Kinetologie

- curs de baz -

Curs teoretic

Lucr ri practice

Evaluarea

Test gril 70%

Examen practic Masaj-30%

redoarea articular . sc derea for ei musculare (hipotonie) 2.KINETOLOGIA Kinetologia este Äo tiin biologic interdisciplinar care se ocup cu studiul mi c rii corpului omenesc. 4. 3. par ial reversibile i ireversibile Kinetoterapia Limitarea activit ii motrice poate fi determinat de: 1. spasticitatea muscular (hipertonie) . lipsa coordon rii mi c rilor Kinetoprofilaxia . a elementelor func ionale care concur la realizarea acesteia i a modalit ilor de compensare a perturb rilor reversibile.

KINETOPROFILAXIA Kinetoprofilaxia primar Kinetopropfilaxia secundar Kinetoprofilaxia ter iar .

EXERCI IUL FIZIC .MIJLOACELE KINETOLOGIEI 1.ERGOTERAPIA .IMOBILIZAREA.POSTURAREA .AGEN I FIZICI ARTIFICIALI . MIJLOACE COMPLEXE .MIJLOACELE PSIHICE . MIJLOACE SPECIFICE . MIJLOACE NESPECIFICE .MASAJUL 2.AGEN I FIZICI NATURALI . DIETA 3.

vestiar ( aerisire.demonstrarea exerci iilor Respectarea condi iilor de igien .rezisten extern opus .ritmul mi c rii .igiena s lii.Principiul accesibilit i .igiena individual .kinetoterapeut ( inut i atitudine ) -bolnav .dozarea i gradarea efortului . lumin .m rirea efortului Principiile pedagogice -solicitarea p r ilor active i con tiente -explicarea exerci iilor i efectele lor .precizia exerci iilor ritmul mi c rii .pozi ia ini ial . înc lzire ) . cabinet.

‡ cre terea capacit ii func ionale a aparatului cardio-vascular.Efectele exerci iilor fizice Obiective morfologice ‡ favorizarea proceselor de cre tere i dezvoltare. Obiective neuropsihice ‡ dezvoltarea capacit ii de relaxare fizic i psihic . ‡ prevenirea atitudinilor incorecte ale corpului. ‡ corectarea atitudinilor i deficien elor corpului. ‡ cre terea capacit ii func ionale a celorlalte aparate i sisteme Obiective social educa ionale ‡ formarea reflexului de atitudine corect a corpului ‡ formarea obi nuin ei de a practica sistematic . ‡ cre terea capacit ii func ionale a aparatului locomotor. ‡ dezvoltarea capacit ii coordinative. ‡ dezvoltarea capacit ii de înv are motric Obiective func ionale ‡ cre terea capacit ii generale de efort. ‡ cre terea capacit ii func ionale a aparatului pulmonar.

Structura exerci iului fizic 1. excentric a antagoni tilor i static a fixatorilor. Pozi ia de start ± adaptat dintr-o pozi ie fundamental sau derivate. Revenirea în pozi ia de start ± prin inversarea agoni tilor i antagoni tilor . Men inerea pozi iei ob inute ± prin contrac ie static . 4. . 2.prin contrac ia concentric a agoni tilor. izometric . 3. Execu ia mi c rii .

simultan sau într-o succesiune Mi care complex ± act motric structurat multiplu i variat care prezint un anumit grad de dificultate în efort. . alc tuit din unul sau mai multe elemente structurale. efecte Mi care sintetic (global ) ± act motric cu structur complex sau compus cu efect general asupra organismului. efectuate într-o singur direc ie cu un lan cinematic elementar Mi care compus ± act motric care însumeaz mi c rile simple realizate de segmentele corpului.Formele mi c rii Mi care simpl ± act motric cu solicitare neuromuscular redus . Mi care analitic ± act motric care prin structura sa determin localizate în diferite articula ii i grup ri musculare.

‡ Mi carea cu rezisten ± se execut în interiorul segmentului de contrac ie când se respect lungimea anatomic dintre capetele de inser ie ale mu chilor ± aceste mi c ri executate concentric sau excentric dezvolt mobilitatea articular .contrac iile musculare alungesc mu chiul i dezvolt elasticitatea. . ‡ Mi care excentric ± mu chi care execut mi carea cedeaz for ei externe care dep rteaz capetele mu chiului de centrul s u. iar segmentele articulare se deplaseaz descriind un unghi din ce în ce mai mare . iar segmentele articulare descriu un unghi din ceîn ce mai mic.‡Mi c ri concentrice ± mu chii care execut se scurteaz apropiindu-se capetele unul de cel lalt i punctul de inser ie de centrul (mijlocul) mu chiului. Mobilitatea articular se amplific prin mi c ri executate dincolo de pozi ia anatomic a segmentului. adic în exteriorul segmentului de contrac ie.

genunchiului sau oldului din cauza adapt rii pasului piciorului s n tos la lungimea pasului piciorului bolnav. pasul l rgit. pasul scurtat. Pasul unilateral: dat de fracturi sau de piciorul dureros Pasul cosit : este întâlnit în hemiplegii i este datorat extensiei gambei pe coaps . piciorul fiind dus lateral cu rota ie în jurul piciorului s n tos cu laba piciorului Pasul scurtat : apare în suferin ele articula iilor gleznei. . pasul cosit.Mersul patologic Modific rile mersului normal dau chiop t rile: pasul unilateral.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful