Baze de Date 2010 _ Intrebări orientative

MULTIPLE CHOICE

1. Normalizarea rezolva
a. Anomaliile de stergere, de actualizare si de creare
b. Anomalia de actualizare, de stergere, si de creare
c. Anomalia de inserare, de actualizare si de creare
d. Anomaliile de stergere, de actualizare si de inserare



2. O cheie primara
a. Poate fi compusa numai dintr-un singur atribut
b. Poate fi compusa din mai multe atribute
c. Poate fi compusa dintr-un singur atribut care are si valori NULL
d. Poate fi compusa din zero, unul sau mai multe atribute



3. Prima forma normala rezolva anomaliile cauzate de
a. Grupurile repetitive si atributele multivaloare
b. Dependentele partiale de cheia primara
c. Dependentele tranzitive
d. Relatiile de tip unu-la-mai-multi



4. A doua forma normala rezolva anomaliile cauzate de
a. Grupurile repetitive
b. Dependentele partiale de cheia primara
c. Grupurile repetitive si atributele multivaloare
d. Dependentele tranzitive



5. A treia forma normala rezolva anomaliile cauzate de
a. Dependentele partiale de cheia primara
b. Grupurile repetitive
c. Dependentele tranzitive
d. Atributele multivaloare



6. Relatia m:n devine in modelul relational
a. tabel asociativ cu cheia primara formata numai din doua chei externe pentru cele doua
tabele asociate
b. tabel asociativ cu cheia primara formata din doua chei externe pentru cele doua tabele
asociate plus eventuale coloane aditionale
c. chei externe
d. entitate independenta



7. Limbajul de definire a datelor (DDL - Data Definition Language) nu include urmatoarea instructiune
a. INSERT
b. CREATE
c. ALTER
d. DROP



8. Limbajul de manipulare a datelor (DML – Data Manipulation Language) nu include instructiunea
a. INSERT
b. UPDATE
c. DELETE
d. DROP



9. Sintaxa corecta pentru o restrictie NOT NULL este
a. nume_coloana REFERENCES NOT NULL
b. nume_coloana tip_de_date IS NOT NULL
c. nume_coloana tip_de_date NOT NULL
d. DEFAULT [NULL | NOT NULL]



10. Utilizarile valide ale instructiunii ALTER TABLE nu includ
a. Adaugarea coloanelor
b. Eliminarea unei chei primare
c. Redenumirea unui tabel
d. Adaugarea unei restrictii



11. Operatorul UNION
a. Include randurile duplicate in setul de rezultate
b. Combina seturile de rezultate a doua interogari intr-un singur set de rezultate si elimina
randurile duplicate din setul de rezultate
c. Combina doua interogari intr-o singura interogare de tip join
d. Este numit JOIN in unele implementari SQL



12. Care este varianta corecta pentru a crea tabelul CARTE, cu caracteristicile de mai jos (codc cheie
primara, coddom cheie secundara), indicand cheile la nivel de tabel?
(Tabelele DOMENIU_CARTE si CARTE sunt in relatia 1:M).
a. CREATE TABLE CARTE
(codc CHAR(5) PRIMARY KEY,
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
coddom CHAR(5) NOT NULL);
b. CREATE TABLE CARTE
(codc CHAR(5) PRIMARY KEY,
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
coddom CHAR(5) NOT NULL
REFERENCES DOMENIU(coddom));
c. CREATE TABLE CARTE
(codc CHAR(5),
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
coddom CHAR(5) NOT NULL,
PRIMARY KEY (codc),
FOREIGN KEY (coddom) REFERENCES DOMENIU (coddom));



13. Sa se creeze tabelul asociativ imprumuta, a carui structura este data mai jos(codc, codcit si dataim
fac parte din cheia primara). Sa se precizeze legatura cu tabelele carte si cititor.
a. IMPRUMUTA (
codc CHAR(5),
codcit CHAR(5),
dataim DATE DEFAULT SYSDATE,
datares DATE,
dataef DATE,
PRIMARY KEY (codc, codcit, dataim),
FOREIGN KEY (codc)
REFERENCES CARTE (codc),
FOREIGN KEY (codcit)
REFERENCES CITITOR(codcit));
b. IMPRUMUTA (
codc CHAR(5) PRIMARY KEY,
codcit CHAR(5) PRIMARY KEY,
dataim DATE DEFAULT SYSDATE PRIMARY KEY,
datares DATE,
dataef DATE,
FOREIGN KEY (codc)
REFERENCES CARTE (codc),
FOREIGN KEY (codcit)
REFERENCES CITITOR(codcit));
c. IMPRUMUTA (
codc CHAR(5) REFERENCES CARTE (codc),
codcit CHAR(5) REFERENCES CITITOR(codcit),
dataim DATE DEFAULT SYSDATE PRIMARY KEY,
datares DATE,
dataef DATE,
PRIMARY KEY (codc, codcit);



14. Sa se creeze tabelul CARTE_INFO(codc, titlu, autor) prin copiere din tabelul
CARTE(codc CHAR(5), titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2), nrex NUMBER(3), coddom CHAR(5))
selectand cartile care au coddom=’I’.
a. CREATE TABLE CARTEINFO
(codc CHAR(5),
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
FROM CARTE
PRIMARY KEY (codc),
FOREIGN KEY (coddom)
REFERENCES DOMENIU (coddom));
b. CREATE TABLE CARTE_INFO
(codc CHAR(5) PRIMARY KEY,
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
FROM CARTE
WHERE coddom = ’I’;
c. CREATE TABLE CARTE_INFO
AS SELECT codc, titlu, autor
FROM CARTE
WHERE coddom = ’I’;



15. Care este comanda corecta prin care se adauga constrangerea de cheie primara tabelului
IMPRUMUTA (cod_cititor, cod_carte, data_imprumut, data_restituire)?
a. ALTER TABLE IMPRUMUTA
ADD PRIMARY KEY cod_cititor, PRIMARY KEY cod_carte, PRIMARY KEY
data_imprumut;
b. ALTER TABLE IMPRUMUTA
ADD PRIMARY KEY cod_cititor, cod_carte, data_imprumut;
c. ALTER TABLE IMPRUMUTA
ADD CONSTRAINT cp PRIMARY KEY (cod_cititor, cod_carte, data_imprumut);
d. ALTER TABLE IMPRUMUTA
ADD CONSTRAINT PRIMARY KEY (cod_cititor, cod_carte, data_imprumut);



16. Sa se insereze in tabelul CARTE toate cartile din tabelul CARTE_INFO, presupunand ca tabelul
CARTE_INFO a fost deja creat.
a. CREATE TABLE CARTE
AS SELECT codc, titlu, autor
FROM CARTE_INFO;
b. INSERT INTO CARTE
SELECT
FROM CARTE_INFO;
c. CREATE TABLE CARTE
AS SELECT *
FROM CARTE_INFO;
d. INSERT INTO CARTE
SELECT *
FROM CARTE_INFO;



17. Pentru profesorii titulari, sa se maresca cumulul cu 10% si sa se rotunjeasca la 2 zecimale.
a. UPDATE PROF SET CUMUL = (CUMUL*1.1)
WHERE TITULAR=’Y’;
b. MODIFY PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2)
WHERE TITULAR=’Y’;
c. UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2);
WHERE TITULAR=’Y’;
d. UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2);



18. Sa se modifice pretul cartilor din biblioteca, care se gasesc intr-un numar de exemplare mai mic decat
media numarului de exemplare pe biblioteca. Noua valoare a pretului sa fie egala cu suma preturilor
cartilor scrise de ‘BARBU’.
a. UPDATE CARTE
SET pret = (SELECT SUM(pret)
FROM CARTE
WHERE autor = ’BARBU’)
WHERE nrex < (SELECT AVG(nrex)
FROM CARTE);
b. MODIFY CARTE
SET pret = (SELECT SUM(pret)
FROM carte
WHERE autor = ’BARBU’)
WHERE nrex < (SELECT AVG(nrex)
FROM CARTE);
c. UPDATE CARTE
pret = ( SUM(pret)
FROM carte
WHERE autor = ’BARBU’)
WHERE nrex < ( AVG(nrex) FROM CARTE);
d. UPDATE CARTE
pret = (SELECT SUM(pret)
FROM carte
WHERE autor = ’BARBU’ and
nrex < ( AVG(nrex) FROM CARTE);



19. O uniune (join) fara o clauza WHERE sau o clauza JOIN
a. Nu returneaza nici un rand din setul de rezultate
b. Reprezinta o uniune interna (inner join)
c. Are ca rezultat un produs cartezian
d. Reprezinta o uniune externa (outer join)



20. O uniune externa (outer join) nu
a. Poate fi scrisa in Oracle SQL folosind un simbol (+) in clauza FROM
b. Poate fi scrisa in Oracle SQL folosind un simbol (+) in clauza WHERE
c. Returneaza toate randurile din unul sau din ambele tabele
d. Poate fi catre stanga, catre dreapta sau completa



21. Sa se obtina pentru fiecare carte, codul sau si numarul de exemplare care nu au fost inca restituite.
a. SELECT codc
FROM IMPRUMUTA
WHERE dataef IS NULL
GROUP BY codc;
b. SELECT COUNT(*)
FROM IMPRUMUTA
GROUP BY codc;
c. SELECT codc, COUNT(*)
FROM IMPRUMUTA
WHERE dataef IS NULL
GROUP BY codc;
d. SELECT COUNT(*)
FROM IMPRUMUTA
WHERE dataef =0
GROUP BY codc;



22. Care este secventa corecta care afiseaza cate carti au fost imprumutate cel putin de doua ori?
a. SELECT COUNT(COUNT(codcarte))
FROM imprumuta
GROUP BY codcarte
HAVING COUNT(codcarte)>1;
b. SELECT COUNT(codcarte)
FROM imprumuta
GROUP BY codcarte
HAVING COUNT(codcarte)>1;
c. SELECT COUNT(COUNT(codcarte))
FROM imprumuta
WHERE COUNT(codcarte)>1;
d. SELECT COUNT(codcarte)
FROM imprumuta
ORDER BY codcarte
HAVING COUNT(codcarte)>1;



23. Care este secventa corecta care afiseaza pentru fiecare domeniu de carte, numarul cartilor din domeniu,
media preturilor si numarul total de exemplare?
a. SELECT codcarte, COUNT(*), AVG(pret)
FROM CARTE
GROUP BY codcarte;
b. SELECT coddomeniu, AVG(pret), SUM(nrex)
FROM CARTE
GROUP BY codcarte;
c. SELECT coddomeniu, COUNT(*), AVG(pret), SUM(nrex)
FROM CARTE
GROUP BY coddomeniu;
d. SELECT COUNT(*), AVG(pret), SUM(nrex)
FROM CARTE
ORDER BY codcarte;



24. Care este comanda corecta care pentru fiecare facultate, insereaza in tabelul TOTALURI(cod_fac,
nr_prof, total_sal_fac) numarul de profesori si suma salariilor pe care facultatea o plateste profesorilor
sai?
a. INSERT TO TOTALURI
SELECT COD_FAC, COUNT(*) , SUM(SALARIU)
FROM PROF
ORDER BY COD_FAC;
b. INSERT INTO TOTALURI
SELECT COD_FAC, COUNT(*) , SUM(SALARIU)
FROM PROF ;
c. INSERT INTO TOTALURI
SELECT COD_FAC, COUNT(*) , SUM(SALARIU)
FROM PROF
GROUP BY COD_FAC;
d. INSERT INTO TOTALURI
SELECT COD_FAC, SUM(COD_PROF), SUM(SALARIU)
FROM PROF
GROUP BY COD_FAC;



25. Sa se obtina titlurile si preturile cartilor mai scumpe decat cartea avand titlul “Baze de date”, al carui
autor este Popescu (self join).
a. SELECT x.titlu, x.pret
FROM carte x, y
WHERE x.pret < y.pret
AND y.titlu = ’Baze de date’
AND y.autor = ’Popescu’;
b. SELECT x.titlu, x.pret
FROM carte x, carte y
WHERE x.pret > y.pret
AND y.titlu = ’Baze de date’
AND y.autor = ’ Popescu’;
c. SELECT x.titlu, x.pret
FROM carte x, carte y
WHERE x.pret > y.pret
AND titlu = ’Baze de date’
AND autor = ’ Popescu’;
d. SELECT x.titlu, x.pret
FROM carte x, carte y
WHERE x.pret > y.pret
AND y.titlu = ’Baze de date’, y.autor = ’ Popescu’;



26. Pentru tabelele
PROFESORI(codp, nume, pren, salariu)
COPII (codc, codp, nume_c, virsta)
care este secventa corecta pentru a afisa profesorii care au copii?
a. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp IN (SELECT DISTINCT codp
FROM COPII);
b. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp IN DISTINCT codp
FROM COPII;
c. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp IN COPII;



27. Pentru tabelele
PROFESORI(codp, nume, pren, salariu)
COPII (codc, codp, nume_c, virsta)
care este secventa corecta pentru a afisa profesorii fara copii?
a. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp IS NOT (SELECT DISTINCT codp FROM COPII);
b. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp NOT IN (SELECT DISTINCT codp FROM COPII);
c. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp NOT IN SELECT codp FROM copii;



28. Se considera pentru actionarii unei firme, urmatoarele tabele
ACTIONARI(nume varchar2(20), cod_act number(5))
ACTIUNI (cod_act number(5), seriain number(8), seriasf number(8), valoare number(8))
(unde seriain si seriasf reprezinta seria de inceput, respectiv de sfarsit al intervalului de actiuni pe care
il are un actionar).
Care este secventa corecta care afiseaza pentru un actionar (introdus de la tastatura), intervalele
seriilor actiunilor sale?
a. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume
FROM actiuni a, actionari b
WHERE a.cod_act=b.cod_act AND b.nume=‘&x’;
b. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume
FROM actiuni , actionari
WHERE a.cod_act=b.cod_act AND nume=‘&x’;
c. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume
FROM actiuni a, actionari b
WHERE a.cod_act=b.cod_act ;
d. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume
FROM actiuni a, actionari b
WHERE a.cod_act=b.cod_act OR b.nume=‘&x’;



29. Se considera pentru actionarii unei firme, tabelul
ACTIUNI (cod_act number(5), seriain number(8), seriasf number(8), valoare number(8))
(unde seriain si seriasf reprezinta seria de inceput, respectiv de sfarsit al intervalului de actiuni pe care
il are un actionar).
Care este secventa corecta care afiseaza suma necesara firmei pentru plata tuturor
devidentelor (numarul de actiuni inmultit cu valoarea unei actiuni)?
a. SELECT SUM((seriain+seriasf)*valoare))
FROM ACTIUNI;
b. SELECT SUM((seriasf-seriasf)*valoare))
FROM ACTIUNI;
c. SELECT SUM((seriain-seriasf)*valoare))
FROM ACTIUNI;
d. SELECT SUM((seriasf-seriain+1)*valoare))
FROM ACTIUNI;



30. Pentru tabelele
Angajat(cod_angajat, nume, pren, …..)
Are_functia (cod_angajat, cod_functie, salariu ,…..)
Functii(cod_functie, ……)
care este comanda corecta pentru a calcula suma salariilor angajatului ‘ENE ANA’, care cumuleaza
mai multe functii, in diferite compartimente?
a. SELECT COUNT(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT
FROM salariat, are_functia
WHERE s.cod_salariat=a.cod_salariat
AND NUME='ENE' AND PREN='ANA’;
b. SELECT Sum(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT
FROM salariat, are_functia
WHERE NUME='ENE' , PREN='ANA’;
c. SELECT Sum(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT
FROM salariat s, are_functia a
WHERE s.cod_salariat=a.cod_salariat
AND NUME='ENE' AND PREN='ANA’;



31. Care este comanda corecta care afiseaza daca exista angajati care nu lucreaza in departamentul
‘Contractari’ si al caror salariu coincide cu salariul unui angajat din departamentul ‘Contractari’?
a. SELECT nume, salariu, cod_depart
FROM salariati
WHERE salariu IN (SELECT salariu FROM salariati , department d
WHERE s.cod_depart = d.cod_depart AND nume_depart <> ‘Contractari’)
AND cod_depart= (SELECT cod_depart FROM department
WHERE nume_depart = ‘Contractari’);
b. SELECT nume, salariu, cod_depart
FROM salariati
WHERE salariu IS IN (SELECT salariu FROM salariati , department
WHERE s.cod_depart = d.cod_depart , nume_depart = ‘Contractari’)
AND cod_depart<> (SELECT cod_depart FROM department
WHERE nume_depart = ‘Contractari’);
c. SELECT nume, salariu, cod_depart
FROM salariati
WHERE (salariu) IN (SELECT salariu FROM salariati s, department d
WHERE s.cod_depart = d.cod_depart AND nume_depart = ‘Contractari’)
AND cod_depart<> (SELECT cod_depart FROM department
WHERE nume_depart = ‘Contractari’);



32. Care este comanda corecta care afiseaza numarul total de carti imprumutate si restituite pentru fiecare
cititor al unei biblioteci?
a. SELECT cod_cititor, COUNT()
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii NOT NULL
GROUP BY cod_cititor;
b. SELECT cod_cititor, COUNT(*)
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii IS NOT NULL;
c. SELECT cod_cititor, COUNT(*)
FROM imprumuta
GROUP BY cod_cititor;
d. SELECT cod_cititor, COUNT(*)
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii IS NOT NULL
GROUP BY cod_cititor;



33. Care este comanda corecta care afiseaza numele salariatilor care castiga mai mult decat salariul mediu
pe companie, in ordine crescatoare a salariului?
a. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu >AVG(salariu);
b. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati)
ORDER BY salariu;
c. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati
ORDER BY salariu);
d. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati)
ORDER BY 1;



34. Care comanda listeaza numele tuturor angajatilor care au a treia litera din nume 'a'?
a. SELECT nume
FROM salariat
WHERE nume LIKE '__a$';
b. SELECT nume
FROM salariat
WHERE nume LIKE '%a%';
c. SELECT nume
FROM salariat
WHERE nume LIKE '__a%';



35. Care dintre urmatoarele comenzi intoarce numarul zilei din luna carespunzator datei curente?
a. SELECT TO_CHAR(SYSDATE,’DDD’)
FROM dual;
b. SELECT TO_CHAR(SYSDATE,’DAY’)
FROM dual;
c. SELECT TO_CHAR(SYSDATE,’D’)
FROM dual;
d. SELECT TO_CHAR(SYSDATE,’DD’)
FROM dual;



36. Care este comanda care nu elimina simultan spatiile de la inceputul si sfarsitul coloanei nume?
a. SELECT TRIM(nume)
FROM salariat;
b. SELECT RTRIM(LTRIM(nume))
FROM salariat;
c. SELECT LTRIM(RTRIM(nume))
FROM salariat;
d. SELECT LTRIM(nume)
FROM salariat;



37. Care comanda care afiseaza numarul de angajati din fiecare departament?
a. SELECT cod_departament, COUNT(*)
FROM salariat;
b. SELECT cod_departament, SUM(cod_angajat)
FROM salariat
GROUP BY cod_departament;
c. SELECT cod_departament, COUNT(*)
FROM salariat
GROUP BY cod_departament;
d. SELECT cod_departament, COUNT()
FROM salariat
GROUP BY cod_departament;



38. Care este comanda corecta care afiseaza codul departamentelor pentru care salariul minim depaseste
5000?
a. SELECT cod_departament
FROM salariat
WHERE MIN(salariu)>5000
GROUP BY cod_departament;
b. SELECT cod_departament
FROM salariat
GROUP BY cod_departament
HAVING MIN(salariu)>5000;
c. SELECT cod_departament
FROM salariat
GROUP BY cod_departament
MIN(salariu)>5000;



39. Care este comanda corecta care afiseza:
- codurile departamentelor in care lucreaza cel putin un angajat, iar pentru fiecare
dintre acestea si pentru fiecare manager care lucreaza in departamentul respectiv numarul
de salariati;
- numarul de salariati pentru fiecare departament indiferent de manager;
- numarul de angajati subordonati unui manager indiferent de department;
- numarul total de angajati din companie?
a. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(cod_angajat)
FROM salariati
GROUP BY CUBE (cod_depart, cod_manager);
b. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(cod_angajat)
FROM salariati
GROUP BY cod_depart, cod_manager;
c. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(cod_angajat)
FROM salariati
GROUP BY ROLLUP (cod_depart, cod_manager);



40. Care este comanda corecta care afiseaza:
- codurile departamentelor in care lucreaza cel putin un angajat, iar pentru fiecare dintre
acestea si pentru fiecare manager care lucreaza in departamentul respectiv numarul de
salariati;
- numarul de salariati pentru fiecare departament indiferent de manager;
- numarul total de angajati din companie?
a. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(*)
FROM salariati
GROUP BY CUBE (cod_depart, cod_manager);
b. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(*)
FROM salariati
GROUP BY cod_depart, cod_manager;
c. SELECT cod_depart, cod_manager, COUNT(*)
FROM salariati
GROUP BY ROLLUP (cod_depart, cod_manager);



41. Care este comanda corecta care afiseaza numarul total al cartilor imprumutate in anul 2009?
a. SELECT COUNT()
FROM imprumuta
WHERE TO_CHAR(data_imprumutului,’yyyy’)=2009;
b. SELECT COUNT(*)
FROM imprumuta
WHERE TO_CHAR(data_imprumutului,’yyyy’)=2009;
c. SELECT COUNT(*)
FROM imprumuta
WHERE data_imprumutului=2009;
d. SELECT COUNT(*)
FROM imprumuta
WHERE TO_CHAR(data_imprumutului,’yy’)=2009;



42. Care este comanda corecta care afiseaza numele si salariul angajatilor condusi direct de Ionescu
Mihai?
a. SELECT nume, salariu
FROM salariati
WHERE cod_sef != (SELECT cod_angajat FROM salariati
WHERE nume ='Ionescu' AND prenume ='Mihai' );
b. SELECT nume, salariu
FROM salariati
WHERE cod_sef = (SELECT cod_angajat FROM salariati
WHERE nume ='Ionescu', prenume ='Mihai' );
c. SELECT nume, salariu
FROM salariati
WHERE cod_sef = ‘Ionescu Mihai';
d. SELECT nume, salariu
FROM salariati
WHERE cod_sef = (SELECT cod_angajat FROM salariati
WHERE nume ='Ionescu' AND prenume ='Mihai' );



43. Care este comanda corecta care afiseaza numele salariatilor si numele departamentelor in care
lucreaza, inclusiv departamentele in care nu lucreaza salariati?
a. SELECT nume_salariat, nume_departament
FROM salariati s, departamente d
WHERE s.cod_departament = d.cod_departament;
b. SELECT nume_salariat, nume_departament
FROM salariati s, departamente d
WHERE s.cod_departament(+) = d.cod_departament;
c. SELECT nume_salariat, nume_departament
FROM salariati s, departamente d
WHERE s.cod_departament = d.cod_departament(+);
d. SELECT nume_salariat, nume_departament
FROM salariati s, departamente d
WHERE s.cod_departament(+) = d.cod_departament(+);



44. Care este comanda corecta care listeaza numele functiilor salariatilor care lucreaza in departamentul
30, fara duplicate?
a. SELECT DISTINCT nume_functie
FROM salariati s, functii f
WHERE cod_functie=cod_functie
AND cod_departament= 30;
b. SELECT DISTINCT nume_functie
FROM salariati s, functii f
WHERE s.cod_functie=f.cod_functie
AND cod_departament= 30;
c. SELECT DISTINCT nume_functie
FROM salariati, functii
WHERE s.cod_functie=f.cod_functie
AND cod_departament= 30;
d. SELECT nume_functie
FROM salariati s, functii f
WHERE s.cod_functie=f.cod_functie
AND cod_departament= 30;



45. Care este comanda corecta care afiseaza toate functiile pe care nu lucreaza angajati?
a. SELECT cod_functie
FROM functii
WHERE cod_functie IN
(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL);
b. SELECT cod_functie
FROM functii
WHERE cod_functie NOT IN
(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NULL);
c. SELECT cod_functie
FROM functii
WHERE cod_functie NOT IN
(SELECT cod_functie FROM salariati);
d. SELECT cod_functie
FROM functii
WHERE cod_functie NOT IN
(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL);



46. Care este comanda corecta care listeaza fara duplicate, codul operelor de arta (numeric), codul
(numeric) si numele artistilor (sir de caractere)?
a. SELECT cod_opera, cod_artist, null nume
FROM opera
UNION ALL
SELECT null, cod_artist, nume
FROM artist;
b. SELECT cod_opera, cod_artist, TO_CHAR(null) nume
FROM opera
UNION
SELECT TO_NUMBER(null), cod_artist, nume
FROM artist;
c. SELECT cod_opera, cod_artist, nume
FROM opera
UNION
SELECT cod_artist, nume
FROM artist;



47. Care este comanda corecta care obtine codurile cartilor care se gasesc in biblioteca in mai putin de 20
exemplare si care au fost împrumutate de cel putin trei ori?
a. SELECT codcarte FROM carte
WHERE nrex < 20
MINUS
SELECT codcarte FROM imprumuta
GROUP BY codcarte
HAVING COUNT(*) > 3;
b. SELECT codcarte FROM carte
WHERE nrex < 20
INTERSECT
SELECT codcarte FROM imprumuta
GROUP BY codcarte
HAVING COUNT(*) > 3;
c. SELECT codcarte FROM carte
WHERE nrex < 20
UNION
SELECT codcarte FROM imprumuta
GROUP BY codcarte
HAVING COUNT(*) > 3;



48. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la operele de arta, artistii care le-au creat
si galeriile în care sunt expuse?
a. SELECT cod_opera, titlu, data_crearii, a.cod_artist, nume, prenume,
g.cod_galerie, nume_galerie, adresa
FROM opera o, galerie g, artist a
WHERE o.cod_artist = a.cod_artist;
b. SELECT cod_opera, titlu, data_crearii, a.cod_artist, nume, prenume,
g.cod_galerie, nume_galerie, adresa
FROM opera, galerie, artist
WHERE opera.cod_artist = artist.cod_artist
AND o.cod_galerie = g.cod_galerie;
c. SELECT cod_opera, titlu, data_crearii, a.cod_artist, nume, prenume,
g.cod_galerie, nume_galerie, adresa
FROM opera o, galerie g, artist a
WHERE o.cod_artist = a.cod_artist
AND o.cod_galerie = g.cod_galerie;



49. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la titlul operelor de arta expuse în
galeriile având codul 20 sau 40, respectiv numele si prenumele artistilor care le-au realizat?
a. SELECT titlu, nume, prenume
FROM opera JOIN artist
WHERE cod_galerie IN (20, 40);
b. SELECT titlu, nume, prenume
FROM opera NATURAL JOIN artist
WHERE cod_galerie IN (20, 40);
c. SELECT titlu, nume, prenume
FROM opera NATURAL JOIN artist USING cod_artist
WHERE cod_galerie IN (20, 40);
d. SELECT titlu, nume, prenume
FROM opera JOIN artist ON (cod_artist)
WHERE cod_galerie IN (20, 40);



50. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la artisti si operele acestora, inclusiv cei
care nu au opere expuse în cadrul muzeului?
a. SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o
RIGHT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);
b. SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o
LEFT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);
c. SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o, artist
WHERE o.cod_artist = a.cod_artist(+);
d. SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o
FULL OUTER JOIN artist a ON o.cod_artist = a.cod_artist;



51. Care este comanda corecta care afiseaza numele si prenumele artistilor, precum si titlurile operelor
create de acestia? Se vor afisa si artistii care nu au opere expuse în cadrul muzeului, precum si titlurile
operelor al caror autor este necunoscut.
a. SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o
RIGHT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);
b. SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o, artist a
WHERE o.cod_artist(+) = a.cod_artist(+);
c. SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o
FULL OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);
d. SELECT nume, prenume, titlu
FROM opera o
LEFT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_artist = a.cod_artist);



52. Care este comanda corecta care afiseaza titlul, codul artistului si valoarea operelor create de artistul
caruia îi apartine opera având codul 200 si care se afla expuse în aceeasi galerie cu operele al caror cod
este 100 sau 110? Se presupune ca o opera are un singur autor.
a. SELECT titlu, cod_artist, valoare
FROM opera
WHERE cod_artist != (SELECT MAX(cod_artist)
FROM opera WHERE cod_opera = 200)
AND cod_galerie IN (SELECT cod_galerie
FROM opera WHERE cod_opera IN (100, 110));
b. SELECT titlu, cod_artist, valoare
FROM opera
WHERE cod_artist = (SELECT cod_artist
FROM opera WHERE cod_opera = 200)
AND cod_galerie IN (SELECT cod_galerie
FROM opera WHERE cod_opera IN (100, 110));
c. SELECT titlu, cod_artist, valoare
FROM opera
WHERE cod_artist = (SELECT cod_artist
FROM opera WHERE cod_opera = 200)
AND cod_galerie NOT IN (SELECT cod_galerie
FROM opera WHERE cod_opera IN (100, 110));



53. Care este comanda corecta care afiseaza pentru fiecare artist titlul si valoarea celei mai ieftine opere de
arta expuse în muzeu?
a. SELECT titlu, cod_artist, valoare
FROM opera
WHERE valoare IN (SELECT MIN(valoare)
FROM opera
GROUP BY cod_artist);
b. SELECT titlu, cod_artist, valoare
FROM opera
WHERE valoare = (SELECT MIN(valoare)
FROM opera);
c. SELECT titlu, cod_artist, valoare
FROM opera
WHERE valoare = (SELECT MIN(valoare)
FROM opera
ORDER BY cod_artist);



54. Care este comanda corecta care afiseaza codul, numele si prenumele artistilor care au cel putin trei
opere de arta expuse în muzeu?
a. SELECT cod_artist, nume, prenume
FROM artist a
WHERE 3 <= (SELECT COUNT(*)
FROM opera);
b. SELECT cod_artist, nume, prenume
FROM artist a
WHERE 3 <= (SELECT COUNT(*)
FROM opera
WHERE cod_artist = a.cod_artist);
c. SELECT cod_artist, nume, prenume
FROM artist a
WHERE 3 <= (SELECT SUM(cod_opera)
FROM opera
WHERE cod_artist = a.cod_artist);



55. Care este comanda care sterge toti angajatii din departamentul 80 care nu au comision?
a. DELETE FROM angajati
WHERE comision IS NULL
OR cod_departament = 80;
b. DELETE FROM angajati
WHERE comision IS NULL
AND cod_departament = 80;
c. DELETE FROM angajati
WHERE comision = NULL
AND cod_departament = 80;



56. Care este comanda corecta care afiseaza:
- valoarea totala a operelor de arta ale unui autor, expuse în cadrul fiecarei galerii;
- valoarea totala a operelor din fiecare galerie, indiferent de autor;
- valoarea totala a operelor fiecarui autor, indiferent de galerie;
- valoarea totala a operelor.
a. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)
FROM opera
GROUP BY cod_galerie, cod_artist;
b. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)
FROM opera
GROUP BY ROLLUP(cod_galerie, cod_artist);
c. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)
FROM opera
GROUP BY CUBE(cod_galerie, cod_artist);



57. Care este comanda corecta care afiseaza:
- valoarea totala a operelor de arta ale unui autor, expuse în cadrul fiecarei galerii;
- valoarea totala a operelor din fiecare galerie, indiferent de autor;
- valoarea totala a operelor.
a. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)
FROM opera
GROUP BY cod_galerie, cod_artist;
b. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)
FROM opera
GROUP BY ROLLUP(cod_galerie, cod_artist);
c. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare)
FROM opera
GROUP BY CUBE(cod_galerie, cod_artist);



58. Considerând galeriile al caror cod este mai mic decât 50, care este comanda corecta care calculeaza
media valorilor operelor:
- pentru fiecare galerie si, în cadrul acesteia, pentru fiecare artist;
- pentru fiecare artist si, în cadrul acestuia, pentru anii de achizitie corespunzatori.
a. SELECT cod_galerie, cod_artist,
TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie",
AVG(valoare) "Valoare medie"
FROM opera WHERE cod_galerie < 50
GROUP BY CUBE (cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy'));
b. SELECT cod_galerie, cod_artist,
TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie",
AVG(valoare) "Valoare medie"
FROM opera WHERE cod_galerie < 50
GROUP BY GROUPING SETS
((cod_galerie, cod_artist), (cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy')));
c. SELECT cod_galerie, cod_artist,
TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie",
AVG(valoare) "Valoare medie"
FROM opera WHERE cod_galerie < 50
GROUP BY ROLLUP (cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy'));



59. Se da urmatoarea vizualizare
CREATE VIEW v_angajati
AS
SELECT cod_ang, nume, prenume, salariu, data_angajarii
FROM angajati
WITH READ ONLY;
Care dintre urmatoarele comenzi este corecta?
a. INSERT INTO v_angajati
VALUES (10, ‘Ion’, ‘Daniel’, 1000,’05/12/2009’);
b. DELETE FROM v_angajati
WHERE salariu > 1000;
c. SELECT *
FROM v_angajati;
d. UPDATE v_angajati
SET salariu = salariu + 500
WHERE cod_angajat = 10;



60. Se da urmatoarea vizualizare
CREATE VIEW v_angajati
AS
SELECT cod_ang, nume, prenume, salariu, cod_departament
FROM angajati
WHERE cod_departament = 30
WITH CHECK OPTION;
Care dintre urmatoarele comenzi este corecta?
a. INSERT INTO v_angajati
VALUES (10, ‘Ion’, ‘Daniel’, 1000, 505);
b. SELECT *
FROM v_angajati
WHERE salariu > 505;
c. UPDATE v_angajati
SET cod_departament= 505
WHERE cod_departament = 30;



61. Care este comanda corecta care obtine numele primilor trei angajati care au cele mai mari salarii?
a. SELECT nume
FROM angajati a
WHERE 3>(SELECT COUNT(*)
FROM angajati
WHERE salariu > a.salariu);
b. SELECT nume
FROM angajati a
WHERE COUNT(*) >(SELECT 3
FROM angajati
WHERE salariu > a.salariu);
c. SELECT nume
FROM angajati
WHERE 3>(SELECT COUNT(*)
FROM angajati);



62. Care este comanda corecta care obtine numele angajatilor care castiga salariul maxim in departamentul
in care lucreaza?
a. SELECT nume
FROM salariati s
WHERE salariu =(SELECT MIN(salariu)
FROM angajati );
b. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu =(SELECT salariu
FROM salariati
WHERE salariu = MIN(salariu));
c. SELECT nume
FROM salariati s
WHERE salariu =(SELECT MIN(salariu)
FROM angajati
WHERE cod_departament=s.cod_departament);



63. Care este comanda corecta care obtine titlurile cartilor care momentan sunt imprumutate (inca nu au
fost restituite)? Dataef reprezinta data la care cititor a restituit efectiv cartea.
a. SELECT titlu
FROM carte
WHERE cod_carte IN
(SELECT DISTINCT cod_carte
FROM imprumuta
WHERE dataef IS NULL);
b. SELECT titlu
FROM carte
WHERE cod_carte NOT IN
(SELECT DISTINCT cod_carte
FROM imprumuta
WHERE dataef IS NULL);
c. SELECT titlu
FROM carte
WHERE cod_carte IN
(SELECT DISTINCT cod_carte
FROM imprumuta
WHERE dataef IS NOT NULL);



64. Care este comanda corecta care obtine numele cititorilor si titlurile cartilor imprumutate de acestia in
anul 2008?
a. SELECT nume, titlu
FROM cititor, carte, imprumuta
WHERE imprumuta.cod_carte= carte.cod_carte
AND TO_CHAR(data_imprumut,’yyyy’) = 2008;
b. SELECT nume, titlu
FROM cititor, carte, imprumuta
WHERE imprumuta.cod_carte= carte.cod_carte
AND imprumuta.cod_cititor= cititor.cod_cititor
AND TO_CHAR(data_imprumut,’yyyy’) = 2008;
c. SELECT nume, titlu
FROM cititor, carte, imprumuta
WHERE imprumuta.cod_carte= carte.cod_carte
AND imprumuta.cod_cititor= cititor.cod_cititor
AND TO_CHAR(data_imprumut,’2008’) = 2008;



65. Care este comanda corecta care afiseaza jobul pentru care salariul mediu este minim?
a. SELECT cod_job, AVG(salariu)
FROM angajati
GROUP BY cod_job
HAVING AVG(salariu)=(SELECT MIN(salariu)
FROM angajati
GROUP BY cod_job);
b. SELECT cod_job, AVG(salariu)
FROM angajati
GROUP BY cod_job
HAVING AVG(salariu)=(SELECT MIN(AVG(salariu))
FROM angajati
GROUP BY cod_job);
c. SELECT cod_job, AVG(salariu)
FROM angajati
GROUP BY cod_job
HAVING MIN(salariu)=(SELECT AVG(MIN(salariu))
FROM angajati
GROUP BY cod_job);


Criptografie - Licenta

MULTIPLE CHOICE

1. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare
, codificarea textului clar CLAR este...
b. NIZH d. HIPU



2. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare
, codificarea textului clar GUMA este...
b. EYGU d. EYUG



3. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare
, codificarea textului clar LESA este...
a. HIWN c. NXWK
b. HIWK d. IHNW



4. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare
, codificarea textului clar ZARE este...
a. VXBQ c. VXCR
b. WXBQ d. VXBP



5. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare
, codificarea textului clar LIRA este...
a. MAZI c. LAZH
b. MAXI d. LAZI



6. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul de
codificare Polybios, codificati textul clar EXCLAMARE. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.
a. AEECACCBAACCAADCAE c. AEECABCBABCCAADCAE
b. AEECACCAAACCAADCAD d. AEECABCBAACCAADCAE



a. EYAG c. YEUG
a. NHZH c. PIHU
7. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Folosind sistemul de
codificare Polybios, codificati textul clar STIRPIRE. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.
a. DDDEBDDBDABDDBAE c. DCDEBDDBDABDDBAE
b. DCDDBDDBDABDDBAE d. DCDDBDDBDABDDDAE



8. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Y. Folosind sistemul de
codificare Polybios, codificati textul clar ZIRCONIU. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos.
a. EEBDDCACCECDBDEA c. EEBDDCACECCDDBEA
b. EEBCDCACECCDBDEA d. EEBCDCACCECDDBAE



9. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul de
codificare Polybios, decodificati textul criptat AEECACCBAACCAADCAE. Alegeti varianta corecta
din cele de mai jos.
a. EXCLUDERE c. EXCHANGE
b. EXCLAMARE d. INCLUDERE



10. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Folosind sistemul de
codificare Polybios, decodificati textul criptat DCDDBDDBDABDDBAE. Alegeti varianta corecta din
cele de mai jos.
a. STIRBIRE c. STIRPIRE
b. STIRPARE d. ESTIMARE


ANS: C

11. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de
criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor
cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste
criptarea cuvntului PAINE. Aceasta este:
a. AHFUT c. BNFUT
b. BNFZT d. ANFVT



12. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de
criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor
cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste
criptarea cuvntului AMURG. Aceasta este:
a. DJNSU c. DJSNT
b. DJNST d. CJSNT



13. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de
criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor
cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste
criptarea cuvntului INGER. Aceasta este:
a. UVLBO c. VULBO
b. UVLBR d. VULCO



14. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de
criptare este definita prin , unde reprezinta o cheie din multimea tuturor
cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste
criptarea cuvntului VULPE. Aceasta este:
a. EZGAW c. ZEGWX
b. ZEGXW d. EZGAX



15. Codificati textul clar INCAS folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta GARA. Solutia
este...
a. ONTAY c. ONSAY
b. NMTAY d. ONSAZ



16. Codificati textul clar IMPAR folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta VARF. Solutia
este...
a. EMGFN c. DMHFM
b. EMHFM d. DMGFM



17. Codificati textul clar UMBRA folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta CARD. Solutia
este...
a. WMTUC c. WMSUC
b. VMSUC d. VMSUD



18. Codificati textul clar ZIMBRU folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta BILA. Solutia
este...
a. ARYBSC c. AQXBSC



19. Codificati textul clar USCAT folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta LABIL. Solutia
este...
a. FSDIF c. FSDIE
b. ESDIF d. ESDIE



20. Se da secventa binara de text clar 101011. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1010,
folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.
a. 010001 c. 001000
b. 000010 d. 000001



21. Se da secventa binara de text clar 110100. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1011,
folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.
a. 001010 c. 010010
b. 011010 d. 010110



22. Se considera secventa binara de text criptat 110010. Folosind intr-un sistem aditiv fluid binar de
criptare cheia fluida secreta 1101, se cere decriptarea secventei.
a. 000101 c. 100111
b. 001011 d. 100010



23. Se considera secventa binara de text criptat 111001. Folosind intr-un sistem aditiv fluid binar de
criptare cheia fluida secreta 1001, se cere decriptarea secventei.
a. 011111 c. 011101
b. 100000 d. 011110

b. AQXCSB d. AQYBSC

24. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 11, codificarea textului clar GRADINA
este ...
a. RIILTGG c. RIILSHH
b. RIJLTGG d. RIILSHI



25. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 8, codificarea textului clar CORIDA
este ...
a. KYRYBA c. KYPXAB
b. KYRYBB d. KYPXAA



26. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 7, codificarea textului clar STRIGAT
este ...
a. ZSJRXYQ c. ZSJRXXR
b. ZSJRXXQ d. ZSRXYRR



27. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 11, decodificarea textului criptat
RIILTGG este ...
a. GRADINI c. GRADINA
b. GRANINI d. GRINDINA



28. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 8, decodificarea textului criptat
KYPXAA este ...
a. COLIBA c. COLINA
b. CORIDA d. CORIDE



29. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 7, decodificarea textului criptat
ZSJRXXQ este ...
a. STRICAT c. STRIGAT
b. STRESAT d. STOCATE



30. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1100110110011110, folosind cheia de criptare .
a. 0101110111000111 c. 0011011101011011
b. 0111110110011110 d. 0011011101011011



31. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1111010110101101, folosind cheia de criptare .
a. 1111010110100111 c. 1111101011000111
b. 1111010111000111 d. 1111011010010111



32. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1001110110001111, folosind cheia de criptare .
a. 1001110110001111 c. 1100111010001111
b. 0011011110001111 d. 0011101100101111



33. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1101110110101001, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 1100.
a. 0101000010010001 c. 1000100100001001
b. 0001010100001001 d. 1000101000001100



34. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1010010110000001, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 1111.
a. 1100011010110011 c. 0011100111101100
b. 0101100111101010 d. 0011010111101100



35. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1101010110101110, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 0110.
a. 0111001000011111 c. 1110100000101111
b. 1001001010001111 d. 1110001001001111



36. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1001110001000001, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 0011.
a. 1010111100101000 c. 1010000000011000
b. 0011000000010010 d. 0011000000100001



37. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1011110100110101, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 1001.
a. 0010010001101100 c. 0010001001101101
b. 1000001001101101 d. 1000100010100110



38. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1000000111111010, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 1101.
a. 1001110000101110 c. 0011011000011101
b. 0011011000010111 d. 0110110000100111



39. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 0001100001101001, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 0110.
a. 1101110010101111 c. 1101110001010000
b. 1101111110011010 d. 1101111110101111



40. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 1111000010010110, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 0010.
a. 1101110111101101 c. 0111110111101000
b. 0111110101110010 d. 0111100111000011



41. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia, codificati
secventa de text clar x = 0001100011011011, folosind cheia de criptare . Blocul
initial este IV = 1101.
a. 1111011100001011 c. 1111011100001110
b. 1111011101101101 d. 1111011101101000



42. Pentru codificarea unui text clar se foloseste un sistem de criptare cu cheie publica. Daca criptanalistul
dispune de un text criptat y, atunci acesta poate cauta un text clar x astfel incat . Ce modalitate
de aparare considerati a fi posibila in acest caz?
a. gradul de complexitate al sistemului c. gradul de complexitate al textului clar x
b. gradul de complexitate al textului criptat y d. asigurarea accesului la informatie doar
partilor autorizate



43. Sistemul de criptare RSA se bazeaza pe...
a. dificultatea calculului logaritmului discret
intr-un corp finit
c. teoria algebrica a codurilor
b. dificultatea descompunerii in factori primi
a numerelor mari (de sute de cifre)
d. problema {0, 1} a rucsacului



44. Sistemul de criptare El-Gamal se bazeaza pe...
a. dificultatea calculului logaritmului discret
intr-un corp finit
c. teoria algebrica a codurilor
b. dificultatea descompunerii in factori primi
a numerelor mari (de sute de cifre)
d. problema {0, 1} a rucsacului



45. Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 7. Daca
exponentul de criptare este e = 5, atunci
a. d = 7 c. d = 11
b. d = 5 d. d = 3



46. Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 3 si q = 5. Daca
exponentul de criptare este e = 7, atunci
a. d = 5 c. d = 11
b. d = 7 d. d = 3



47. Daca d este exponentul de deciptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 17 si
avand exponentul de criptare este e = 3, atunci
a. d = 13 c. d = 43
b. d = 38 d. d = 23



48. Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n, e) = (35, 5) si ca cheie secreta d = 5. Daca
primeste textul cifrat c = 33 atunci textul in clar m corespunzator este:
a. m = 3 c. m = 13
b. m = 15 d. m = 11



49. Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n, e) = (35, 5) si ca cheie secreta d = 5. Daca
primeste textul cifrat c = 3 atunci textul in clar m corespunzator este:
a. m = 3 c. m = 33
b. m = 15 d. m = 1



50. Un utilizator al cifrului RSA alege numerele prime p = 5 si q = 11 si exponentul de criptare e = 3.
Daca d este exponentul de decriptare corespunzator, atunci:
a. d = 15 c. m = 27
b. d = 13 d. m = 16



51. Fie e exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 17 si avand ca
exponent de decriptare pe d = 43. Avem:
a. e = 3 c. e = 15
b. e = 5 d. e = 9



52. Fie e exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 7 si q = 11 si avand ca
exponent de decriptare pe d = 11. Avem:
a. e = 3 c. e = 15
b. e = 5 d. e = 11



53. Fie e = 4 exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 3 si q = 5.
Determinati codificarea c a textului clar m = 11.
a. c = 3 c. c = 15
b. c = 5 d. c = 1



54. Fie Folosind eventual un algoritm de exponentiere rapida modulo 15, avem:
a. r = 7 c. r = 12
b. r = 4 d. r = 6



55. Fie m = 4 x 9 x 5 = 180 si asfel incat
a mod 4 = 2, a mod 9 = 3, a mod 5 = 1.
Avem:
a. a = 132 c. a = 66
b. a = 31 d. a = 77



56. Fie m = 4 x 5 x 7 = 140 si asfel incat
a mod 4 = 3, a mod 9 = 5, a mod 7 = 3.
Avem:
a. a = 113 c. a = 73
b. a = 59 d. a = 77



57. Folosind protocolul Diffie - Hellman Alice si Bob aleg p = 7 si pe g = 3 ca radacina primitiva modulo
7. Daca cheia secreta a lui Alice este a = 4, cheia secreta a lui Bob este b = 2, iar k este cheia secreta
comuna, atunci
a. k = 5 c. k = 6
b. k = 2 d. k = 4



58. Folosind protocolul Diffie - Hellman Alice si Bob aleg p = 17 si pe g = 3 ca radacina primitiva modulo
17. Daca cheia secreta a lui Alice este a = 7, cheia secreta a lui Bob este b = 4, iar k este cheia secreta
comuna, atunci
a. k = 8 c. k = 4
b. k = 3 d. k = 5



59. Fie p = 17 si fie g = 3 o radacina primitiva modulo 17. Daca atunci
a. a = 9 c. a = 5
b. a = 13 d. a = 7



60. Fie p = 17 si fie g = 3 o radacina primitiva modulo 17. Daca atunci
a. a = 3 c. a = 11
b. a = 13 d. a = 7



61. Daca N este numarul tuturor cheilor cifrului DES, atunci
a.

c.

b.

d.



62. Fie si fie functia de criptare afina .
Daca astfel incat , atunci
a. c.
b. d.



63. Fie si n numarul functiilor de criptare afina
, unde si gcd(a, 26)=1. Avem:
a. n = 312 c. n = 100
b. n = 676 d. n = 250



64. Fie si functia de criptare afina , unde
si gcd(a, 26)=1. Daca , atunci:
a. a = 15 , b = 13 c. a = 7 , b = 2
b. a = 11 , b = 24 d. a = 11 , b = 13



65. Fie N > 1, cu gcd(a, N) = 1 si functia de criptare afina
. Care dintre afirmatiile:

(A) cu si
(B) astfel incat
(C) este permutare a multimii

este adevarata?
a. A c. C
b. B d. nici una



66. Daca r este numarul rundelor cifrului DES ca cifru Feistel, atunci
a. r = 13 c. r = 5
b. r = 18 d. r = 16



67. Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p, q si fie n = pq. Daca e este exponentul de criptare,
atunci:
a. gcd(e, (p - 1)(q - 1)) = 1 c. gcd(e, n + 1) = 1
b. gcd(e, n) = 1 d. gcd(e, (p - 1)(q - 1)) 1



68. Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p, q si fie n = pq. Daca n = pq, e este exponentul de
criptare si d este exponentul de decriptare, iar , atunci:
a.

c.

b.

d.



69. Fie p > 2 un numar prim, g o radacina primitiva modulo p si . Avem:
a.

c.

b.

d.




70. Fie p = 13 si g = 2 o radacina primitiva modulo 13. Daca , atunci
a. c.
b. d.



71. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 g = 2. Cheia
secreta a lui Alice este a = 3, iar cea a lui Bob b = 4. Daca Bob cripteaza mesajul in clar m = 9 pentru a
fi transmis lui Alice obtine (B, C). Avem:

(A) (B, C) = (7, 2)
(B) (B, C) = (5, 3)
(C) (B, C) = (9, 6)
a. nici un raspuns corect c. B
b. A d. C



72. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 7 si radacinii primitive modulo 7 egale cu 5. Cheia
secreta a lui Alice este 3, iar cea a lui Bob 4. Daca Bob cripteaza mesajul in clar 11 pentru a fi transmis
lui Alice obtine:
(A) (2, 6)
(B) (5, 3)
(C) (2, 4)
a. nici un raspuns corect c. B
b. A d. C



73. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 g = 2. Cheia
secreta a lui Alice este a = 3, iar cea a lui Bob b = 4. Alice primeste de la Bob textul criptat (5, 3) al
textului in clar m. Avem:

a. m = 9 c. m = 7
b. m = 5 d. m = 6



74. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 egale cu 2. Cheia
secreta a lui Alice este a = 4, iar cea a lui Bob b = 7. Alice primeste de la Bob textul criptat (3, 7) al
textului in clar. Decodificand, se obtine mesajul clar

a. 9 c. 7
b. 10 d. 6



75. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 23 si radacinii primitive modulo 23 g = 7. Cheia
secreta a lui Alice este a = 6, iar cea a lui Bob b = 3. Bob cripteaza textul clar m = 7 si obtine (B, C).
Avem:

a. (B, C) = (13, 5) c. (B, C) = (21, 11)
b. (B, C) = (15, 12) d. (B, C) = (3, 5)



76. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 23 si radacinii primitive modulo 23 g = 7. Cheia
secreta a lui Alice este a = 6, iar cea a lui Bob b = 3. Textul cifrat transmis de Bob lui Alice este (B, C)
= (21, 11). Daca m este textul in clar corespunzator, atunci

a. m = 13 c. m = 9
b. m = 7 d. m = 11



77. Alice alege numerele prime p = 5, q = 11 si exponentul de criptare e = 27. Semnatura RSA pentru
documentul m = 15 emis de Alice este , unde d este exponentul de decriptare
corespunzator lui e. Avem:
a. s = 20 c. s = 41
b. s = 13 d. s = 31



78. Alice alege numerele prime p = 5, q = 11 si exponentul de criptare e = 27. Semnatura RSA pentru
documentul m = 24 emis de Alice este , unde d este exponentul de decriptare
corespunzator lui e. Avem:
a. s = 13 c. s = 43
b. s = 19 d. s = 31



79. Alice alege numerul prim p = 13 si radacina primitiva modulo 13 g = 2 si cheia secreta a = 7. Alice
foloseste semnatura digitala El-Gamal pentru a semna documentul pentru care h(x) = 8,
unde h este o hash-functie cunoscuta public. Alege k = 5 si obtine semnatura (r, s), unde
, iar este inversul lui 5 modulo 12. Avem
a. (r, s) = (6, 10) c. (r, s) = (11, 4)
b. (r, s) = (9, 7) d. (r, s) = (5, 11)


Structuri de date
Informatie, coduri, reprezentari, tablouri, liniarizari, matrice k-diagonala

MULTIPLE CHOICE

1. Daca decodificarea oricarui cuvant cod se poate realiza fara a cunoaste simbolurile care il urmeaza
atunci codul se numeste
a. instantaneu
b. fara memorie
c. independent de context
d. nesingular



2. Care din alternativele urmatoare este falsa?
Fie (a, l, t) tripletul ce caracterizeaza o informatie codificata. Atunci
a. a este adresa de inceput a locatiei care contine informatia codificata
b. l este dimensiunea (in biti) a locatiei notate prin a
c. t este timpul reprezentarii
d. De cele mai multe ori, a este multiplu de l/8



3. In cazul reprezentarii numerelor naturale, tripletul (a, l, t) ia una din formele:
a. (a, 16, byte)
b. (a, 8, word)
c. (a, 8, byte)



4. La reprezentarea numerelor intregi, atributul t al tripletului (a, 8, t) poate fi:
a. byte
b. word
c. short



5. La reprezentarea numerelor intregi, atributul t al tripletului (a, 16, t) poate fi:
a. short
b. integer
c. long



6. Datele care se definesc odata cu instructiunile de prelucrare a lor si care sunt memorate in spatiul
program se numesc
a. date statice
b. date dinamice
c. date private



7. Un tablou de dimensiune 2 cu m randuri si n coloane, in specificare prin liniarizare linie ocupa
a.
locatii
b.
locatii
c. mn locatii



8. Intr-o matrice superior sau inferior triunghiulara numarul coeficientilor egali cu zero este mai mare sau
egal cu
Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
a. n/2
b. n/3
c. n(n-1)/2
d. n(n-1)/4



9. Functia de rang pentru o matrice superior triunghiulara liniarizata coloana este
a. r(i,j)=j(j-1)/2+i-1
b. r(i,j)=i(i-1)/2+j-1
c. r(i,j)=(j-1)(2n+2-j)/2+i-1



10. Functia de rang pentru o matrice inferior triunghiulara liniarizata coloana este
a. r(i,j)=j(j-1)/2+i-1
b. r(i,j)=(2n+2-j)(j-1)/2+i-1
c. r(i,j)=j-1+i(i-1)/2



11. Numarul de elemente nenule dintr-o matrice superior/inferior k-diagonala este m =
a. k(n-k+1)/2
b. k(2n-k+1)/2
c. k(n-2k+1)/2


Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
Structuri de date
Liste simplu inlantuite

MULTIPLE CHOICE

1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa
urmatoarei celule din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
p -> urm == q -> urm -> urm
si
r-urm == q,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:

a. q, r, p c. r, q, p
b. p, q, r d. p, r, q



2. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa
urmatoarei celule din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
Q == P -> urm -> urm
si
R -> urm == P -> urm -> urm,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:

a. Q, R, P c. P, R, Q
b. R, Q, P d. P, Q, R



3. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa
urmatoarei celule din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa
antepenultimei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia

a. Q -> urm -> urm == P
b. P -> urm == Q
c. P -> urm -> urm == Q
d. Q -> urm == P -> urm -> urm



4. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa
urmatoarei celule din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei
celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia:

a. P -> urm -> urm == Q -> urm
b. P -> urm -> urm == Q
c. Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm
d. Q -> urm -> urm == P -> urm



5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa
urmatoarei celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei
celule ce urmeaza a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre
urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare.

a. P -> URM = Q
Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
b. Q -> URM = P
c. Q -> URM -> URM = P
d. P -> URM -> URM = Q


6. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in
campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element
din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente
elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei.
a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);}
b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);}
c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);}
d. free(p);



7. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din
lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p.
Daca in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma
executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5):
{ q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;}
in lista vor fi in ordine numerele:
a. 9, 5, 3, 6
b. 5, 9, 6, 3
c. 5, 3, 9, 6
d. 5, 3, 6, 9



8. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului
nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in
variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni
elimina corect penultimul element al listei?
a. {
p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next);
p->next=p->next->next;
}
b. {
p = prim;
while (p->next->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
c. {
p = prim;
while (p->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
d. prim -> next = prim->next -> next;



9. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa
urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este
memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei
secvente de program
{
p = prim; q = p->next -> next;
while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;}
Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
p -> next = q;
}

a. Eliminarea nodului din mijlocul listei
b. Eliminarea din lista a ultimului nod;
c. Eliminarea din lista a penultimului nod
d. Eliminarea celui de-al doilea nod al listei



10. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa
elementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua
elemente, care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei?
a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q);
b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru);
c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru;
d. free(p->adru);


Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
Structuri de date
Liste duble, circulare, stive, cozi

MULTIPLE CHOICE

1. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare element retine in
campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p
retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre
urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata
exact odata.
a. t = p;
while(t -> urm != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
b. t = p;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
c. t = p;
while(t != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
d. t = p->urm;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);



2. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4
elemente, fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa
elementului precedent, iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste
valoarea celui de-al treilea element al listei?
a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf);
b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf);
c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm);
d. printf(“%d “, p->urm -> urm);



3. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic, in care
fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului
urmator. Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei?
a. q = p; do{
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
} while (q != p);
b. q = p; while (q -> urm != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
c. q = p; while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
d. q = p->urm;
Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}



4. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se
noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se
elimina un element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4);
AD(5);?
a. 1, 4, 5
b. 5, 4, 2
c. 3, 4, 5
d. 5, 4, 3



5. Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza
cu PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se
extrage elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP();
PUSH(3); POP(); PUSH(4); PUSH(5);
a. 5
4
3
b. 5
4
1
c. 2
3
5
d. 1
4
5



6. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa
nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp
urm care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei
while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;}
continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi:
a. 0, 1, 0, 2,0
b. 1, 2, 1, 2, 0
c. 0, 1, 1, 2, 0
d. 0, 1, 0, 1, 0



7. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste
liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in
campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -
> urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei.
a. 4 c. 3
b. 5 d. 2



8. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta
ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa
elementului urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt
necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de
secventa urmatoare:
p = prim;
do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;}
while (p != prim);

a. 5 c. 3
b. 2 d. 4



Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
9. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza
pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie
secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p):
a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}
b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p);
c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;}
d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);



10. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza adresa de
inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul
next adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program:
while (vf && vf -> info %2 == 0) {
aux = vf;
vf = aux-> next;
free (aux);
}
Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci:
a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare.
b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar.
c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare.
d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.



11. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina
elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea
continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element.
Care va fi numarul de ordine al elementului ramas?
a. 2 c. 3
b. 7 d. 4



12. Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului
anterior, iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca
p retine adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia
p->st->st == p->dr sa fie adevarata?
a. 5 c. 2
b. 3 d. 4



13. Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator
din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute
conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. Atunci lista are
a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente
b. exact 2 elemente d. exact 1 element



14. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1] = 10, a[2]
= 20, a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10,
atunci primul element care iese din stiva este:
a. a[6] c. a[5]
b. a[1] d. a[0]



Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
15. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator
din lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii
are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri.
a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p
b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL



16. Principiul de functionare al unei stive este notat
a. LILO
b. FIFO
c. LIFO



17. O lista liniara in care operatiile de depunere si extragere sunt permise la oricare din capetele listei se
numeste
a. coada fara prioritati
b. coada completa
c. coada nelimitata



18. Care din urmatoarele structuri de date nu este o lista?
a. stiva
b. coada
c. arborele insailat



19. Cazurile din urmatoarele cuvinte nu descrie o exceptie ?
a. underline
b. overflow
c. underflow



20. In implementarea unei liste circulare, prin alocare statica, calculul pozitiei unui element utilizeaza
urmatoarele operatii
a. new
b. adunare, modulo, scadere
c. malloc, calloc, realloc



21. Cautarea informatiei in liste liniare simplu inlantuita, alocata static, se realizeaza:
a. liniar
b. logaritmic
c. prin intermediul campului legatura



22. Algoritmul cautarii binara se aplica
a. vectorilor ordonati
b. listelor liniare
c. tablourilor de dimensiune 2


Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
Structuri de date
Structuri de date neliniare, sortare si cautare

MULTIPLE CHOICE

1. Care din urmatoarele structuri nu sunt de tip neliniar
a. arborii binari si oarecare
b. retelele planare si spatiale
c. structurile de liste
d. cozile complete



2. Lista in preordine a informatiei stocate in arborele alaturat este:

a. 20, 30, 35, 40, 50, 60, 65, 70, 75, 80, 85, 90
b. 50, 30, 20, 40, 35, 70, 60, 65, 80, 75, 85, 90
c. 90, 85, 80, 75, 70, 65, 60, 50, 40, 35, 30, 20



3. O multime de arbori se numeste
a. retea
b. structura multiliniara
c. padure



4. Care din urmatoarele moduri de explorare a arborilor utilizeaza o structura de tip coada in
implementarea algoritmului de explorare?
a. in latime (breath first)
b. in adancime (dept first)
c. aleator (random)



5. Se considera arborele cu radacina 20:

Care este inaltimea acestuia?
a. 9
Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
b. 5
c. 6
d. 4



6. Un algoritm de cautare interna se aplica pentru structuri de date stocate
a. in memoria externa a sistemului de calcul
b. in reteaua locala de calculatoare
c. in memoria interna a sistemului de calcul



7. Algoritmii de cautare utilizeaza operatii de
a. salt
b. aritmetice
c. comparare



8. Un arbore de cautare este intotdeauna optimal (permite un numar minim de comparatii).
a. Adevarat
b. Fals



9. Care din urmatoarele metode de sortare nu se bazeaza pe metoda insertiei
a. sortare prin insertia directa
b. sortare prin insertie binara
c. sortare prin interclasare



10. Numarul mediu de accese la componentele unui vector sortat prin metoda insertiei directe este:
a. (n-1)(n+2)/4
b.

c.


Edited by Foxit Reader
Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009
For Evaluation Only.
Tehnici de programare
Notiuni fundamentale in teoria grafurilor

MULTIPLE CHOICE

1. Care din urmatoarele proprietati este adevarata pentru un graf orientat cu n varfuri si n arce (n > 3)
care are un circuit de lungime n:
a. exista un varf cu gradul n-1
b. pentru oricare varf gradul intern si gradul extern sunt egale
c. graful nu are drumuri de lungime strict mai mare decat 2
d. gradul intern al oricarui varf este egal cu 2



2. Care este numarul maxim de noduri de grad 3 intr-un graf neorientat cu 5 noduri?
a. 4
b. 5
c. 3
d. 2



3. Se considera graful neorientat cu 7 noduri numerotate de la 1 la 7 si muchiile [1,3], [2, 3], [3, 4], [3, 5],
[5, 4], [1, 2], [2, 5], [2, 4], [6, 7], [3, 6]. Care dintre urmatoarele succesiuni de noduri reprezinta un lant
care trece o singura data prin toate nodurile grafului?
a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7)
b. (4, 5, 3, 6, 7)
c. (7, 6, 3, 5, 4, 2, 1)
d. (1, 3, 5, 4, 2, 3, 6)



4. Graful neorientat cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, este reprezentat cu ajutorul matricei de
adiacenta
.
Pentru acest graf este adevarata afirmatia:
a. Graful este hamiltonian
b. Gradul maxim al unui nod este 3
c. Graful nu are noduri de grad 0
d. Graful are trei componente conexe



5. Graful neorientat cu 60 de noduri, numerotate de la 1 la 60, are numai muchiile [1, 60], [60, 20], [2,
30] si [4, 30]. Numarul componentelor conexe ale grafului este egal cu:
a. 3
b. 56
c. 54
d. 0



6. Fie graful orientat G dat prin matricea de adiacenta:
.
Care din urmatoarele propozitii este falsa?
a. exista cel putin un nod in graful G care are gradul intern egal cu cel extern
b. graful G nu are circuite
c. exista cel putin un drum intre oricare doua noduri ale grafului G
d. Graful G are 9 arce


Tehnici de programare
Arbori binari

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent
drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa
descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate
astfel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1



2. Se considera arborele

Notam prin x si y numerele de la mijlocul sirului care reprezinta traversarea in inordine a arborelui.
Atunci:

a. x = 10, y = 11
b. x = 7, y = 17
c. x = 5, y = 9
d. x = 12, y = 19



3. Se considera expresia in forma poloneza prefix (obtinuta prin explorarea in preordine a arborelui binar
asociat)
+ * + 5 7 2 / 8 2
unde numerele care apar sunt formate dintr-o singura cifra. Rezultatul evaluarii expresiei este:
a. 12 c. 80
b. 24 d. 28



4. Se considera expresia in forma poloneza postfix (obtinuta prin explorarea in postordine a arborelui
binar asociat)
5, 3, *, 2, +, 5, 2, 3, *, +, *
unde informatia stocata in nodurile arborelui este separata folosind virgula. Rezultatul evaluarii
expresiei este:
a. 28 c. 17
b. 187 d. 11



5. Se considera arborele binar

Prin traversarea in inordine se obtine:
a. 21, 25, 26, 32, 38, 41, 52, 76, 83, 91, 92, 95
b. 38, 25, 76, 21, 32, 41, 91, 26, 52, 83, 92, 95
c. 38, 21, 25, 26, 32, 76, 41, 52, 91, 83, 92, 95
d. 95, 26, 52, 83, 92, 21, 32, 41, 91, 25, 76, 38



6. Se considera arborele binar

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in postordine se obtine sirul:
a. 30, 17, 78, 12, 28, 46, 88, 10, 45, 59, 85, 92
b. 10, 12, 28, 17, 45, 59, 46, 85, 92, 88, 78, 30
c. 30, 17, 12, 10, 28, 78, 46, 45, 49, 88, 85, 92
d. 10, 12, 17, 28, 30, 45, 46, 59, 78, 85, 88, 92



7. Se considera arborele binar

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in preordine se obtine sirul:
a. 01, 26, 27, 31, 40, 54, 59, 71, 72, 76, 89
b. 40, 59, 72, 89, 01, 27, 54, 76, 26, 71, 31
c. 31, 26, 01, 27, 71, 54, 40, 59, 76, 72, 89
d. 31, 26, 71, 01, 27, 54, 76, 40, 59, 72, 89



8. Se considera arborele binar cu radacina 51

Frunzele arborelui sunt:
a. 51, 0, 7, 15, 30, 35, 48, 50, 55, 82, 88, 98
b. 7, 15, 30, 35, 50, 85, 82, 88, 98
c. 11, 33, 48, 74, 93, 0, 47, 86, 28, 54, 51
d. 47, 82, 88



9. Se considera arborele binar

Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:
a. Arborele este echilibrat c. Arborele are 4 nivele
b. Arborele este complet d. Frunzele arborelui sunt: 4, 6, 9, 14


Tehnici de programare
Complexitate

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.
Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul
necesar efectuarii sortarii prin interclasare este:
a. O(n) c. O(n log
2
n)
b. O(n
2
) d. O(n ln n)



2. Se considera algoritmul cautarii binare si 2
k-1
≤ n < 2
k
. In cazul unei cautari cu succes se fac
a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii
b. exact k comparatii d. n comparatii



3. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii prin partitionare binara numita si
metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea
lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) =
a. O(n) c. O(n ln n)
b. O(n
2
) d. O(n log
2
n)



4. Numarul de comparatii necesare unui algoritm optim pentru determinarea simultana a celui mai mic,
respectiv a celui mai mare element al unui tablou unidimensional cu n (n > 0) numere intregi este:
a. 2n c. 3n/2 + O(1)
b. 2n-2 d.
O( )



5. Complexitatea algoritmului de cautare binara a unui element intreg x intr-un tablou unidimensional cu
n (n > 1) numere intregi sortate descrescator este:
a. n c.

b. n/2 d. ln n



6. Fie relatia de recurenta
f(n) = n f(n-1), n>0
f(0)=1. Atunci f(5) =
a. 120 c. 20
b. 60 d. 0



7. Fie relatia de recurenta
f(n) = n f(n-1), n>1
f(1)=0. Atunci f(5) =
a. 120 c. 20
b. 60 d. 0



8. Se considera un circuit combinational cu n variabile booleene binare care contine circuite de baza
pentru implementarea operatiilor booleene de adunare, inmultire si inversare (negatie). Care este
complexitatea metodei de simulare/testare a functionarii unui astfel de circuit?
a. n
b. n/2
c.

d.
e.



9. In cazul cel mai defavorabil, metoda de sortare prin interschimbare necesita un numar de comparatii
exprimabil prin:
a. O( ) c. O(n)
b. O(n ln n) d.
O( )



10. Metoda selectiei pentru ordonarea crescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n par, n =
2k, k>0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si
minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin:
a. n c.

b. O( ) d.




11. Metoda selectiei pentru ordonarea descrescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n
impar, n = 2k+1, k 0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a
maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin:
a. n c.

b. O( ) d.




12. Se considera metodele de sortare
A - metoda interschimbarii
B - metoda interclasarii
C - metoda partitionarii binare (quick sort)
Atunci, in cazul cel mai defavorabil, ordinea crescatoare a complexitatii metodelor - din punct de
vedere al numarului de comparatii efectuate - este:
a. A, B, C
b. C, B, A
c. B, C, A
d. A, C, B
e. C, A, B



13. Complexitatea algoritmului de interclasare (exprimata prin numarul comparatiilor necesare) a doua
tablouri ordonate crescator avind m, respectiv n elemente, unde m>n, este:
a. O(mn) c. O(m)
b. O(m/n) d. O(m+n)


Tehnici de programare
Recursivitate

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule:
int f(int a, int b){
if (a<b) return a; else return f(a-b, b);
}
Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data?

a. int f(int a, int b){return a*b;}
b. int f(int a, int b){return a-b+1;}
c. int f(int a, int b){return a%b;}
d. int f(int a, int b){return a/b;}



2. Se considera definitia
void f(int n){
int j;
if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);}
}
Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)?
a. 1122 c. 121
b. 112 d. 1121



3. Se considera definitia:
long f(int n){
if (n == 0) return 1;
else if (n == 1) return 4;
else return f(n-1) - f(n-2);
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(7).


a. 1 c. -4
b. -3 d. 4



4. Se considera definitia
long f(int n, int k){
if (n == k || k == 1) return 1;
if (n < k) return 0;
long s=0, i;
for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i);
return s;
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3).

a. 3 c. 2
b. 1 d. 4



5. Se considera definitia:
long f(int x, int y){
if (x == y || x == 0) return 1;
else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1);
}
Ce valoare returneaza apelul f(8,10)?

a. 50 c. 40
b. 45 d. 55


6. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.
void star(int i){
if(i<10) {
printf(“*”);
if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1);
}
}
Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)?

a. int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10};
b. int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2};
c. int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10};
d. int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};



7. Pentru o valoare naturala mai mare decat 1 memorata in variabila globala n, subprogramul urmator
afiseaza cel mai mare divizor al lui n, mai mic decat n, la apelul divi(n).
void divi(long i){
if ( ... == 0) printf(“%ld”, ...); else divi(i-1);
}
Cu ce expresii trebuie completate punctele de suspensie?
a. n % i si i c. n%(i-1)=0 si i
b. n% (i-1) si i-1 d. n%i si i-1



8. Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat
global), M este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0],
p[1] si p[2], cu ce trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma
apelului G(0) sa se afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM?
void G(int k){
int i;
for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);}
}
a. a = 0, b = 10, c = 3 c. a = 1, b = 9, c = 3
b. a = 1, b = 3, c = 9 d. a = 1, b = 9, c = 2



9. Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)?
void ex(int x){
if (x != 0){
printf(“%d”, x %10);
ex(x/10);
}
}

a. 012 c. 021
b. 120 d. 21


Tehnici de Programare
Metoda Greedy

MULTIPLE CHOICE

1. O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti.
Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un
timp t
i
, 1 ≤ i ≤ n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci
a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa
b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa



2. Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.

Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea
strategiei Greedy de tip Kruskal, este:
a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7)
b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4)
c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)



3. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot
fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare
spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura:
1: [10, 15)
2: [2, 4)
3: [7, 9)
4: [21, 25)
5: [10, 12)
6: [12, 15)
7: [7, 8)
8: [20, 27)
Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de
spectacole?
a. 2, 3, 5, 6, 8
b. 1, 8
c. 2, 4, 5, 6, 7
d. 2, 3, 1, 8



4. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile
8kg, 6kg si 4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU.
Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip,
atunci solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia):
a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1)
b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0)



5. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare i fiind
data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este
finalizata la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca
nu se pot executa doua lucrari in acelasi timp.
Se considera datele de intrare:
i t[i] p[i]
1 4 50
2 3 40
3 2 60
4 3 20
5 4 70
6 2 10
7 1 130
Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine?

a. 10 c. 20
b. 130 d. 70


Tehnici de programare
Divide et Impera

MULTIPLE CHOICE

1. F ie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a verifica
daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este
succesiunea corecta de elemente cu care se compara x?
a. 1, 3, 5
b. 7, 5, 3
c. 7, 3, 5
d. 21, 16, 10, 7, 5, 3



2. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B : A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4, 6, 7). In
urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele:
a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. N u se poate realiza interclasarea
b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7)



3. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un
algoritm eficient de tip:
a. interclasare c. cautare binara
b. quicksort d. backtracking



4. F ie secventele de numere:
i) 1, 4, 6, 8, 9
ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1
iii) 2, 3, 8, 5, 9
A lgoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile
a. numai secventei i) c. numai secventei ii)
b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)



5. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.
Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul
cerut de algoritm este:
a. O (n) c. O( n log
2
n )
b. O (n
2
) d. O (n ln n)



6. Pentru rezolvarea problemei T urnurilor din H anoi se poate utiliza:
a. numai metoda backtracking
b. numai metoda D ivide et Impera
c. numai metoda Gready
d. numai metoda eliminarii stivei
e. A tat metoda D ivide et Impera cat si metoda eliminarii stivei



7. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). N otam prin
T (n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri.A u nci
T( n) =
a. O (n) c. O (n ln n)
b. O ( n
2
)



8. Se considera functia C din biblioteca standard:
void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *));
Atunci:
a. f este functie de comparare definita de
utilizator
c. s este adresa elementului ce va fi cautat
b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului
in care se face cautarea



9. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent
drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa
descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate
astfel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1



10. Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O
1
,
O
2
, ..., O
n
, se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa O
p
, O
p+1
, ...., O
q
se
reprezinta prin perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu:
a. (1, n)
b. (n+1, )
c. (p, q) cu q = p+1
d. (p, q) cu q-p ≤ , unde este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.


Tehnici de Programare
Backtracking

MULTIPLE CHOICE

1. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu
proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt:
00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie?
a. 01110 c. 01011
b. 01100 d. 01101



2. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 6 cifre binare (0 si 1). Numarul
tuturor solutiilor generate va fi egal cu :
a. 64 c. 16
b. 32 d. 12



3. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o
solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x
1
, x
2
, ..., x
n
. Daca sunt deja generate
valori pentru componentele x
1
, x
2
, ..., x
k-1
, iar pentru componenta x
k
(1 <k<n)au fost testate toate
valorile posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila, atunci:
a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x
k-1
.
b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x
1
, oricare ar fi valoarea k.
c. se incheie algoritmul.
d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta x
k+1
.



4. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine strict
crescatoare, formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel
incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate?
1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406
a. numai 3)
b. atat 3) cat si 5)
c. atat 3) cat si 4)
d. numai 4)



5. Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile
sale formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1, 7, 16},
{1, 7, 12}. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir
in ordinea generarii lor:
{1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12}
a. {1, 16, 12}
b. {5, 16, 12}
c. {7, 5, 16}
d. {7, 5, 12}



6. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre
distincte alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care
precede si numarul care urmeaza secventei de numere generate:
19075; 51079; 51097
a. 19057, 57019
b. 15079, 71059
c. 19057, 59071
d. 15097, 71095



7. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 ≤ n ≤ 10, se utilizeaza
un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3},
{1, 2}, {1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul
submultimilor generate, solutia a 7-a va fi:
a. {1,3}
b. {4}
c. {1,2,3}
d. {1,4}



8. Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza
perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea
aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4, 5}x{a, b, c, d}?
a. 9 c. 10
b. 20 d. 6



9. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand
primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii
consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind
aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale
cu 6, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe
pozitii consecutive cel mult 2, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6)
b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6)
c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6)
d. in total sunt generate 13 solutii.



10. Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au suma
cifrelor egala cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu
cifrele 0, 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare?
a. 120
b. 1002
c. 201
d. 210



11. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea {a, c, e, m,
v, s}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi
b. combinarilor d. permutarilor



12. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala
cu un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru
valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se
vor genera pentru k = 3 si s=8?
a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431
b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143


13. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC
se genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3),
(3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A =
{a, b}, B ={a}, C = {b, c, d}, atunci cel de-al cincilea element generat este:

a. (a, a, d) c. (b, a, b)
b. (a, a, c) d. (b, a, c)



14. Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte
(abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine,
toate solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile
pentru scrierea numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista?
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6



15. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC
se genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3),
(2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al
multimilor AxBxC unde A = {x, y}, B = {x, u}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al saptelea element generat
este:
a. (y, u, x) c. (y, x, z)
b. (y, x, x) d. (y, y, z)



16. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente, fiecare element putand fi oricare numar din
multimea {1, 2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. permutarilor c. produsului cartezian
b. combinarilor d. aranjamentelor



17. In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii
{a, c, e, q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea
ordine: aa, ac, ae, aq, ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a
genera cuvinte formate din 4 litere ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane
alaturate in cuvant, care este penultimul cuvant generat?
a. fefa c. feef
b. fafe d. fefe



18. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat
fiecare numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest
algoritm genereaza numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321,
324, 412, b413, 421, 423, 431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4
cifre, fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este
numarul generat imedia dupa 4325.
a. 4351 c. 4521
b. 5123 d. 4321



19. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. Fiecare
numar contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331,
1551, 3113, 3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera
toate numerele palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5,
6, 7, 8, 9}. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera.
a. 99 c. 36
b. 40 d. 72



20. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A
1
, A
2
, ...,
A
n
. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1,
2, 3}, N = {1, 2} si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui
algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM?
a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1)
b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1)



21. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar
generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere
reprezinta o solutie a algoritmului?
a. 235 c. 281
b. 986 d. 455



22. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8
dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui
vector c = (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. Stiind ca
primele doua solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia
generata de algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6).
a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6)
b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6)



23. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand
primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii
consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind
aceeasi metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale
cu 5, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).
b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5).
c. penultima solutie generata este (2, 4, 5).
d. in total sunt generate 5 solutii.



24. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data, cifra 2
de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323,
...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata?
a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321
b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2.
c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2.
d. Penultimul numar generat este 333122.



25. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet.
Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec?
a. teica c. ticae
b. tieac d. tiace


Tehnici de Programare
Metoda Programarii Dinamice

MULTIPLE CHOICE

1. Se considera un triunghi de numere naturale format din n linii. Prima linie contine un numar, a doua
linie doua numere, . . . , ultima linie n numere naturale. Cu ajutorul acestui triunghi se pot
forma sume de numere naturale în felul urmator:
1) se porneste cu numarul din linia 1;
2) succesorul unui numar se afla pe linia urmatoare plasat sub el (aceeasi coloana) sau pe diagonala la
dreapta (coloana creste cu 1).

Presupunem ca ati implementat strategia programarii dinamice pentru a obtine cea mai mare suma
care se poate forma folosind regulile de mai sus.

Testati programul realizat pentru n = 4 si triunghiul de numere:
2
3 5
6 3 4
5 6 1 4
Care este suma maxima obtinuta?

a. 14
b. 16
c. 17
d. 19



2. Se considera x - un vector cu n elemente numere întregi. Se scrie un program C++/Java bazat pe
strategia Programarii Dinamice care va determina un cel mai lung sir crescator al sirului x.
In timpul testarii programului se considera:
n = 5
x = (4, 5, 7, -1, 7)
Programul trebuie sa afiseze:

a. 4, 5, 7
b. 4, 5, 7, 7
c. 5, 7, 7



3. Fie G un graf orientat si ponderat avand n varfuri. Fie d[i] lungimea drumului maxim care are ca
extremitate initiala varful i (i = 1, 2, ..., n). Valoarea d(G) = max{d[i]; i = 1, 2, ..., n} reprezinta
diametrul grafului G.

Se doreste utilizarea programarii dinamice pentru elaborarea si testarea unui program C++/Java care
pentru un graf orientat G furnizeaza d(G). Care este algoritmul care, modificat, faciliteaza obtinerea
diametrului grafului G?

a. Dijkstra
b. Roy-Floyd
c. Kruskal



4. Fie matricele A[50][20], B[20][1], C[1][10] si D[10][100]. Se doreste realizarea inmultirii celor patru
matrici X = ABCD. Inmultirea matricelor este asociativa, iar numarul de inmultiri pentru realizarea
produsului Y=UV (unde U[m][n] si V[n][p]) este mxnxp. Care este ordinea de inmultire (obtinuta prin
metoda programarii dinamice) ce duce la numarul minim de inmultiri cu care se poate calcula X.
a. A x ((BxC)xD)
b. (Ax(BxC))xD
c. (AxB)x(CxD)



5. Se defineste o partitie a unui numar natural n ca fiind o scriere a lui n sub forma ,
unde , iar sunt numere naturale care verifica relatia .
Ati scris un program C++/Java, care utilizeaza metoda programarii dinamice, pentru a numara si
genera partitiile oricarui numar n introdus de la tastatura.
Pentru n = 7 se cere sa precizati cate din partitiile generate de programul dumneavoastra sunt
constituite numai din numere impare: este impar pentru oricare i, .

a. 7
b. 6
c. 5
d. 8



6. Intr-o regiune montana se doreste instalarea unui lant de telecabine. Se considera ca in regiunea
montana considerata sunt N varfuri si ca statiile pentru telecabine pot fi montate in oricare din cele N
varfuri. Presupunem ca varfurile sunt date de la stanga la dreapta (exemplu: de la Vest la Est) si ca
sunt numerotate prin 1, 2, 3,..., N. Astfel, fiecare varf i este precizat prin coordonata X[i] (pe axa OX)
si inaltimea H[i] (pe axa OY). Se doreste infiintarea a exact K statii de telecabine. Deoarece se doreste
ca lantul de telecabine sa asigure conectarea varfurilor 1 si N, cu exceptia statiei 1 (amplasata
obligatoriu in varful 1) care este conectata doar cu statia 2 si a statiei K (amplasata obligatoriu in
varful N) care este conectata doar cu statia K-1, toate celelalte statii i (1 < i < K) sunt conectate atat cu
statia i-1 cat si cu statia i+1, iar lungimea totala a cablurilor folosite la conectare sa fie minima.
Lungimea cablului dintre doua statii este egal cu distanta dintre ele. In plus, un cablu care uneste doua
statii consecutive nu poate avea o lungime mai mare decat o lungime fixata L. De asemenea, formele
de relief influenteaza conectare. Mai precis: varfurile i si j (i < j) nu pot fi conectate direct daca exista
un varf v (i<v<j) astfel incat segmentul de dreapta care uneste varfurile i si j trece pe sub varful v.
Daca i, v si j sunt coliniare atunci toate trei se considera a fi statii.
Pentru a identifica amplasarea celor K statii astfel incat lungimea totala a cablurilor sa fie minima si sa
fie indeplinite restrictiile de mai sus ati elaborat un program C++/Java care implementeaza un algoritm
obtinut prin tehnica programarii dinamice. Programul afiseaza lungimea minima LM si lista varfurilor
in care se instaleaza statiile.

Pentru N = 7, K=5, L = 11 si amplasarea

X[i] H[i]
0 16
4 3
6 8
7 4
12 16
13 16
14 16

se cere sa verificati care dintre urmatoarele raspunsuri ale programului trebuie sa fie cel corect.

a. LM = 16, Statiile: 1, 5, 6, 7
b. LM = 22, Statiile: 1, 3, 5, 6, 7



7. O companie este alcatuita din N soldati. Se considera ca soldatii sunt identificati prin numerele 1, 2, ...,
N si se cunosc inaltimile H[i], pentru fiecare soldat avand codul i (i = 1, 2, ..., N).
La prima inspectie soldatii sunt asezati in sir in ordinea crescatoare a codului. Capitanul doreste ca din
sir sa iasa un numar minim de soldati, iar cei care raman, fara sa-si schimbe locurile, sa poata vedea cel
putin o extremitate a sirului (din stanga sau din dreapta). Un soldat vede o extremitate daca intre el si
extremitate nu se afla un soldat cu inaltimea mai mare sau egala cu inaltimea lui.
Ati scris un program C++/Java care accepta la intrare numarul N si inaltimile H[i], i=1, 2, ...,N si
determina, folosind strategia programarii dinamice, numarul minim de soldati x care trebuie sa
paraseasca sirul pentru a fi indeplinita conditia din enunt.

La testarea programului, dumneavoastra considerati urmatoarele date:
N = 8
i = 1, H[1] = 1.86
i = 2, H[2] = 1.86
i = 3, H[3] = 1.31
i = 4, H[4] = 2.00
i = 5, H[5] = 1.40
i = 6, H[6] = 1.00
i = 7, H[7] = 1.97
i = 8, H[8] = 2.20


Ce valoare a lui x trebuie sa afiseze programul?

a. 3
b. 4
c. 2
d. 1



8. Se considera o matrice dreptunghiulara cu m linii si n coloane ce contine numere naturale in intervalul
[1,255]. Se doreste traversarea matricei din coltul stanga-sus in coltul dreapta-jos. O traversare este
compusa din deplasari. La o deplasare de executa un salt pe orizontala (se poate ajunge in oricare
celula de pe aceeasi linie, dar nu in acelasi loc) si un pas pe verticala (la celula aflata dedesubt).
Exceptia face ultima deplasare constituita doar din saltul de pe ultima linie in coltul dreapta-jos.
Rezulta ca in cadrul traversarii se viziteaza 2m celule.
Se doreste suma minima care se poate obtine prin astfel de traversari. Pentru aceasta ati elaborat un
program C++/Java care foloseste tehnica programarii dinamice pentru a determina suma minima.
Vi se cere sa considerati, in vederea testarii programului, setul de date:
Dimensiunea matricei:
m = 4, n = 5
Matricea:
3 4 5 7 9
6 6 3 4 4
6 3 3 9 6
6 5 3 8 2
si sa validati raspunsul corect (care reprezinta suma minima ce poate fi obtinuta printr-o traversare
salt-pas).


a. 25
b. 28
c. 24
d. 22


Capitole speciale de matematica
Licenta vara 2010 – iarna 2011

MULTIPLE CHOICE

1. Fie grupul simetric ( )
3
, S . Atunci numărul subgrupurilor lui
3
S este
a. 1
b. 2
c. 4
d. 6




2. Fie grupul simetric ( )
3
, S . Atunci numărul subgrupurilor normale ale lui
3
S este
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4




3. Fie grupul ( ) , Z + si multimea { }
5 5 Z m m Z = ∈ . Care din urmatoarele afirmatii este
adevarată?

a.
5Z este subgrup al grupului ( ) , Z + , dar nu este normal
b.
5Z este subgrup normal al grupului ( ) , Z +
c.
5Z nu este subgrup al grupului ( ) , Z +




4. Fie ( )
2
M R multimea matricilor cu două linii, două coloane si elemente din multimea
numerelor reale. Multimea
0 0
, I a b R
a b
¦ ¹ | |
= ∈
´ `
|
\ ¹ ¹ )
este
a.
ideal la stânga al inelului ( ) ( )
2
, , M R + ⋅ , dar nu este ideal la dreapta al acestui inel
b.
ideal la dreapta al inelului ( ) ( )
2
, , M R + ⋅ , dar nu este ideal la stânga al acestui inel
c.
ideal bilateral al inelului ( ) ( )
2
, , M R + ⋅




5. Fie
( ) { }
2 2 , Q a b a b Q = + ∈ . Atunci
( ) ( )
2 , , Q + ⋅ este
a. inel comutativ fără divizori ai lui zero
b. inel comutativ cu divizori ai lui zero
c. corp comutativ
d. corp necomutativ




6. Fie
ɵ ɵ
[ ]
4
2 2 f X Z X = + ∈ . Atunci
a.
( ) [ ] ( ) ( )
4
, 0 g X Z X f X g X ∀ ∈ ≠
ɵ

b.
( ) [ ] ( ) ( )
4
, 0 g X Z X g X f X ∀ ∈ ≠
ɵ

c.
( ) [ ]
4
g X Z X ∃ ∈ astfel încât ( ) ( ) 0 f X g X =
ɵ





7. Fie A un inel si I, J, L ideale bilaterale în A astfel încât I J A + = si I JL ⊇ . Atunci
a.
I J ≠
b. I J ⊆
c. I J ⊇




8. Fie permutarea
9
123456789
,
469732185
S τ τ
| |
∈ =
|
\ ¹
. Descompunerea acestei permutări în produs de ciclii
disjuncti este

a. (1,4,7)(2,6,)(3,9,5)(8)
b. (1,5,4)(3,6,9,2)(7,8)
c. (2,6,7)(1,4,9,3)(5,8)
d. nici una din variantele de mai sus




9. Care din polinoamele următoare este ireductibil ?
a.
[ ]
3
2
1 X X Z X + + ∈
b.
[ ]
5
3
1 X Z X + ∈
c.
[ ]
4
7
1 X Z X − ∈
d. nici unul din polinoamele de mai sus




10. Fie permutarea
6
123456
,
512436
S τ τ
| |
∈ =
|
\ ¹
. Atunci ordinul permutării
2
τ este
a. 6
b. 12
c. 2
d. 3




11. Fie ( )
3
, S grupul permutarilor de ordin 3 si H un subgrup cu 3 elemente al acestui grup. Câte
elemente are grupul factor
3
/ S H ?

a. 3
b. 2
c. 4
d. 1




12. Fie permutarea
6
123456
,
512436
S τ τ
| |
∈ =
|
\ ¹
. Atunci ordinul permutării
1
τ

este
a. 6
b. 4
c. 2
d. 3




13. Fie permutarea are descompunerea
a.

c.

b.

d.





14. Fie permutarea are descompunerea
a.

c.

b.

d.





15. Elementele inversabile ale inelului sunt
a.

c.

b.

d.





16.
Fie DeterminaŃi mulŃimea elementelor sale inversabile,
.

a. c.
b. d.




17. Daca definim aZ + bZ ={x+y | x ∈ aZ, y ∈ bZ}, unde prin Z am notat multimea numerelor
intregi, atunci 25Z + 20Z este egal cu :

a. 45Z

c. 20Z

b. 25Z

d. 5Z




18. Se considera permutarea σ ∈ S
10
,
|
|
¹
|

\
|
=
9 6 2 8 10 7 4 1 5 3
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
σ . Ordinul
permutarii este :

a. infinit c. 12
b. 10 d. 4




19. Se considera permutarile σ,τ ∈ S
5
,
|
|
¹
|

\
|
=
5 1 2 4 3
5 4 3 2 1
σ ,
|
|
¹
|

\
|
=
3 1 4 5 2
5 4 3 2 1
τ . Permutarea
x ∈ S
3
cu proprietatea ca x o σ = τ este :

a.
|
|
¹
|

\
|
=
5 1 2 4 3
5 4 3 2 1
x
c.
|
|
¹
|

\
|
=
3 5 2 4 1
5 4 3 2 1
x
b.
|
|
¹
|

\
|
=
1 3 4 5 2
5 4 3 2 1
x
d.
|
|
¹
|

\
|
=
5 4 3 2 1
5 4 3 2 1
x




20. Se considera permutarile σ,τ ∈ S
4
, . Sa se rezolve
ecuatia

a.

c.

b.

d.





21. Se considera permutarea σ ∈ S
5
,
|
|
¹
|

\
|
=
5 1 2 4 3
5 4 3 2 1
σ . Atunci σ
120
este egala cu:

a. σ c. σ
2

b. permutarea identica d. σ
-1





22. Solutiile ecuatiei 3x
2
– 4x + 1 =0 in Z
5
sunt :

a.
x
1
= 1
ˆ
, x
2
= 3
ˆ


c.
x
1
= 1
ˆ
, x
2
= 2
ˆ

b.
x
1
= 2
ˆ
, x
2
= 3
ˆ





23. Solutiile ecuatiei x
2
– x + 5 =0 in Z
17
sunt :

a.
x
1
= 4
ˆ
, x
2
= 3
ˆ


c.
x
1
= 4
ˆ
, x
2
= 4
ˆ
1
b.
x
1
= 2
ˆ
, x
2
= 4
ˆ
1




24. Care este polinomul g ∈ Z
8
[X] astfel incat 1
ˆ
) 3
ˆ
2
ˆ
( = + g X

a.
g(X) = 3
ˆ
6
ˆ
4
ˆ
2
+ + X X
c.
g(X) = 3
ˆ
4
ˆ
4
ˆ
2
+ + X X

b.
g(X) = 3
ˆ
6
ˆ
6
ˆ
2
+ + X X




25. Solutiile ecuatiei 3x
2
– 4x + 1 =0 in Z
19
sunt :

a.
x
1
= 1
ˆ
, x
2
= 3
ˆ
1
c.
x
1
= 1
ˆ
, x
2
= 2
ˆ

b.
x
1
= 2
ˆ
, x
2
= 3
ˆ
1




26. Stabiliti daca .... in
a.

c.

b.






27.
Sa se afle
7
a Z ∈ astfel incat polinomul [ ]
6
7
5 X aX Z X + + ∈
ɵ
sa fie ireductibil

a. ɵ
2 a =
c.
5 a =
ɵ

b.
3 a =
ɵ

d. nu exista




28.
Fie polinomul
3
1 f X X = − + . Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. polinomul are radacini întregi c. polinomul are radacini rationale
b. polinomul nu are radacini întregi




29.
Fie matricea
3 2 1
6 4 2
9 6 3
A
| |
|
=
|
|
\ ¹
. Rangul matricei este

a. 0 c. 2
b. 1 d. 3






30. Determinati parametrii a si b reali astfel încat matricea de mai jos sa aiba rangul 2:
|
|
|
¹
|

\
|
4 2 2 1
3 2 1
4 2 1
b
b
a

a. a=1, b = 1/2
b. a = 1, b = 1
c. a = 0, b = 1
d. a = b = 0




31. Care dintre urmatoarele valori pentru parametrii a si b reali fac ca matricea de mai jos sa nu aiba rangul
3:
|
|
|
¹
|

\
|
4 2 2 1
3 2 1
4 2 1
b
b
a

a. a = 1, b = 0
b. a = 1, b = 1/2
c. a = b = 1
d. a = 0, b = 1




32. Care este rangul matricii:
|
|
|
|
|
|
¹
|

\
|


5 6 6 12 4
17 5 2 3 1
1 1 2 3 1
9 16 12 0 0
8 3 0 3 1

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5




33. Care este rangul matricii:
|
|
|
|
|
¹
|

\
|




4 4 6 12 5
2 2 3 6 3
0 2 2 4 2
2 0 1 2 1

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5




34. Determinati a real astfel încat matricea de mai jos sa nu fie inversabila:
|
|
|
¹
|

\
| −
2 0 1
3 1
0 1 2
a
a. a = 1/2
b. a = 3/4
c. a = 2/3
d. a = -1/2




35. Fie grupul permutarilor de grad , grupul altern de grad , si permutarea identica.
Se considera , unde este signatura permutarii . Care este imaginea lui ?
a.

b.
c.
d.




36. Elementul zero al inelului
8
Z Z × este

a.
( ) 0 , 0
ˆ

c.

b.

d.




1. Se considera functia . Atunci derivata mixta de ordin 2 data de
este egala cu
a.

c. 1
b.

d. 2y




2. Derivata partiala de ordin 2 a lui in raport cu variabila y este egala cu
a.

c.

b. d. 6y




3. Derivata partiala la lui in raport cu variabila x este egala cu
a.

c.

b. d.




4. Derivata partiala a lui in raport cu variabila y este egala cu
a.

c.

b.

d.





5. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte
critice) ale lui f(x,y)
sunt
a. (0,0) c. (1,1,),(0,0)
b. (1,0),(0,1) d. nu exista puncte stationare




6. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) c. (1,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare




7. Se considera functia . Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) c. (2,3)
b. (2,3),(0,0) d. nu exista puncte stationare




8. Se considera functia . Atunci
punctul (-2,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)




9. Care din urmatoarele functii are o o infinitate de puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
b. f(x,y)=sin(x) d.





10. Se considera functia . Atunci
punctul (-5,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y)
b. de maxim local pentru f(x,y)
c. nu este puncte de extrem local




11. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul intai pentru urmatoarea functie:
( )
2 2
, = 2 f x y x xy y + −

a.
( ) ( ) ( , ) 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = + = −
/ /

c.
( ) ( ) ( , ) 2 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = + = −
/ /

b.
( ) ( ) ( , ) 2 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = − = +
/ /

d. alt raspuns.




12. Scrieti diferentiala de ordinul intai a functiei
1 1
( , ) 2( 1) f x y x y
x y
= + + + −


a.

c.

b.

d.





13. Se da functia de doua variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = .Derivata partiala de ordinul al
doilea a lui f in raport cu x este:

a.
( )
2
, 2
x
f x y =
//

c.
( )
2
, 0
x
f x y =
//

b.
( )
2
, 1
x
f x y = −
//

d.
( )
2
, 2
x
f x y x = −
//





14. Se da functia de doua variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = .Alege valoarea corecta pentru
( ) ,
xy
f x y
//


a.
( ) , 0
xy
f x y =
//

c.
( ) ,
xy
f x y xy =
//

b.
( ) ,
xy
f x y
//
nu exista
d.
( ) , 1
xy
f x y = −
//





15. Se da functia de doua variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f .
Functia are punct stationar pe:

a. M(1,-6)

c. M(0,0)

b. M(-1,6)

d. M(1,0)





16.
Fie f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
, x >0, y >0 . Derivatele partiale de ordin I sunt:

a.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
− + =
− + =
2
'
2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
xy
x y x f
y x
y y x f
y
x

c.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2 2
'
2 2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
y x
x y x f
y x
y y x f
y
x

b.
¦
¹
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2 2
'
'
400
2 10 ) , (
2 4 10 ) , (
y x
y x y x f
y x y x f
y
x

d.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2
'
2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
xy
x y x f
xy
y y x f
y
x





17. Functia f (x,y)= arctg( + ) verifica


a.
y f
'
x
(x ,y) + xf
'
y
(x ,y) = 0

b.
y f
'
x
(x ,y) - xf
'
y
(x ,y) = 0

c.
f
'
x
(x ,y) + f
'
y
(x ,y) = 0

d.
2x f
'
x
(x ,y) - 2yf
'
y
(x ,y) = 0





18. Se da functia de doua variabile xy y x f = ) , ( .
Diferentiala de ordinul I a lui f este

a. dy dx df + = c. dy ydx df + =
b. xdy dx df + = d. xdy ydx df + =




19. Se da functia de doua variabile
2 2
) , ( y x y x f + =
Diferentiala de ordinul I a lui f este

a.
dy y dx x df
2 2
+ =
c. 0 = df
b. dy dx df + = d. ydy xdx df 2 2 + =




20. Pentru functia , punctul M(5,2) este
a. punct sa;
b. punct de maxim local;
c. punct de minim local.




21. Calculeaza ( eventual folosind proprietatile integralelor euleriene )
a.

b.

c.

d.





22. Aria domeniului plan marginit de curbele si , este:
a. ;
b.
;
c.
;
d.
.




23. Se considera unde . Valoarea lui I
este:
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.




24. Valoarea integralei duble , unde , este
a. 1;
b. 2;
c. 3;
d. 4.




25. Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala unde
, cu si este egala cu
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.




26. Valoarea integralei , unde este
a. 0;
b. 1;
c. 2;
d. 3.




27. Sa se calculeze , unde .
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.




28. Folosind o schimbare de variabila adecvata, sa se calculeze integrala dubla , unde este
domeniul marginit de elipsa .
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.




29. Calculeaza integrala .
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.




30. Calculeaza integrala .
a.
;
b.
;
c.
;
d.





31. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
sunt
a.

b.

c.





32. Schimbati ordinea de integrare in integrala dubla
a.

b.

c. alt raspuns




33. Fie unde , . Valoarea lui este
a. 0;
b.
;
c.
.




34. Fie , unde . Valoarea lui este
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.




35. Fie . Valoarea lui I este
a.
;
b.
;
c.
.




36. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea , unde
este
a.
;
b.
;
c.
;
d. 0.




37. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea , unde
este
a.
;
b.
;
c.
;
d.
.




38. Fie integrala curbilinie de tipul al doilea , unde C este curba simpla si rectificabila
care are ca imagine portiunea din parabola , cuprinsa intre punctele si , care are
primul capat in B. Valoarea ei este
a.
;
b.
;
c.
;
d. .




39. Fie unde C este conturul dreptunghiului ale carui varfuri sunt .
Valoarea lui I este
a. 22
b. 23
c. 24




40. Calculeaza , unde C este circumferinta , .
a.

b.

c.



Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A
1
Subiecte analiza matematica licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 1. Seria


=1
2
2
arcsin
n
n
n
π
cu termenul general
n n
n a
2
arcsin
2
π
=
a. este divergenta deoarece 1 lim
1
>
+
∞ →
n
n
n
a
a
b. este divergenta deoarece 1 lim
1
<
+
∞ →
n
n
n
a
a
c. este convergenta deoarece 1 lim
1
>
+
∞ →
n
n
n
a
a
d. este convergenta deoarece 1 lim
1
<
+
∞ →
n
n
n
a
a
____ 2. Seria


=
|
¹
|

\
|
+
1
2
1
1
n
n
n
a. aplicand criteriul radicalului rezulta ca seria este convergenta
b. aplicand criteriul radicalului rezulta ca seria este divergenta
c. are suma negativa
d. este serie alternata
____ 3. Fie seria


=

1 n
n
n α unde R ∈ α . Atunci
a. seria este convergenta pentru 1 | | < α si divergenta pentru 1 | | ≥ α
b. este serie alternata pentru orice R ∈ α
c. seria este divergenta pentru 1 | | < α si convergenta pentru 1 | | ≥ α
d. are suma 0
____ 4. Se considera sirul de numere reale
*
) (
N n n
x

cu termenul general
* ,
1
...
2
1
1
1
2 2 2
N n
n n n n
x
n

+
+ +
+
+
+
= . Aplicand criteriul clestelui rezulta ca sirul
*
) (
N n n
x

a. este un sir convergent, 0 lim =
∞ →
n
n
x
b. este un sir divergent, nu exista
n
n
x
∞ →
lim
c. este un sir divergent, exista +∞ =
∞ →
n
n
x lim
d. este un sir convergent, 1 lim =
∞ →
n
n
x
Name: ________________________ ID: A
2
____ 5. Calculeaza lim
n → ∞
n!
3
n
a. 0
b.
1
3
c. ∞
d. n
2
____ 6. Seria


=
+
1
5
3 2
n
n
n n
a. are suma
6
25
b. este divergenta
c. este serie alternata
d. are suma
3
5
____ 7. Seria


=

1
2
2
1 9
2
n
n
n
a. are suma
9
2
b. converge la 0
c. este divergenta deoarece este serie cu termeni strict pozitivi
d. este divergenta deoarece termenul general nu tinde la 0
____ 8. Seria


=
+
1
!
) 1 ( 2
n
n
n
n
a. aplicand criteriul lui Leibniz rezulta ca seria este divergenta
b. aplicand criteriul lui Leibniz rezulta ca seria este convergenta
c. aplicand criteriul raportului rezulta ca seria este convergenta
d. aplicand criteriul raportului rezulta ca seria este divergenta
____ 9. Calculeaza ) 5 3 3 64 ( lim
3 2 3
n n n
n
− + −
∞ →
a. 0
b. ∞ −
c. +∞
d. alt raspuns
____ 10. Aplicand criteriul clestelui calculeaza limita sirului
n n n n
a
n
+
+ +
+
+
+
=
2 2 2
1
...
2
1
1
1
a. 0
b. 1
c.
n
1
d.
n n
a ) ( nu are limita.
Name: ________________________ ID: A
3
____ 11. Valoarea integralei max(x, x
2
)dx
0
2

este
a.
13
6
;
b.
17
6
;
c.
19
6
.
____ 12. Valoarea integralei definite cos x ln
1 + x
1 − x
dx

1
2
1
2

este:
a. -1;
b. 0;
c. 1;
d. 2.
____ 13. Se considera integrala improprie
1
x
2
+ 1
dx
0


. Valoarea integralei este:
a.
π
6
;
b.
π
3
;
c.
π
2
.
____ 14. Fie a, b > −1. Valoarea integralei
x
b
− x
a
lnx
dx
0
1

este
a. lnb − lna;
b. ln(b + 1) − ln(a + 1);
c. arctanb − arctana;
d. e
b
− e
a
.
____ 15. Fie a, b > 0. Valoarea integralei
e
−ax
− e
−bx
x
dx
0


este
a.
1
b

1
a
;
b. lnb − lna;
c. e
b
− e
a
;
d. b − a.
Name: ________________________ ID: A
4
____ 16. Fie a, b > 0. Eventual folosind faptul ca e
−x
2
dx
0


=
π
2
, se obtine ca valoarea integralei
e
−ax
2
− e
−bx
2
x
2
0


dx este
a. π ( b − a );
b.
π
2
;
c. b − a ;
d. arctanb − arctana.
____ 17. Folosind integrala definita, se obtine ca limita lim
n → ∞
n
n
2
+ 1
+
n
n
2
+ 2
2
+. . .+
n
n
2
+ n
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
este
a.
π
2
;
b.
π
3
;
c.
π
4
;
d.
π
6
.
____ 18. Valoarea integralei este x
2
cos xdx
0
π
2

este
a.
π
2
4
− 2;
b. 1;
c.
π
2
4
− 4.
____ 19. Fie f(x, y, z) = xy
2
z
3
(a − x − 2y − 3z), (x, y, z) ∈ ò
3
si a > 0. Daca , ,
7 7 7
a a a
M
| |
|
\ ¹
este punct critic
pentru functia data, atunci:
a. M este punct de minim local
b. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
1 2 3
2 8 18
7 7 7
a a a
| | | | | |
∆ = ∆ = ∆ =
| | |
\ ¹ \ ¹ \ ¹
si deci punctul M este punct de minim local
c. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
1 2 3
2 8 18
7 7 7
a a a
| | | | | |
∆ = − ∆ = ∆ = −
| | |
\ ¹ \ ¹ \ ¹
si deci punctul M este punct de maxim
local.
Name: ________________________ ID: A
5
____ 20. Fie f(x, y) = x
4
− 8x
3
+ 18x
2
− 8x + y
3
− 3y
2
− 3y, (x, y) ∈ ò
2
si fie punctele
( )
1
2 3,1 2 , M − −
( ) ( )
2 3
2 3,1 2 , 2 3,1 2 M M − + + −
( ) ( ) ( )
4 5 6
2 3,1 2 , 2,1 2 , 2,1 2 . M M M + + − + Atunci
a.
1
M este punct sa,
5
M este punct de minim local
b.
3
M este punct de minim local,
5
M este punct de minim local
c. M
1
este punct sa, M
5
este punct de maxim local
d. alt raspuns
____ 21. Fie f(x, y, z) = x
2
y + yz + 32x − z
2
, (x, y, z) ∈ ò
3
. Atunci:
a. M(2,-8,-4) nu este punct de extrem
b. M(2,-8,-4) este punct de maxim local
c. functia are doua puncte critice
d. alta varianta
____ 22. Fie functia f:ò
2
→ ò definita prin f(x, y) = x
3
+ y
2
− 6xy − 39x + 18y + 20. Functia f
a. are (1,-6) punct de maxim si (5,6) punct de minim;
b. are (1,-6) punct de minim si (5,6) punct de maxim;
c. are (1,-6) si (5,6) puncte de minim;
d. are (5,6) punct de minim;
____ 23. Fie functia f:ò
2
→ ò definita prin f(x, y) = 2x
3
+ xy
2
+ 5x
2
+ y
2
. Determinati punctele stationare ale lui f.
a. (-1,2), (-1,-2), (0,0) si −
5
3
, 0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
b. (1,2), (-1,-2), (0,0) si −
5
3
, 0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
c. (-1,2), (1,-2), (0,0) si −
5
3
, 0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
d. (1,0) si −
5
3
, 0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
____ 24. Scrieti diferentiala de ordinul intai a funcŃiei f x, y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x
2
− xy + y
2
− 3x + 3y
a. df x, y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 2x − y − 3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + −x + 2y + 3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
b. df x, y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x − y − 3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + −x + 2y − 3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
c. df x, y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 2x − y − 3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + x + y + 3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
d. df x, y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x + 2y − 3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + x + 2y − 3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
____ 25. Functia f(x, y, z) = x
2
+ y
2
+ z
2
- 2x – 4y – 6z definita pe ò
3
are:
a. toate derivatele de ordin 2 nule
b. toate derivatele mixte de ordin 2 nule
c. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2
d. toate derivatele de ordin 2 strict pozitive
Name: ________________________ ID: A
6
____ 26. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare
y
1
x
1
) y , x ( f + = cu condiŃia x+y=1 definit pe ò
2
\ (0, 0)
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
a. P
1
2
,
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
pentru λ = 4 punct de minim
b.
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
= −
|
\ ¹
punct de maxim
c.
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
− − =
|
\ ¹
punct de minim
d.
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
− =
|
\ ¹
punct de maxim
____ 27. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
− 4x − 2y + 5, (x, y) ∈ ò
2
a. M(2,1) punct de maxim
b. M(2,1) punct de minim
c. M(-2,1) punct de maxim
d. M(-1,2) punct de maxim
____ 28. Functia f (x,y)= arctg(x
2
+ y
2
) verifica

a. y f
'
x
(x ,y) + xf
'
y
(x ,y) = 0
b. y f
'
x
(x ,y) - xf
'
y
(x ,y) = 0
c. f
'
x
(x ,y) + f
'
y
(x ,y) = 0
d. 2x f
'
x
(x ,y) - 2yf
'
y
(x ,y) = 0
Name: ________________________ ID: A
7
____ 29. Fie I =
dl
x
2
+ y
2
+ z
2
C

, unde C este prima spira a elicei x = acos t, y = asint, z = bt, t ∈ [0, 2π]. Valoarea
acestei integrale este
a.
a
2
+ b
2
ab
arctan
2πb
a
;
b.
a
2
+ b
2
ab
arctan
2πa
b
;
c.
a
2
+ b
2
ab
ln
2πb
a
;
d.
a
2πb
arctan
2πb
a
.
____ 30. Fie I = xy dl
C

, C fiind sfertul din elipsa
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1 situat in primul cadran. Valoarea lui I este
a.
ab(a
2
+ ab + b
2
)
3(a + b)
;
b. ab(a + b);
c.
ab(a
3
+ b
3
)
3
;
d. 1.
____ 31. Fie I = (x
2
+ y
2
) dl
C

, unde C este segmentul de dreapta AB, A(a,a), B(b,b), b>a. Valoarea lui I este
a.
2 2
3
(b − a);
b.
2 2
3
(b
2
− a
2
);
c.
2 2
3
(b
3
− a
3
);
d.
2 2
3
(b
3
+ a
3
).
Name: ________________________ ID: A
8
____ 32. Fie I = xyz(x
2
+ y
2
+ z
2
) dl
C

, C =
x = t
y =
4
3
t
3
2
z = t
2
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
, t ∈ [0, 1]. Valoarea lui I este
a.
13935
1875
;
b.
13936
1875
;
c.
13937
1875
.
____ 33. Sa se completeze urmatoarea teorema cu concluzia corecta.
Fie D ⊂ ò
2
, un domeniu simplu in raport cu una din axe si fie C un drum simplu, inchis, de clasa C
1
pe
portiuni, pozitiv orientat (sensul de parcurgere pe C lasa domeniul D in stanga), a carui imagine este
frontiera topologica a lui D.
Fie G o multime deschisa astfel incat D ⊂ G si fie functiile P, Q:G → ò, derivabile cu derivatele
continue. Atunci
a.
∂Q
∂x
+
∂P
∂y
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dxdy = Pdx + Qdy
C
ÿ
D
∫∫
;
b.
∂Q
∂x

∂P
∂y
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dxdy = Pdx + Qdy
C
ÿ
D
∫∫
;
c.
∂P
∂x

∂Q
∂y
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dxdy = Pdx − Qdy
C
ÿ
D
∫∫
;
d.
∂Q
∂y

∂P
∂x
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dxdy = Pdx + Qdy
C
ÿ
D
∫∫
.
____ 34. Fie integrala curbilinie de tipul al doilea I = (y + 1) dx + x
2
dy
C

, unde C este curba simpla si rectificabila
care are ca imagine portiunea din parabola y = x
2
− 1, cuprinsa intre punctele A(−1, 0) si B(1, 0), care are
primul capat in B. Valoarea ei este
a.
2
3
;
b. −
2
3
;
c. 2;
d. π.
Name: ________________________ ID: A
9
____ 35. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = yz dx + xz dy + xy dz
Γ

, unde
Γ = (x, y, z) ∈ ò
3
| x = t, y = t
2
, z = t
3
, t ∈ [0, 1]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a.
59
42
;
b.
60
42
;
c.
61
42
;
d.
62
42
.
____ 36. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = x dy
Γ

, unde
Γ = (x, y) ∈ ò
2
| x = e
t
, y = ln(1 + e
t
), t ∈ [0, ln2]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a. 1 + ln
3
2
;
b. 1 + ln
2
3
;
c. 2 + ln
2
3
;
d. 2 − ln
2
3
.
____ 37. Calculeaza integrala
z
2
x
2
+ y
2
dl
C

unde C este prima spira a elicei x = acos t, y = asint, z = at, a > 0.
a.

3
a 2
3
b.
π
3
a 2
3
c.

3
2
3
____ 38. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea (3x
2
+ 6y) dx − 14yz dy + 20xz
2
dz
Γ

, unde
Γ = (x, y, z) ∈ ò
3
| x = t, y = t
2
, z = t
3
, t ∈ [0, 1]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a. 5;
b. 10;
c. 15;
d. 20.
Name: ________________________ ID: A
10
____ 39. Se considera I = xy dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul limitat de parabola y = x
2
si de dreapta y = 2x + 3.
Valoarea lui I este
a.
160
3
;
b.
161
3
;
c.
162
3
;
d.
163
3
.
____ 40. Se considera I = (1 − y) dxdy
D
∫∫
unde D = (x, y) ∈ ò
3
| x
2
+ (y − 1)
2
≤ 1, y ≤ x
2
, x ≥ 0
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
. Valoarea lui I
este:
a.
1
13
;
b.
1
14
;
c.
1
15
;
d.
1
16
.
____ 41. Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala (1 − x
2
)y dx + x(1 + y
2
) dy
γ

unde
γ(t) = (r cos t, r sint), cu r > 0 si t ∈ [0, π] este egala cu
a.
πr
4
2
;
b.
πr
4
3
;
c.
πr
4
4
;
d.
πr
4
5
.
Name: ________________________ ID: A
11
____ 42. Fie integrala dubla I =
x
2
y
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul marginit de dreptele x = 2, y = x si de hiperbola
xy = 1. Valoarea lui I este
a.
9
4
;
b.

4
;
c.

2
4
;
d.

3
4
.
____ 43. Sa se calculeze integrala dubla y dxdy
D
∫∫
, unde D:
x
2
+ y
2
≤ 4
3y ≥ x
2
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
.
a.
12 3
5
;
b.
13 3
5
;
c.
14 3
5
;
d. 3 3.
____ 44. Folosind o schimbare de variabila adecvata, calculati integrala dubla (x + y)
2
dxdy
D
∫∫
, unde
D = (x, y) ∈ ò
2
| x
2
+ y
2
≤ 1
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
.
a.
π
6
;
b.
π
4
;
c.
π
3
;
d.
π
2
.
Name: ________________________ ID: A
12
____ 45. Folosind o schimbare de variabila adecvata, sa se calculeze integrala dubla x
2
y
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este
domeniul marginit de elipsa
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1.
a.
a
3
b
3
24
;
b.
a
3
b
3
24
π;
c.
a
3
b
3
24
π
2
;
d.
a
3
b
3
24
π
3
.
____ 46. Calculeaza integrala dubla
1
x + y + 1
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1.
a. e
2
;
b. ln2 − ln1;
c. ln2 − ln3;
d. ln
4
3
.
____ 47. Calculeaza integrala x
3
y
2
z dxdydz
V
∫∫∫
, unde domeniul V este definit de inegalitatile
0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ x, 0 ≤ z ≤ xy.
a.
1
110
;
b.
3
19
;
c.
πe
2
3
;
d. ln5 − ln2.
____ 48. Trecand la coordonate sferice, calculeaza integrala x
2
+ y
2
+ z
2
dxdydz
V
∫∫∫
, unde V este bila centrata
in origine de raza R.
a. πR
3
;
b.
πR
3
3
;
c. πR
4
;
d.
πR
5
5
.
Name: ________________________ ID: A
13
____ 49. Se consideră funcŃiile , : ,
n
f f I n ⊆ → ∈ ℝ ℝ ℕ.
Şirul ( )
n
n
f
∈ℕ
este simplu convergent pe I către funcŃia f dacă şi numai dacă
a.
,
0, ,
x
x I n
ε
ε ∃ > ∀ ∈ ∃ ∈ℕastfel încât ( ) ( )
,
, ,
x n
n n n f x f x
ε
ε ∀ ∈ ≥ − < ℕ
b.
,
0, ,
x
x I n
ε
ε ∀ > ∀ ∈ ∃ ∈ℕ astfel încât ( ) ( )
,
, ,
x n
n n n f x f x
ε
ε ∀ ∈ ≥ − ≥ ℕ
c.
,
0, ,
x
x I n
ε
ε ∃ > ∃ ∈ ∀ ∈ℕ astfel încât ( ) ( )
,
, ,
x n
n n n f x f x
ε
ε ∀ ∈ ≥ − < ℕ
d.
,
0, ,
x
x I n
ε
ε ∀ > ∀ ∈ ∃ ∈ℕ astfel încât ( ) ( )
,
, ,
x n
n n n f x f x
ε
ε ∀ ∈ ≥ − < ℕ
e. 0, , x I n
ε
ε ∃ > ∀ ∈ ∃ ∈ℕ astfel încât ( ) ( ) , ,
n
n n n f x f x
ε
ε ∀ ∈ ≥ − < ℕ
____ 50. Se consideră şirul de funcŃii
( )
n
n
f
∈ℕ
, ( ) ( ) ( ) ( )
2 2
: 1, , 1 sin , 1,
n n
f f x n nx nx x n
n
π
+∞ → = + ⋅ + − ∈ +∞ ∈ ℝ ℕ.
Şirul ( )
n
n
f
∈ℕ

a. este uniform convergent, iar limita sa nu este o funcŃie continuă
b. nu este uniform convergent
c. este uniform convergent, iar limita sa este o funcŃie continuă
d. nu este simplu convergent
____ 51. Se consideră şirul de funcŃii
( )
n
n
f
∈ℕ
,
| ) ( ) | )
2
2 2
: 1, , , 1, ,
n n
x
f f x x n
n x
+∞ → = ∈ +∞ ∈
+
ℝ ℕ.
Şirul ( )
n
n
f
∈ℕ

a. este uniform convergent, iar limita sa este o funcŃie continuă
b. nu este uniform convergent
c. este simplu convergent, iar limita sa este o funcŃie continuă
d. nu este simplu convergent
e. este uniform convergent, iar limita sa nu este o funcŃie continuă
____ 52. Se consideră şirul de funcŃii
( )
n
n
f
∈ℕ
, ( ) ( ) ( ) : 0, , , 0, ,
n n
x
f f x x n
n x
+∞ → = ∈ +∞ ∈
+
ℝ ℕ.
Şirul ( )
n
n
f
∈ℕ

a. este uniform şi simplu convergent
b. nu este simplu convergent
c. este simplu convergent, dar nu este uniform convergent
d. este uniform convergent, dar nu este simplu convergent
Name: ________________________ ID: A
14
____ 53. MulŃimea de convergenŃă
C
M a seriei de funcŃii
1
1
, 0
!
n
n
x
n x



, este
a.
{ } \ 0
c
M = ℝ
b.
C
M = ∅
c. ( | , 1
C
M = −∞ −
d. ( | | ) , 1 1,
C
M = −∞ − ∪ +∞
e.
| ) 1,
C
M = +∞
____ 54. Raza de convergenŃă R a seriei de puteri
( )
2
1 !
n
n
n
n
x
n ≥


este
a. 0 R =
b. R = +∞
c. 2 R =
d. R e =
e.
1
2
R =
____ 55. MulŃimea de convergenŃă
C
M a seriei de puteri
( )
( )
2
1
2 1
3 1 2
n
n
n
n
x
n

⋅ +
+ ⋅

este
a.
C
M = ℝ
b.
3 1
, ,
2 2
C
M
| | | |
= −∞ − ∪ +∞
| |
\ ¹ \ ¹
c.
3
,
2
C
M
|
= −∞ −

\
d.
3 1
,
2 2
C
M
| |
= −
|
\ ¹
e.
1
,
2
C
M
|
= +∞
|

¹
____ 56. MulŃimea de convergenŃă
C
M a seriei de puteri ( )
1
!
3
n
n
n
n
x
n

⋅ +

este
a. ( ) 3, 3
C
M e e = − − −
b.
| | 3, 3
C
M e e = − − −
c. ( | 3, 3
C
M e e = − − −
d.
C
M = ℝ
e.
| ) 3, 3
C
M e e = − − −
Name: ________________________ ID: A
15
____ 57. Dezvoltarea în serie Mac Laurin a funcŃiei
| | ( ) : 1,1 , sin , f f x x x → − = ∈ ℝ ℝ este
a.
( )
( )
2
0
1
sin ,
2 1 !
n
n
n
x x x
n
+∞
=

= ⋅ ∈
+


b.
( )
( )
2 1
0
1
sin ,
2 1 !
n
n
n
x x x
n
+∞
+
=

= ⋅ ∈
+


c.
( )
2
0
1
sin ,
2 !
n
n
x x x
n
+∞
=
= ⋅ ∈


d.
( )
2 1
0
1
sin ,
2 !
n
n
x x x
n
+∞
+
=
= ⋅ ∈


____ 58. Dezvoltarea în serie Mac Laurin a funcŃiei { } ( ) { }
2
3 5
: \ 1,3 , , \ 1, 3
4 3
x
f f x x
x x

→ = ∈
− +
ℝ ℝ ℝ este
a. ( ) ( |
1
0
2
1 , 1,1
3
n
n
n
f x x x
+∞
+
=
| |
= − + ⋅ ∈ −
|
\ ¹

b. ( ) | |
2
1
0
2
1 , 1,1
3
n
n
n
f x x x
+∞
+
=
| |
= − + ⋅ ∈ −
|
\ ¹

c. ( ) ( )
1
0
2
1 , 1,1
3
n
n
n
f x x x
+∞
+
=
| |
= − + ⋅ ∈ −
|
\ ¹

d. ( ) ( |
2
1
0
2
1 , 1,1
3
n
n
n
f x x x
+∞
+
=
| |
= − + ⋅ ∈ −
|
\ ¹

____ 59. Folosind definiŃia convergenŃei unei integrale improprii, obŃinem că integrala
2
0
1
arctgx
dx
x


+

a. este convergentă şi egală cu 0
b. este convergentă şi egală cu
1
2
c. este divergentă
d. este convergentă şi egală cu
2
8
π
e. este convergentă şi egală cu
2
4
π
____ 60. Folosind definiŃia convergenŃei unei integrale improprii, obŃinem că integrala
1
2
2
0
1
ln
dx
x x


a. este convergentă şi egală cu
1
ln 2
b. este convergentă şi egală cu
1
2
c. este divergentă
d. este convergentă şi egală cu 1
e. este convergentă şi egală cu -1
Name: ________________________ ID: A
16
____ 61. Valoarea integralei
1
0
x
xe dx

este
a. 1
b. e
c. e-1
____ 62. Valoarea integralei improprii
1
0 0
1
dx
x
+

este
a. 1
b. 2
c. 2
____ 63. Valoarea integralei
1
3
0
1
1
dx
x +

este
a.
ln 2
3 3 3
π

b.
ln 2
3 3 3
π
+
c.
ln 2
3 3 3
π
− +
____ 64. Valoarea integralei
x
2
+ x
x
2
+ 1
dx
0
1

este
a. 1 −
π
4
b. 1 −
π
4
+
1
2
ln2
c. 1 +
π
4
+
1
2
ln2
____ 65. Se considera integrala improprie
1
x 1 + x
2
dx
0 + 0


. Atunci
a. integrala este divergenta
b. integrala este convergenta
c. integrala este convergenta si are valoarea ln2
____ 66. Fie f:ò
2
→ ò definita prin f(x, y) =
xy
2
x
2
+ y
2
, daca (x, y) ≠ (0, 0)
0, daca (x, y) = (0, 0)
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
. Atunci
a. f este continua in (0,0)
b. f nu este continua in (0,0)
c. f nu are limita in (0,0)
Name: ________________________ ID: A
17
____ 67. Sa se calculeze
y x
y x
y x
+
+

2
2 3
) 0 , 0 ( ) , (
) sin(
lim
a. 0
b. 1
c. nu exista
y x
y x
y x
+
+

2
2 3
) 0 , 0 ( ) , (
) sin(
lim
____ 68. Fie f:ò
2
→ ò definita prin
2 2
1
2 2
(1 ) , ( , ) (0, 0)
( , )
, ( , ) (0, 0)
x y
x y x y
f x y
a x y

+
¦
¦
+ ≠
=
´
¦
=
¹
. Sa se determine a astfel incat f
sa fie continua in origine.
a. 0
b. 1
c. e
____ 69. Fie
2
: f → ℝ ℝ,
2 2
, ( , ) (0, 0)
( , )
0 , ( , ) (0, 0)
xy
x y
x y f x y
x y
¦

¦
+ =
´
¦
=
¹
. Atunci
a. f admite derivate partiale in origine si este diferentiabila in origine
b. f admite derivate partiale in origine, dar nu este diferentiabila in origine
c. f este continua in origine
____ 70. Valoarea integralei triple (x
2
+ y
2
+ z
2
)dxdydz
D
∫∫∫
unde D = (x, y, z) ∈ ò
3
| x
2
+ y
2
+ z
2
≤ a
2
, a > 0
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
cu
a.

9
a
5
b.

5
a
5
c.

5
a
5
d.
π
9
a
5
Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A
1
Subiecte baze de date licenta informatica 3 ani
True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.
____ 1. Modelarea oricarui sistem din lumea reala porneste de la realitate si se exprima printr-o entitate.
____ 2. Elementele principale ale unei BDR sunt: clasa, obiectul, atributul, metoda, etc.
Elementele principale ale unei BDOO sunt: tabelul, campurile si inregistrarile.
____ 3. Se numeste atribut o colectie persistenta, neredundanta, coerenta logic de date corelate.
____ 4. Se numeste inregistrare o unitate elementara de date ce poseda un nume
____ 5. Etapele realizarii diagramei E/R:
1. Se identifica entitatile
2. Se identifica relatiile dintre entitati (legaturile)
3. Se stabilesc cardinalitatile
4. Se identifica atributele pentru fiecare entitate
5. Se stabilesc cheile (atributele de identificare)
____ 6. Restrictii ale modelului ierahic sunt:
- La inserare nu se pot introduce noi realizari ale unei inregistrari subordonate daca nu sunt cunoscuti
superiorii;
- Daca se sterge o realizare radacina a unei inregistrari, atunci se sterg automat toate inregistrarile
subordonate (tot subarborele).
____ 7. Restrictii ale modelului ierahic
- La inserare se pot introduce noi realizari ale unei inregistrari subordonate chiar daca nu sunt
cunoscuti superiorii;
- Daca se sterge o realizare radacina a unei inregistrari, atunci se sterg automat toate inregistrarile
subordonate (tot subarborele).
____ 8. Modelul retea:
− −− − Aranjeaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graf orientat, un articol putand avea mai multi
parinti.
− −− − Deosebirea fata de modelul ierarhic este ca intre un nod inferior si un nod superior exista legatura
de tip 1:n.
____ 9. Modelul ierarhic:
− −− − Aranjeaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graf orientat, un articol putand avea mai multi
parinti.
− −− − Deosebirea fata de modelul retea este ca intre un nod inferior si un nod superior exista legatura
de tip 1:n.
____ 10. Relatia virtuala este numita si vizualizare, relatie derivata, filtru, tabel view, vedere – ea cuprinde
definitia vizualizarii. Este un tabel virtual al datelor, compus din campuri provenite din doua sau mai
multe tabele sau/si campuri din alte vizualizari in care nu se pot face modificari, stergeri, deci are
avantajul pastrarii securitatii tabelului initial de date.
Vizualizarile pot fi:
− −− − Vizualizari de date (tabele);,
− −− − Vizualizari de validare (tabele de validare);
− −− − Vizualizari agregate (informatii selectate din mai multe tabele).
Name: ________________________ ID: A
2
____ 11. Relatia virtuala este numita si vizualizare, relatie derivata, filtru, tabel view, vedere – ea cuprinde
definitia vizualizarii. Este un tabel virtual al datelor, compus din campuri provenite din doua sau mai
multe tabele sau/si campuri din alte vizualizari in care se pot face modificari, stergeri, deci are avantajul
pastrarii securitatii tabelului initial de date.
Vizualizarile pot fi:
− −− − Vizualizari de date (tabele);,
− −− − Vizualizari de validare (tabele de validare);
− −− − Vizualizari agregate (informatii selectate din mai multe tabele).
____ 12. Una din etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea schemei conceptuale este urmatoarea:
Atributele singulare devin coloane.
____ 13. Una din etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea schemei conceptuale este urmatoarea:
Atributele singulare devin linii;
____ 14. SGBD-urile sunt construite modular. Exemple de astfel de module sunt:
Module ce contin programele de gestiune a bazei:
Module pentru LDD
Module pentru LMD
Module utilitare
Module pentru LCD
____ 15. Comenzile SQL se incheie cu ; (punct si virgula ).
____ 16. Crearea unei tabele cu SQL in Access sa face cu ajutorul clauzei ALTER TABLE.
____ 17. Modificarea structurii unei tabele cu SQL in ACCESS se poate face folosind clauza ALTER TABLE.
____ 18. Cu ajutorul sintaxei :
ALTER TABLE nume_tabela ADD nume_camp tip_data;
se adauga un camp tabelei TABLE
____ 19. Crearea unei noi tabele cu SQL in ACCESS se face folosind clauza DROP TABLE.
____ 20. In ACCESS, cu clauza
SELECT *
FROM TABELA1;
se selecteaza numai primul camp din TABELA1.
____ 21. In ACCESS selectarea si redenumirea unor campuri se poate face cu clauza:
SELECT camp1 AS nume1
FROM nume_tabela1;
____ 22. In ACCESS, pentru date de tip text, campurile dintr-un tabel pot fi combinate (concatenate) astfel incat
mai multe campuri sa formeze un singur camp in rezultatul interogarii astfel:
SELECT camp1 + “ “ + camp2 + “ “ + camp3 AS campcompus,
FROM nume_tabela1;
____ 23. Cu clauza DROP TABLE se pot redenumi campurile unei tabele in Access.
____ 24. Stergerea unei tabele folosind SQL in ACCESS se face cu clauza DROP TABLE.
____ 25. Crearea unei noi tabele cu SQL in ACCESS se face cu clauza UPDATE.
____ 26. Cu clauza SELECT se pot extrage informatii din baza de date.
Name: ________________________ ID: A
3
____ 27. Deschiderea tabelului TABEL_CARTI pentru a privi datele este echivalenta cu activarea clauzei SQL:
SELECT *
From TABEL_CARTI;
____ 28. Deschiderea tabelului TABEL_CARTI pentru a privi datele este echivalenta cu activarea clauzei SQL:
SELECT *
From TABEL_CARTI!
____ 29. Pentru a selecta unul din campurile tabelei TABEL_STUDENTI, se foloseste clauza:
SELECT *
From TABEL_STUDENTI;
____ 30. Pentru ca baza de date distribuita sa fie usor prelucrabila, prin sistemul distribuit se pun la dispozitia
acesteia o serie de independente.
Una dintre acestea este independenta fragmentarii. Fragmentarea poate fi: orizontala (fragmentele au
structura identica cu cea a multimii de date, dar difera prin continutul datelor), verticala (fragmentele
contin doar o parte din structura relatiei), mixta (fragmentarea orizontala a unui fragment vertical sau
fragmentare verticala a unui fragment orizontal).
____ 31. Pentru ca baza de date distribuita sa fie usor prelucrabila, prin sistemul distribuit se pun la dispozitia
acesteia o serie de independente.
Una dintre acestea este independenta fragmentarii. Fragmentarea poate fi: orizontala (fragmentele contin
doar o parte din structura relatiei) , verticala (fragmentele au structura identica cu cea a multimii de date,
dar difera prin continutul datelor) , mixta (fragmentarea orizontala a unui fragment vertical sau
fragmentare verticala a unui fragment orizontal).
____ 32. Pentru ca baza de date distribuita sa fie usor prelucrabila, prin sistemul distribuit se pun la dispozitia
acesteia o serie de independente.
Autonomia statiilor - permite fiecarei statii sa-si controleze si sa-si manipuleze datele locale, independent
de alte statii. Administrarea unei BDD este complet descentralizata, bazele locale fiind controlate
independent de un administrator local.
____ 33. In organizarea „ideala” a unei BDD se disting doua nivele de date:
- Nivelul global – aici fiecare baza locala din BDD este tratata ca o baza centralizata
- Nivelul local - aici se realizeaza integrarea bazelor de date locale intr-o baza de date globala
____ 34. In cazul SGBDD, pentru a satisface cererile in ordinea emiterii se utilizeaza marcile de timp astfel:
- fiecare cerere primeste automat la emitere o marca de timp (identificatorul nodului si timpul
ceasului local).
- toate articolele din BDD au o marca de timp, care ramane neschimbata la fiecare actualizare a
cererii.
- cererile se executa in ordinea emiterii marcilor
____ 35. Intr-o BDD, pentru a satisface cererile in ordinea emiterii se utilizeaza inelul virtual :
- nodurile retelei sunt inlantuite logic intr-un inel virtual pe care se deplaseaza un token.
- daca un nod detine token-ul el poate transmite.
- token-ul trece din nod in nod pana la nodul caruia ii este adresat.
cand token-ul ajunge la nodul din care a plecat, acesta devine liber, iar token-ul se deplaseaza spre nodul
urmator.
____ 36. Principalele concepte care stau la baza unui MDOO sunt: obiectul, clasa, fragmentarea,
incapsularea, persistenta, mostenirea, polimorfismul si colectia.
____ 37. Intr-un MDOO, orice entitate din lumea reala este un obiect si reciproc, orice obiect reprezinta o
abstractizare a unei entitati a lumii reale. Un obiect este un grup de date structurate, identificate
printr-o referinta unica.
Name: ________________________ ID: A
4
____ 38. Componentele de baza ale unui SGBDOO sunt: utilitarele, limbajele si gestiunea obiectelor.
____ 39. Integritatea semantica a unui SGBDOO - se realizeaza prin autentificari si accesul controlat la date.
____ 40. Integritatea semantica a unui SGBDOO – se realizeaza prin diferite tipuri de constrangeri (de tiparire, ale
valorilor domeniului, de unicitate), care pot fi activate la executie, la compilare, la trimiterea unui mesaj,
etc.
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 41. Se numeste ...................o unitate elementara de date ce poseda un nume.
a. Articol
b. Entitate
c. Inregistrare
d. SGBD
____ 42. ................................ planifica si realizeaza designul bazei.
a. Analistul pentru baze de date
b. Administratorul bazei de date
c. Programatorul de aplicatii
d. Utlizatorul
____ 43. …………………….. se ocupa cu modul de intrare a datelor in baza si cu buna functionare a bazei de
date; defineste schemele: conceptuala, interna si externa, raspunzand de toate modificarile ce se fac
asupra bazei; da drepturi de acces utilizatorilor ; defineste procedurile de restaurare si de salvare, etc.
a. Analistul pentru baze de date
b. Administratorul bazei de date
c. Programatorul de aplicatii
d. Utilizatorul
____ 44. .............................. intelege activitatea firmei sau a aplicatiei pe care urmeaza sa o implementeze;
dezvolta programe in timp (in diferite limbaje de programare: C, COBOL, PASCAL, etc.), gaseste noi
informatii, realizeaza noi rapoarte.
a. Analistul pentru baze de date
b. Administratorul bazei de date
c. Programatorul de aplicatii
d. Utilizatorul
____ 45. Bazele de date folosesc mai multe tipuri de limbaje. Limbajele .............. definesc:
Tipurile de date;
Relatiile dintre date;
Atributele asociate relatiilor, structura lor, domeniul lor de definitie (ex: numele, forma de memorare,
lungimea atributelor unei entitati);
Modul de accesare a datelor;
Criteriile de validare automata a datelor.
a. LDD c. LCD
b. LMD d. Limbajele de programare C si C++
____ 46. Bazele de date folosesc mai multe tipuri de limbaje. Limbajele .............., actioneaza prin comenzi cu o
anumita structura, cu ajutorul lor utilizatorii autorizati au acces la operatiile de inserare, actualizare,
stergere a datelor; se mai numesc si limbaje de interogare.
a. LDD
b. LMD
c. LCD
d. Limbajele de programare C si C++
Name: ________________________ ID: A
5
____ 47. Bazele de date folosesc mai multe tipuri de limbaje. Limbajele ............... raspund de: integritatea datelor,
confidentialitatea datelor, performantele bazei de date.
a. LDD c. LCD
b. LMD d. Limbajele de programare C si C++
____ 48. Se numeste .................o colectie de programe care permite crearea si intretinerea unei baze de date.
a. Dictionarul bazei de date
b. SGBD
c. LMD
d. Normalizare
____ 49. ....... - urile sunt o interfata intre utilizatori si sistemul de operare. Ele ajuta la construirea unor baze de
date, la introducerea informatiilor in bazele de date si dezvoltarea de aplicatii privind bazele de date; dau
acces utilizatorilor la date prin intermediul unui limbaj apropiat de modul obisnuit de exprimare, facand
abstractie de algoritmi, aplicatii si de modul de memorare a datelor.
a. LMD
b. LCD
c. SGBD
d. LDD
____ 50. Diagrama entitate-relatie a fost introdusa pentru prima data de ....................in 1976 si este un model
neformalizat de reprezentare a fenomenelor din lumea reala.
a. Chen
b. Codd
c. Gardarin
d. ANSI-X3/SPARK
____ 51. Modelul care aranjeaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graf orientat, un articol putand avea mai
multi parinti si in care intre un nod inferior si un nod superior exista legatura de tip 1:n este:
a. Modelul ierarhic
b. Modelul retea
c. Modelul liniar
d. Nu exista un asemenea model
____ 52. Modelul ....................... a fost introdus de E.F. Codd in 1970 si este descris cu ajutorul teoriei matematice
a relatiilor. Este un model orientat spre multimi, este simplu si riguros matematic.
a. Ierarhic
b. Retea
c. Orientat obiect
d. Relational
____ 53. Multimea tuturor schemelor relationale corespunzatoare unei aplicatii se numeste ............... bazei de date
relationale
a. dictionarul
b. schema
c. SGBD-ul
____ 54. Multimea tuturor schemelor relationale corespunzatoare unei aplicatii se numeste schema bazei de date
relationale, iar continutul curent al relatiilor la un moment dat se numeste baza de date
................................
a. Orientata obiect
b. Relationala
c. distribuita
Name: ________________________ ID: A
6
____ 55. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor fiind in jur de 100.
Una din cele 13 reguli date de Codd este:
Un SGBD relational trebuie sa-si gestioneze singur baza de date (nici un SGBD nu contine numai
caracteristici relationale.). Se numeste ..........................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii informatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii informatiei necunoscute
e. regula dictionarelor de date
____ 56. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
La nivel logic informatia trebuie sa fie reprezentata explicit prin valori in tabele numite relatii (regula ce
nu poate fi incalcata intr-o baza de date relationala.). Se numeste ..................................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii informatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii informatiei necunoscute
e. regula dictionarelor de date
____ 57. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Orice element de date (valoare atomica) din baza se poate accesa utilizand o combinatie intre numele
relatiei, cheia primara, si numele atributului(coloanei). Se numeste...................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii informatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii informatiei necunoscute
e. egula dictionarelor de date
____ 58. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Informatiile necunoscute trebuie sa se poata defini printr-un tip de date numit NULL, diferit de spatiul
necompletat sau de un sir de caractere blanc (valoarea zero, un sir vid de caractere sau o valoare
necunoscuta sunt notiuni complet diferite intr-un acelasi camp de date si trebuie ca SGBD-ul sa permita
diferentierea lor.). Valorile nule reprezinta varianta NU STIU. Se numeste.....................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii informatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii informatiei necunoscute
e. regula dictionarelor de date
____ 59. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Asupra descrierii bazei de date (tabelelor de descriere) trebuie sa se aplice aceleasi operatii ca si asupra
tabelelor de date. Se numeste ...........................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii informatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii informatiei necunoscute
e. regula dictionarelor de date
Name: ________________________ ID: A
7
____ 60. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Trebuie sa existe cel putin un limbaj de interogare pentru manipularea bazei de date (in general acesta
este SQL.). Limbajul tre-buie sa permita: definirea datelor, definirea vizualizarilor, manipularea datelor,
autorizari, restrictii de integritate. Se numeste....................
a. regula limbajului de interogare
b. regula de actualizare a vizualizarii.
c. regula limbajului de nivel inalt
d. regula independentei fizice a datelor
____ 61. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Un SGBD trebuie sa poata determina daca o vizualizare poate fi actualizata sau nu si sa stocheze
rezultatul interogarii intr-un dictionar de tipul unui catalog de sistem. Se numeste ...................
a. regula limbajului de interogare
b. regula de actualizare a vizualizarii
c. regula limbajului de nivel inalt.
d. regula independentei fizice a datelor
____ 62. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Regulile de manipulare asupra unei relatii luata ca intreg se aplica si operatiilor de regasire, inserare,
actualizare sau stergere a datelor (limbajele de nivel scazut actioneaza asupra unei singure inregistrari, iar
limbajele de nivel inalt actioneaza asupra mai multor inregistrari in acelasi timp. Codd spune ca
indiferent de nivel, limbajele trebuie sa respecte aceleasi reguli). Se numeste ............................
a. regula limbajului de interogare
b. regula de actualizare a vizualizarii
c. regula limbajului de nivel inalt
d. regula independentei fizice a datelor
____ 63. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Modul de depunere a datelor sau de acces la ele nu influenteaza programele de aplicatii sau activitatile
utilizatorilor (utilizatorul nu trebuie sa stie daca datele au fost stocate pe Unix sau pe Windows 2000
Server, el trebuie sa cunoasca numai numele serverului). Se numeste ..........................
a. regula limbajului de interogare
b. regula de actualizare a vizualizarii
c. regula limbajului de nivel inalt
d. regula independentei fizice a datelor
____ 64. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi
analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Programele de aplicatie nu trebuie sa afecteze manipularea datelor.Se numeste ........................
a. regula independentei logice a datelor
b. regula independentei datelor din punct de vedere al integritatii
c. regula versiunii procedurale a SGBD-ului
d. regula independentei datelor din punct de vedere al distribuirii
Name: ________________________ ID: A
8
____ 65. Se numeste ................ a doua relatii R
1
,R
2
apartin R
n
(A
1
,…, A
n
), relatia R care are aceeasi schema
(structura) ca R
1
(implicit R
2
) si care are multimea tuplurilor formata din tuplurile celor doua relatii luate
o singura data.
a. Reuniunea
b. Diferenta
c. Produsul cartezian
d. Intersectia
____ 66. Se numeste ...................... a doua relatii R
1
,R
2
apartin R
n
(A
1
,…, A
n
), relatia R care are aceeasi schema
(structura) ca R
1
(implicit R
2
) si care are multimea tuplurilor formata din tuplurile relatiei R
1
ce nu se
gasesc printre tuplurile relatiei R
2
.
a. Reuniunea
b. Diferenta
c. Produsul cartezian
d. Intersectia
____ 67. Se numeste ....................... a doua relatii R
1
apartine R
n
(A
1
,…,A
n
) de aritate n si R
2
apartine
R
m
(B
1
,…,B
m
) de aritate m, cu A
1
,…,A
n
, B
1
,…,B
m
distincti, relatia R cu schema obtinuta prin
concatenarea schemei relatiei R
1
cu schema relatiei R
2
si care are multimea tuplurilor formata din toate
perechile de tupluri de aritate n+m astfel incat primele n componente formeaza un tuplu in R
1
iar
urmatoarele m un tuplu in R
2
.
a. Reuniunea
b. Diferenta
c. Produsul cartezian
d. Intersectia
____ 68. Operatorul ............................. are notatiile: R
1
-R
2,
sau REMOVE(R
1
,R
2
), sau ............................
(R
1
,R
2
), sau MINUS(R
1
,R
2
),.
a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
____ 69. Operatorul .................... . are notatiile: R
1
xR
2
, .............(R
1
,R
2
), TIMES(R
1
,R
2
).
a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
____ 70. Operatorul ............................. are reprezentarea
a
R
R
2
R
1
∪ ∪∪ ∪

a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
Name: ________________________ ID: A
9
____ 71. Operatorul ............................. are reprezentarea
R
R
2
R
1
_
a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
____ 72. Operatorul .................... . are reprezentarea

R
R
2
R
1
X
a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
____ 73. Se numeste ........................ a relatiei R
1
apartine R
n
(A
1
,…,A
n
) printr-o conditie cond, relatia unara R cu
aceeasi schema ca R
1
si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile relatiei R ce satisfac conditia cond.
a. proiectia
b. selectia
c. intersectia
d. diviziunea
____ 74. Se numeste ....................... a doua relatii, relatia binara R cu aceeasi schema ca R
1
(implicit R
2
) si cu
multimea tuplurilor formata din tuplurile care apartin ambelor relatii in acelasi timp.
a. proiectia
b. selectia
c. intersectia
d. diviziunea
____ 75. Se numeste ................. (compunere) operatia algebrei relationale care construieste o noua relatie R prin
concatenarea (combinarea) unor tupluri din R
1
apartine R
n
(A
1
,…,A
n
) cu tupluri din R
2
apartine
R
m
(B
1
,…,B
m
), respectand anumite conditii puse tuplurilor.
Operatorul combina produsul cartezian, selectia si proiectia.
a. intersectie
b. jonctiune
c. diviziune
Name: ________________________ ID: A
10
____ 76. Se numeste ............................ a relatiilor R
1
si R
2
relatia R cu schema formata din reuniunea atributelor
relatiilor R
1
si R
2
(cele comune se iau o singura data) si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile R
1

concatenate cu tuplurile din R
2
pentru care valorile atributelor comune au valori identice.
a. θ-jonctiune
b. jonctiunea naturala
c. semi-jonctiune
____ 77. Se numeste .............................. a relatiei R
1
cu relatia R
2
prin conditia cond, relatia R cu aceeasi schema
ca si R
1
si multimea tuplurilor formata numai din tuplurile relatiei R
1
care concatenate cu tupluri din R
2

verifica conditia cond.
a. θ-jonctiune
b. jonctiunea naturala
c. semi-jonctiune
____ 78. Se numeste ........................ procesul de organizare si determinare a coloanelor unui tabel, astfel incat
redundanta sa fie minima.
a. Normalizare
b. Selectie
c. Proiectie
____ 79. Spunem ca o relatie este .........................., daca si numai daca orice atribut al sau este atomic (indivizibil)
si un tuplu nu contine atribute sau grupuri de atribute repetitive.
a. 1-normalizata
b. 2-normalizata
c. 3-normalizata
____ 80. Spunem ca R este ........................ daca si numai daca relatia este 1FN si atributele noncheie nu depind
numai de o parte a cheii primare.
a. 1-normalizata
b. 2-normalizata
c. 3-normalizata
____ 81. Spunem ca R este ............................. daca si numai daca este 2FN si orice atribut noncheie nu depinde
tranzitiv de cheia primara a lui R
a. 1-normalizata
b. 2-normalizata
c. 3-normalizata
____ 82. Spunem ca R este ....-normalizata daca izoleaza relatiile independente multiple.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
____ 83. ..... FN presupune divizarea tabelelor aduse la a patra forma normala in scopul reducerii numarului de
inregistrari (tuple) care trebuie introduse, modificate sau sterse la diferitele operatii de actualizare.
a. 2
b. 5
c. 4
d. 3
Name: ________________________ ID: A
11
____ 84. Algoritm pentru aducerea unei relatii in ..... FN:
1. Se inlocuiesc in relatie atributele compuse cu componentele lor.
2. Se creeaza cate o noua relatie pentru fiecare din grupurile repetitive.
3. Pentru fiecare din relatiile create la pasul 2 se introduce in schema cheia primara a relatiei din
care a fost extras atributul repetitiv.
4. Pentru fiecare din relatiile create la pasul 2 se stabileste cheia primara care va fi formata din
cheia introdusa la pasul 3, precum si din alte atribute ale acestei noi relatii.
5. Daca in noile relatii mai sunt inca atribute repetitive, se reia algoritmul. Daca nu, STOP.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
____ 85. Algoritm pentru aducerea unei relatii in .... FN prin eliminarea dependentelor functionale tranzitive
1. Pentru fiecare dependenta functionala tranzitiva (atribute ce nu depind direct de cheia primara a
relatiei R, A
0
, A
1
, … , A
p
in care A
0
este cheie primara a lui R si pentru orice i=1,…,p, A
i
depinde
direct de A
i-1
) se creeaza o noua relatie R’ care contine atributele A
1
,…,A
p
si care are pe A
1
drept
cheie primara.
2. Se elimina din R atributele A
2
, A
3
, … , A
p
obtinand relatia R’’
3. In noile relatii se repeta pasii 1 si 2 cat timp contin dependente tranzitive.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
____ 86. Care din pachetele software enumerate nu este un sistem de prelucrare al bazelor de date?
a. Microsoft SQL Server
b. ACCESS
c. ORACLE
d. MICROSOFT POWERPOINT
e. INFORMIX
____ 87. Specificati care varianta este incorecta
Componentele software ale sistemului de baze de date distribuite sunt:
a. SGBDL (Sistemul de gestiune al bazei de date locale) - sistem standard de gestiune a
datelor care cuprinde propriul dictionar pentru datele locale
b. CC (Componenta de comunicatie) – responsabila cu legaturile in retea, cuprinde
descreierea completa a nodurilor si a legaturilor retelei
c. DDG (Dictionarul de date globale) – detine informatii despre localizarea,
disponibilitatea si modul de utilizare a datelor in BDD
d. SGBDD (Sistemul de gestiune al bazei de date distribuita) - interfata intre baza de date
distribuita si utilizatori .
e. ASDD administrator de soft al datelor distribuite
Name: ________________________ ID: A
12
____ 88. Bazele de date ........................ sunt multimi de baze de date autonome, slab corelate, manipulate de
utilizator printr-un limbaj specific, care:
- Permit slabirea legaturii dintre bazele de date locale
- Furnizeaza un limbaj prin care:
• se pot defini relatiile dintre diferite baze
• se pot manipula mai multe baze concurent.
a. federale
b. distribuite mogen
c. paralele
d. distribuite eterogen
____ 89. Pentru ca BDD sa fie usor prelucrabila, prin sistemul distribuit se pun la dispozitia acesteia o serie de
independente. Locul unde sunt stocate datelele unei BDD nu-i este cunoscut utilizatorului, aceste
informatii sunt pastrate in dictionarul datelor si sunt accesate de SGBDD pentru a stabili localizarea
relatiilor ce apar in cererile utilizatorilor. Aceasta poarta numele de:
a. Independenta fragmentarii c. Independenta SGBD
b. Independenta localizarii d. Autonomia statiilor
____ 90. Descrierea globala si unificata a tuturor datelor dintr-o BDD, independent de orice baza globala se
numeste
a. schema externa globala c. schema globala .
b. schema de alocare d. schema conceptuala globala
____ 91. Care varianta de raspuns nu este corecta?
Dictionarul datelor unei baze de date distribuite contine si informatii despre controlul semantic al datelor.
Controlului semantic al datelor are o serie de functii:
a. functia de gestiune a vizualizarilor c. functia de control a accesului autorizat
b. functia de definire a datelor d. functia de control a integritatii semantice
a datelor
____ 92. In sistemul distribuit, evaluarea cererilor se realizeaza in patru faze. Una din fazele urmatoare nu este
corecta. Specificati care:
a. faza de descompunere,
b. faza de localizare (transformarea unei cereri distribuite intr-o cerere echivalenta asupra
fragmentelor)
c. faza de inregistrare
d. faza de executie
____ 93. Care din variantele de mai jos nu face parte din gestiunea tranzactiilor distribuite?
a. Controlul concurentei c. Evaluarea cererilor
b. Gestiunea fiabilitatii d. Validarea tranzactiilor
____ 94. Controlul concurentei impiedica producerea tranzactiilor distribuite neserializabile. El poate fi abordat
din punct de vedere al stampilarii sau al blocarii. Care din afirmatiile de mai jos nu este corecta?
a. Ştampilarea - ordoneaza tranzactiile la lansarea lor in executie
b. Ştampilarea - are grija ca operatiile de acces la date sa se execute intr-o ordine
predefinita.
c. In cadrul stampilarii - fiecare tranzactie are asociat un numar de ordine unic numit
stampila sau inel virtual
d. Blocarea opreste tranzactiile care executa operatii conflicuale pe acelasi articol.
e. Accesul la articole prin protocolul blocarii se realizeaza cu primitivele: LOCK si
UNLOCK.
Name: ________________________ ID: A
13
____ 95. Una din regulile de integritate ale MDOO nu este adevarata. Specificati care:
a. toate obiectele respecta protocolul specificat de definirile lor de clasa
b. obiectele nu sunt incapsulate
c. identificatorul obiectului asigura integritatea referirii la un obiect
____ 96. Una din caracteristicile fundamentale obligatorii ale unui SGBDOO este gresita. Care anume?
a. trebuie sa fie un sistem orientat pe
obiecte
b. trebuie sa indeplineasca conditiile unui
SGBDD
____ 97. Care varianta este gresita?
Una din componentele de baza ale unui SGBDOO este gestiunea obiectelor. Aceasta se realizeaza cu
ajutorul:
a. administratorului de obiecte, c. utilitarelor
b. stocului rezident de obiecte d. serverului de obiecte
____ 98. Care din urmatoarele trei variante este corecta?
In cadrul gestiunii obiectelor dintr-un SGBDOO, administratorul de obiecte (AO) asigura interfata
dintre .
a. procesele interne si SGBDO c. procesele externe si procesele interne
b. procesele externe si SGBDO
____ 99. Care din urmatoarele trei variante este corecta?
Serverul de obiecte, asigura realizarea serviciilor de baza cum ar fi:
a. gestionarea tranzactiilor si gestionarea translatorului de cereri
b. gestionarea tranzactiilor si gestionarea stocului de obiecte
c. gestionarea stocului de obiecte si gestionarea translatorului de cereri
____ 100. Prin ......................... fragmentarii utilizatorul nu vede ca datele sunt fragmentate. Informatiile despre
fragmentare sunt stocate in dictionarul datelor si utilizate de SGBDD pentru a traduce automat cererile
referitoare la relatii in cereri referitoare la fragmente.
a. independenta c. marca
b. inelul d. arhitectura
____ 101. O baza de date distribuita .............. este o multime de baze de date locale situate pe site-uri diferite,
administrate de SGBD-uri identice.
a. eterogen b. omogen
____ 102. O baza de date distribuita .................... se obtine prin integrarea bazelor existente, administrate de
SGBD-uri diferite si cu modele diferite, intr-o singura baza de date.
a. omogen b. eterogen
____ 103. Diferentele dintre un ....................... si un SGBDD:
− Nu poate administra un dictionar global care contine informatii despre bazele de date distribuite;
− Suporta un limbaj pentru definirea dependentelor dintre diferite baze de date;
− Suporta un limbaj pentru definirea si manipularea bazelor de date din federatie
a. SGBDL c. BDOO
b. BDDE d. SGBD federal
____ 104. Arhitectura unui ............ cuprinde:
− Un sistem global de gestiune a datelor;
− O interfata cu baza locala, care asigura:
- Translatarea cererilor in limbajul de manipulare al datelor specific sistemului local;
- Executia cererilor;
a. SGBDL c. SGBDF
b. BDEE d. BDOO
Name: ________________________ ID: A
14
____ 105. Bazele de date ............ sunt BDDO in care statiile sunt nodurile unui calculator paralel.
Statiile comunica intre ele prin mesaje.
Programele sunt executate pe calculatorul gazda sau pe statii de lucru care comunica cu calculatorul
paralel printr-o interfata specifica.
a. omogene c. paralele
b. eterogene d. federale
____ 106. Independenta ................... - pentru a asigura fiabilitatea, disponibilitatea si accesul performant la date,
BDD-urile au copii ale informatiei, astfel daca o statie nu poate fi accesata (este neoperationala) la un
moment dat exista o copie a fragmentui cautat.
a. localizarii c. dublurii
b. fragmentarii d. statiilor
____ 107. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit. Aceste
reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Principiul ........................ Pentru utilizator, un sistem distribuit trebuie sa arate exact ca unul nedistribuit.
a. fundamental c. independentei de locatie
b. autonomiei locale d. operarii continue
____ 108. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit. Aceste
reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Regula .............................. Site-urile dintr-un sistem distribuit trebuie sa fie autonome. In acest context,
autonomia inseamna ca:
• Datele locale sunt detinute si gestionate local;
• Operatiile locale raman pur locale;
• Toate operatiile dintr-un anumit site sunt controlate de catre site-ul respectiv.
a. fundamentala c. operarii continue
b. autonomiei locale d. independentei de locatie
____ 109. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit. Aceste
reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Regula ............................ Ideal este ca niciodata sa nu fie nevoie de o oprire planificata a sistemului
pentru operatii cum ar fi:
• Adaugarea sau eliminarea unui site din sistem;
• Crearea si stergerea dinamica a fragmentelor dintr-unul sau mai multe site-uri.
a. fundamentala c. operarii continue
b. autonomiei locale d. independentei de locatie
____ 110. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit. Aceste
reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Regula ............................. Utilizatorul trebuie sa aiba posibilitatea de a accesa datele, indiferent de modul
in care sunt fragmentate.
a. fundamentala c. operarii continue
b. autonomiei locale d. independentei de fragmentare
Name: ________________________ ID: A
15
____ 111. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt
inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Una din regulile ideale este ................................. Trebuie sa fie posibil ca sistemul SGBDD sa poata fi
rulat pe o diversitate de platforme hardware.
a. independentei de fragmentare c. independentei de retea
b. independentei de reproducere d. independentei de hardware
____ 112. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt
inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Una din regulile ideale este regula ........................... care afirma ca trebuie sa fie posibil sa se ruleze
sistemul SGBDD pe o diversitate de sisteme de operare.
a. independentei de retea c. independentei de hardware
b. independentei de fragmentare d. independentei de sistemul de operare
____ 113. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt
inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Una din regulile ideale este regula ........................ care spune ca trebuie sa fie posibil sa se ruleze
sistemul SGBDD pe o diversitate de retele de comunicatie separate.
a. independentei de hardware c. independentei de sistemul de operare
b. independentei de fragmentare d. independentei de retea
Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A
1
Subiecte inteligenta artificiala licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 1. Pentru predicatul PROLOG,
calcul([X],X):-!.
calcul([H|T],S):- calcul(T,R),S=H+P.
rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este:
a. S=24, c. S= 1,
b. S= 4, d. S= 10
____ 2. Fie predicatele PROLOG,
calcul([X],X):-!.
calcul([X|T],Y):- calcul(T,Z),compara(X,Z,Y).
compara(X,Z,X) :-X<=Z, !.
compara(X,Z,Z).
Rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este
a. S=2, c. S= 3,
b. S= 1, d. S= 4
____ 3. Pentru predicatul PROLOG,
verifica(X,[X|_]):-!.
verifica(X,[_|T]):- verifica(X,T).
Rezultatul apelului verifica(3, [1,2,3,4,5]) este
a. yes, c. 3,
b. no, d. 14
____ 4. Fie predicatul PROLOG,
calcul([],X,X):-!.
calcul([H|T],X,[H|R]):- calcul(T,X,R).
Rezultatul apelului calcul([1,2,3],[2,5],S) este
a. S=[1,2,3,5], c. S= [1,2,3,2,5],
b. S= [], d. yes
____ 5. Fie predicatele PROLOG,
calcul([],[]):-!.
calcul([H|T],S):-calcul(T,R), calcul_1(R,[H],S].
calcul_1([],L,L]:-!.
calcul_1([H|T],L,[H|R]]:- calcul_1(T,L,R].
Rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este
a. S=[1,2,3,4], c. S= [2,1,4,3],
b. S= [4,3,2,1], d. S= [1,3,2,4]
____ 6. Fie predicatul PROLOG,
calcul([X],[]):-!.
calcul([H|T],[H|R]):- calcul(T,R).
Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este
a. S=[4], c. S= [1,2,1,3,2],
b. S= [1], d. S= [1,3,2,4]
Name: ________________________ ID: A
2
____ 7. Fie predicatul PROLOG,
calcul(_,[],[]):-!.
calcul(X,[X|T],S):- calcul(X,T,S),!.
calcul(X,[Y|T],[Y|R]):- calcul(X,T,R).
Rezultatul apelului calcul(2,[1,2,1,3,2,4],S) este
a. S= [2,1,2,1,3,2,4], c. S= [1,1,3,2,4],
b. S=[1,2,1,3,2,4,2] d. S= [1,1,3,4]
____ 8. Fie considera programul PROLOG,
calcul([],[]):-!.
calcul(L,L):-calcul_2(L),!.
calcul (L,S):-calcul_1(L,T), calcul (T,S).
calcul_1 ([],[]).
calcul_1 ([X],[X]).
calcul_1 ([X,Y|T],[X|S]):-X<=Y,
calcul_1 ([Y|T],S).
calcul_1 ([X,Y|T],[Y|S]):- X>Y,
calcul_1 ([X|T],S).
calcul_2 ([]).
calcul_2 ([_]).
calcul_2 ([X,Y|T]):-X<=Y,
calcul_2 ([Y|T]).
Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este
a. S= [4,2,3,1,2,1], c. S= [1,1,2,2,3,4],
b. S=[1,2,3,1,2,4] d. S= [4,3,2,2,1,1]
____ 9. Fie considera programul PROLOG,
calcul ([],[]).
calcul ([H|T],S):- calcul (T,A), calcul_1 (H,A,S).
calcul_1 (X,[],[X]).
calcul_1 (X,[H|T],[X,H|T]):-X<=H.
calcul_1 (X,[H|T],[H|S]):-X>H, calcul_1 (X,T,S).
Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este
a. S= [1,1,2,2,3,4], c. S=[1,2,3,1,2,4] ,
b. S= [4,2,3,1,2,1], d. S= [4,3,2,2,1,1]
Name: ________________________ ID: A
3
____ 10. Fie considera programul PROLOG,
calcul ([],[]).
calcul ([X],[X]).
calcul (L,[Min|T]):-mnm (L,Min),
calcul_1 (L,Min,S),
calcul (S,T),!.
calcul_1 ([],_,[]).
calcul_1 ([X|T],X,T).
calcul_1 ([Y|T],X,[Y|L]):-Y<>X,
calcul_1 (T,X,L).
mnm ([X],X):-!.
mnm ([X|T],Z):- mnm (T,Y),
calcul_2(X,Y,Z).
calcul_2 (X,Y,Y):- X>=Y,!.
calcul_2 (X,_,X).
Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este
a. S= [4,2,3,1,2,1], c. S= [4,3,2,2,1,1],
b. S=[1,2,3,1,2,4], d. S= [1,1,2,2,3,4]
____ 11. Fie considera programul PROLOG,
calcul ([],[]).
calcul ([H|T],R):- calcul (T,S), calcul_1 (H,S,R).
calcul_1 ([],L,L).
calcul_1 ([H|T],L,[H|S]):- calcul_1 (T,L,S).
Rezultatul apelului calcul([1,1],[2],[1,3,2],[4]],S) este
a. S= [1,1,2,1,3,2,4], c. S= [[1,1,2,1,3,2,4]],
b. S=[[1,1,2,1,3,2,4]|[]] d. S= [[1],[1],[2],[1],[3],[2],[4]]
Name: ________________________ ID: A
4
____ 12. Fie considera programul PROLOG,
calcul ([],[]).
calcul ([H|T],S):- calcul_1 (H,T,L1),
calcul_2 (H,T,L2),
calcul (L1,S1),
calcul (L2,S2),
calcul_3 (S1,[H|S2],S).
calcul_1 (_,[],[]).
calcul_1 (X,[H|T],[H|S]):-H<=X,
calcul_1 (X,T,S).
calcul_1 (X,[H|T],S):-H>X,
calcul_1 (X,T,S).

calcul_2 (_,[],[]).
calcul_2 (X,[H|T],[H|S]):-H>X,
calcul_2 (X,T,S).
calcul_2 (X,[H|T],S):-H<=X,
calcul_2 (X,T,S).

calcul_3 ([],X,X).
calcul_3 ([H|T],L,[H|S]):- calcul_3 (T,L,S).
Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este
a. S= [4,3,2,1], c. S= [1,1,2,2,3,4],
b. S=[1,2,3,4], d. S= [4,3,2,2,1,1]
____ 13. Formula
( ) Y X X Y α β β = ∃ ∀ →∀ ∃ este,
a. invalidabila , c. falsificabila ,
b. tautologie , d. incorecta din punct de vedere sintactic
____ 14. Formula
( ) X Y Y X α β β = ∀ ∃ →∃ ∀ este,
a. invalidabila , c. falsificabila ,
b. tautologie , d. incorecta din punct de vedere sintactic
____ 15. In limbajul de primul ordin al aritmeticii formula
( ) X Y Z XZ Y XY α = ∀ ∀ ∃ + →< ≐ este
a. invalidabila , c. falsa in interpretarea intentionata,
b. tautologie , d. valida in interpretarea intentionata
____ 16. Formula ( ) ( ) ( ) ( )
α β γ β γ = → ↔ ÷ ∨ este,
a. invalidabila ,
b. tautologie ,
c. falsificabila ,
d. falsa in orice L-structura avand domeniul de interpretare multime finita
Name: ________________________ ID: A
5
____ 17. Fie multimea de expresii,
{ }
( ) ( ) { }
,
( ) 3, 2, 1, , , ,
E fgXYhZgahX fghaZhhYgaha
r f r g r h a CS X Y Z V
=
= = = ∈ ⊂
a. E nu este unificabila,
b.
{ } | , | , | ha X hY Z ha Y σ = este mgu pentru E,
c.
{ } | , | , | hY Z a X Z Y σ = este mgu pentru E,
d. afirmatiile (a),(c) sunt false
____ 18. Fie multimea de expresii,
{ }
( ) ( ) { }
,
( ) 3, 2, 1, , , ,
E fagYXhX faZY
r f r g r h a CS X Y Z V
=
= = = ∈ ⊂
a. E nu este unificabila,
b.
{ } | , | ghXX Z hX Y σ = este mgu pentru E,
c.
{ } | , | gYX Z hX Y σ = este mgu pentru E,
d.
{ } | , | ghaa Z ha Y σ =
____ 19. Se considera formula,
( )
( ) ( ) { }
,
2, , , , ,
X Y Z T PXY QZa PZT
r P r Q a CS X Y Z T V
α = ∃ ∀ ∃ ∀ ∨÷ ∨÷
= = ∈ ⊂
a. orice forma normala Skolem corespunzatoare formulei α este semantic
echivalenta cu α
b.
( ) Y T PaY QfYa PfYT α = ∀ ∀ ∨÷ ∨÷ este forma normala Skolem pentru α , unde
( ) , 1 f FS r f ∈ =
c.
( ) Y Z T PbY QZa PZT α = ∀ ∀ ∀ ∨÷ ∨÷ este forma normala Skolem pentru α ,
unde b CS ∈
d.
( ) Y T PbY QfYa PfYT α = ∀ ∀ ∨÷ ∨÷ este forma normala Skolem pentru α , unde
( ) , 1 f FS r f ∈ = , b CS ∈
____ 20. Se considera afirmatia: “ Pentru orice formula inchisa α exista o multime finita de clauze S
astfel incat α este invalidabila daca si numai daca S este invalidabila”
a. afirmatia este adevarata
b. afirmatia este adevarata numai daca α este forma normala prenex
c. afirmatia este adevarata numai daca α este forma normala Skolem
d. afirmatia este falsa
____ 21. Se considera afirmatia: “ Multimea finita de clauze S este invalidabila daca si numai daca exista
o S-respingere rezolutiva”
a. afirmatia este falsa
b. afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze de baza
c. afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze definite
d. afirmatia este adevarata
Name: ________________________ ID: A
6
____ 22. Se considera afirmatia: “ Multimea finita de clauze S este invalidabila daca si numai daca exista
o SLD-respingere rezolutiva”
a. afirmatia este adevarata pentru orice multime de clauze S
b. afirmatia este adevarata numai daca in clauzele din S nu apar simboluri
functoriale
c. afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze definite
d. afirmatia este adevarata numai daca toate clauzele din S sunt clauze de baza
____ 23. Fie H

universul Herbrand ,
( )
H
B S baza atomilor Herbrand pentru o multime finita de clauze
S.
a. Exista S astfel incat H

este multime infinita si
( )
H
B S multime finita
b. Exista S astfel incat H

este multime finita si
( )
H
B S multime infinita
c. Pentru orice S, H

este multime finita daca si numai daca
( )
H
B S este multime
finita
d. Pentru orice S, H

este multime finita daca si numai daca
( )
H
B S este multime
infinita
____ 24. Fie S multime finita de clauze.
a. Este posibil sa nu existe arbore semantic complet pentru S.
b. Pentru orice S exista cel putin un arbore semantic complet finit pentru S
c. Pentru orice S, orice arbore semantic complet pentru S este arbore semantic inchis
pentru S
d. Daca exista T un arbore semantic complet pentru S astfel incat exista T’ arbore
semantic inchis pentru S, T’ subarbore finit al lui T cu aceeasi radacina si
multimea varfurilor terminale din T’ sectiune a arborelui T, atunci S este
invalidabila
____ 25. Fie S multime finita de clauze
a. Este posibil ca S sa fie validabila dar sa nu existe H-model pentru S.
b. S este invalidabila daca si numai daca nu exista H-model pentru S
c. Daca exista o multime invalidabila de instantieri de baza ale clauzelor din S nu
rezulta ca S este invalidabila
d. Toate afirmatiile precedente sunt false
____ 26. Fie
{ }
1
,...,
n
α α { }
1
,...,
m
β β multimi de formule inchise.
a.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca
( ) ( )
1 1
n m
i j
i j
M M α β
= =

∪ ∩
b.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca
( ) ( )
1 1
n m
i j
i j
M M α β
= =

∪ ∪
c.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca
( ) ( )
1 1
n m
i j
i j
M M α β
= =

∩ ∩
d.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca
( ) ( )
1 1
n m
i j
i j
M M α β
= =

∩ ∪
Name: ________________________ ID: A
7
____ 27. Fie expresiile
1
E fgXgXYhbY = ,
2
E fgXZaha = ,
3
E fgXhabZ = unde
( ) ( ) ( ) , , , 3, 2, 1 f g h FS r f r g r h ∈ = = =
, , , , X Y Z V a b CS ∈ ∈
si fie D dezacordul multimii
{ }
1 2 3
, , E E E E =
a.
{ } , , D gXY Z ha = c. D = ∅
b.
{ } , , D Z g h = d. afirmatiile a. ,(b),(c) sunt false
____ 28. In limbajul de primul ordin al aritmeticii fie formulele,
( )
( )
0
0
X SXSX XX XXS
X XX SS X
α
β
= ∀ ∗ + +∗ +
= ∀ + ∗


a. ambele formule α , β sunt valide in interpretarea intentionata
b. cel putin una din formulele α , β este tautologie
c. formula α este tautologie si β este falsificabila
d. formula β este tautologie si α este falsificabila
____ 29. Fie
{ }
1
,...,
n
α α { }
1
,...,
m
β β multimi de formule inchise.
a.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca exista ,1 i i n ≤ ≤ si exista
,1 j j m ≤ ≤ astfel incat ( ) ( )
i j
M M α β ⊆
b.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca pentru orice ,1 i i n ≤ ≤ exista ,1 j j m ≤ ≤ astfel
incat ( ) ( )
i j
M M α β ⊆
c.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β numai daca ( ) ( )
1 1
n m
i j
i j
M M α β
= =
| |
| |
= ∅
|
|
\ ¹
\ ¹

∩ ∩
d.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β numai daca ( ) ( )
1 1
n m
i j
i j
M M α β
= =
| |
| |
≠ ∅
|
|
\ ¹
\ ¹

∩ ∩
____ 30. In limbajul de primul ordin al aritmeticii se considera substitutiile,
{ } { } | , | , | , | SYSZ X X Y Y X X Z λ θ = + =
a. λ θ nu este definita c.
{ } | , | SYSX X X Z λ θ = +
b. λ θ =θ λ d. pentru orice t TERM ∈ , t t θ λ =
Name: ________________________ ID: A
8
____ 31. Fie reprezentarea clauzala
{ }
1 7
,..., S k k = unde
1
k PX QX RXfX = ÷ ∨ ∨
2
k PX QX SfX = ÷ ∨ ∨
3
k Ta =
4
k Pa =
5
k RaY TY = ÷ ∨
6
k TX QX = ÷ ∨ ÷
7
k TX SX = ÷ ∨ ÷
unde , , , , P Q R S T PS ∈ ,
( ) ( ) ( ) ( ) 1, 2 r P r S r T r R = = = = ,
( ) , 1 f FS r f ∈ = , , , a CS X Y V ∈ ∈
a. S este validabila c. Exista cel putin o clauza tautologie in
S
b. S este invalidabila d. Exista cel putin o clauza invalidabila
in S.
____ 32. Fie , FORM α β ∈ si ( ) ( ) ( )
γ α β α β = → → ∧
a. γ este invalidabila
b. γ este tautologie
c. γ este falsificabila
d. γ este validabila daca si numai daca α este validabila
____ 33. Fie
( ) 0 X XX SS X α = ∀ + ∗ ≐ in limbajul de primul ordin al aritmeticii.
a. α este tautologie
b. α este adevarata in interpretarea intentionata
c. α este adevarata in orice L-structura cu domeniul de interpretare multime finita
d. α este valida in orice L-structura cu domeniul de interpretare constand dintr-un
singur element
____ 34. Fie , FORM α β ∈ si ( ) ( ) ( )
γ α β α β = → → ∧
a. γ este validabila daca si numai daca
{ } α |= β
b. γ este validabila numai daca
{ } α |= β
c. γ este validabila numai daca
{ } β |= α
d. toate afirmatiile (a),(b),(c) sunt false
____ 35. Fie
{ }
1
,...,
n
α α { }
1
,...,
m
β β multimi de formule inchise
a.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca |=
1 1
n m
i j
i j
α β
= =

∧ ∨
b.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca |=
1 1
n m
i j
i j
α β
= =

∧ ∧
c.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca
( )
1 1
n m
i j
i j
α β
= =
∧ ÷
∧ ∧
este logic falsa
d.
{ }
1
,...,
n
α α |=
{ }
1
,...,
m
β β daca si numai daca
1 1
n m
i j
i j
α β
= =
| | | |
| |
∧ ÷
| | |
\ ¹
\ ¹ \ ¹
∧ ∨
este validabila
Name: ________________________ ID: A
9
____ 36. Fie programul logic P,
ogar(a).
mai_repede(a,X):-iepure(X).
mai_repede(X,Y):-cal(X),caine(Y).
mai_repede(X,Z):-mai_repede(X,Y),mai_repede(Y,Z).
cal(h).
iepure(r).
caine(X):-ogar(X).
si scopul G=+mai_repede(h,r)
a. nu exista respingere rezolutiva pentru G pe baza programului P.
b. nu exista SLD-respingere pentru G pe baza programului P.
c. substitutia vida este raspuns calculat pentru G pe baza programului P.
d. toate afirmatiile (a),(b),(c) sunt false
____ 37. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
predicates
p(lista, integer)
d(integer,integer,integer)
clauses
p([X],X):-!.
p([X|T],Z):- p (T,Y),
d (X,Y,Z).
d (X,Y,Y):- X>=Y,!.
d (X,_,X).
Rezultatul apelului p([3,1,5,2,7,4],N) este
a. yes c. N=1
b. N=7 d. no
____ 38. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
predicates
e (lista,integer,lista)
clauses
e ([],_,[]).
e ([X|T],X,T).
e ([Y|T],X,[Y|L]):-Y<>X,
e (T,X,L).
Rezultatul apelului e([3,1,5,1,2,7,4],1,S) este
a. S=[3,5,1,2,7,4] c. S=[4,7,2,1,5,1,3]
b. S=[3,5,2,7,4] d. S=[1,1,2,3,4,5,7]
Name: ________________________ ID: A
10
____ 39. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
predicates
s (lista,lista)
m (lista, integer)
e (lista,integer,lista)
d (integer,integer,integer)
clauses
s ([],[]):-!.
s ([X],[X]).
s (L,[M|T]):-m (L,M),
e (L,M,S),
s (S,T),!.
e ([],_,[]).
e ([X|T],X,T).
e ([Y|T],X,[Y|L]):-Y<>X,
e (T,X,L).
m ([X],X):-!.
m ([X|T],Z):- m (T,Y),
d (X,Y,Z).
d (X,Y,Y):- X>=Y,!.
d (X,_,X).
Rezultatul apelului s([3,1,5,1,2,7,4],S) este
a. S=[3,5,1,2,7,4] c. S=[4,7,2,1,5,1,3]
b. S=[3,5,2,7,4] d. S=[1,1,2,3,4,5,7]
Name: ________________________ ID: A
11
____ 40. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
predicates
s (lista,lista)
c (lista,lista,lista)
m1(integer,lista,lista)
m2(integer,lista,lista)
clauses
s([],[]).
s ([H|T],S):-m1(H,T,L1),
m2(H,T,L2),
s (L1,S1),
s (L2,S2),
c (S1,[H|S2],S).
m1(_,[],[]).
m1(X,[H|T],[H|S]):-H<=X,
m1(X,T,S).
m1(X,[H|T],S):-H>X,
m1(X,T,S).

m2(_,[],[]).
m2(X,[H|T],[H|S]):-H>X,
m2(X,T,S).
m2(X,[H|T],S):-H<=X,
m2(X,T,S).

c ([],X,X).
c([H|T],L,[H|S]):-c (T,L,S).
Rezultatul apelului s([3,1,5,1,2,7,4],S) este
a. S=[] c. S=[1,1,2,3,4,5,7]
b. S=[3,3,1,1,5,5,1,1,2,2,7,7,4,4] d. no
Name: ________________________ ID: A
12
____ 41. Fie programul PROLOG
domains
tree=nil;t(tree,integer,tree)
predicates
e (integer,tree)
clauses
e (X,t(_,X,_)):-!.
e (X,t(S,R,_)):-X<R,
e (X,S).
e (X,t(_,R,D)):-X>R,
e (X,D).
Rezultatul apelului
e(1, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil)))) este
a. yes, c. 1,
b. no, d. nici unul dintre raspunsurile (a)-(c)
____ 42. Fie programul PROLOG
domains
tree=nil;t(tree,integer,tree)
lista=integer*
predicates
g (lista,tree)
i (integer, tree,tree)
clauses
g ([H|T], R):- g (T,Rt),
i (H,Rt,R).
i (X,nil,t(nil,X,nil)).
i (X,t(S,R,D),t(S1,R,D)):-X<=R,
i (X,S,S1).
i (X,t(S,R,D),t(S,R,D1)):-X>R,
i (X,D,D1).
Rezultatul apelului
g([12,17,5,8,15,10],T) este
a. no
b. yes
c. T= t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil)))
d. T= t(t(5,8,nil),10,t(12,15,17))
Name: ________________________ ID: A
13
____ 43. Fie programul PROLOG
domains
tree=nil;t(tree,integer,tree)
lista=integer*
predicates
sb (lista,lista)
tv(tree,lista)
g (lista,tree)
i (integer, tree,tree)
l (lista,lista,lista)
clauses
sb(L,S):-g (L,T),
tv (T,S).
g ([],nil).
g ([H|T], R):- g (T,Rt),
i (H,Rt,R).
i (X,nil,t(nil,X,nil)).
i (X,t(S,R,D),t(S1,R,D)):-X<=R,
i (X,S,S1).
i (X,t(S,R,D),t(S,R,D1)):-X>R,
i (X,D,D1).
tv (nil,[]).
tv (t(S,R,D),L):- tv (S,Ls), tv (D,Ld),
l (Ls,[R|Ld],L).
l ([],L,L).
l ([H|T],L,[H|S]):-l (T,L,S).
Rezultatul apelului
sb([3,1,5,2,6,7,4],T) este
a. T=[], c. T=[7,6,5,4,3,2,1],
b. no, d. T=[1,2,3,4,5,6,7]
Name: ________________________ ID: A
14
____ 44. Fie programul PROLOG
domains
tree=nil;t(tree,integer,tree)
predicates
d (integer,tree,lista)
clauses
d (X,t(_,X,_),[X]).
d (X,t(S,R,_),[R|L]):-X<R,
d (X,S,L).
d (X,t(_,R,D),[R|L]):-X>R,
d (X,D,L).
Rezultatul apelului
d(12, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))) ,L)
este
a. L=[], c. L=[12,15,10]
b. L=[10,15,12] d. L=[5,12,17]
____ 45. Fie programul PROLOG
domains
tree=nil;t(tree,integer,tree)
predicates
sb(integer,tree,tree)
clauses
sb (X,t(S,X,D),t(S,X,D)).
sb (X,t(S,R,_),T):- X<R,
sb (X,S,T).
sb (X,t(_,R,D),T):- X>R,
sb (X,D,T).
Rezultatul apelului
sb(8, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))) ,T)
este
a. T=t(t(nil,5,nil),8,nil), c. yes
b. T=nil d. T=t(5,8,nil)
Name: ________________________ ID: A
15
____ 46. Fie programul PROLOG
domains
tree=nil;t(tree,integer,tree)
lista=integer*
predicates
f (tree,lista)
l (lista,lista,lista)
clauses
f (nil,[]).
f (t(nil,R,nil),[R]):-!.
f (t(S,_,D),L):-f (S,Ls),
f (D,Ld),
l (Ls,Ld,L).
l ([],L,L).
l ([H|T],L,[H|S]):-l (T,L,S).
Rezultatul apelului
f(t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))),L)
este
a. L=[], c. L=[5,12,17]
b. L=[17,12,5] d. L=[5,8,12,17]
Name: ________________________ ID: A
16
____ 47. Fie programul PROLOG
domains
tree=nil;t(tree,integer,tree)
lista=integer*
llista=lista*
predicates
f (tree,lista)
l (lista,lista,lista)
td (tree,llista)
r (tree,integer)
d (integer,tree,lista,llista)
gd(integer,integer,tree,lista)
r (lista,lista)
ec(lista,lista)
clauses
td (nil,[]).
td (T,L):-
r (T,R),
f (T,F),
d (R,T,F,L).
r (t(_,R,_),R).
f (nil,[]).
f (t(nil,R,nil),[R]):-!.
f (t(S,_,D),L):-f (S,Ls),
f (D,Ld),
l (Ls,Ld,L).
l ([],L,L).
l ([H|T],L,[H|S]):-l (T,L,S).
d (_,_,[],[]).
d (R,T,[H|S],[RH|RS]):- gd (R,H,T,RH),
d (R,T,S,RS).
gd (X,Y,S,L):-d (X,S,Lx),
d (Y,S,Ly),
r (Lx,Lxx),
ec(Ly,Lyy),
l (Lxx,Lyy,L).
ec([_|T],T).
r ([],[]).
r ([H|T],L):-r (T,Tr),l (Tr,[H],L).
Rezultatul apelului
td(t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))),L)
este
a. L= [[10,8,5],[10,15,12],[10,15,17]] c. no
b. L=[[10,15,17], [10,15,12], [10,8,5]] d. L= [10,8,5,10,15,12,10,15,17]
Name: ________________________ ID: A
17
____ 48. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
llista=lista*
predicates
def (llista,lista)
a (lista,lista,lista)
clauses
def ([],[]).
def ([H|T],R):-def (T,S), a (H,S,R).
a ([],L,L).
a ([H|T],L,[H|S]):-a (T,L,S).
Rezultatul apelului
def([[10,8,5],[10,15,12],[10,15,17]],L)
este
a. L=[[10,15,17, 10,15,12]], [10,8,5]] c. L= [[10,8,5,10,15,12,10,15,17]]
b. L= [10,8,5,10,15,12,10,15,17] d. L=[[10,15,17, 10,15,12, 10,8,5]]
____ 49. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
predicates
ok(lista)
b (lista,lista)
t (lista,lista)
clauses
b ([],[]):-!.
b (L,L):- ok(L),!.
b (L,S):-t(L,T), b (T,S).
t ([],[]).
t ([X],[X]).
t ([X,Y|T],[X|S]):-X<=Y,
t ([Y|T],S).
t ([X,Y|T],[Y|S]):- X>Y,
t ([X|T],S).
ok([]).
ok([_]).
ok([X,Y|T]):-X<=Y,
ok([Y|T]).
Rezultatul apelului b([2,1,4,5,3],L) este
a. L=[3,5,4,1,2] c. L=[1,2,3,4,5]
b. L=[2,2,1,1,4,4,5,5,3] d. L=[5,4,3,2,1]
Name: ________________________ ID: A
18
____ 50. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
llista=lista*
predicates
p (llista,llista,llista)
pmv (llista, lista,lista)
ps(lista,lista,integer)
clauses
p (M,[V|T],[R|S]):- pmv (M,V,R),
p (M,T,S).
p (M,[V],[R]):- pmv (M,V,R).
pmv ([X],Y,[R]):- ps (X,Y,R).
pmv ([H|T],V,[R|S]):-
ps (H,V,R),
pmv (T,V,S).

ps ([X],[Y],R):-R=X*Y.
ps ([X|T1],[Y|T2],R):-
ps (T1,T2,S), R=X*Y+S.
Rezultatul apelului p([[1,2,3],[4,5,6]],[[-1,-3,-2],[2,1,4]],X) este
a. X=[[1,2,3,4,5,6],[-1,-3,-2,2,1,4]] c. X=[1,2,3,4,5,6,-1,-3,-2,2,1,4]
b. X=[[1,4,-1,2],[2,5,-3,1],[3,6,-2,4]] d. X=[[-13,-31],[16,37]]
Name: ________________________ ID: A
19
____ 51. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
llista=lista*
predicates
t (llista, llista)
pmv (llista, lista,lista)
ps(lista,lista,integer)
p (llista, llista, llista)
pt (integer, llista, llista)
a (llista,lista,llista)
clauses
pt (N,A,B):- N>1, M=N-1,
pt (M,A,C),
t (C,D),
p (A,D,E),
t (E,B).
t ([[]|_],[]):-!.
t (L,[H|R]):-a (L,H,Rest),
t (Rest,R).
p (M,[V|T],[R|S]):- pmv (M,V,R),
p (M,T,S).
p (M,[V],[R]):- pmv (M,V,R).
pmv ([X],Y,[R]):- ps (X,Y,R).
pmv ([H|T],V,[R|S]):-
ps (H,V,R),
pmv (T,V,S).

ps ([X],[Y],R):-R=X*Y.
ps ([X|T1],[Y|T2],R):-
ps (T1,T2,S), R=X*Y+S.
a ([[H|T]|Rest],[H|R],[T|S]):-
a (Rest,R,S).
a ([],[],[]):-!.
Rezultatul apelului pt(2,[[1,2],[3,4]],X) este
a. X=[[[1,2],[1,2],[3,4],[3,4]] c. X=[[7,10],[15,22]]
b. X=[[1,1,2,2,3,3,4,4]] d. X=[[1,3],[2,4]]
Name: ________________________ ID: A
20
____ 52. Fie programul PROLOG
domains
lsymbol=symbol*
llsymbol=lsymbol*
fr=f(symbol,integer)
lfr=fr*
predicates
fv(lsymbol,lfr)
n(symbol,lsymbol,integer)
e (symbol,lsymbol,lsymbol)
clauses
fv ([],[]):-!.
fv ([H|T],[f(H,F)|R]):-
n (H,T,N),
F=N+1,
e (H,T,S),
fv (S,R).
n (_,[],0):-!.
n (S,[S|T],N):- !,
n (S,T,M),
N=M+1.
n (S,[_|T],N):-
n (S,T,N).
e (_,[],[]):-!.
e (X,[X|T],S):- e (X,T,S),!.
e (X,[Y|T],[Y|S]):- e (X,T,S).
n (_,[],0):-!.
n (S,[S|T],N):- !,
n (S,T,M),
N=M+1.
n (S,[_|T],N):-
n (S,T,N).
e (_,[],[]):-!.
e (X,[X|T],S):- e (X,T,S),!.
e (X,[Y|T],[Y|S]):- e (X,T,S).

Rezultatul apelului fv([a,b,a,c,a,b,c,c,d,a],X) este
a. X=[f(a,4),f(b,2),f(c,3),f(d,1)] c. X=[f(4,a),f(2,b),f(3,c),f(1,d)]
b. X=[(“a”,4),(“b”,2),(“c”,3),(“d”,1)] d. X=[f(“a”,4),f(“b”,2),f(“c”,3),f(“d”,1)]
Name: ________________________ ID: A
21
____ 53. Fie programul PROLOG
domains
lsymbol=symbol*
llsymbol=lsymbol*
predicates
llm (llsymbol,llsymbol)
lm(llsymbol,integer)
al(integer,llsymbol,llsymbol)
l (lsymbol,integer)
m (integer,integer,integer)
clauses
llm (R,S):-
lm (R,N),
al (N,R,S).
lm ([],0):-!.
lm ([H|T],N):- l (H,M),
lm (T,P),
m (M,P,N).
al (_,[],[]):-!.
al (N,[H|T],[H|S]):-
l (H,N),!,
al (N,T,S).
al (N,[_|T],S):- al (N,T,S).
l ([],0):-!.
l ([_|T],N):- l (T,M),N=M+1.
m (A,B,A):-A>=B,!.
m (_,B,B).
Rezultatul apelului llm([[a,b,a,c],[a,b],[],[c,c,d,a],[a,b,c]],X) este
a. X=[[“a”,”b”,”a”,”c”],[“c”,”c”,”d”,”a”
]]
c. X=[[]]
b. X=[[a,b,a,c],[c,c,d,a]] d. X=[f(“a”,4),f(“b”,2),f(“c”,3),f(“d”,1)]
Name: ________________________ ID: A
22
____ 54. Fie programul PROLOG
domains
lv=symbol*
mch=m(symbol,symbol)
lm=mch*
graf=g(lv,lm)
predicates
p (symbol,symbol,graf, lv)
p1(symbol, lv,graf,lv)
ad (symbol,symbol,graf)
apv(symbol, lv)
apm(mch,lm)
v (symbol,graf)
arc(symbol,symbol,graf)
clauses
p (A,Z,G,P):- p1 (A,[Z],G,P).
p1 (A,[A|P],_,[A|P]).
path1(A,[Y|P1],G,P):-ad (X,Y,G),
not (apv(X,P1)),
p1 (A,[X,Y|P1],G,P).

ad (X,Y,G):- v (X,G), v (Y,G),
arc (X,Y,G).
v (X,g(L,_)):-apv(X,L).
arc (X,Y,g(_,L)):-apm(m(X,Y),L);apm(m(Y,X),L).
apv(X,[X|_]).
apv(X,[_|T]):-apv(X,T).
apm(X,[X|_]).
apm(X,[_|L]):-apm(X,L).
Numarul solutiilor calculate de apelul
p( a,e, g([a,b,c,d,e,f],[m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,f),m(c,d),m(d,e),m(f,e)],L) pentru
digraful g([a,b,c,d,e,f],[m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,f),m(c,d),m(d,e),m(f,e)],L), este
a. L=5 c. L=0
b. L>=7 d. L=<=3
Name: ________________________ ID: A
23
____ 55. Fie programul PROLOG
domains
domains
lv=symbol*
mch=m(symbol,symbol)
lm=mch*
graf=g(lv,lm)
predicates
p (symbol,symbol,graf, lv)
p1(symbol, lv,graf,lv)
ad (symbol,symbol,graf)
apv(symbol, lv)
apm(mch,lm)
v (symbol,graf)
arc(symbol,symbol,graf)
cc (symbol,graf,listav)
calculeaza(symbol,listav,graf,listav)
clauses
cc(X,g(V,M),L):-apv(X,V),
calculeaza(X,V,g(V,M),L).
calculeaza(X,[],_,[X]).
calculeaza(X,[Y|T],g(V,M),[Y|R] ):-
p (X,Y,g(V,M),_),
calculeaza(X,T,g(V,M),R),
not( apv(Y,R)),!.
calculeaza(X,[_|T],g(V,M),R):-
calculeaza(X,T,g(V,M),R).
p (A,Z,G,P):- p1 (A,[Z],G,P).
p1 (A,[A|P],_,[A|P]).
p1(A,[Y|P1],G,P):-ad (X,Y,G),
not (apv(X,P1)),
p1 (A,[X,Y|P1],G,P).

ad (X,Y,G):- v (X,G), v (Y,G),
arc (X,Y,G).
v (X,g(L,_)):-apv(X,L).
arc (X,Y,g(_,L)):-apm(m(X,Y),L);apm(m(Y,X),L).
apv(X,[X|_]).
apv(X,[_|T]):-apv(X,T).
apm(X,[X|_]).
apm(X,[_|L]):-apm(X,L).
Rezultatul apelului cc(a,g([a,b,c,d,e,f],[m(a,b),m(a,c), m(d,e),m(f,e)],L) pentru graful
g([a,b,c,d,e,f],[m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,f),m(c,d),m(d,e),m(f,e)],L), este
a. L=[“a”] c. L=[]
b. L=[“a”,”b”,”c”,”d”,”e”,”f”] d. L=[“a”,”b”,”c”]
Name: ________________________ ID: A
24
____ 56. Fie multimea de clauze S={ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ ∨ ∨ ÷ ∨ ∨ ÷ , , unde
PS Q P ∈ , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f ∈ , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam

H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n,m numere naturale, 1 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( )
2 2
, m n m n g
I
+ = . Notam ( )
* *
, I H M

= H-interpretarea asociata L-structurii M.
Fie valuatia

→ H V s : astfel incat ( ) gafa X s = , ( ) fgaa Y s = .
Pentru gf Xf gXY t = ,
a. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =12345 c. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =63442
b. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =33441 d. toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 57. Fie multimea de clauze S={ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ ∨ ∨ ÷ ∨ ∨ ÷ , , unde
PS Q P ∈ , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f ∈ , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam

H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n,m numere naturale, 1 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( )
2 2
, m n m n g
I
+ = . Notam ( )
* *
, I H M

= H-interpretarea asociata L-structurii M.
Fie valuatia

→ H V s : astfel incat ( ) gaa X s = , ( ) fa Y s = .
Pentru gf Xf gXY t = ,
a. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =754 c. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =889
b. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =342 d. toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 58. Fie multimea de clauze S={ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ ∨ ∨ ÷ ∨ ∨ ÷ , , unde
PS Q P ∈ , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f ∈ , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam

H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n,m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( )
2 2
, m n m n g
I
+ = .
Notam ( )
* *
, I H M

= H-interpretarea asociata L-structurii M. Fie valuatia

→ H V s : astfel
incat ( ) gfafa X s = , ( ) ffgaa Y s = .
Pentru gf Xf gXY t = ,
a. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =2344 c. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =4442
b. ( ) ( ) s t
I
*
ϕ =1354 d. toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 59. Fie multimea de clauze S={ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ ∨ ∨ ÷ ∨ ∨ ÷ , , unde
PS Q P ∈ , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f ∈ , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam

H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n,m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( ) m n m n g
I
3 , + = , ( ) F else T then m n if m n P
I
100 , < + = ,
( ) F else T then n if n Q
I
2 = . Notam ( )
* *
, I H M

= H-interpretarea asociata L-structurii M. Fie
valuatia

→ H V s : astfel incat ( ) fffa X s = , ( ) fgafa Y s = .
Pentru gf Xf gXY t = ,
a. ( ) s t
I
ϕ =277 c. ( ) s t
I
ϕ =185
b. ( ) s t
I
ϕ =186 d. ( ) s t
I
ϕ =321
Name: ________________________ ID: A
25
____ 60. Fie multimea de clauze S={ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ ∨ ∨ ÷ ∨ ∨ ÷ , , unde
PS Q P ∈ , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f ∈ , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam

H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n,m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( ) m n m n g
I
3 , + = , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
2 = . Notam ( )
* *
, I H M

= H-interpretarea asociata L-structurii M.
a. ( ) ( ) T f f fa Q gf af a ff a P
I I
= ∨
* *
, c. ( ) ( ) F f f f a Q gfaf a f f a P
I I
= ÷ →
* *
,
b. ( ) ( ) T f ff a Q gf af a f f a P
I I
= →
* *
, d. ( ) ( ) T f f f a Q gf af a f f a P
I I
= ↔
* *
,
____ 61. Fie multimea de clauze S={ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ ∨ ∨ ÷ ∨ ∨ ÷ , , unde
PS Q P ∈ , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f ∈ , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam

H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n,m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( ) m n m n g
I
3 , + = , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
2 = .
Notam ( )
* *
, I H M

= H-interpretarea asociata L-structurii M.
a. ( ) ( ) T gf af a Q gf af a f gaf a P
I I
= ÷ → ÷
* *
,
b. ( ) ( ) T gfaf a Q gfaf a f gaf a P
I I
= ÷ ↔ ÷
* *
,
c. ( ) ( ) F gf af a Q gf af a f gafa P
I I
= ∧ ÷
* *
,
d. ( ) ( ) ( ) ( ) T gf af a Q gf af a Q gf af a f gaf a P
I I I
= → ÷ ∧ ÷
* * *
,
____ 62. Fie multimea de clauze S={ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ ∨ ∨ ÷ ∨ ∨ ÷ , ,
unde PS Q P ∈ , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f ∈ , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam

H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n,m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) n n f
I
2 = , ( ) m n m n g
I
+ = , , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
10 < = . Notam ( )
* *
, I H M

= H-interpretarea asociata L-structurii M.
a. ( ) ( ) T gf af a Q gf af a f gaf a P
I I
= ÷ → ÷
* *
,
b. ( ) ( ) T gfaf a Q gfaf a f gaf a P
I I
= ÷ ↔ ÷
* *
,
c. ( ) ( ) F gf af a Q gf af a f gafa P
I I
= ∧ ÷
* *
,
d. ( ) ( ) ( ) ( ) T gf af a Q gf af a Q gf af a f gaf a P
I I I
= → ÷ ∧ ÷
* * *
,
Name: ________________________ ID: A
26
____ 63. Fie multimea de clauze S={ }
3 2 1
, , k k k unde QfX PXfY k ∨ ÷ =
1
, RXY QX PXgXY k ∨ ÷ ∨ =
2
,
PXgXfX QfX k ∨ =
3
, PS R Q P ∈ , , , ( ) ( ) ( ) 2 , 1 , 2 = = = R r Q r P r , FS g f ∈ , ,
( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde N este multimea
numerelor naturale; ( ) n n f
I
2 = , ( ) m n m n g
I
+ = , , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
10 < = , ( ) F else T then m n if m n R
I
= =
2
, pentru orice n,m numere
naturale.
a. S este invalidabila.
b. M este model pentru { }
2 1
, k k dar nu este model pentru S.
c. Multimea de clauze { }
3 1
, k k este invalidabila.
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 64. Fie multimea de clauze S= { }
3 2 1
, , k k k unde QfX PXfY k ∨ ÷ =
1
, RXY QX PXgXY k ∨ ÷ ∨ =
2
,
PXgXfX QfX k ∨ =
3
, PS R Q P ∈ , , , ( ) ( ) ( ) 2 , 1 , 2 = = = R r Q r P r , FS g f ∈ , ,
( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde N este multimea
numerelor naturale; ( ) n n f
I
2 = , ( ) m n m n g
I
+ = , , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
10 < = , ( ) F else T then m n if m n R
I
= =
2
, pentru orice n,m numere
naturale.
a. S este validabila dar nu admite H-modele.
b. M este model pentru S.
c. M este un model Herbrand pentru S.
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 65. Fie S multime finita de clauze.
a. Daca S este validabila atunci pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista cel putin
o valuatie | | D V s → ∈ astfel incat ( ) T s k
I
= pentru orice S k ∈ .
b. Daca S este invalidabila atunci pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista cel
putin o valuatie | | D V s → ∈ astfel incat ( ) F s k
I
= pentru orice S k ∈ .
c. S este validabila daca exista o L-structura ( ) I D M , = astfel incat exista o valuatie
| | D V s → ∈ , si ( ) T s k
I
= pentru orice S k ∈ .
d. S este validabila daca pentru orice L-structura ( ) I D M , = , pentru fiecare S k ∈
exista cel putin o valuatie | | D V s → ∈ astfel incat ( ) T s k
I
= .
____ 66. Fie S multime finita de clauze.
a. Daca S este validabila atunci pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista cel putin
o valuatie | | D V s → ∈ astfel incat ( ) T s k
I
= pentru cel putin o clauza S k ∈ .
b. Daca S este invalidabila atunci pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista cel
putin o valuatie | | D V s → ∈ astfel incat ( ) F s k
I
= pentru orice S k ∈ .
c. S este validabila daca pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista o valuatie
| | D V s → ∈ , si ( ) T s k
I
= pentru orice S k ∈ .
d. S este validabila daca exista o L-structura ( ) I D M , = astfel incat exista o valuatie
| | D V s → ∈ , si ( ) T s k
I
= pentru orice S k ∈ .
Name: ________________________ ID: A
27
____ 67. Fie S multime finita de clauze.
a. Daca S este validabila atunci orice H-interpretare este model pentru S.
b. Este posibil ca S sa fie validabila dar sa nu existe H-interpretare model pentru S.
c. S este validabila numai daca exista H-interpretare model pentru S.
d. S este validabila daca si numai daca fiecare clauza din S este validabila.
____ 68. Fie multimea de clauze { } QfX PX S , = unde PS Q P ∈ , , ( ) ( ) 1 = = Q r P r , FS f ∈ ,
( ) 1 = f r , X variabila.
a. Universul Herbrand

H este o multime finita.
b. Multimea atomilor Herbrand este o multime numarabil infinita.
c. Pentru orice numar natural 1 ≥ n ,

∈H f X f
ori n

...
d. Toate afirmatiile precedente sunt adevarate.
____ 69. Fie P simbol predicational de aritate 2, X,Y variabile. Notam cu " "≡ relatia de echivalenta
semantica.
a. XPXY Y YPXY X ∀ ∃ ≡ ∃ ∀
b. ( ) ( ) QY PXY Y X QY PXY Y X ↔ ∃ ∀ ≡ → ∃ ∀
c. ( ) ( ) QY PXY Y X QY PXY Y X ∨ ÷ ∃ ∀ ≡ → ∃ ∀
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 70. Fie P simbol predicational de aritate 2, X,Y variabile. Notam cu " "≡ relatia de echivalenta
semantica.
a. ( ) ( ) QY PXY X Y QY PXY X Y ÷ ∨ ÷ ∀ ∃ ≡ → ÷ ∀ ∃
b. ( ) ( ) QY PXY X Y QY PXY X Y ↔ ∀ ∃ ≡ → ∀ ∃
c. ( ) ( ) QY PXY X Y QY PXY X Y ∨ ÷ ∀ ∃ ≡ → ∀ ∃
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 71. Fie P simbol predicational de aritate 2, X,Y variabile. Notam cu " "≡ relatia de echivalenta
semantica.
a. ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) QY PXY QY PXY X Y QY PXY QY PXY X Y ↔ → → ∀ ∃ ≡ → → ↔ ∀ ∃
b. ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) QY PXY QY PXY X Y QY PXY QY PXY X Y ↔ → → ∀ ∀ ≡ → → ↔ ∀ ∀
c. ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) QY PXY QY PXY X Y QY PXY QY PXY X Y ↔ → → ∃ ∃ ≡ → → ↔ ∃ ∃
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 72. Se considera multimea de expresii
{ } , E PfXYghXZ PZgXY = unde
( ) , 2 P PS r P ∈ = ,
( ) ( ) ( ) , , , 2, 1 f g h FS r f r g r h ∈ = = = .
a. E este unificabila
b. Exista cel putin doua substitutii mgu pentru E.
c. E admite o singura substitutie mgu.
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 73. Fie , , λ u θ substitutii arbitrare.
a. Exista τ substitutie astfel incat λ τ u θ =
b.
( ) ( ) λ u θ λ u θ =
c. λ u u λ =
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
Name: ________________________ ID: A
28
____ 74. Se considera multimea de expresii
{ } , , E PfXhYa PfXZa PfXhYb = unde
( ) , 3 P PS r P ∈ = ,
( ) ( ) , , 1 f h FS r f r h ∈ = = , , a b CS ∈ , X,Y,Z variabile
a. Dezacordul multimii E este
{ } , D hY Z =
c. Dezacordul multimii E este
{ } , D Y Z =
b. Dezacordul multimii E este
{ } , D h Z =
d. Dezacordul multimii E este definit.
____ 75. Fie substitutiile
{ } { } | , | , | , | fY X Z Y a X b Z θ σ = = si E PXYgZ = unde
( ) , 3 P PS r P ∈ = ,
( ) ( ) , , 1 f g FS r f r g ∈ = = , X,Y,Z variabile, , a b CS ∈ .
a. E PffYZgZ θ = c.
( ) E PfgYbgfb θ σ =
b.
( ) E PfYbgb θ σ = d.
( ) ( ) E E θ σ θ σ ≠
____ 76. Fie expresiile , E PfXYgZa F PfYXgUa = = unde
( ) , 3 P PS r P ∈ = ,
( ) ( ) , , 2, 1 f g FS r f r g ∈ = = , X,Y,Z ,U variabile, a CS ∈ .
a. Pentru orice λ substitutie daca E F λ = atunci exista u substitutie astfel incat
E Fu =
b. Pentru orice λ substitutie exista u substitutie astfel incat λ u ε = , unde ε este
substitutia vida.
c. Exista , λ u substitutii astfel incat E F λ = si E Fu =
d. Daca exista λ substitutie astfel incat E F λ = atunci exista u substitutie astfel
incat
( ) E F λ u u ≠
____ 77. Fie expresiile , E PXX F PXY = = unde
( ) , 2 P PS r P ∈ = , X,Y variabile.
a. Exista , λ u substitutii astfel incat E F λ = si E Fu =
b. Daca exista λ substitutie astfel incat E F λ = atunci exista u substitutie astfel
incat
( ) E F λ u u ≠
c. Daca λ este o substitutie astfel incat E F λ = atunci
( ) E F λ λ λ =
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 78. Fie
{ } , E PfagX PYY = ,
{ } , F PXX PYfY = unde
( ) , 2 P PS r P ∈ = ,
( ) ( ) , , 1 f g FS r f r g ∈ = = , X,Y variabile, a CS ∈ .
a. E este unificabila
b. Daca E este unificabila atunci F este unificabila.
c. E F ∪ este unificabila
d. Cel putin una dintre multimile E,F este unificabila.
____ 79. Fie
{ } , E RaXhgZ RZhYhY = ,
{ } , F PXX PYfY = unde
( ) ( ) , , 2, 3 P R PS r P r R ∈ = = ,
( ) ( ) ( ) , , , 1 f g h FS r f r g r h ∈ = = = , X,Y,Z variabile, a CS ∈ .
a. Ambele multimi, E,F sunt unificabile.
b. Multimea E F ∪ este unificabila
c. Daca F este unificabila atunci E este unificabila.
d. Daca E este unificabila atunci F este unificabila.
Name: ________________________ ID: A
29
____ 80. Fie
{ } , E RaXhgZ RZhYhY = ( ) , 3 R PS r R ∈ = ,
( ) ( ) , , 1 h g FS r g r h ∈ = = , X,Y,Z variabile,
a CS ∈ .
a.
{ } | , | , | a z hga X ga Y σ = este unica substitutie unificator pentru E.
b.
{ } | , | , | a z hga X ga Y σ = este substitutie unificator pentru E dar nu este mgu
pentru E.
c.
{ } | , | , | a z hga X ga Y σ = este mgu pentru E.
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 81. Fie limbajul de primul ordin
{ } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie formula X YPXY α = ∀ ∃ .
Se considera L-structura
( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat
0, 1
I I
a b = = ,
( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , |
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. Pentru orice valuatie
| | s V N ∈ → ,
( )
I
s T α =
b. Exista
| | s V N ∈ → astfel incat
( )
I
s T α =
c. Pentru orice
| | s V N ∈ → ,
( )
I
s F α =
d. Exista
| |
1 2
, s s V N ∈ → astfel incat
( )
1
I
s T α = si
( )
2
I
s F α = .
____ 82. Fie limbajul de primul ordin
{ } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie formula X YRXY α = ∃ ∀ .
Se considera L-structura
( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat
0, 1
I I
a b = = ,
( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , |
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. Pentru orice valuatie
| | s V N ∈ → ,
( )
I
s F α =
b. Exista
| | s V N ∈ → astfel incat
( )
I
s T α =
c. Pentru orice
| | s V N ∈ → ,
( )
I
s T α =
d. Exista
| |
1 2
, s s V N ∈ → astfel incat
( )
1
I
s T α = si
( )
2
I
s F α =
Name: ________________________ ID: A
30
____ 83. Fie limbajul de primul ordin
{ } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie formula X YRXY α = ∃ ∀ , X YPXY β = ∀ ∃ , PSab γ = ÷
Se considera L-structura
( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat
0, 1
I I
a b = = ,
( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , |
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. Pentru orice valuatie
| | s V N ∈ → , ( ) ( ) ( )
I
s F α β γ ∨ → =
b. Pentru orice valuatie
| | s V N ∈ → , ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
I
s F α γ β γ ∨ ↔ ∨ =
c. Pentru orice valuatie
| | s V N ∈ → , ( ) ( ) ( )
I
s T α γ β ∧ ↔ =
d. Pentru orice valuatie
| | s V N ∈ → , ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
I
s F α γ β γ ∨ ∧ ∨ =
____ 84. Fie limbajul de primul ordin
{ } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie formula
( ) X QX PXa α = ∀ → , XPSXX β = ∀ , PSab γ = ÷
Se considera L-structura
( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat
0, 1
I I
a b = = ,
( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , |
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. M este model pentru
( ) α β ∧
b. M este model pentru
( ) ( )
α β γ ∧ →÷
c. M este model pentru cel mult doua dintre formulele , , α β γ
d. Multimea
{ } , , α β γ este invalidabila.
____ 85. Fie limbajul de primul ordin
{ } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie formula
( ) X Y RXY PXY α = ∀ ∀ →÷ ,
( ) ( )
X YPXY RSbSX QX β = ∀ ∃ ∨ →
Se considera L-structura
( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat
0, 1
I I
a b = = ,
( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , |
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. M este model pentru
( ) α β ∧ c. M este model pentru
( ) β α →
b. M este model pentru
( ) α β → d. Toate afirmatiile precedente sunt
false.
Name: ________________________ ID: A
31
____ 86. Fie formula
( ) X YPXY Y XPXY α = ∀ ∃ →∃ ∀
a. α este formula valida c. α este validabila dar nu este valida
b. α este invalidabila d. α este tautologie
____ 87. Fie formula
( ) Y XPXY X YPXY α = ∃ ∀ →∀ ∃
a. α este formula valida c. α este falsificabila
b. α este invalidabila d. Toate afirmatiile precedente sunt false
____ 88. Notam cu M
+
pseudoinversa Penrose a matricei M .
a. Egalitatea ( ) ( ) BA AB
+ +
= este adevarata pentru orice , A B matrice patratice.
b. Egalitatea ( ) ( ) BA AB
+ +
= este adevarata pentru orice matrice A daca
T
B A = ,
unde
T
A este transpusa matricei A
c. Pentru orice matrice B , B B
+
=
d. Egalitatea ( ) ( ) BA AB
+ +
= este adevarata numai daca cel putin una din matricele
, A B este inversabila.
____ 89. Se considera secventa de instruire
4
1 1 1 1
,1 , , 1 , ,1 , , 1
1 1 1 1
S
¦ ¹ | | | − | | − | | | | | | | | | | | ¦ ¦
= − −
´ ` | | | | | | | |
− −
\ ¹ \ ¹ \ ¹ \ ¹ ¦ ¦ \ ¹ \ ¹ \ ¹ \ ¹ ¹ )
a. Secventa nu este linear separabila
b. Pentru orice vector al ponderilor sinaptice initial, procedura PERCEPTRON
determina o evolutie ciclica.
c. Exista vectori ai ponderilor sinaptice initiale astfel incat o memorie sinaptica
pentru separarea corecta a secventei
4
S este calculabila pe baza procedurii
PERCEPTRON.
d. Procedura ADALINE permite calculul unei memorii sinaptice pentru separarea
corecta a secventei
4
S
____ 90. Notam cu M
+
pseudoinversa Penrose a matricei M .
a. Exista matrice inversabile A astfel incat m n =
1
A A


b. Pentru orice matrice
nxm
A M ∈ ,
( ) ( )
T
T
A A
+
+
= numai daca m n = .
c. Nu exista
nxm
A M ∈ astfel incat A A
+
=
d. Daca m n = si
3
A A = atunci A A
+
=
____ 91. Fie t o t-norma inferior semicontinua; si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 ϕ × → astfel incat pentru orice
| | , 0,1 a b∈ , ( ) ( ) { }
, sup , a b c t a c b ϕ = ≤
a. ( ) ( )
, , t a a b b ϕ >
b. ( ) ( )
, , a t a b b φ <
c. a b ≤ daca si numai daca ( ) , 1 a b ϕ =
d. exista | | 0,1 b∈ astfel incat ( ) 1, b b ϕ ≠
Name: ________________________ ID: A
32
____ 92. Se considera relatia fuzzy definita de matricea de apartenenta
0.7 0.5 0 0
0 0 0 1
0 0.4 0 0
0 0 0.8 0
R
M
| |
|
|
=
|
|
\ ¹
a. Relatia are cel putin doua inchideri tranzitive max-min
b. a. Inchiderea tranzitiva max-min este unica si corespunde matricei de
apartenenta
0.7 0.5 0.5 0.5
0 0.4 0.8 1
0 0.4 0.4 0.4
0 0.4 0.8 0.4
R
M
| |
|
|
=
|
|
\ ¹
ɶ
c. Relatia nu admite inchidere tranzitiva.
d. a. Una din inchiderile tranzitive ale relatiei este data de matricea de
apartenenta
0.7 0.5 0.5 0.5
0 0.4 0.8 0.4
0 0.4 0.4 0.4
0 0.4 0.4 0.4
M
| |
|
|
=
|
|
\ ¹
____ 93. Se considera relatiile fuzzy binare definite prin matricele
0.7 0.4 0
0.9 1 0.4
0 0.7 1
0.7 0.9 0
R
M
| |
|
|
=
|
|
\ ¹
,
0.9 0.5 0.7 0.7
0.3 0.2 0 0.9
1 0 0.5 0.5
Q
M
| |
|
=
|
|
\ ¹
a. Compunerea max-min P Q nu este definita
b. Compunerea max-min P Q este definita si
0.8 0.15 0.4 0.45
1 0.14 0.5 0.63
0.5 0.2 0.28 0.54
P Q
M
| |
|
=
|
|
\ ¹

c. Compunerea max-min P Q este definita si
0.8 0.3 0.5 0.5
1 0.2 0.5 0.7
0.5 0.4 0.5 0.6
P Q
M
| |
|
=
|
|
\ ¹

d. Compunerile max-min P Q , Q P sunt definite si
P Q Q P
M M ≠

Name: ________________________ ID: A
33
____ 94. Se considera relatiile fuzzy binare definite prin matricele
0.3 0.5 0.8
0 0.7 1
0.4 0.6 0.5
R
M
| |
|
=
|
|
\ ¹
,
0.9 0.5 0.7 0.7
0.3 0.2 0 0.9
1 0 0.5 0.5
Q
M
| |
|
=
|
|
\ ¹
a. Compunerea max-produs P Q ⊙ nu este definita
b. Compunerea max-produs Q P ⊙ este definita
c. Compunerea max-produs P Q ⊙ este definita si
0.8 0.3 0.5 0.5
1 0.2 0.5 0.7
0.5 0.4 0.5 0.6
P Q
M
| |
|
=
|
|
\ ¹

d. Compunerea max-produs P Q ⊙ este definita si
0.8 0.15 0.4 0.45
1 0.14 0.5 0.63
0.5 0.2 0.28 0.54
P Q
M
| |
|
=
|
|
\ ¹

____ 95. Se considera relatia fyzzy binara Rdefinita de matricea
0.3 0.2
0 1
0.6 0.4
R
M
| |
|
=
|
|
\ ¹
a. Inversa relatiei R nu este definita
b. Inversa relatiei R este data de matricea
1
0.3 0 0.6
0.2 1 0.4
R
M

| |
=
|
\ ¹
c. Inversa relatiei R este definita si este o relatie crisp
d. Exista relatii fuzzy Q astfel incat
( )
1
1
Q Q



____ 96. Se considera relatia fuzzy binara R definita de matricea
0.7 0.4 0
0.9 1 0.4
0 0.7 1
0.7 0.9 0
R
M
| |
|
|
=
|
|
\ ¹
; notam cu
R
Λ
multimea nivelelor relatiei.
a. Multimea nivelelor relatiei R este { } 0, 0.4, 0.7, 0.9,1
R
Λ =
b. Multimea nivelelor relatiei R este { } 0.4, 0.7, 0.9
R
Λ =
c. Multimea nivelelor relatiei R este | | 0,1
R
Λ =
d. Multimea nivelelor relatiei R este ( ) 0,1
R
Λ =
Name: ________________________ ID: A
34
____ 97. Se considera relatia fuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , definita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x y X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X =0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b y a y a y b + + + + . Se noteaza prin
{ }
,
ij i j
R R X X

= ↓

proiectia relatiei R pe
i j
X X × .
a.
1
0.9 1 R x y = +
b.
12
0.5 , 0.4 , 1 , 0.8 , R x a x b y a y b = + + +
c.
12
0.5 , 0.4 , R x a x b = +
d.
1
0.8 0.5 R x y = +
____ 98. Se considera relatia fuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , definita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x y X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X =0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b y a y a y b + + + + . Se noteaza prin
{ }
,
ij i j
R R X X

= ↓

proiectia relatiei R pe
i j
X X × .
a.
13
0.5 ,* 0.4 , $ R x y = +
b.
13
0.9 ,* 0.4 ,* 0.8 , $ R x y y = + +
c.
3
1 * 0.8 $ R = +
d.
3
0.5 * 0.8 $ R = +
____ 99. Se considera relatia fuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , definita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x y X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X =0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b y a y a y b + + + + . Se noteaza prin
{ }
,
ij i j
R R X X

= ↓

proiectia relatiei R pe
i j
X X × .
a.
12
0.7 , 0.5 , 1 , 0.8 , R x a x b y a y b = + + +
b.
12
0.9 , 0.4 , 1 , 0.8 , R x a x b y a x b = + + +
c.
12
0.9 , 0.4 , 1 , 0.8 , R x b x b y a x a = + + +
d.
12
0.9 , 0.4 , 1 , 0.8 , R x a x b y a y b = + + +
Name: ________________________ ID: A
35
____ 100. Se considera relatia fuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , definita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x y X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X =0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b y a y a y b + + + +
Se noteaza prin
ij
R Y ↑

extensia cilindrica a relatiei
ij
R la domeniul
i j
X X Y × ×
a.
( ) ( ) ( )
12
12 3 12 3
, ,* , , $ , 0.9
R
R X R X
x a x a x a u u u
↑ ↑

= = =
b. ( )
12
, 0.9
R
x a u = si
( ) ( )
12 3 12 3
, ,* , , $
R X R X
x a x a u u
↑ ↑


c.
( ) ( )
12 3 12 3
, ,* , , $ 0.5
R X R X
x a x a u u
↑ ↑

= =
d.
( ) ( )
12
12 3
, ,* ,
R
R X
x a x a u u


<
____ 101. Se considera relatia fuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , definita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x y X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X =0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b y a y a y b + + + +
Se noteaza prin
ij
R Y ↑

extensia cilindrica a relatiei
ij
R la domeniul
i j
X X Y × ×
a.
( )
1 2 3
, , $ 0.5
R X X
y a u
↑ ×

=
b. ( ) ( )
1 2 3 12 3
, , $ , , $
R X
R X X
y a y a u u


↑ ×

=
c. ( ) ( )
1 2 3 12 3
, , $ , , $
R X
R X X
y a y a u u


↑ ×

<
d.
( )
1 2 3
, ,* 1
R X X
y a u
↑ ×


____ 102. Se considera relatia fuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , definita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x y X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X =0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b y a y a y b + + + +
Notam ( )
12 13 23
, , cil R R R relatia inchidere cilindrica a relatiilor
12 13 23
, , R R R .
a. ( )
12 13 23
, , 0.5 , , * 0.5 , ,* 0.7 , ,* cil R R R x a x b y a = + +
b. ( )
12 13 23
, , 0.7 , ,* 0.7 , , $ 0.4 , ,* 0.8 , , $ cil R R R y a y a y b y b = + + +
c.
( )
12 13 23
, , 0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.4 , ,* 0.8 , , $ cil R R R x a x b y a y a y b y b = + + + + +
d. niciuna dintre afirmatiile (a),(b),(c) nu este adevarata
Name: ________________________ ID: A
36
____ 103. Se considera ecuatia fuzzy
( )
0.1 0.7
0.2 0.8 0.6 0.3
0.9 1
p
| |
|
=
|
|
\ ¹

a. Ecuatia are o singura solutie
b. Ecuatia are o infinitate de solutii
c. Ecuatia nu are solutii.
d. Ecuatia are cel putin trei solutii.
____ 104. Se considera ecuatia fuzzy
( )
0.9 0.5
0.3 0.8 0.6 0.3
1 0.1
p
| |
|
=
|
|
\ ¹

a. ( ) 0.3 0.3 0.6 p = este solutie
b. Ecuatia are cel mult trei solutii
c. Ecuatia are cel putin doua solutii si cel mult sapte solutii
d. Toate afirmatiile (a),(b),(c) sunt false.
____ 105. Se considera ecuatia fuzzy
( )
0.1 0.4 0.5 0.1
0.9 0.7 0.2 0
0.8 0.7 0.5 0
0.8 1 0.5 0
0.1 0.3 0.6 0
p
| |
|
|
=
|
|
\ ¹

a. Ecuatia are cel putin doua solutii maximale
b. Ecuatia are un numar finit de solutii
c. Ecuatia nu are solutii minimale
d. ( ) 0 0.8 0.7 0.5 p = este solutia maximala a ecuatiei
____ 106. Se considera ecuatia fuzzy
( )
0.1 0.4 0.5 0.1
0.9 0.7 0.2 0
0.8 0.7 0.5 0
0.8 1 0.5 0
0.1 0.3 0.6 0
p
| |
|
|
=
|
|
\ ¹

a. Ecuatia are a singura solutie maximala si o singura solutie minimala
b. Multimea solutiilor minimale este
| | | | | |
( ) { } | | | | ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
1
1
: 0,1 0,1 0,1
, max 0, 1 : 0,1 0,1 1
, max 0,1 0,
, 1 min 1, 1 1
p p
p
p p
p
s
t a b a b n n a a
s a b a b p
t a b a b
× →
= + − → = −
¦ ¹
= − + ∈ ∞
´ `
¹ )
¦ ¹
¦ ¦

= − − + −
´ `

¦ ¦
¹ )
c. Multimea solutiilor ecuatiei este ( ) ( ) { }
0 0.8 0.5 0 , 0 0.8 0 0.5
d. Niciuna din afirmatiile (a).(b),(c) nu este adevarata
Name: ________________________ ID: A
37
____ 107. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 t × → , ( ) { } , max 0, 1 t a b a b = + − , | | | | : 0,1 0,1 n → , ( ) 1 n a a = −
a. Functia t este o t-conorma
b. Functia t este o t-norma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × → , ( ) { } , min 1, s a b a b = + este
t-conorma duala in raport cu functia de negatie n
c. Functia n nu este o functie de negatie
d. Functia t este o t-conorma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × → , ( ) { } , min 1, s a b a b = + este
t-norma duala in raport cu functia de negatie n
____ 108. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1
p
t × → ,
( ) ( ) ( )
1
, 1 min 1, 1 1
p p
p
p
t a b a b
¦ ¹
¦ ¦

= − − + −
´ `

¦ ¦
¹ )
, | | | | : 0,1 0,1 n → ,
( ) 1 n a a = − , ( ) 0, p∈ ∞
a. Functia
p
t este o t-norma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × → ,
( ) ( )
1
, max 0,1
p p
p
s a b a b
¦ ¹
= − +
´ `
¹ )
este t-conorma duala in raport cu functia de
negatie n
b. Functia
p
t este o t-conorma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × → ,
( ) ( )
1
, min 1,
p p
p
s a b a b
¦ ¹
= +
´ `
¹ )
este
t-norma duala in raport cu functia de negatie n
c. Functia
p
t este o t-conorma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × → ,
( ) ( )
1
, max 0,1
p p
p
s a b a b
¦ ¹
= − +
´ `
¹ )
este t-norma duala in raport cu functia de negatie
n
d. Functia
p
t este o t-norma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × → ,
( ) ( )
1
, min 1,
p p
p
s a b a b
¦ ¹
= +
´ `
¹ )
este t-conorma duala in raport cu functia de negatie
n
____ 109. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 t
λ
× → , ( )
1
, max 0,
1
a b ab
t a b
λ
λ
λ
+ − + ¦ ¹
=
´ `
+
¹ )
, ( ) 1, λ ∈ − ∞
a. Functia t
λ
este o t-conorma
b. Functia t
λ
este si t-norma si t-conorma
c. a. Duala functiei t
λ
in raport cu functia de negatie n este
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × → ,
( ) { } , max 0, s a b a b ab λ = + −
d. a. Duala functiei t
λ
in raport cu functia de negatie n este
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × → ,
( ) { } , max 0, s a b a b ab λ = + −
Name: ________________________ ID: A
38
____ 110. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1
p
t × → ,
( ) ( ) ( )
1
, 1 min 1, 1 1
p p
p
p
t a b a b
¦ ¹
¦ ¦

= − − + −
´ `

¦ ¦
¹ )
, ( ) 0, p∈ ∞ si
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 ϕ × → , ( ) ( )
{ }
, sup ,
p
a b c t a c b ϕ = ≤
a. ( )
1,
,
,
a b
a b
b a b
ϕ
≤ ¦
=
´
>
¹
b. ( )
min 1, , 0
,
1, 0
b
a
a b a
a
ϕ
¦ ¦ ¹

¦ ´ `
=
¹ ) ´
¦
=
¹
c. ( ) { } , min 1,1 a b a b ϕ = − +
d. Niciuna dintre afirmatiile (a),(b),(c) nu este adevarata
____ 111. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 t
λ
× → , ( )
1
, max 0,
1
a b ab
t a b
λ
λ
λ
+ − + ¦ ¹
=
´ `
+
¹ )
, ( ) 1, λ ∈ − ∞ si
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 ϕ × → , ( ) ( ) { }
, sup , a b c t a c b
λ
ϕ = ≤
a. ( )
min 1, , 0
,
1, 0
b
a
a b a
a
ϕ
¦ ¦ ¹

¦ ´ `
=
¹ ) ´
¦
=
¹
b. ( ) ( ) ( )
{ }
, max 0,1 1 1 a b b a
λ λ
ϕ = − − − −
c. Daca a b > atunci ( )
1
,
1
a b b
a b
a
λ
ϕ
λ
− + +
=
+
d. Pentru orice | | , 0,1 a b∈ , ( )
1
,
1
a b b
a b
a
λ
ϕ
λ
− + +
=
+
____ 112. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 t
λ
× → , ( )
1
1
1 , 0, 0
1 1
,
1
1, 0 0
a b
a b
t a b
a b
a sau b
λ λ
λ
λ
¦
− ≠ ≠
¦
¦
− − | | | |
=
+ + ´

| |
\ ¹ \ ¹ ¦

¦
= =
¹
, unde 0 λ > ,
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 ϕ × → , ( ) ( ) { }
, sup , a b c t a c b
λ
ϕ = ≤
a. Functia t
λ
este o t-conorma
b. Daca a>b>0 atunci
( )
1
1
,
1 1
1
a b
b a
b a
λ λ
λ
ϕ =

− − | | | |
+ −

| |
\ ¹ \ ¹


c. Daca a>b atunci
( )
( )( )
( ) ( )
1 1
,
1 1
b a b
a b
a a b
λ
ϕ
λ
+ − −
=
+ − −
d. Daca a>b atunci ( )
1
,
1
a b b
a b
a
λ
ϕ
λ
− + +
=
+
Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A
1
Subiecte tehnici avansate de programare licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei
celule din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
p -> urm == q -> urm -> urm
si
r-urm == q,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:
a. q, r, p c. r, q, p
b. p, q, r d. p, r, q
____ 2. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei
celule din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
Q == P -> urm -> urm
si
R -> urm == P -> urm -> urm,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:
a. Q, R, P c. P, R, Q
b. R, Q, P d. P, Q, R
____ 3. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei
celule din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa antepenultimei celule din
lista daca si numai daca este satisfacuta conditia
a. Q -> urm -> urm == P
b. P -> urm == Q
c. P -> urm -> urm == Q
d. Q -> urm == P -> urm -> urm
____ 4. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei
celule din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei celule din
lista daca si numai daca este satisfacuta conditia:
a. P -> urm -> urm == Q -> urm
b. P -> urm -> urm == Q
c. Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm
d. Q -> urm -> urm == P -> urm
____ 5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa
urmatoarei celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei
celule ce urmeaza a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre
urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare.
a. P -> URM = Q
b. Q -> URM = P
c. Q -> URM -> URM = P
d. P -> URM -> URM = Q
Name: ________________________ ID: A
2
____ 6. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin trei celule, fiecare celula retine in campul INFO un numar
intreg si in campul URM adresa urmatoarei celule din lista. Daca variabila PRIM memoreaza adresa
primei celule din lista, stabiliti care dintre secventele urmatoare afiseaza suma tuturor numerelor
memorate in lista, mai putin cele stocate de prima si ultima celula:
a. c.
b. d.
____ 7. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in
campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element
din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente
elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei.
a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);}
b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);}
c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);}
d. free(p);
____ 8. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din
lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca
in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma
executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5):
{ q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;}
in lista vor fi in ordine numerele:
a. 9, 5, 3, 6
b. 5, 9, 6, 3
c. 5, 3, 9, 6
d. 5, 3, 6, 9
Name: ________________________ ID: A
3
____ 9. O lista liniara simplu inlantuita formata dintr-un numar impar de cel putin 5 noduri are adresa primului
nod memorata in variabila prim. In campul urm al fiecarui nod al listei se memoreaza adresa urmatorului
element din lista. Adresa carui nod va fi memorata in variabila p, dupa executarea secventei de program:
{p = prim; q = prim;
while(q->urm) {
q = q -> urm -> urm;
p = p -> urm;
}
}
a. penultimul nod al listei
b. nodul aflat in mijlocul listei
c. ultimul nod al listei
d. nodul al treilea din lista
____ 10. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului
nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in
variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni
elimina corect penultimul element al listei?
a. {
p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next);
p->next=p->next->next;
}
b. {
p = prim;
while (p->next->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
c. {
p = prim;
while (p->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
d. prim -> next = prim->next -> next;
____ 11. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa
urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este
memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei
secvente de program
{
p = prim; q = p->next -> next;
while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;}
p -> next = q;
}
a. Eliminarea nodului din mijlocul listei
b. Eliminarea din lista a ultimului nod;
c. Eliminarea din lista a penultimului nod
d. Eliminarea celui de-al doilea nod al listei
Name: ________________________ ID: A
4
____ 12. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa
elementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua elemente,
care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei?
a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q);
b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru);
c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru;
d. free(p->adru);
____ 13. O lista liniara simplu inlantuita alocata dinamic, in care fiecare element memoreaza in campul nr un
numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din lista, contine exact trei elemente ale caror
adrese sunt memorate in variabilele p, q si r. Stiind ca q -> nr == 3, p -> nr == 5, r -> nr == 8, q -> urm !=
NULL, p -> urm == NULL si r -> urm == q, care este ordinea numerelor din lista?
a. 8, 3, 5
b. 5, 8, 3
c. 3, 8, 5
d. 5, 3, 8
____ 14. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare element retine in
campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p
retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre urmatoarele
secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata exact odata.
a. t = p;
while(t -> urm != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
b. t = p;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
c. t = p;
while(t != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
d. t = p->urm;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
____ 15. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4 elemente,
fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa elementului
precedent, iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui
de-al treilea element al listei?
a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf);
b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf);
c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm);
d. printf(“%d “, p->urm -> urm);
Name: ________________________ ID: A
5
____ 16. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic, in care
fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator.
Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei?
a. q = p; do{
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
} while (q != p);
b. q = p; while (q -> urm != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
c. q = p; while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
d. q = p->urm;
while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
____ 17. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se noteaza
cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se elimina un
element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4); AD(5);?
a. 1, 4, 5
b. 5, 4, 2
c. 3, 4, 5
d. 5, 4, 3
____ 18. Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza cu
PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se extrage
elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(); PUSH(3);
POP(); PUSH(4); PUSH(5);
a. 5
4
3
b. 5
4
1
c. 2
3
5
d. 1
4
5
____ 19. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa
nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm
care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei
while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;}
continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi:
a. 0, 1, 0, 2,0
b. 1, 2, 1, 2, 0
c. 0, 1, 1, 2, 0
d. 0, 1, 0, 1, 0
____ 20. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste
liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in
campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm ->
urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei.
a. 4 c. 3
b. 5 d. 2
Name: ________________________ ID: A
6
____ 21. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta
ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului
urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt necesare pentru ca
toate elementele din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare:
p = prim;
do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;}
while (p != prim);
a. 5 c. 3
b. 2 d. 4
____ 22. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza pentru
fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa
(variabila q este de acelasi tip cu variabila p):
a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}
b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p);
c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;}
d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);
____ 23. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza adresa de
inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul next
adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program:
while (vf && vf -> info %2 == 0) {
aux = vf;
vf = aux-> next;
free (aux);
}
Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci:
a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare.
b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar.
c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare.
d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.
____ 24. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina
elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea
continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element.
Care va fi numarul de ordine al elementului ramas?
a. 2 c. 3
b. 7 d. 4
____ 25. Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului anterior,
iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca p retine
adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia
p->st->st == p->dr sa fie adevarata?
a. 5 c. 2
b. 3 d. 4
Name: ________________________ ID: A
7
____ 26. Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar natural), in
aceasta ordine, numerele: 3, 4, 5, 6, 7, 8. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent,
respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv
ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi continutul
listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este:
void sub(){
nod *man = sf;
while(man->inf > sf -> inf /2) man = man ->st;
nod *q = man;
man -> st -> dr = q -> dr;
q -> dr -> st = man -> st;
free(q);
}
a. 3, 5, 6, 7, 8
b. 4, 5, 6, 7, 8
c. 3, 4, 5, 6, 7, 8
d. 3, 4, 6, 7, 8
____ 27. Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar natural), in
aceasta ordine, numerele: 7, 5, 6, 2, 4, 6. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent,
respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv
ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi continutul
listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este:
void sub(){
nod *man = sf;
while(man->inf > sf -> inf ) man = man ->st;
nod *q = man;
man -> st -> dr = q -> dr;
q -> dr -> st = man -> st;
free(q);
}
a. 7, 5, 6, 2, 4, 6
b. 7, 5, 6, 2, 6
c. 7, 5, 6, 4, 6
d. 7, 5, 6, 2, 4
____ 28. Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar natural), in
aceasta ordine, numerele: 9, 7, 8, 3, 2, 4. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent,
respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv
ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi continutul
listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este:
void sub(){
nod *man = sf;
while(man->inf > sf -> inf ) man = man ->st;
nod *q = man;
man -> st -> dr = q -> dr;
q -> dr -> st = man -> st;
free(q);
}
a. 9, 7, 3, 2, 4 c. 9, 7, 8, 3, 2
b. 9, 7, 8, 2, 4 d. 9, 8, 3, 2, 7
Name: ________________________ ID: A
8
____ 29. Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator
din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute
conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. Atunci lista are
a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente
b. exact 2 elemente d. exact 1 element
____ 30. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1] = 10, a[2] =
20, a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10,
atunci primul element care iese din stiva este:
a. a[6] c. a[5]
b. a[1] d. a[0]
____ 31. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, cu cel putin un element, fiecare nod retine in campul adr adresa
elementului urmator din lista. Daca p este o variabila care retine adresa primului element din lista, iar q
este o variabila care poate sa retina adresa unui element din lista, care dintre urmatoarele secvente de
instructiuni calculeaza in variabila nr, de tip int, numarul de elemente al listei?
a. nr = 0; q = p; while(q != p) {nr++; q = q -> adr;}
b. nr = 0; q = p; do {nr ++; q = q -> adr;} while (q != p);
c. nr = 0; q = p; do {nr ++; q = p -> adr;} while (q != p);
d. nr = 0; q = p; while (p != q){ nr ++; p = p -> adr;}
____ 32. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din
lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are
valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri.
a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p
b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL
____ 33. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule:
int f(int a, int b){
if (a<b) return a; else return f(a-b, b);
}
Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data?
a. int f(int a, int b){return a*b;}
b. int f(int a, int b){return a-b+1;}
c. int f(int a, int b){return a%b;}
d. int f(int a, int b){return a/b;}
____ 34. Se considera definitia
void f(int n){
int j;
if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);}
}
Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)?
a. 1122 c. 121
b. 112 d. 1121
____ 35. Se considera definitia:
long f(int n){
if (n == 0) return 1;
else if (n == 1) return 4;
else return f(n-1) - f(n-2);
}
Stabiliti ce valoasre returneaza apelul f(7).
a. 1 c. -4
b. -3 d. 4
Name: ________________________ ID: A
9
____ 36. Se considera definitia
long f(int n, int k){
if (n == k || k == 1) return 1;
if (n < k) return 0;
long s=0, i;
for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i);
return s;
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3).
a. 3 c. 2
b. 1 d. 4
____ 37. Se considera definitia:
long f(int x, int y){
if (x == y || x == 0) return 1;
else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1);
}
Ce valoare returneaza apelul f(8,10)?
a. 50 c. 40
b. 45 d. 55
____ 38. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.
void star(int i){
if(i<10) {
printf(“*”);
if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1);
}
}
Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)?
a. int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10};
b. int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2};
c. int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10};
d. int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};
____ 39. Pentru o valoare naturala mai mare decat 1 memorata in variabila globala n, subprogramul urmator
afiseaza cel mai mare divizor al lui n, mai mic decat n, la apelul divi(n).
void divi(long i){
if ( ... == 0) printf(“%ld”, ...); else divi(i-1);
}
Cu ce expresii trebuie completate punctele de suspensie?
a. n % i si i c. n%(i-1)=0 si i
b. n% (i-1) si i-1 d. n%i si i-1
Name: ________________________ ID: A
10
____ 40. Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global),
M este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0], p[1] si p[2],
cu ce trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se
afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM?
void G(int k){
int i;
for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);}
}
a. a = 0, b = 10, c = 3 c. a = 1, b = 9, c = 3
b. a = 1, b = 3, c = 9 d. a = 1, b = 9, c = 2
____ 41. Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)?
void ex(int x){
if (x != 0){
printf(“%d”, x %10);
ex(x/10);
}
}
a. 012 c. 021
b. 120 d. 21
____ 42. O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti.
Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp
t
i
, 1 ≤ i ≤ n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci
a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa
b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa
____ 43. Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.
Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea
strategiei Greedy de tip Kruskal, este:
a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7)
b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4)
c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)
Name: ________________________ ID: A
11
____ 44. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot fi
jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare
spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura:
1: [10, 15)
2: [2, 4)
3: [7, 9)
4: [21, 25)
5: [10, 12)
6: [12, 15)
7: [7, 8)
8: [20, 27)
Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de
spectacole?
a. 2, 3, 5, 6, 8
b. 1, 8
c. 2, 4, 5, 6, 7
d. 2, 3, 1, 8
____ 45. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile 8kg,
6kg si 4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU.
Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip, atunci
solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia):
a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1)
b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0)
____ 46. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare i fiind data
prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata
la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot
executa doua lucrari in acelasi timp.
Se considera datele de intrare:
i t[i] p[i]
1 4 50
2 3 40
3 2 60
4 3 20
5 4 70
6 2 10
7 1 130
Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine?
a. 10 c. 20
b. 130 d. 70
____ 47. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu
proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt:
00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie?
a. 01110 c. 01011
b. 01100 d. 01101
____ 48. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 5 cifre binare (0 si 1). Numarul
tuturor solutiilor generate va fi egal cu :
a. 5 c. 10
b. 32 d. 31
Name: ________________________ ID: A
12
____ 49. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o
solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x
1
, x
2
, ..., x
n
. Daca sunt deja generate valori
pentru componentele x
1
, x
2
, ..., x
k-1
, iar pentru componenta x
k
(1 <k<n)au fost testate toate valorile
posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila, atunci:
a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x
k-1
.
b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x
1
, oricare ar fi valoarea k.
c. se incheie algoritmul.
d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta x
k+1
.
____ 50. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine strict
crescatoare, formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel
incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate?
1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406
a. numai 3)
b. atat 3) cat si 5)
c. atat 3) cat si 4)
d. numai 4)
____ 51. Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale
formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1, 7, 16}, {1, 7,
12}. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in
ordinea generarii lor:
{1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12}
a. {1, 16, 12}
b. {5, 16, 12}
c. {7, 5, 16}
d. {7, 5, 12}
____ 52. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre
distincte alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care precede si
numarul care urmeaza secventei de numere generate:
19075; 51079; 51097
a. 19057, 57019
b. 15079, 71059
c. 19057, 59071
d. 15097, 71095
____ 53. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 ≤ n ≤ 10, se utilizeaza un
algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3}, {1,
2}, {1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul submultimilor
generate, solutia a 7-a va fi:
a. {1,3}
b. {4}
c. {1,2,3}
d. {1,4}
____ 54. Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza
perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea
aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4}x{2, 3, 4}?
a. 12 c. 81
b. 10 d. 6
Name: ________________________ ID: A
13
____ 55. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand
primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii
consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind
aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu
6, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii
consecutive cel mult 2, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6)
b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6)
c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6)
d. in total sunt generate 13 solutii.
____ 56. Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au suma cifrelor
egala cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0, 1 si
2 care au suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare?
a. 120
b. 1002
c. 201
d. 210
____ 57. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea {a, c, e, m, v,
s}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi
b. combinarilor d. permutarilor
____ 58. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala cu
un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru valorile
k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera
pentru k = 3 si s=8?
a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431
b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143
____ 59. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se
genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3,
1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A = {a}, B
={a, b}, C = {b, c, d}, atunci cel de-al patrulea element generat este:

a. (a, b, c) c. (a, b, b)
b. (a, c, b) d. (a, c, d)
____ 60. Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte
(abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine, toate
solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile pentru
scrierea numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista?
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6
____ 61. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se
genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1,
4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor
AxBxC unde A = {x, y}, B = {x}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al treilea element generat este:
a. (x, x, y) c. (x, x, z)
b. (x, y, x) d. (x, y, z)
____ 62. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente, fiecare element putand fi oricare numar din
multimea {1, 2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. permutarilor c. produsului cartezian
b. combinarilor d. aranjamentelor
Name: ________________________ ID: A
14
____ 63. In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii
{a, c, e, q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine:
aa, ac, ae, aq, ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte
formate din 4 litere ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in
cuvant, care este penultimul cuvant generat?
a. fefa c. feef
b. fafe d. fefe
____ 64. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat fiecare
numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest algoritm
genereaza numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324, 412,
b413, 421, 423, 431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre,
fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul
generat imedia dupa 4325.
a. 4351 c. 4521
b. 5123 d. 4321
____ 65. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. Fiecare numar
contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331, 1551,
3113, 3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate
numerele palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,
9}. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera.
a. 99 c. 36
b. 40 d. 72
____ 66. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A
1
, A
2
, ..., A
n
.
Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1, 2, 3},
N = {1, 2} si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui
algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM?
a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1)
b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1)
____ 67. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar
generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere
reprezinta o solutie a algoritmului?
a. 235 c. 281
b. 986 d. 455
____ 68. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8
dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui vector
c = (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. Stiind ca primele doua
solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de
algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6).
a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6)
b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6)
____ 69. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand
primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii
consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind
aceeasi metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu
5, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).
b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5).
c. penultima solutie generata este (2, 4, 5).
d. in total sunt generate 5 solutii.
Name: ________________________ ID: A
15
____ 70. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data, cifra 2
de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323,
...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata?
a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321
b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2.
c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2.
d. Penultimul numar generat este 333122.
____ 71. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet.
Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec?
a. teica c. ticae
b. tieac d. tiace
____ 72. Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a verifica
daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este
succesiunea corecta de elemente cu care se compara x?
a. 1, 3, 5
b. 7, 5, 3
c. 7, 3, 5
d. 21, 16, 10, 7, 5, 3
____ 73. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4, 6, 7). In urma
interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele:
a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea
b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7)
____ 74. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un
algoritm eficient de tip:
a. interclasare c. cautare binara
b. quicksort d. backtracking
____ 75. Fie secventele de numere:
i) 1, 4, 6, 8, 9
ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1
iii) 2, 3, 8, 5, 9
Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile
a. numai secventei i) c. numai secventei ii)
b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)
____ 76. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.
Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul cerut
de algoritm este:
a. O(n) c. O(n log
2
n)
b. O(n
2
) d. O(n ln n)
____ 77. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza:
a. numai metoda backtracking
b. numai metoda Divide et Impera
c. numai metoda Gready
d. numai metoda eliminarii stivei
e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei
____ 78. Se considera algoritmul cautarii binare si 2
k-1
≤ n ≤ 2
k
. In cazul unei cautari cu succes se fac
a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii
b. exact k comparatii d. n comparatii
Name: ________________________ ID: A
16
____ 79. Fie S(n) numarul de comparatii necesar sortarii a n siruri de caractere prin metoda insertiei binare,
Atunci S(n) este
a. n log
2
n




− 2
log
2
n




+ 1 c. n log
2
n




− 2
log
2
n




− 1
b. n log
2
n




+ 2
log
2
n




+ 1 d. n log
2
n




+ 2
log
2
n




− 1
____ 80. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n)
numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) =
a. O(n) c. O(n ln n)
b. O(n
2
) d. O(n log
2
n)
____ 81. Se considera functia C din biblioteca standard:
void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *));
Atunci:
a. f este functie de comparare definita de
utilizator
c. s este adresa elementului ce va fi cautat
b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului
in care se face cautarea
____ 82. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent
drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa
descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1
____ 83. Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O
1
, O
2
,
..., O
n
, se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa O
p
, O
p+1
, ...., O
q
se
reprezinta prin perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu:
a. (1, n)
b. (n+1, ∞)
c. (p, q) cu q = p+1
d. (p, q) cu q-p ≤ ε, unde ε este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.
____ 84. Gasiti elementul f(20) din sirul definit prin relatia (f(n))
2
= 8(f(n-1))
2,
unde f(0) = 2
a. 2
30
c. 2
19
b. 2
20
d. 2
31
____ 85. Se considera relatia de recurenbta neomogena de ordinul intai f(n) - f(n-1) = 9n
2
, f(0) = 8, n>0; Atunci
f(n) =
a. 8 +
3n(n + 1)(2n + 1)
6
c. 8 +
6n(n + 1)(2n + 1)
9
b. 9 +
8n(n + 1)(2n + 1)
6
d. 8 +
3n(n + 1)(2n + 1)
2
____ 86. Se considera relatia de recurenta f(n) - 7f(n-1) = 9(5
n
), n > 0; f(0) = 3. Atunci f(n) =
a.
9
2
7
n

51
2
5
n + 1
c.
51
2
7
n

9
2
5
n + 1
b.
51
2
7
n + 1

9
2
5
n
d.
9
2
7
n + 1

51
2
5
n
____ 87. Solutia f(n) a relatiei de recurenta f(n) - 7f(n-1) = 9(7
n
), n>0, f(0) = 3, este
a. (9n+3)7
n
c. (9n+9)7
n
b. (3n+9)7
n
d. (3n+3)7
n
Name: ________________________ ID: A
17
____ 88. Solutia relatiei de recurenta f(n) = 6 f(n-1) - 9 f(n-2), n≥0, f(0) = 1, f(1) = 2 este f(n) =
a. 3
n
-n3
n-1
c. 3
n+1
-n3
n
b. 3
n-1
-n3
n
d. 3
n+1
-n3
n-1
____ 89. Solutia relatiei de recurenta f(n) = 2f(n-1) - 4f(n-2), n>1, f(0)=1, f(1) = 3 este f(n) =
a. 2
n + 1
(cos(nπ / 3) +
2
3
sin(nπ / 3)) c. 2
n
(cos(2nπ / 3) +
1
3
sin(2nπ / 3))
b. 2
n
(cos(nπ / 3) +
2
3
sin(nπ / 3)) d. 2
n
(cos(nπ / 2) +
1
3
sin(nπ / 2))
Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A
1
Subiecte algebra licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 1. Fie functia : f A B → cu proprietatea:
( )
1 2
, x x A A ∀ ∈ × , ( ) ( )
1 2 1 2
x x f x f x ≠ ⇒ ≠ .
Care din următoarele afirmatii este adevărată?
a. f este surjectivă
b. f este injectivă
c. f este bijectivă
____ 2. Fie : f → ℤ ℤ, ( ) 2 1 f x x = + . Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. f este bijectivă
b. f este surjectivă
c. f este injectivă
____ 3. Fie : f → ℚ ℚ, ( ) 2 1 f x x = + . Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. f este bijectivă
b. f nu este bijectivă
____ 4. Fie : f A B → , si : g B C → două functii injective. Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. g f este injectivă
b. g f nu este injectivă
____ 5. Fie { } 0,1, 2, 3, 4 A = . Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. x ∀ ∈ℤ, a A ∃ ∈ astfel încât ( ) mod5 x a =
b. x ∃ ∈ℤ astfel încât a A ∀ ∈ , ( ) mod5 x a ≠
____ 6. Constanta a∈ℝ este astfel încât legea de compozitie ‘*’ definită prin
( )
2
, : * x y x y xy ax ay ∀ ∈ = + + ℝ
este asociativă. Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. { } 2, 5 a ∈
b. { } 0,1 a∈
c. 3 a =
____ 7. Fie grupul simetric S
3

Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ (grupul permutarilor de ordinul 3). Atunci numărul subgrupurilor lui
3
S este:
a. 6
b. 4
c. 3
Name: ________________________ ID: A
2
____ 8. Fie grupul simetric S
3

Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ (grupul permutarilor de ordinul 3). Atunci numărul subgrupurilor normale ale
lui
3
S este:
a. 1
b. 3
c. 4
____ 9. Fie permutarea
6
S σ ∈ ,
|
|
¹
|

\
|
=
4 6 2 5 1 3
6 5 4 3 2 1
σ
Atunci numărul inversiunilor permutării σ este:
a. 7
b. 5
c. 3
____ 10. Fie permutarea
6
S σ ∈ ,
|
|
¹
|

\
|
=
5 6 1 4 2 3
6 5 4 3 2 1
σ
Atunci ordinul lui σ în
6
S este:
a. 3
b. 5
c. 6
____ 11. Fie
*
: f → ℤ ℂ ,
n
k
i
n
k
k f
π π 2
sin
2
cos ) ( + = , unde
*
n∈ℕ . Atunci ( )
2
, h k ∀ ∈ℤ :
a. ( ) ( ) ( ) f h k f h f k + = +
b. ( ) ( ) ( ) f h k f h f k + =
c. ( ) ( ) ( ) f hk f h f k =
____ 12. Fie morfismul de grupuri
*
: f → ℤ ℂ ,
5
2
sin
5
2
cos ) (
π π k
i
k
k f + = . Atunci:
a. ( ) 1 Im i f + ∈
b. ( ) ( )
6 card Im f =
c. ( ) { }
5 5 Ker f q q = = ∈ ℤ ℤ
____ 13. Fie
( ) { }
2 2 , a b a b = + ∈ ℚ ℚ . Atunci
( ) ( )
2 , , + ℚ i este:
a. corp comutativ
b. inel comutativ cu divizori ai lui zero
Name: ________________________ ID: A
3
____ 14. Fie K un subcorp al corpului ℝ. Atunci:
a. K ≠ ℚ si K ⊂ ℚ
b. K = ℚ∩ ℤ
c. K ⊆ ℚ
____ 15. Fie | |
4
ˆ ˆ
3 2 f X X = + ∈ℤ . Atunci:
a. ( ) | |
4
g X X ∀ ∈ℤ , ( ) ( )
ˆ
1 f X g X ≠
b. ( ) | |
4
g X X ∃ ∈ℤ , ( )
ˆ
0 g X ≠ astfel încât ( ) ( )
ˆ
0 f X g X =
c. ( ) | |
4
g X X ∃ ∈ℤ astfel încât ( ) ( )
ˆ
1 f X g X =
____ 16. Fie ( )
2
, A B∈M ℝ ,
2 2
cos sin
2 2
sin cos
n n
A
n n
π π
π π
| |

|
= |
|
|
\ ¹
,
1 0
0 1
B
| |
=
|

\ ¹
,
*
n∈ℕ . Atunci:
a. AB BA =
b.
1 n
AB BA

=
c.
1
2
n
A I

=
____ 17. Una din afirmatiile următoare este adevărată:
a.
5
ˆ
ˆ, a b ∀ ∈ℤ , ( )
5 5
5
b a b a
ˆ
ˆ
ˆ
ˆ + = +
b.
5
ˆ
ˆ, a b ∃ ∈ℤ astfel încât ( )
5 5
5
b a b a
ˆ
ˆ
ˆ
ˆ + ≠ +
c. ( ) ( ) | |
5
, f X g X X ∃ ∈ℤ astfel încât ( ) (X) (X) (X) (X)
5 5 5
g f g f + ≠ +
____ 18. Fie
3
ˆ ˆ
ˆ 1
ˆ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˆ 0 1 , ,
ˆ ˆ ˆ
0 0 1
a b
G c a b c
¦ ¹
| |
¦ ¦
|
¦ ¦
= | ∈
´ `
|
¦ ¦
|
¦ ¦
\ ¹
¹ )
ℤ . Atunci A G ∀ ∈ :
a.
3
A A =
b.
3
3
A I =
c.
3 2
A A =
____ 19. Fie
n
S σ ∈ , 3 n = , cu proprietatea
n
S π ∀ ∈ : σ π π σ = . Atunci:
a. ( ) 1, 2 σ =
b. e σ = =permutarea identică
c. ( ) 1, 2, 3 σ =
Name: ________________________ ID: A
4
____ 20. Fie G un grup cu proprietatea x G ∀ ∈ :
2
x e = . Atunci grupul G este:
a. izomorf cu ( )
6
, + ℤ
b. Comutativ
c. izomorf cu ( )
3
, S
____ 21. Fie
3
ˆ
ˆ
ˆ
ˆ,
ˆ
ˆ
a b
K a b
b a
¦ ¹
| |
¦ ¦
= ∈ |
´ `
|

¦ ¦
\ ¹
¹ )
ℤ . Atunci ( ) , , K + i este:
a. corp comutativ cu 9 elemente
b. inel cu divizori ai lui zero
c. corp necomutativ cu 9 elemente
____ 22. Fie
2 2 2 2 2 2
x y z
d y z x z x y
y z x z x y
= + + +
+ + +
, unde , , x y z R ∈ . Avem
a.
( )( )( )( ) d z x z y y x x y z = − − − − −
b.
( )( )( ) ( ) d z x z y y x x y z = − − − + +
c.
( )( )( ) ( ) d z x z y y x x y z = − − − − +
____ 23. Fie matricea
( )
n
A M R ∈ ,
( )
ij
A a = , unde
1
1
ij
daca i j
a
daca i j
− ≤ ¦
=
´
>
¹
. Avem
a. det 0 A =
b. det 2 1 A n = +
c. ( )
1
det 1 2
n
n
A

= −
____ 24. Fie matricele A si A,
1 1 1
1 1 1
2 1 1 1
A
α
β
− | |
|
=
|
|
− −
\ ¹
,
1 1 1
1 1 1 1
2 1 1 1 1
A
α γ
β
− | |
|
= −
|
|
− −
\ ¹
, unde , , R α β γ ∈ .
Daca rang rang 2 A A = = , atunci
a. 1 α = − , 1 β = − , 1 γ =
b. β γ =
c. 2 α = − , 2 β = , 1 γ =
____ 25. Fie sistemul
( ) S ,
( ) S ( ) ( ) ( )
0
0
0
x y z
x y z
x y z
β γ α γ α β
βγ αγ αβ
+ + = ¦
¦
+ + + + + =
´
¦
+ + =
¹
, , , R α β γ ∈ .
Daca sistemul
( ) S are solutie unica, atunci
a. 1 α β = = , 2 γ =
b. 3 α β γ = = =
c.
( )( )( ) 0 α β β γ γ α − − − ≠
Name: ________________________ ID: A
5
____ 26. Fie matricea ( )
3 6
ˆ ˆ
ˆ 2 3
ˆ ˆ ˆ
1 2
ˆ ˆ ˆ
4 1 2
a
A b M Z
| |
|
| = ∈
|
|
\ ¹
. Atunci
a. A este inversabila daca
ˆ
ˆ 2 a = si
ˆ ˆ
1 b =
b. A este inversabila daca
ˆ
ˆ 1 a = si
ˆ ˆ
2 b =
c. A este inversabila daca
ˆ
ˆ 3 a = si
ˆ ˆ
2 b =
____ 27. Fie sistemul
( ) S cu coeficienti in corpul
5
Z ,
( ) S
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
ˆ ˆ ˆ ˆ
2 3 2 2
ˆ ˆ ˆ
4 3 1
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
3 2 4 3 3
x x x x
x x x x
x x x x
¦
+ + + =
¦
¦
+ + + =
´
¦
+ + + =
¦
¹
.
Atunci
a. sistemul
( ) S are solutie unica
b. sistemul
( ) S are exact 25 de solutii
c. sistemul
( ) S are o infinitate de solutii
____ 28. Fie matricea
1 3 1
1 1 0
0 1 2
m
A m
m
− | |
|
= −
|
|
\ ¹
, unde m C ∈ . Atunci
a. exista m C ∈ astfel incat rang 2 A =
b. exista m C ∈ astfel incat rang 1 A =
c. rang 3 A = oricare ar fi m C ∈
____ 29. Fie
0 1 1
, , ..., ,
n
a a a R λ

∈ si
0 1 2 2 1
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 0 1
n n
d
a a a a a
λ
λ
λ
λ
− −


=

+


⋮ ⋮ ⋮ ⋱ ⋮ ⋮


. Atunci
a.
2 1
0 1 2 1
...
n n
n
d a a a a λ λ λ λ


= + + + + +
b. 0 d =
c.
0 1 1
...
n
n
d a a a λ

= +
____ 30. Fie
( )
n
A M R ∈ ,
x y y y
y x y y
A
y y x y
+ | |
|
+
|
=
|
|
+
\ ¹


⋮ ⋮ ⋱ ⋮

si det d A = . Atunci
a. ( )
1 n
d nx y

= +
b.
( )
1 n
d x ny x

= +
c.
n n
d x y = +
Name: ________________________ ID: A
6
____ 31. Fie
2 0 1
1 1 1
0 1 0
A
− | |
|
= −
|
|
\ ¹
, R λ ∈ si
1
3
2
3
x
x x R
x
| |
|
= ∈
|
|
\ ¹
,
0
0
0
x
| |
|

|
|
\ ¹
, astfel incat Ax x λ = . Atunci
a. λ ∈ −1 { }
b. λ ∈ 1,− 2 { }
c. λ ∈ 9,− 4, 5 { }
____ 32. Fie
1 2 4
1 2 3
1 2 2 4
A
α
β
β
| |
|
=
|
|
\ ¹
cu , R α β ∈ . Daca rang 2 A = , atunci
a. 2 α = , 1 β = −
b. 0 α = , 3 β =
c. 1 α = ,
1
2
β =
____ 33. Fie G,•
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ un grup de ordin 7 sia ∈ G, a ≠ e, unde e este elementul neutru. Avem
a. a
3
= a
23
c. a
3
= a
25
b. a
3
= a
24
____ 34. Fie σ ∈ S
5
, σ =
1 2 3 4 5
3 5 4 1 2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
. Avem
a. σ
632
= σ
2
c. σ
632
= σ
4
b. σ
632
= σ
3
____ 35. Fie f X
1
, X
2
, X
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ ∈ ò X
1
, X
2
, X
3
È
Î
Í
Í
Í
˘
˚
˙
˙
˙
, f X
1
, X
2
, X
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = X
1
− X
2
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
2
+ X
2
− X
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
2
+ X
3
− X
1
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
2
. Avem
a. ∀σ ∈ S
3
, f X
σ 1 ( )
, X
σ 2 ( )
, X
σ 3 ( )
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ =
= f X
1
, X
2
, X
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
b. ∃σ ∈ S
3
, f X
σ 1 ( )
, X
σ 2 ( )
, X
σ 3 ( )
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ ≠
≠ f X
1
, X
2
, X
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
____ 36. Fie A ∈ M
2
ò ( ) astfel incat det A = 1. Atunci:
a. det A
−1
= −1 c. det A
−1
= 1
b. det A
−1
=
1
2
____ 37. Fie A ∈ M
2
ò ( ) astfel incat det A = −2. Atunci:
a. det A
−1
= 2 c. det A
−1
=
1
2
b. det A
−1
= −
1
2
____ 38. Fie A, B∈ M
2
ò ( ) astfel incat det A = 1 si det B ≠ 0. Atunci:
a. det BAB
−1 Ê
Ë
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
= det B c. det BAB
−1 Ê
Ë
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
= 1
b. det BAB
−1 Ê
Ë
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
= −1
____ 39. Fie p un numar prim si n numarul de subgrupurilor grupului Z
p
, +
Ê
Ë
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜, p > 2. Atunci
a. n = p c. n = 2
b. n = p
2
Name: ________________________ ID: A
7
____ 40. Fie n numarul de subgrupurilor grupului Z
8
, +
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜. Atunci
a. n = 3 c. n = 4
b. n = 2
____ 41. Fie G un grup, a ∈ G si aplicatia ϕ:G → G, ϕ x ( ) = axa
−1
. Atunci:
a. ∃b ∈ G astfel incat ϕ x ( ) ≠ b, ∀x ∈ G c. ∃x
1
, x
2
∈ G, x
1
≠ x
2
astfel incat
ϕ x
1
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = ϕ x
2
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
b. ϕ xy
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = ϕ x ( )ϕ y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜, ∀x, y ∈ G
____ 42. Fie I =
3a 3b
3c 3d
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
a, b, c, d ∈ Z
'
'
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
¸
˝
˛
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
⊂ M
2
Z ( ) . Avem
a. I nu este ideal la stanga al inelului
M
2
Z ( )
c. I nu este ideal la dreapta al inelului
M
2
Z ( )
b. I este ideal bilateral al inelului M
2
Z ( )
____ 43. Fie polinomul f X ( ) = X
3
+ 2
8
X + 2
8
∈ Z
3
X [ ]. Atunci:
a. ∃a8 ∈ Z
3
astfel incat f a8 ( ) = 1
8
c. f c8 ( ) = 2
8
, ∀c8 ∈ Z
3
b. ∃b
8
∈ Z
3
astfel incat f b
8
Ê
Ë
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
= 0
8
____ 44. Fie A =
a b
c d
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
∈ M
2
ò ( ). Atunci:
a. A
2
− a + d ( )A + ad − bc ( ) = O
2
c. A
2
− a + d ( )A+ ad − bc ( ) = 3I
2
b. A
2
− a + d ( )A+ ad − bc ( ) = 2I
2
____ 45. Fie ecuatia σ û x = π, unde σ, π ∈ S
5
, σ =
1 2 3 4 5
3 4 2 1 5
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
, π =
1 2 3 4 5
1 5 4 2 3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
. Atunci:
a. x =
1 2 3 4 5
2 3 4 5 1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
c. x =
1 2 3 4 5
3 4 5 1 2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
b. x =
1 2 3 4 5
4 5 2 3 1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
____ 46. Fie ecuatia AX = B, unde A, B ∈ M
2
Z
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜, A =
2
8
2
8
1
8
2
8
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
, B =
0
8
2
8
1
8
0
8
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
. Atunci:
a. X =
2
8
2
8
1
8
2
8
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
c. X =
2
8
0
8
0
8
2
8
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
b. X =
1
8
1
8
2
8
1
8
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
Name: ________________________ ID: A
8
____ 47. Fie U multimea elementelor inversabile ale inelului Z
12
. Avem:
a. U = 5
8
, 9
8
, 11
8
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
c. U = 1
8
, 5
8
, 7
8
, 11
8
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
b. U = 3
8
, 7
8
, 11
8
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
____ 48. Fie f X
1
, X
2
, X
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ ∈ ò X
1
, X
2
, X
3
È
Î
Í
Í
Í
˘
˚
˙
˙
˙
, f X
1
, X
2
, X
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = X
1
X
2
X
3
+ X
1
X
2
+ X
2
X
3
+ X
1
X
3
+ λ X
1
+ X
2
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ , cu
λ ∈ ò. Daca f X
σ 1 ( )
, X
σ 2 ( )
, X
σ 3 ( )
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = f X
1
, X
2
, X
3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜, ∀σ ∈ S
3
, avem
a. λ = 1 c. λ = 0
b. λ = −1
____ 49.
Sa se afle valorile lui a, pentru care sistemul urmator are solutii nenule
x + 4y + z − 2t = 0
2x − 5y − 4z + 2t = 0
5x + 3y − 3z + 4t = 0
2x − ay − 2z = 0
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
a.
2
3
c.
1
3
b. 1 d. 2
____ 50. Sa se rezolve ecuatia matriciala X ⋅
1 2 3
2 3 4
3 4 1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
=
6 9 8
0 1 6
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
a.
1 1 1
1 1 −1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
c.
1 1 −1
1 1 −1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
b.
1 1 1
1 1 1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
d.
1 1 1
1 1 0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜

8. Limbajul de manipulare a datelor (DML – Data Manipulation Language) nu include instructiunea a. INSERT b. UPDATE c. DELETE d. DROP 9. Sintaxa corecta pentru o restrictie NOT NULL este a. nume_coloana REFERENCES NOT NULL b. nume_coloana tip_de_date IS NOT NULL c. nume_coloana tip_de_date NOT NULL d. DEFAULT [NULL | NOT NULL] 10. Utilizarile valide ale instructiunii ALTER TABLE nu includ a. Adaugarea coloanelor b. Eliminarea unei chei primare c. Redenumirea unui tabel d. Adaugarea unei restrictii 11. Operatorul UNION a. Include randurile duplicate in setul de rezultate b. Combina seturile de rezultate a doua interogari intr-un singur set de rezultate si elimina randurile duplicate din setul de rezultate c. Combina doua interogari intr-o singura interogare de tip join d. Este numit JOIN in unele implementari SQL 12. Care este varianta corecta pentru a crea tabelul CARTE, cu caracteristicile de mai jos (codc cheie primara, coddom cheie secundara), indicand cheile la nivel de tabel? (Tabelele DOMENIU_CARTE si CARTE sunt in relatia 1:M). a. CREATE TABLE CARTE (codc CHAR(5) PRIMARY KEY, titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex NUMBER(3), coddom CHAR(5) NOT NULL); b. CREATE TABLE CARTE (codc CHAR(5) PRIMARY KEY, titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex NUMBER(3), coddom CHAR(5) NOT NULL REFERENCES DOMENIU(coddom)); c. CREATE TABLE CARTE (codc CHAR(5), titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex NUMBER(3), coddom CHAR(5) NOT NULL, PRIMARY KEY (codc),

FOREIGN KEY (coddom) REFERENCES DOMENIU (coddom)); 13. Sa se creeze tabelul asociativ imprumuta, a carui structura este data mai jos(codc, codcit si dataim fac parte din cheia primara). Sa se precizeze legatura cu tabelele carte si cititor. a. IMPRUMUTA ( codc CHAR(5), codcit CHAR(5), dataim DATE DEFAULT SYSDATE, datares DATE, dataef DATE, PRIMARY KEY (codc, codcit, dataim), FOREIGN KEY (codc) REFERENCES CARTE (codc), FOREIGN KEY (codcit) REFERENCES CITITOR(codcit)); b. IMPRUMUTA ( codc CHAR(5) PRIMARY KEY, codcit CHAR(5) PRIMARY KEY, dataim DATE DEFAULT SYSDATE PRIMARY KEY, datares DATE, dataef DATE, FOREIGN KEY (codc) REFERENCES CARTE (codc), FOREIGN KEY (codcit) REFERENCES CITITOR(codcit)); IMPRUMUTA ( c. codc CHAR(5) REFERENCES CARTE (codc), codcit CHAR(5) REFERENCES CITITOR(codcit), dataim DATE DEFAULT SYSDATE PRIMARY KEY, datares DATE, dataef DATE, PRIMARY KEY (codc, codcit); 14. Sa se creeze tabelul CARTE_INFO(codc, titlu, autor) prin copiere din tabelul CARTE(codc CHAR(5), titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex NUMBER(3), coddom CHAR(5)) selectand cartile care au coddom=’I’. a. CREATE TABLE CARTEINFO (codc CHAR(5), titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), FROM CARTE PRIMARY KEY (codc), FOREIGN KEY (coddom) REFERENCES DOMENIU (coddom)); b. CREATE TABLE CARTE_INFO (codc CHAR(5) PRIMARY KEY, titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), FROM CARTE WHERE coddom = ’I’; c. CREATE TABLE CARTE_INFO

c. CREATE TABLE CARTE AS SELECT * FROM CARTE_INFO.1. UPDATE CARTE SET pret = (SELECT SUM(pret) FROM CARTE WHERE autor = ’BARBU’) WHERE nrex < (SELECT AVG(nrex) FROM CARTE). 16. b.2). data_imprumut. autor FROM CARTE_INFO. ALTER TABLE IMPRUMUTA ADD PRIMARY KEY cod_cititor. ALTER TABLE IMPRUMUTA ADD PRIMARY KEY cod_cititor. b. ALTER TABLE IMPRUMUTA ADD CONSTRAINT PRIMARY KEY (cod_cititor. CREATE TABLE CARTE AS SELECT codc. ALTER TABLE IMPRUMUTA ADD CONSTRAINT cp PRIMARY KEY (cod_cititor. Care este comanda corecta prin care se adauga constrangerea de cheie primara tabelului IMPRUMUTA (cod_cititor. d. c. presupunand ca tabelul CARTE_INFO a fost deja creat. data_imprumut. a. MODIFY PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1. Pentru profesorii titulari. d. INSERT INTO CARTE SELECT * FROM CARTE_INFO. c.1. sa se maresca cumulul cu 10% si sa se rotunjeasca la 2 zecimale. 15. MODIFY CARTE SET pret = (SELECT SUM(pret) . a. a.1) WHERE TITULAR=’Y’. cod_carte.1. PRIMARY KEY data_imprumut. 17. UPDATE PROF SET CUMUL = (CUMUL*1. cod_carte. titlu. UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1. data_imprumut). 18. WHERE TITULAR=’Y’. INSERT INTO CARTE SELECT FROM CARTE_INFO. autor FROM CARTE WHERE coddom = ’I’. titlu. cod_carte. cod_carte.2). PRIMARY KEY cod_carte. Sa se modifice pretul cartilor din biblioteca. data_restituire)? a. data_imprumut).2) WHERE TITULAR=’Y’.AS SELECT codc. Noua valoare a pretului sa fie egala cu suma preturilor cartilor scrise de ‘BARBU’. Sa se insereze in tabelul CARTE toate cartile din tabelul CARTE_INFO. d. b. care se gasesc intr-un numar de exemplare mai mic decat media numarului de exemplare pe biblioteca. b. UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.

SELECT COUNT(*) FROM IMPRUMUTA WHERE dataef =0 GROUP BY codc. SELECT COUNT(codcarte) FROM imprumuta . Care este secventa corecta care afiseaza cate carti au fost imprumutate cel putin de doua ori? a. UPDATE CARTE pret = ( SUM(pret) FROM carte WHERE autor = ’BARBU’) WHERE nrex < ( AVG(nrex) FROM CARTE). SELECT codc FROM IMPRUMUTA WHERE dataef IS NULL GROUP BY codc. Poate fi scrisa in Oracle SQL folosind un simbol (+) in clauza FROM b. Poate fi scrisa in Oracle SQL folosind un simbol (+) in clauza WHERE c. UPDATE CARTE pret = (SELECT SUM(pret) FROM carte WHERE autor = ’BARBU’ and nrex < ( AVG(nrex) FROM CARTE). SELECT codc. catre dreapta sau completa 21. b. d. codul sau si numarul de exemplare care nu au fost inca restituite. Are ca rezultat un produs cartezian d. Returneaza toate randurile din unul sau din ambele tabele d. Reprezinta o uniune externa (outer join) 20. a. 22. d. c. Sa se obtina pentru fiecare carte. Reprezinta o uniune interna (inner join) c. 19. COUNT(*) FROM IMPRUMUTA WHERE dataef IS NULL GROUP BY codc. Nu returneaza nici un rand din setul de rezultate b. Poate fi catre stanga.FROM carte WHERE autor = ’BARBU’) WHERE nrex < (SELECT AVG(nrex) FROM CARTE). SELECT COUNT(COUNT(codcarte)) FROM imprumuta GROUP BY codcarte HAVING COUNT(codcarte)>1. O uniune externa (outer join) nu a. c. b. O uniune (join) fara o clauza WHERE sau o clauza JOIN a. SELECT COUNT(*) FROM IMPRUMUTA GROUP BY codc.

24. c. x. c. INSERT INTO TOTALURI SELECT COD_FAC. nr_prof. x. SELECT coddomeniu. b. SUM(nrex) FROM CARTE ORDER BY codcarte. SELECT COUNT(codcarte) FROM imprumuta ORDER BY codcarte HAVING COUNT(codcarte)>1. b. SELECT codcarte. 25. c.pret AND y. d. FROM carte x.titlu. COUNT(*). COUNT(*) .pret < y. SUM(SALARIU) FROM PROF GROUP BY COD_FAC.GROUP BY codcarte HAVING COUNT(codcarte)>1. SELECT x. 23. insereaza in tabelul TOTALURI(cod_fac. d. AVG(pret). COUNT(*) .pret .titlu. COUNT(*).autor = ’Popescu’. SUM(COD_PROF). AVG(pret). SELECT coddomeniu. total_sal_fac) numarul de profesori si suma salariilor pe care facultatea o plateste profesorilor sai? a. media preturilor si numarul total de exemplare? a. SUM(SALARIU) FROM PROF GROUP BY COD_FAC. SUM(SALARIU) FROM PROF ORDER BY COD_FAC. AVG(pret) FROM CARTE GROUP BY codcarte. COUNT(*) . al carui autor este Popescu (self join). INSERT INTO TOTALURI SELECT COD_FAC. y WHERE x. SUM(nrex) FROM CARTE GROUP BY codcarte. Care este secventa corecta care afiseaza pentru fiecare domeniu de carte.pret a. b. INSERT TO TOTALURI SELECT COD_FAC. d. numarul cartilor din domeniu. Sa se obtina titlurile si preturile cartilor mai scumpe decat cartea avand titlul “Baze de date”.titlu = ’Baze de date’ AND y. SELECT COUNT(COUNT(codcarte)) FROM imprumuta WHERE COUNT(codcarte)>1. INSERT INTO TOTALURI SELECT COD_FAC. AVG(pret). Care este comanda corecta care pentru fiecare facultate. SELECT x. SELECT COUNT(*). SUM(nrex) FROM CARTE GROUP BY coddomeniu. SUM(SALARIU) FROM PROF .

codp.pret y.codp NOT IN SELECT codp FROM copii.nume. urmatoarele tabele ACTIONARI(nume varchar2(20). 26. a. Pentru tabelele PROFESORI(codp. virsta) care este secventa corecta pentru a afisa profesorii fara copii? a. codp. virsta) care este secventa corecta pentru a afisa profesorii care au copii? a. SELECT a.titlu = ’Baze de date’ y. b.codp IS NOT (SELECT DISTINCT codp FROM COPII).codp IN (SELECT DISTINCT codp FROM COPII).titlu. y.autor = ’ Popescu’. 27. x. nume_c.pret > y.nume. d. SELECT a. intervalele seriilor actiunilor sale? a.pret > y. a. b.pret carte x.seriain. salariu) COPII (codc. a. carte y x.nume . pren. seriasf number(8). Se considera pentru actionarii unei firme. b. salariu) COPII (codc. a. nume. nume. c. seriain number(8).pren FROM PROFESORI A WHERE a. SELECT a.pret > y. SELECT a.codp NOT IN (SELECT DISTINCT codp FROM COPII). 28. x.pren FROM PROFESORI A WHERE a.nume. SELECT a. a. a. x.pren FROM PROFESORI A WHERE a.c.titlu = ’Baze de date’.codp IN DISTINCT codp FROM COPII.autor = ’ Popescu’.pren FROM PROFESORI A WHERE a.pret carte x.titlu.pret y. SELECT a.pren FROM PROFESORI A WHERE a. c. SELECT a.pret titlu = ’Baze de date’ autor = ’ Popescu’. Care este secventa corecta care afiseaza pentru un actionar (introdus de la tastatura). pren. cod_act number(5)) ACTIUNI (cod_act number(5). Pentru tabelele PROFESORI(codp.seriasf.codp IN COPII.nume. respectiv de sfarsit al intervalului de actiuni pe care il are un actionar). nume_c.pren FROM PROFESORI A WHERE a.nume.nume. x. FROM WHERE AND AND SELECT FROM WHERE AND AND SELECT FROM WHERE AND carte x. carte y x. valoare number(8)) (unde seriain si seriasf reprezinta seria de inceput. a. carte y x.

31. seriain number(8). cod_functie. care cumuleaza mai multe functii.cod_act OR b. ……) care este comanda corecta pentru a calcula suma salariilor angajatului ‘ENE ANA’. SELECT SUM((seriasf-seriasf)*valoare)) FROM ACTIUNI. 30.nume FROM actiuni .nume=‘&x’. actionari WHERE a.nume=‘&x’. actionari b WHERE a.cod_depart = d.seriain.cod_act=b.cod_act=b..cod_salariat=a.) Functii(cod_functie.FROM actiuni a. actionari b WHERE a.nume FROM actiuni a. b. are_functia WHERE s. b. d.cod_act . respectiv de sfarsit al intervalului de actiuni pe care il are un actionar). Pentru tabelele Angajat(cod_angajat. SELECT nume.cod_act AND b. SELECT SUM((seriain-seriasf)*valoare)) FROM ACTIUNI.cod_salariat AND NUME='ENE' AND PREN='ANA’. d.cod_act=b. …. cod_depart FROM salariati WHERE salariu IN (SELECT salariu FROM salariati .nume FROM actiuni a. SELECT a. valoare number(8)) (unde seriain si seriasf reprezinta seria de inceput. salariu .seriasf. c. salariu.cod_act=b. c. SELECT SUM((seriain+seriasf)*valoare)) FROM ACTIUNI.….cod_depart AND nume_depart <> ‘Contractari’) AND cod_depart= (SELECT cod_depart FROM department . SELECT COUNT(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT FROM salariat. department d WHERE s. actionari b WHERE a. SELECT SUM((seriasf-seriain+1)*valoare)) FROM ACTIUNI. are_functia a WHERE s.seriasf. Care este comanda corecta care afiseaza daca exista angajati care nu lucreaza in departamentul ‘Contractari’ si al caror salariu coincide cu salariul unui angajat din departamentul ‘Contractari’? a. 29.. tabelul ACTIUNI (cod_act number(5). b. a. Se considera pentru actionarii unei firme. seriasf number(8). PREN='ANA’.seriasf.seriain. SELECT a. c. a. SELECT Sum(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT FROM salariat s.seriain.cod_act AND nume=‘&x’. a. in diferite compartimente? a.cod_salariat AND NUME='ENE' AND PREN='ANA’. b. nume. Care este secventa corecta care afiseaza suma necesara firmei pentru plata tuturor devidentelor (numarul de actiuni inmultit cu valoarea unei actiuni)? a. SELECT Sum(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT FROM salariat. b.cod_salariat=a.) Are_functia (cod_angajat. SELECT a. are_functia WHERE NUME='ENE' . b. pren.

cod_depart = d. COUNT() FROM imprumuta WHERE data_restituirii NOT NULL GROUP BY cod_cititor. Care este comanda corecta care afiseaza numele salariatilor care castiga mai mult decat salariul mediu pe companie. SELECT cod_cititor. SELECT nume FROM salariati WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati) ORDER BY salariu. b. b. COUNT(*) FROM imprumuta WHERE data_restituirii IS NOT NULL. c. SELECT nume. cod_depart FROM salariati WHERE (salariu) IN (SELECT salariu FROM salariati s. SELECT cod_cititor. SELECT nume FROM salariati WHERE salariu >AVG(salariu). b. in ordine crescatoare a salariului? a. Care este comanda corecta care afiseaza numarul total de carti imprumutate si restituite pentru fiecare cititor al unei biblioteci? a. SELECT nume.cod_depart AND nume_depart = ‘Contractari’) AND cod_depart<> (SELECT cod_depart FROM department WHERE nume_depart = ‘Contractari’). 32.cod_depart = d. c. COUNT(*) FROM imprumuta GROUP BY cod_cititor. SELECT nume FROM salariati WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati ORDER BY salariu). SELECT nume . cod_depart FROM salariati WHERE salariu IS IN (SELECT salariu FROM salariati . department d WHERE s. Care comanda listeaza numele tuturor angajatilor care au a treia litera din nume 'a'? a. c. 33. salariu.cod_depart . SELECT cod_cititor. 34. COUNT(*) FROM imprumuta WHERE data_restituirii IS NOT NULL GROUP BY cod_cititor. department WHERE s. d. nume_depart = ‘Contractari’) AND cod_depart<> (SELECT cod_depart FROM department WHERE nume_depart = ‘Contractari’). salariu. SELECT cod_cititor.WHERE nume_depart = ‘Contractari’). d. SELECT nume FROM salariati WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati) ORDER BY 1.

SELECT RTRIM(LTRIM(nume)) FROM salariat. SELECT TO_CHAR(SYSDATE. SELECT TO_CHAR(SYSDATE. COUNT() FROM salariat GROUP BY cod_departament. Care comanda care afiseaza numarul de angajati din fiecare departament? a. SELECT TO_CHAR(SYSDATE. SELECT TRIM(nume) FROM salariat. Care dintre urmatoarele comenzi intoarce numarul zilei din luna carespunzator datei curente? a. COUNT(*) FROM salariat. 38. SELECT cod_departament FROM salariat GROUP BY cod_departament . SELECT cod_departament. b. 37. SELECT cod_departament. b. b. d. c. SUM(cod_angajat) FROM salariat GROUP BY cod_departament. Care este comanda corecta care afiseaza codul departamentelor pentru care salariul minim depaseste 5000? a. Care este comanda care nu elimina simultan spatiile de la inceputul si sfarsitul coloanei nume? a.’DAY’) FROM dual. nume salariat nume LIKE '%a%'. c. d. d. SELECT LTRIM(RTRIM(nume)) FROM salariat.’D’) FROM dual. 35. SELECT cod_departament FROM salariat WHERE MIN(salariu)>5000 GROUP BY cod_departament. SELECT FROM WHERE c. 36.’DDD’) FROM dual.FROM WHERE b. SELECT cod_departament. COUNT(*) FROM salariat GROUP BY cod_departament. b. SELECT LTRIM(nume) FROM salariat.’DD’) FROM dual. SELECT cod_departament. SELECT FROM WHERE salariat nume LIKE '__a$'. c. nume salariat nume LIKE '__a%'. SELECT TO_CHAR(SYSDATE.

Care este comanda corecta care afiseaza: . c.codurile departamentelor in care lucreaza cel putin un angajat. SELECT cod_depart. . Care este comanda corecta care afiseza: . SELECT cod_depart.numarul de angajati subordonati unui manager indiferent de department. SELECT cod_depart. 39. Care este comanda corecta care afiseaza numarul total al cartilor imprumutate in anul 2009? a. d. cod_manager. SELECT COUNT(*) FROM imprumuta WHERE TO_CHAR(data_imprumutului.’yy’)=2009. . c. cod_manager). SELECT cod_departament FROM salariat GROUP BY cod_departament MIN(salariu)>5000. cod_manager. . 41. b. b. COUNT(cod_angajat) FROM salariati GROUP BY cod_depart.’yyyy’)=2009.numarul total de angajati din companie? a. SELECT COUNT(*) FROM imprumuta WHERE TO_CHAR(data_imprumutului. . COUNT(*) FROM salariati GROUP BY cod_depart. cod_manager. c. b. COUNT(cod_angajat) FROM salariati GROUP BY ROLLUP (cod_depart. 40.HAVING MIN(salariu)>5000. SELECT cod_depart. cod_manager).numarul total de angajati din companie? a. cod_manager. SELECT cod_depart. cod_manager). COUNT(*) FROM salariati GROUP BY ROLLUP (cod_depart. COUNT(*) FROM salariati GROUP BY CUBE (cod_depart. SELECT COUNT(*) FROM imprumuta WHERE data_imprumutului=2009. cod_manager).numarul de salariati pentru fiecare departament indiferent de manager. cod_manager. cod_manager. SELECT cod_depart.codurile departamentelor in care lucreaza cel putin un angajat.numarul de salariati pentru fiecare departament indiferent de manager. SELECT COUNT() FROM imprumuta WHERE TO_CHAR(data_imprumutului. c. COUNT(cod_angajat) FROM salariati GROUP BY CUBE (cod_depart. . cod_manager. cod_manager.’yyyy’)=2009. . iar pentru fiecare dintre acestea si pentru fiecare manager care lucreaza in departamentul respectiv numarul de salariati. iar pentru fiecare dintre acestea si pentru fiecare manager care lucreaza in departamentul respectiv numarul de salariati.

fara duplicate? a. 44. inclusiv departamentele in care nu lucreaza salariati? a. nume_departament FROM salariati s.cod_departament(+). SELECT DISTINCT nume_functie FROM salariati s. nume_departament FROM salariati s.cod_functie AND cod_departament= 30.cod_departament = d. departamente d WHERE s.cod_functie=f.cod_departament(+). SELECT nume. Care este comanda corecta care afiseaza numele si salariul angajatilor condusi direct de Ionescu Mihai? a. SELECT nume_salariat.42.cod_departament(+) = d. SELECT nume.cod_functie=f.cod_functie=f. nume_departament FROM salariati s. SELECT nume. nume_departament FROM salariati s. b. Care este comanda corecta care listeaza numele functiilor salariatilor care lucreaza in departamentul 30. SELECT nume_salariat. functii f WHERE s. functii WHERE s. . SELECT nume_functie FROM salariati s. b. departamente d WHERE s.cod_departament. salariu FROM salariati WHERE cod_sef = (SELECT cod_angajat FROM salariati WHERE nume ='Ionescu'. functii f WHERE s.cod_functie AND cod_departament= 30. salariu FROM salariati WHERE cod_sef = (SELECT cod_angajat FROM salariati WHERE nume ='Ionescu' AND prenume ='Mihai' ).cod_departament = d. salariu FROM salariati WHERE cod_sef != (SELECT cod_angajat FROM salariati WHERE nume ='Ionescu' AND prenume ='Mihai' ). 43. SELECT DISTINCT nume_functie FROM salariati s. SELECT DISTINCT nume_functie FROM salariati. SELECT nume_salariat. salariu FROM salariati WHERE cod_sef = ‘Ionescu Mihai'. b. d. Care este comanda corecta care afiseaza numele salariatilor si numele departamentelor in care lucreaza.cod_departament(+) = d. SELECT nume_salariat. c. SELECT nume.cod_departament. functii f WHERE cod_functie=cod_functie AND cod_departament= 30. d. c. d. prenume ='Mihai' ). departamente d WHERE s.cod_functie AND cod_departament= 30. departamente d WHERE s. c.

SELECT cod_opera. b. cod_artist. codul operelor de arta (numeric). TO_CHAR(null) nume FROM opera UNION SELECT TO_NUMBER(null). b. codul (numeric) si numele artistilor (sir de caractere)? a. nume FROM opera UNION SELECT cod_artist. null nume FROM opera UNION ALL SELECT null.45. cod_artist. nume FROM artist. SELECT codcarte FROM carte . 46. b. cod_artist. Care este comanda corecta care obtine codurile cartilor care se gasesc in biblioteca in mai putin de 20 exemplare si care au fost împrumutate de cel putin trei ori? a. c. SELECT cod_functie FROM functii WHERE cod_functie NOT IN (SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL). SELECT cod_functie FROM functii WHERE cod_functie NOT IN (SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NULL). 47. SELECT codcarte FROM carte WHERE nrex < 20 INTERSECT SELECT codcarte FROM imprumuta GROUP BY codcarte HAVING COUNT(*) > 3. nume FROM artist. SELECT cod_opera. cod_artist. Care este comanda corecta care listeaza fara duplicate. SELECT cod_functie FROM functii WHERE cod_functie NOT IN (SELECT cod_functie FROM salariati). SELECT cod_functie FROM functii WHERE cod_functie IN (SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL). nume FROM artist. c. Care este comanda corecta care afiseaza toate functiile pe care nu lucreaza angajati? a. SELECT codcarte FROM carte WHERE nrex < 20 MINUS SELECT codcarte FROM imprumuta GROUP BY codcarte HAVING COUNT(*) > 3. SELECT cod_opera. c. d. cod_artist.

artistii care le-au creat si galeriile în care sunt expuse? a. titlu FROM opera o.cod_artist. g. 40).cod_artist = artist. a. prenume.cod_artist. prenume. SELECT nume. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la artisti si operele acestora. SELECT cod_opera.cod_galerie. adresa FROM opera o. g. prenume.cod_galerie = g. a. . 40). SELECT titlu.cod_artist(+).cod_artist = a. a. galerie.cod_artist). d. data_crearii. nume. SELECT titlu. titlu. SELECT titlu. titlu FROM opera o LEFT OUTER JOIN artist a ON (o. data_crearii. prenume. 49. nume. prenume FROM opera JOIN artist WHERE cod_galerie IN (20. nume.cod_galerie. titlu.cod_galerie. nume_galerie.cod_artist.cod_artist = a.cod_artist = a. titlu FROM opera o FULL OUTER JOIN artist a ON o.cod_artist AND o. b. galerie g. 40). nume. SELECT titlu. b. artist WHERE o. nume_galerie. prenume FROM opera NATURAL JOIN artist WHERE cod_galerie IN (20. nume_galerie.cod_artist. b. nume.cod_artist AND o. c. SELECT cod_opera.cod_artist = a.cod_artist). titlu. 48. galerie g. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la operele de arta.cod_galerie = g. prenume FROM opera NATURAL JOIN artist USING cod_artist WHERE cod_galerie IN (20. adresa FROM opera. titlu FROM opera o RIGHT OUTER JOIN artist a ON (o.cod_galerie.cod_artist = a. adresa FROM opera o.cod_galerie. 50. artist WHERE opera. 40). inclusiv cei care nu au opere expuse în cadrul muzeului? a. prenume. respectiv numele si prenumele artistilor care le-au realizat? a. prenume. artist a WHERE o. g. SELECT nume. SELECT cod_opera. d.WHERE nrex < 20 UNION SELECT codcarte FROM imprumuta GROUP BY codcarte HAVING COUNT(*) > 3.cod_artist = a. Care este comanda corecta care afiseaza informatii referitoare la titlul operelor de arta expuse în galeriile având codul 20 sau 40. SELECT nume. nume. c. SELECT nume. prenume. nume. artist a WHERE o. data_crearii. prenume FROM opera JOIN artist ON (cod_artist) WHERE cod_galerie IN (20.cod_artist. c.

cod_artist. SELECT nume. Care este comanda corecta care afiseaza titlul. cod_artist. c.cod_artist). titlu FROM opera o RIGHT OUTER JOIN artist a ON (o. SELECT titlu. b. a. SELECT nume. valoare FROM opera WHERE cod_artist != (SELECT MAX(cod_artist) FROM opera WHERE cod_opera = 200) AND cod_galerie IN (SELECT cod_galerie FROM opera WHERE cod_opera IN (100.cod_artist = a. valoare FROM opera WHERE cod_artist = (SELECT cod_artist FROM opera WHERE cod_opera = 200) AND cod_galerie NOT IN (SELECT cod_galerie FROM opera WHERE cod_opera IN (100. SELECT titlu. cod_artist. SELECT nume. cod_artist. 110)). Care este comanda corecta care afiseaza numele si prenumele artistilor.cod_artist = a. prenume. prenume. valoare FROM opera . precum si titlurile operelor create de acestia? Se vor afisa si artistii care nu au opere expuse în cadrul muzeului. prenume.cod_artist). a. 53. artist a WHERE o. titlu FROM opera o. cod_artist. SELECT titlu. 110)). b. Care este comanda corecta care afiseaza pentru fiecare artist titlul si valoarea celei mai ieftine opere de arta expuse în muzeu? a. SELECT titlu. d.cod_artist(+) = a. b. c. prenume. 110)). precum si titlurile operelor al caror autor este necunoscut.cod_artist).51. SELECT nume. valoare FROM opera WHERE valoare IN (SELECT MIN(valoare) FROM opera GROUP BY cod_artist). titlu FROM opera o FULL OUTER JOIN artist a ON (o. c.cod_artist(+). codul artistului si valoarea operelor create de artistul caruia îi apartine opera având codul 200 si care se afla expuse în aceeasi galerie cu operele al caror cod este 100 sau 110? Se presupune ca o opera are un singur autor. titlu FROM opera o LEFT OUTER JOIN artist a ON (o. SELECT titlu. 52.cod_artist = a. valoare FROM opera WHERE cod_artist = (SELECT cod_artist FROM opera WHERE cod_opera = 200) AND cod_galerie IN (SELECT cod_galerie FROM opera WHERE cod_opera IN (100. cod_artist. SELECT titlu. valoare FROM opera WHERE valoare = (SELECT MIN(valoare) FROM opera).

valoarea totala a operelor. 57. b. SELECT cod_galerie.valoarea totala a operelor fiecarui autor. .cod_artist). prenume FROM artist a WHERE 3 <= (SELECT SUM(cod_opera) FROM opera WHERE cod_artist = a. DELETE FROM angajati WHERE comision IS NULL OR cod_departament = 80. .valoarea totala a operelor de arta ale unui autor. prenume FROM artist a WHERE 3 <= (SELECT COUNT(*) FROM opera WHERE cod_artist = a.valoarea totala a operelor.cod_artist). nume. expuse în cadrul fiecarei galerii. cod_artist.WHERE valoare = (SELECT MIN(valoare) FROM opera ORDER BY cod_artist). c. 55. Care este comanda corecta care afiseaza: . SUM(valoare) FROM opera GROUP BY CUBE(cod_galerie. cod_artist. cod_artist). SELECT cod_artist. expuse în cadrul fiecarei galerii.valoarea totala a operelor de arta ale unui autor. indiferent de autor. DELETE FROM angajati WHERE comision = NULL AND cod_departament = 80. SELECT cod_galerie. . b. DELETE FROM angajati WHERE comision IS NULL AND cod_departament = 80. cod_artist. indiferent de galerie. Care este comanda care sterge toti angajatii din departamentul 80 care nu au comision? a. Care este comanda corecta care afiseaza codul. 54.valoarea totala a operelor din fiecare galerie. . . 56. a. SELECT cod_artist. Care este comanda corecta care afiseaza: . SUM(valoare) FROM opera GROUP BY cod_galerie. c. SUM(valoare) FROM opera GROUP BY ROLLUP(cod_galerie. cod_artist.valoarea totala a operelor din fiecare galerie. nume. cod_artist). indiferent de autor. . prenume FROM artist a WHERE 3 <= (SELECT COUNT(*) FROM opera). SELECT cod_artist. numele si prenumele artistilor care au cel putin trei opere de arta expuse în muzeu? a. nume. b. c. SELECT cod_galerie.

a. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare) FROM opera GROUP BY cod_galerie, cod_artist; b. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare) FROM opera GROUP BY ROLLUP(cod_galerie, cod_artist); c. SELECT cod_galerie, cod_artist, SUM(valoare) FROM opera GROUP BY CUBE(cod_galerie, cod_artist); 58. Considerând galeriile al caror cod este mai mic decât 50, care este comanda corecta care calculeaza media valorilor operelor: - pentru fiecare galerie si, în cadrul acesteia, pentru fiecare artist; - pentru fiecare artist si, în cadrul acestuia, pentru anii de achizitie corespunzatori. a. SELECT cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie", AVG(valoare) "Valoare medie" FROM opera WHERE cod_galerie < 50 GROUP BY CUBE (cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy')); b. SELECT cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie", AVG(valoare) "Valoare medie" FROM opera WHERE cod_galerie < 50 GROUP BY GROUPING SETS ((cod_galerie, cod_artist), (cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy'))); c. SELECT cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy') "an achizitie", AVG(valoare) "Valoare medie" FROM opera WHERE cod_galerie < 50 GROUP BY ROLLUP (cod_galerie, cod_artist, TO_CHAR(data_achizitiei, 'yyyy')); Se da urmatoarea vizualizare CREATE VIEW v_angajati AS SELECT cod_ang, nume, prenume, salariu, data_angajarii FROM angajati WITH READ ONLY; Care dintre urmatoarele comenzi este corecta? a. INSERT INTO v_angajati VALUES (10, ‘Ion’, ‘Daniel’, 1000,’05/12/2009’); b. DELETE FROM v_angajati WHERE salariu > 1000; c. SELECT * FROM v_angajati; d. UPDATE v_angajati SET salariu = salariu + 500 WHERE cod_angajat = 10; Se da urmatoarea vizualizare CREATE VIEW v_angajati AS SELECT cod_ang, nume, prenume, salariu, cod_departament

59.

60.

FROM angajati WHERE cod_departament = 30 WITH CHECK OPTION; Care dintre urmatoarele comenzi este corecta? a. INSERT INTO v_angajati VALUES (10, ‘Ion’, ‘Daniel’, 1000, 505); b. SELECT * FROM v_angajati WHERE salariu > 505; c. UPDATE v_angajati SET cod_departament= 505 WHERE cod_departament = 30; 61. Care este comanda corecta care obtine numele primilor trei angajati care au cele mai mari salarii? a. SELECT nume FROM angajati a WHERE 3>(SELECT COUNT(*) FROM angajati WHERE salariu > a.salariu); b. SELECT nume FROM angajati a WHERE COUNT(*) >(SELECT 3 FROM angajati WHERE salariu > a.salariu); c. SELECT nume FROM angajati WHERE 3>(SELECT COUNT(*) FROM angajati); 62. Care este comanda corecta care obtine numele angajatilor care castiga salariul maxim in departamentul in care lucreaza? a. SELECT nume FROM salariati s WHERE salariu =(SELECT MIN(salariu) FROM angajati ); b. SELECT nume FROM salariati WHERE salariu =(SELECT salariu FROM salariati WHERE salariu = MIN(salariu)); c. SELECT nume FROM salariati s WHERE salariu =(SELECT MIN(salariu) FROM angajati WHERE cod_departament=s.cod_departament); 63. Care este comanda corecta care obtine titlurile cartilor care momentan sunt imprumutate (inca nu au fost restituite)? Dataef reprezinta data la care cititor a restituit efectiv cartea. a. SELECT titlu FROM carte WHERE cod_carte IN (SELECT DISTINCT cod_carte

FROM imprumuta WHERE dataef IS NULL); b. SELECT titlu FROM carte WHERE cod_carte NOT IN (SELECT DISTINCT cod_carte FROM imprumuta WHERE dataef IS NULL); c. SELECT titlu FROM carte WHERE cod_carte IN (SELECT DISTINCT cod_carte FROM imprumuta WHERE dataef IS NOT NULL); 64. Care este comanda anul 2008? a. SELECT FROM WHERE AND b. SELECT FROM WHERE AND AND c. SELECT FROM WHERE AND AND 65. corecta care obtine numele cititorilor si titlurile cartilor imprumutate de acestia in nume, titlu cititor, carte, imprumuta imprumuta.cod_carte= carte.cod_carte TO_CHAR(data_imprumut,’yyyy’) = 2008; nume, titlu cititor, carte, imprumuta imprumuta.cod_carte= carte.cod_carte imprumuta.cod_cititor= cititor.cod_cititor TO_CHAR(data_imprumut,’yyyy’) = 2008; nume, titlu cititor, carte, imprumuta imprumuta.cod_carte= carte.cod_carte imprumuta.cod_cititor= cititor.cod_cititor TO_CHAR(data_imprumut,’2008’) = 2008;

Care este comanda corecta care afiseaza jobul pentru care salariul mediu este minim? a. SELECT cod_job, AVG(salariu) FROM angajati GROUP BY cod_job HAVING AVG(salariu)=(SELECT MIN(salariu) FROM angajati GROUP BY cod_job); b. SELECT cod_job, AVG(salariu) FROM angajati GROUP BY cod_job HAVING AVG(salariu)=(SELECT MIN(AVG(salariu)) FROM angajati GROUP BY cod_job); cod_job, AVG(salariu) c. SELECT FROM angajati GROUP BY cod_job HAVING MIN(salariu)=(SELECT AVG(MIN(salariu)) FROM angajati GROUP BY cod_job);

AEECABCBAACCAADCAE . Folosind sistemul de codificare Polybios. Considerati cifrul de permutare al lui Hill.Licenta MULTIPLE CHOICE 1. EYUG 3. codificarea textului clar CLAR este. HIWK c. WXBQ c. HIPU 2. a. EYAG b. VXBP 5.. PIHU d. VXCR d. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare . Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare . Considerati cifrul de permutare al lui Hill. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. AEECACCAAACCAADCAD d.. codificarea textului clar LIRA este. AEECABCBABCCAADCAE b.. MAXI c.. LAZH d. LAZI 6. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare . a. Considerati cifrul de permutare al lui Hill. NXWK d.. Considerati cifrul de permutare al lui Hill.. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos. codificarea textului clar ZARE este. a.. a. a. MAZI b. YEUG d. a. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare . AEECACCBAACCAADCAE c. VXBQ b. NHZH b.. codificarea textului clar LESA este. EYGU c. HIWN b. Pentru numarul intreg fixat d = 2 si cheia de criptare ... Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. codificarea textului clar GUMA este. NIZH c. IHNW 4.Criptografie . codificati textul clar EXCLAMARE.

a. DJNSU c. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos. Aceasta este: a. Folosind sistemul de codificare Polybios. EXCLAMARE d. EXCLUDERE c. STIRPARE d. STIRPIRE b. DCDEBDDBDABDDBAE b. Folosind sistemul de codificare Polybios. codificati textul clar ZIRCONIU. DDDEBDDBDABDDBAE c. AHFUT c. Aceasta este: . iar x reprezinta codificarea textului in clar. a. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos. Aceasta este: a. Aceasta este: a. EEBCDCACCECDDBAE 9. Folosind sistemul de codificare Polybios. VULCO 14. UVLBO c. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Y. BNFZT d. iar x reprezinta codificarea textului in clar. unde reprezinta o cheie din multimea tuturor criptare este definita prin cheilor de criptare K. iar x reprezinta codificarea textului in clar. a. BNFUT b. STIRBIRE c. unde reprezinta o cheie din multimea tuturor cheilor de criptare K. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de .7. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa Q. Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. DJSNT b. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de . Pentru schimbul de mesaje se doreste criptarea cuvntului VULPE. UVLBR d. DCDDBDDBDABDDBAE d. DCDDBDDBDABDDDAE 8. Folosind sistemul de codificare Polybios. VULBO b. INCLUDERE 10. EEBDDCACECCDDBEA b. ESTIMARE ANS: C 11. Pentru schimbul de mesaje se doreste criptarea cuvntului AMURG. CJSNT 13. ANFVT 12. codificati textul clar STIRPIRE. a. iar x reprezinta codificarea textului in clar. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de criptare este definita prin . unde reprezinta o cheie din multimea tuturor criptare este definita prin cheilor de criptare K. Pentru schimbul de mesaje se doreste criptarea cuvntului INGER. unde reprezinta o cheie din multimea tuturor cheilor de criptare K. EEBCDCACECCDBDEA d. Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de criptare este definita prin . Alegeti varianta corecta din cele de mai jos. decodificati textul criptat DCDDBDDBDABDDBAE. EXCHANGE b. decodificati textul criptat AEECACCBAACCAADCAE. DJNST d. Pentru schimbul de mesaje se doreste criptarea cuvntului PAINE. EEBDDCACCECDBDEA c.

Solutia este. Solutia este. ONSAY b. VMSUC d. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1010.a. EMHFM d. a. Se considera secventa binara de text criptat 111001. Se da secventa binara de text clar 110100. a. Folosind intr-un sistem aditiv fluid binar de criptare cheia fluida secreta 1001. 010110 22.. Codificati textul clar USCAT folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta LABIL. a. 010001 c. 011101 b. ONSAZ 16. Solutia este. DMHFM b. ZEGWX d... 011111 c. WMTUC c. EZGAW b. Solutia este.. VMSUD 18. se cere decriptarea secventei.. ESDIE 20. 000101 c. a. folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare. Codificati textul clar UMBRA folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta CARD. 100111 b. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1011. Codificati textul clar IMPAR folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta VARF. WMSUC b. EMGFN c. 011110 . FSDIE b. AQXBSC d. a. 001011 d. 011010 d. 100010 23. Codificati textul clar ZIMBRU folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta BILA. 000010 d. Codificati textul clar INCAS folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta GARA.. Se considera secventa binara de text criptat 110010.. 010010 b. NMTAY d. se cere decriptarea secventei. a. ARYBSC b.. Se da secventa binara de text clar 101011.. a. DMGFM 17. AQYBSC 19. 000001 21.. Solutia este. 100000 d. a. FSDIF c. ZEGXW c. 001010 c. folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare. EZGAX 15. ONTAY c. a. ESDIF d. Folosind intr-un sistem aditiv fluid binar de criptare cheia fluida secreta 1101. 001000 b. AQXCSB c.

Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 7. GRADINA b. 1111010110100111 b. 0101110111000111 b. a. STRIGAT b. ZSRXYRR 27. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia. Considerati sistemul de criptare bloc DES. . codificarea textului clar GRADINA este .. 1111101011000111 d. decodificarea textului criptat KYPXAA este .24. 1111011010010111 .. folosind cheia de criptare a. codificarea textului clar STRIGAT este . Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 11. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 7. a. a. GRANINI d.. GRINDINA 28. KYRYBB d.. COLIBA c. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 11. ZSJRXXR b. a.. KYRYBA c. GRADINI c. codificati secventa de text clar x = 1111010110101101.. 31. 0011011101011011 d. COLINA b. 0111110110011110 c. RIJLTGG d. KYPXAB b. codificati secventa de text clar x = 1100110110011110.. STOCATE 30... RIILTGG c. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 8. Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie pentru k = 8. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia. ZSJRXYQ c. KYPXAA 26. STRICAT c. CORIDA d. a.. 1111010111000111 c. ZSJRXXQ d.. codificarea textului clar CORIDA este . decodificarea textului criptat ZSJRXXQ este . folosind cheia de criptare a. STRESAT d.. a. RIILSHH b. CORIDE 29. decodificarea textului criptat RIILTGG este . 0011011101011011 . RIILSHI 25.

1000100100001001 d. codificati secventa de text clar x = 1011110100110101. Considerati sistemul de criptare bloc DES. folosind cheia de criptare initial este IV = 1100. Considerati sistemul de criptare bloc DES. folosind cheia de criptare initial este IV = 1111. 0010001001101101 d. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia. 1000100010100110 . 1000001001101101 . 0011000000010010 . folosind cheia de criptare initial este IV = 1001. 1110100000101111 d. 0011011110001111 c. a. 1010111100101000 b.32. 0101000010010001 b. Blocul c. 0101100111101010 . 0011100111101100 d. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia. 1000101000001100 34. Considerati sistemul de criptare bloc DES. folosind cheia de criptare initial este IV = 0110. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia. 0010010001101100 b. 1001110110001111 b. a. codificati secventa de text clar x = 1001110001000001. 1010000000011000 d. Blocul c. codificati secventa de text clar x = 1101010110101110. a. Blocul c. folosind cheia de criptare a. 0011010111101100 35. folosind cheia de criptare initial este IV = 0011. Considerati sistemul de criptare bloc DES. a. Blocul c. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia. codificati secventa de text clar x = 1010010110000001. 0001010100001001 . 1100111010001111 d. 1100011010110011 b. a. Blocul c. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia. Considerati sistemul de criptare bloc DES. 0011000000100001 37. 33. Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia. 1001001010001111 . 0111001000011111 b. codificati secventa de text clar x = 1101110110101001. 1110001001001111 36. 0011101100101111 . codificati secventa de text clar x = 1001110110001111.

1111011101101000 42. 1101111110101111 40. Blocul c. Considerati sistemul de criptare bloc DES. codificati secventa de text clar x = 0001100001101001. gradul de complexitate al sistemului c. 0011011000011101 d. 1111011100001011 b. Blocul c. Ce modalitate de aparare considerati a fi posibila in acest caz? a. Pentru codificarea unui text clar se foloseste un sistem de criptare cu cheie publica.. Blocul c. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia... Folosind modul de utilizare OFB al acestuia. 1111011101101101 . 1} a rucsacului a numerelor mari (de sute de cifre) 44. 1101110010101111 b. teoria algebrica a codurilor intr-un corp finit . a. 1101110111101101 b. a. asigurarea accesului la informatie doar partilor autorizate 43. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia. Considerati sistemul de criptare bloc DES. 0011011000010111 . codificati secventa de text clar x = 1000000111111010. 1101110001010000 d. folosind cheia de criptare initial este IV = 1101. codificati secventa de text clar x = 0001100011011011. 1001110000101110 b. dificultatea calculului logaritmului discret c. gradul de complexitate al textului criptat y d. Folosind modul de utilizare CFB al acestuia. problema {0. a. Sistemul de criptare RSA se bazeaza pe. Considerati sistemul de criptare bloc DES. dificultatea descompunerii in factori primi d. 0111100111000011 41. Daca criptanalistul dispune de un text criptat y. dificultatea calculului logaritmului discret c. Blocul c. 1111011100001110 d. 0110110000100111 39. atunci acesta poate cauta un text clar x astfel incat . codificati secventa de text clar x = 1111000010010110.38. folosind cheia de criptare initial este IV = 0010. a. Sistemul de criptare El-Gamal se bazeaza pe. a. Considerati sistemul de criptare bloc DES. folosind cheia de criptare initial este IV = 1101. folosind cheia de criptare initial este IV = 0110.. a. gradul de complexitate al textului clar x b. 0111110111101000 d. 0111110101110010 . teoria algebrica a codurilor intr-un corp finit b. 1101111110011010 .

Daca d este exponentul de deciptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 17 si avand exponentul de criptare este e = 3. m = 15 d. d = 23 48. d = 11 b. e) = (35. d = 3 47. atunci a. e = 15 a. Avem: c. 5) si ca cheie secreta d = 5. c = 3 c. Fie e exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 17 si avand ca exponent de decriptare pe d = 43. dificultatea descompunerii in factori primi d. e = 3 b. m = 1 b. 5) si ca cheie secreta d = 5. c = 15 b. 1} a rucsacului a numerelor mari (de sute de cifre) 45. Daca exponentul de criptare este e = 7. c = 5 d. e = 15 b. atunci: a. d = 5 d. d = 11 b. e = 9 52. Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n. d = 5 c. e = 5 d. Daca exponentul de criptare este e = 5. d = 7 c. m = 33 d. e = 11 53. Daca d este exponentul de decriptare corespunzator. d = 15 c. d = 13 d. m = 3 c. m = 15 50. Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 3 si q = 5. Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n. Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 5 si q = 7. c = 1 . Un utilizator al cifrului RSA alege numerele prime p = 5 si q = 11 si exponentul de criptare e = 3. e = 5 d. m = 11 49. Fie e exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 7 si q = 11 si avand ca exponent de decriptare pe d = 11. d = 43 b. e = 3 c. Daca primeste textul cifrat c = 33 atunci textul in clar m corespunzator este: c. Daca primeste textul cifrat c = 3 atunci textul in clar m corespunzator este: a. Fie e = 4 exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 3 si q = 5. m = 27 b. d = 3 46. Avem: a. a. m = 3 b. d = 38 d. atunci a. m = 16 51. m = 13 a. Determinati codificarea c a textului clar m = 11.b. atunci a. d = 13 c. problema {0. e) = (35. d = 7 d.

Daca N este numarul tuturor cheilor cifrului DES. a = 9 c. atunci a. b. a = 3 b. Fie m = 4 x 5 x 7 = 140 si asfel incat a mod 4 = 3. a = 13 d. atunci c. b. Fie p = 17 si fie g = 3 o radacina primitiva modulo 17. Fie p = 17 si fie g = 3 o radacina primitiva modulo 17.54. Folosind protocolul Diffie . atunci c. Folosind protocolul Diffie . a. k = 3 d. a = 7 60. . k = 4 58. k = 6 b. cheia secreta a lui Bob este b = 4. si fie functia de criptare afina astfel incat . a = 73 b. a mod 9 = 5. Daca cheia secreta a lui Alice este a = 4. atunci atunci 62. Fie Daca a. a = 132 c. a = 31 d. r = 4 Folosind eventual un algoritm de exponentiere rapida modulo 15. a = 13 d. k = 4 b. Avem: a. k = 5 c. a mod 9 = 3. a = 77 57. a = 77 56. r = 12 d. Daca c. . cheia secreta a lui Bob este b = 2. d. Avem: a. r = 6 55. r = 7 b. d. atunci a. a = 66 b.Hellman Alice si Bob aleg p = 7 si pe g = 3 ca radacina primitiva modulo 7. a = 113 c. iar k este cheia secreta comuna. Fie m = 4 x 9 x 5 = 180 si asfel incat a mod 4 = 2. avem: c. Daca a. a mod 5 = 1.Hellman Alice si Bob aleg p = 17 si pe g = 3 ca radacina primitiva modulo 17. Daca cheia secreta a lui Alice este a = 7. a = 5 b. k = 8 c. k = 2 d. k = 5 59. iar k este cheia secreta comuna. Fie a. a mod 7 = 3. a = 11 a. a = 7 61. a = 59 d.

a = 11 . a. d. nici una 66. B c. 26)=1. Daca n = pq. a = 7 . 69. a. 26)=1. atunci . r = 13 b. Fie p > 2 un numar prim. d. n = 250 si functia de criptare afina . n = 676 64. Avem: 70. Care dintre afirmatiile: . Daca a. C d. (p .1)(q . Fie p = 13 si g = 2 o radacina primitiva modulo 13. Daca e este exponentul de criptare. unde si gcd(a. e este exponentul de . n + 1) = 1 b. atunci: criptare si d este exponentul de decriptare. n = 312 b. b = 2 d. Fie si n numarul functiilor de criptare afina . b. gcd(e. n = 100 d. atunci: a. r = 18 d. Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p. Daca c. g o radacina primitiva modulo p si a. n) = 1 d.1)) = 1 c. iar c. b = 24 65. . gcd(e. . a = 11 . A b. N) = 1 si functia de criptare afina . (p .63. Fie N > 1. c. b = 13 b. atunci c. q si fie n = pq. Fie a.1)) 1 68. r = 16 67. a = 15 . Avem: c. Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p. Daca r este numarul rundelor cifrului DES ca cifru Feistel. r = 5 a. (A) (B) (C) cu astfel incat si este permutare a multimii este adevarata? a. gcd(e.1)(q . unde si gcd(a. b = 13 cu gcd(a. gcd(e. q si fie n = pq. b. atunci: c.

(B. m = 6 74. C) = (13. 4) a. (B. atunci a. Bob cripteaza textul clar m = 7 si obtine (B. Cheia secreta a lui Alice este 3. Cheia secreta a lui Alice este a = 3. A d. 6) a. B b. C 73. 5) 76. m = 7 d. m = 11 . d. 7) al textului in clar. m = 9 b. 11) d. 3) (C) (B. C) = (9. m = 9 d. B d. 5) b. iar cea a lui Bob 4. iar cea a lui Bob b = 4. nici un raspuns corect c. Textul cifrat transmis de Bob lui Alice este (B. C) = (21. A c. Alice primeste de la Bob textul criptat (5. 3) (C) (2. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 7 si radacinii primitive modulo 7 egale cu 5. iar cea a lui Bob b = 7. 2) (B) (B. Alice primeste de la Bob textul criptat (3. C) = (15. m = 5 c. Cheia secreta a lui Alice este a = 3. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 g = 2. C) = (5. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 23 si radacinii primitive modulo 23 g = 7. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 egale cu 2.b. 12) c. (B. Cheia secreta a lui Alice este a = 6. Cheia secreta a lui Alice este a = 6. nici un raspuns corect b. C). 11). 9 b. 6) (B) (5. Daca Bob cripteaza mesajul in clar m = 9 pentru a fi transmis lui Alice obtine (B. iar cea a lui Bob b = 3. 7 d. iar cea a lui Bob b = 4. Decodificand. 10 c. C) = (3. Avem: a. Cheia secreta a lui Alice este a = 4. 71. C 72. m = 7 c. Avem: a. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 23 si radacinii primitive modulo 23 g = 7. m = 13 b. iar cea a lui Bob b = 3. Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p = 11 si radacinii primitive modulo 11 g = 2. se obtine mesajul clar a. C). 3) al textului in clar m. C) = (7. Daca Bob cripteaza mesajul in clar 11 pentru a fi transmis lui Alice obtine: (A) (2. Daca m este textul in clar corespunzator. C) = (21. 6 75. Avem: (A) (B. (B.

s = 13 d. Alice alege numerul prim p = 13 si radacina primitiva modulo 13 g = 2 si cheia secreta a = 7. Semnatura RSA pentru . (r. 10) c. s = 43 b. q = 11 si exponentul de criptare e = 27. s). s = 20 c. (r. Avem a. 11) . s = 19 d. Alice alege numerele prime p = 5. s) = (9. s = 31 79. (r. unde d este exponentul de decriptare documentul m = 24 emis de Alice este corespunzator lui e. unde d este exponentul de decriptare documentul m = 15 emis de Alice este corespunzator lui e. Avem: a. iar este inversul lui 5 modulo 12. Avem: a. (r. foloseste semnatura digitala El-Gamal pentru a semna documentul unde h este o hash-functie cunoscuta public. 4) b. q = 11 si exponentul de criptare e = 27. 7) d. s) = (5. s = 31 78. Semnatura RSA pentru . Alice alege numerele prime p = 5. s = 13 c.77. s = 41 b. Alege k = 5 si obtine semnatura (r. Alice pentru care h(x) = 8. unde . s) = (11. s) = (6.

8. nesingular 2. in specificare prin liniarizare linie ocupa a. byte b. a este multiplu de l/8 3. short 5. l. liniarizari. 1. La reprezentarea numerelor intregi. t) tripletul ce caracterizeaza o informatie codificata. coduri. l. byte) 4. Intr-o matrice superior sau inferior triunghiulara numarul coeficientilor egali cu zero este mai mare sau egal cu . (a. atributul t al tripletului (a. tripletul (a. instantaneu b. Care din alternativele urmatoare este falsa? Fie (a. t este timpul reprezentarii d. matrice k-diagonala MULTIPLE CHOICE Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation. date private 7. Atunci a. mn locatii 8. Datele care se definesc odata cu instructiunile de prelucrare a lor si care sunt memorate in spatiul program se numesc a. t) ia una din formele: a. date statice b. (a. t) poate fi: a. 8. l este dimensiunea (in biti) a locatiei notate prin a c. atributul t al tripletului (a. t) poate fi: a.Structuri de date Informatie. De cele mai multe ori. long 6. tablouri. 16. In cazul reprezentarii numerelor naturale. independent de context d. reprezentari. a este adresa de inceput a locatiei care contine informatia codificata b. (a. fara memorie c.2005-2009 For Evaluation Only. La reprezentarea numerelor intregi. 8. Daca decodificarea oricarui cuvant cod se poate realiza fara a cunoaste simbolurile care il urmeaza atunci codul se numeste a. date dinamice c. locatii b. byte) b. Un tablou de dimensiune 2 cu m randuri si n coloane. locatii c. word c. integer c. short b. 16. word) c.

a. b. c. d.

n/2 n/3 n(n-1)/2 n(n-1)/4

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009 For Evaluation Only.

9. Functia de rang pentru o matrice superior triunghiulara liniarizata coloana este a. r(i,j)=j(j-1)/2+i-1 b. r(i,j)=i(i-1)/2+j-1 c. r(i,j)=(j-1)(2n+2-j)/2+i-1 10. Functia de rang pentru o matrice inferior triunghiulara liniarizata coloana este a. r(i,j)=j(j-1)/2+i-1 b. r(i,j)=(2n+2-j)(j-1)/2+i-1 c. r(i,j)=j-1+i(i-1)/2 11. Numarul de elemente nenule dintr-o matrice superior/inferior k-diagonala este m = a. k(n-k+1)/2 b. k(2n-k+1)/2 c. k(n-2k+1)/2

Structuri de date Liste simplu inlantuite
MULTIPLE CHOICE

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009 For Evaluation Only.

1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat: p -> urm == q -> urm -> urm si r-urm == q, atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este: a. q, r, p b. p, q, r c. r, q, p d. p, r, q

2. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat: Q == P -> urm -> urm si R -> urm == P -> urm -> urm, atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este: a. Q, R, P b. R, Q, P c. P, R, Q d. P, Q, R

3. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa antepenultimei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia a. b. c. d. Q -> urm -> urm == P P -> urm == Q P -> urm -> urm == Q Q -> urm == P -> urm -> urm

4. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia: a. b. c. d. P -> urm -> urm == Q -> urm P -> urm -> urm == Q Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm Q -> urm -> urm == P -> urm

5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa urmatoarei celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei celule ce urmeaza a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare. a. P -> URM = Q

b. Q -> URM = P c. Q -> URM -> URM = P d. P -> URM -> URM = Q

Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation,2005-2009 For Evaluation Only.

6. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei. a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);} b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);} c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);} d. free(p); 7. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5): { q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;} in lista vor fi in ordine numerele: a. 9, 5, 3, 6 b. 5, 9, 6, 3 c. 5, 3, 9, 6 d. 5, 3, 6, 9 8. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni elimina corect penultimul element al listei? a. { p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next); p->next=p->next->next; } b. { p = prim; while (p->next->next->next) p = p->next; p->next=p->next->next; } c. { p = prim; while (p->next->next) p = p->next; p->next=p->next->next; } d. prim -> next = prim->next -> next; 9. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei secvente de program { p = prim; q = p->next -> next; while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;}

free(q). d. p -> adru = p->adru -> adru. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa elementului urmator din lista. b. Daca p retine adresa primului element. c. free(q). Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation. p ->adru = q->adru. Eliminarea din lista a penultimului nod Eliminarea celui de-al doilea nod al listei 10. q = p->adru. c. free (p->adru). Eliminarea nodului din mijlocul listei Eliminarea din lista a ultimului nod. } a. care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei? a. p->adru = q -> adru. d. .2005-2009 For Evaluation Only. b. iar lista are cel putin doua elemente.p -> next = q. q = p-> adru. free(p->adru).

} c. circulare. stabiliti care dintre urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei. fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. do{ printf(“%d “.2005-2009 For Evaluation Only. printf(“%d “. q -> nr). q = p->urm. a.} t = t->urm. t = p. d. do{ printf(“%d”. c. 3. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui de-al treilea element al listei? a. b. }while(t != p). p->urm -> urm -> pre -> inf). t -> nr. t = p. Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei? a. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element. q = p.Structuri de date Liste duble. }while(t != p). 1. in campul pre adresa elementului precedent.} b.} d.} t = t->urm. while(t != p) { printf(“%d “. printf(“%d “. p->urm -> urm). stive. iar in campul inf o valoare intreaga. q = q -> urm. iar in campul urm adresa elementului urmator. while (q != p){ printf(“%d”. t = p. q -> nr). t -> nr. q -> nr). fiecare valoare fiind afisata exact odata. cozi MULTIPLE CHOICE Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation. 2. } while (q != p). Stiind ca variabila p retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p. p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf). Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic. do{ printf(“%d “. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4 elemente. q = p. q = p. b. t = t->urm. fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator. while (q -> urm != p){ printf(“%d”. t = p->urm. } d. t -> nr. . c. q = q -> urm. in care fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg. printf(“%d “. t = t->urm. q = q -> urm. while(t -> urm != p) { printf(“%d “. p->urm -> urm -> urm). t -> nr. printf(“%d “.

p = p -> urm. 5 d. 2 c. Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg. q -> nr). iar p este adresa nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm care indica adresa elementului urmator din lista). POP().2005-2009 For Evaluation Only. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1. Ad(3). 3 d. si cu EL() operatia prin care se elimina un element din coada.while (q != p){ printf(“%d”. operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se extrage elementul din varful stivei. citit de la adresa de plecare va fi: a. 3. p = p -> urm. PUSH(5). 3 5. Se considera o coada in care initial au fost introduse. 1. 0. do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1. 0. 1. 3 b. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului. 4. Daca se noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada. 2 d. a. in aceasta ordine. a. 3 in aceasta ordine. 5 b. Daca se noteaza cu PUSH(x). Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator.} continutul listei. 1. 2. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm > urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei. 5 b. 0. PUSH(4). } Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1. 4 c. elementele 1 si 2. 2. 4. EL(). 4. 5. 5 d.0 b. 1. 1. 2. 3. 2. 0. 0. 4 . 5 b.} while (p != prim). 1 4 4 3 4 3 1 5 5 6. care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(). 5 c. 2. valorile 1 si 2. care este rezultatul executarii secventei: EL(). 4. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare: p = prim. 2 8. respectiv ultimului element al unei liste liniare nevide dublu inlantuite. iar in campul urm adresa elementului urmator din lista. 4 (in aceasta ordine). in aceasta ordine. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. q = q -> urm. AD(4). PUSH(3). AD(5). 0 c. 3. 0 d. 2 c. Prin executarea secventei while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1. 4. Cate treceri sunt necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. 2. a. 1. Se considera o stiva in care initial au fost introduse. 0 7.? a. 1. 5. iar in campul prec adresa elementului anterior. 1. 2.

numararea continuandu-se cu succesorul elementului eliminat.2005-2009 For Evaluation Only. celelalte fiind numere impare. 4. } while(q ==p). Intr-o lista circulara simplu inlantuita. pana cand lista va mai contine un singur element. q = q->next. Ultimul element memorat in stiva este par. atunci primul element care iese din stiva este: a. 9.} b. iar in campul next adresa nodului urmator. Care va fi numarul de ordine al elementului ramas? a. 5 c. k = 1. a[1] = 10. 3. 7. atunci: a. Intr-o lista simplu inlantuita circulara. a[5] b. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p): a. care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia p->st->st == p->dr sa fie adevarata? a. c. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1. q = q -> next. 4 13. exact 2 elemente d. celelalte elemente fiind numere impare. k=0. fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista. q = p. 10. a[2] = 20. variabila vf are valoarea NULL. iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. a[4] = 40. un numar impar de elemente c. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. vf = aux-> next. Daca cel de-al doilea element. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar. } Daca in urma executarii secventei de program. incepand de la baza stivei este 10. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0. apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. while(q!=p) {k++. q = p. 2 b. p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. a[0] . free (aux). Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului anterior. k++. a[6] c.} while (p!=NULL). cel putin 3 elemente b. k++. Mai intai se elimina elementul numerotat cu 3. d. Primul element memorat in stiva este par.} d. k = 1. Lista are cel putin doua elemente.Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation. Se considera seceventa de program: while (vf && vf -> info %2 == 0) { aux = vf. 6. do{p=p->next. 3 d. a[3] = 30. q = p. c. 11. 7 d. exact 1 element 14. b. 3 b. Variabila vf memoreaza adresa de inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg. Stiind ca p retine adresa unui nod din lista. 4 12. 8. 2. a[5] = 50. 2 c. do{ q = q -> next. 5. a[1] d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par. while(q -> next != p) {k++. k = 1. Atunci lista are a.

se realizeaza: a. vectorilor ordonati b. coada c. FIFO c. underline b. alocata static. realloc 21. LILO b. Cautarea informatiei in liste liniare simplu inlantuita. Algoritmul cautarii binara se aplica a. logaritmic c. prin alocare statica. adunare. modulo. scadere c. overflow c. underflow 20. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare For Evaluation Only. Principiul de functionare al unei stive este notat a. coada completa c. coada nelimitata 18. arborele insailat 19. Care din urmatoarele structuri de date nu este o lista? a. a. adr adresa elementului urmator element retine in campul din lista. liniar b.2005-2009 15. calculul pozitiei unui element utilizeaza urmatoarele operatii a. listelor liniare c. p -> adr != NULL 16. tablourilor de dimensiune 2 . Cazurile din urmatoarele cuvinte nu descrie o exceptie ? a. p -> adr == p c.Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation. stiva b. p -> adr -> adr == NULL d. calloc. malloc. coada fara prioritati b. new b. In implementarea unei liste circulare. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri. O lista liniara in care operatiile de depunere si extragere sunt permise la oricare din capetele listei se numeste a. p -> adr -> adr == p b. LIFO 17. prin intermediul campului legatura 22.

Structuri de date Structuri de date neliniare. 65. Lista in preordine a informatiei stocate in arborele alaturat este: a. padure 4. 75. in adancime (dept first) c. 85. retea b. 20. structurile de liste d. 85. sortare si cautare MULTIPLE CHOICE Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation. 35. 60. 65. 75. 30. Care din urmatoarele moduri de explorare a arborilor utilizeaza o structura de tip coada in implementarea algoritmului de explorare? a. arborii binari si oarecare b. 70. 75. 70. Care din urmatoarele structuri nu sunt de tip neliniar a. 50. O multime de arbori se numeste a. 9 . 1. 60. retelele planare si spatiale c.2005-2009 For Evaluation Only. 60. 30. 40. 20. 40. 80. 50. 65. 35. in latime (breath first) b. 20 3. 90 c. 90. Se considera arborele cu radacina 20: Care este inaltimea acestuia? a. structura multiliniara c. 30. 85. 90 b. 80. 70. aleator (random) 5. 40. 80. 50. 35. cozile complete 2.

b. comparare 8. 5 c. . aritmetice c. in memoria interna a sistemului de calcul 7. Numarul mediu de accese la componentele unui vector sortat prin metoda insertiei directe este: a. in reteaua locala de calculatoare c. sortare prin insertia directa b. sortare prin interclasare 10. in memoria externa a sistemului de calcul b. a. Un algoritm de cautare interna se aplica pentru structuri de date stocate a. (n-1)(n+2)/4 b. Un arbore de cautare este intotdeauna optimal (permite un numar minim de comparatii). 4 Edited by Foxit Reader Copyright(C) by Foxit Corporation. Care din urmatoarele metode de sortare nu se bazeaza pe metoda insertiei a. Fals 9.2005-2009 For Evaluation Only. 6. salt b. Adevarat b. Algoritmii de cautare utilizeaza operatii de a. 6 d. sortare prin insertie binara c. c.

6]. (1. 3 d. Graful neorientat cu 8 noduri. 1) d. 4. [2. 30]. 4 b. 4]. are numai muchiile [1. 5]. [2. exista un varf cu gradul n-1 b. 3. 5. 5. 4]. (4. [3. 3. [2. 4. 2 3. pentru oricare varf gradul intern si gradul extern sunt egale c. 5. 3]. Pentru acest graf este adevarata afirmatia: a. [1. (7. [6. Numarul componentelor conexe ale grafului este egal cu: a. 2. 3. Gradul maxim al unui nod este 3 c. 7]. 4]. numerotate de la 1 la 60. Graful nu are noduri de grad 0 d. [3. 6. [3.3]. 30] si [4. Graful are trei componente conexe 5. 4. 5 c. Care este numarul maxim de noduri de grad 3 intr-un graf neorientat cu 5 noduri? a. Graful este hamiltonian b. 2. 7) c. 3 .Tehnici de programare Notiuni fundamentale in teoria grafurilor MULTIPLE CHOICE 1. 20]. graful nu are drumuri de lungime strict mai mare decat 2 d. 3. 5]. 6. numerotate de la 1 la 8. Care dintre urmatoarele succesiuni de noduri reprezinta un lant care trece o singura data prin toate nodurile grafului? a. este reprezentat cu ajutorul matricei de adiacenta . [60. Care din urmatoarele proprietati este adevarata pentru un graf orientat cu n varfuri si n arce (n > 3) care are un circuit de lungime n: a. 3. 60]. [2. gradul intern al oricarui varf este egal cu 2 2. Se considera graful neorientat cu 7 noduri numerotate de la 1 la 7 si muchiile [1. 7) b. 6. 5. (1. 6) 4. [5. Graful neorientat cu 60 de noduri. 2]. 2.

exista cel putin un drum intre oricare doua noduri ale grafului G d. 56 c. graful G nu are circuite c.b. 54 d. Fie graful orientat G dat prin matricea de adiacenta: . Graful G are 9 arce . 0 6. Care din urmatoarele propozitii este falsa? a. exista cel putin un nod in graful G care are gradul intern egal cu cel extern b.

0. 0) si DR = (8. 2. * unde informatia stocata in nodurile arborelui este separata folosind virgula.descendent drept) este ST = (2. *.descendent stang. 9. 3. 28 4. 4. 0. 7. DR[i] . +. 0). 9. 8. unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. 0. nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. y = 11 x = 7. 12 c. 5. 2. 7. 9. Atunci prin parcurgerea in inordine. 0. Se considera expresia in forma poloneza prefix (obtinuta prin explorarea in preordine a arborelui binar asociat) +*+572/82 unde numerele care apar sunt formate dintr-o singura cifra. 4. *. 8. 1. 8. 3. y = 9 x = 12. 5. +. 5. 7. c. b. 3. 0. 24 d. 4. 1 2. 3. 9 b. 6. Se considera expresia in forma poloneza postfix (obtinuta prin explorarea in postordine a arborelui binar asociat) 5. 6. y = 19 3. 1. 5. 9 c. 5. 0. 7 d. 4. 28 c. Atunci: a. x = 10. 80 b. 2. 5. 1. y = 17 x = 5. 2. 0. 3. 6. 6. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] . 0. 7. 2. Se considera arborele Notam prin x si y numerele de la mijlocul sirului care reprezinta traversarea in inordine a arborelui. 3. 6. 17 . 8. 4. 2. 3.Tehnici de programare Arbori binari MULTIPLE CHOICE 1. d. Rezultatul evaluarii expresiei este: a. Rezultatul evaluarii expresiei este: a.

10. 76. 95 d. 85. 45. 38. 40. 71. 92. 88. 92. 46. 26. 28. 25. 83. 38. 12. 40. 12. 26. 10. 76. 27. 10. 21. 30. 72. 41. 26. 25. 92 7. 78. 38 6. 85. 10. 85. 17. 71. 17. 32. 92. 26. 54. 45. 91. 31. 31. 26. 32. 27. 76. 89 b. 92 b. 83. 71. 95. 89 . 26. 76. 76. 30 c. 72. 45. 92 d. 45. Se considera arborele binar Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in preordine se obtine sirul: a. 40. 28. 41. 49. 25. 54. 21. 72. 88. 41. 72. 95 b. 30. 52. 59. 89 d. 21. 46. 12.b. 25. 32. 78. 01. 59. 83. 85. 11 Prin traversarea in inordine se obtine: a. 187 5. 52. 59. 26. 21. 28. 17. 01. 88. 01. 76. 89. 12. 46. 83. 59. 31 c. 59. Se considera arborele binar d. 17. 41. 78. 27. 78. 31. 59. 76. 32. 54. 92. 91. 52. 27. 26. 38. 28. 54. 52. 01. 88. 46. 76. 71. 95 c. 30. 92. 40. 91. 91. 59. Se considera arborele binar Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in postordine se obtine sirul: a.

74. 9. 85. 98 c. 30. 55. Frunzele arborelui sunt: 4. Se considera arborele binar cu radacina 51 Frunzele arborelui sunt: a. 33. 7. Arborele are 4 nivele d. 51 d. 47. 51. 6. 93. Arborele este echilibrat b. 88 9. 11. 54. 86. 30.8. 0. 15. 47. 98 b. 0. 48. 48. 7. 28. 82. 88. 14 . 82. 35. 50. Arborele este complet c. Se considera arborele binar Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a. 15. 50. 35. 82. 88.

ln n c. 0 8. 3n/2 + O(1) b. n>0 f(0)=1. Se considera un circuit combinational cu n variabile booleene binare care contine circuite de baza pentru implementarea operatiilor booleene de adunare. n c. Atunci f(5) = a. O(n ln n) 2. 60 7. 120 b. n/2 6. n comparatii 3. b. 2n-2 d. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas. O(n log2n) 4. exact k comparatii d. Fie relatia de recurenta f(n) = n f(n-1). n>1 f(1)=0. O(n ln n) b. Fie relatia de recurenta f(n) = n f(n-1). Care este complexitatea metodei de simulare/testare a functionarii unui astfel de circuit? a. 120 b. 60 d. In cazul unei cautari cu succes se fac a. O(n) c. O( ) 5. Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1≤ n < 2k. respectiv a celui mai mare element al unui tablou unidimensional cu n (n > 0) numere intregi este: a.Tehnici de programare Complexitate MULTIPLE CHOICE 1. Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) = a. O(n2) d. O(n2) d. Complexitatea algoritmului de cautare binara a unui element intreg x intr-un tablou unidimensional cu n (n > 1) numere intregi sortate descrescator este: a. atunci timpul necesar efectuarii sortarii prin interclasare este: a. k-1 comparatii c. 20 d. inmultire si inversare (negatie). 0 c. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii prin partitionare binara numita si metoda sortarii rapide (quicksort). O(n) c. cel mult k comparatii b. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. 20 d. n . Atunci f(5) = a. Numarul de comparatii necesare unui algoritm optim pentru determinarea simultana a celui mai mic. O(n log2n) b. 2n c.

B.metoda interschimbarii B . b. C b. Metoda selectiei pentru ordonarea crescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n par. n = 2k. n/2 c. n c. B e. ordinea crescatoare a complexitatii metodelor .b. O(mn) c. in cazul cel mai defavorabil. A. O( ) d. d. B 13. O(m) b. este: a. Complexitatea algoritmului de interclasare (exprimata prin numarul comparatiilor necesare) a doua tablouri ordonate crescator avind m. respectiv n elemente. e. 9. A. O( ) d. O(m+n) . b. C. A c.metoda partitionarii binare (quick sort) Atunci. Metoda selectiei pentru ordonarea descrescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n impar. O(n ln n) d. O(m/n) d. n = 2k+1. implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. O( c. n c. k 0). B.este: a. 12. 11. O( ) 10. C. B. In cazul cel mai defavorabil.metoda interclasarii C . O(n) ) b. A d. k>0). implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. C. metoda de sortare prin interschimbare necesita un numar de comparatii exprimabil prin: a. C.din punct de vedere al numarului de comparatii efectuate . A. unde m>n. Se considera metodele de sortare A .

f(n-1). if (n < k) return 0.Tehnici de programare Recursivitate MULTIPLE CHOICE 1. 1121 3. } Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data? a. 3 b.} } Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)? a. else return f(n-1) . 112 d. i<=k. long s=0.3).} int f(int a. j++) {printf(“%d”.i). } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(7). i++) s+=f(n-k. else return f(a-b. int b){return a/b. for (i=1.j). 2 d. int b){return a*b. else if (n == 1) return 4. Se considera definitia: long f(int n){ if (n == 0) return 1. 121 b. int b){return a%b. 4 c. int k){ if (n == k || k == 1) return 1. int f(int a.} int f(int a. int b){return a-b+1. 1 b.} 2. -4 d. j<=n. a. -3 4. b). b. 1 c. a. 4 . if (n>0) for (j=1. c. int b){ if (a<b) return a. d. Se considera definitia long f(int n.f(n-2). } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule: int f(int a. return s.} int f(int a. Se considera definitia void f(int n){ int j. i. 1122 c.

2. 1}. 10}. 2. 5. 3. int v[] = {1. 8. x %10). 7. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global. 9. mai mic decat n. 55 6. } Ce valoare returneaza apelul f(8. a = 1.. int v[] = {1.. 4. 6.y-1)+f(x-1. 1. la apelul divi(n). c. c = 3 b. 50 b. 7. 10}. void star(int i){ if(i<10) { printf(“*”). subprogramul urmator afiseaza cel mai mare divizor al lui n. c = 2 9.). else star(i+1). if (k == c) tipar(). M este multimea tuturor cifrelor nenule. 2}. int y){ if (x == y || x == 0) return 1. } } .} } a. n % i si i c. 6. else G(k+1). b = 9. b = 9. 7. i<=b. 3. 7. if (v[i] == i+1) star(i+2). 6. 3. 8. Se considera definitia: long f(int x. n% (i-1) si i-1 d. 2. b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM? void G(int k){ int i. Pentru definitia alaturata a functiei ex(). a = 1. 2. Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global). c = 9 d. stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)? void ex(int x){ if (x != 0){ printf(“%d”. int v[] = {3. 4. 40 d. int v[] = {10. 9. . a = 0... iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0]. n%(i-1)=0 si i b.5. 4. else return f(x. 2. else divi(i-1). b = 10. 1. cu ce trebuie inlocuite simbolurile a. d. } } Pentru care dintre declaratiile urmatoare. == 0) printf(“%ld”.y-1). 9. apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)? a. n%i si i-1 8.10)? a. a = 1. 5. ex(x/10). 4. b. 45 c. 3. 6. i++) { p[k] = i. 4. void divi(long i){ if ( . 3. Pentru o valoare naturala mai mare decat 1 memorata in variabila globala n. c = 3 c. p[1] si p[2]. } Cu ce expresii trebuie completate punctele de suspensie? a. 5. for (i = a. b = 3.

012 b. 120 c. 21 .a. 021 d.

2). 2. 6). 9) 4: [21. 6). . selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa b. 15) 2: [2. 25) 5: [10.Tehnici de Programare Metoda Greedy MULTIPLE CHOICE 1. 8 c. 15) 7: [7. 8 4. 4) 3: [7. (6. (2. 2). (1. 12) 6: [12. 4) c. 7). 5). 3. 3). (2. (6. O singura statie de servire (procesor. (4. 3. (1. 5). 4). 5. 6. 2. Se considera graful ponderat din imaginea alaturata. pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti. (1. (1. 5. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci a. 4) 3. 8) 8: [20. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. obiecte cu greutatile 8kg. 6kg si 4kg. (3. 1 ≤ i ≤ n. 7 d. 4). 2. 7). este: a. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura: 1: [10. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg. 8 b. 6. (2. 7) b. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU. (4. 4. (4. (1. 1. 5). 27) Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de spectacole? a. (3. (2. 7). 5). (5. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa 2. Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp ti. Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim. prin utilizarea strategiei Greedy de tip Kruskal. 3). (5. 1.

(1. 0.Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip. 130 c. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot executa doua lucrari in acelasi timp. 1. (1. 1) b. Se considera datele de intrare: i t[i] p[i] 1 4 50 2 3 40 3 2 60 4 3 20 5 4 70 6 2 10 7 1 130 Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine? a. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari. 1. fiecare lucrare i fiind data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata la timp. 0) c. 20 d. 70 . (1. (0. iar prin 0 . 10 b. 1. 1) d. atunci solutia optima este (se noteaza prin 1 .neselectarea acestuia): a. 0) 5.selectarea obiectului.

Pentru a verifica daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului. 9. 6. fara alte prelucrari prealabile a. 10). 3. 10. 3. 7). 5. 7. respectiv B = (2. 3. 3. 1 iii) 2. 4. 6. 5 d. (1. (1. 10) d. Pentru rezolvarea problemei T urnurilor din H anoi se poate utiliza: a. numai secventei i) c. O( n log2n ) 2 b. 7. se aplica metoda cautarii binare. 9 ii) 8. 8. O (n ln n) 6. O (n) c. In urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele: a. atat secventei i) cat si secventei ii) 5. 7. 3. 6. 5. 3. 9 A lgoritmul de cautare binara se poate aplica direct. N otam prin T (n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. 9. backtracking 4. 10) c. 4. 5. 2.Tehnici de programare Divide et Impera MULTIPLE CHOICE 1. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un algoritm eficient de tip: a. numai metoda D ivide et Impera c. Care este succesiunea corecta de elemente cu care se compara x? a. cautare binara b. 3 2. 4. 10. 5. quicksort d. numai metoda eliminarii stivei e. numai secventei ii) b. 2. 7) 3. 3. 7. 5. 5. 5. 16. 3 c. 7. atunci timpul cerut de algoritm este: a. (1. O (n) c. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). 4. 10. 8. in ordine 1. 5 b. 16. 9. 4. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. 9. F ie secventele de numere: i) 1. N u se poate realiza interclasarea b. numai metoda Gready d. 6. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B : A = (1.A u nci T( n) = a. O (n ln n) . O (n ) d. 2. A tat metoda D ivide et Impera cat si metoda eliminarii stivei 7. 21. F ie tabloul unidimensional a in care elementele sunt. 2. 6. 5. 7. numai metoda backtracking b. 3. interclasare c. 4. 5. 1. 3. numai secventei iii) d. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas. 21.

f este functie de comparare definita de c. O ( n2) 8. 8. x este tabloul in care se cauta d. 0. 8. 4. 4. 9. q). 4. se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. 0) si DR = (8.. unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. 9. const void *s. s este adresa elementului ce va fi cautat utilizator b. 3. 6. 6. Se considera functia C din biblioteca standard: void * bsearch(const void *x.. 0. q) cu q = p+1 d. 3. 2. 1.. 7. 5. Atunci: a. 9. 9 c. Op+1. 2. 1. 0. 3. const void *)).. 9 b. Daca fiecare secventa Op. 8. 4. 0. pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O1. 1 10. 0. (p. 2. 5. O2. 7. 2. 7 d. 5. 7. . int (*f)(const void *. On. . 3. 0. 8. 0. DR[i] .b. (n+1. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] . q) cu q-p ≤ . 5. 5. n) b.descendent stang. nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a... 0). 0. ) c. n este numarul de componente ale sirului in care se face cautarea 9. 3. cu divizare binara. 4.descendent drept) este ST = (2. Atunci prin parcurgerea in inordine. size_t n. size_t dim. Metoda Divide et impera. 6. unde este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct. 6.. 6. atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu: a. (p. Oq se reprezinta prin perechea (p. (1. 1. 7. .

se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk+1. 4) 2468. 12}.. xk-1.. Primele sase solutii generate sunt: 00100. {5. 5. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1. . x2. 01110 c. atat 3) cat si 5) c. 12}. 3) 2088. 01001. {1.. 64 c. 01010. . 16. 12}.. 57019 . 51079. 7. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt. 9} in care cifra din mijloc este 0. 32 d. care dintre numerele de mai jos trebuie. 7. b. 5. 00110. Numarul tuturor solutiilor generate va fi egal cu : a. 16 b. 7. 5. 00101. 5}. x2. 51097 a. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 6 cifre binare (0 si 1).Tehnici de Programare Backtracking MULTIPLE CHOICE 1. {5. Care este cea de-a opta solutie? a. 12} b. atat 3) cat si 4) d. 16. 12} 6. iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila. 0. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi. {7. {7. d. atunci: a. 16. 5. in ordine strict crescatoare. eliminate astfel incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate? 1) 2068. 4. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in ordinea generarii lor: {1. se incheie algoritmul. 2) 2084. 16} d.Selectati numarul care precede si numarul care urmeaza secventei de numere generate: 19075. {7. 12} a. in ordine: {1. 6) 2406 a. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale. 16}. 01100 d. numai 4) 5. 16. 12}. 16. 16}. 01011 b. formate din 4 cifre pare distincte. 7. {1. c. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre distincte alese din multimea {1. oricare ar fi valoarea k. 5. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1. o solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1. 19057. numai 3) b. 5.. {1. 5) 2086. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica. 12 3. Se considera multimea {1. 01101 2. Daca sunt deja generate valori pentru componentele x1. xn. toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive.. {7. 12} c. 7.

710. 1002 c. 134 d. 60. {1}. . Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala cu un numar natural s introdus de la tastatura. 10. 71095 7. 6) se genereaza solutia (2. 200.3}. (2. 11. 2. Astfel pentru valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1.3). 125. 4). penultima solutie generata este (2. 233. 20 d. obtinandu-se solutiile (1. 4. 6) b. 110.3} d. 201 d. 101. {2}. 120 b. m. c.3).3}. {1. 24. fiecare litera putand fi orice element din multimea {a. {3}.2) si (3. 4). (1. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera pentru k = 3 si s=8? a. 116. 3. imediat dupa solutia (1. 3. pentru n=3. ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2.3). 20. {1. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0. Produsul cartezia {1. combinarilor d. solutia a 7-a va fi: a. 3}. avand primul termen 1 sau 2..4). 2. (1. 3. ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2. utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4. imediat dupa solutia (1. 59071 d. 2. 42. in total sunt generate 13 solutii. unde s si k sunt numere naturale nenule. Folosind aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6. 341. 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. in ordine crescatoare. {1. se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. numerele care au suma cifrelor egala cu 2 astfel: 2. partitiilor unei multimi b.. 6) se genereaza solutia (1. (2. 4.4} 8. 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare? a.2). produsului cartezian c. 134. atunci. c. 2}.3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza perechile (1. 530 c. {2. 5}x{a. e. 5.3} b. 3. etc. 4). 19057. 431 b. 2. s}. 2. (2. 125. 4. 4.2. 9 c.2). 71059 c. v. {4} c. d}? a. se utilizeaza un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine. (2. 4). {1. {1. 33. 800. 10 b. 5. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4. 2. 620. 15097. 143 .b. submultimile {}.. 3. Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1. b. 15079. 4. 116. 5. avand primul termen 1 sau 2. 3. permutarilor 12. Avand la dispozitie cifrele 0.3}x{2. 6 9. 51. (1. 6) d. (3. 1 si 2 putem genera. {1. 6) c. 210 11. 3. n} cu 1 ≤ n ≤ 10. care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. 125. in sirul submultimilor generate. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere.2. 107.

213. 4). q}. 3. b. atunci cel de-al cincilea element generat este: a. (b. in ordine astfel: (1. 5123 d. 4321 19. 5}. 1. 5115. (1. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre. 214. 5335. 234. acest algoritm genereaza numerele. (y. 4 d. 1. z}. 3). fiecare element avand cifre din multimea {1. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12. 5. 1331. (3. folosind metoda backtracking. ac. 3). 4}. ca. in ordinea (1. 1551. . Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte (abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se. a. c. Se considera multimile A = {1. c) 14. 421. 3333. 1. 4}. 1. 2. 2). 2. fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1. 3. x) c. astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in cuvant. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente. 5555. 1. feef b. (y. 3}. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate numerele palindrom formate din 4 cifre. (a. y}. 4. a. x. (3. 1+3+4. 9}. (3. 231.13. Se considera multimile A = {1. 7. 6 15. b413. (3. ea. u. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza. 1. (y. 1. eq. 4). 1. 1. aranjamentelor 17. Aplicand exact acelasi procedeu. z) 16. Cate solutii de forma 1+ . 2. 4). In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii {a. (2. 6.. 1. c. Fiecare numar contine cifre din multimea {1. 423. 312. ce. B = {1}. 324. 3+5. 1. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza. 3}. C = {2. Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC unde A = {x. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. qe. in aceasta ordine: 123. se determina solutiile pentru scrierea numarului 10. combinarilor d. (2. 431. 1. 2). in ordine. (2. fefa c. e. (1. 4}. c) c. 8. se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. fefe 18. 5}. 1. d}. Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC. 1. a. ae. 4). 3}. aq. 3. 432. a. z) b.. (1. B = {1}. f}. b) d. (1. d) b. 4. c = {x. x. precizati care este numarul generat imedia dupa 4325. (3. b}. fafe d. d. 1+7. 3 c. 4). 4521 b. 134. fiecare element putand fi oricare numar din multimea {1. ee. 2+6. 2). y. 2). 2. astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111. atunci cel de-al saptelea element generat este: a. e. 3). (2. 3). 412. care este penultimul cuvant generat? a. 5 b. 1. 2). qa. 1. 3). a. 3. (2. 3). 3. 3113. B ={a}. unde A = {a. 4). (b. C = {b. 2. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte formate din 4 litere ale multimii {a. cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine: aa. 321. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera. 314. 2). C = {2. 2. 4351 c. c. exista? a. 132. (y. 124. (a. B = {x. 3. toate solutiile 1+2+5. (3. x) d. permutarilor c. ec. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat fiecare numar sa aiba cifrele distincte. (2. 1. 1. 3553. produsului cartezian b. y. u}.

c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. ticae b. 2. (2. 5. imediat dupa solutia (1.. 986 d. 1. 3) d. in total sunt generate 5 solutii. 1) b. 3. 2. 4. 4. (4. tiace . (8. care din urmatoarele propozitii este adevarata? a. (1. 7. 5. 455 22. 3. 2. 3) c. 4). 72 20. 5).. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet. pentru produsul cartezian PxNxM? a... (1. care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec? a. Folosind aceeasi metoda. (8. 7.. 281 b. (1. 5) sa se determine solutia generata de algoritm imediat dupa solutia (8. . 2. (3. d. c. (7. 25. 1. 3. 2. 3. 4. generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5. 4). 99 b. 2. 6. 5) se genereaza solutia (2. 6) 23. 1. in aceasta ordine.. c. teica c. 3. 3. a. N = {1. 7. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8 dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. 5) se genereaza solutia (2. 5. (2. 2. 8. Stiind ca primele doua solutii generate sunt (1. b. 2. avand primul termen 1 sau 2. 4. 4. 6. (1. 3}. 2. tieac d. cifra 2 de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. 5) d. 3. 2.. 123233. 3. 1. 6) b. Se obtin. Precizati care dintre urmatoarele numere reprezinta o solutie a algoritmului? a. 7. 4).a. 5. 5. 3. 24. . 6. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1. (8. 4. 3. . 123323. 4. 3. 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui algoritm. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321 b. An. Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti. 7. d. 3. 4. 40 c. c2. 6).. 5). 3. 4). Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. 2.333221. numerele 122333. 8. imediat dupa solutia (2. 5). Penultimul numar generat este 333122. 3. 235 c. ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2. 36 d. 2} si P = {1. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2. 6. (3. 2. 2. 3. 7) c. 4). 1. 1) 21. care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. penultima solutie generata este (2. obtinandu-se solutiile (1. 1. A2. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data.. 4). fiecare solutie se exprima sub forma unui vector c = (c1. 8.

5. Prima linie contine un numar. -1. n). Cu ajutorul acestui triunghi se pot forma sume de numere naturale în felul urmator: 1) se porneste cu numarul din linia 1. 4. 7. 14 16 17 19 2. 4.. Fie G un graf orientat si ponderat avand n varfuri. Presupunem ca ati implementat strategia programarii dinamice pentru a obtine cea mai mare suma care se poate forma folosind regulile de mai sus. modificat. . d. 2. . b. 7. . Dijkstra b. . 7 c. 5. Fie d[i] lungimea drumului maxim care are ca extremitate initiala varful i (i = 1. .. 7 b. Valoarea d(G) = max{d[i]. n} reprezinta diametrul grafului G. faciliteaza obtinerea diametrului grafului G? a. . 7) Programul trebuie sa afiseze: a.Tehnici de Programare Metoda Programarii Dinamice MULTIPLE CHOICE 1. 2) succesorul unui numar se afla pe linia urmatoare plasat sub el (aceeasi coloana) sau pe diagonala la dreapta (coloana creste cu 1). Care este algoritmul care. Se considera un triunghi de numere naturale format din n linii. a doua linie doua numere.. 7 3. 2. i = 1.un vector cu n elemente numere întregi... Testati programul realizat pentru n = 4 si triunghiul de numere: 2 35 634 5614 Care este suma maxima obtinuta? a. Roy-Floyd c. 5. 7. Se scrie un program C++/Java bazat pe strategia Programarii Dinamice care va determina un cel mai lung sir crescator al sirului x. In timpul testarii programului se considera: n=5 x = (4. ultima linie n numere naturale. c. Se considera x . Se doreste utilizarea programarii dinamice pentru elaborarea si testarea unui program C++/Java care pentru un graf orientat G furnizeaza d(G). Kruskal . 5..

(AxB)x(CxD) 5. un cablu care uneste doua statii consecutive nu poate avea o lungime mai mare decat o lungime fixata L. C[1][10] si D[10][100]. v si j sunt coliniare atunci toate trei se considera a fi statii. Pentru a identifica amplasarea celor K statii astfel incat lungimea totala a cablurilor sa fie minima si sa fie indeplinite restrictiile de mai sus ati elaborat un program C++/Java care implementeaza un algoritm obtinut prin tehnica programarii dinamice.4. Deoarece se doreste ca lantul de telecabine sa asigure conectarea varfurilor 1 si N. formele de relief influenteaza conectare. iar sunt numere naturale care verifica relatia Ati scris un program C++/Java. Intr-o regiune montana se doreste instalarea unui lant de telecabine. cu exceptia statiei 1 (amplasata obligatoriu in varful 1) care este conectata doar cu statia 2 si a statiei K (amplasata obligatoriu in varful N) care este conectata doar cu statia K-1. toate celelalte statii i (1 < i < K) sunt conectate atat cu statia i-1 cat si cu statia i+1. d. L = 11 si amplasarea se cere sa verificati care dintre urmatoarele raspunsuri ale programului trebuie sa fie cel corect. Astfel. Se doreste infiintarea a exact K statii de telecabine. . Fie matricele A[50][20]. 2. Mai precis: varfurile i si j (i < j) nu pot fi conectate direct daca exista un varf v (i<v<j) astfel incat segmentul de dreapta care uneste varfurile i si j trece pe sub varful v. a. iar numarul de inmultiri pentru realizarea produsului Y=UV (unde U[m][n] si V[n][p]) este mxnxp. pentru a numara si genera partitiile oricarui numar n introdus de la tastatura. Programul afiseaza lungimea minima LM si lista varfurilor in care se instaleaza statiile. Pentru n = 7 se cere sa precizati cate din partitiile generate de programul dumneavoastra sunt constituite numai din numere impare: este impar pentru oricare i. Presupunem ca varfurile sunt date de la stanga la dreapta (exemplu: de la Vest la Est) si ca sunt numerotate prin 1. 3. A x ((BxC)xD) b.. fiecare varf i este precizat prin coordonata X[i] (pe axa OX) si inaltimea H[i] (pe axa OY). . De asemenea. Inmultirea matricelor este asociativa.. care utilizeaza metoda programarii dinamice. Se considera ca in regiunea montana considerata sunt N varfuri si ca statiile pentru telecabine pot fi montate in oricare din cele N varfuri. In plus. X[i] 0 4 6 7 12 13 14 H[i] 16 3 8 4 16 16 16 K=5. b. . N.. Lungimea cablului dintre doua statii este egal cu distanta dintre ele. c. Pentru N = 7. Se doreste realizarea inmultirii celor patru matrici X = ABCD. a. 6. iar lungimea totala a cablurilor folosite la conectare sa fie minima. Daca i.. (Ax(BxC))xD c. B[20][1]. Se defineste o partitie a unui numar natural n ca fiind o scriere a lui n sub forma unde . 7 6 5 8 . Care este ordinea de inmultire (obtinuta prin metoda programarii dinamice) ce duce la numarul minim de inmultiri cu care se poate calcula X.

20 Ce valoare a lui x trebuie sa afiseze programul? a.97 i = 8. Pentru aceasta ati elaborat un program C++/Java care foloseste tehnica programarii dinamice pentru a determina suma minima.31 i = 4. 6. n = 5 Matricea: 3 4 5 7 9 6 6 3 4 4 6 3 3 9 6 6 5 3 8 2 si sa validati raspunsul corect (care reprezinta suma minima ce poate fi obtinuta printr-o traversare salt-pas).. O traversare este compusa din deplasari... Exceptia face ultima deplasare constituita doar din saltul de pe ultima linie in coltul dreapta-jos. N si se cunosc inaltimile H[i]. H[1] = 1. Un soldat vede o extremitate daca intre el si extremitate nu se afla un soldat cu inaltimea mai mare sau egala cu inaltimea lui. sa poata vedea cel putin o extremitate a sirului (din stanga sau din dreapta). Capitanul doreste ca din sir sa iasa un numar minim de soldati. pentru fiecare soldat avand codul i (i = 1. 3 4 2 1 8. 2. dumneavoastra considerati urmatoarele date: N=8 i = 1. b. La testarea programului. folosind strategia programarii dinamice.. H[2] = 1. 7 7. 6.40 i = 6. . H[6] = 1.00 i = 5. 7 b. i=1. 2. 5. Se considera o matrice dreptunghiulara cu m linii si n coloane ce contine numere naturale in intervalul [1. Se doreste suma minima care se poate obtine prin astfel de traversari. Se doreste traversarea matricei din coltul stanga-sus in coltul dreapta-jos. .. H[4] = 2. Se considera ca soldatii sunt identificati prin numerele 1. iar cei care raman. LM = 16. . c.. 5. LM = 22. 2. N). La prima inspectie soldatii sunt asezati in sir in ordinea crescatoare a codului..N si determina. Vi se cere sa considerati. H[8] = 2. dar nu in acelasi loc) si un pas pe verticala (la celula aflata dedesubt).86 i = 2. H[3] = 1. d. numarul minim de soldati x care trebuie sa paraseasca sirul pentru a fi indeplinita conditia din enunt. H[7] = 1. fara sa-si schimbe locurile. Statiile: 1.a.. Rezulta ca in cadrul traversarii se viziteaza 2m celule.255]. setul de date: Dimensiunea matricei: m = 4. Statiile: 1. Ati scris un program C++/Java care accepta la intrare numarul N si inaltimile H[i]. in vederea testarii programului. H[5] = 1. 3. O companie este alcatuita din N soldati.86 i = 3.00 i = 7. La o deplasare de executa un salt pe orizontala (se poate ajunge in oricare celula de pe aceeasi linie. ..

b. 25 28 24 22 . d. c.a.

b ∈ Q . Atunci numărul subgrupurilor normale ale lui S3 este 3. ideal bilateral al inelului M ( R ) . Fie f = 2X + 2 ∈ Z 4 [ X ] . 1 2 4 6 ) . dar nu este ideal la stânga al acestui inel 2 ( ( ) ) 5. +. dar nu este ideal la dreapta al acestui inel 2 c.Capitole speciale de matematica Licenta vara 2010 – iarna 2011 MULTIPLE CHOICE 1. Care din urmatoarele afirmatii este adevarată? a. Fie grupul simetric ( S3 . +. f ( X ) g ( X ) ≠ 0 . Atunci Q } ( ( 2 ) . dar nu este normal 5Z este subgrup normal al grupului ( Z . Fie Q a. Atunci a. +. c. a. ideal la dreapta al inelului M ( R ) . +. Fie grupul simetric ( S3 . + ) 4. ⋅ 2 b. ( 2 ) = {a + b 2 a. două coloane si elemente din multimea  0 0   numerelor reale. d. 1 2 3 4 ) . + ) 5Z nu este subgrup al grupului ( Z . ideal la stânga al inelului ( M ( R ) . c. b. c. 5Z este subgrup al grupului ( Z . d. + ) . b. Multimea I =   a. ⋅ . Atunci numărul subgrupurilor lui S3 este 2. d. ⋅) este inel comutativ fără divizori ai lui zero inel comutativ cu divizori ai lui zero corp comutativ corp necomutativ ɵ ɵ 6. a. ɵ ∀g ( X ) ∈ Z 4 [ X ] . b. ⋅) . c. b. Fie M 2 ( R ) multimea matricilor cu două linii. b ∈ R  este  a b   a. Fie grupul ( Z . +) si multimea 5Z = {5m m ∈ Z } .

b.4)(3. c.7)(2. d. 3 2 4 1 12.8) (2. nici unul din polinoamele de mai sus 10. c. I ⊇ J 8.)(3. b. Descompunerea acestei permutări în produs de ciclii  469732185  disjuncti este a. c.4.9.3)(5. (1.τ =  a.5)(8) (1.b. Fie permutarea τ ∈ S9 .τ =  123456789   . Care din polinoamele următoare este ireductibil ? a. J. d. c.8) nici una din variantele de mai sus 9.2)(7.6.4. 6 12 2 3 123456  2  .9.9. Atunci ordinul permutării τ este 512436   .6. L ideale bilaterale în A astfel încât I + J = A si I ⊇ JL . Fie A un inel si I. Fie permutarea τ ∈ S6 . I ≠ J b.7)(1. Fie ( S3 .5. ) grupul permutarilor de ordin 3 si H un subgrup cu 3 elemente al acestui grup. Atunci a.τ =  a. Fie permutarea τ ∈ S6 . Atunci ordinul permutării τ este 512436   11. b. g ( X ) f ( X ) ≠ 0 ɵ ∃g ( X ) ∈ Z 4 [ X ] astfel încât f ( X ) g ( X ) = 0 7. d. X 4 − 1∈ Z 7 [ X ] X + 1∈ Z3 [ X ] 5 2 d.6. ɵ ∀g ( X ) ∈ Z 4 [ X ] . I ⊆ J c. c. X 3 + X + 1∈ Z [ X ] b. 6 123456  −1  . Câte elemente are grupul factor S3 / H ? a.

c. 1  Se considera permutarea σ ∈ S10 . b. Ordinul 9  c. sunt c. b. 15. σ =  3 permutarii este : a. 5Z 25Z 18. d. are descompunerea 14. Fie . d. b. Daca definim aZ + bZ ={x+y | x ∈ aZ. Elementele inversabile ale inelului a. infinit b. b. Fie permutarea a. atunci 25Z + 20Z este egal cu : a. 10 2 5 3 1 4 4 5 7 6 10 7 8 8 2 9 6 10   .b. 2 d. d. DeterminaŃi mulŃimea elementelor sale inversabile. y ∈ bZ}. 45Z b. Fie permutarea a. 12 d. 4 . 16. are descompunerea c. 20Z d. c. d. c. 4 c. unde prin Z am notat multimea numerelor intregi. 3 13. a. 17.

d. σ =   3  1 2 3 4 5  1 2 3 4 5 . g(X) = 4 X 2 + 4 X + 3 ˆ ˆ ˆ . c. Se considera permutarile σ. 21. b. Atunci σ120 este egala cu: 4 2 1 5  c. Solutiile ecuatiei x2 – x + 5 =0 in Z17 sunt : a. b. Se considera permutarea σ ∈ S5. σ2 d. x2 = 14 ˆ ˆ c. . Solutiile ecuatiei 3x2 – 4x + 1 =0 in Z5 sunt : a. x = 3 ˆ 2 ˆ 1 b. σ b. x1 = 4 . 1 x= 3  1 x= 2  2 3 4 5  4 2 1 5  2 3 4 5  5 4 3 1  c. permutarea identica  1 2 3 4 5  . Se considera permutarile σ.τ ∈ S5. x = 4 . x1 = 1 . x = 3 ˆ 2 ˆ 1 23.τ ∈ S4.19. x = 3 ˆ 2 ˆ 1 b. σ-1 22. 1 x= 1  1 x= 1  2 3 4 5  4 2 5 3  2 3 4 5  2 3 4 5  20. x2 = 1 4 ˆ ˆ ˆ 24. x2 = 2 ˆ ˆ ˆ ˆ x1 = 2 . σ =  3  a. d. c. x = 1 . g(X) = 4 X 2 + 6 X + 3 ˆ ˆ ˆ c. Permutarea 4 2 1 5   x ∈ S3 cu proprietatea ca x o σ = τ este : a. τ =    2 5 4 1 3  . x = 2 . Sa se rezolve ecuatia a. Care este polinomul g ∈ Z8[X] astfel incat (2 X + 3) g = 1 a.

x2 = 2 ˆ ˆ 26. 27. nu exista Fie polinomul f = X 3 − X + 1 . a=1. 0 b. 1 c. a = 0. b = 1 c. x1 = 1 .b. ɵ Sa se afle a ∈ Z 7 astfel incat polinomul X 6 + aX + 5 ∈ Z 7 [ X ] sa fie ireductibil ɵ a=2 b. a = 1. ɵ a=5 d. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? a. 28. 2 d.. polinomul nu are radacini întregi 29. b = 1/2 b. Solutiile ecuatiei 3x – 4x + 1 =0 in Z19 sunt : a. g(X) = 6 X 2 + 6 X + 3 ˆ ˆ ˆ 2 25. polinomul are radacini rationale 3 2 1   Fie matricea A =  6 4 2  . Determinati parametrii a si b reali astfel încat matricea de mai jos sa aiba rangul 2:  a 1 2 4    1 b 2 3  1 2b 2 4    a. c.. polinomul are radacini întregi b. b. a = 3 ɵ a. x = 2 . c. Stabiliti daca a. . x1 = 1 . Rangul matricei este 9 6 3   a.. in c. x = 13 ˆ ˆ 1 2 c. 3 30. x2 = 13 ˆ ˆ b. b = 1 .

b = 1 32. e. b. 1 2 3 4 5 1 0 2  2 2 0 3 2 2  6 4 4  34. Care este rangul matricii: 3 8 1 3 0    0 0 12 16 9   1 3 2 1 − 1    1 3 − 2 5 17   4 12 6 6 5    a. a = 1/2 a = 3/4 a = 2/3 a = -1/2 . b = 0 a = 1. c. e. c. c. b. d. b. d. Care dintre urmatoarele valori pentru parametrii a si b reali fac ca matricea de mai jos sa nu aiba rangul 3:  a 1 2 4    1 b 2 3  1 2b 2 4    a. d. a = 1. Determinati a real astfel încat matricea de mai jos sa nu fie inversabila:  2 −1 0    a 1 3  1 0 2   a. c. b = 1/2 a=b=1 a = 0.d. b. Care este rangul matricii:  −1 2  − 2 4 −3 6   − 5 12  a. a = b = 0 31. d. 1 2 3 4 5 33.

nu exista puncte stationare 6.(0. unde grupul altern de grad . b. d.0) . 6y 3. (1. b. 4.(0. in raport cu variabila y este egala cu c. Se considera functia este egala cu a. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de c. este signatura permutarii . in raport cu variabila x este egala cu c. d. Se considera functia critice) ale lui f(x. b. Atunci punctele stationare(numite c.1) .(0. 1. b. 1 d. Derivata partiala la lui a.2) d. Derivata partiala de ordin 2 a lui a. in raport cu variabila y este egala cu c. d. (0.0) b.0) c. Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte c.0). (1. . Se considera functia deasemenea puncte critice) ale lui f(x.0) d. nu exista puncte stationare .).0) b. (0.2). Fie grupul permutarilor de grad . Care este imaginea lui ? 36. d. si permutarea identica. ˆ (0.1.y) sunt a. c. (1. .35. b. 2y 2. Elementul zero al inelului Z8 × Z este a. b.y) sunt a. 5. Se considera a. (1. d. Derivata partiala a lui a.

Atunci c. de minim local pentru f(x. y) = 2 ( x + 2 y ) .-2) este un punct a. Se da functia de doua variabile f ( x. f y ( x. Care din urmatoarele functii are o o infinitate de puncte stationare a. f x2 ( x. de minim local pentru f(x. (0. y ) = x − xy + y − 3 x + 3 y .7. Se considera functia deasemenea puncte critice) ale lui f(x. de maxim local pentru f(x. f(x. y ) = 2 c.y)=x+2y b. de maxim local pentru f(x.y) b. Atunci punctele stationare(numite c. f(x. alt raspuns. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul intai pentru urmatoarea functie: f ( x.y) b.3) d.y) sunt a. y) = 2 ( x + y ) . y ) = 2 ( x − y ) f x ( x. f(x. y ) = 2 ( x − y ) d. f y ( x. y ) = 0 .0) b. Scrieti diferentiala de ordinul intai a functiei f ( x. 10. c. Se considera functia punctul (-5. y) = 2 ( x − 2 y ) . (2. nu exista puncte stationare 8. b. Atunci 11. f y ( x. Se considera functia punctul (-2. 2 2 13. y ) = x 2 + 2 xy − y 2 a.3).-2) este un punct a. y ) = 1 1 + + 2( x + y − 1) x y a. f x ( x. 12.(0.Derivata partiala de ordinul al doilea a lui f in raport cu x este: a. (2. d. f x2 ( x. nu este punct de extrem local 9.0) .y) . nu este puncte de extrem local . y) = 2 ( x + y ) c. f x ( x.y)=x+y c.y) c. b.y)=sin(x) d.

400 . y f ' (x .y) + f 'y (x . Derivatele partiale de ordin I sunt: xy c. b.6) are punct stationar pe: c. y f ' (x .y) . y ) = 10 x + 2 y + 400  y x2 y2  a. Fie f(x.y) = 10x + 4y + 2xy + 400  ' f x ( x.b.y) = 0 x y b.  f ' ( x.2yf ' (x . y ) = 0 f xy ( x. y ) nu exista c. f x2 ( x. f xy ( x. y ) = x − xy + y − 3 x + 3 y . Functia a. y ) = 4 + 2 x + 2  xy  17. y ) = 4 + 2 x − 2  xy  b. y ) = 4 + 2 x + 2 2  x y  d. y ) = 10 + 2 y + 2 2   x y  400  f y' ( x. Se da functia de doua variabile f ( x. y ) = −1 d. y ) = −2 x 2 2 14.  ' 400  f x ( x.y) + xf ' (x .y) = 0 x y c. y ) a. M(1.y) = 0 x y . M(-1. M(0. d. M(1.y) .xf ' (x . y ) = ( x − 1) + ( y + 6) .y)= arctg( + ) verifica a. y ) = 10 + 2 y + xy 2   400  f y' ( x. Functia f (x. y ) = 10 + 2 y − 2   x y  400  f y' ( x. f xy ( x. 2x f ' (x . y ) = xy f xy ( x. y ) = −1 2 2 15. f x2 ( x.-6) b. y ) = 10 x + 4 y + 2  x  f ' ( x. Se da functia de doua variabile f ( x.0) d.0) 16.y) = 0 d. x >0.Alege valoarea corecta pentru f xy ( x. f 'x (x . 400  ' f x ( x. y >0 .

( eventual folosind proprietatile integralelor euleriene ) b. si . . df = dx + dy df = dx + xdy c. df = 0 df = 2 xdx + 2 ydy 20. df = ydx + dy df = ydx + xdy 2 2 19. df = dx + dy c. este: . punct de maxim local. b. . Se da functia de doua variabile f ( x. Calculeaza a.18. . d. Se da functia de doua variabile f ( x. punct de minim local. d. c. Diferentiala de ordinul I a lui f este a. Pentru functia a. punctul M(5. df = x 2 dx + y 2 dy b. y ) = xy . Aria domeniului plan marginit de curbele a. c.2) este 21. d. c. y ) = x + y Diferentiala de ordinul I a lui f este a. . punct sa. b. b. 22.

3. 1. b. . 23. 2. 24. Valoarea lui I . c. Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala . 1. 2. 0. Valoarea integralei duble a. . unde este .d. unde . d. . . cu a. . . Valoarea integralei a. b. d. . si este egala cu unde 26. b. unde . d. . 4. Se considera este: a. c. d. b. . este 25. c. 3. . c.

. . . . . unde este domeniul marginit de elipsa a. . . Folosind o schimbare de variabila adecvata. 28. . sa se calculeze integrala dubla . . 29. 30. b. b. d. Sa se calculeze a. . . Calculeaza integrala a. c. . . Calculeaza integrala . . . unde . d. c. . c. d.27. b.

c. Valoarea lui este a. Fie unde . 0. b. . b. 32. Schimbati ordinea de integrare in integrala dubla a. 31. . c. . . . c.a. . Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla sunt a. d. . alt raspuns 33. b. c. b.

b. . . 35. Fie . unde . c. . c. d. d. . unde . . b. Valoarea lui este a. Fie .34. Valoarea lui I este a. . . 0. b. . 36. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea este a. . c. . .

c. unde 38. . . . 24 40. unde C este curba simpla si rectificabila . Fie unde C este conturul dreptunghiului ale carui varfuri sunt . care are 39.37. Calculeaza a. . . . Valoarea ei este a. b. c. cuprinsa intre punctele si . b. Valoarea lui I este a. . d. b. . . Fie integrala curbilinie de tipul al doilea care are ca imagine portiunea din parabola primul capat in B. . . d. 23 c. 22 b. unde C este circumferinta . . c. . Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea este a.

Aplicand criteriul clestelui rezulta ca sirul 2 2 2 n +1 n +2 n +n ( xn ) n∈N * a.. b. are suma negativa d. n ∈ N * . este serie alternata 3. c.. este un sir convergent. + . d. aplicand criteriul radicalului rezulta ca seria este divergenta c. Fie seria a. lim xn = 1 n→∞ 1 . exista lim xn = +∞ n →∞ este un sir convergent. b. d. ∑n n =1 ∞ 2 arcsin π 2 n cu termenul general an = n 2 arcsin n →∞ π 2n an +1 >1 an a este divergenta deoarece lim n+1 < 1 n→∞ a n a este convergenta deoarece lim n +1 > 1 n →∞ a n an+1 <1 este convergenta deoarece lim n→∞ a n este divergenta deoarece lim ____  1 2. ∞ n2 ____ ∑ n ⋅α n =1 ∞ n unde α ∈ R . Atunci ____ seria este convergenta pentru | α |< 1 si divergenta pentru | α |≥ 1 este serie alternata pentru orice α ∈ R seria este divergenta pentru | α |< 1 si convergenta pentru | α |≥ 1 are suma 0 4. ____ 1. nu exista lim xn n →∞ este un sir divergent. Se considera sirul de numere reale ( xn ) n∈N * cu termenul general 1 1 1 xn = + + . Seria a. b.Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A Subiecte analiza matematica licenta informatica 3 ani Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. d. lim xn = 0 n →∞ este un sir divergent. c. c. Seria ∑ 1 +  n n =1  a. aplicand criteriul radicalului rezulta ca seria este convergenta b.

d. aplicand criteriul lui Leibniz rezulta ca seria este divergenta b. d. aplicand criteriul lui Leibniz rezulta ca seria este convergenta c. Calculeaza lim (3 64 n 3 − 3n 2 + 3 − 5n) a. Seria 2 n + 3n ∑ 5n n =1 25 a. Seria ∞ ____ 8. b. b. Calculeaza lim n→∞ n! 3n a. Aplicand criteriul clestelui calculeaza limita sirului an = a. + 2 n +1 n + 2 n +n 2 0 1 1 n ( a n ) n nu are limita. este divergenta c. are suma 9 b. este serie alternata 5 d. 1 1 1 + 2 + . 2 . are suma 3 2n 2 ∑ 9n 2 − 1 n =1 2 a. aplicand criteriul raportului rezulta ca seria este divergenta n→∞ ∞ ____ 7. d. este divergenta deoarece este serie cu termeni strict pozitivi d. ____ 0 1 3 ∞ n2 ∞ 6. c. este divergenta deoarece termenul general nu tinde la 0 2 n (n + 1) ∑ n! n =1 a. b... aplicand criteriul raportului rezulta ca seria este convergenta d. c. Seria ____ 9.Name: ________________________ ID: A ____ 5. converge la 0 c. c. 0 −∞ +∞ alt raspuns ____ 10. are suma 6 b.

Valoarea integralei definite ∫ cos x ln 1 − x dx este: − 1 2 1+x a. Valoarea integralei este: π 6 . eb − ea. arctanb − arctana . c. . Valoarea integralei max(x. 1 π 3 π 2 ____ 14. b. b a lnb − lna . . c.x 2 )dx este 0 ∫ a. ∞ ____ 13. eb − ea. d. -1. b. ∞ ____ 15. Fie a.b > −1. 0. d. ln(b + 1) − ln(a + 1). 1. b − a. c.Name: ________________________ ID: A 2 ____ 11. 2. .b > 0. c. b. b. Fie a. . b. ∫ 0 xb − xa lnx dx este lnb − lna . 13 6 17 6 19 6 . ∫x 0 1 2 +1 dx . Valoarea integralei a. c. 1 2 ____ 12. ∫ 0 e −ax − e −bx x dx este − . 1 1 3 . Se considera integrala improprie a. Valoarea integralei a. d.

Eventual folosind faptul ca e −x dx = 0 ∞ ∫ 2 π 2 . a . π 2 4 1. c. b. π2 4 − 4.z) ∈ ò 3 si a > 0.y. Ê n Á ˜ n n ˆ Á ˜ ˜ este Á ˜ + 2 +. b. d.+ 2 ____ 17. . se obtine ca valoarea integralei ∫ 0 e −ax − e −bx x2 2 2 dx este a. π( b − π a ). c. 4 . ____ 19. (x. .b > 0. Fie f(x. si deci punctul M este punct de minim local Minorii matricei hessiene sunt: a a a ∆1 = −2   ∆ 2 = 8   ∆3 = −18   7 7       7  si deci punctul M este punct de maxim 5 10 10 local. M este punct de minim local b. atunci: a. Fie a. 2 b − a. . . π 2 π 4 π 6 ____ 18. c. arctan b − arctan a . d. . . π π 2 3 . Folosind integrala definita. Daca M   a . se obtine ca limita lim Á 2 Á 2 ˜ Á n + 1 n + 22 ˜ n →∞Á n +n ˜ Ë ¯ a. Minorii matricei hessiene sunt: a a a ∆1 = 2   ∆ 2 = 8   ∆3 = 18   7 7 7       5 10 10 c.y. Valoarea integralei este x 2 cos xdx este 0 ∫ a.Name: ________________________ ∞ ID: A ____ 16. a  este punct critic  7 7 7 pentru functia data. − 2. b.z) = xy 2 z 3 (a − x − 2y − 3z) .

d. b.0) si Á − .1 + 2 ) .y) = 2x 3 + xy 2 + 5x 2 + y 2 .y ˆ = Ê 2x − y − 3 ˆ dx + Ê −x + 2y + 3ˆ dy ˜ Á ˜ a. (x. df Á ˜ Á Ë ¯ Ë ¯ Ë ¯ Ê x. ____ 23.0 ˜ . (0. Á Á 3 ˜ ˜ Á ˜ Ë ¯ Á ˜ ____ 24.0) si Á − .1 + 2 ) .0 ˜ . (0.2). c. Á Á 3 ˜ ˜ Á ˜ Ë ¯ Ê 5 ˆ Á ˜ Á ˜ Á ˜ c.6) puncte de minim. M1 ( 2 − 3. (1.2). Á Á 3 ˜ ˜ Á ˜ Ë ¯ Ê 5 ˆ Á ˜ Á ˜ Á ˜ d. M 5 este punct de maxim local d. alt raspuns ____ 21.-2). c.Name: ________________________ ____ 20. Fie functia f:ò 2 → ò definita prin f(x. Á Á 3 ˜ ˜ Á ˜ Ë ¯ Ê 5 ˆ Á ˜ Á ˜ Á ˜ b. df Á x.z) ∈ ò 3 .-4) nu este punct de extrem M(2. M 1 este punct sa.-6) punct de maxim si (5. M 5 este punct de minim local b. b.-2). df Á ˜ Á Ë ¯ Ë ¯ Ë ¯ Ê x.y. M 2 ( 2 − 3.1 − 2 ) M1 este punct sa. Determinati punctele stationare ale lui f. are (5. Atunci a.-6) si (5.-8. Fie f(x. Atunci: a. c. df Ë ¯ Ë ¯ Ë ¯ Ê ˆ Ê ˆ Ê ˆ d. Fie f(x. M 3 ( 2 + 3.0 ˜ .z) = x 2 y + yz + 32x − z 2 . (1. M(2.y. M 5 ( 2.y ˜ = Á x + 2y − 3 ˜ dx + Á x + 2y − 3 ˜ dy Ë ¯ Ë ¯ Ë ¯ ____ 25. M 6 ( 2. (-1. (-1. Ê 5 ˆ Á ˜ Á ˜ Á ˜ a. are (1.1 − 2 ) .0) si Á − . d.y ˆ = Ê 2x − y − 3ˆ dx + Ê x + y + 3 ˆ dy Á ˜ Á ˜ Á ˜ c. y. Fie functia f:ò 2 → ò definita prin f(x. are (1. Functia f a. (-1.2x – 4y – 6z definita pe ò 3 are: a.6) punct de minim. d. M 3 este punct de minim local.2).6) punct de minim.0) si Á − . M 5 este punct de minim local c.-4) este punct de maxim local functia are doua puncte critice alta varianta ____ 22.-8. toate derivatele de ordin 2 nule toate derivatele mixte de ordin 2 nule toate derivatele de ordin 2 egale cu 2 toate derivatele de ordin 2 strict pozitive 5 . are (1. Scrieti diferentiala de ordinul intai a funcŃiei f Ê x.y ˆ = Ê x − y − 3 ˆ dx + Ê −x + 2y − 3 ˆ dy ˜ Á ˜ b.y) ∈ ò 2 si fie punctele ID: A M 4 ( 2 + 3.y ˆ = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3y Ë ¯ Ê x. (1.1 − 2 ) .y) = x 3 + y 2 − 6xy − 39x + 18y + 20. (x. (-1. b.6) punct de maxim.y) = x 4 − 8x 3 + 18x 2 − 8x + y 3 − 3y 2 − 3y .0 ˜ .1 + 2 ) .-6) punct de minim si (5. Functia f(x. (0.-2). z) = x 2 + y 2 + z 2 .

0) ˝ Ô Ô Ó ˛ x y Ê ˆ Á 1 1˜ Á ˜ Á ˜ a. d. M(2.  pentru λ = − punct de maxim 4 2 2 1  1 1 P  − .y) + f 'y (x .y) = 0 6 .y) + xf 'y (x . (x. −  pentru λ = punct de maxim 4 2 2 ID: A c. P Á .y) = x 2 + y 2 − 4x − 2y + 5. ____ 27. y) = + cu condiŃia x+y=1 definit pe ò 2 \ Ì (0.1) punct de maxim d.y)= arctg(x 2 + y 2 ) verifica a. −  pentru λ = punct de minim 4  2 2 1 1 1 P  . M(-2.y) .2yf 'y (x . Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare Ï ¸ 1 1 Ô Ô f ( x .y) .y) = 0 f 'x (x . b.1) punct de minim c. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare: f(x.Name: ________________________ ____ 26. c. d. y f 'x (x .2) punct de maxim ____ 28. 1 1 1 P  .xf 'y (x .1) punct de maxim b.y) = 0 y f 'x (x .y) ∈ ò 2 a. Functia f (x. M(2. ˜ pentru λ = 4 punct de minim Á Á 2 2˜ ˜ Á ˜ Ë ¯ b.y) = 0 2x f 'x (x . M(-1.

a 2π b arctan a 2π b a . (b 2 − a 2 ). unde C este prima spira a elicei x = acos t. a2 + b2 ab a2 + b2 ab a2 + b2 ab arctan arctan ln 2π b 2π b a 2π a b . 7 . c. Fie I = xy dl. Valoarea lui I este C ∫ a. . (b 3 − a 3 ). c. d. Valoarea acestei integrale este a. . ab(a 2 + ab + b 2 ) 3(a + b) ab(a + b). y = asint. b. ____ 31.2π ] . t ∈ [0. Fie I = ∫x C dl 2 + y2 + z2 . 2 2 3 2 2 3 2 2 3 2 2 3 (b − a). . b. A(a.a). z = bt. C fiind sfertul din elipsa C ∫ x2 a2 + y2 b2 = 1 situat in primul cadran. Fie I = (x 2 + y 2 ) dl. Valoarea lui I este a. c.Name: ________________________ ID: A ____ 29. (b 3 + a 3 ). b. unde C este segmentul de dreapta AB. . d. b>a.b). B(b. ____ 30. d. ab(a 3 + b 3 ) 3 1.

un domeniu simplu in raport cu una din axe si fie C un drum simplu. unde C este curba simpla si rectificabila C ∫ care are ca imagine portiunea din parabola y = x 2 − 1. . − .0) si B(1. Fie I = xyz(x + y + z ) dl. ∫∫ Á Á Á ∂x ∂y ˜ dxdy = ÿ Pdx − Qdy . ∫∫ Á Á ˜ Á ˜ Á ∂x ∂y ˜ ¯ C D Ë Ê ∂P ∂Q ˆ Á ˜ Á ˜ ˜ Á ˜ − c. inchis. ˜ Á ˜ ¯ C D Ë Ê ∂Q ∂P ˆ Á ˜ Á ˜ ˜ Á ˜ d.0). Fie G o multime deschisa astfel incat D ⊂ G si fie functiile P. 13935 1875 13936 1875 13937 .Q:G → ò. 1875 ____ 33. Valoarea lui I este ____ 32. a. ˜ Á ˜ Ë ¯ C D Ê ∂Q ∂P ˆ Á ˜ Á ˜ ˜ dxdy = ÿ Pdx + Qdy . Á ˜ − b. b. t ∈ [0. d. Atunci Ê ∂Q ∂P ˆ Á ˜ Á ˜ ˜ Á ˜ a. pozitiv orientat (sensul de parcurgere pe C lasa domeniul D in stanga). derivabile cu derivatele continue.Name: ________________________ ID: A Ï Ô Ô x=t Ô Ô Ô Ô Ô Ô Ô 3 Ô Ô Ô Ô 2 2 2 Ô y = 4 t 2 . 3 2 b. C = Ì Ô Ô 3 Ô Ô C Ô Ô Ô Ô z = t2 Ô Ô Ô Ô Ô Ó ∫ a. Fie D ⊂ ò 2 . Fie integrala curbilinie de tipul al doilea I = (y + 1) dx + x 2 dy . de clasa C 1 pe portiuni. a carui imagine este frontiera topologica a lui D. Á ˜ Ë ¯ C D ____ 34.1] . . π. 8 . 3 c. ∫∫ Á Á Á ∂x + ∂y ˜ dxdy = ÿ Pdx + Qdy . Valoarea ei este 2 . Sa se completeze urmatoarea teorema cu concluzia corecta. ∫∫ Á Á ˜ Á ∂y − ∂x ˜ dxdy = ÿ Pdx + Qdy . cuprinsa intre punctele A(−1. c. care are primul capat in B. 2.

10. 1 + ln . 3 2 c. . y = ln(1 + e t ). 3 2 d. 42 60 b. z = t 3 . c. 2 2 b. 15. z = t 3 . y = asint. y = t 2 . t ∈ [0. 42 62 d.z) ∈ ò 3 | x = t.1] ˝ este Ô Ô Ó ˛ a.1] ˝ este Ô Ô Ó ˛ 59 a. .ln2] ˝ este Ô Ô Ó ˛ 3 a. z = at. b. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = x dy . 5. 2 + ln .y) ∈ ò 2 | x = e t . Calculeaza integrala ∫ z2 x2 + y2 dl unde C este prima spira a elicei x = acos t. unde ∫ Γ Ï ¸ Ô Ô Γ = Ì (x. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = ∫ Γ yz dx + xz dy + xy dz . 9 . y = t 2 . b. 1 + ln .z) ∈ ò 3 | x = t. 42 ____ 36. unde ∫ Γ Ï ¸ Ô Ô Γ = Ì (x. 42 61 c. C a. a > 0.y. unde Ï ¸ Ô Ô Γ = Ì (x. t ∈ [0. 2 − ln . 8π 3 a 3 3 2 π a 2 3 8π 3 2 3 ____ 38.y. . d. c.Name: ________________________ ID: A ____ 35. 3 ____ 37. . t ∈ [0. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea (3x 2 + 6y) dx − 14yz dy + 20xz 2 dz . 20.

3 163 d. 3 ____ 40. y ≤ x 2 . c. . b. x ≥ 0 ˝ . π ] este egala cu πr 4 2 πr 4 3 πr 4 4 πr 4 5 . b. d. unde D este domeniul limitat de parabola y = x D 2 si de dreapta y = 2x + 3. . cu r > 0 si t ∈ [0. c. d. . ____ 41. . . Se considera I = este: a. . y) ∈ ò | x Ô Ó 3 D Ï Ô 2 ¸ Ô + (y − 1) 2 ≤ 1. Valoarea lui I Ô ˛ 1 13 1 14 1 15 1 16 . 3 162 .Name: ________________________ ID: A ____ 39. Ì ∫∫ (1 − y) dxdy unde D = Ô (x. 10 . . Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala (1 − x 2 )y dx + x(1 + y 2 ) dy unde γ ∫ a. . c. . γ(t) = (r cos t.r sint). Se considera I = ∫∫ xy dxdy . Valoarea lui I este 160 a. 3 161 b.

. . . b. Ô Ô Ó ˛ a. 4 ____ 43. . . calculati integrala dubla ∫∫ (x + y) D 2 dxdy . Ô Ô Ô Ô 3y ≥ x 2 Ô Ó a. 4 9π 3 d. c. unde D este domeniul marginit de dreptele x = 2. unde Ï ¸ Ô Ô D = Ì (x. Fie integrala dubla I = ∫∫ y D x2 2 dxdy . . unde D:Ì . 4 9π 2 c. ____ 44. y = x si de hiperbola xy = 1. b.Name: ________________________ ID: A ____ 42. d. 4 9π b. π π 6 4 . Sa se calculeze integrala dubla ∫∫ D Ï Ô Ô Ô 2 Ô Ô x + y2 ≤ 4 Ô y dxdy . d. Folosind o schimbare de variabila adecvata. . π 3 π 2 11 . . . Valoarea lui I este 9 a. c. 12 3 5 13 3 5 14 3 5 3 3. .y) ∈ ò 2 | x 2 + y 2 ≤ 1 ˝ .

3 c. ln2 − ln1. unde V este bila centrata 12 . Ë ¯ e2. ____ 48. 1 a. . b. .0 ≤ y ≤ 1. . 110 3 b. πR3 b. sa se calculeze integrala dubla ∫∫ x D 2 y 2 dxdy . ____ 46. b. d. 3 d. 19 πe 2 c. π. Calculeaza integrala dubla a. Calculeaza integrala ∫∫∫ x V 3 y 2 z dxdydz . c. πR5 d. π R 4 . ln2 − ln3. 0 ≤ z ≤ xy . unde D este domeniul marginit de elipsa a. c. x a 2 2 + y 2 b2 = 1.Name: ________________________ ID: A ____ 45. 5 ∫∫∫ V x 2 + y 2 + z 2 dxdydz . unde domeniul V este definit de inegalitatile 0 ≤ x ≤ 1. d. unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1. . π R 3 . π2. a. π3. ∫∫ Ê x + y + 1ˆ Á ˜ D 1 2 dxdy . . Trecand la coordonate sferice. 4 ln . calculeaza integrala in origine de raza R. a3b3 24 a3b3 24 a3b3 24 a3b3 24 . Folosind o schimbare de variabila adecvata. ln5 − ln2. 0 ≤ y ≤ x. 3 ____ 47.

nu este uniform convergent c. x . n ≥ nε . ∃x ∈ I . ∀nε . n ∈ ℕ . Se consideră funcŃiile f . fn ( x ) − f ( x ) < ε ∀ε > 0. iar limita sa nu este o funcŃie continuă b. x . ∃nε ∈ ℕ astfel încât ∀n ∈ ℕ. iar limita sa este o funcŃie continuă b. c. nu este simplu convergent e. fn ( x ) − f ( x ) ≥ ε ∃ε > 0. c.Name: ________________________ ____ 49. ∃nε . iar limita sa este o funcŃie continuă d. n ∈ ℕ . n ≥ nε . ∀x ∈ I . este uniform convergent. n ∈ ℕ . este uniform convergent. ID: A ( f n )n∈ℕ este simplu convergent pe I către funcŃia f dacă şi numai dacă ∃ε > 0. iar limita sa nu este o funcŃie continuă ____ 52. x ∈ (1. x . f n ( x ) = ( f n )n∈ℕ x . b. n+x este uniform şi simplu convergent nu este simplu convergent este simplu convergent. nu este uniform convergent c. x ∈ ℕ astfel încât ∀n ∈ ℕ. nu este simplu convergent ____ 51. este uniform convergent. f n ( x ) = 2 2 . x ∈ℕ astfel încât ∀n ∈ ℕ. Şirul a. f n ( x ) = (n 2 + 1) ⋅ sin 2 π n + nx − nx . f n : [1. +∞ ) → ℝ. +∞ ) . ∀x ∈ I . Se consideră şirul de funcŃii ( f n )n∈ℕ . fn ( x ) − f ( x ) < ε ∃ε > 0. d. Se consideră şirul de funcŃii ( Şirul ( f n )n∈ℕ x2 f n )n∈ℕ . +∞ ) → ℝ. n ≥ nε . Şirul f n : (1. f n ( x ) − f ( x ) < ε ____ 50. +∞ ) → ℝ. x ∈ [1. este simplu convergent. n ≥ nε . d. ∀x ∈ I . n +x a. Şirul a. dar nu este simplu convergent 13 . fn ( x ) − f ( x ) < ε ∀ε > 0. ( f n )n∈ℕ a. x ∈ ( 0. ∀x ∈ I . ∃nε . este uniform convergent. x . f n : I ⊆ ℝ → ℝ . iar limita sa este o funcŃie continuă d. n ≥ nε . ∃nε . e. dar nu este uniform convergent este uniform convergent. x ∈ℕ astfel încât ∀n ∈ ℕ. +∞ ) . f n : ( 0. x ∈ ℕ astfel încât ∀n ∈ ℕ. +∞ ) n ∈ ℕ . Se consideră şirul de funcŃii ( f n )n∈ℕ . b.

MulŃimea de convergenŃă M C a seriei de puteri este a. c. c. −  2   3 1 MC =  − . e − 3] M C = ( −e − 3. b. e. Raza de convergenŃă R a seriei de puteri ∑ n ≥1 ( n !) 2 ⋅ x n este a. R=0 R = +∞ R= 2 R= e 1 R= 2 n ∑ ( 3n + 1) ⋅ 2 ⋅ ( 2 x + 1) n ≥1 n 2 n ____ 55. e. b. e. e − 3) 14 . −1] M C = ( −∞. b. este a. e − 3] MC = ℝ M C = [−e − 3. e − 3) M C = [ −e − 3. MulŃimea de convergenŃă M C a seriei de puteri este a. −  ∪  .   2 2 1  M C =  . d. +∞ ) nn ____ 54. −1] ∪ [1. M C = ( −e − 3.Name: ________________________ ID: A ____ 53. MC = ℝ 3 1   M C =  −∞. c. d. d. MulŃimea de convergenŃă M C a seriei de funcŃii ∑ n! x n ≥1 1 n . x ≠ 0 . +∞ ) M C = [1. e. M c = ℝ \ {0} MC = ∅ M C = ( −∞. +∞  2  n! ∑ n ⋅ ( x + 3) n ≥1 n n ____ 56. d. +∞  2 2   3  M C =  −∞. c. b.

3} este x − 4x + 3 2 sin x = ∑ ____ 58. f ( x ) = +∞ 2   f ( x ) = − ∑ 1 + n +1  ⋅ xn .3} → ℝ . Dezvoltarea în serie Mac Laurin a funcŃiei f : ℝ \ {1. b. Folosind definiŃia convergenŃei unei integrale improprii. sin x = ∑ +∞ n = 0 ( 2n + 1)! ( −1) n sin x = ∑ +∞ 1 ⋅ x2n .1] 3  n=0  +∞ 2   f ( x ) = −∑ 1 + n +1  ⋅ x n .Name: ________________________ ____ 57. c.1] 3  n=0  a. este convergentă şi egală cu c.1] 3  n=0  +∞ 2   f ( x ) = −∑ 1 + n +1  ⋅ x2 n . x ∈ ℝ n = 0 ( 2n ) ! 3x − 5 . obŃinem că integrala a. d. x ∈ ℝ \ {1. sin x = ∑ +∞ +∞ n = 0 ( 2 n + 1) ! ( −1) n ⋅ x2 n . d. ____ 59. x ∈ ℝ ⋅ x 2 n +1 . Folosind definiŃia convergenŃei unei integrale improprii. x ∈ [ −1. x ∈ ℝ b. Dezvoltarea în serie Mac Laurin a funcŃiei f : ℝ → [ −1. x ∈ ℝ este ID: A a. b.1] . x ∈ ( −1. obŃinem că integrala ∫ 1 2 0 1 ⋅ dx x ln 2 x 1 ln 2 1 b. d. este convergentă şi egală cu 0 este convergentă şi egală cu este divergentă este convergentă şi egală cu este convergentă şi egală cu ∫ ∞ 0 arctgx ⋅ dx 1 + x2 1 2 π2 8 π2 4 ____ 60. x ∈ ( −1. c. x ∈ ℝ n =0 ( 2n )! 1 ⋅ x 2 n +1 . f ( x ) = sin x. este convergentă şi egală cu 2 a. e. x ∈ ( −1. e. c. d. este divergentă este convergentă şi egală cu 1 este convergentă şi egală cu -1 15 .1) 3  n=0  +∞ 2   f ( x ) = −∑  1 + n +1  ⋅ x 2 n .

0) 16 . ∫ ∞ 1 x 1 + x2 0+0 dx . c. Valoarea integralei a. b. ∫ xe dx este x 0 1 1 e e-1 ____ 62. Valoarea integralei a. b. Fie a.0) f nu are limita in (0. ∫ 1 x2 + x x2 + 1 dx este 0 1− 1− 1+ π 4 π 4 + + 1 2 1 2 ln2 ln2 π 4 ____ 65. b.y) ≠ (0. Valoarea integralei improprii a. daca (x. b. b. c. Atunci Ô Ô Ô Ô Ô Ô Ô 0. daca (x. 0+0 ∫ 1 1 dx este x 1 2 2 ____ 63. c. c. Se considera integrala improprie a.0) f nu este continua in (0. ∫x 0 1 3 1 dx este +1 ln 2 π − 3 3 3 ln 2 π + 3 3 3 ln 2 π − + 3 3 3 ____ 64.Name: ________________________ ID: A ____ 61. Valoarea integralei a.y) = Ì x 2 + y 2 .0) Ô Ó f este continua in (0.0) . integrala este divergenta integrala este convergenta integrala este convergenta si are valoarea ln2 Ï Ô Ô Ô Ô xy 2 Ô Ô Ô Ô Ô 2 f :ò → ò definita prin f(x.y) = (0. b. c. c. Atunci ____ 66.

y ) = (0. Sa se calculeze a. b. 0)  2 sa fie continua in origine. Valoarea integralei triple Ô Ô Ó ˛ a. Fie f :ò → ò definita prin f ( x. 0 ) x2 + y lim sin( x 3 + y 2 ) ( x . ( x. 0 b. f ( x. a. 0) ____ 68. 0)  2 f admite derivate partiale in origine si este diferentiabila in origine f admite derivate partiale in origine. ( x.a > 0 ˝ este ____ 70. 4π 9 4π 5 2π 5 a5 a5 a5 π 9 a5 17 .Name: ________________________ ID: A ____ 67. y ) → ( 0. Atunci 0 . y ) =  x + y . c. c. b. dar nu este diferentiabila in origine f este continua in origine Ï ¸ Ô Ô (x 2 + y 2 + z 2 )dxdydz unde D = Ì (x. d.y. b. ( x. 0 1 nu exista sin( x 3 + y 2 ) ( x . y ) → ( 0. Fie f : ℝ → ℝ . y ) ≠ (0. e  xy . 0 ) x2 + y lim 1 −   (1 + x 2 y 2 ) x 2 + y 2 . ∫∫∫ D cu a. ( x. 1 c. y ) = (0.z) ∈ ò 3 | x 2 + y 2 + z 2 ≤ a 2 . y ) =  . 0)  2 2 ____ 69. Sa se determine a astfel incat f a . c. y ) ≠ (0.

Daca se sterge o realizare radacina a unei inregistrari.Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A Subiecte baze de date licenta informatica 3 ani True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false. Modelarea oricarui sistem din lumea reala porneste de la realitate si se exprima printr-o entitate. relatie derivata. stergeri. etc. Restrictii ale modelului ierahic . Relatia virtuala este numita si vizualizare. coerenta logic de date corelate. Deosebirea fata de modelul ierarhic este ca intre un nod inferior si un nod superior exista legatura − de tip 1:n. 8. Etapele realizarii diagramei E/R: 1. − Vizualizari de validare (tabele de validare). Se identifica relatiile dintre entitati (legaturile) 3. Modelul retea: − Aranjeaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graf orientat. 7. Se numeste atribut o colectie persistenta. 4. Elementele principale ale unei BDR sunt: clasa. deci are avantajul pastrarii securitatii tabelului initial de date.. Modelul ierarhic: − Aranjeaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graf orientat. − 1 . compus din campuri provenite din doua sau mai multe tabele sau/si campuri din alte vizualizari in care nu se pot face modificari. atunci se sterg automat toate inregistrarile subordonate (tot subarborele). un articol putand avea mai multi parinti. atributul.La inserare nu se pot introduce noi realizari ale unei inregistrari subordonate daca nu sunt cunoscuti superiorii. Se identifica entitatile 2. Se stabilesc cheile (atributele de identificare) ____ 6. Se stabilesc cardinalitatile 4. un articol putand avea mai multi parinti. Vizualizarile pot fi: − Vizualizari de date (tabele). Daca se sterge o realizare radacina a unei inregistrari. Se numeste inregistrare o unitate elementara de date ce poseda un nume 5. Vizualizari agregate (informatii selectate din mai multe tabele). Restrictii ale modelului ierahic sunt: . 9. ____ ____ ____ ____ ____ 1. filtru. obiectul. Este un tabel virtual al datelor. 2. neredundanta. Deosebirea fata de modelul retea este ca intre un nod inferior si un nod superior exista legatura − de tip 1:n. Elementele principale ale unei BDOO sunt: tabelul. atunci se sterg automat toate inregistrarile subordonate (tot subarborele).La inserare se pot introduce noi realizari ale unei inregistrari subordonate chiar daca nu sunt cunoscuti superiorii. 3. ____ ____ ____ ____ 10. vedere – ea cuprinde definitia vizualizarii. metoda. tabel view. campurile si inregistrarile. Se identifica atributele pentru fiecare entitate 5.

Stergerea unei tabele folosind SQL in ACCESS se face cu clauza DROP TABLE. stergeri. − ____ 12. deci are avantajul pastrarii securitatii tabelului initial de date. campurile dintr-un tabel pot fi combinate (concatenate) astfel incat mai multe campuri sa formeze un singur camp in rezultatul interogarii astfel: SELECT camp1 + “ “ + camp2 + “ “ + camp3 AS campcompus. Vizualizarile pot fi: − Vizualizari de date (tabele). ____ 25. cu clauza SELECT * FROM TABELA1. ____ 14. Exemple de astfel de module sunt: Module ce contin programele de gestiune a bazei: Module pentru LDD Module pentru LMD Module utilitare Module pentru LCD ____ 15. Una din etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea schemei conceptuale este urmatoarea: Atributele singulare devin linii. (punct si virgula ). − Vizualizari de validare (tabele de validare). Una din etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea schemei conceptuale este urmatoarea: Atributele singulare devin coloane. Crearea unei tabele cu SQL in Access sa face cu ajutorul clauzei ALTER TABLE. compus din campuri provenite din doua sau mai multe tabele sau/si campuri din alte vizualizari in care se pot face modificari. Comenzile SQL se incheie cu . Modificarea structurii unei tabele cu SQL in ACCESS se poate face folosind clauza ALTER TABLE. SGBD-urile sunt construite modular. pentru date de tip text. relatie derivata. In ACCESS. Cu clauza DROP TABLE se pot redenumi campurile unei tabele in Access. Vizualizari agregate (informatii selectate din mai multe tabele). ____ 20. Relatia virtuala este numita si vizualizare. Crearea unei noi tabele cu SQL in ACCESS se face folosind clauza DROP TABLE. Cu ajutorul sintaxei : ALTER TABLE nume_tabela ADD nume_camp tip_data. ____ 24. Este un tabel virtual al datelor. ____ 22. filtru.. 2 . ____ 16. se adauga un camp tabelei TABLE ____ 19. FROM nume_tabela1. ____ 26. In ACCESS. Crearea unei noi tabele cu SQL in ACCESS se face cu clauza UPDATE. ____ 17. ____ 13. In ACCESS selectarea si redenumirea unor campuri se poate face cu clauza: SELECT camp1 AS nume1 FROM nume_tabela1. Cu clauza SELECT se pot extrage informatii din baza de date. vedere – ea cuprinde definitia vizualizarii.Name: ________________________ ID: A ____ 11. ____ 21. ____ 18. se selecteaza numai primul camp din TABELA1. tabel view. ____ 23.

orice entitate din lumea reala este un obiect si reciproc. ____ 31. care ramane neschimbata la fiecare actualizare a cererii. Principalele concepte care stau la baza unui MDOO sunt: obiectul. polimorfismul si colectia. Pentru ca baza de date distribuita sa fie usor prelucrabila. mixta (fragmentarea orizontala a unui fragment vertical sau fragmentare verticala a unui fragment orizontal). mixta (fragmentarea orizontala a unui fragment vertical sau fragmentare verticala a unui fragment orizontal).daca un nod detine token-ul el poate transmite. iar token-ul se deplaseaza spre nodul urmator.toate articolele din BDD au o marca de timp. cererile se executa in ordinea emiterii marcilor ____ 35. Autonomia statiilor . ____ 30. ____ 36.token-ul trece din nod in nod pana la nodul caruia ii este adresat. Deschiderea tabelului TABEL_CARTI pentru a privi datele este echivalenta cu activarea clauzei SQL: SELECT * From TABEL_CARTI. ____ 37. verticala (fragmentele contin doar o parte din structura relatiei). persistenta.Nivelul global – aici fiecare baza locala din BDD este tratata ca o baza centralizata Nivelul local . prin sistemul distribuit se pun la dispozitia acesteia o serie de independente. Deschiderea tabelului TABEL_CARTI pentru a privi datele este echivalenta cu activarea clauzei SQL: SELECT * From TABEL_CARTI! ____ 29. ____ 33. Fragmentarea poate fi: orizontala (fragmentele contin doar o parte din structura relatiei) . Una dintre acestea este independenta fragmentarii.fiecare cerere primeste automat la emitere o marca de timp (identificatorul nodului si timpul ceasului local). ____ 32. Intr-un MDOO. Un obiect este un grup de date structurate. incapsularea. Pentru ca baza de date distribuita sa fie usor prelucrabila. prin sistemul distribuit se pun la dispozitia acesteia o serie de independente. verticala (fragmentele au structura identica cu cea a multimii de date. . pentru a satisface cererile in ordinea emiterii se utilizeaza marcile de timp astfel: .aici se realizeaza integrarea bazelor de date locale intr-o baza de date globala ____ 34. Fragmentarea poate fi: orizontala (fragmentele au structura identica cu cea a multimii de date. se foloseste clauza: SELECT * From TABEL_STUDENTI. Intr-o BDD. . cand token-ul ajunge la nodul din care a plecat. acesta devine liber. Pentru ca baza de date distribuita sa fie usor prelucrabila.nodurile retelei sunt inlantuite logic intr-un inel virtual pe care se deplaseaza un token. bazele locale fiind controlate independent de un administrator local.Name: ________________________ ID: A ____ 27. pentru a satisface cererile in ordinea emiterii se utilizeaza inelul virtual : . dar difera prin continutul datelor). Administrarea unei BDD este complet descentralizata. orice obiect reprezinta o abstractizare a unei entitati a lumii reale. In organizarea „ideala” a unei BDD se disting doua nivele de date: . 3 . identificate printr-o referinta unica. Pentru a selecta unul din campurile tabelei TABEL_STUDENTI. In cazul SGBDD. ____ 28. Una dintre acestea este independenta fragmentarii. . dar difera prin continutul datelor) . prin sistemul distribuit se pun la dispozitia acesteia o serie de independente. clasa. independent de alte statii.permite fiecarei statii sa-si controleze si sa-si manipuleze datele locale. mostenirea. fragmentarea.

. Analistul pentru baze de date b... forma de memorare. Criteriile de validare automata a datelor... Administratorul bazei de date c... defineste procedurile de restaurare si de salvare... . Entitate c... dezvolta programe in timp (in diferite limbaje de programare: C. Analistul pentru baze de date b.. lungimea atributelor unei entitati). Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. intelege activitatea firmei sau a aplicatiei pe care urmeaza sa o implementeze.. Articol b.... gaseste noi informatii. defineste schemele: conceptuala. Bazele de date folosesc mai multe tipuri de limbaje.. a. Modul de accesare a datelor.. structura lor.. Utlizatorul ____ 43. ____ 39... se mai numesc si limbaje de interogare. da drepturi de acces utilizatorilor .. ____ 41.. Limbajele . LDD b..... COBOL...... a. Limbajele . interna si externa... definesc: Tipurile de date. domeniul lor de definitie (ex: numele.. ……………………. LDD c. LMD c... SGBD ____ 42. Programatorul de aplicatii d.. LMD d. LCD d... Programatorul de aplicatii d. la trimiterea unui mesaj... actioneaza prin comenzi cu o anumita structura.. etc.. Limbajele de programare C si C++ ____ 46. Integritatea semantica a unui SGBDOO – se realizeaza prin diferite tipuri de constrangeri (de tiparire... Analistul pentru baze de date b... Inregistrare d.....Name: ________________________ ID: A ____ 38... stergere a datelor... a. Bazele de date folosesc mai multe tipuri de limbaje.. actualizare.. cu ajutorul lor utilizatorii autorizati au acces la operatiile de inserare.... se ocupa cu modul de intrare a datelor in baza si cu buna functionare a bazei de date. Utilizatorul ____ 44..se realizeaza prin autentificari si accesul controlat la date... Atributele asociate relatiilor. Integritatea semantica a unui SGBDOO . Se numeste ..... ale valorilor domeniului.. limbajele si gestiunea obiectelor. PASCAL... a......... a. de unicitate). care pot fi activate la execu tie..... Limbajele de programare C si C++ 4 ... Programatorul de aplicatii d. Administratorul bazei de date c. la compilare.o unitate elementara de date ce poseda un nume. raspunzand de toate modificarile ce se fac asupra bazei. b......... . ____ 40.... Relatiile dintre date. etc.. etc. LCD a.. Administratorul bazei de date c.. Utilizatorul ____ 45.... realizeaza noi rapoarte. planifica si realizeaza designul bazei. Componentele de baza ale unui SGBDOO sunt: utilitarele...)...

Name: ________________________

ID: A

____ 47. Bazele de date folosesc mai multe tipuri de limbaje. Limbajele ............... raspund de: integritatea datelor, confidentialitatea datelor, performantele bazei de date. a. LDD c. LCD b. LMD d. Limbajele de programare C si C++ ____ 48. Se numeste .................o colectie de programe care permite crearea si intretinerea unei baze de date. a. Dictionarul bazei de date b. SGBD c. LMD d. Normalizare ____ 49. ....... - urile sunt o interfata intre utilizatori si sistemul de operare. Ele ajuta la construirea unor baze de date, la introducerea informatiilor in bazele de date si dezvoltarea de aplicatii privind bazele de date; dau acces utilizatorilor la date prin intermediul unui limbaj apropiat de modul obisnuit de exprimare, facand abstractie de algoritmi, aplicatii si de modul de memorare a datelor. a. LMD b. LCD c. SGBD d. LDD ____ 50. Diagrama entitate-relatie a fost introdusa pentru prima data de ....................in 1976 si este un model neformalizat de reprezentare a fenomenelor din lumea reala. a. Chen b. Codd c. Gardarin d. ANSI-X3/SPARK ____ 51. Modelul care aranjeaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graf orientat, un articol putand avea mai multi parinti si in care intre un nod inferior si un nod superior exista legatura de tip 1:n este: a. Modelul ierarhic b. Modelul retea c. Modelul liniar d. Nu exista un asemenea model ____ 52. Modelul ....................... a fost introdus de E.F. Codd in 1970 si este descris cu ajutorul teoriei matematice a relatiilor. Este un model orientat spre multimi, este simplu si riguros matematic. a. Ierarhic b. Retea c. Orientat obiect d. Relational ____ 53. Multimea tuturor schemelor relationale corespunzatoare unei aplicatii se numeste ............... bazei de date relationale a. dictionarul b. schema c. SGBD-ul ____ 54. Multimea tuturor schemelor relationale corespunzatoare unei aplicatii se numeste schema bazei de date relationale, iar continutul curent al relatiilor la un moment dat se numeste baza de date ................................ a. Orientata obiect b. Relationala c. distribuita

5

Name: ________________________

ID: A

____ 55. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor fiind in jur de 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Un SGBD relational trebuie sa-si gestioneze singur baza de date (nici un SGBD nu contine numai caracteristici relationale.). Se numeste .......................... a. regula gestionarii datelor b. regula reprezentarii informatiei c. regula accesului garantat la date d. regula reprezentarii informatiei necunoscute e. regula dictionarelor de date ____ 56. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: La nivel logic informatia trebuie sa fie reprezentata explicit prin valori in tabele numite relatii (regula ce nu poate fi incalcata intr-o baza de date relationala.). Se numeste .................................. a. regula gestionarii datelor b. regula reprezentarii informatiei c. regula accesului garantat la date d. regula reprezentarii informatiei necunoscute e. regula dictionarelor de date ____ 57. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Orice element de date (valoare atomica) din baza se poate accesa utilizand o combinatie intre numele relatiei, cheia primara, si numele atributului(coloanei). Se numeste................... a. regula gestionarii datelor b. regula reprezentarii informatiei c. regula accesului garantat la date d. regula reprezentarii informatiei necunoscute e. egula dictionarelor de date ____ 58. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Informatiile necunoscute trebuie sa se poata defini printr-un tip de date numit NULL, diferit de spatiul necompletat sau de un sir de caractere blanc (valoarea zero, un sir vid de caractere sau o valoare necunoscuta sunt notiuni complet diferite intr-un acelasi camp de date si trebuie ca SGBD-ul sa permita diferentierea lor.). Valorile nule reprezinta varianta NU STIU. Se numeste..................... a. regula gestionarii datelor b. regula reprezentarii informatiei c. regula accesului garantat la date d. regula reprezentarii informatiei necunoscute e. regula dictionarelor de date ____ 59. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Asupra descrierii bazei de date (tabelelor de descriere) trebuie sa se aplice aceleasi operatii ca si asupra tabelelor de date. Se numeste ........................... a. regula gestionarii datelor b. regula reprezentarii informatiei c. regula accesului garantat la date d. regula reprezentarii informatiei necunoscute e. regula dictionarelor de date 6

Name: ________________________

ID: A

____ 60. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Trebuie sa existe cel putin un limbaj de interogare pentru manipularea bazei de date (in general acesta este SQL.). Limbajul tre-buie sa permita: definirea datelor, definirea vizualizarilor, manipularea datelor, autorizari, restrictii de integritate. Se numeste.................... a. regula limbajului de interogare b. regula de actualizare a vizualizarii. c. regula limbajului de nivel inalt d. regula independentei fizice a datelor ____ 61. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Un SGBD trebuie sa poata determina daca o vizualizare poate fi actualizata sau nu si sa stocheze rezultatul interogarii intr-un dictionar de tipul unui catalog de sistem. Se numeste ................... a. regula limbajului de interogare b. regula de actualizare a vizualizarii c. regula limbajului de nivel inalt. d. regula independentei fizice a datelor ____ 62. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Regulile de manipulare asupra unei relatii luata ca intreg se aplica si operatiilor de regasire, inserare, actualizare sau stergere a datelor (limbajele de nivel scazut actioneaza asupra unei singure inregistrari, iar limbajele de nivel inalt actioneaza asupra mai multor inregistrari in acelasi timp. Codd spune ca indiferent de nivel, limbajele trebuie sa respecte aceleasi reguli). Se numeste ............................ a. regula limbajului de interogare b. regula de actualizare a vizualizarii c. regula limbajului de nivel inalt d. regula independentei fizice a datelor ____ 63. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Modul de depunere a datelor sau de acces la ele nu influenteaza programele de aplicatii sau activitatile utilizatorilor (utilizatorul nu trebuie sa stie daca datele au fost stocate pe Unix sau pe Windows 2000 Server, el trebuie sa cunoasca numai numele serverului). Se numeste .......................... a. regula limbajului de interogare b. regula de actualizare a vizualizarii c. regula limbajului de nivel inalt d. regula independentei fizice a datelor ____ 64. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este: Programele de aplicatie nu trebuie sa afecteze manipularea datelor.Se numeste ........................ a. regula independentei logice a datelor b. regula independentei datelor din punct de vedere al integritatii c. regula versiunii procedurale a SGBD-ului d. regula independentei datelor din punct de vedere al distribuirii

7

…... sau MINUS(R1..... Reuniunea b. d.......... are notatiile: R1-R2. d. sau ... a. Diferenta c. INTERSECT ____ 70... sau REMOVE(R1........ a....R2).. c. An). Operatorul .... Operatorul .. relatia R cu schema obtinuta prin concatenarea schemei relatiei R 1 cu schema relatiei R2 si care are multimea tuplurilor formata din toate perechile de tupluri de aritate n+m astfel incat primele n componente formeaza un tuplu in R 1 iar urmatoarele m un tuplu in R2.. Se numeste ..... a doua relatii R 1.... (R1.......... c.... relatia R care are aceeasi schema (structura) ca R 1(implicit R2) si care are multimea tuplurilor formata din tuplurile celor doua relatii luate o singura data..R2)... Intersectia ____ 67.... Se numeste ... b..R2).... Reuniunea Diferenta Produsul cartezian Intersectia ____ 68...R2 apartin Rn(A1.... Produsul cartezian d....... Produsul cartezian d......R2)...(R1... Reuniunea b. a doua relatii R1 apartine Rn(A1.An) de aritate n si R 2 apartine Rm(B1.An... b. b.….Name: ________________________ ID: A ____ 65.….... Intersectia ____ 66...... TIMES(R1.. relatia R care are aceeasi schema (structura) ca R 1 (implicit R2) si care are multimea tuplurilor formata din tuplurile relatiei R 1 ce nu se gasesc printre tuplurile relatiei R 2.... . . UNION b.…. c.R2 apartin Rn(A1.... B1........ a... are notatiile: R1xR2..... cu A1......... are reprezentarea R ∪ R1 R2 a a.. PRODUCT d........ An). a.... a doua relatii R1............. a....Bm) de aritate m........Bm distincti... UNION DIFFERENCE PRODUCT INTERSECT ____ 69. Se numeste . Operatorul .....…. d.….R2).... Diferenta c.. DIFFERENCE c..... UNION DIFFERENCE PRODUCT INTERSECT 8 ...

... Se numeste .....….. intersectie b...... jonctiune c. DIFFERENCE c.... proiectia b.. . intersectia d.... Operatorul combina produsul cartezian. INTERSECT ____ 73....... Se numeste ..…...... d.... c.........Name: ________________________ ____ 71... intersectia d...…. respectand anumite conditii puse tuplurilor....... Operatorul .. diviziunea ____ 74. selectia si proiectia. UNION b............. diviziunea ____ 75. selectia c.... Operatorul ...An) cu tupluri din R2 apartine Rm(B1. selectia c.... are reprezentarea X R1 R2 a....An) printr-o conditie cond. PRODUCT d... a. Se numeste . relatia binara R cu aceeasi schema ca R 1(implicit R2) si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile care apartin ambelor relatii in acelasi timp.... diviziune 9 .. b... a. proiectia b. a relatiei R1 apartine Rn(A1.... (compunere) operatia algebrei relationale care construieste o noua relatie R prin concatenarea (combinarea) unor tupluri din R 1 apartine Rn(A1. relatia unara R cu aceeasi schema ca R1 si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile relatiei R ce satisfac conditia cond.. a doua relatii...... are reprezentarea R ID: A _ R1 R2 a...Bm)... a....... UNION DIFFERENCE PRODUCT INTERSECT R ____ 72.....

1 b.. a relatiilor R1 si R2 relatia R cu schema formata din reuniunea atributelor relatiilor R1 si R2 (cele comune se iau o singura data) si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile R1 concatenate cu tuplurile din R 2 pentru care valorile atributelor comune au valori identice. a... Selectie c. 1-normalizata b..... θ-jonctiune b............ Proiectie ____ 79............ Se numeste ... FN presupune divizarea tabelelor aduse la a patra forma normala in scopul reducerii numarului de inregistrari (tuple) care trebuie introduse.. 2 c... 3 d....... 2-normalizata c.. astfel incat redundanta sa fie minima. 2-normalizata c... 1-normalizata b..... 4 d.. semi-jonctiune ____ 77..Name: ________________________ ID: A ____ 76. jonctiunea naturala c... daca si numai daca orice atribut al sau este atomic (indivizibil) si un tuplu nu contine atribute sau grupuri de atribute repetitive. Spunem ca R este ..... modificate sau sterse la diferitele operatii de actualizare. a. a relatiei R1 cu relatia R2 prin conditia cond. daca si numai daca este 2FN si orice atribut noncheie nu depinde tranzitiv de cheia primara a lui R a.. procesul de organizare si determinare a coloanelor unui tabel.. 5 c. 3 10 . Normalizare b.. 3-normalizata ____ 81.-normalizata daca izoleaza relatiile independente multiple... 2-normalizata c....... relatia R cu aceeasi schema ca si R1 si multimea tuplurilor formata numai din tuplurile relatiei R1 care concatenate cu tupluri din R2 verifica conditia cond....... Se numeste .... Spunem ca R este .. 4 ____ 83... a.. 3-normalizata ____ 82........................... a...... Spunem ca o relatie este .. a..... .... 1-normalizata b............... 2 b.... 3-normalizata ____ 80..... semi-jonctiune ____ 78..... Spunem ca R este . Se numeste ............. a. θ-jonctiune b... daca si numai daca relatia este 1FN si atributele noncheie nu depind numai de o parte a cheii primare. a.. jonctiunea naturala c......

4 e. DDG (Dictionarul de date globale) – detine informatii despre localizarea. Pentru fiecare din relatiile create la pasul 2 se introduce in schema cheia primara a relatiei din care a fost extras atributul repetitiv. Care din pachetele software enumerate nu este un sistem de prelucrare al bazelor de date? a. 1 b. e. 5.. 3 d. Daca nu. 2 c. Ai depinde direct de Ai-1 ) se creeaza o noua relatie R’ care contine atributele A1.. precum si din alte atribute ale acestei noi relatii.p. Specificati care varianta este incorecta Componentele software ale sistemului de baze de date distribuite sunt: a. 2. 3. disponibilitatea si modul de utilizare a datelor in BDD d. c.Ap si care are pe A1 drept cheie primara. cuprinde descreierea completa a nodurilor si a legaturilor retelei c. A0. b. Pentru fiecare dependenta functionala tranzitiva (atribute ce nu depind direct de cheia primara a relatiei R. FN prin eliminarea dependentelor functionale tranzitive 1. SGBDL (Sistemul de gestiune al bazei de date locale) .interfata intre baza de date distribuita si utilizatori . a. … . Algoritm pentru aducerea unei relatii in . Pentru fiecare din relatiile create la pasul 2 se stabileste cheia primara care va fi formata din cheia introdusa la pasul 3. A1. CC (Componenta de comunicatie) – responsabila cu legaturile in retea. A3. Ap in care A0 este cheie primara a lui R si pentru orice i=1. SGBDD (Sistemul de gestiune al bazei de date distribuita) . e.. ACCESS c.Name: ________________________ ID: A ____ 84. INFORMIX ____ 87. se reia algoritmul... Se creeaza cate o noua relatie pentru fiecare din grupurile repetitive. Se elimina din R atributele A 2. ASDD administrator de soft al datelor distribuite 11 ... … .sistem standard de gestiune a datelor care cuprinde propriul dictionar pentru datele locale b. Se inlocuiesc in relatie atributele compuse cu componentele lor. Ap obtinand relatia R’’ 3. a. Microsoft SQL Server b. FN: 1. ORACLE d. 1 2 3 4 5 ____ 85. STOP.…. 2. MICROSOFT POWERPOINT e.…. Daca in noile relatii mai sunt inca atribute repetitive. Algoritm pentru aducerea unei relatii in . In noile relatii se repeta pasii 1 si 2 cat timp contin dependente tranzitive. d. 5 ____ 86. 4.

Independenta fragmentarii c. paralele d. Evaluarea cererilor b.ordoneaza tranzactiile la lansarea lor in executie b.. faza de inregistrare d.. Care din afirmatiile de mai jos nu este corecta? a. functia de gestiune a vizualizarilor c. Controlului semantic al datelor are o serie de functii: a. sunt multimi de baze de date autonome... Independenta SGBD b. Ştampilarea . Autonomia statiilor Descrierea globala si unificata a tuturor datelor dintr-o BDD. El poate fi abordat din punct de vedere al stampilarii sau al blocarii.. federale b.. aceste informatii sunt pastrate in dictionarul datelor si sunt accesate de SGBDD pentru a stabili localizarea relatiilor ce apar in cererile utilizatorilor. functia de control a accesului autorizat b...... Specificati care: a. ____ 92. In cadrul stampilarii . 12 . independent de orice baza globala se numeste a. Validarea tranzactiilor Controlul concurentei impiedica producerea tranzactiilor distribuite neserializabile. manipulate de utilizator printr-un limbaj specific. evaluarea cererilor se realizeaza in patru faze.. distribuite eterogen Pentru ca BDD sa fie usor prelucrabila.Furnizeaza un limbaj prin care: • se pot defini relatiile dintre diferite baze • se pot manipula mai multe baze concurent. care: .. Bazele de date . Independenta localizarii d.Name: ________________________ ID: A ____ 88. prin sistemul distribuit se pun la dispozitia acesteia o serie de independente. Locul unde sunt stocate datelele unei BDD nu-i este cunoscut utilizatorului.. Una din fazele urmatoare nu este corecta.fiecare tranzactie are asociat un numar de ordine unic numit stampila sau inel virtual d. ____ 94.. faza de descompunere..are grija ca operatiile de acces la date sa se execute intr-o ordine predefinita. functia de control a integritatii semantice a datelor In sistemul distribuit. Gestiunea fiabilitatii d..Permit slabirea legaturii dintre bazele de date locale . ____ 93. slab corelate. Ştampilarea . Blocarea opreste tranzactiile care executa operatii conflicuale pe acelasi articol. ____ 89. faza de localizare (transformarea unei cereri distribuite intr-o cerere echivalenta asupra fragmentelor) c. Aceasta poarta numele de: a. functia de definire a datelor d. Accesul la articole prin protocolul blocarii se realizeaza cu primitivele: LOCK si UNLOCK... ____ 91. b. faza de executie Care din variantele de mai jos nu face parte din gestiunea tranzactiilor distribuite? a. distribuite mogen c.. schema externa globala c. e. Controlul concurentei c. schema conceptuala globala Care varianta de raspuns nu este corecta? Dictionarul datelor unei baze de date distribuite contine si informatii despre controlul semantic al datelor.. schema globala . c. a. schema de alocare d.. b. ____ 90..

. serverului de obiecte ____ 98..... SGBDL c..... independenta inelul c.... − Suporta un limbaj pentru definirea dependentelor dintre diferite baze de date... gestionarea tranzactiilor si gestionarea stocului de obiecte c. omogen ____ 102. SGBDF b. fragmentarii utilizatorul nu vede ca datele sunt fragmentate. administratorul de obiecte (AO) asigura interfata dintre ...... Diferentele dintre un . Una din regulile de integritate ale MDOO nu este adevarata. a. procesele interne si SGBDO c. c.. obiectele nu sunt incapsulate c. procesele externe si procesele interne b.. gestionarea stocului de obiecte si gestionarea translatorului de cereri ____ 100. BDOO 13 .. gestionarea tranzactiilor si gestionarea translatorului de cereri b. si un SGBDD: − Nu poate administra un dictionar global care contine informatii despre bazele de date distribuite... marca arhitectura ____ 101........ intr-o singura baza de date.. utilitarelor b..Executia cererilor... administratorului de obiecte. omogen b. este o multime de baze de date locale situate pe site-uri diferite... Care anume? a... b....... Care din urmatoarele trei variante este corecta? In cadrul gestiunii obiectelor dintr-un SGBDOO. Una din caracteristicile fundamentale obligatorii ale unui SGBDOO este gresita.. care asigura: . Informatiile despre fragmentare sunt stocate in dictionarul datelor si utilizate de SGBDD pentru a traduce automat cererile referitoare la relatii in cereri referitoare la fragmente.. Care varianta este gresita? Una din componentele de baza ale unui SGBDOO este gestiunea obiectelor. toate obiectele respecta protocolul specificat de definirile lor de clas a b.. a.. stocului rezident de obiecte d.. BDDE d.. − Suporta un limbaj pentru definirea si manipularea bazelor de date din federatie a. trebuie sa indeplineasca conditiile unui obiecte SGBDD ____ 97. administrate de SGBD-uri identice.. administrate de SGBD-uri diferite si cu modele diferite. a.. identificatorul obiectului asigura integritatea referirii la un obiect ____ 96.. Arhitectura unui ... se obtine prin integrarea bazelor existente... − O interfata cu baza locala.Translatarea cererilor in limbajul de manipulare al datelor specific sistemului local.. Prin ..... SGBD federal ____ 104. asigura realizarea serviciilor de baza cum ar fi: a. d... a........ .. BDOO b..Name: ________________________ ID: A ____ 95... a.. Specificati care: a. eterogen b.. eterogen ____ 103.. procesele externe si SGBDO ____ 99.. trebuie sa fie un sistem orientat pe b.. O baza de date distribuita ....... SGBDL c. O baza de date distribuita . Care din urmatoarele trei variante este corecta? Serverul de obiecte.. cuprinde: − Un sistem global de gestiune a datelor. BDEE d.. Aceasta se realizeaza cu ajutorul: a.

b. Utilizatorul trebuie sa aiba posibilitatea de a accesa datele. fundamental autonomiei locale c.... eterogene d. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit...... a. localizarii c.. • Toate operatiile dintr-un anumit site sunt controlate de catre site-ul respectiv. operarii continue independentei de locatie ____ 110. fundamentala autonomiei locale c.. Regula .. a.... In acest context.. operarii continue independentei de fragmentare 14 . d..Name: ________________________ ID: A ____ 105... indiferent de modul in care sunt fragmentate.. a.. Independenta ......... BDD-urile au copii ale informatiei........ operarii continue independentei de locatie ____ 109....... d.. Programele sunt executate pe calculatorul gazda sau pe statii de lucru care comunica cu calculatorul paralel printr-o interfata specifica... Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit..... Aceste reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale............ un sistem distribuit trebuie sa arate exact ca unul nedistribuit... Site-urile dintr-un sistem distribuit trebuie sa fie autonome. • Crearea si stergerea dinamica a fragmentelor dintr-unul sau mai multe site-uri. omogene c. Regula .. b. Principiul .. Ideal este ca niciodata sa nu fie nevoie de o oprire planificata a sistemului pentru operatii cum ar fi: • Adaugarea sau eliminarea unui site din sistem. a. statiilor ____ 107..... Bazele de date . a...... fundamentala autonomiei locale c. Aceste reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale... independentei de locatie operarii continue ____ 108........ sunt BDDO in care statiile sunt nodurile unui calculator paralel.. disponibilitatea si accesul performant la date. autonomia inseamna ca: • Datele locale sunt detinute si gestionate local....pentru a asigura fiabilitatea....... federale ____ 106. Pentru utilizator........ b.... Regula .. d... d........ a. • Operatiile locale raman pur locale. astfel daca o statie nu poate fi accesata (este neoperationala) la un moment dat exista o copie a fragmentui cautat.. b.. dublurii b. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit........ Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit.... Aceste reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.. Statiile comunica intre ele prin mesaje....... fragmentarii d... fundamentala autonomiei locale c. . Aceste reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale..... paralele b.

. d. Una din regulile ideale este ...... independentei de fragmentare d.. d... independentei de retea independentei de hardware ____ 112.....Name: ________________________ ID: A ____ 111. Una din regulile ideale este regula . a... independentei de hardware independentei de fragmentare c. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale. independentei de sistemul de operare independentei de retea 15 ........... b........ b...... Una din regulile ideale este regula ... a... care spune ca trebuie sa fie posibil sa se ruleze sistemul SGBDD pe o diversitate de retele de comunicatie separate..... care afirma ca trebuie sa fie posibil sa se ruleze sistemul SGBDD pe o diversitate de sisteme de operare. independentei de sistemul de operare ____ 113.. independentei de hardware b... a....... Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.... independentei de retea c........... Trebuie sa fie posibil ca sistemul SGBDD sa poata fi rulat pe o diversitate de platforme hardware..... Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date (in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale... independentei de fragmentare independentei de reproducere c.........

Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________

ID: A

Subiecte inteligenta artificiala licenta informatica 3 ani
Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. ____ 1. Pentru predicatul PROLOG,

____

2.

____

3.

____

4.

____

5.

____

6.

calcul([X],X):-!. calcul([H|T],S):- calcul(T,R),S=H+P. rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este: a. S=24, c. S= 1, b. S= 4, d. S= 10 Fie predicatele PROLOG, calcul([X],X):-!. calcul([X|T],Y):- calcul(T,Z),compara(X,Z,Y). compara(X,Z,X) :-X<=Z, !. compara(X,Z,Z). Rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este a. S=2, c. S= 3, b. S= 1, d. S= 4 Pentru predicatul PROLOG, verifica(X,[X|_]):-!. verifica(X,[_|T]):- verifica(X,T). Rezultatul apelului verifica(3, [1,2,3,4,5]) este a. yes, c. 3, b. no, d. 14 Fie predicatul PROLOG, calcul([],X,X):-!. calcul([H|T],X,[H|R]):- calcul(T,X,R). Rezultatul apelului calcul([1,2,3],[2,5],S) este a. S=[1,2,3,5], c. S= [1,2,3,2,5], b. S= [], d. yes Fie predicatele PROLOG, calcul([],[]):-!. calcul([H|T],S):-calcul(T,R), calcul_1(R,[H],S]. calcul_1([],L,L]:-!. calcul_1([H|T],L,[H|R]]:- calcul_1(T,L,R]. Rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este a. S=[1,2,3,4], c. S= [2,1,4,3], b. S= [4,3,2,1], d. S= [1,3,2,4] Fie predicatul PROLOG, calcul([X],[]):-!. calcul([H|T],[H|R]):- calcul(T,R). Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este a. S=[4], c. S= [1,2,1,3,2], b. S= [1], d. S= [1,3,2,4]

1

Name: ________________________ 7. Fie predicatul PROLOG,

ID: A

____

____

____

calcul(_,[],[]):-!. calcul(X,[X|T],S):- calcul(X,T,S),!. calcul(X,[Y|T],[Y|R]):- calcul(X,T,R). Rezultatul apelului calcul(2,[1,2,1,3,2,4],S) este a. S= [2,1,2,1,3,2,4], c. S= [1,1,3,2,4], b. S=[1,2,1,3,2,4,2] d. S= [1,1,3,4] 8. Fie considera programul PROLOG, calcul([],[]):-!. calcul(L,L):-calcul_2(L),!. calcul (L,S):-calcul_1(L,T), calcul (T,S). calcul_1 ([],[]). calcul_1 ([X],[X]). calcul_1 ([X,Y|T],[X|S]):-X<=Y, calcul_1 ([Y|T],S). calcul_1 ([X,Y|T],[Y|S]):- X>Y, calcul_1 ([X|T],S). calcul_2 ([]). calcul_2 ([_]). calcul_2 ([X,Y|T]):-X<=Y, calcul_2 ([Y|T]). Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este a. S= [4,2,3,1,2,1], c. S= [1,1,2,2,3,4], b. S=[1,2,3,1,2,4] d. S= [4,3,2,2,1,1] 9. Fie considera programul PROLOG, calcul ([],[]). calcul ([H|T],S):- calcul (T,A), calcul_1 (H,A,S). calcul_1 (X,[],[X]). calcul_1 (X,[H|T],[X,H|T]):-X<=H. calcul_1 (X,[H|T],[H|S]):-X>H, calcul_1 (X,T,S). Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este a. S= [1,1,2,2,3,4], c. S=[1,2,3,1,2,4] , b. S= [4,2,3,1,2,1], d. S= [4,3,2,2,1,1]

2

Name: ________________________ ____ 10. Fie considera programul PROLOG,

ID: A

calcul ([],[]). calcul ([X],[X]). calcul (L,[Min|T]):-mnm (L,Min), calcul_1 (L,Min,S), calcul (S,T),!. calcul_1 ([],_,[]). calcul_1 ([X|T],X,T). calcul_1 ([Y|T],X,[Y|L]):-Y<>X, calcul_1 (T,X,L). mnm ([X],X):-!. mnm ([X|T],Z):- mnm (T,Y), calcul_2(X,Y,Z). calcul_2 (X,Y,Y):- X>=Y,!. calcul_2 (X,_,X). Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este a. S= [4,2,3,1,2,1], c. S= [4,3,2,2,1,1], b. S=[1,2,3,1,2,4], d. S= [1,1,2,2,3,4] ____ 11. Fie considera programul PROLOG, calcul ([],[]). calcul ([H|T],R):- calcul (T,S), calcul_1 (H,S,R). calcul_1 ([],L,L). calcul_1 ([H|T],L,[H|S]):- calcul_1 (T,L,S). Rezultatul apelului calcul([1,1],[2],[1,3,2],[4]],S) este a. S= [1,1,2,1,3,2,4], c. S= [[1,1,2,1,3,2,4]], b. S=[[1,1,2,1,3,2,4]|[]] d. S= [[1],[1],[2],[1],[3],[2],[4]]

3

1. In limbajul de primul ordin al aritmeticii formula α = ∀X ∀Y ( ∃Z + XZ ≐ Y →< XY ) este ____ 16.[H|S]):.4]. S= [4.2.2.S).S1). tautologie .1]. ____ 15. d.3. valida in interpretarea intentionata ____ 14. falsificabila .[].S):-H>X.S) este a.S):. calcul_2 (X. calcul_2 (X. calcul_2 (H.L.[H|S2]. calcul_3 (S1. Fie considera programul PROLOG. incorecta din punct de vedere sintactic falsa in interpretarea intentionata. c. d. b.[H|T]. a. falsa in orice L-structura avand domeniul de interpretare multime finita 4 .S).[]).calcul_3 (T.L1). calcul (L2.1.1. incorecta din punct de vedere sintactic falsificabila . calcul (L1.S2).4]. calcul_1 (X. b.S). invalidabila . c.2. b.4].2. calcul_2 (X.X).2.[]). Formula α = ( ∀X ∃Y β → ∃Y ∀X β ) este. b. S= [1. tautologie .2. calcul_1 (X.1] ____ 13. c.[H|T]. c.S). calcul_1 (X. S=[1.3. calcul_1 (X.T. S= [4.S).L.T. c.3. Rezultatul apelului calcul([1. invalidabila .[H|T]. Formula α = ( ∃Y ∀X β → ∀X ∃Y β ) este.T. ( ( β → γ ) ↔ ( ( ¬β ) ∨ γ ) ) este.3. tautologie . d. falsificabila . a. d. calcul_1 (_.T.2. Formula α = a. invalidabila . calcul_2 (X. calcul ([H|T].L2).3. d.T. ID: A calcul ([]. calcul_2 (_.calcul_1 (H.X.2. a.Name: ________________________ ____ 12.T. b.S).[H|T]. invalidabila .[].S):-H<=X.[H|S]):-H<=X. tautologie .[H|S]):-H>X. calcul_3 ([H|T].[]). calcul_3 ([].

a | X . σ = {ha | X . b ∈ CS ____ 20. d.(c) sunt false ____ 18. ha | Y } este mgu pentru E. ha | Y } ____ 19. afirmatia este adevarata 5 . faZY } r ( f ) = 3. b. unde a. unde f ∈ FS . d. Y . σ = { gYX | Z . Y . afirmatia este adevarata numai daca α este forma normala prenex c. afirmatia este adevarata numai daca α este forma normala Skolem d. afirmatiile (a). b. { X . Fie multimea de expresii. a ∈ CS . afirmatia este adevarata b. σ = {hY | Z . r ( f ) = 1 . ID: A E = { fgXYhZgahX . T } ⊂ V orice forma normala Skolem corespunzatoare formulei α este semantic echivalenta cu α α = ∀Y ∀T ( PaY ∨ ¬QfYa ∨ ¬PfYT ) este forma normala Skolem pentru α . afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze definite d. Y . d. Z . Z } ⊂ V a. Z } ⊂ V a. σ = { ghXX | Z . r ( h ) = 1. Se considera afirmatia: “ Multimea finita de clauze S este invalidabila daca si numai daca exista o S-respingere rezolutiva” a. unde b ∈ CS α = ∀Y ∀T ( PbY ∨ ¬QfYa ∨ ¬PfYT ) este forma normala Skolem pentru α . r ( g ) = 2. r ( f ) = 3. Se considera formula. r ( g ) = 2. { X . a ∈ CS . a ∈ CS . Z | Y } este mgu pentru E. r ( P ) = r ( Q ) = 2. Fie multimea de expresii. E nu este unificabila. α = ∃X ∀Y ∃Z ∀T ( PXY ∨ ¬QZa ∨ ¬PZT ) . E = { fagYXhX .Name: ________________________ ____ 17. hX | Y } este mgu pentru E. { X . r ( h ) = 1. fghaZhhYgaha} E nu este unificabila. afirmatia este falsa ____ 21. σ = { ghaa | Z . afirmatia este falsa b. r ( f ) = 1 c. hY | Z . b. α = ∀Y ∀Z ∀T ( PbY ∨ ¬QZa ∨ ¬PZT ) este forma normala Skolem pentru α . c. afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze de baza c. Se considera afirmatia: “ Pentru orice formula inchisa α exista o multime finita de clauze S astfel incat α este invalidabila daca si numai daca S este invalidabila” a. f ∈ FS . c. hX | Y } este mgu pentru E.

... Daca exista T un arbore semantic complet pentru S astfel incat exista T’ arbore semantic inchis pentru S... a. c.... b.. afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze definite d.Name: ________________________ ID: A ____ 22. b... Fie H ∞ universul Herbrand .. α n } |= {β1 .. βm } daca si numai daca ∪ M (α i ) ⊆ ∩ M ( β j ) i =1 n j =1 m n m {α1 .. S este invalidabila daca si numai daca nu exista H-model pentru S c. atunci S este invalidabila ____ 25. {α1 ... afirmatia este adevarata numai daca toate clauzele din S sunt clauze de baza ____ 23. Exista S astfel incat H ∞ este multime infinita si BH ( S ) multime finita Exista S astfel incat H ∞ este multime finita si BH ( S ) multime infinita Pentru orice S. Pentru orice S exista cel putin un arbore semantic complet finit pentru S c. afirmatia este adevarata numai daca in clauzele din S nu apar simboluri functoriale c. βm } daca si numai daca ∩ M (αi ) ⊆ ∪ M ( β j ) i =1 j =1 6 . Se considera afirmatia: “ Multimea finita de clauze S este invalidabila daca si numai daca exista o SLD-respingere rezolutiva” a. BH ( S ) baza atomilor Herbrand pentru o multime finita de clauze S. β m } multimi de formule inchise.. Fie S multime finita de clauze.. Este posibil sa nu existe arbore semantic complet pentru S... Pentru orice S. βm } daca si numai daca ∪ M (αi ) ⊆ ∪ M ( β j ) i =1 n j =1 m {α1 . α n } |= {β1 ... a... d. b. a. d. Daca exista o multime invalidabila de instantieri de baza ale clauzelor din S nu rezulta ca S este invalidabila d. orice arbore semantic complet pentru S este arbore semantic inchis pentru S d. α n } |= {β1 ... c..... βm } daca si numai daca ∩ M (αi ) ⊆ ∩ M ( β j ) i =1 n j =1 m {α1 .. H ∞ este multime finita daca si numai daca BH ( S ) este multime infinita ____ 24.... Fie S multime finita de clauze a. H ∞ este multime finita daca si numai daca BH ( S ) este multime finita Pentru orice S. Toate afirmatiile precedente sunt false ____ 26.. α n } {β1 ... Este posibil ca S sa fie validabila dar sa nu existe H-model pentru S. b.. Fie {α1 . T’ subarbore finit al lui T cu aceeasi radacina si multimea varfurilor terminale din T’ sectiune a arborelui T.. α n } |= {β1 .. afirmatia este adevarata pentru orice multime de clauze S b.

b... b. λ θ = {+ SYSX | X . α n }  i =1   j =1  c..(c) sunt false ____ 28. {α1 .. β m } numai daca  ∩ M (α i )  ∩  ∩ M ( β j )  = ∅ {α1 . ha} D = {Z . Fie {α1 .. β m } numai daca  ∩ M (α i )  ∩  ∩ M ( β j )  ≠ ∅ {α1 .. X | Z } λ θ nu este definita λ θ =θ λ a.r ( f ) = 3. β este tautologie c..1 ≤ j ≤ m astfel incat M (α i ) ⊆ M ( β j ) {α1 . D=∅ afirmatiile a.. α n } |= {β1 . Fie expresiile E1 = fgXgXYhbY .. a.. h} c. formula α este tautologie si β este falsificabila d. E2 ... h ∈ FS . cel putin una din formulele α . b ∈ CS si fie D dezacordul multimii E = {E1 . βm } daca si numai daca exista i.. b. βm } daca pentru orice i. In limbajul de primul ordin al aritmeticii se considera substitutiile. g . a. 7 .Name: ________________________ ____ 27. tθ = t λ c. E3 = fgXhabZ unde ID: A f . formula β este tautologie si α este falsificabila ____ 29... In limbajul de primul ordin al aritmeticii fie formulele.r ( g ) = 2. α n } |= {β1 .r ( h ) = 1 X ... E2 = fgXZaha . E3} a..1 ≤ i ≤ n exista j.(b).. g . D = { gXY .... X | Y } ....1 ≤ i ≤ n si exista j . β m } multimi de formule inchise... Z .1 ≤ j ≤ m astfel incat M (α i ) ⊆ M ( β j )   n   m |= {β1 . β sunt valide in interpretarea intentionata b. Y ..... pentru orice t ∈ TERM . X | Z } d. ambele formule α .. α n } {β1 . ____ 30. θ = {Y | X . α n }  i =1   j =1    n   m |= {β1 . d........ α = ∀X ( ≐ ∗SXSX + + ∗ XX + XXS 0 ) β = ∀X ( ≐ + XX ∗ SS 0 X ) a. d. .. λ = {+ SYSZ | X . Z ∈ V .

. βm } daca si numai daca {α1 . R... Fie reprezentarea clauzala S = {k1 . βm } daca si numai daca {α1 . ( ) γ este validabila daca si numai daca {α } |= β γ este validabila numai daca {α } |= β γ este validabila numai daca { β } |= α toate afirmatiile (a). T ∈ PS ... S . f ∈ FS . β ∈ FORM si γ = α → ( β → (α ∧ β ) ) a... Y ∈ V a.. ( ) γ γ γ γ este invalidabila este tautologie este falsificabila este validabila daca si numai daca α este validabila ____ 33.. β ∈ FORM si γ = α → ( β → (α ∧ β ) ) a. a. α n } {β1 .. α n } |= {β1 . Fie α . βm } daca si numai daca  ∧α i  ∧  ¬  ∨β j     n   m  i =1    j =1  este validabila 8 . a ∈ CS .(b).... Q. c. {α1 ...Name: ________________________ ____ 31. α este tautologie α este adevarata in interpretarea intentionata α este adevarata in orice L-structura cu domeniul de interpretare multime finita α este valida in orice L-structura cu domeniul de interpretare constand dintr-un singur element ____ 34. c. b. Fie {α1 .. α n } |= {β1 .... b. b.. α n } |= {β1 . d. k7 } unde ID: A k1 = ¬PX ∨ QX ∨ RXfX k 2 = ¬PX ∨ QX ∨ SfX k3 = Ta k4 = Pa k5 = ¬RaY ∨ TY k6 = ¬TX ∨ ¬QX k7 = ¬TX ∨ ¬SX unde P. Exista cel putin o clauza tautologie in S Exista cel putin o clauza invalidabila in S. r ( f ) = 1 . c... S este validabila S este invalidabila c. α n } |= {β1 . b......(c) sunt false ____ 35. r ( R ) = 2 . Fie α . c. ____ 32...... r ( P ) = r ( S ) = r (T ) = 1... {α1 ..... d.... Fie α = ∀X ( ≐ + XX ∗ SS 0 X ) in limbajul de primul ordin al aritmeticii. b. d. d. X . β m } multimi de formule inchise a... βm } daca si numai daca |= |= n ∧α i ↔ ∨β j i =1 n j =1 n m ∧α ∧ ∧β i =1 i j =1 m j =1 m j ∧α i ∧ ∧ ( ¬β j ) este logic falsa i =1 d..

X>=Y. d (X. e ([Y|T]. Fie programul PROLOG domains lista=integer* predicates e (lista. S=[3.!.X):-!.7._.1.Y).X.7.lista) clauses e ([]. mai_repede(X.mai_repede(Y.integer. e ([X|T].2. N=1 no S=[4.5.4].Y):-cal(X).5.4] d. nu exista SLD-respingere pentru G pe baza programului P.Z):-mai_repede(X. si scopul G=+mai_repede(h.T). Rezultatul apelului p([3.X. b. integer) d(integer. Rezultatul apelului e([3. cal(h). yes c.[Y|L]):-Y<>X.1.integer.7] 9 . ____ 38.7. e (T. iepure(r).2.3.7.2.1.4].5.Y):. ID: A ogar(a).Name: ________________________ ____ 36.1.Z).1.Y. d (X.1. p([X|T].Y).5. d (X._.4] c.(c) sunt false ____ 37.4.2. mai_repede(a.2.2. Fie programul logic P. nu exista respingere rezolutiva pentru G pe baza programului P.N) este a.5. N=7 d. c.X):-iepure(X).1.7. d.S) este a. S=[3.3] S=[1.(b).[]). substitutia vida este raspuns calculat pentru G pe baza programului P. caine(X):-ogar(X). Fie programul PROLOG domains lista=integer* predicates p(lista.Y.X).caine(Y). mai_repede(X.Z).integer) clauses p([X].r) a. toate afirmatiile (a).1.p (T.L).X. b.5.Z):. b.

integer.1. S=[3.1.7.Z):. S=[4. m ([X|T].5.7. s (S. m ([X].[M|T]):-m (L.2._. e (L.X).5.1.M. integer) e (lista.X):-!.integer) clauses s ([]. d (X.m (T.2. s ([X].S)._.[]).T).!. d (X. e (T. b.X.1.lista) m (lista. s (L.X.2.[X]).4.4].lista) d (integer.2.[]):-!.Y):.Y). Fie programul PROLOG ID: A domains lista=integer* predicates s (lista. S=[3.!.3.2.5.Y.1.7.X>=Y.4] c.X.[Y|L]):-Y<>X.integer. e ([X|T].S) este a. e ([Y|T]. e ([].Z).M).L).3] S=[1. d (X.7] 10 .5.Y.4] d.T).Name: ________________________ ____ 39.1.5. Rezultatul apelului s([3.7.

S2).lista.4.S):-H<=X.S).T.S). S=[] c.[]).S).1.2.Name: ________________________ ____ 40.S) este a.S1).1. m1(X.5.5.T.S).L. s (L2.L.[H|S]):-H>X.S). S=[3. m2(X.[H|S]):-c (T.[H|T].3.1.[H|T].[].2.3. m2(X. Fie programul PROLOG ID: A domains lista=integer* predicates s (lista.7. S=[1.4.[]).7] no 11 . c (S1. m2(X.2. m1(X.S):-H>X.lista.lista) c (lista.L2). m1(_.lista) m2(integer. m1(X.1.S). c ([]. b.T. m2(H.[]).X). s (L1.[H|T].lista) clauses s([].T.T.4] d. c([H|T].4].5.7.2. Rezultatul apelului s([3.7. s ([H|T]. m2(_.X.lista) m1(integer.1.1.5. m1(X. m2(X.lista.1.[H|T].[H|S]):-H<=X.[H|S2].L1).[].T.S):-m1(H.

g (T.Name: ________________________ ____ 41._)):-!.t(12. yes.10.S.S1).15. i (X.Rt.tree) predicates e (integer. i (H.15.8. R):.nil).t(nil.t(nil. t(t(t(nil. tree.D1).tree) i (integer.nil).X. i (X. i (X.R). T= t(t(5.t(_.10].8.t(t(nil.nil). Fie programul PROLOG domains tree=nil.nil).t(S.nil).t(tree. d.8.nil)))) este a.17. Rezultatul apelului g([12.tree) lista=integer* predicates g (lista.nil).integer. b.nil)).R. c.tree) clauses e (X.nil.t(t(nil.R.t(_. i (X.R.D1)):-X>R.5.15.D). e (X.T) este a.17.10.X.5.R.12.5.tree) clauses g ([H|T].t(S.t(tree.nil))) d.integer. T= t(t(t(nil. i (X. nici unul dintre raspunsurile (a)-(c) ____ 42.nil).D)):-X>R.17)) 12 .t(S._)):-X<R.D).Rt). no b.17.t(nil.15. e (X. e (X.t(S1. no.R.S). 1.D.D)):-X<=R. e (X.8.R. Rezultatul apelului e(1.D).10.t(S.12. Fie programul PROLOG ID: A domains tree=nil. yes c.

5.Rt). i (X.L):.Name: ________________________ ____ 43.1].lista) g (lista.t(S.nil.R.5.D1)):-X>R. c.D.2. tv (t(S.t(S1.L.tv (S.Ld).[H|S]):-l (T.tree) lista=integer* predicates sb (lista. tv (D.S):-g (L.R. l (Ls. i (X. g ([].S).D). no.[R|Ld].R.lista.L). i (X.S).lista) tv(tree.L).5.R.4.D). Fie programul PROLOG ID: A domains tree=nil.Ls).2.t(nil. Rezultatul apelului sb([3. tv (nil.6.1. tree.4.L. i (X. b.t(tree. g ([H|T]. l ([H|T]. R):.3.3.7. i (H. d. tv (T.g (T.7] 13 .T).integer.nil).S. T=[1.tree) l (lista.S1).D)):-X<=R. T=[7.6.4].[]). l ([].X.nil)).T) este a. i (X.tree) i (integer.6.D).Rt.R).L. T=[].R.lista) clauses sb(L.t(S.t(S.D1).2.

15. L=[5.nil))) .t(t(nil.nil) 14 .t(S.L)._).X<R.R.17.10] b. yes b.nil).10.tree.12.t(tree.t(_. T=t(t(nil.5.D)).R.[R|L]):-X>R.tree) clauses sb (X. L=[12. t(t(t(nil.nil).tree. sb (X.D).10.R. Rezultatul apelului d(12. t(t(t(nil.X.X.T):.17. sb (X.Name: ________________________ ____ 44.L) este a.12.T) este a.[R|L]):-X<R. d (X._).X.L).[X]).integer.t(S. sb (X.8.nil). Rezultatul apelului sb(8.8.5. c.t(_. c.t(nil.T):.17] ____ 45.R.integer.15. d (X.8.t(S.nil).D). sb (X.lista) clauses d (X.S. d (X.D.D).D.12] d.t(t(nil.tree) predicates sb(integer.15. L=[10.t(tree.nil).T). Fie programul PROLOG ID: A domains tree=nil.t(_.tree) predicates d (integer.t(nil.nil)._).5.X>R. Fie programul PROLOG domains tree=nil.15.12.nil). T=t(5.S.nil).t(S. d (X. L=[].8.T). T=nil d.nil))) .

12.L) este a.10.R.8.L):-f (S.5. Rezultatul apelului f(t(t(t(nil.L). l ([H|T].Ld.17] b.S).17] 15 . l (Ls. L=[17.L.L.lista) l (lista.Name: ________________________ ____ 46.t(t(nil.nil)._.nil))).[]). L=[5.L. f (t(S.[R]):-!.nil).nil).5] d. l ([].t(nil.12.D).lista) clauses f (nil. c.17.Ld).nil). L=[5.12.t(tree.15. f (t(nil.L). f (D.12. L=[].8. Fie programul PROLOG ID: A domains tree=nil.tree) lista=integer* predicates f (tree.Ls).integer.[H|S]):-l (T.lista.

Name: ________________________ ____ 47.L).tree) lista=integer* llista=lista* predicates f (tree.17]. r (t(_.t(tree.12.L).Lyy.lista) ec(lista.8. f (T.lista) clauses td (nil.Lyy).RS).15.17] 16 .T.[R]):-!. d (R.llista) r (tree. ec([_|T]. l ([H|T]. f (t(nil.5]. Rezultatul apelului td(t(t(t(nil.5.t(t(nil. d (Y.12.nil).L):r (T.L.12].nil))).tree.t(nil.L). L= [10.8.D).10.R).Lx).10.integer) d (integer.Ld).lista) r (lista.12].H. r ([H|T].[]. r (Lx.F.[]).L).Y. d (R.lista.tree.[]).[10. l ([]. gd (X.integer.17]] c.nil). d (_.L) este a.RH)._.15.llista) gd(integer.[10. d (R.S.S).5]] d.T).F).lista) l (lista.T. f (D.T.8.lista.l (Tr.lista) td (tree.integer.15.Ls).nil).gd (R.T.L. td (T.10.17. [10.L):-r (T.S._. L= [[10.L):-d (X. r ([]. ec(Ly.Ly).8.R)._). L=[[10.[H].[RH|RS]):.[]).Ld. f (t(S.S.R. [10.R.Lxx).[H|S].nil). l (Ls.L):-f (S.15.15.5. f (nil.Tr). Fie programul PROLOG ID: A domains tree=nil.S.[H|S]):-l (T. no b.L).15.[]). l (Lxx.L.15.

T). L=[2.5]] b. t ([X].ok(L).8.8.15.3.2.5].8.[]). 10.Y|T]):-X<=Y.R):-def (T.8.17]].15.5.L.15.1. d.[10.12]. t ([Y|T].R). t ([X.[H|S]):-a (T.5. Rezultatul apelului def([[10.10. a ([H|T]. ok([_]).15.2] b. d. ok([]). t ([X|T]. a (H.!.1.[]).15. L=[[10.5.12]].1.17.8. a ([].lista) clauses b ([].5.17] ____ 49.15.L):.12.S. t ([].4.[X]).4.lista) t (lista.10. Fie programul PROLOG domains lista=integer* predicates ok(lista) b (lista.2.L).12. t ([X.10. b (L.4.S).1.lista.[10.4.L) este a.L. b (L.S).lista) a (lista.12. ok([X.5] L=[5.5.S).1] 17 .2.Name: ________________________ ____ 48. L=[1.[X|S]):-X<=Y. 10.S).5.10. [10.17.S).3.17]] L=[[10.4. Fie programul PROLOG ID: A domains lista=integer* llista=lista* predicates def (llista. Rezultatul apelului b([2.15. L= [10. L=[3.[]):-!.[Y|S]):.L) este a.5]] c.Y|T]. b (T.3] c.3].4.15. ok([Y|T]).15. 10.X>Y.S):-t(L. L= [[10. def ([H|T].lista) clauses def ([].15.L.Y|T].

[2.3.V.pmv (M.T.[R|S]):ps (H.V.2].-1.-2].3.-3. X=[[1.[R]):.5.1.[Y].2.[2.X) este a.6.Y.[R|S]):.R):-R=X*Y.4] b.3]. R=X*Y+S.[R]):. pmv ([H|T].[3.5.2.4]]. X=[[1.1.4.-2. X=[[-13.V.6. pmv ([X].[Y|T2].6]].Name: ________________________ ____ 50.-1.5.llista) pmv (llista. pmv (T.[V].Y. X=[1.1].R).-3. ps ([X].R):ps (T1.integer) clauses p (M.2.ps (X.5.4.T2. p (M. p (M.6].4]] c.2.S). ps ([X|T1].-2.[4. Rezultatul apelului p([[1.2.llista.-2.pmv (M.R).S).lista.37]] 18 .lista) ps(lista.R).R). Fie programul PROLOG ID: A domains lista=integer* llista=lista* predicates p (llista.4]] d.[-1.-3.S).4.-3. lista.[V|T].[16.-31].V.V.[[-1.1.

[1. ps ([X].[]. p (M.R).2].2.[]):-!. llista.R):ps (T1.[15.V.[T|S]):a (Rest.[R|S]):ps (H. R=X*Y+S.[H|R]. Rezultatul apelului pt(2.E).T.V.[3.2].4]] d.S). llista) pt (integer.[3. lista. X=[[[1.[Y|T2]. t (C.22]] X=[[1.4].lista. t (Rest.R):-R=X*Y.[V|T].[3.integer) p (llista.4]].Y. llista) a (llista.A. a ([].[R]):.llista) clauses pt (N.ps (X. pmv ([H|T].R). X=[[7.D).B).R).H.Y.S).[[1.V.V.1. t (L.pmv (M.S).lista.X) este a.R).4.[R]):.4]] c.2]. llista. a ([[H|T]|Rest].T2. p (A.Name: ________________________ ____ 51.3. M=N-1.2. ps ([X|T1].lista) ps(lista. t (E.[2.S).Rest). llista) pmv (llista.V. pmv (T.10]. pmv ([X]. p (M. b.[H|R]):-a (L. X=[[1.4]] 19 .3. pt (M.B):. p (M.C).pmv (M.[V].[R|S]):.N>1.[Y].3].[]):-!. Fie programul PROLOG ID: A domains lista=integer* llista=lista* predicates t (llista.A.D. t ([[]|_].R).R.

!.[Y|T].N):n (S.[S|T].T.2).b). e (X.[_|T].!.X) este a.T.[f(H. fv ([H|T].(“c”. e (_.0):-!.lsymbol.[].!. N=M+1.f(3.!.0):-!.[]):-!. n (S.S):. n (_.a].c).1)] 20 .f(d. N=M+1.integer) lfr=fr* predicates fv(lsymbol.T.a).S).(“d”.lfr) n(symbol. fv (S.[Y|S]):.N):.[X|T].e (X.S):.3).(“b”.lsymbol.S).a.e (X.T.[Y|S]):.3).N).c.integer) e (symbol.T.c.[].lsymbol) clauses fv ([].f(“b”.f(1. e (X.T.1)] c.e (X. n (S.e (X.f(c.[X|T].f(“d”.F)|R]):n (H.[]):-!.[]):-!.f(2.[S|T].b.1)] d.M).[_|T]. n (S. e (X.R).c.T.f(“c”.b. e (X.[].2). n (_.f(b.Name: ________________________ ____ 52. e (_.S). Rezultatul apelului fv([a. X=[f(a.d. n (S.[].T.N):.[Y|T].2).d)] b.T.S).4).N).N):n (S. Fie programul PROLOG ID: A domains lsymbol=symbol* llsymbol=lsymbol* fr=f(symbol.S).M).3).4). X=[f(4.4).a. n (S. F=N+1. X=[(“a”. X=[f(“a”. n (S.N).T. e (H.

”c”].N=M+1.llsymbol) l (lsymbol.c].c]].P.c.d.!. X=[f(“a”. lm ([H|T]. X=[[a. X=[[“a”.[c.T.b.b].a.f(“d”.”d”. l ([_|T].Name: ________________________ ____ 53. al (N.N). Rezultatul apelului llm([[a.[c.T.S):.”a” c. al (_.[a.llsymbol.M).S).[a.S):lm (R. X=[[]] ]] b.c].S).A):-A>=B. Fie programul PROLOG ID: A domains lsymbol=symbol* llsymbol=lsymbol* predicates llm (llsymbol.[].integer) clauses llm (R.a]] d.f(“b”.S).N). al (N.N):. lm (T.b. al (N.”c”.a].[H|T].R.B.l (H.llsymbol) lm(llsymbol.N):.[H|S]):l (H.integer. m (_. l ([].1)] 21 .0):-!.integer) al(integer.P). m (M.integer) m (integer.d.[_|T].”a”.l (T.”b”.al (N.B). m (A.4).N).[].3).X) este a.c. lm ([].[]):-!. al (N.0):-!.2).b.a.M).[“c”.!.B.f(“c”.

g([a. L>=7 d.Y|P1].L).b.e.e)]. v (Y.P):.[Z].g(L.e).lm) predicates p (symbol.c).graf.m(c.P).Name: ________________________ ____ 54.d).graf) clauses p (A. Numarul solutiilor calculate de apelul p( a. apm(X.L).m(c.P):-ad (X. apv(X.d).b).e.e. apv(X.d.[m(a.m(c.v (X.X).G.d).G):.lm) v (symbol.L). not (apv(X.L) pentru digraful g([a. p1 (A.m(f.g(_.f].G). apm(X.c).L).e).graf.m(d.c.apm(m(Y. Fie programul PROLOG ID: A domains lv=symbol* mch=m(symbol.m(a. L=<=3 22 ._)):-apv(X.P1)).T). ad (X.symbol.m(c.e)].m(b.[Y|P1].G. p1 (A.graf) arc(symbol.m(d.symbol) lm=mch* graf=g(lv.b.m(f.[A|P]).P).d). este a.G).lv) ad (symbol.G.[_|L]):-apm(X.[_|T]):-apv(X.b).f).G).Y.m(b.d.G). v (X.m(b.m(b.G.c).symbol.Y.[X|_]). L=5 c.L).p1 (A.[m(a.c.[X|_]).c). lv) p1(symbol.symbol.Z.L)):-apm(m(X. path1(A. lv.[X.Y).graf) apv(symbol.[A|P]._.Y. arc (X.m(a. L=0 b. lv) apm(mch.f].f). arc (X.Y.

[_|T].m(a.P1)).symbol.!.[Y|R] ):p (X.G). apm(X.L).v (X. calculeaza(X.R).m(d. p (A.G. not( apv(Y. v (Y. Rezultatul apelului cc(a.apm(m(Y.[m(a.[Y|P1].symbol) lm=mch* graf=g(lv.d.M). m(d.m(f.lm) v (symbol. p1 (A.P):-ad (X.graf.listav.[A|P]).graf. apm(X.M).”d”.[Y|T].g(V.d).”b”.m(b.”e”.m(c.m(b.listav) calculeaza(symbol.V).symbol.”c”. lv) apm(mch.Y|P1].L).graf.g([a.[A|P].X).d).listav) clauses cc(X.T.lm) predicates p (symbol.f].R).b.[X|_]).R):calculeaza(X. arc (X.e).Y. v (X.c).Y.P).Y.[X]).G.g(V.g(V.T.G._. este a._). p1 (A.R)). calculeaza(X.f).g(L.g(_.[m(a.G). calculeaza(X. apv(X.lv) ad (symbol. not (apv(X.G.L). L=[“a”.M).[Z]. calculeaza(X.G).c).V.g(V. L=[] b.d.symbol.[_|L]):-apm(X.e)].Y).Y.P).[X. lv.L):-apv(X.graf) arc(symbol.T).p1 (A.e.g(V.e).P):.g(V.c)._)):-apv(X.L) pentru graful g([a.Y. ad (X.Name: ________________________ ____ 55. Fie programul PROLOG ID: A domains domains lv=symbol* mch=m(symbol.graf) cc (symbol. calculeaza(X.m(a._.[X|_]).b.e)].e.f].”b”. L=[“a”. L=[“a”] c.[_|T]):-apv(X. apv(X. arc (X.b).M).g(V.”c”] 23 .G):.c.L).b).m(c.L).M).M). lv) p1(symbol.M).L).[].G).c.Z. p1(A.graf) apv(symbol.graf.”f”] d.m(f.L)):-apm(m(X.

I ) unde pentru orice n. a. I ) unde pentru orice n. a I = 1 . f . r (g ) = 2 . r (Q ) = 1 . Notam H ∞ universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale. Pentru t = gfXfgXY. X . Pentru t = gfXfgXY. Q ∈ PS . d. Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX . r (P ) = 2. m ) = if n + m < 100 then T else F . X . f I (n ) = 2n + 1 . Fie valuatia s : V → H ∞ astfel incat s( X ) = fffa . g ∈ FS . a. g I (n. P. Notam M * = H ∞ . Se considera L-structura M = (N . Notam H ∞ universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale. ϕ t I (s ) =889 * ( ) I * toate afirmatiile precedente sunt false. ____ 59. H 0 = {a}. P. g ∈ FS . g ∈ FS . I * H-interpretarea asociata L-structurii M. PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY . d. s (Y ) = fgafa . b. Notam H ∞ universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale. X . Y variabile. a I = 0 . f I (n ) = 2n + 1 . r (Q ) = 1 . Pentru t = gfXfgXY. m ) = n 2 + m 2 . m ) = n 2 + m 2 . b. g I (n. Notam M * = (H ∞ . r (P ) = 2. s(Y ) = ffgaa . I * H-interpretarea asociata L-structurii M. Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX . H 0 = {a}. ϕ t I (s ) =4442 * ( ) I * toate afirmatiile precedente sunt false. f I (n ) = 2n + 1 .m numere naturale. P I (n. I ) unde pentru orice n.m numere naturale. a I = 0 . r (P ) = 2. I ) unde pentru orice n. QfX ∨ ¬QgXfX } unde ID: A P. QfX ∨ ¬QgXfX } unde ( ) ϕ (t (s ))=342 ϕ t I (s ) =754 * c.m numere naturale. Se considera L-structura M = (N . f . Q ∈ PS . r (g ) = 2 . r ( f ) = 1. Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX . b. s (Y ) = fgaa . Notam M * = (H ∞ . b. s(Y ) = fa .Name: ________________________ ____ 56. PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY . r (Q ) = 1 . f I (n ) = 2n + 1 . r (P ) = 2. r (Q ) = 1 . H 0 = {a}.m numere naturale. Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX . r ( f ) = 1. f . g ∈ FS . ( ) ____ 58. g I (n. r ( f ) = 1. Y variabile. a. Se considera L-structura M = (N . Se considera L-structura M = (N . 24 t I (ϕ s ) =185 t I (ϕ s ) =321 . Fie valuatia s : V → H ∞ astfel incat s( X ) = gaa . Q I (n) = if 2 n then T else F . QfX ∨ ¬QgXfX } unde ( ) ϕ (t (s ))=33441 ϕ t I (s ) =12345 * c. m ) = n 2 + m 2 . Notam M * = H ∞ . Q ∈ PS . a. d. Fie valuatia s : V → H ∞ astfel incat s( X ) = gfafa . t I (ϕ s ) =277 t I (ϕ s ) =186 c. Pentru t = gfXfgXY. f . a I = 1 . r (g ) = 2 . m ) = n + 3m . H 0 = {a}. I * ) H-interpretarea asociata L-structurii M. Notam H ∞ universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale. Q ∈ PS . ( ) ____ 57. X . Fie valuatia s : V → H ∞ astfel incat s ( X ) = gafa . Y variabile. PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY . r ( f ) = 1. QfX ∨ ¬QgXfX } unde ( ) ϕ (t (s ))=1354 ϕ t I (s ) =2344 * c. Y variabile. P. g I (n. ϕ t I (s ) =63442 * ( ) I * toate afirmatiile precedente sunt false. I * ) H-interpretarea asociata L-structurii M. d. r (g ) = 2 . PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY .

Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX . r (P ) = 2. Notam M * = (H ∞ .m numere naturale. Y variabile.m numere naturale. PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY . r (Q ) = 1 . P I (n. Notam M * = H ∞ . f . g I (n. a. Q I (n) = if 2 n then T else F . b. m ) = if n < m then T else F . gfafa) ↔ Q I ( fffa = T * * ____ 61. Q ∈ PS . m ) = n + 3m . b. P I (n. r ( f ) = 1. Y variabile. X . gfafa) → ¬Q I ( fffa = F * * ) P I ( ffa. g I (n. Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX . a I = 0 . QfX ∨ ¬QgXfX } unde ID: A P. a. gfafa) → Q I ( fffa = T * * ) P I ( ffa. r (g ) = 2 . d. r (P ) = 2. c. Q ∈ PS . r (Q ) = 1 . r (g ) = 2 . f I (n ) = 2n + 1 . c. Se considera L-structura M = (N . r (Q ) = 1 . I ) unde pentru orice n. f I (n ) = 2n + 1 . ( ) ¬P ¬P I* I* * ¬P I ¬P I * ( fgafa. Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX . r ( f ) = 1. gfafa) ↔ ¬Q I (gfafa) = T ( fgafa. Notam H ∞ universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale. f .Name: ________________________ ____ 60. gfafa) ∧ (¬Q I (gfafa) → Q I (gfafa)) = T I* * * * * 25 . g ∈ FS . Q I (n ) = if 2 n then T else F . r (P ) = 2. m ) = if n < m then T else F . m ) = if n < m then T else F . gfafa) ∧ Q I ( gfafa) = F * * * ¬P I ( fgafa. * ¬P I ( fgafa gfafa) → ¬Q I ( gfafa) = T . QfX ∨ ¬QgXfX } unde P. m ) = n + m . I * ) H-interpretarea asociata L-structurii M. Notam H ∞ universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale. * ¬P I ( fgafa gfafa) ↔ ¬Q I ( gfafa) = T . gfafa) ∧ Q I (gfafa) = F ( fgafa. H 0 = {a}. Notam H ∞ universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale. PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY . P I (n. gfafa) ∨ Q I ( fffa = T * * c. Se considera L-structura M = (N . ) P I ( ffa. ) P I ( ffa. Se considera L-structura M = (N . a I = 0 . r (g ) = 2 . I * ) H-interpretarea asociata L-structurii M. * * ¬P I ( fgafa. Q I (n ) = if n < 10 then T else F . Notam M * = (H ∞ . d. X . gfafa) → ¬Q (gfafa) = T ( fgafa. H 0 = {a}. a I = 0 . g I (n. g ∈ FS . Y variabile. H 0 = {a}.m numere naturale. g ∈ FS . m ) = n + 3m . gfafa) ∧ ¬Q I (gfafa) → Q I ( gfafa) = T * * ____ 62. f . b. Q ∈ PS . r ( f ) = 1. I * H-interpretarea asociata L-structurii M. f I (n ) = 2n . QfX ∨ ¬QgXfX } ( ) unde P. I ) unde pentru orice n. X . PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY . d. a. I ) unde pentru orice n.

a. Q I (n ) = if n < 10 then T else F . k3 = QfX ∨ PXgXfX . Toate afirmatiile precedente sunt false. Y variabile. g I (n. I ) astfel incat exista o valuatie o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = T pentru orice k ∈ S . c.Name: ________________________ ID: A ____ 63. Q I (n ) = if n < 10 then T else F . Fie S multime finita de clauze. Q. P I (n. r (g ) = 2 . r (P ) = 2. r ( f ) = 1. c. R ∈ PS . S este validabila daca exista o L-structura M = (D. m ) = n + m . si k I (s ) = T pentru orice k ∈ S . a. R ∈ PS . Daca S este invalidabila atunci pentru orice L-structura M = (D. P. M este model pentru {k1 . k 2 . c. Q. a. r (R ) = 2 . r (P ) = 2. Fie multimea de clauze S= {k1 . f . putin o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = F pentru orice k ∈ S . f I (n ) = 2n . pentru fiecare k ∈ S exista cel putin o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = T . m ) = if n 2 = m then T else F pentru orice n. d. P. si k I (s ) = T pentru orice k ∈ S . S este validabila daca pentru orice L-structura M = (D. f I (n ) = 2n .m numere naturale. m ) = if n 2 = m then T else F pentru orice n. m ) = if n < m then T else F . I ) exista cel putin b.m numere naturale. r (g ) = 2 . ____ 64. k3 } unde k1 = ¬PXfY ∨ QfX . a. X . Multimea de clauze {k1 . Se considera L-structura M = (N . I ) exista cel ____ 66. putin o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = F pentru orice k ∈ S . S este validabila daca exista o L-structura M = (D. Daca S este validabila atunci pentru orice L-structura M = (D. M este model pentru S. 26 . m ) = if n < m then T else F . Daca S este invalidabila atunci pentru orice L-structura M = (D. X . I ) unde N este multimea numerelor naturale. ____ 65. k 2 = PXgXY ∨ ¬QX ∨ RXY . Toate afirmatiile precedente sunt false. k3 } unde k1 = ¬PXfY ∨ QfX . c. I ) unde N este multimea numerelor naturale. k 2 . S este validabila dar nu admite H-modele. I ) . b. k 2 = PXgXY ∨ ¬QX ∨ RXY . I ) exista cel putin b. R I (n. Se considera L-structura M = (N . g ∈ FS . d. k3 = QfX ∨ PXgXfX . g ∈ FS . P I (n. d. R I (n. s ∈ [V → D ] . Y variabile. I ) astfel incat exista o valuatie s ∈ [V → D ] . k3 } este invalidabila. m ) = n + m . I ) exista cel s ∈ [V → D ] . g I (n. r (Q ) = 1. M este un model Herbrand pentru S. S este validabila daca pentru orice L-structura M = (D. Daca S este validabila atunci pentru orice L-structura M = (D. r (Q ) = 1. k 2 } dar nu este model pentru S. Fie multimea de clauze S= {k1 . si k I (s ) = T pentru orice k ∈ S . f . b. S este invalidabila. d. I ) exista o valuatie o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = T pentru cel putin o clauza k ∈ S . r (R ) = 2 . r ( f ) = 1. Fie S multime finita de clauze.

Y variabile. h ∈ FS . Notam cu "≡" relatia de echivalenta semantica. ID: A r ( f ) = 1 . a. ∃Y∀X (PXY → QY ) ≡ ∃Y∀X (¬PXY ∨ QY ) d. Multimea atomilor Herbrand este o multime numarabil infinita. ∃Y∀X¬(PXY → QY ) ≡ ∃Y∀X (¬PXY ∨ ¬QY ) b. a. QfX } unde P. ∀X∃Y (PXY → QY ) ≡ ∀X∃Y (PXY ↔ QY ) c. a. r ( f ) = r ( g ) = 2. µ . Toate afirmatiile precedente sunt false. a. ∃Y∀X (PXY → QY ) ≡ ∃Y∀X (PXY ↔ QY ) c. Toate afirmatiile precedente sunt false. a. Notam cu "≡" relatia de echivalenta semantica. ∀X∃YPXY ≡ ∃Y∀XPXY b. Fie P simbol predicational de aritate 2. d. Exista cel putin doua substitutii mgu pentru E. ∀X∃Y (PXY → QY ) ≡ ∀X∃Y (¬PXY ∨ QY ) d. c. Q ∈ PS . Daca S este validabila atunci orice H-interpretare este model pentru S. Este posibil ca S sa fie validabila dar sa nu existe H-interpretare model pentru S. a. Fie λ .. ∀Y∀X ((PXY ↔ QY ) → (PXY → QY )) ≡ ∀Y∀X ((PXY → QY ) → (PXY ↔ QY )) c. d.Y variabile. b. Fie multimea de clauze S = {PX . Notam cu "≡" relatia de echivalenta semantica. r ( h ) = 1 . Toate afirmatiile precedente sunt false. f ∈ FS .Y variabile. ∃Y∀X ((PXY ↔ QY ) → (PXY → QY )) ≡ ∃Y∀X ((PXY → QY ) → (PXY ↔ QY )) b. ∃Y∃X ((PXY ↔ QY ) → (PXY → QY )) ≡ ∃Y∃X ((PXY → QY ) → (PXY ↔ QY )) d. X. ____ 71. (λ µ ) θ = λ ( µ θ ) λ µ=µ λ Toate afirmatiile precedente sunt false. X. a. PZgXY } unde P ∈ PS . r ( P ) = 2 . ____ 70. Universul Herbrand H ∞ este o multime finita. Fie S multime finita de clauze. r (P ) = r (Q ) = 1 . ____ 69. E este unificabila b. c. fX ∈ H ∞ n ori Toate afirmatiile precedente sunt adevarate. S este validabila daca si numai daca fiecare clauza din S este validabila.. Exista τ substitutie astfel incat λ τ = µ θ b. X. Fie P simbol predicational de aritate 2. Se considera multimea de expresii E = { PfXYghXZ . 27 .Name: ________________________ ____ 67. c. Fie P simbol predicational de aritate 2. b. Pentru orice numar natural n ≥ 1 . ____ 73. ____ 72. d. f . θ substitutii arbitrare. ____ 68. S este validabila numai daca exista H-interpretare model pentru S. f . Toate afirmatiile precedente sunt false. E admite o singura substitutie mgu. X variabila. c. g . d.

X. Daca E este unificabila atunci F este unificabila. b ∈ CS . Ambele multimi. Fie substitutiile θ = { fY | X . Z } D = {Y .Y. r ( P ) = 2 .Y variabile. b. Z } ____ 75. RZhYhY } . PfXhYb} unde P ∈ PS . Dezacordul multimii E este c. a. c. PfXZa. Multimea E ∪ F este unificabila c. f . X. Dezacordul multimii E este D = {hY . Daca E este unificabila atunci F este unificabila. X. a ∈ CS . Z } b.Y. a ∈ CS . c.Y. Z | Y } .Z variabile. f . d. X. Eθ = PffYZgZ c. Exista λ . g . unde ε este substitutia vida. D = {h.Name: ________________________ ____ 74. 28 . b ∈ CS .Z variabile a. h ∈ FS . d. a. r ( P ) = 3 . a. r ( P ) = 2 . g ∈ FS . X. r ( f ) = 2. b | Z } si E = PXYgZ unde P ∈ PS . Dezacordul multimii E este definit. Cel putin una dintre multimile E. r ( f ) = r ( g ) = r ( h ) = 1 .Z variabile. r ( f ) = r ( g ) = 1 . Pentru orice λ substitutie exista µ substitutie astfel incat λ µ = ε . r ( f ) = r ( h ) = 1 . F = {PXX . σ = {a | X .F este unificabila. µ substitutii astfel incat Eλ = F si E = F µ d.U variabile. r ( R ) = 3 . Dezacordul multimii E este d. g ∈ FS . h ∈ FS . a. PYY } . f . Pentru orice λ substitutie daca Eλ = F atunci exista µ substitutie astfel incat E = Fµ b. E. Fie expresiile E = PXX . d. ____ 78. F = PfYXgUa ( Eθ ) σ ≠ E (θ σ ) unde P ∈ PS .Y variabile. µ substitutii astfel incat Eλ = F si E = F µ Daca exista λ substitutie astfel incat Eλ = F atunci exista µ substitutie astfel incat E ( λ µ ) ≠ F µ Daca λ este o substitutie astfel incat Eλ = F atunci E ( λ λ ) = F λ Toate afirmatiile precedente sunt false. PYfY } unde P. X. Fie E = { RaXhgZ . a. F = { PXX . E (θ σ ) = PfgYbgfb E (θ σ ) = PfYbgb ____ 76. Fie E = { PfagX . F = PXY unde P ∈ PS . r ( P ) = 2. Daca F este unificabila atunci E este unificabila. R ∈ PS . E este unificabila b.Y. a ∈ CS .F sunt unificabile. r ( g ) = 1 . E ∪ F este unificabila d. Se considera multimea de expresii E = { PfXhYa. r ( P ) = 3 . PYfY } unde P ∈ PS . a. b. r ( f ) = r ( g ) = 1 . Fie expresiile E = PfXYgZa. ID: A f . a. c. f .Z . r ( P ) = 3 . ____ 79. g ∈ FS . Daca exista λ substitutie astfel incat Eλ = F atunci exista µ substitutie astfel incat E ( λ µ ) ≠ F µ ____ 77. b. Exista λ .

I ) unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat a I = 0. ____ 82. RZhYhY } R ∈ PS . ____ 81. Fie limbajul de primul ordin CS = {a. b. S I ( n ) = n + 1 . c. hga | X . Fie formula α = ∀X ∃YPXY . r ( Q ) = 1 . Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] . d. Exista s1 . g ∈ FS . b. d. σ = {a | z. Fie formula α = ∃X ∀YRXY . a.Z variabile. Q. Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] . R} . h. P I ( n. Se considera L-structura M = ( N . a ∈ CS . s2 ∈ [V → N ] astfel incat α I ( s1 ) = T si α I ( s2 ) = F 29 . b. σ = {a | z. Fie limbajul de primul ordin CS = {a. hga | X . r ( P ) = r ( R ) = 2. m ) = if n > m then T else F R I ( n. Toate afirmatiile precedente sunt false. b} . m ) = if n | m then T else F Q I ( n ) = if n > 0 then T else F a. α I ( s ) = F Exista s1 . FS = {S} . r ( R ) = 3 . Fie E = { RaXhgZ .Y. r ( g ) = r ( h ) = 1 . b} . b I = 1 .Name: ________________________ ID: A ____ 80. I ) unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat a I = 0. X. PS = { P. b I = 1 . α I ( s ) = T Exista s ∈ [V → N ] astfel incat α I ( s ) = T Pentru orice s ∈ [V → N ] . s2 ∈ [V → N ] astfel incat α I ( s1 ) = T si α I ( s2 ) = F . σ = {a | z. r ( Q ) = 1 . R} . FS = {S} . Q. c. Se considera L-structura M = ( N . hga | X . PS = { P. r ( P ) = r ( R ) = 2. S I ( n ) = n + 1 . m ) = if n | m then T else F Q I ( n ) = if n > 0 then T else F a. P I ( n. c. α I ( s ) = F Exista s ∈ [V → N ] astfel incat α I ( s ) = T Pentru orice s ∈ [V → N ] . ga | Y } este mgu pentru E. α I ( s ) = T d. m ) = if n > m then T else F R I ( n. ga | Y } este unica substitutie unificator pentru E. ga | Y } este substitutie unificator pentru E dar nu este mgu pentru E.

r ( P ) = r ( R ) = 2. ( (α ∨ β ) → γ ) ( s ) = F Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] . β = ∀X ( ( ∃YPXY ∨ RSbSX ) → QX ) Se considera L-structura M = ( N . γ = ¬PSab Se considera L-structura M = ( N . c. ____ 85. m ) = if n | m then T else F Q I ( n ) = if n > 0 then T else F a. ( (α ∧ γ ) ↔ β ) ( s ) = T Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] . FS = {S} . d. R} . d. m ) = if n | m then T else F Q I ( n ) = if n > 0 then T else F a. ( ( (α ∨ γ ) ∧ ( β ∨ γ ) ) ) ( s ) = F Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] . I ) unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat a I = 0.Name: ________________________ ____ 83. P I ( n. γ = ¬PSab Se considera L-structura M = ( N . m ) = if n | m then T else F Q I ( n ) = if n > 0 then T else F a. S I ( n ) = n + 1 . M este model pentru (α ∧ β ) M este model pentru (α → β ) c. b I = 1 . γ } este invalidabila. I I I I ____ 84. PS = { P. Q. M este model pentru ( β → α ) Toate afirmatiile precedente sunt false. 30 . P I ( n. b I = 1 . I ) unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat a I = 0. M este model pentru (α ∧ β ) M este model pentru ( (α ∧ β ) → ¬γ ) M este model pentru cel mult doua dintre formulele α . S I ( n ) = n + 1 . γ Multimea {α . b} . β . Fie limbajul de primul ordin CS = {a. m ) = if n > m then T else F R I ( n. FS = { S} . I ) unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat a I = 0. Fie limbajul de primul ordin CS = {a. b. b} . m ) = if n > m then T else F R I ( n. PS = { P. m ) = if n > m then T else F R I ( n. Q. b I = 1 . b} . S I ( n ) = n + 1 . r ( P ) = r ( R ) = 2. Fie limbajul de primul ordin CS = {a. R} . b. ( ( (α ∨ γ ) ↔ ( β ∨ γ ) ) ) ( s ) = F Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] . PS = { P. P I ( n. ID: A r ( P ) = r ( R ) = 2. Fie formula α = ∀X ( QX → PXa ) . d. r ( Q ) = 1 . r ( Q ) = 1 . c. β = ∀XPSXX . b. Fie formula α = ∀X ∀Y ( RXY → ¬PXY ) . β = ∀X ∃YPXY . R} . β . Q. FS = {S} . Fie formula α = ∃X ∀YRXY . r ( Q ) = 1 .

b ) = sup c t ( a. −1 . b. d. Fie formula α = ( ∃Y ∀XPXY → ∀X ∃YPXY ) ____ 88.1] astfel incat pentru orice a. d. b. Notam cu M + pseudoinversa Penrose a matricei M . c.1] × [ 0. ϕ ( a.1  . Procedura ADALINE permite calculul unei memorii sinaptice pentru separarea corecta a secventei S4 ____ 90. c. b. B este inversabila. c. ID: A α este formula valida α este invalidabila α este formula valida α este invalidabila + + + + c. a. B matrice patratice.    . b ) ) > b a ≤ b daca si numai daca ϕ ( a. a. si ϕ : [ 0.    .1  . b ∈ [ 0. a. d. b. + T Nu exista A ∈ M nxm astfel incat A = A+ Daca m = n si A3 = A atunci A = A+ ____ 91. Se considera secventa de instruire   1    −1    −1     1     S 4 =    . { } φ ( a . ϕ ( a. Exista vectori ai ponderilor sinaptice initiale astfel incat o memorie sinaptica pentru separarea corecta a secventei S4 este calculabila pe baza procedurii PERCEPTRON. procedura PERCEPTRON determina o evolutie ciclica.Name: ________________________ ____ 86. B + = B + + Egalitatea ( BA ) = ( AB ) este adevarata numai daca cel putin una din matricele A. Notam cu M + pseudoinversa Penrose a matricei M .1] astfel incat ϕ (1.1] → [ 0. ____ 89. Pentru orice matrice A ∈ M nxm . c ) ≤ b a. Fie formula α = ( ∀X ∃YPXY → ∃Y ∀XPXY ) a. d. α este validabila dar nu este valida α este tautologie α este falsificabila Toate afirmatiile precedente sunt false ____ 87. Egalitatea ( BA ) = ( AB ) este adevarata pentru orice matrice A daca B = AT . Exista matrice inversabile A astfel incat m = n A ≠ A−1 b. c. d. b ) = 1 b ∈ [ 0. −1    1   1     −1     −1     a. unde AT este transpusa matricei A Pentru orice matrice B . d.    . c. Secventa nu este linear separabila Pentru orice vector al ponderilor sinaptice initial. b.1] . b ) ≠ b 31 . b ) ) < b exista t ( a. Egalitatea ( BA ) = ( AB ) este adevarata pentru orice A. Fie t o t-norma inferior semicontinua. ( AT ) = ( A+ ) numai daca m = n . t ( a.

6    Compunerile max-min P Q .5 0.5 0.5 0.4 0.5   0 0. a.7 1   1  0 0.3 0.5      0. Inchiderea tranzitiva max-min este unica si corespunde matricei apartenenta  0.4 0  0 0.4 0.5 0.54    c.5 0  0 0 0 ____ 92. a.2 0. Una din inchiderile tranzitive ale relatiei este data de matricea apartenenta  0.4 0.4    .8  0 a.45    b.5 0.7   0. Compunerea max-min P Q nu este definita  0.7 0.4 0   0.4 0.5 0.9 1 0.8 0.3 0.8 1   MR =  ɶ  0 0. d.7   0. 0 1  0  0 de de Compunerea max-min P Q este definita si M P Q  0.9 0. Se considera relatiile fuzzy binare definite prin matricele  0.9  MR =    0 0.2 0.4     0 0. Relatia are cel putin doua inchideri tranzitive max-min b.5   0 0.5 0.8 0.5 0.4 0.2 0 0.4  ____ 93.7 0.28 0.4 0.4     0 0. M Q =  0.9 0  a.4 0.4 0. Compunerea max-min P Q este definita si M P Q =  1 0.5 0.4   M =  0 0.7 0. Q P sunt definite si M P Q ≠ M Q P 32 .5 0. Se considera relatia fuzzy definita de matricea de apartenenta M R =   0 0.7 0.15 0. Relatia nu admite inchidere tranzitiva.7 0.Name: ________________________ ID: A  0.7 0.5    =  1 0.4  c.5 0.63   0.8 0. d.4 0.4 0.4 0.5 0.8 0.14 0.

4 0.1] Multimea nivelelor relatiei R este Λ R = ( 0. 0.5    =  1 0.4 0.5 0.5 0.3  0.7.3 0. c.7   0. notam cu Λ ____ 96. M Q =  0.4 0   0.6 0. 0.9   0 0.8 0.1} b. Multimea nivelelor relatiei R este Λ R = {0.8   0.8 0.7 1  .4   . Multimea nivelelor relatiei R este Λ R = {0. Compunerea max-produs P ⊙ Q b.3 0 0. 0. Inversa relatiei R nu este definita  0. a. Inversa relatiei R este data de matricea M R −1 =    0. 0. Compunerea max-produs Q ⊙ P c.5 0.6 0.5 0.1) 33 . d.5 0.9 0  multimea nivelelor relatiei.2 1 0.5 0.4. d.2 0. 0.4  c. Se considera relatiile fuzzy binare definite prin matricele ID: A  0.2    1  ____ 95.5  nu este definita este definita  0.3 0.3 0.7 0.2 0. Exista relatii fuzzy Q astfel incat ( Q −1 ) ≠ Q −1  0.7 0.5 0. Se considera relatia fyzzy binara R definita de matricea M R =  0  0.6  b.7 1     0.15 0.7   0.54     0. 0.9 1 0.4    a.63   0.45    =  1 0. Se considera relatia fuzzy binara R definita de matricea M R =  R  0 0.6    Compunerea max-produs P ⊙ Q este definita si M P ⊙Q Compunerea max-produs P ⊙ Q este definita si M P ⊙Q  0.5   1    a.2 0 0.28 0.5 0.Name: ________________________ ____ 94.14 0. Inversa relatiei R este definita si este o relatie crisp d.9.7.9    M R =  0 0.4 0.4.9} Multimea nivelelor relatiei R este Λ R = [ 0.5 0.7 0.

a. b + 1 y .7 y. X 2 .$} .* + 0.9 x.9 x + 1 y b.* + 0. b. R ( X 1 . b} .* + 1 y . X 3 = {*. a + 0. y} . b.$} . b R12 = 0. X 2 . R ( X 1 .* + 0. b + 1 y .9 x. X 2 = {a.4 x. R13 = 0. a R12 = 0. R12 = 0. X 3 ) = 0. b + 1 y. a. a.9 x. b.8 y . unde X 1 = { x.4 y .8 y . d. R12 = 0.9 x. b + 1 y. definita pe X 1 × X 2 × X 3 .5 x.5 x. a.   a. y} . d. c. unde X 1 = { x. X 3 = {*.7 y .   a.4 x.* + 0.$ + 0. Se considera relatia fuzzy ternara R ( X 1 .8 x. a + 0.8 $ R3 = 0.5 * + 0. a. R13 = 0. X 2 .   a.$ + 0.8 y . b + 0. b. c. X j } proiectia relatiei R pe X i × X j . R12 = 0. b R1 = 0. definita pe X 1 × X 2 × X 3 .* + 0. a + 0. b} .8 $ ____ 99.4 y .7 x. R1 = 0. $ .5 x.4 x. c. Se noteaza prin Rij =  R ↓ { X i . X 3 ) .8 x. a + 0. b b.4 x. X 2 . b. X 3 ) . a. Se noteaza prin Rij =  R ↓ { X i .8 y . Se noteaza prin Rij =  R ↓ { X i . a + 0. a.$ R3 = 1 * + 0. b + 1 y . X j } proiectia relatiei R pe X i × X j . X 3 = {*.* + 0. X 3 ) = 0. a + 0. a + 0.* + 0. X 3 ) = 0.8 y . R ( X 1 .$ b. b} .* + 0. y} . a + 0. d. $ .$} .4 x. a.4 x. a.5 y ____ 98. Se considera relatia fuzzy ternara R ( X 1 . unde ID: A X 1 = { x.4 x.$ + 0.5 x. X 2 . X 2 = {a.7 y . b 34 . X j } proiectia relatiei R pe X i × X j . X 2 = {a.* + 1 y . b R12 = 0. X 3 ) .8 y.9 x.* + 1 y.9 x.* + 0. b. X 2 . a + 0. definita pe X 1 × X 2 × X 3 .9 x.8 x + 0.8 y . a + 0.4 x. $ .Name: ________________________ ____ 97. Se considera relatia fuzzy ternara R ( X 1 .

R13 . d. a. c. X 3 ) = 0. X 2 . a.* + 0.*) < µ R ( x. a.7 y.7 y. a. X 3 ) = 0. d. a. X 3 = {*.*) = µ  R ↑ X  ( x. R13 . a. a ) = 0. a.$ + 0. definita pe X 1 × X 2 × X 3 .* cil ( R12 . X 2 . b} . a. X 3 ) . X 2 = {a.* + 0. a. b. b.5     µ R ↑ X  ( x.* + 0. b. y} . b. b} . a. unde ID: A X 1 = { x. c. X 3 ) . a )   µR 12 12 3 12 ↑ X 3   ( x.* + 1 y. y} .8 y. a.9 si µR ↑ X  ( x. µ R ↑ X × X  ( y. b} . R13 .9 x. X 3 = {*. R ( X 1 . R23 ) = 0.$ ) ( y. d. X 2 = {a. a. Se considera relatia fuzzy ternara R ( X 1 .$} . X 3 ) = 0. Se considera relatia fuzzy ternara R ( X 1 .9  12 3  12 3 b.4 x.$} .$ + 0. a.* + 0. X 2 . b. a. b. b.* + 0.4 x. definita pe X 1 × X 2 × X 3 .4 y. a.4 y. b.(b). X 2 .8 y. a.* + 0. $ Se noteaza prin  Rij ↑ Y  extensia cilindrica a relatiei Rij la domeniul X i × X j × Y   a.* + 0. b. $ Se noteaza prin  Rij ↑ Y  extensia cilindrica a relatiei Rij la domeniul X i × X j × Y   a.$ ) µR ↑ X 1 2 × X3    R12 ↑ X 3    µR ↑ X  1 2× X3   ( y.5 x.8 y. b. a.$ ) < µ  R12 ↑ X 3    ( y. R13 . R13 .(c) nu este adevarata 35 . X 2 . a.$ niciuna dintre afirmatiile (a). a. unde X 1 = { x. a.7 y. a.7 y.* + 0. R23 ) = 0.7 y. $ Notam cil ( R12 .8 y.* + 1 y.$ ) 12 3 12 3 12 3 12 ____ 101. X 3 ) . a. R ( X 1 . µR ↑ X 1 2×X3   ( y. a.$ ) = µ ( y. a.$ + 0.$ ) = 0.$ + 0.* + 1 y.5 x.9 x.* + 1 y. R23 ) = 0.$ cil ( R12 . b.* + 0. definita pe X 1 × X 2 × X 3 . R23 ) relatia inchidere cilindrica a relatiilor R12 . unde X 1 = { x. X 2 = {a. a.Name: ________________________ ____ 100. a. µ  R ↑ X  ( x. R23 . b.$} .9 x.*) ≠ µR µ R ↑ X  ( x.* + 0. a. a.* + 0. y} . ( x.$ ) = 0. a.7 y .4 x.5    1 2 3 b. c. cil ( R12 .* + 0.*) ≠ 1 ____ 102.7 y. b. a.* + 0. X 2 . R ( X 1 . a ) = 0.$ ) = µ R12 ( x.8 y.4 x. Se considera relatia fuzzy ternara R ( X 1 . X 3 = {*.$ + 0.9 x.*) = µ  R ↑ X  ( x.

Ecuatia are cel putin doua solutii maximale b. Se considera ecuatia fuzzy  0. c.1 0.7 0. Se considera ecuatia fuzzy  0.1 0.6 0  a.1] → [ 0.7 0. Se considera ecuatia fuzzy  0.9 1    a.8 0. Niciuna din afirmatiile (a).1  0.8 1 0.(c) nu este adevarata 36 .3 0.1 0. p = ( 0 0.3 0.1  0. ____ 104.5    p  0. Ecuatia nu are solutii minimale d.5 ) este solutia maximala a ecuatiei ____ 106.(c) sunt false.7    p  0. d.6 0  a. p = ( 0.8 0.1] × [ 0.6 0.3)  0.1 − ( a p + b p ) p  p ∈ ( 0. b ) = max 0.5 0.(b). b ) = max {0. d.Name: ________________________ ____ 103.1    a.2 0. Ecuatia are o infinitate de solutii c. ( 0 0. Ecuatia are cel putin trei solutii. b ) = 1 − min 1. b.1] n ( a ) = 1 − a 1   s ( a.1 0.1] t ( a.8 1 0.8 0.(b).6 ) este solutie Ecuatia are cel mult trei solutii Ecuatia are cel putin doua solutii si cel mult sapte solutii Toate afirmatiile (a).9 0.4 0. ____ 105.8  = ( 0.7 0.8  = ( 0. Ecuatia are a singura solutie maximala si o singura solutie minimala b.2 0   = ( 0.8 0 0.5 0     0.5 0 ) p   0. Ecuatia are un numar finit de solutii c. Ecuatia are o singura solutie b.7 0.9 0.5 0     0.7 0.8 0.6 0.3 0.5 0 ) . Se considera ecuatia fuzzy ID: A  0.5 0.4 0.3 0. a + b − 1} n : [ 0.5 )} c.2 0   = ( 0.5 0 ) p   0. Ecuatia nu are solutii. Multimea solutiilor minimale este s : [ 0.9 0.1] → [ 0. (1 − a ) + (1 − b )         Multimea solutiilor ecuatiei este {( 0 0. d.1 0.3 0. ∞ )   1  p p p    t ( a.3)  1 0.

d. Functia tλ este o t-conorma b. 1   s ( a. Functia t p este o t-norma si s : [ 0.1] × [ 0. b ) = min 1.1] → [ 0.1] → [ 0.1] .1] . Functia tλ este si t-norma si t-conorma c.1 − ( a p + b p ) p  este t-norma duala in raport cu functia de negatie   n d. a + b − λ ab} 37 .1] . b ) = max {0. s ( a.  a + b − 1 + λ ab  tλ ( a. 1   s ( a. n este a. b.1] .1] .1] → [ 0. λ ∈ ( −1.1] → [ 0.1] × [ 0. s ( a. Fie tλ : [ 0. s ( a.1 − ( a p + b p ) p  este t-conorma duala in raport cu functia de   negatie n b. s ( a. t ( a.1] × [ 0.1] . ∞ ) a.1] → [ 0. b ) = max 0.1] . Fie t : [ 0. Duala functiei tλ in raport cu functia de negatie s : [ 0. Fie t p : [ 0.1] × [ 0. a + b − 1} .1] . ( a + b )  este t-conorma duala in raport cu functia de negatie   n ____ 109.1] .Name: ________________________ ____ 107.1] . b ) = max {0. Duala functiei tλ in raport cu functia de negatie n este s : [ 0. Functia t p este o t-norma si s : [ 0. Functia t p este o t-conorma si s : [ 0.1] × [ 0. ∞ ) 1+ λ   a. n : [ 0.1] → [ 0. a.1] . b ) = min 1.1] × [ 0.1] → [ 0. p ∈ ( 0. b ) = max 0.1] → [ 0.1] → [ 0. b ) = max {0.1] × [ 0. c. b ) = min {1. c. a + b} este t-conorma duala in raport cu functia de negatie n Functia n nu este o functie de negatie Functia t este o t-conorma si s : [ 0. a + b} este t-norma duala in raport cu functia de negatie n 1  p p p     .1] → [ 0. b ) = min {1.1] × [ 0.  .1] × [ 0. b ) = max 0. ____ 108. ID: A Functia t este o t-conorma Functia t este o t-norma si s : [ 0. b ) = 1 − min 1. 1  p p p s ( a. n : [ 0.1] → [ 0. t p ( a.1] .1] → [ 0.1] × [ 0. ( a p + b p ) p  este   t-norma duala in raport cu functia de negatie n Functia t p este o t-conorma si s : [ 0.1] .1] × [ 0. (1 − a ) + (1 − b )        n ( a ) = 1 − a .1] → [ 0. n ( a ) = 1 − a a. 1   s ( a. a + b − λ ab} d.

b ) = sup c t p ( a. ∞ ) si 1+ λ     b  min 1. a ≠ 0 ϕ ( a. a = 0 sau b = 0 ϕ : [ 0.1] → [ 0. b ) = max 0.1 − (1 − b ) − (1 − a ) Daca a > b atunci ϕ ( a.1] × [ 0.1] → [ 0. b ) = sup {c tλ ( a. ϕ ( a. b ≠ 0 1 1 − λ λ λ    ____ 112. { } ϕ ( a.1] × [ 0. c. b ) =   a 1. a ≠ 0. a ≠ 0 ϕ ( a. c ) ≤ b a.  .1] × [ 0. b ) =   a 1. ϕ : [ 0.1] .1] . (1 − a ) + (1 − b )        ID: A ϕ : [ 0. Fie t p : [ 0.1] × [ 0. c ) ≤ b} a.   b  min 1. d. ϕ ( a. b ) = { λ λ } 1 − a + b + λb 1+ λa 1 − a + b + λb Pentru orice a. ϕ ( a.1] × [ 0. b ) =  1 − b  λ  1 − a  λ  λ 1 +   −    b   a     b + ( λ − 1)(1 − a ) b a + ( λ − 1)(1 − a ) b 1 − a + b + λb ϕ ( a.Name: ________________________ 1  p p p     .1] .1] .      a   b        1. c. t p ( a. Functia tλ este o t-conorma Daca a>b>0 atunci ϕ ( a.  a + b − 1 + λ ab  tλ ( a.(b).1] .1] . λ ∈ ( −1. b ) = min {1. ϕ ( a. d. b ) = 1 − min 1. Daca a>b atunci Daca a>b atunci ϕ ( a.1] → [ 0.1] × [ 0. b ) =  1. ϕ ( a. b ) = max 0. ∞ ) si ____ 110. b ) =  1 +  1 − a  +  1 − b   . a = 0  ϕ ( a. a = 0  b.(c) nu este adevarata ____ 111. b. b ) = 1+ λa 38 . b ) = sup c tλ ( a.1] → [ 0. c ) ≤ b { } a.  .  . a > b b. b ) = 1+ λa 1  . Fie tλ : [ 0. unde λ > 0 . b ) = 1 1 c. a ≤ b b . d. p ∈ ( 0.1] . tλ ( a. b ∈ [ 0.1 − a + b} Niciuna dintre afirmatiile (a). Fie tλ : [ 0.1] → [ 0.1] → [ 0.

R. Q b. R 3. Daca P este adresa unei celule ce urmeaza a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL. iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este: a. iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. R. Daca P. cu cel putin 4 celule. p b. Atunci P este adresa antepenultimei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia a. Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm d. cu cel putin 4 celule. P. Q.Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A Subiecte tehnici avansate de programare licenta informatica 3 ani Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. P -> urm == Q c. q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat: p -> urm == q -> urm -> urm si r-urm == q. Q -> urm -> urm == P -> urm 5. P d. c. r. Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat: Q == P -> urm -> urm si R -> urm == P -> urm -> urm. a. cu cel putin 4 celule. Intr-o lista simplu inlantuita. R. ____ 1. cu cel putin doua celule. iar Q este adresa ultimei celule din lista. P -> URM = Q Q -> URM = P Q -> URM -> URM = P P -> URM -> URM = Q ____ ____ ____ ____ 1 . Intr-o lista simplu inlantuita. p c. fiecare celula retine in campul URM adresa urmatoarei celule din lista. b. atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este: a. Daca p. d. P -> urm -> urm == Q -> urm b. stabiliti care dintre urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare. Intr-o lista simplu inlantuita. r. fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. Q -> urm -> urm == P b. Q. p. P c. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule. fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. q. P. fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule din lista. p. q. P -> urm -> urm == Q c. Atunci Q este adresa primei celule din lista daca si numai daca este satisfacuta conditia: a. q. q 2. Q -> urm == P -> urm -> urm 4. P -> urm -> urm == Q d. Intr-o lista simplu inlantuita. r. r d. Q.

mai putin cele stocate de prima si ultima celula: a. 6 b. p->urm -> urm = q -> urm. initial. p = p->urm. Intr-o lista liniara simplu inlantuita. while(p) {t = p. c.} in lista vor fi in ordine numerele: a.Name: ________________________ ____ ID: A 6. q->urm = p -> urm.} c. 9. 8. 6 d. free(p). 6. ____ 7. si 6 (6 fiind ultimul element). while(p) {t = p. ____ d. a. iar in campul inf un numar intreg. in urma executarii secventei de instructiuni (p indica. 5. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca in lista sunt memorate. in aceasta ordine. 9. 5. 3. 3. 5. fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din lista. 3 c.} b. p -> urm = q. 5. Intr-o lista simplu inlantuita. stabiliti care dintre urmatoarele secvente elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei. 9. 3. nodul cu numarul 5): { q = p -> urm -> urm.} d. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p. t=t->urm. free(t). p = p->urm. numerele: 5. fiecare celula retine in campul INFO un numar intreg si in campul URM adresa urmatoarei celule din lista. free(p). 9 2 . while(p) {t=p. free(t). cu cel putin trei celule. 3. b. 9. 6. stabiliti care dintre secventele urmatoare afiseaza suma tuturor numerelor memorate in lista. Daca variabila PRIM memoreaza adresa primei celule din lista.

Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. p->next=p->next->next. } } a. O lista liniara simplu inlantuita formata dintr-un numar impar de cel putin 5 noduri are adresa primului nod memorata in variabila prim. { p = prim. penultimul nod al listei b. simplu inlantuita. do p = p->next. nodul al treilea din lista ____ 10. In campul urm al fiecarui nod al listei se memoreaza adresa urmatorului element din lista. alocata dinamic. } b. Care este efectul executarii urmatoarei secvente de program { p = prim. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. p->next=p->next->next. Adresa carui nod va fi memorata in variabila p. Intr-o lista simplu inlantuita. q = q-> next. Eliminarea din lista a penultimului nod Eliminarea celui de-al doilea nod al listei 3 . iar in campul info in numar intreg. nodul aflat in mijlocul listei c. Intr-o lista liniara. while (p->next->next) p = p->next. ultimul nod al listei d. q = p->next -> next. iar in campul info un numar intreg. while(p->next->next->next). d. dupa executarea secventei de program: {p = prim. Lista contine cel putin 3 noduri. { p = prim. while (p->next->next->next) p = p->next. prim -> next = prim->next -> next. fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din lista. { p = prim. p = p -> urm. q = prim. p->next=p->next->next. Eliminarea nodului din mijlocul listei Eliminarea din lista a ultimului nod. } d. while(q->urm) { q = q -> urm -> urm. ____ 11. b. c. while ( q-> next) {p = p->next. fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din lista. } c. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. alocata dinamic. } a.Name: ________________________ ____ ID: A 9.} p -> next = q. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni elimina corect penultimul element al listei? a.

fiecare valoare fiind afisata exact odata. 5 b. c. while(t -> urm != p) { printf(“%d “. printf(“%d “. do{ printf(“%d “. t -> nr. ____ 13. r -> nr == 8. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui de-al treilea element al listei? a.} b. Stiind ca q -> nr == 3. t = p.Name: ________________________ ID: A ____ 12. in care fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg. 8 ____ 14. c. d. p -> urm == NULL si r -> urm == q. do{ printf(“%d “. free(q). t = t->urm. free(q). O lista liniara simplu inlantuita alocata dinamic. care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei? a. p->adru = q -> adru. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4 elemente. p ->adru = q->adru. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa elementului urmator din lista. Stiind ca variabila p retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p.} d. p->urm -> urm). p->urm -> urm -> pre -> inf). a. 5. d. 8. fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator. q si r. 8. in campul pre adresa elementului precedent. fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. }while(t != p).} t = t->urm. while(t != p) { printf(“%d “. contine exact trei elemente ale caror adrese sunt memorate in variabilele p. 3. t = p->urm. care este ordinea numerelor din lista? a. free(p->adru). p->urm -> urm -> urm). Daca p retine adresa primului element. b. 5 d. t = t->urm.} t = t->urm. p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf). printf(“%d “. free (p->adru). }while(t != p). iar lista are cel putin doua elemente. p -> adru = p->adru -> adru. 3. q = p->adru. printf(“%d “. iar in campul urm adresa elementului urmator din lista. printf(“%d “. b. 3 c. t -> nr. 8. 3. 5. q = p-> adru. ____ 15. t = p. q -> urm != NULL. t -> nr. stabiliti care dintre urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei. p -> nr == 5. t = p. 4 . iar in campul inf o valoare intreaga. c. t -> nr.

? a. q -> nr). while (q != p){ printf(“%d”. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1. d. si cu EL() operatia prin care se elimina un element din coada. 1. do{ printf(“%d”. while (q -> urm != p){ printf(“%d”. AD(5). q = p->urm. 1. 0. elementele 1 si 2. 1. PUSH(5). Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei? a. 3 ____ 18. EL(). Ad(3). 5. 4 c. 1. q = q -> urm. in care fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg. care este rezultatul executarii secventei: EL(). care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(). q -> nr). q -> nr). Daca se noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada. 3. 2 5 . 4. 2 c. 2.Name: ________________________ ID: A ____ 16. 1. 1. } ____ 17. 4. a. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator. 3 b. q -> nr).} continutul listei. in aceasta ordine. 1. 2. 5 4 3 4 4 5 5 1 3 ____ 19. q = q -> urm. 2 b. respectiv ultimului element al unei liste liniare nevide dublu inlantuite. q = p. 2. 0. 0 ____ 20. b. } d. PUSH(4). 0 c. PUSH(3). iar in campul urm adresa elementului urmator. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic. iar p este adresa nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm care indica adresa elementului urmator din lista). 0. 3. p = p -> urm. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -> urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei. q = q -> urm. Se considera o stiva in care initial au fost introduse. 5 d. 3 in aceasta ordine. 5 b. Se considera o coada in care initial au fost introduse. POP(). } while (q != p). Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului. } c. citit de la adresa de plecare va fi: a. q = p. 5. valorile 1 si 2. in aceasta ordine. Daca se noteaza cu PUSH(x). 0 d. operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se extrage elementul din varful stivei. 2. 1 c. 2. while (q != p){ printf(“%d”. 4. AD(4). 5 a. 0. 5 d. 1. iar in campul prec adresa elementului anterior.0 b. q = p. q = q -> urm. 4. 0. Prin executarea secventei while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1. 2.

do{p=p->next. Cate treceri sunt necesare pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. 3 b. iar in campul urm adresa elementului urmator din lista. 7 d. iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. 3 d. do{ q = q -> next. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Ultimul element memorat in stiva este par. q = p. celelalte elemente fiind numere impare. free (aux). do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1. atunci: a. 6. q = p. apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri. 2. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar. 2 c. 3. 4 Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului anterior. 5 c. Primul element memorat in stiva este par. ____ 23. 2 d. ____ 24. k=0. d. k = 1. 3. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p): a. 4. q = q->next. ____ 25. celelalte fiind numere impare. Care va fi numarul de ordine al elementului ramas? a. Mai intai se elimina elementul numerotat cu 3. 3 b. while(q!=p) {k++. while(q -> next != p) {k++. 4 Intr-o lista circulara simplu inlantuita. Se considera seceventa de program: while (vf && vf -> info %2 == 0) { aux = vf. c. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1.} d.} while (p != prim). c. iar in campul next adresa nodului urmator.} while (p!=NULL). q = q -> next. In stiva nu s-a memorat nici un numar par. p = p -> urm. 4 ____ 22. 5 c. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1.} b. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare: p = prim. 7. 5. Variabila vf memoreaza adresa de inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg. k = 1. } Daca in urma executarii secventei de program. k++. q = p. k++. numararea continuandu-se cu succesorul elementului eliminat. 8. b. vf = aux-> next. Stiind ca p retine adresa unui nod din lista. 6 .Name: ________________________ ID: A ____ 21. 2 b. care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia p->st->st == p->dr sa fie adevarata? a. 4 (in aceasta ordine). 2. } while(q ==p). variabila vf are valoarea NULL. k = 1. p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1. Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg. Lista are cel putin doua elemente. a. pana cand lista va mai contine un singur element.

functia sub este: void sub(){ nod *man = sf. 4 ____ 28. numerele: 9. while(man->inf > sf -> inf ) man = man ->st. 5. in aceasta ordine. 8. 7. 4. 8. free(q). 9. 7. respectiv adresa nodului urmator din lista. Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar natural). Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar natural). 6 b. 6. 6. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. while(man->inf > sf -> inf ) man = man ->st. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent. functia sub este: void sub(){ nod *man = sf. 3. 3. 6. 8 c. 8. 5. 3. unde. } a. 7. 6. unde. 3. numerele: 7. respectiv adresa nodului urmator din lista. 3. man -> st -> dr = q -> dr. Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar natural). 7. 6. 4. 2. free(q). numerele: 3. Care va fi continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(). 4. 9. 7. 7. nod *q = man. q -> dr -> st = man -> st. 5. 4 d. 8 b. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent. 2. 7. 9. 7. 7. 7. 3. 2. 6. 4. 6. respectiv adresa nodului urmator din lista. 5. 2. Care va fi continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(). 5.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv ultimului element din lista. 4. 4. 4 c. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. nod *q = man.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv ultimului element din lista. 7. man -> st -> dr = q -> dr. free(q). 7 7 . 6. in aceasta ordine. 6 d. 2. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. 8 d. in aceasta ordine. 2. 6. 9. 2 b. Care va fi continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub().Name: ________________________ ID: A ____ 26. q -> dr -> st = man -> st. 2.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si respectiv ultimului element din lista. 6. 4. 5. man -> st -> dr = q -> dr. nod *q = man. 7. 5. 7. 5. 3. unde. 8. } a. 8. 6. 6 c. 5. functia sub este: void sub(){ nod *man = sf. q -> dr -> st = man -> st. 8 ____ 27. while(man->inf > sf -> inf /2) man = man ->st. 2. 4. } a. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent.

q = p. a[6] c. int b){return a/b. q = p. exact 2 elemente d. nr = 0. Daca cel de-al doilea element. d. q = q -> adr. un numar impar de elemente c. q = p. 1121 ____ 35. int f(int a. fiecare nod retine in campul adr adresa elementului urmator din lista.} ____ 32. Se considera definitia void f(int n){ int j. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista. q = p -> adr. b). Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. p -> adr -> adr == p b. int f(int a.} b.} c. exact 1 element ____ 30. a[5] = 50. care dintre urmatoarele secvente de instructiuni calculeaza in variabila nr. int b){return a%b. p -> adr != NULL ____ 33. int f(int a.} while (q != p). while(q != p) {nr++. int b){return a-b+1. atunci primul element care iese din stiva este: a. while (p != q){ nr ++. p = p -> adr. int b){ if (a<b) return a. a.} } Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)? a. } Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data? a. Intr-o lista simplu inlantuita circulara. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0. } Stabiliti ce valoasre returneaza apelul f(7). do {nr ++. int b){return a*b. Se considera definitia: long f(int n){ if (n == 0) return 1. a[1] = 10. else return f(n-1) .Name: ________________________ ID: A ____ 29. fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista. Atunci lista are a. a[2] = 20. a[3] = 30. incepand de la baza stivei este 10.j). f(n-1). a[0] ____ 31. nr = 0. 1122 c. 1 -3 8 c. p -> adr == p c. Intr-o lista circulara simplu inlantuita. 112 d. do {nr ++. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule: int f(int a. a[1] d. j++) {printf(“%d”. p -> adr -> adr == NULL d.} d.} b. de tip int. nr = 0.f(n-2). q = q -> adr. iar q este o variabila care poate sa retina adresa unui element din lista. numarul de elemente al listei? a. cu cel putin un element. int f(int a.} ____ 34. c. a. nr = 0. a[4] = 40. Daca p este o variabila care retine adresa primului element din lista. q = p. 121 b. a[5] b.} while (q != p). cel putin 3 elemente b. -4 4 . else return f(a-b. d. else if (n == 1) return 4. if (n>0) for (j=1. j<=n. b.

a. 8. mai mic decat n. b. void divi(long i){ if ( . Se considera definitia: long f(int x. d. 7. 5.3). 2. == 0) printf(“%ld”. 4. 1}. n % i si i c. 2. ____ 39. 2. Pentru o valoare naturala mai mare decat 1 memorata in variabila globala n. 6. 2. 6. else divi(i-1). i. 1 ____ 37.). 4. 2}. int k){ if (n == k || k == 1) return 1. 3. 7. 3 b. } Cu ce expresii trebuie completate punctele de suspensie? a. else star(i+1).Name: ________________________ ____ 36. 3. int v[] = {1. n% (i-1) si i-1 d. 9.y-1)+f(x-1. 4. int v[] = {1. la apelul divi(n). 6. d.10)? c. i<=k. 7. void star(int i){ if(i<10) { printf(“*”). long s=0. 2 4 ID: A a. n%(i-1)=0 si i b. i++) s+=f(n-k. subprogramul urmator afiseaza cel mai mare divizor al lui n. int y){ if (x == y || x == 0) return 1. int v[] = {3. . 10}. 40 b. if (v[i] == i+1) star(i+2). 45 d.i). for (i=1. 3. 5. c. 10}. if (n < k) return 0. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.. 55 ____ 38.. 3. apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)? a. 2. 50 c. 4. Se considera definitia long f(int n. } } Pentru care dintre declaratiile urmatoare. 3. 1. 9. 5.y-1). } Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6. } Ce valoare returneaza apelul f(8. 6. 4.. else return f(x. 8.. int v[] = {10. 9. return s. n%i si i-1 9 . 1.

i++) { p[k] = i. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci a. 012 c. 6). if (k == c) tipar(). c = 3 b.} } a. (6. 1 ≤ i ≤ n. (2. 7). Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global). Pentru definitia alaturata a functiei ex(). 120 d. c = 2 ____ 41. a = 1. ex(x/10).Name: ________________________ ID: A ____ 40. (2. 2). M este multimea tuturor cifrelor nenule. i<=b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa ____ 43. 6). a = 0. (1. 4). 7). (1. 5). 7). } } a. (6. (4. (1. (5. este: a. a = 1. (2. stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)? void ex(int x){ if (x != 0){ printf(“%d”. (2. 21 ____ 42. 5). (1. 5). Se considera graful ponderat din imaginea alaturata. b = 3. O singura statie de servire (procesor. 7) b. 3). (4. 4) c. p[1] si p[2]. prin utilizarea strategiei Greedy de tip Kruskal. (3. cu ce trebuie inlocuite simbolurile a. iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0]. Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp ti. c = 3 c. b = 9. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa b. else G(k+1). 4) 10 . 2). (5. for (i = a. Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim. 4). c = 9 d. 3). (4. b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM? void G(int k){ int i. x %10). pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti. (3. b = 9. 021 b. b = 10. a = 1. (1. 5).

0. 15) 2: [2. 3. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU. fiecare lucrare i fiind data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata la timp. 01010. Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip. Se considera datele de intrare: i t[i] p[i] 1 4 50 2 3 40 3 2 60 4 3 20 5 4 70 6 2 10 7 1 130 Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine? a. 1) d. Care este cea de-a opta solutie? a. 8 b. 0) c. 15) 7: [7. 8) 8: [20. 2. 6. 6. Numarul tuturor solutiilor generate va fi egal cu : a. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari. 1. 5. 1. 9) 4: [21. 70 ____ 47. 25) 5: [10. 1. 2. Primele sase solutii generate sunt: 00100. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 5 cifre binare (0 si 1). (1. 8 ____ 45. (0. 1. 10 c. atunci solutia optima este (se noteaza prin 1 . 01110 c. obiecte cu greutatile 8kg. 31 11 . 4. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura: 1: [10. 20 b. 4) 3: [7.Name: ________________________ ID: A ____ 44. 00110. 10 b. 00101. (1. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica. 1) b. 01011 b. 2. 1. toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot executa doua lucrari in acelasi timp. 12) 6: [12. 6kg si 4kg. 01001. iar prin 0 . (1. 130 d. 01100 d. 01101 ____ 48. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. 5. 3. 32 d. 8 c. 27) Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de spectacole? a. 7 d.selectarea obiectului.neselectarea acestuia): a. 5 c. 0) ____ 46.

se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x 1. 0. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale. formate din 4 cifre pare distincte. 15097. 4}? a. 7. {1. 2.2. 15079. atat 3) cat si 5) c. 12} a. {7. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1. 71095 ____ 53. 3) 2088. 81 b. in ordine: {1. 59071 d. Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi. ____ 50. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt. care dintre numerele de mai jos trebuie. in sirul submultimilor generate.2).2. 5.Selectati numarul care precede si numarul care urmeaza secventei de numere generate: 19075. 10 d. 51079. 5. 12 c.4} ____ 54. c. 5}. 16}.. 7. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in ordinea generarii lor: {1.3} b. 4}x{2. {7. 2. 12} c. 16.3). n} cu 1 ≤ n ≤ 10. {1. {1. (2. (1. 3}. x2..3} d. 4) 2468. atunci. eliminate astfel incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate? 1) 2068. solutia a 7-a va fi: a. 19057. x2. in ordine strict crescatoare. atat 3) cat si 4) d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta x k+1.3). {7. (3. 57019 b. 7. d. {7. 71059 c. Daca sunt deja generate valori pentru componentele x1.Name: ________________________ ID: A ____ 49. {5.. 5) 2086. {1. .3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza perechile (1.3}. 6 12 .3}. {1}. 3. {1. . {1. oricare ar fi valoarea k. se incheie algoritmul. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre distincte alese din multimea {1. {1. 16. o solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1. 2. 12}. xk-1. {1. 12}. atunci: a. 16}. pentru n=3. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x k-1.. Produsul cartezia {1. {2}.. 19057. {5. 12}.2). submultimile {}. 5. {4} c. 16. 12} b.. 5. Se considera multimea {1. 12} ____ 52. 7. 2) 2084. 7.3). (2. utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4. {3}. b. 5. 16. {1. numai 3) b. 9} in care cifra din mijloc este 0. 2}.. xn. 51097 a. {2.. 16} d.2) si (3. numai 4) ____ 51. 3. 5.3}x{2. iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila. 6) 2406 a.. 16. se utilizeaza un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine. . 12}.

B = {1}. 1. 24. 2).. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza. (1. 1. s}. 2). avand primul termen 1 sau 2. ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2. y. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera pentru k = 3 si s=8? a. in ordine. 116. etc. (2. 11. se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. m. 4. fiecare litera putand fi orice element din multimea {a. 3}. 4). x) d. ____ 56. partitiilor unei multimi b. 4). 125. in ordinea (1. 33. 1+3+4. 3. Astfel pentru valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15. 3+5. 125. atunci cel de-al treilea element generat este: a. 4). 1. in ordine crescatoare. (2. (3. Aplicand exact acelasi procedeu. 3. C = {b. 4. 1. (x. Avand la dispozitie cifrele 0. 1. care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. y. 4. b) d. 4. se determina solutiile pentru scrierea numarului 10. Elementele produsului cartezian AxBxC se genereaza. 4). (a. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala cu un numar natural s introdus de la tastatura. 1. (x. unde A = {a}. d) ____ 60. 4}. 1. combinarilor d. Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC unde A = {x. (a. 3). 2). 120 b. 3). 3). 143 ____ 59. 3. 210 ____ 57. x. 125. z) b. combinarilor d. aranjamentelor 13 . c. b) b. 3). 5. 1. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente. numerele care au suma cifrelor egala cu 2 astfel: 2. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4. B ={a. ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2. 2. 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. 1. (a. fiecare element putand fi oricare numar din multimea {1. y}. C = {2. 2+6. 51. 3). z}. 3. (a. (x. 5. Cate solutii de forma 1+ . (2. c. z) ____ 62. 1. 4 d. C = {2. 6) se genereaza solutia (1. 6) se genereaza solutia (2. 1. 3. 4). 6) c. 2). 710. b.. (1. produsului cartezian c. imediat dupa solutia (1. 1. (3. 2. 3}. 4). se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: a. Se considera multimile A = {1. 6 ____ 61. (2. (1. d}. 2).4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC. 107. 4). (2. in ordine astfel: (1. Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte (abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se. 134 d. B = {1}. 3. 2. (2. c. (3. obtinandu-se solutiile (1. (2. 6) d. permutarilor c. 4). 6) b. 101. 1. y. y) c. b. B = {x}. (1. 233. 5. 1002 c. 3. 5 b. 1. 60. in total sunt generate 13 solutii. (1. folosind metoda backtracking. 3. c) c. (1. 1+7. permutarilor ____ 58. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere. atunci cel de-al patrulea element generat este: a. avand primul termen 1 sau 2. 2). produsului cartezian b.Name: ________________________ ID: A ____ 55. unde s si k sunt numere naturale nenule. (x. (3. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0. 2. 42. 3. 3}. 1. c. 134. 3 c. e. 4). (2. 20. c = {x. toate solutiile 1+2+5. 1. 2. 116. Se considera multimile A = {1. 200. 1. imediat dupa solutia (1. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare? a. x. 4}. b}. 1 si 2 putem genera. 110. penultima solutie generata este (2. 341. 620. 431 b. Folosind aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6. v. 800. 2. 530 c. 3). (3. 201 d. exista? a. (3. 1. 4).

9}. 2. ac. 1. acest algoritm genereaza numerele. 3. f}. 1) b. 5). Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1.. 3333. imediat dupa solutia (1. 5. 6. 312. 3.. 4. ca. 1. 2. 14 .. Fiecare numar contine cifre din multimea {1. 3553. 1) ____ 67. (8. precizati care este numarul generat imedia dupa 4325. c. fafe d. 5. in total sunt generate 5 solutii. c. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4. 4). In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii {a. c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. 5555. 3) d. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate numerele palindrom formate din 4 cifre. 5}. 5}. cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine: aa. fefe ____ 64. ee. a. 7. 321. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. 1. 4). 3. 40 d. 4. 986 d. 2. 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui algoritm.. 4. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. 7. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12. care este penultimul cuvant generat? a. 423. penultima solutie generata este (2. ec.. 324. 4). 5) se genereaza solutia (2. 7. 2. (2. 431. . fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1. 432. 4321 ____ 65. 124. 1331. a. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat fiecare numar sa aiba cifrele distincte. 3. A2. An. 234. . 6. 6. 2. Stiind ca primele doua solutii generate sunt (1. feef b. 2. 4). (1. 214. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte formate din 4 litere ale multimii {a. aq. (7. 5. qe.Name: ________________________ ID: A ____ 63. 4). 5). 134. 3. 235 c. b. 3. 5) d. 213. a. 421. 4. 3. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera. fefa c. (8. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111. 132. 99 c. 2. pentru produsul cartezian PxNxM? a. 4521 b. Precizati care dintre urmatoarele numere reprezinta o solutie a algoritmului? a. 4. 3. c. e. 3. imediat dupa solutia (2. 2. 5. e. 3. (1. 2. 3. 72 ____ 66. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1. avand primul termen 1 sau 2. 7. Folosind aceeasi metoda. ea. d. 4. 36 b. 5115. 281 b. ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2. 8. 5123 d. astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8 dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. N = {1. 3. 8. 1. 4. astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in cuvant. 6. (4. 2. care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: a. 3}. 455 ____ 68. b413. 6). 4). (3. 3. 5. 4}. 5) sa se determine solutia generata de algoritm imediat dupa solutia (8. 8. 2. 5) se genereaza solutia (2. eq. 6) ____ 69. 8. 412. q}. 5. 2. 3. (1. 5335. 2} si P = {1. b. d. 3) c. (8. qa. 4. 2. 3. 2. generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5. 3113. ce. 7) c. 3. 3. 1. 4351 c. (1. 231. 3. 1. in aceasta ordine: 123. 5). 4. 314. fiecare element avand cifre din multimea {1. c2. 7. 4. (2.. obtinandu-se solutiile (1. 2. ae. 7. 6) b. 3. 2. 6. 1551. (3. fiecare solutie se exprima sub forma unui vector c = (c1.

O(n ln n) ____ 77. 2. 9. numai metoda Divide et Impera c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2. 16. 5. quicksort d. 2. in ordine 1. fara alte prelucrari prealabile a. in aceasta ordine. 5. respectiv B = (2. care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec? a. 9 ii) 8. 3. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare. atunci timpul cerut de algoritm este: a. . numai secventei iii) d. 5. 5. 21. 2.. 7. 10) d. 9. numai metoda backtracking b. Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt. 7. Nu se poate realiza interclasarea b. 10. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza: a. 5. 7. Pentru a verifica daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului. Se considera algoritmul cautarii binare si 2 k-1≤ n ≤ 2k.. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data. Penultimul numar generat este 333122. 8. 4. 4. 1 iii) 2. 9 Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct. 3. O(n2) d. 123323. 5 d. exact k comparatii d. 21. backtracking ____ 75. 16. 5. k-1 comparatii c. 10. 7) ____ 74. n comparatii 15 . In cazul unei cautari cu succes se fac a. 8. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei ____ 78. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1. 3. 7. 9. 1. 10). 5. interclasare c. 2. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un algoritm eficient de tip: a. numai metoda eliminarii stivei e. care din urmatoarele propozitii este adevarata? a. numai secventei ii) b. 3. 9. numai metoda Gready d. 3 ____ 73.Name: ________________________ ID: A ____ 70. Care este succesiunea corecta de elemente cu care se compara x? a. 3. tiace ____ 72. 7). 3. 7. 4. 6. se aplica metoda cautarii binare. 6. 6. d. 3. 4. Fie secventele de numere: i) 1. atat secventei i) cat si secventei ii) ____ 76. ____ 71. cifra 2 de cate doua ori si cifra 3 de trei ori.333221. O(n) c. cel mult k comparatii b. tieac d. 3. ticae b. 4. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321 b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2. 7. In urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele: a. numerele 122333. numai secventei i) c. Se obtin. (1. 6. O(n log2n) b. 6. 123233. 10. Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti. (1. c. (1. 4. teica c. 10) c. 5 b. 5. 3.. 5. cautare binara b. 3 c.

. q). (n+1. 7. cu divizare binara. n  log 2 n  + 2 −1     Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). 2. 230 c. Fie S(n) numarul de comparatii necesar sortarii a n siruri de caractere prin metoda insertiei binare. unde ε este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct. 0. n) b. Atunci f(n) = Se considera relatia de recurenta f(n) . 7 − 5 c. ID: A n  log 2 n  − 2    log n  2    log n  +1 c.. Daca fiecare secventa O p. Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. (3n+3)7n 16 . 231 Se considera relatia de recurenbta neomogena de ordinul intai f(n) . Atunci T(n) = a. 5. q) cu q = p+1 d. ____ 84. 1.. 0. 4. ____ 82. O(n log2n) Se considera functia C din biblioteca standard: void * bsearch(const void *x. q) cu q-p ≤ ε. b. 7 − 5 2 2 2 2 51 n + 1 9 n 9 n + 1 51 n b. DR[i] .f(n-1) = 9n 2... Atunci: a. ____ 81. const void *)). se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. 7 − 5 2 2 2 2 Solutia f(n) a relatiei de recurenta f(n) . O2. O(n) c. const void *s. 9.. 8. 4. (9n+3)7n c. 7. 0) si DR = (8. Atunci f(n) = 3n(n + 1)(2n + 1) 6n(n + 1)(2n + 1) a.descendent stang. Oq se reprezinta prin perechea (p. f(0) = 3. 0. 4. 3. 7 d. 9.7f(n-1) = 9(5 9 n 51 n + 1 51 n 9 n + 1 a. nodurile arborelui sunt vizitate astfel: a. 5. n>0. 3. 0. 8. Gasiti elementul f(20) din sirul definit prin relatia (f(n)) 2 = 8(f(n-1))2. 9. unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului corespunzator. 6. 5. f(0) = 3. atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu: a. 6. 5. (9n+9)7n n b. f(0) = 8. 6. 8. f este functie de comparare definita de c. 7. 6. ∞) c. 0). 3. 219 20 b. (p. Atunci S(n) este a.. 1 Metoda Divide et impera. 6.descendent drept) este ST = (2. ____ 87. 7 − 5 d. 0. On. este a. ____ 83. 9 c. s este adresa elementului ce va fi cautat utilizator b. O(n2) d.. (1. O(n ln n) b. x este tabloul in care se cauta d. 0. (3n+9)7 d. int (*f)(const void *. 4. 0. n>0. Atunci prin parcurgerea in inordine. 2  2    n  log 2 n  + 2 +1 d. 8 + c. size_t dim. ____ 85. size_t n. 8.7f(n-1) = 9(7 n). 2 d. 2. 0. 1. n  log 2 n  − 2    log n  2    log n  −1 ____ 80. (p. unde f(0) = 2 a. 1. n este numarul de componente ale sirului in care se face cautarea Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] . 7. n > 0. 9 + d. 3. 8 + 6 2 n). pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O 1.Name: ________________________ ____ 79. . 3. ____ 86. Op+1. 2. 2. 5. 9 b. 8 + 6 9 8n(n + 1)(2n + 1) 3n(n + 1)(2n + 1) b. 4.

2 n (cos(2n π / 3) + 3 3 2 1 sin(n π / 3)) sin(n π / 2)) b. f(0)=1. 3n-n3n-1 n-1-n3n b. f(1) = 3 este f(n) = 2 1 sin(nπ / 3)) sin(2nπ / 3)) a. 3n+1-n3n-1 ____ 89. Solutia relatiei de recurenta f(n) = 2f(n-1) . f(1) = 2 este f(n) = c.4f(n-2). 3n+1-n3n a. f(0) = 1. n≥0. Solutia relatiei de recurenta f(n) = 6 f(n-1) . 2 n (cos(n π / 3) + d. 2 n (cos(n π / 2) + 3 3 17 .Name: ________________________ ID: A ____ 88. 2 n + 1 (cos(n π / 3) + c. n>1. 3 d.9 f(n-2).

Fie f : ℚ → ℚ . 2. b. 6 4 3 1 . c. 5} a ∈ {0. Care din afirmatiile următoare este adevărată? a. f nu este bijectivă 4. ____ 1. si g : B → C două functii injective.1.1} a=3 Á ˜ 7. Fie A = {0. Care din afirmatiile următoare este adevărată? a.û ˆ (grupul permutarilor de ordinul 3). b.3. 4} . b. Care din afirmatiile următoare este adevărată? a. x2 ) ∈ A × A . x1 ≠ x2 ⇒ f ( x1 ) ≠ f ( x2 ) . f ( x ) = 2 x + 1 . ∀x ∈ ℤ . ____ g f este injectivă g f nu este injectivă ____ 5. x ≠ a ( mod 5 ) ∀ ( x. c. ∃a ∈ A astfel încât x = a ( mod 5 ) ∃x ∈ℤ astfel încât ∀a ∈ A . Care din următoarele afirmatii este adevărată? a. Fie f : A → B . c. ____ a ∈ {2. Fie functia f : A → B cu proprietatea: ∀ ( x1 . f este bijectivă b. f ( x ) = 2 x + 1 . y ) ∈ ℝ 2 : x * y = xy + ax + ay ____ 6. Fie grupul simetric Ê S 3 . b. Atunci numărul subgrupurilor lui S3 este: Ë ¯ a. c. ____ f este surjectivă f este injectivă f este bijectivă 2. f este bijectivă f este surjectivă f este injectivă ____ 3. Care din afirmatiile următoare este adevărată? a. b. Fie f : ℤ → ℤ . b.Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A Subiecte algebra licenta informatica 3 ani Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. Care din afirmatiile următoare este adevărată? a. Constanta a ∈ ℝ este astfel încât legea de compozitie ‘*’ definită prin este asociativă.

3 5 6 ____ 11. f (h + k ) = f (h) + f (k ) f (h + k ) = f (h) f (k ) f ( hk ) = f ( h ) f ( k ) 2kπ 2kπ + i sin . Atunci numărul subgrupurilor normale ale Ë ¯ lui S3 este: a. Fie grupul simetric Ê S 3 . ( 2 ) = {a + b 2 a. Fie permutarea σ ∈ S6 . c. 1 + i ∈ Im ( f ) card ( Im ( f ) ) = 6 Ker ( f ) = 5ℤ = {5q q ∈ ℤ} ____ 13. 1 2 3 4 5 6  σ=  3 2 4 1 6 5    Atunci ordinul lui σ în S6 este: a. 1 2 3 4 5 6  σ=  3 1 5 2 6 4    Atunci numărul inversiunilor permutării σ este: a. unde n ∈ ℕ * . Fie permutarea σ ∈ S6 . Fie ℚ a. c. b. b. c. 1 3 4 ____ 9. b. b ∈ ℚ . f ( k ) = cos 2kπ 2kπ + i sin . Fie morfismul de grupuri f : ℤ → ℂ* . 7 5 3 ____ 10. Atunci ∀ ( h.i ) este: corp comutativ inel comutativ cu divizori ai lui zero 2 . k ) ∈ ℤ 2 : n n a. b. b. Atunci: 5 5 ____ 12. Atunci ℚ } ( ( 2 ) . f ( k ) = cos a.Name: ________________________ ID: A ____ Á ˜ 8. +. Fie f : ℤ → ℂ* . c. b.û ˆ (grupul permutarilor de ordinul 3). c.

Una din afirmatiile următoare este adevărată: a. Fie G =  0 1 c  a. Fie f = 3 + 2 X ∈ ℤ 4 [ X ] . ˆ a b a b ∃a b ∈ ℤ 5 astfel încât ˆ + ˆ ≠ ˆ 5 + ˆ 5 ( ) 5 ( ) ∃f ( X ) . Atunci: a.3) 3 . b. A =   sin 2π  n  a. ˆ a b a b ∀a b ∈ ℤ 5 . c. b. c. c. Atunci: 0 −1     AB = BA AB = BAn −1 An−1 = I 2 ____ 17. σ = (1. B=  . n = 3 . b. g ( X ) ∈ ℤ 5 [ X ] astfel încât ( f (X) + g (X) ) ≠ f 5 (X) + g 5 (X) 5  1 a b   ˆ ˆ ˆ     ˆ ˆ  ˆ ˆ ˆ ˆ ____ 18. n ∈ ℕ . Atunci: a. b. A3 = A A3 = I 3 A3 = A2 ____ 19. ˆ. Atunci ∀A ∈ G :  ˆ ˆ ˆ      0 0 1     a. ˆ ∀g ( X ) ∈ ℤ 4 [ X ] . 2. ˆ + ˆ = ˆ 5 + ˆ 5 5 ˆ. − sin 2π n 2π cos n   1 0  * . ID: A ℚ ≠ K si ℚ ⊂ K ℚ∩ K = ℤ ℚ⊆K ˆ ˆ ____ 15. f ( X ) g ( X ) ≠ 1 ˆ ˆ ∃g ( X ) ∈ ℤ 4 [ X ] . 2 ) σ = e =permutarea identică σ = (1. c ∈ ℤ 3  . b. b. c. cu proprietatea ∀π ∈ Sn : σ π = π σ . Fie A. Fie K un subcorp al corpului ℝ . c.Name: ________________________ ____ 14. Atunci: a. g ( X ) ≠ 0 astfel încât f ( X ) g ( X ) = 0 ˆ ∃g ( X ) ∈ ℤ 4 [ X ] astfel încât f ( X ) g ( X ) = 1 2π   cos n ____ 16. c. B ∈ M 2 ( ℝ ) . Fie σ ∈ Sn . b.

α = β = 1. α = −2 . α . z ∈ R . c. β = 2 . Atunci ( K . β .i ) este: ____ 21. d = ( z − x )( z − y )( y − x )( x − y − z ) d = ( z − x )( z − y )( y − x )( x + y + z ) d = ( z − x )( z − y )( y − x )( x − y + z ) ____ 23. Avem x2 + y 2 y +z 2 x+ z x2 + z 2 a. b. γ = 2 α = β =γ =3 (α − β )( β − γ )( γ − α ) ≠ 0 4 . atunci a.Name: ________________________ ____ 20. Fie G un grup cu proprietatea ∀x ∈ G : x 2 = e . b. atunci a. β . A =  1 1 β  2 −1 1  Daca rang A = rang A = 2 . α  1 −1  . Fie matricea A ∈ M n ( R ) . A = aij . corp comutativ cu 9 elemente inel cu divizori ai lui zero corp necomutativ cu 9 elemente x ____ 22. Atunci grupul G este: a. Fie K =  a  −b a   ˆ ˆ     a. γ ∈ R . + ) Comutativ izomorf cu ( S3 . Fie d = y + z y 2 z x + y . Fie matricele A si A . Avem 1 daca i > j det A = 0 det A = 2n + 1 n det A = ( −1) 2n −1  1 −1 1   1 . c. Fie sistemul ( S ) . α = −1. ID: A )  a b    ˆ ˆ  ˆ ˆ . unde α . β = γ c. β = −1 . unde x.  −1 1  α γ  x + y + z = 0  ( S ) ( β + γ ) x + (α + γ ) y + (α + β ) z = 0 . b. +. izomorf cu ( ℤ 6 . b. c. c. c. A = 1 1 β   2 −1 1 −1    1 −1 1  ____ 24. unde aij =  a. b ∈ ℤ 3  . γ = 1 b. y.  βγ x + αγ y + αβ z = 0  Daca sistemul ( S ) are solutie unica. ( ) −1 daca i ≤ j . b. γ = 1 ____ 25. γ ∈ R .

c.. y   x+ y ⋯ y  si d = det A . a1 .. Atunci  0 1 2 m   rang A = 2 a. exista m ∈ C astfel incat rang A = 1 c.an −1 2 +λ x+ y  y ____ 30. Fie matricea A =  m 1 −1 0  . b. c. an −1 . Fie matricea A =  1 b 2  ∈ M 3 ( Z 6 ) . Fie A ∈ M n ( R ) . Atunci ⋮ ⋱ ⋮   y ⋯ x+ y y ⋯ d = ( nx + y ) d = xn + yn n −1 d = ( x + ny ) x n−1 5 . Atunci ˆ ˆ ˆ 4 1 2   ˆ ˆ ˆ ˆ a. exista m ∈ C astfel incat b. Fie sistemul ( S ) cu coeficienti in corpul Z 5 .. ˆ ˆ ˆ ˆ 2 x1 + 3 x2 + x3 + 2 x4 = 2   ˆ ˆ ˆ ( S )  x1 + 4 x2 + 3 x3 + x4 = 1 .. Atunci a2 ⋯ an −2 λ + an −1 d = a0 + a1λ + a2 λ + . Fie a0 .. A este inversabila daca a = 3 si b = 2 ____ 27.. A =   ⋮   y a.. + an −1λ d =0 d = λ n + a0 a1. A este inversabila daca a = 2 si b = 1 ˆ ˆ ˆ ˆ b.. λ ∈ R si d = ⋮ 0 a0 a.Name: ________________________ ID: A ˆ ˆ ˆ 2 3 a   ˆ ˆ ˆ ____ 26. ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ 3 x1 + 2 x2 + 4 x3 + 3 x4 = 3  Atunci a. sistemul ( S ) are exact 25 de solutii sistemul ( S ) are o infinitate de solutii  1 −3 m 1    ____ 28. c. −1 λ ⋮ 0 a1 n −1 0 −1 ⋮ 0 n ⋯ ⋯ ⋱ ⋯ 0 0 ⋮ λ 0 0 ⋮ −1 . unde m ∈ C . A este inversabila daca a = 1 si b = 2 ˆ ˆ ˆ ˆ c. rang A = 3 oricare ar fi m ∈ C λ 0 ____ 29. b. sistemul ( S ) are solutie unica b.

λ ∈ {−1} b. X 3 ˙ . X2 . Fie A. Daca rang A = 2 . n = p 2 det A −1 = − 1 6 . det Á BAB −1 ˜ = 1 Á ˜ a. atunci   2β 2 4  α = 2 . X σ (3 ) ˆ = b. X 2 . ˆ Á ≠ f Ê X1 . det Á BAB −1 ˜ = det B Ë ¯ Ë ¯ Ê −1 ˆ b. λ ∈ R si x =  x2  ∈ R . X σ (3 ) ˆ ≠ Ë ¯ Ë ¯ Á ˜ = f Ê X1 . astfel incat Ax = λ x . X 3 ˜ ∈ ò Í X 1 . Fie A ∈ M 2 (ò) astfel incat det A = 1. f Ê X 1 . b. Atunci: a. Fie f Á X 1 . β =3 1 α = 1. det A −1 = −1 det A −1 = 1 2 det A −1 = 1 ____ 37. λ ∈ {1. Atunci: a. σ = σ c. X 2 .5} α  ____ 32. X σ (2 ) . ∃σ ∈ S 3 . p > 2. c. b. Fie Ê G. Fie A ∈ M 2 (ò) astfel incat det A = −2. ∀σ ∈ S 3 . Atunci: Ê ˆ Ê ˆ ˜ Á c. Fie σ ∈ S 5 . f Ê X σ (1 ) .B ∈ M 2 (ò) astfel incat det A = 1 si det B ≠ 0. β ∈ R . Avem Á ˜ Ë ¯ a. a 3 = a 24 Ê ˆ Á Á 1 2 3 4 5˜ ˜ Á ˜ Á ˜ .a ≠ e. X 3 ˆ = Ê X 1 − X 2 ˆ + Ê X 2 − X 3 ˆ + Ê X 3 − X 1 ˆ . Avem ˜ ____ 34. Fie A =  1 1 −1 . β = 2 1 ____ 33. det Á BAB ˜ = −1 Á ˜ Ë ¯ ˜ Á ____ 39. det A −1 = 1 2 2 ____ 38. Atunci Ë ¯ a.Name: ________________________ ID: A  2 0 −1  x1   0       3 ____ 31. n = 2 b.− 4. X2 . n = p c. Avem Í ˙ ˚ Ë Î Ë ¯ ¯ Ë ¯ Ë ¯ Ë ¯ Á ˜ Á ˜ a. σ = Á Á ˜ Á ˜ Á Á 3 5 4 1 2˜ ˜ Ë ¯ 632 2 a. λ ∈ {9. + ˆ .•ˆ un grup de ordin 7 sia ∈ G. Atunci 0 1 0  x   0    3   a. Fie p un numar prim si n numarul de subgrupurilor grupului Ê Z p . β = −1 α =0. det A −1 = 2 c. f Ê X σ (1 ) . X σ (2 ) . σ 632 = σ 3 2 2 2 È ˘ Á Ê ˆ ˜ Á ˜ Á ˜ Á ˜ ____ 35. σ 632 = σ 4 b. a 3 = a 25 b. Fie A =  1 1  a. 2 4 β 2 3  cu α . unde e este elementul neutru. b. X3 ˜ Ë ¯ c. x ≠  0  . X3 ˆ Ë ¯ ____ 36. X 2 . a 3 = a 23 c.− 2} c.

Fie ecuatia σ û x = π . A 2 − (a + d)A + (ad − bc) = 3I 2 Ê Á Á1 2 3 Á Á ____ 45. ϕ (x) = axa −1 . x = Á ˜ Á ˜ Á Á4 5 2 3 1˜ ˜ Ë ¯ 4 1 Ê Á Á1 Á Á Á Á Á Á Á3 Ë ˆ Ê ˜ Á Á ˜ 5˜ ˜. Fie n numarul de subgrupurilor grupului Ê Z 8 . n = 4 b. X = Á Á ˜ Á ˜ Á Á8 8˜ Á 2 1˜ ˜ Ë ¯ Ê ˆ Á Á8 8˜ Á 0 2˜ ˜ Á ˜ Á ˜ . ∃ x 1 . Atunci: a. Fie G un grup. f (c) = 2. Fie polinomul f ( X ) = X 3 + 2X + 2 ∈ Z 3 [ X ] . Atunci: Á ˜ ____ 44. n = 3 c. Fie I = Ì Á ˝ ˜ 2 ÔÁ Ô ÔÁ Ô ˜ Ô Á 3c 3d ˜ Ô ˜ ÔË Ô Ô Ô ¯ Ó ˛ a. Fie A = Á ˜ 2 Á ˜ Á Ác d˜ ˜ Ë ¯ a. x 1 ≠ x 2 astfel incat Á ˜ Á ˜ ϕ Êx1 ˆ = ϕ Êx2 ˆ Ë ¯ Ë ¯ Ê xy ˆ = ϕ (x) ϕ Ê y ˆ .x 2 ∈ G . ∀x ∈ G c.B ∈ M 2 Ê Z 3 ˆ . A 2 − (a + d)A + (ad − bc) = O 2 A 2 − (a + d)A + (ad − bc) = 2I 2 c. B = Á ˜ ____ 46. b.y ∈ G Á ˜ b. I este ideal bilateral al inelului M 2 (Z) 8 8 ____ 43. x = Á ˜ Á ˜ Á Á2 3 4 5 1˜ ˜ Ë ¯ Ê ˆ Á Á1 2 3 4 5˜ ˜ Á ˜ Á ˜ Á ˜ b. π ∈ S 5 . ∃a ∈ Z 3 astfel incat f (a ) = 1 c. Fie ecuatia AX = B. unde A. n = 2 ____ 41. Atunci: ˜ ˜ ˜ ˜ 3˜ ¯ Ê ˆ Á Á8 8˜ Á 2 2˜ ˜ Á ˜ ˜. I nu este ideal la dreapta al inelului M 2 (Z) M 2 (Z) b. I nu este ideal la stanga al inelului c. Atunci Ë ¯ a.Name: ________________________ ID: A Á ˜ ____ 40. + ˆ . Atunci: Á ˜ Á ˜ Á Á8 8˜ Á 1 0˜ ˜ Ë ¯ ˆ ˜ 8˜ 0˜ ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ 8˜ 2˜ ¯ 7 . Avem Á ˜ ____ 42. b. unde σ. σ = Á Á Á Á Á3 4 2 Ë Ê ˆ Á ˜ Á1 2 3 4 5˜ Á ˜ ˜ Á ˜ a. c. d ∈ Z Ô ⊂ M (Z) . X = Á Á Á ˜ Á Á ˜ Á Á8 8˜ Á8 Á 1 2˜ Á0 Ë ¯ Ë Ê ˆ Á Á8 8˜ Á 1 1˜ ˜ Á ˜ ˜ b. π = Á 1 Á ˜ Á ˜ Á ˜ Á ˜ Á Á1 ˜ 5¯ Ë 2 4 3 5 4 1 2 3 4 2 5 4 ˆ ˜ ˜ 5˜ ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ 2˜ ¯ ˆ ˜ ˜ 5˜ ˜ .∀c ∈ Z 3 Ê 8ˆ 8 8 b. A = Á Á ˜ Á ˜ Ë ¯ Á Á8 8˜ Á 1 2˜ ˜ Ë ¯ Ê ˆ Ê Á Á Á8 8˜ ˜ Á8 Á 2 2˜ Á2 Á ˜ Á Á ˜ a. ϕ Á ˜ Ë ¯ Ë ¯ Ï ¸ ÔÊ Ô ˆ ÔÁ Ô ÔÁ Ô ˜ Ô Á 3a 3b ˜ ˜| ÔÁ Ô ˜ | a. ∃b ∈ Z 3 astfel incat f Á b ˜ = 0 Á ˜ Ë ¯ Ê ˆ Á Áa b˜ ˜ Á ˜ Á ˜ ∈ M (ò) . ∀x. Atunci: 8 8 8 8 8 8 a. x = Á c. a ∈ G si aplicatia ϕ :G → G. X = Á ˜ c. ∃ b ∈ G astfel incat ϕ (x) ≠ b.

d. Avem: Ï Ï Ô8 8 8¸ Ô Ô8 8 8 8¸ Ô c. λ = −1 ____ 49. X . 3 b. U = Ì 3. Ê Á Á1 Á Á Á Á Á Á Á1 Ë Ê Á Á1 Á Á Á Á Á Á Á1 Ë 1 1 1 1 ˆ ˜ ˜ −1 ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ −1 ˜ ¯ ˆ ˜ ˜ 1˜ ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ 0˜ ¯ 8 . Ê Á Á1 Á Á Á Á Á Á Á1 Ë Ê Á Á1 Á Á Á Á Á Á Á1 Ë 1 1 1 1 ˆ ˜ ˜ 1 ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ −1 ˜ ¯ ˆ ˜ ˜ 1˜ ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ 1˜ ¯ c. X 2 . Fie U multimea elementelor inversabile ale inelului Z 12 . f Ê X .9. Ï Ô Ô Ô x + 4y + z − 2t = 0 Ô Ô Ô Ô Ô Ô Ô 2x − 5y − 4z + 2t = 0 Ô Ì Ô Ô Ô 5x + 3y − 3z + 4t = 0 Ô Ô Ô Ô Ô Ô 2x − ay − 2z = 0 Ô Ô Ó 2 a. Daca f Ê X σ (1) . 7. pentru care sistemul urmator are solutii nenule c. b. X σ (3) ˆ = f Ê X 1 . U = Ì 1. λ = 1 c.11 ˝ Ô Ô Ô Ô Ó ˛ Ó ˛ Ï ¸ Ô8 8 8Ô b. U = Ì 5.11˝ a.11 ˝ Ô Ô Ó ˛ Ê X . X ˘ . X ˆ = X X X + X X + X X + X X + λ Ê X + X ˆ . 1 3 2 9 1 ˆ ˜ ˜ 8˜ ˜ ˜ ˜ ˜ ˜ 6˜ ¯ Ê1 Á Á Á Á Á Á Á ____ 50. avem Ë ¯ Ë ¯ a. 1 Sa se afle valorile lui a. X . X 3 ˆ . X . X ˆ ∈ ò È X . d. λ = 0 b. 5.7.Name: ________________________ ID: A ____ 47.∀σ ∈ S 3 . Fie f Á 1 2 3 ˜ Í 1 2 3˙ Á 1 2 3˜ ˙ Ë 1 2 3 1 2 2 3 1 3 2¯ Î ˚ Ë ¯ ¯ Ë Á ˜ Á ˜ λ ∈ ò. X σ (2) . Sa se rezolve ecuatia matriciala X ⋅ Á 2 Á Á Á Á Á3 Á Á Ë 2 3 4 ˜ 3ˆ Ê ˜ Á ˜ Á ˜ Á ˜ ˜ Á6 ˜ Á 4˜ = Á ˜ Á ˜ Á ˜ Á0 ˜ ˜ 1˜ Ë ˜ ¯ a. cu Í Á 1 ˜ ____ 48.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful