poate fi obtinut din tensiunea de dezeehilibru al unei punti de rezistente controlate de tensiunile de' intrare. Majoritatea rezistentelor cornandate in tensiune au controlul neliniar, dar functionarea intregului circuit po ate fi liniarizata prin folosirea reactiei negative. Cireuitul ' din figura 4 ilustreaza aceasta tehnica: tranzistoarele MOS lucreaza in

82

Mllltiplicatoare analog ice $i eireuite ell functii analog ice complexe

regiunea liniara, fiind eehivalente eu r!zjstente drena-surs? eomandate de tensiunile grila-sursa; intr-o prima aproxirnatie rDS = f (vGS), independent de tensiunea VOS.

R

Figura 4. Multiplicator / divizor analogic ell T-MO~ functionand ea rezistente comandate in tensiune

Considerand tranzistoarele identiee se obtine:

VGSI = YGS~

=> [ OSI = [OS!

, .

(3)

n=_n => R

v r = -R·..!.l.

OS! Vy

[OS!

R. Vx·Vy

Vau.=--·Vx=

[OSI VZ

Pentru ca A02 sa-si pastreze reactia negativa, tensiunea vz trebuie sa

ramfma pozitiva; egalitatea curentilor ::!..L si - 2 impune Vy negativa.

rOS2 R

Astfel circuitul va functiona ca multiplicator I divizor in doua cadrane. Frecventa de lueru este relativ mare (sute de kHz), dar liniaritatea este afectata de dependerita suplimentara a rezistentei echivalente a tranzistoarelor MOS de tensiunea drena - sursa

rOS = ros (vas, VDS).

Multiplicatoare analogice si circuite cu functii analogice complexe

83

Aceasta tehnica se bazeaza pe relatia:

,

(X+Y)2_(X_Y)2 X.y

4
+ IVti''Iyl

.\
~ -IV;t-v'I'!
(4)

Figura 5. Schema bloc a multiplicatorului cu lege patratica.

Functia de ridicare la patrat este realizata prin aproximatil liniare

si de posibilitatea realizarii unei _ functii patratice v Our = (v In)2 prin aproxirnari liniare, de exernplu folosind 0 retea de diode eu praguri de deschidere diferite.

Schema bloc din figura 5 cuprinde, pe .langa eircuitele de sumare si de ridicare la patrat, si eireuite de valoare absoluta-Iredresoarede precizie); acestea fixeaza tensiunile aplieate bloeului urmator jn domeniul de valori

strict limitat in care functia de ridicare la patrat este, realizata. 1

Prin aceasta tehnica se pot realiza multiplicatoare in patru cadrane, eu iiniaritate buna intr-un domeniu de frecventa largo Dezavantajele metodei sunt legate de numarul mare de cireuite necesare - probleme de compensare a erorilor statice ~i variatiilor termice, pre! de cost.

'!i.

J

84

Multiplicatoare analogice si circuite cu functii analogice complexe

II.3. Multiplicatoare bazate pe tehnici de rnodulare

Pornindu-se de la un semnal periodic de referinta, numit purtatoare, se obtine un semnal modulat eu parametrii de modulatie controlati de tensiunile Vx si Vy de la intrarea multiplicatorului, Prin prelucrarea sernnalului modulat - de obieei simpla mediere in timp - rezulta semnalul de iesire, de tip produs.

Un exemplu este prezentat in figura 6: valoarea medie a unui tren de

impulsuri dreptunghiulare este data de factorul de umplere T, ~i de T

j. amplitudine A; Daea i este proportional eu v« (fapt realizat in blocul de. rnodulare PWM - pulse width modulation), iar amplitudinea este proportionala cu Vy (fapt realizat printr-un simplu amplificator) valoarea medie (obtinuta prin trecerea trenului de impulsuri printr-un filtru trece-jos) va fi proportionala eu produsul Vx . Vy.

r-_:.-------,

I

I G enerotor t ens. I

I I

: triunghiuloio :

I I

I/"'./'.. I

I .J1JL:

'X : I

I

I J

Vy Amplificotor

Kl

Filtru

tr ece - jos

Figura 6. Multiplicator bazat pe modularea impulsurilor dreptunghiulare: "x controleaza factorul de umplere, iar Vy amplitudinea

Multiplicatoare analog ice §i circuite cu functii analogic~ complexe

85

T

V =fy, ,dt=_I'A

,m.diu T impu s ' T "

(5)

vou!:= Y mediu = k, k2 VxYy

Aceasta metoda permite obtinerea unei precizii foarte bune, dar frecventa maxima de lucru este mult sub cea a purtatoarei, care trebuieeliminata din spectrul semnalului de iesire.

11.4. Multiplicatoare logaritmice

Dupa aplicarea operatiei de logaritmare, multiplicarea ~i, divizarea

. sernnalelor se reduce la simpla adunare, respectiv scadere.a logaritmilor, Revenirea din' domeniul logaritmic se poate face prin functia inversa logaritmarii - functia exponentiala. Principiul este ilustrat de schema bloc din figura 7:

VOIII = expflnv; +ln vy -Invz)

(V' V I Vx . Vy = exp In xvz Y J = Vz

(6)

log

~'""""~ Antilog

I Vl v'!: '-- __ .../ n v.

Z.

Figura 7. Schema bloc a unui multiplicator I.divizor logaritmic Caracteristica exponentials a, tranzistoarelor _' bipolare faciliteaza imPiementareaarriplificatoarei6rJQ_garitmice ~i exponentiate cu structuri s)l11ple'ca cele din figura 8.a., respectiv S.b.:

86

• Multiplicatoare anatoaice ~i circuite cu functii analogice complexe

(

lamPlif. logarltmic (figura 8~a.):

amplif. exponential t figura 8.b.) :

I Vln I Yo", = -YOl: = -Vr n--

R Ics

v,,", = R· Ie = • R . I a ex{ ~: 1

7)

R

V/"" G.D Vif'/. "-;>0

b)

0)

Figura 8. Schema simplificata a unui amplificator logaritmic - a) si a unui ampliflcator exponential- b)

Implernentand schema bloc prezentata in figura 7 eu aceste amplificatoare se obtine circuitul din figura 9. A vern:

11 - V +v -v - V In..!:L-I-+V InA_I_-v'lnlL_l- '"

.. Iff" - ."':1 ,n;l RI:.\ - T R I T R J T' I (8)

x nrC.' Rz CJ

"'V Inv,Y'Vr~_I_

T VI. R,~·RrJt'.'

l = R .J. 'l:xp(V3F..J= R .. s.. V.Vr

v.; "u V R R v

. T X r 7.

Se observa ca dependenta de temperatura a amplificatoarelor logaritmic si exponential se compenseaza reciproe; de asemenea, liniaritatea aeestui tip de multiplicator este foarte buna. Principalul dezavantaj este limitarea functionarii la un cadran: VX~O;Vy~O; vz~O.

Acest principiu a fost folosit la realizarea circuitului Burr - Brown 4302 - figura 10.a. Pentruun plus de versatilitate punctele mh m2 ~i m, nu , sunt conectate intern, ci sunt accesibile utilizatorului.

.. Jt

Multiplicatoare analozice $i circuite cu functii analogice complexe

87

l-

Vy

Figura 9. Schema electrica a unui muItiplicator I divizor logaritmic

Daca buclele de reactie si caile de curent sunt inchise printr-o conexiune externa se obtine:

I v» Rz Rx=Rz I v «

Villi = \'SEI- VBD = VT' n-- = VT' n-

v z Rx v i-

R Ry=R"

I VOuI Y vr.ln VOUI

VmJ = VBE~ - VOE2 = VT' n---- =

Vy Ro Vy

(9)

in particular, pentru conexiunile prezentate in figurile I O.b., l O.«. ~i rezulta: .

i) scurtcircuit (figura iO;b.): Vml = Vm2

ic.e.,

I VOUI I v x n--= n-

Vy Vz

Vx'Vy .=> , VOu, =---

. Vz

( 10)

iii divizor de tensiune vm3(figuni 1O.c~): : Vl11l = . R4· VmJ·

. -.----.. R4+Rs

I VI)." . I v« =>

n--=m·n-

Vy v t:

(II)

J

88 .

Multiplicatoare analoaice Sl circuue CU tunctn analog Ice complexe

---------rii'z

"z I

I

}

m.1

.f"

,-.

"'___,_-4> YO~i I

~ I

L ~----------------------J

Figura 10. a). Schema electrica simplificata a circuitului Burr· Brown 4302; b). c). d) . • variante de conectare externa a punctelor ml , m2 , mJ

iii) divizor de tensiune Vml (figura 10.d.):

Rs'

YmJ= 'Yml

R~+R5

1 YOuI R5 I v«

n-- n- ~

Yy R5+ R4 v z

_ ( Vx )R':~' _ (yx )n~~1

VOuI - Vy - -Yy -

Vz Yz

(12)

Exponentul faetorului V x este supraunitar in cazul ii) si subunitar in Vz

cazul iii).

11.5. Multiplicatoare eu transconductanta variabila

Se bazeaza pe ~penden~a liniara a transconductanteiunui .t~anzistor bipolar de curentulde polarizare; pentru semnale miei avern:

. -g - q 1

, ,~,~'7 .,"V,.- - kT' C·VI ..

, Una dintre intrarile rnultiplicatorului va comanda ~c, iar cealalta Vb~: un exernplu simplu este prezentat In figura II.a.:

• . q II q k k

Id-1c1=kT2 EE'Viu=2kT -v-v«: 'Vx'Vy

_j

( 13)

(14)

Multiplicatoare analozice si circuite cu functii analogice complexe

89

Yx·Vro , I---._y------'

'" ,/

,/

--+-- -Vee

b)

Figura II. Schema si caracteristica de transfer 2 etajului diferential folosit ca multiplicator cu transconductanta variabilii

Experimental se constata ca circuitul functioneaza liniar (conform ecuatiei (14)) numai pentru valori mici ale lui vx, nedepasind cativa zed de mY. Aces: fapt poate fi pus In evidenta prin analiza de semnal mare:

A • •• I l! I U I t h( Vrn J

ca. = Z·-, -It: = (J (J = ee an -

1 +exp - VI/> 1 +exp VI/J 2Vr

VT v,

Rezulta caracteristica din figura II.b.

(15)

Observaiie: Functia tanh x poate fi aproximatii cu primu/ termen din dezvoltarea In serie Taylor pentru valor; mid ale lui x:

3

tanhx=x-1L+ .... :::x pentru x-c-: l (16)

3

ill acest cm: ecuatia (15) poate fi aproximata deecuatia (J 4): pentru v/D«2Vr = 50 mV la 20°C

. - I VID ~Ic = EE' 2VT

(17)

Pentru extinderea domeniului de liniaritate se folosesc in principal doua tehnici:

• degenerarea In emitor- prin inseriere.a unor rezistente RE in ernitorul tranzistoarelor - Figura 12.a. sau I2.b. - caracteristica 6.ic=f(vlD) se modifica ca in figura II.b., !inia punctata

90~ ~ __ ~M~u~lt~ip~li~ca~to~a~re~a~n=a~lo~g~ic~e~~i~c~ir~cu~i~te~c~u~fu~n~c~{i~ia~n~a~lo~gi~ce~co~m~p~le~x~e

Figura 12. Extinderea domeniului de liniaritate al etajului diferential prin degencrare in emitor

• .predistorsionarea tensiunii aplicate la intrare astfel incat_s~_ se realizeze 0 functie vro = f ( Vx ) inversa tangentei hiperbolice A~ ecuatia

(15). Un astfel de circuit este prezentat in figura 13:-- -

-i JtN

.._-----v---..J

lII>-j.(x·~

Figura 13. Circuit de predistorsionare cu functie de transfer inversa tangentei hiperbolice

Convertorul tensiune - curent genereaza curentii 10 ± kx • Vx care determina diferenta dintre tensiunile baia· - emitor ale tranzistoarelor (conectate ca diode) T3 , T4 :

A _ . 1o+kxvx -'(kxvx) (18)

uV -VBE3-VBE4;:::VT1n =2VTlunh --

. 1D- kxvx 10

Se obtine astfel structura de baza de multipl icator cu transconductanta variabila din figura (14): etajului diferential T, - T2 , polarizat de sursa de curent lEE comandata de jntrarea Vy a multiplicatorului (lEE = ky . v~); .i--se aplica tensiunea VAB rezultata prin predistorsionarea intrarii v« de catre

Multiplicatoare analozice $i eireuite eu functii analogiee eomplexe

91

v"
TJ T,
®
1
. In· K:t'~ \ ! \

l 1

Figura 14. Celula fundamentals de multiplieator ell transconductanta varlablla, in douil cadrane (se presupune lEE = k, . Vy. Vy>O)

circuitul 1'3. - T6 ; T, , 1'6 si . RE formeaza convertorul tensiune - curent prezentat In Figura (13).

Din ecuatiile (15) ~i (18) rezulta:

~ic = hEtanh( ;Vr) = kyo Vy .tanh[tanh-I( ki:x }] = kv--v-

In raport cu intrarea v« circuitul are 0 liniaritate foarte buna si opereaza in domeniul MHz. Dependents lEE = f(vy) se poate realiza In diferite variante, dar sensul curentului lEE nu poate fi schimbat.

Pentru implementarea unui multiplicator in patru cadrane se folosesc doua etaje diferentiale conectate incricisat (antiparalel) - structura numita celula Gilbert, a carei schema de principiu este prezentata in Figura 15.

Printr-o analiza de semnal mare, similara celei precedente, se obtine:

8i= i, - i, = I .[""h,[ 2~, lH 1M' [2V J ... ,... (20)

Pentru liniarizarea functionarii sc folosesc tehnicile descrise la celula .

'. .

fundamentala: predistorsionarea tensiunilor VI si/sau V2 fata' de intrarile

rnultiplicatorului ( vx ~i Vy ) ~i degenerarea in emitor a etajului diferential T7 - Til. Procedeul este ilustrat de schema rnultiplicatorului integrat ROB 8095

din figura 16: ..

( 19)

J 1 1

1 J

92

Multiplicatoare analog ice ~i circ~ite cu funqii allalogice complexe

Figura 15. Schema de principiu a celulei Gilbert

Figura 16. Multiplicator cu transconductanta variabila, in patru cadrane, ROB 8095

I.

• tensiunea VI de la intrarile celulei Gilbert Til - T21 ~i TI2 - Tn este obtinuta prin predistorsionarea intrarii Vx de catre circuitul T3 - T4 ~·i T5 - T6 - Rx (similar figurii 14 ~i ecuatiei (18)) ..

J

Multiplieatoare analogiee $i eireuite eu functii analog ice eomplexe

93

• liniarizarea celui de al doilea factor din ecuatia (20) se obtine prin degenerarea in emitor introdusa de rezistenta Ry (vezi figura II si

ecuatia (15» . . .•

Dar

icu + iell = il :

Rezulta:

(21 )

(22)

ie!1 + ien = h

(23)

Folosind ecuatiile (19) si (20) rezulta:

t'''-IC'' ~(I'+ ~: 1 ~~:

lIC!! - I~22 - ( 10 - R y l RxIo Prin sumarea celor doua ecuatii se obtine: 2

(iell + im)- (ie21 + ie2l = RxRy 10. Vx Vy

2Re I

YOU! = RxRy 10 VXVy = ((jVXvy

(24)

III. Aplicatii ale multiplicatoarelor analogice: Circuite eu functii analogice eomplexe

III.l. Ridicare la piitrat, divizare, extragere de radacina patrata

.....____-- _-'_ . -- ._ .. _,. - -._-

y2 In

x·y

0)

Figura 17. Circuite de ridicare la patrat, divizare si extragere de riidiicina plitratli implementate cu rnultiplicatoare integrate

- 94

Multiplicat-oare analozice ~i circuite cu functii analog ice complexe

Ridicarea Iapatrat este 0 aplicatie im¢di~taa multiplicarii ~ ca in figura 17.a.

In general, prin plasarea unuibloc functional in bucla de reactie negative a unui amplificator operational se obtine functia de circuit inverse: in figura 17.b. se foloseste un multiplicator pentru realizarea functiei de divizare, iar in figura 17.c. un circuit de ridicare la patrat pentru extragerea de radical.

111.2. Implementarea unor functii algebrice ~i trigonometrice

• Prin multiplicari succesive se poate obtine un sir de puteri naturale ale semnalului de intrare; prin sumarea ponderata a acestora se implementeaza functii polinomiale de forma:

(25)

• Acest procedeu este aplicabil oricarei functii care poate fi dezvoltata in serie de puteri. De exemplu, functia f(x) :: sin x poate fi aproximatacu 0 functie polinomiala prin luarea in considerare doar a primilor termeni ai dezvoltarii ei in serie:

. .\ . 5 7

sin x= x _X_+X__L+ ... .. . 3! 5! 7!·

Nurnarul de tenneni la care se face trunchierea este determinat de precizia dorita. Acest nurnar poate fi redus (in conditiile asigurarii aceleiasi precizii) prin folosirea unor termeni cu puteri reale, neintregi: circuitul din figura: 18. implernenteaza functia sin x cu 0 precizie de 0,2 % folosind 0 combinatie de nurnai doi termeni:

(26)

BB 4302

Figura 18. Implementarea functlei sin x folosind circuitul BB 4302 configurat pentru ridicare la 0 putere reala netntreaga

··c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful