Pag.

1 Anul 1,1Numărul 1 din
August 2009
ISSN 2066-8740

PsihoJurnal
Un nou început
Cu siguranţă că depinde în principal de noi, cei ce activăm în diversele domenii ale psihologiei aplicate să dăm o şansă acesteia, să-i asigurăm un viitor şi o perspectivă. Demersul meu se adresează în primul rând psihologilor care lucrează în domeniul muncii şi al transporturilor. Numai în acest fel vom găsi modalităţi concrete de implicare directă a psihologului în contracararea factorilor nonproductivi şi de risc, în găsirea de soluţii pentru optimizarea performanţelor şi a reuşitei profesionale. Dar pentru aceasta trebuie un început. Cum? Întrebare firească ... Eliminând în primul rând formalismul, caracterul aproape exclusiv comercial şi neprofesional al serviciilor psihologice furnizate de noi. Şi de ce nu, căutând să depaşim limitele şi carenţele cunoscute de fiecare, legate de finalitate, proceduri, utilizarea instrumentelor, necunoaşterea locurilor de muncă, a nevoilor ce ar trebui diagnosticate la nivelul societăţilor şi al organizaţiilor. Consilierea, consultanţa profesională, educaţia, formarea şi instruirea personalului implicat în diversele avtivităţi de muncă ar trebui să devină obiectivul prioritar spre care să ne canalizăm eforturile. Dar pentru acest lucru avem nevoie în primul rând de pregătire şi competenţă, de instrumente şi proceduri standardizate pentru a nu aluneca în amatorism. APTMS işi propune mai multe modalităţi de a

PsihoJurnal

APTMS.NET

“PERSPECTIVE ÎN PSIHOLOGIA TRANSPORTURILOR, MUNCII ŞI SERVICIILOR”

„Începeţi tot ce puteţi face sau visaţi că puteţi. Curajul conţine geniu, putere şi magie.” Goethe

EDITORIAL

informa psihologii practicieni din domeniul muncii şi al transporturilor şi în primul rând al membrilor ei asupra principiilor şi procedurilor concrete de realizare a unor activitaţi de intervenţie cu soluţii în prevenţie. Din acest punct de vedere revista noastră va publica în fiecare număr astfel de informaţii. Preocupările dumneavostră, nevoile, întrebările şi răspunsurile solicitate dorim a se constituii în dezbateri reale privind dificultăţile cu care ne confruntăm. Aşteptăm o participare cât mai larga în realizarea şi permanenţa revistei noastre. Accesul catre ea este liber şi la îndemina oricui care va avea ceva de spus pentru bunul mers al psihologiei aplicate în domeniile noastre şi se realizează prin adresare directă la membrii comitetului de redactare. Salutăm apariţia primului numar al revistei, totodată avem rugămintea de a ne adresa sugestii şi recomandări legate atât de aspect şi conţinut cât şi de ceea ce aţi dorii să publicăm.
Psih. princ. Steluţa Trăscăian Preşedinte APTMS

Cuprins:
EDITORIAL
Un nou început Istoric 1 2

FLASH
Testare, examinare, evaluare Profesionalism şi competenţă vs. Diletantism 3

Repet, depinde de fiecare dintre noi şi de toti împreună sa ne creem un statut socio-profesional bazat pe calitatea, utilitatea şi eficienţa actului psihologic. Acest lucru se va reflecta şi va determina modificări reale în modul de evaluare şi apreciere a activităţii noastre de catre beneficiari şi de către cei cu care deşfăşurăm activităţi comune. Pentru aceasta însă se impune o schimbare, o nouă orientare atât în mentalitatea psihologului practician cât şi în conţinutul activităţii desfaşurate. Transpunerea în practică a acestui deziderat presupune o nouă abordare a problematicii subscrise acestor domenii, inclusiv faptul ca accentul să se deplaseze de la examinarea psihologică aşa cum se practică ea în prezent către activităţi psihologice legate de intervenţie şi prevenţie.

3

EVENIMENTE
Conferinţă. Cunoaştere sau intervenţie Oportunitatea formării profesionale continue 4 4

RESEARCH
Harta motivatională Diagnosticarea, evaluarea şi diminuarea stresului în siguranţa circulaţiei Asumarea riscului la conducătorii auto Scala de Evaluare Standard Mixtă pentru conducătorii auto Diferenţe psihologice între ofiţerii aspiranţi şi cei brevetaţi din marina comercială 7

8 11

13

16

avizul psihologic fiind conjugat cu cel medical. Iaşi. mecanicii de locomotivă precum şi la alte funcţii. În anul 1952 apare Laboratorul Central Bucureşti iar în cadrul Ministerului Transporturilor se înfiinţează Comisia Superioară de Psihologie. se introduce obligativitatea examenului psihologic a personalului de la metrou. înfiinţarea Colegiului Psihologilor din România a generat noi coordonate de desfăşurare a activităţii în domeniile sus menţionate.Pag. La baza modelului de organizare şi funcţionare a primelor unităţi psihotehnice a stat laboratorul psihotehnic al căilor ferate franceze condus de I. Timişoara. respectiv cele din transporturile rutiere şi muncă se externalizează. Llalhy. o serie de activităţi. Constanţa. 2 din 2 PsihoJurnal Scurt istoric al activităţii de psihologie aplicată în domeniul transporturilor şi al muncii. Tot în acest an ia fiintă Institutul de Cercetări Căi Ferate în cadrul caruia apare în anul 1970 Laboratorul Factor Uman şi de Ergonomie. ulterior aceasta extinzânduse la impiegaţii de mişcare. formare şi rationalizare a condiţiilor de muncă specifice acestuia. Începând cu anul 1968. Deva. Astfel. numai în cadru instituţionalizat.M. Mircea Boloş. în anul 1956 se introduce obligativitate examenului psihologic pentru toate funcţiile care concurau la siguranţa circulaţiei feroviare. Urmând modelul transporturilor. în baza unor reglementări elaborate de Ministerul Transporturilor. în anul 1934 pe baza “Legii pentru statutul personalului CF” s-a conturat cadrul legislativ pentru efectuarea primelor testări psihotehnice. industrie chimică. respectiv Ministerul Muncii. apar laboratoare de psihologie la nivelul sistemelor de energie şi hidroenergie electrică. a debutat în ţara noastră acum aproximativ 80 de ani. Cluj Napoca. Rezultatele pozitive înregistrate de psihologii feroviari a determinat Ministerul Transporturilor să dispună prin inspectorul de specialitate înfiinţarea în anul 1963 la Bucureşti a primului laborator de examinare psihologică auto. cum ar fi cele din Galaţi. Timişoara şi Craiova. Sub conducerea psih. a regiilor de transport local etc. în ţara noastră Activitatea de psihologie aplicată în domeniul transporturilor. dr. Ca urmare acestui aspect apar noi laboratoare psihotehnice. Apariţia în anul 2004 a Legii 213. Din anul 1973 activitatea de exminare psihologică se extinde atât prin înfiinţarea de noi centre cât şi prin introducerea obligativităţii examenului psihologic la funcţiile navale. determinând apariţia primelor laboratoare de psihologi private. Începând cu anul 1938 numărul specialiştilor angrenaţi în această activitate a crescut considerabil. . examinare efectuată prin intermediul unităţilor specializate ale Ministerului Transporturilor. sub conducerea psih. ceea ce a determinat apariţia Laboratorului Naval Constanţa. cu o secţie de cercetare şi una de examinare psihologică. armată şi poliţie. Anul 1977 aduce obligativitatea examinării psihologice a celor ce solicitau permis de conducere auto. aceştia ocupându-se nu numai de selecţia personalului feroviar. cât şi modalităţi de intervenţie şi prevenţie psihologică. În această perioadă se realizează o metodologie unică de examinare şi avizare psihologică atât pentru funcţiile feroviare cât şi pentru cele auto. În 1965 acest laborator este preluat de Centrala de Transporturi auto care înfiinţează încă alte cinci laboratoare auto în Cluj Napoca. Steluţa Trăscăian Naşterea unui domeniu. La fel. care include nu numai evaluare psihologică. După anul 1990. Până în anul 1989 aceste sisteme funcţionau după norme şi reglementari specifice domeniului de activitate. Braşov. Blaj Doru Costică. dar şi participând efectiv la procesul de învăţământ. Iaşi. Activitatea de examinare psihologică se extinde începând cu anul 1954 prin înfiinţarea şi a altor laboratoare psihotehnice în Braşov. Mureş. dezvoltarea unei ştiinţe. respectiv al muncii. În anul 1936 se creează Serviciul Psihotehnic CF în care se realiză iniţial selecţia pentru acari. apoi cele din Oradea şi Tg. Psih. determinând forme specifice de furnizare a serviciilor psihologice. princ. examenul psihologic devine obligatoriu pentru conducătorii auto.

avizele eliberate de dumnealor către medicul de muncă în cele mai multe profesiei de psiholog conform legii (L. adică consilierea contextuală. eşti competent iar profesionalismul costă! Deocamdată diletanţii fac bani eliberând avize psihologice „pe bandă rulantă” fără să facă nicio evaluare sau aplicând aceleaşi probe tuturor. etalonare. Evaluarea presupune a aprecia. în modelarea atitudinilor. preţul chiar este mare! Dacă în schimb dorim să ne facem meseria „ca la carte”. Rămânem tot la nivel constatativ. corectare.. a vedea dacă corespunde. cazuri. a „rezolvat” se pare multe probleme . vă rugăm să ne scrieţi şi să încercăm să luăm cu toţii atitudine şi să acţionăm până nu este prea târziu prin implicarea tuturor factorilor responsabili la toate nivelurile. Alexandru Găianu De multe ori evaluarea este confundată cu testarea sau examinarea. Aptitudinile. interpretare. princ. pregătiţi. Cătălin Gherasim . iar încărcătura conceptulală a evaluarii psihologice înglobează acum analiza contextului. comportamentul sau performanţa necesară îndeplinirii sarcinilor sunt doar câteva gânduri triste . respectând metodologiile specifice. presta şi încasa contravaloarea acestor servicii pentru că nu sunt autorizaţi de către Colegiul Psihologilor din România. examinarea psihologică utilizând tehnici specifice printre care şi PsihoJurnal FLASH testele psihologice. Astfel. studierii fişei de post sau a psihoprofesiogramelor.. a studia amănunţit ceva sau pe cineva.G. Clientul nu va primi nimic... dr. dar include doar măsurarea. este fie selectivă în raport cu desfăşurarea unei activităţi.. Diletantism Oare câţi dintre noi. princ. Examinarea se realizează într-un context. Noi am modelat puţin termenul pentru a nu ne întoarce al examinare.. dar oferim informaţii valoroase despre ceea ce trebuie dezvoltat. sprijin în dezvoltarea aptitudinilor. Dacă cunoaşteţi astfel de situaţii. Am încercat să trag un semnal de alarmă pentru acei psihologi care se regăsesc în rândurile de mai sus pentru că şi din punct de vedere juridic. ci cu policlinicile de medicina muncii care. a pune pe cineva la o probă de verificare a aptitudinilor sau a cunoştinţelor. cabinete asociate sau societăţi civile de psihologie. înregistrare precum şi o consiliere minimală . nu au încheiat contractele de prestări servicii de psihologie direct cu beneficiarul. Examinarea psihologică presupune a cerceta. nu au dreptul de a oferta. rezultatele şi concluziile evaluării. Şi chiar dacă au această formă de exercitare a profesiei. dar le şi include. o aptitudine sau o însuşire psihică. Psihologul nu mai trebuie să dea socoteală pentru neefectuarea analizei muncii. sau pentru alegerea aceloraşi tipuri de probe pentru toate categoriile profesionale evaluate („testare” conform L.. în gestionarea emoţiilor şi în adoptarea comportamentelor. profilele sau rapoartele psihologice sunt doar amintiri. dar doar în scop constatativ. atitudinile. Psih. fie predictibilă în raport cu manifestarea unui comportament. folosind instrumente valide şi fidele cu o predictibilitate ridicată. Ce urmează? Minimizarea diferenţelor. aşa cum am fost instruiţi. Adevărul este că doar pentru a elibera un aviz. raportarea rezultatelor la context şi sesizarea diferenţelor.213/2004): cabinete individuale. Psih. iar profesioniştii aşteaptă o zi cu soare şi pe strada lor când se va înceta această practică care a luat amploare. a estima ceva. Termenul de testare psihologică este deci limitativ şi cu greu poate fi extins la rangul de serviciu psihologic.Pag.. adică de o tehnică specifică – testarea psihologică. psihologii practicieni în domeniul muncii. examinare. Poate fi extinsă la rangul de serviciu. Angajatorul este „fericit”că va primi în sfârşit fişa de aptitudini semnată de medicul de muncă. evaluare Testarea psihologică este o tehnica specifică pe care o aplică psihologul pentru a culege informaţii despre un construct..319/2006 şi H. evaluarea este nu doar mult mai complexă decât examinarea şi testarea. atunci lucrurile se schimbă! Nu poţi percepe asemenea tarife! Înseamnă că munceşti. ne gândim în momentul efectuării unei evaluări la cadrul juridic şi la implicaţiile pe care le poate avea un aviz psihologic? Aşa zisa „filieră scurtă”. timpii alocaţi pentru evaluare. 7 lei. ceea ce creează incertitudine în mintea beneficiarilor. prin care avizul psihologic ajunge direct de la psiholog la medicul de medicina muncii pentru întocmirea fişei de aptitudini. Putem spune astfel că examinarea psihologică include şi testarea. conform legii. Ca să nu mai vorbim despre preţurile şi tarifele practicate de aceşti „experţi”: 5 lei. Pentru examinare este nevoie de un test şi de utilizarea lui. baremare. 355/2007). 3 din 3 Testare. Profesionalism şi competenţă vs. 9 lei .

ca şi alte domenii.Pag. fără a ne interesa de valoarea efortului ştiinţific raportat la efectele necesare societăţii. Putem construi extrem de riguros ştiinţific instrumente de stabilire a tipologiilor de personalitate care îşi pierd aproape toată valoarea dacă nu sunt identificate şi modalităţile de valorificare a acestor date. prin indicarea căilor de transformare a acestora în indicatori de eficienţă socio-economică. Nimic sau aproape nimic nu se cheltuieşte dacă investiţia nu este vizibilă în practica economică. încurajator şi mulţumitor în aceeşi măsură. pe de o parte datorită particularităţilor de dinamică a obiectului studiat. Psih. Situaţia raportului dintre cunoaştere şi intervenţie în epistemologia contemporană a devenit esenţială în dimensionarea alocaţiilor bugetare şi în definirea statutului diferitelor ştiinţe. cu un uriaş potenţial de cunoaştere şi predicţie. considerem absolut necesar ca şi psihologia românească să-şi pună problema aplicabilităţii. dar şi aceea de a fi în pas cu noile generaţii de echipamente şi instrumente de evaluare şi intervenţie psihologice. managerială etc. Neveanu replica acestei opinii. se află pe un trend ascendent. Sperăm utilă o astfel de abordare la conferinţa din septembrie 2009 de la Costineşti. Oportunitatea formării profesionale continue Am ales să transmitem din experienţa noastră şi generaţiilor următoare le psihologi. Psihologia ocupaţională. viitorul putând opera delimitările necesare înţelegerii exacte şi complete a ansamblului de legături cauză-efect prezente în geneza acelui act. eficienţei şi credibilităţii.. acesta fiind un aspect pozitiv. de aceea este foarte necesară menţinerea la aceste nivele. dar mai ales aducând un aport substanţial în ceea ce priveşte psihologia aplicată. Prof. Drumul spre devenire ca ştiiinţă s-a dovedit a fi anevoios. medicală. legităţi. Cunoaştere sau intervenţie? Încă de la începuturile dezvoltării ca ştiinţă. metodologică. stabilidu-se ierarhizări ale ştiinţelor de cele mai multe ori nedrepte şi incorecte. Formarea profesională continuă devine indispensabilă. metode specifice. dar reale. Vasile Pavelcu şi prof. şi nu doar de constatare a unei realităţi. să-şi identifice un obiect propriul de cercetare. Rămâne deschisă însă problema utilităţii. cu tot ceea ce presupune aceasta. noi am ales să realizăm ceva deosebit sub acest aspect. nu putem urmări doar nivelul cunoaşterii la tinerii psihologi fără a ne interesa integrarea şi valorificarea socială a muncii acestora. Paul PopescuNeveanu. a identificării cerinţelor pe care societatea contemporană le are de la psihologie ca ştiinţă aplicativă. de intervenţie. deterministe. prin ipoteza existenţei unei multitudini de legi acţionând concomitent în manifestarea unui act psihologic. înţelese şi anticipate manifestările comportamentale ale omului. In deceniul 6. În prezent. situaţia este parcă mai complexă. psihologia a încercat să-şi dovedească un statul clar. Există capital uman. teoretică. făcând posibilă dezvoltarea de instrumente moderne. Nu putem asista nepăsători la o dezvoltare a psihologiei doar pe latura ei academică. educaţională. 4 din 4 PsihoJurnal EVENIMENTE Conferinţă. eficienţei şi credibilităţii. Cunoaşterea ştiinţifică a făcut paşi imenşi în elaborarea de metodologii ştiinţifice. dr. bunăvoinţă şi interes manifestat pentru dezvoltarea personală şi . văzând că activitatea noastră este perfectibilă. deschizând orizonturi noi. Adrian Ţanacli Este momentul ca psihologia românească să-şi pună problema aplicabilităţii. Vasile Pavelcu în a sa celebră „Dramă a psihologiei”. În aceste condiţii. prin intermediul cărora să poată fi explicate. Am remarcat că avem disponibilitatea de a transmite din experienţa noastră. deplângea „soarta” psihologiei de a trebui mereu să-şi justifice constatările în lipsa unor legi clare. în psihologia românească a existat o polemică de tip cordial între acad. a pluralităţii de abordare a acestuia de către diferite alte discipline şi pe de altă parte datorită imposibilităţii formularii unor legi clare de tipul cauzăefect.

să realizăm în plus necesitatea reconsiderării şi prioritizării unor aspecte. Tehnici şi metode psihologice utilizate în evaluare. Psih. Psih. am continuat în 2008. respectiv Psihologia Muncii. 5 din 5 PsihoJurnal EVENIMENTE implicit profesională. managementul resurselor umane. Gherasim Cătălin. Psih. consecinţe. pr. Elemente de statistică psihologică. Am beneficiat de profesionalismul unor formatori ca: Psih. pr. pentru ca potenţialul uman să fie valorificat în mod corespunzător. La finalul cursurilor s-au oferit diplome parafate de Colegiul Psihologilor. Explozia tehnologică din toate domeniile ne obligă şi pe noi la atitudini compatibile cu acestea. cu trei serii de cursanţi. îl iniţiază să-şi joace rolul corect. pentru că trebuie să percepem şi aceste activităţi prin prisma schimbărilor din viaţa noastră. care de fapt au mai fost susţinute şi în anii precedenţi. Evaluarea psihologică . Transporturi şi Servicii şi de Centrul de Psihologie Aplicată Braşov. Analiza muncii modalităţi de desfăşurare. surse. Găianu Alexandru. astfel că apare necesitatea de a le face înţelese. generând de asemenea deschiderea spre o perfecţionare a Am înfiinţat Centrul de Psihologie Aplicată Braşov. devenind important şi plăcut să observi. profesia şi să abordăm o conduită corespunzătoare. Principii de funcţionare a celor permise pemtru uzul civil. factori. ameliorarea.P. Am avut în mod permanent consideraţie pentru opiniile şi trebuinţele celor aflaţi în acest procesul de formare continuă. de spus în această privinţă. clasificarea armelor şi muniţiilor. Determinarea cerinţelor psihologice implicate în exercitarea diferitelor forme ale profesiilor specifice din Siguranţa Naţională. trebuie să oferim atractivitate în ceea ce priveşte psihologia aplicată. Stesul ocupaţional. pr. Armamentul. procesarea. pr. Ţanacli Adrian. proceduri standardizate. Pitaru Horea. care s-au dezvoltat şi format recent şi credem că am reuşit să gestionăm suficient de bine prin iniţiativa noastră. profilul vunerabilităţii la stres. aprecierea. Participanţii ne-au determinat. prin formare. Psih. Am înfiinţat Centrul de Psihologie Aplicată Braşov. Standarde ocupaţionale.Pag. Logistica desfăşurării evaluării posihologice. Putem afirma că avem ceva . Trăscăianu Steluţa. modalităţi de recomandare. Hiera Daniela. Psih. iar în 2009 am finalizat cursul de Psihologie Aplicată în Domeniul Siguranţei Naţionale şi două serii pe Psihologia Transporturilor.” Formarea continuă crează certe disponibilităţi pentru ameliorarea unor comportamente specifice şi acordă o oarecare flexibilitate în ceea ce priveşte criteriile de angajare. Elaborarea documentelor de finalizare. diagnoza organizaţională. pr. avem de asemenea în proiect alte cursuri şi workshopuri. Am reuşit să transmitem acest mesaj celor mai tineri. Aplicaţiile practice vin în completarea comportamentului profesional al psihologului practician. chiar şi studenţilor interesaţi. la care au fost participanţi din toată ţara. modalităţi de identificare. de verigă importantă în depistarea. cu patru serii de cursanţi.R. Ne-am propus să depăşim unele tipare existente în evaluare şi examinare. am demarat aceste cursuri din 2007. să dăm posibilitatea unui psiholog. prin interactivitatea lor. efectele utilizării armamentului. Moarcăs Ioana. pr. pentru că asigurăm profesionalism şi seriozitate. Dima Doru şi Psih. dezvoltarea şi orientarea unor atitudini. având următoarea tematică: „Domeniile de implicare ale psihologului în activitatea de apărare şi siguranţă naţională. pr. Recrutare şi selecţie de personal specific. vizând actul psihologic rutier sau rolul şi responsabilităţile psihologului supervizor. care a pregătit din 2007 mai multe serii de cursanţi. conţinând un număr de credite acordate de C. Asociaţia Psihologilor din Muncă. Cracsner Edmond. Fişa postului pentru agentul de pază. Am amintit şi de cursul de perfecţionare în evaluarea şi gestionarea potenţialului uman din sfera Psihologiei Aplicate în Domeniul Siguranţei Naţionale. fiind nevoie de alte abordări şi comportamente.cerinţe şi criterii. psih. dar nu întotdeauna cunoaştem foarte bine conţinutul acestora. Operăm cu termeni sau sintagme la modă. procedee de prevenţie şi combatere. consultanţă psihologică în securizarea condiţiilor de muncă. Psih. Trebuie să învăţăm să ne respectăm pe noi. pr. pr. să apreciezi şi să „pui umărul” la performanţă. modalităţi de finalizare şi utilizare a informaţiilor. elaborarea avizului psihologic. Criteriile ştiinţifice de utilizare a instrumentelor psihologice. să se împlinească profesional. este demonstrat rolul specialistului angrenat în psihologia aplicată.

” S-au făcut demonstraţii şi în cadrul orelor teoretice. Se remarcă o creştere a respectului de sine. ca datele rezultate în urma evaluării să fie valorificate. Profilul psihologic şi raportul de evaluare prezentarea unor modele concrete. trebuie să exploatăm disponibilităţile tinerei generaţii pentru tehnici şi echipamente performante şi alte invenţii în comunicare. profilul vulnerabilităţii la stres. probe. modalităţi de identificare. importanţa corectitudinii acestuia. Psih.profil psihologic pentru conducătorul auto. procedee de prevenire şi combatere a stresului. asigurând astfel o continuitate a comunicării/colaborării. am abordat astfel tematici în psihologia transporturilor precum: „Profil ocupaţional . în special cu privire la administrarea şi interpretarea testelor şi chestionarelor de personalitate. dar realmente manifestă atractivitate pentru a şti ce vor face cu profesia lor. tocmai pentru a percepe lucrurile la nivelul cerinţelor actuale. Evaluarea psihologică. Aceste întâlniri profesionale crează şi un spirit de comunitate profesională cu aport într-o mai bună cunoaştere. pentru a fi respectate în egală măsură prestaţiile. Procedee standardizate de desfăşurare a evaluării psihologice. Ioana Moarcăs Centrul de Psihologie Aplicată Braşov Cursurile sunt atractive pentru că participanţii învaţă concret ce trebuie să facă în exercitarea profesiei lor. Modalităţi de finalizare şi utilizare a informaţiilor. . eficacitatea deciziilor. dar mai ales finalizarea prin intervenţii corespunzătoare. fiind necesară o consiliere şi chiar o educaţie pentru „nou”. Am încercat şi reuşit să abordăm o arie curriculară care să răspundă aşteptărilor. Rolul psihologului formator constă în alimentarea interesului pentru interactivitate în raport cu cursanţii. avem satisfacţia că aceste cursuri interesează nu atât prin faptul că noul sistem de învăţămînt universitar o impune ca o completare.Pag. dar aplicabilitatea practică propriu-zisă s-a realizat în trei cabinete arondate centrului de psihologie. Formatorii facilitează învăţarea plecând de la abordare teoretică. princ. cerinţe şi criterii. chestionare. care conturează aspectul atitudinal şi caracterial. dar şi prin practică efectivă desfăşurată în cabinet. a profesiei şi a celorlalţi. înţelegînduse în mod progresiv avantajele. în creşterea responsabilizării actului psihologic. Validarea unui sistem de evaluare privind selecţia de personal. Ghid metodologic privind evaluarea la obţinerea permisului de conducere auto sau a altor categorii profesionale din transporturi. existând o PsihoJurnal EVENIMENTE mare deschidere către dezvoltare personală şi profesională. trebuie să ne dezvoltăm în concordanţă cu realităţile actuale. iar în psihologia muncii şi organizaţională tematici precum: „Standarde ocupaţionale: Fişa postului. Elemente de analiză a muncii. Pledăm pentru continuitatea formării profesionale. se creează în general un comportament pozitiv în ceea ce priveşte evaluarea. Aceste cursuri ne conştientizează pe toţi în privinţa unor jaloane şi a unei tendinţe mereu ascendente. Evaluarea psihologică. fie prin crearea unui climat profesional corespunzător. în sprijinul depăşirii stereotipiilor create în timp. iar printr-o comunicare intensă putem ameliora şi unele disfuncţii semnalate în practică. fişa postului şi profesiograma conducătorului auto. reuşind din ce în ce mai mult să abordăm o limbă comună în ceea ce priveşte psihologia ocupaţională. evaluare. Consilierea psihologică. 6 din 6 comunicării între formatori şi cursanţi. fie prin eliminarea unor aspecte care pot influenţa în mod negativ siguranţa unor activităţi. considerăm că această formare trebuie privită ca oportună şi de psihologi cu o experienţă îndelungată. oferind un statut meritat acestora. surse. Inventar de teste. apoi prin demonstraţii practice. Stresul ocupaţional: factori. Metodologia utilizării unor sisteme computerizate de evaluare”. caracteristici şi modalităţi de realizare. Criterii de prelucrare şi interpretare a rezultatelor evaluării. Ca să creăm noi profesionişti. toate acestea fiind foarte bine dotate şi coordonate de psihologii centrului. Este necesar să fim pe aceeaşi lungime de undă cu echipamentele şi instrumentele psihologice adaptate la situaţia prezentă. prin posibilităţi de a transmite o cantitate cât mai mare de informaţii într-un timp record. Aceste sisteme constituie o oportunitate în formare. fiind dependentă de un „optimum informaţional” având în vedere că o analiză psihologică completă trebuie să ţină cont de schema energetică. consecinţe. a elaborării deciziilor pe care le presupune acesta.

în urma prezentării raportului de cercetare. stilul de conducere. Putem vorbi de motivaţie atunci când alegem să trăim mai bine. Harta motivaţională este deci valabilă pentru perioade scurte de timp.Pag. Ceea ce determină acţiunile noastre sunt motivele. elaborat de Alexandru Găianu. elaborat de Ticu Constantin şi HR Middle Evaluation. acestea fiind imbricate la un alt nivel în limbaje de programare pentru sisteme inteligente de control a tracţiunii la autovehicule. interioare nouă. interacţiunea dintre participanţii la proiect. Spre exemplu. în care nu apar modificări importante datorate influenţei factorilor menţionaţi mai sus. Harta motivaţională rezultată se bazează pe un anumit număr de factori de personalitate care conturează modalitatea de implicare a unui angajat într-o activitate în care va obţine performanţă. Alexandru Găianu PsihoJurnal RESEARCH Studiile motivaţionale relevă de cele mai multe ori o diagnoză cu privire la cât de mult este motivat un angajat în contextul muncii pe care o desfăşoară. complexe şi puteau determina satisfacţie. evoluţia economiei etc. sistemul de salarizare al organizaţiei. Toate cele trei loturi făceau parte din aceeaşi organizaţie. programatorii nu se puteau vizita. şi motive ce ţin de personalitatea noastră. concluziile au ajutat topmanagementul să ia măsuri generale de creştere a motivaţiei şi satisfacţiei în muncă. fiind capabil să obţină performanţe foarte mari. acestea fiind localizate în cladire la etaje diferite.. precum stilul de conducere. de la moment la moment. accesul fiind controlat electronic pe baza unor coduri de acces. când ne alegem un prieten. nu se conoşteau între ei. am căutat să conturăm o hartă motivaţională pe care managerul să o utilizeze ca agendă de lucru atunci când deleagă sarcini sau desemnează echipe pentru a se ocupa de un anumit proiect. fiind strâns legată de trăsăturile de personalitate ale membrilor grupului. asftel că programatorii executau instrucţiuni relativ simple şi fără înţeles. 7 din 7 Harta motivaţională Psih. ci mai degrabă de a sesiza diferenţe de repere pe harta motivaţională şi a le explica plecând de la acţiunile moderatoare ale altor variabile. O altă concluzie generală a fost că harta surprinde particularităţile fiecărui grup de lucru şi este foarte fidelă în momentul măsurării. Thornton III şi Andreas Frintrup. Sub aspect metodologic. Pot fi motive ce ţin de raportarea cu mediul. O concluzie generală a fost că harta motivaţională rezultată este diferită la grup la grup. elaborat de Heinz Schuler. Dacă managerul încurajează această implicare. de la organizaţie la organizaţie. însoţite de slogane precum „. managementul performanţelor şi sistemul de recompense. ci unul care mediază obţinerea de performanţe şi satisfacţie profesională. comparativ cu cel al altor organizaţii. nu din dorinţa de a compara efectul acţiunii unor variabile de intervenţie. aceştia lucrând la proiecte la care nu vedeau deloc finalitatea. activitatea programatorilor fiind una abstractă. tot felul de imagini cu sistemele inteligente obţinute prin munca lor. Una din deciziile pe care le-a luat compania. cultura organizaţională sau tipul de activitate. Chiar dacă studiul nu a fost unul constatativ. Studiul este un exemplu de abordare a analizei motivaţiei în domeniul organizaţional şi poate deschide perspective serioase de cercetare în acest domeniu. Când vorbim de motivaţie o ancorăm într-un context. George C. exterioare nouă. compania a recurs la o diviziune exagerată a muncii. ea nu poate fi ruptă de situaţiile în care este implicată persoana. fiind influenţată permanent de factori interni precum tipul de activitate (proiectele la care se lucrează cel mai frecvent). Chestionarul de Dominanţe Motivaţionale. princ. Din dorinţa de a scoate în evidenţă mecanisme prin care angajaţii pot fi diferit motivaţi în contextul multiplelor activităţi pe care le desfăşoară într-o organizaţie. când dorim să ocupăm un anumit post de muncă sau când dorim să urmăm o anumită şcoală. de trările afective şi de aspiraţiile fiecăruia. dar şi de factori externi precum imaginea organizaţiei în piaţă. dar din departamente diferite. Petra Cristolovean şi Ciprian Taus. am utilizat Inventarul de Motivaţie a Performanţei – AMI. Nu exista interacţiune între departamente. Ambele categorii de motive se influenţează reciproc. Cercetarea s-a desfăşurat pe trei grupuri de programatori. a fost să posteze pe holuri şi în interiorul încăperilor în care îşi desfăşurau activitatea programatorii. Ea suferă modificări însemnate. În prelucrarea datelor s-a utilizat cu precădere analiza factorială ca procedeu statistic. dar din motive de securitate a datelor. atunci angajatul va fi motivat intrinsec şi la o intensitate ridicată.. şi tu ai contribuit la realizarea acestui sistem!”. în coordonatele pe care le evidenţiază harta. mândria performanţei era foarte scăzută. Proiectele erau foarte importante. . Cercetarea abordează şi explică aceste influenţe la nivelul celor trei grupuri în raport cu performanţa în muncă.

dr. gheaţă. iar în cele mai dure. Pentru persoanele cu atribuţii în siguranţa circulaţiei (conducătorii auto. sunt condiţii fără de care nici nu se mai poate vorbi de un trafic rutier sigur. precum şi anumite forme. Cătălin Gherasim În ziua de azi. În urma unui studiu de caz efectuat am căutat să prezint modalităţile de management şi gestionare a stresului. Stresul a fost denumit “boala secolului douăzeci” şi chiar a secolului douăzeci şi unu. pot preveni apariţia efectelor dezorganizatoare asupra conduitei conducătorilor auto fortificându-i şi mărindu-le încrederea în sine. modalităţi de contracarare şi diminuare a efectului stresului asupra persoanelor cu atribuţii în siguranţa circulaţiei. conceptul noţiunii de stres şi de stres psihic precum şi factorii determinanţi ai acestuia în condiţiile transportului rutier. metode. omul este supus la numeroase şi variate solicitări.acest fenomen extraordinar de actual este prezent în toate activităţile noastre. mijloace pentru detectarea. îndrăznesc eu să spun. când în toate societăţile dezvoltate sau mai puţin dezvoltate. Se pune accent deosebit în instruirea conducatorilor auto în condiţile de stres. Obiective specifice: - Evidenţierea şi determinarea rolului şi . de care depinde în ultima instanţă siguranţa în traficul rutier. pentru orice conducător auto se pune problema să se pregătească mai mult. şi se crede că el a provocat mai multă durere decât orice altceva cunoscut de medicina modernă. Stresul psihic . vânt. princ. săşi valorifice acei factori psihosociali de grup care prin efectele lor stimulează manifestarea la un nivel optimal al gradului de instruire. 8 din 8 PsihoJurnal RESEARCH MODALITĂŢI ŞI PROCEDEE DE DIAGNOSTICARE.Pag. este parcă mai mult prezent. probleme tehnice neprevăzute. Cercetarea de faţă reprezintă o analiză în termeni corelaţionali a unor fenomene declanşate în contextul unor parametrii ai stresului psihic pentru persoanele cu atribuţii în siguranţa circulaţiei. indiferent de condiţiile subiective sau obiective în care se vor desfăşura traficul rutier : ceaţă. EVALUARE ŞI DIMINUARE A EFECTULUI STRESULUI PSIHIC ASUPRA PERSOANELOR CU ATRIBUŢII ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI psih. mijloace pentru managementul stresului pentru aceştia. De aceea. mai bine şi să-şi menţină un potenţial moral şi volitiv. psihicul uman este asaltat. Indiferent de achiziţiile de autovehicule din ce în ce mai sofisticate. oboseală. caniculă. evaluarea stresului psihologic. educaţia permanentă şi antrenamentul psihologic modern al conducătorilor auto. agresat de numeroşi stimuli (agenţi stresori într-un fel sau altul). Am încercat să surprind principalele modalităţi şi procedee de diagnosticare a stresului psihic. Profesionalismul este cuvântul de ordine. Am încercat să surprind cu precădere aspecte legate de dimensiunile stresului în activităţile desfăşurate de persoanele cu atribuţii în siguranţa circulaţiei. crescându-le capacitatea de acţiune pentru stabilirea scopului final : un transport rutier sigur. persoanele desemnate privind coordonarea activităţii din transporturi) am încercat să arăt câteva din achiziţiile utile ale psihologiei stresului. modalităţi care stăpânite temeinic de către persoanele cu atribuţii în siguranţa circulaţiei. cum sunt şi activităţile desfăşurate de conducătorii auto şi celelalte persoane cu atribuţii în siguranţa circulaţiei. tot omul este cel care le foloseşte şi tot omul rămâne punctul forte. dar şi cel mai vulnerabil. aspecte legate de geneza. iar învăţarea.

disciplina interioară(autodisciplina) diplomaţia. chestionarul şi testul. stăpânirea de sine. ducând la o scădere a nivelului de stres declarat şi resimţit. 4% au stres accentuat iar 4% au stres major. chestionarul stilurilor de lucru SWS după Jackson şi Mavrogiannis. Pentru acest scop am folosit profilul sintetic al vulnerabilităţii la stres (adaptat de D. în vederea rezolvării neajunsurilor create de aceste stări. irascibilitate. Din rezultatele obţinute am întocmit un profil sintetic mediu al vulnerabilităţii la stres. Rolul psihologului este de a cunoaşte toate datele despre aceste persoane implicate în siguranţa circulaţiei. 76% au stres moderat. Lipsa de timp (Time Urgency).1 (stres moderat).20. obţinând o medie de 268 pentru chestionarul nr. stresul psihoemoţional şi stresul social. Rolul discuţiilor individuale. al consilierii psihologice în cazurile deosebite este foarte mare. Ca instrumente de prelucrare a datelor obţinute s-au utilizat o serie de proceduri statistice incluse în programul computerizat SPSS.00. unele destul de intense. S-a urmărit să se demonstreze care sunt efectele stresului profesional asupra dezvoltării proceselor cognitive şi a personalităţii. STAXI ( StateTrait Anger Expression Inventory) după Spielberger. 3. pentru a furniza o modalitate de a măsura contribuţia avută de multiplele componente ale stresului la evoluţia stării de sănătate. Am încercat să determinăm profilul vulnerabilităţii la stres pentru un număr de 150 de subiecţi evaluaţi în cadrul laboratorului nostru: 124 de conducători auto profesionişti –bărbaţi cu vârste cuprinse între 23 şi 46 ani .05 pentru stresul socio-comportamental (stres moderat). State-Trait Anger Expression Inventory. Aceste tendinţe pozitive trebuiesc înţelese şi asumate printr-o educaţie conştientă şi continuuă.Gherasim. 61. atât pentru conducători auto profesionişti cât şi pentru ceilalţi conducători auto din trafic sau pietoni. 1987. la chestionarul nr.Usaci şi C. Obiectivul principal al studiului l-a constituit găsirea şi aplicarea unor instrumente profesionale care să ne ajute la depistarea stresului pentru participanţii în trafic în vederea constatării. 30. la chestionarul 2 stres minor. iar la chestionarul 3 stresul fiziologic este minor. Demonstrarea şi conştientizarea consecinţelor psihologice aduse de stresul fiziologic. iar indicatorii stresului social arată că 40% au stres minor. pentru persoanele cu atribuţii din siguranţa circulaţiei.10.00. Am evaluat pentru aceşti conducători auto profesionişti şi persoane desemnate componentele stresului şi a furiei cu scopul de a facilita evaluările detaliate ale stresului psihic şi furiei asupra personalităţii normale. şi 42% au stres moderat. Spielberger. 23% au stres accentuat. 1988. discreţia sunt la un nivel bun şi foarte bun.20 ceea ce ne prezintă un tablou critic pentru aceste persoane. Rezultatele obţinute sunt următoarele: pentru trăsăturile de personalitate regăsite la persoanele cu atribuţii în siguranţa circulaţiei putem spune că există anumite probleme. pentru îndeplinirea activităţilor de conducere posibilitatea greşelii duce la un deznodământ tragic.Usaci şi C Gherasim după Holmes 1998). la chestionarul nr. Tendinţele creatoare de dificultăţi relaţionale : tendinţe spre agresivitate.20. opozante sunt la un nivel moderat cu o medie de 3. 9 din 9 PsihoJurnal RESEARCH importanţei cunoaşterii agenţilor stresori asupra formării şi dezvoltării personalităţii la persoanele cu atribuţii în siguranţa circulaţiei. având în vedere faptul că aceste persoane lucrează într-un cadru aparte. ancheta pe bază de chestionar şi testul. dar şi . după Holmes. Am căutat să determin furia ca stare şi ca trăsătură.41 pentru stresul fiziologic (stres minor). 2. Instrumentele folosite în cercetare au fost următoarele: observaţia. 53% au stres minor. inventarul de expresie a furiei ca stare şi trăsătură. Pentru profilul vulnerabilităţii la stres. Profilul sintetic al vulnerabilităţii la stres.58 pentru chestionarul nr.3 o medie de 21. Se remarcă o anxietate crescută cu un scor de 4. depresia uşoară având un scor mediu de 3. Insatisfacţia legată de serviciu (Job Dissatisfaction) şi Competitivitatea tip A bazat pe suma celor 6 subscale şi un (Competitiveness). Orice greşeală poate fi fatală. Vulnerabilitatea este ridicată cu un scor de 4. Autocontrolul. în procente. Pentru acest scop am folosit inventarul de expresie a furiei ca stare şi trăsătură STAXI. 2 – stresul actual : 16% au stres minor şi 84% au stres moderat. 1988. caractere egocentrice. 1-stresul evenimentelor de viaţă: 6% au stres minor. - Pentru realizarea cercetării s-au utilizat.24 pentru stresul psiho-emoţional (stres moderat) şi 28. cu o medie cuprinsă între 3.şi 26 persoane desemnate pentru coordonarea activităţilor de transport cu vârste cuprinse între 28 şi 58 ani. printr-o pregătire de specialitate dar şi consiliere psihologică de calitate. depresia moderată doar 2.40 şi 5. 3 : din punct de vedere al stresului fiziologic 5% au stres normal. În paralel am folosit şi chestionarul SWS – chestionarul stilurilor de lucru (Survey of Work Styles)-Jackson şi Mavrogiannis. psihoemoţional şi social pentru persoanele cu atribuţii în siguranţa circulaţiei. la stresul psihoemoţional 16% au stres minor. Implicarea în muncă (Work Involvement). care corelează cu stresul actual. 56% au stres moderat şi 4% au stres accentuat. media rezultatelor arată la chestionarul 1 existenţa unui stres moderat. observaţia. iar 3% au stres major. Furia (Anger). iar la chestionarul nr. ca metode de investigare. 68% au stres moderat. stresul psihoemoţional este moderat iar stresul social este moderat. este următorul: la chestionarul nr. profilul sintetic al vulnerabilităţii la stres adaptat de D. Protocolul a fost compus din următoarele probe: 1. impulsivitate.Pag. evaluării şi consilierii psihologice a conducătorilor auto în vederea reducerii tendinţelor de accidente şi educării acestora pentru a devenii « şoferi siguri ». pentru a determina dimensiunile aferente tiparului comportamental de tip A cu cele 6 subscale : Nerăbdarea (Impatience).2 (stres moderat). comportamentul raţional. pentru o consiliere psihologică reală.

Tendinţa spre exagerarea reacţiilor este ridicată cu o medie 4.15. flexibilitatea mentală. capacitatea de adaptare se menţin la un scor moderat între 3. pe care le-ar putea aplica chiar în trafic. Frica. de a prevedea obstacolele şi de a observa. cu medii cuprinse între 3. Sunt genul de oameni care spun ceva negîndit şi care regretă după aceea.20.15. Gândirea practică are un potenţial foarte bun cu o medie de 4. pentru dezvoltarea unor abilităţi tehnice dar şi psihologice mai bune. originalitatea. încrederea în sine. nervozitatea. stăpânirea de sine. tenacitatea. spiritul de sacrificiu. dinamismul. comportamentul raţional. Necesitatea de compensare a unor lacune. disciplina interioară (autodisciplina). se transformă într-un evaluator complex al aptitudinilor. Aceste persoane trebuie să încerce să se controleze în momentele în care devin agitate şi simt că nu se mai pot stăpâni. până când vor învăţa să se controleze eficient. componente ale comportamentului concret în circulaţie care este prin definiţe stresantă.00 şi 4. Aceste tendinţe pozitive trebuiesc accentuate şi acest lucru nu se poate face decât printr-o pregătire de specialitate dar şi consiliere psihologică de calitate. reprezintă indicatori psihici ai planului mental dar şi planului afectiv. comportamentul celorlalţi. curajul. ci se manifestă numai în situaţii specifice.10. cu o medie cuprinsă între 3. au mustrări de conştiinţă şi tind să-şi ceară scuze chiar prea mult. Autocontrolul. mânia. vivacitatea. teama şi nesiguranţa sunt la nişte scoruri moderate. operativitatea. Decizia. responsabilitatea. capacităţilor cognitive dar şi al însuşirilor psihice ale şoferilor. în care aceştia se simt provocaţi şi ameninţaţi. Rolul psihologului nu mai este doar unul de simplu examinator. cu scoruri ridicate dar încă cu potenţial.40. intuiţia sunt prezente la un nivel mediu cu medii de 3.Pag.30 dar toleranţa la frustare este moderată cu un scor de 3. prin a căror cercetare se obţine posibilitatea elucidării unui concept atât de abstract cum este « predispoziţia la accidente ». agresivitatea sunt de asemenea. dintr-un exces de autoculpabilizare pentru ieşirea avută. Este recomandat să procedeze în acest mod în toate situaţiile în care se simt nervoase.40 la fel ca şi tendinţele de dominare. discreţia sunt la un nivel peste medie. determinând vulnerabilitatea la stres şi reacţia furioasă. În urma acestui studiu de caz.20. altruismul. Dificultăţile de relaţionare. furiei şi nemulţumirilor din traficul rutier. devotamentul şi fidelitatea. creativitatea. furia. fiind în măsură să acorde consiliere specifică acelora care nu reuşesc să facă faţă stresului. comportamentul în faţa riscului. au reieşit aspecte importante privind stresul psihic şi agresivitatea în comportamentul persoanelor cu atribuţii în siguranţa circulaţiei.10 şi 3. agresivitatea. de adaptare şi negativismul sunt la un nivel moderat scăzut cu medii cuprinse între 2. . în acelaşi timp.20 ceea ce corelează cu stresul psihoemoţional dar şi cu prudenţa care este la un nivel ridicat 4.00 şi 3.00 şi 3. Orientarea vizuală reprezintă pentru omul aflat la volan mijlocul de a percepe obiectele în mişcare. 10 din 10 PsihoJurnal RESEARCH Impulsul spre acţiune este ridicat cu un scor de 4. irascibilitatea nu sunt trăsături de personalitate. Ingeniozitatea. diplomaţia.10. Astfel putem spune că stresul psihic. pasivitatea. Orientarea actuală spre studiul comportamentului concret cu ajutorul modelelor de acţiune permite înţelegerea în ansamblu şi organizarea în întregime a comportamentului conducătorului auto aflat la volan. Voinţa de a reuşi.00 şi 3. pentru a nu spune lucruri pe care le vor regreta ulterior. abnegaţia. Se remarcă deci capacitatea persoanelor evaluate. Condiţia este ca evaluarea comportamentului individual la volan să se facă în funcţie de accidentele la care acesta poate conduce. Conducătorii auto vor trebui să se antreneze mai mult şi să ajungă să cunoască tehnici eficiente pentru managementul stresului şi furiei.

nu neapărat de instrumente validate. supraestimarea propriului nivel de competenţă. dar mai ales de factorul manipulator al condiţiilor cauzelor. 2008). După anamneza şi dezanxietizarea persoanei ce se prezintă la evaluarea psihologică este necesar să avem în vedere anumite reguli pentru alegerea bateriei de teste ce va fi aplicată. exacerbarea tendinţelor de autoevidenţiere şi autoafirmare. una dintre intervenţii şi mai ales prevenţii a accidentelor rutiere este reprezentată de tot ceea ce înseamnă testare şi evaluare psihologică realizată atât la obtinerea permisului. al ostilităţii. În acest sens. al căutării impulsive a senzaţiilor. impulsivitate şi agresivitate: slab echilibru psihomotor. comunitatea psihologilor din transporturi duce lipsă. dar mai ales de protocoale de intervenţie standardizate atât de necesare şi utile pentru continuarea evaluării psihologice prin consilierea. instabilitate. . ci cel puţin 3-4. slab autocontrol: dezorganizare generală a comportamentului în situaţii critice. sarcina care cade în responsabilitatea noastră este de a conferi CONTINUITATE şi UTILITATE procesului de evaluare a persoanelor ce intenţionează să obţină un permis de conducere sau să se angajeze ca şi conducători auto. anxietate. Acestea fiind studiate sau cel putin constatate. Subiectul apreciază beneficiile şi costurile unei decizii. după care o aplică. ambiţia: centrarea unilaterală pe propria persoană. discrepanţă între momentul apariţiei stimulilor şi cel al efectuării manevrei. prevenţia şi intervenţia depind atât de subiect. cât şi cele comportamentale (accidentul) pot fi influenţate prin programe de prevenţie. Bineînţeles. Asumarea riscului este în mare măsură un proces de luare a deciziilor. vitezo-mania. într-o anumită măsură. nu doar la nivel local. evaluarea eronată a pericolului. Ştim cu toţii că adesea activitatea psihologului este contestată prin aceea ca nu duce decât cel mult la un final materializat în "constatare". a regulilor. fixitate. al anxietăţii şi/sau un nivel mai scăzut al agreabilităţii şi al conştiinciozităţii (după Cristian. nivel scăzut al capacităţii de anticipare a evenimentelor din spaţiul rutier. cât şi la angajare sau evaluări periodice. Aşadar. frustrarea. frică. slabă anticipare. procese de luare a deciziilor. Izabela Ramona Todiriţă Odată cu deschiderea porţilor U. a celorlalţi participanţi la trafic. oboseala şi stresul. Deocamdată. acestea pot fi. Însă.predictor al succesului Psih. Accidentele rutiere reprezintă a treia cauză majoră a mortalităţii ridicate în ţara noastra. Pe primele două locuri sunt bolile cardiovasculare şi cancerul. Odată constatată o deficienţă sau un neajuns. nervozitatea: rezistenţă scazută la acţiunea factorilor perturbatori.Pag. operativitate redusă a funcţiilor decizionale: lentoare. Aşadar. compensate. 11 din 11 PsihoJurnal RESEARCH Asumarea riscului la conducătorii auto măsurarea şi predicţia riscului de a produce accidente. a crescut numărul maşinilor ceea ce a condus la creşterea numărului de accidente soldate cu pagube materiale şi victime omeneşti. asta înseamnă ca accidentul este de cele mai multe ori multifactorial. simţ de răspundere scăzut: slabă conştientizare a complexităţii şi implicaţiilor sociale ale comportamentului la volan. nerespectarea regulilor. Necesitatea cea mai mare o avem în acest câmp: formarea de protocoale de intervenţie aplicabile dupa evaluare care să fie menite a schimba comportamente.E. constatarea nu este suficientă. reactivitate motorie scăzută: timp de reacţie mare. unilateralitate.instructor conducător auto .atât a subiectului cât şi a instructorului cu care acesta va colabora. consultanţa sau educarea viitorului conducător auto sau a viitorului angajat în funcţia de conducător auto. Atât cauzele medicale. De reţinut este faptul că în producerea unui accident nu acţionează un singur factor. în evaluarea efectivă vom avea în vedere: Factorii psihologici generatori ai accidentelor rutiere: • • • • • • • • • • • • • • deficienţe în sfera atenţiei: concentrare redusă. ci şi in străinătate. indisciplina: ignorarea condiţiilor de circulaţie. Din literatura de specialitate ştim că asumarea riscului este mai frecventă la persoanele cu un nivel mai ridicat al nevrotismului. participarea activă şi motivaţia subiecţilor joacă un rol major în reuşita acestora. deficit de informaţie slabă rezistenţă afectivă în situaţii critice: emotivitate excesivă. pentru România s-a intensificat şi traficul rutier. Această baterie de teste trebuie să fie construită ca mijloc pentru obţinerea de informaţii utile în procesul ulterior: consilierea . devenind o problemă de interes major. În cadrul acestor procese este de preferat să ne axăm pe elemente predictive valide. Chiar dacă avem o descriere completă a persoanei pe care o investigăm aceasta nu foloseşte nimănui decât în cazul în care este utilizată pentru a face intervenţie şi a determina modificări comportamentale şi cognitive în direcţia optimizării activităţilor întreprinse de participantul la trafic manifest. Colaborarea psiholog .

discrepanţe în amplitudinea şi intensitatea mişcărilor: de ordine: inversiuni sau substituţii între diversele mişcări. supraapreciază propriile resurse de a face faţă diverselor situaţii şi se angajează în comportamente riscante în trafic şi nu numai. avem cazul conducătorului auto care evită să se angajeze în orice fel de comportament în trafic. agresivitate. (2007) evaluează nu punctual asumarea riscului în comportamentul conducătorului auto. lapsusuri. Persoanele din a doua categorie sunt "exhibitoniste". PsihoJurnal RESEARCH sociale ale conducerii auto: scăderea simţului de răspundere . Erori la nivelul verigii executive: - - 3. pentru fiecare dintre enunţurile de mai jos: A conduce în zona în care locuiţi. Acestea sunt adesea anxioase şi iau decizii fie prea târziu fie deciziile greşite. Un scor de 60 indică un comportament echilibrat şi o evaluare aproximativ acurată a propriilor posibilităţi. A conduce în zonele cu limită de viteză inferioară (ex. de corelare: discrepanţe între dinamica verigii de comandă şi cea de execuţie.evaluare .Pag.realizare. de corecţie: alegerea unor variante de acţiune neadecvate la manevra constientizată ca greşită. adică răspuns la eroare tot prin eroare. Existenţa unui risc de a realiza cel puţin un tip dintre aceste erori determină investigarea mai profundă a acelor dimensiuni ce reprezintă predictori ai comportamentului ce se soldează cu o asemenea eroare. A intra în trafic.98. Pagubele materiale şi umane sunt mai mari în aceasta a doua categorie. de evaluare: efectele acţiunilor actuale. A conduce noaptea. trecerea sub pragul funcţional a unor elemente ca: semnale. conflicte între diversele scheme motorii. unde 0 înseamnă deloc încrezător. Una dintre scalele construite de Stacey et al. anticipare. interferenţe. Validitatea de construct a scalei este foarte bună. Erori la nivelul verigii atitudinalcaracteriale: raportarea la sine: subestimare sau supraestimare. În primul caz. strategie şi tactica de abordare greşită a situaţiei sau manevrelor. respingere. Erori la nivelul verigii de autocontrol: - - - 4. A conduce având şi alte persoane (pasageri) în maşină. de coordonare: nesincronizarea mişcărilor. A face o parcare laterală. A răspunde la semnele de circulaţie. dar care este obligat de diverse situaţii să preia controlul şi să ia decizii în situatii de criză sau de stres. cât mai ales asupra celorlalţi. A planifica o călătorie cu maşina spre o destinaţie nouă. post-efecte. A conduce într-un sens giratoriu. - - 2. Aşadar. trebuie să urmărim iniţial o evaluare globală. Cu cât scorul este la EXTREME cu atât riscul ca persoana respectivă să fie implicată într-un accident creşte. reguli de circulaţie. o persoană cu scoruri sub 40 sau peste 80 atrage semnale de alarmă cu privire la auto-eficacitate şi implicit la asumarea riscului. de latenţă: reacţii pretimpurii. unde scorurilor sunt mult sub medie. Această a doua categorie este "căutătoarea de senzaţii". 12 din 12 Erori umane în producerea accidentelor rutiere 1. Scala are o bună capacitate discriminatorie între grupele cu sau fără accidente. între aspiraţie expectanţă . Cu cât aceasta este mai mare cu atât asumarea riscului şi posibilitatea creşterii frecvenţei şi intensităţii comportamentelor inadecvate cresc. A conduce în zone necunoscute. raportarea la reguli: formalism. Una dintre aceste componente ce va fi prezentată în cadrul acestei lucrări este asumarea riscului. s-a realizat analiza factoriala şi s-a stabilit consistenţa internă.” Autorii au aplicat acest chestionar pe un eşantion de 160 de persoane dintre care 81 au fost implicate în accidente cel puţin o singură dată de când conduc. interpretare . respingere. Acesta are implicaţii atât asupra propriei persoane. a propriei forţe şi disponibilităţi. Erori la nivelul verigii de comandă: de percepţie: omisiuni la apariţia semnalelor. false detecţii şi identificări. Aplicarea acestui chestionar cu 12 itemi oferă o viziune de ansamblu asupra comportamentului persoanei care vine la evaluare şi de asemenea constituie un instrument de screening validat stiinţific. iar 10 complet încrezător. raportarea la ceilalţi: depreciere. nedecodificarea semnificaţiei. A conduce în aglomeraţie (la ore de vârf). raportarea la aspectul şi implicaţiile . instrucţiuni. - Erorile apărute la nivelul uneia dintre verigi atrag ulterior erori în cadrul verigilor conexe. Prezentăm mai jos scala ADSES: „Cât de sigur sunteţi pe sine atunci când faceţi următoarele comportamente (lucruri)? Vă rugăm să acordaţi o notă de la 0 la 10. ci operaţionalizarea acesteia prin modalitatea în care conducatorul auto îşi percepe propriul comportament în trafic. de autoprogramare: stabilirea eronată a parametrilor comportamentului în raport de obiectiv. dupa care să investigăm în profunzime componentele ce ridică semne de întrebare. Alfa Cronbach este 0. minimalizare. de memorie: blocaje. starea proprie şi particularităţile situaţiei.: autostrăzi). discordanţa între memoria operativă şi cea de lungă durată. astfel că produce accidente. fenomene de iluzie şi de marcare. iar 79 nu au avut niciun incident de acest gen. Auto-eficacitatea este un factor mediator şi moderator al relaţiei dintre tipul de personalitate şi comportamentul efectiv în trafic. de comutativitate: perseverări ale mişcărilor anterioare. fiind foarte rare cazurile în care vina nu le aparţine. A vira la dreapta atunci când trebuie să traversaţi o intersecţie unde dinspre prima la dreapta circulă maşini. întârziate.decizie: aprecierea incorectă a semnificaţiei situaţiei.

Elisabeta Greucean. Etapele de concepere ale scalei S. profesor legislaţie. Inteligenţă tehnică = Aptitudinea de a analiza ceea ce i se spune. etalonare a scalelor.stipularea acestei condiţii în contractul de colaborare cu şcolile de soferi.S. Obligativitatea legala şi constientizarea penalităţilor în cazul nerespectării prevederilor legale determină aplicarea regulilor.E. alte persoane cu experienţă) şi exercitarea tuturor formelor de memorie senzorială. . Adela Zdrincu. afectivă. . Unele dintre modalităţile prin care se poate realiza colaborarea este: . în lucrarea Managementul resurselor umane. Psih. princ. Astfel. pentru comportamentul cursantului auto. Psih. La noi în ţară. maşină). validare. participanţii şi formatorii au concluzionat că initierea demersurilor pentru a concepe o astfel de scală ar fi binevenită. astfel ca noi să îl putem contacta şi stabili ulterior întâlniri. memorie după situaţie. Ing. metodologie prezentată de H. Petru Călin Cotrău Cu ocazia organizării unui workshop la Reşiţa la Centrul de Psihologie Aplicată. Fiecare din cei 5 psihologi au discutat cu 3 instructori auto obţinând de la fiecare instructor auto câte 10 dimensiuni comportamentale. Ed. În total de la fiecare psiholog s-au înregistrat în total 150 de dimensiuni comportamentale care au fost şi definite. Ioana Kobori. am considerat interesant să abordăm problematica scalelor de evaluare comportamentale în psihologia muncii şi a transporturilor. dr. cu achiziţionarea de noi operaţii şi deprinderi prin parcurgerea unui program de învăţare pe care-l respectă la data şi ora stabilită cu instructorul. Liliana Alina Gal. Astfel că se impune găsirea unor soluţii prin care această colaborare să se realizeze.E. Psih. fără a acţiona mecanic. derivate din scalele de evaluare. Fiecare psiholog în urma discuţiilor individuale cu instructorii auto au formulat şi definit 10 dimensiuni care se presupun că ar caracteriza un comportament eficient la volan al conducătorului auto. 13 din 13 În ceea ce priveşte al doilea subpunct al acestei lucrări. Participanţii au fost împărţiţi pe grupe. Memorie = Stocarea şi reactualizarea informaţiilor obţinute din cât mai multe surse (instructor. Steluţa Trăscăian. Pitariu. Dimensiunile comportamentale sunt: A. Capacitatea de învăţare dirijată = Asimilarea de noi cunoştinţe (cod rutier. cognitivă. Evaluarea în sine va avea valoare PsihoJurnal RESEARCH numai în măsura în care se vor adopta unele măsuri de intervenţie dupa aflarea profilelor subiecţilor evaluaţi.M.Pag. colaborarea se constituie ca şi o continuitate a procesului de evaluare. Gabriela Rădulescu. univ.All Bucureşti. sensibilizarea şi abilitarea psihologului practician din psihologia transporturilor cu efortul de concepere.1994.transmiterea informaţiilor cu privire la rezultatele evaluării psihologice (a raportului) prin intermediul subiectului către instructor şi şcoala de soferi cu menţiunea că în termen de 7 zile instructorul să contacteze psihologul pentru a stabili o întâlnire între aceste 3 elemente (psiholog instructor . fiind experimentată prima dată în Finlanda pentru evaluarea personalului dintr-o fabrică.S. B. Scopul demersului este conceperea unui instrument de evaluare care să permită evaluarea obiectivă a comportamentului cursantului auto la volan. în final prin discuţiile personale avute cu instructorii auto am selectat şi formulat definiţiile corespunzătoare pentru un număr de 10 dimensiuni.M. acoperind zona de nord-est a ţării. În 20032004 au conceput personal o asemenea scală pentru evaluarea comportamentului directorilor de şcoli. fiecare grupă având rolul său în realizarea fiecărei etape a conceperii scalei. Psih. Obiective: elaborarea. uşurinţa de a ieşi din situaţiile limită şi înregistrarea unui număr mare de puncte la chestionare. scala a fost concepută pentru a evalua activitatea operatorilor chimişti dintr-o întreprindere clujeană.cursant). după caz.) pentru comportamentul cursantului auto (dobândire permis) Coordonator: conf. este o scală de ancore comportamentale.S. Psih. profesorul de legislaţie. C. Dincolo de aceasta impunere forţată poate fi cazul unor alte soluţii pentru a eficientiza procesul de evaluare. Yvonne Tihoi. Etapa I – Etapa discuţiilor individuale – dintre psihologii şi instructorii auto (psihologii fiind participanţii unui workshop de formare) din zonele NV ale ţării. Psih.E. Măsurarea performanţelor umane.M. acceptarea subiectului la evaluarea psihologică numai cu o SOLICITARE din partea şcolii de şoferi în care să fie obligatoriu introduse datele instructorului. Evident că cea mai sigură cale este cea legală. Menţionăm că multe dimensiuni s-au repetat. Această activitate poate fi considerată de instrucţie şi inclusă în programul de instrucţie oferit de şcolile de şoferi. Metodologie: S-a respectat metodologia de concepere a scalelor de evaluare standard mixate. Repere în elaborarea unei Scale de Evaluare Standard Mixată (S. validarea scalei S. Loredana Drobot Psih.

C1 (S+) Pentru a ajunge la o destinaţie poate evoca uşor indicatoarele. de redistribuire a exemplelor la dimensiuni ipotetice. Sarcina a fost de a nota în dreptul fiecărui PsihoJurnal RESEARCH exemplu dimensiunea si tipul de comportament superior. a cinsti. profesorul de legislaţie. politeţe rutieră. mediu şi inferior.Pag. menţionând unele detalii (o clădire viu colorată. uşurinţa de a ieşi din situaţiile limită şi înregistrarea unui număr mare de puncte la chestionare. insistenţă în atingerea scopurilor. Etapa a-III-a – este etapa de retroversie a exemplelor comportamentale. Concluzionăm percepţia spaţială este subsumată memoriei. N. A3 (I-) Cel mai adesea în situaţiile dificile. Stabilitate emoţională = Capacitatea de a-şi păstra calmul indiferent de situaţie. cognitivă. Etapa a-IV-a – se acordă note pentru fiecare dimensiune comportamentală. Alţi 20 instructori (2 psihologi s-au ocupat de realizarea acestei etape) au realizat retroversia exemplelor comportamentale. frecvent la volan. Politeţe rutieră = Atitudinea respectuoasă manifestată pe şosea şi faţă de instructorul auto. Propuneri Am parcurs 3 etape din 5 etape ale elaborării scalei. solicitând informaţii suplimentare atunci când consideră necesar.. exemplele comportamentale au fost cuprinse într-un chestionar fiind listate într-o ordine aleatorie. În total s-au înregistrat pentru cele 10 dimensiuni de la cei 10 instructori 300 de exemple comportamentale de ordin superior. NE. Doritorii. În final se vor elimina exemplele comportamentale care au o abatere standard mai mare decât 1. mediu şi inferior pentru fiecare dimensiune comportamentală obţinută în etapa I. Dimensiunile comportamentale înregistrate până în etapa a-IV-a sunt: inteligenţă tehnică. capacitatea de învăţare dirijată. Instructorii au primit 2 foi: Foaia A cu cele 10 dimensiuni şi Foaia B cu exemplele comportamentale.corelând diferitele situaţii din trafic cu unele imagini (situaţii) întâlnite la rezolvarea chestionarelor. 14 din 14 D. tehnica maşinii şi nu necesită multe explicaţii pentru a pune în practică ce a asimilat. memorie după situaţie. Alţi 20 instructori care au un participant la etapele anterioare vor da note de la 1 la 9 pentru fiecare exemplu comportamental. cu funcţionarea disociată a membrelor superioare si inferioare. Au participat 2 psihologi şi câte 10 instructori. B2 (M0) Asimilează informaţiile necesare (legislaţie. J. F. Conform metodologiei se reţin acele dimensiuni la care au fost realocate peste 80% din exemplele comportamentale generate în faza iniţială. A2 (M0) Uneori corelează comportamentul la volan cu indicaţiile date de instructor. maşină) şi foarte rar pune întrebări instructorului. afectivă. profesor legislaţie. numele unei străzi). perseverenţa. Conduita preventivă = Atitudine de prevenire a evenimentelor rutiere cu consecinţe negative în trafic. alte persoane cu experienţă) şi exercitarea tuturor formelor de memorie senzorială. a stima pe ceilalţi participanţi la trafic. Capacitatea de învăţare dirijată = Asimilarea de noi cunoştinţe (cod rutier. conduita preventivă. memorie. C. fără a acţiona mecanic. - - Până în această etapă scala arată astfel: A. Perseverenţa = Stăruinţă. Capacitatea decizională = Alegerea celei mai adecvate alternative de a acţiona în concordanţă cu situaţia respectivă. motivaţie în asimilarea infornaţiilor referitoare la codul rutier. Avem listele pentru e-mailuri din fiecare zonă a ţării.aşteaptă instrucţiunile instructorului.murit" motorul). Prin urmare din 10 dimensiuni au rămas 9 dimensiuni. B3 (I-) Nu prezintă interes deosebit pentru asimilarea de informaţii (legislaţie. unitară a ansamblului însuşirilor şi structurii obiectelor şi fenomenelor cu care intră în contact şoferul la volan. Percepţie spaţială = Reflectarea directă. C2 (M0) Uneori poate evoca traseul ce urmează a fi parcurs pentru a ajunge la destinaţie. I. ce semnifică comprtamentul superior. Etapa a-V-a – etapa elaborării formei finale a fişei presupune ca fiecare dimensiune comportamentala să aibă trei exemple comportamentale. evită obstacolele ce le poate întâlni şi asociază zonele din oraş cu anumite repere personale (ex. În urma analizei personale cu alţi 2 instructori am selectat pentru fiecare dimensiune acele exemple comportamentale pe care le-am considerat a fi cele mai potrivite. în condiţiile unui trafic aglomerat. Din analiza răspunsurilor s-a constatat că dimensiunea E percepţia spaţială nu a obţinut o realocare de 80% a exemplelor comportamentale. capacitatea decizională. Conform tehnicii de proiectare. Centrul ţării (din fiecare zonă. maşină etc. 3 psihologi care să discute cu cel puţin 3 instructori auto. mediu şi inferior. vor primi listele cu exemplele comportamentale prin e-mail.) în ritmul său propriu şi personal. rar identifică situaţiile din trafic cu unele imagini din chestionarele propuse spre rezolvare. SE. Memorie = Stocarea şi reactualizarea informaţiilor obţinute din cât mai multe surse (instructor. tenacitate. . instructorii să acorde note de la 1 la 9 pentru fiecare exemplu.zona în care i-a . selectaţi de cei 2 psihologi.maşină). B. a trata cu respect. B1 (S+) Prezintă interes. Etapa a-II-a – este etapa în care se generează exemplele comportamentale de tip superior. Propunem ca validarea pe teren a fişei să o realizăm cu ajutorul a cât mai multor psihologi. cu achiziţionarea de noi operaţii şi deprinderi prin parcurgerea unui program de invăţare pe care-l respectă la data şi ora stabilită cu instructorul. exemplele comportamentale au fost realocate la dimensiunea C memorie. fără a-şi dezorganiza conduita la volan. În continuare etapele a-IV-a şi a-V-a urmează să se realizeze. Concluzii. Deprinderi motorii = Invăţarea corectă a mişcărilor. mediu şi inferior. Notele vor fi date tot de instructori (dar alţii). disponibilitate pentru exerciţii şi capacitatea de a efectua mişcări fine şi precise.5. A1 (S+) Încă de la primele ore de conducere. Inteligenţă tehnică = Aptitudinea de a analiza ceea ce i se spune. G. stabilitate emoţională Avem nevoie de cel puţin 3 psihologi din zona S. E. H. deprinderi motorii. verbalizează dar mai ales pune în practică sugestiile şi indicaţiile instructorului în intersecţiile aglomerate.

Politeţe rutieră = Atitudinea respectuoasă manifestată pe şosea şi faţă de instructorul auto. disponibilitate pentru exerciţii şi capacitatea de a efectua mişcări fine şi precise.. fără a-şi dezorganiza conduita la volan. cu apăsarea corectă a pedalei de frână (nu acceleraţia). Deprinderi motorii = Invăţarea corectă a mişcărilor. nu apasă corespunzător pedalele ambreajului şi frânei. Conduita preventivă = Atitudine de prevenire a evenimentelor rutiere cu consecinţe negative în trafic. Stabilitate emoţională = Capacitatea de a-şi păstra calmul indiferent de situaţie. păstrează distanţa regulamentară. cu funcţionarea disociată a membrelor superioare si inferioare.stăpân" pe volan. Perseverenţa = Stăruinţă. I2 (M0) Uneori cursantul se dezorganizează motor dar îşi revine repede fiind . 15 din 15 C3 (I-) Adesea are nevoie de multe trasee pentru a ajunge la destinaţia menţionată. G1 (S+) Cursantul menţionează adesea consecinţele negative ale riscului la volan. totul îi este mai mult decât accesibil (decretul. nu blochează alte maşinii din parcare. F2 (M0) Chiar dacă anticipează un eventual eşec la examenul auto. F. din proprie iniţiativă sarcini de la instructor şi anulează orice program pentru a putea participa la orele de legislaţie ori de condus.a trata cu respect. D1 (S+) În faţa unui pericol reacţionează adecvat. anticipând posibile consecinţe ale unui comportament negativ al altor conducători imprudenţi. manifestând concordanţă între apăsarea ambreajului şi a frânei (la semafor. trecere de pietoni). E (M0) Manifestă uneori un comportament ezitant în angajarea unei depăşiri dar nici nu opreşte brusc dacă maşina din spate nu este la limita de siguranţă. E (S+) De fiecare dată când se angajează intr-o depăşire nu se răzgândeşte şi nu aşteaptă mereu comanda instructorului pentru acea activitate. nu se angajează în depăşiri nepermise. este atent la schimbarea luminilor pe timp de noapte. Capacitatea decizională = Alegerea celei mai adecvate alternative de a acţiona în concordanţă cu situaţia respectivă. trivial şi veşnic nemulţumit de comportamentul la volan al colegilor din trafic. I. PsihoJurnal RESEARCH E (I-) Cel mai adesea cursantul nu se angajează în depăşiri. nu asociază zonele cu unele repere personale). bruscând cutia de viteze. J3 (I-) Majoritatea orelor de conducere şi de legislaţie sunt prilejuri de descărcari emoţionale. nu este agresiv în limbaj. repetând frecvent aceleaşi greşeli (nu evită gropile. cere singur.Pag. teamă. aproxima pericole posibile din trafic dar mai manifestă tendinţa de a depăşi viteza în zone aglomerate. F1 (S+) Cursantul manifestă interes pentru îmbunătăţirea comportamentului la volan. se constată o perioadă de latenţă între coordonarea membrelor superioare şi inferioare dar cel mai adesea se redresează repede în faţa unui pericol. I1 (S+) Cursantul nu manifestă anxietate. E. G. F3 (I-) Cursantul este indiferent dacă va obţine sau nu permisul auto şi adesea invocă schimbări de ultim moment (amânări) ale orelor de condus sau de legislaţie. H2 (M0) Chiar dacă uneori cursantul manifestă agitaţie la volan. ia mâinile de pe volan. tenacitate. având tendinţa de a claxona pe alţi participanţi la trafic. H3 (I-) Cursantul este agresiv. . insistenţă în atingerea scopurilor. D. recunoaşte necesitatea unui respect pe şosea. a cinsti. cursantul menţionează permanent dorinţa sa de a dobândi permisul auto. mâna stângă rămânând în permanenţă pe volan. G2 (M0) Adesea cursantul are capacitatea de a aprecia. aşteaptă tot timpul comanda instructorului său şi dacă se angajează intr-o depăşire frecvent revine înapoi pe banda de pe care a plecat. nu plânge atunci când instructorul oferă feedback la manifestările sale din trafic. pentru cursant indiferent de atitudinea. D2 (M0) Uneori. D3 (I-) Foarte frecvent în faţa unui pericol se dezorganizează motor. a stima pe ceilalţi participanţi la trafic. respectă limitele de viteză. nu recunoaşte unele strazi. condusul). H1 (S+) Conduita cursantului este deosebită: nu claxonează pe alţi participanţi la trafic. riscul la volan constituie singura raţiune de a conduce H. ţinând seama de sugestiile instructorului. G3 (I-) Cursantul se supraapreciază.

1975). înregistrând un indice de validitate concurentă ridicat şi puternic semnificativ cu testul matricelor progresive standard al lui Raven. Adaptarea unor probe pentru estimarea nivelului intelectual şi a aptitudinilor speciale solicitate pentru posturile din siguranţa navigatiei şi valoarea lor în selecţia psihologică au constituit. Comparaţia dintre cele două loturi s-a efectuat cu ajutorul unui test de inteligenţă generală. studiul calităţilor psihometrice şi etalonarea lor pe navigatori au constituit tema unor studii şi comunicări importante pentru activitatea de selecţie psihologică (PRICOP. Zlate (2004) considera că teoria lui Holland are aceleaşi valenţe explicative şi în legatură cu orientarea cursului carierei. Chestionarul de reactivitate şi dinamică emoţională elaborat de M. constituind astfel un bun predictor al nivelului adaptării la cerinţele psihologice ale posturilor din domeniul siguranţei navigaţiei maritime (PRICOP. dr. 2006. Prin utilizarea sa în examenul psihologic al navigatorilor s-au identificat corelaţii ridicate şi putemic semnificative cu o serie de probe de aptitudini tehnice (cu proba de Transmisie a mişcării a lui Galifret. 1988. Holland porneşte de la rolul deosebit pe care îl deţine personalitatea pe tot traseul vieţii umane şi în toate tipurile de activităţi. în construcţia căruia s-a pus accentul pe capacitatea de surprindere a aspectului dinamic al inteligenţei. 16 din 16 PsihoJurnal RESEARCH Diferenţe psihologice între ofiţerii aspiranţi şi ofiţerii brevetaţi din marina comercială Psih. susţinând că este "chiar mai specifică acestui domeniu decât celui al alegerii carierei" şi că "dacă o persoană şi-a ales iniţial o profesiune care nu corespunde pattern-ului său de personalitate. privind experienţa subiectivă a timpului. cu Testul de intuiţie tehnică a lui Zahimic). Inventarul de Personalitate NEO PIR este o măsurare precisă a cinci domenii principale ale personalităţii şi a faţetelor care definesc fiecare domeniu (COSTA si McCRAE. mai devreme sau mai târziu. . Berger). coeficientul de variabilitate. de asemenea. Există.este o probă neverbală colectivă pentru măsurarea inteligenţei generale. În teoria sa asupra personalităţii vocaţionale. 1992). 2004). Cattell. Testul de interese Holland. MARTIN. Importanţa investigaţiilor de personalitate în examenul psihologic al navigatorilor. pe de altă parte. fiind utilizat în predicţia performanţelor.B. M. are o mare sferă de aplicabilitate. ROBU. pe de o parte. Nicolae Pricop. Testul Bonnardel 53 (PITARIU. convenţional) şi şase medii ocupaţionale corespunzatoare lor. Chestionarul T. NEO PI-R operaţionalizează un model conceptual ce reiterează decenii de cercetări şi analize factoriale asupra structurii personalităţii. Teoria personalităţii vocaţionale a fost formulată pentru a explica mai ales în alegerea carierei. abaterea standard. deşi aceste corelaţii erau relativ modeste. implicaţiile psihosociale şi efectele asupra calităţii activităţii acestora au constituit subiectul unei investigaţii notabile privind sindromul nevrotic al curselor lungi (Sintion şi Sintion. şase tipuri de personalităţi vocationale (realist. aşa cum se va vedea şi din rezultatele investigaţiei noastre. puternic saturată în factorul "g". Au fost calculaţi următorii indici statistici: media aritmetică. 2006). mediana. investigativ. a Testului de interese profesionale al lui Holland şi a Inventarului de personalitate NEO PI-R (COSTA şi McCRAE. să se orienteze spre acea profesiune aflată în acord cu trăsăturile de personalitate". 1975). Gabriela Parfene Rezultatele mai puţin satisfăcătoare obţinute de studenţii anului II ai institutelor de învăţământ superior naval cu prilejul susţinerii examenului psihologic pentru dobândirea brevetului de ofiţer aspirant. şi succesul profesional sau stabilitatea în muncă. social. poate avea consecinţe nefavorabile atât asupra rezultatelor examenului psihologic. deci în selecţia profesională (Zlate. deţinând funcţii importante în siguranţa navigaţiei (N = 232 subiecţi). Specificul adaptării psihice a marinarilor la condiţiile voiajelor lungi. psih. cu vechimea profesională între 5 şi 20 de ani. adaptarea unor probe psihologice pentru evaluarea personalităţii lor (Inventarul de personalitate 16 PF al lui R. întreprinzator. o serie de cercetări evidenţiind existenţa unor corelaţii între congruenţa personală şi mediul ocupaţional. modul şi coeficientul de asimetrie. având o mare congruenţă cu cele mai eficiente scări de personalitate. Chestionarul Caracterologic al lui G. cu efecte asupra adaptării profesionale ulterioare. precum şi relatările persoanelor care au răspunderea formării profesionale a acestor tineri la bordul navelor. 1988). Elementele ce ţin de fidelitatea. considerând că personalitatea se exprimă cel mai bine prin profesiunea exercitată. candidaţi la promovarea examenului pentru funcţiile de ofiţeri aspiranţi (N = 460 subiecţi) şi un lot de ofiţeri ambarcaţi pe navele comerciale. Generalitatea modelului BIG FIVE este demonstrată de o multitudine de suporturi. ea va fi nevoită. Testul Bonnardel 53 . tema unor importante studii realizate in cadrul Laboratorului de psihologie navala (PRICOP.Pag. Teoria lui Holland a stârnit interesul major al reprezentanţilor Big Five-ului. afirma Holland. 1987). are nu numai o valoare metodologică ci şi una practică. cât şi în pregatirea lor academică. 1988).E. 1990). artistic. datorat faptului că multe profesiuni sunt condiţionate în practicarea lor de "exercitarea unui dinamism intelectual prezent în rezolvarea problemelor cotidiene" (PITARIU. 1992). ne-au determinat să formulăm ipoteza potrivit căreia admiterea în învăţământul superior făra susţinerea unui examen de selecţie.Q. Cercetarea s-a efectuat pe două loturi: un lot de studenţi din anul al doilea. de stabilitatea şi de validitatea de construct ale scalelor sunt prezentate în detaliu şi in lucrări şi studii româneşti (MINULESCU. 2006. cu Testul figurilor lui Rybakoff. Golu.

energici. Estimarea diferenţelor dintre subiecţii celor două loturi s-a efectuat cu proba medianei. mai mică decat în cazul ofiţerilor brevetaţi (r = 0. pentru eliminarea distorsiunilor generate de caracterul neparametric al datelor. evidenţiază o dispersie mai mare a rezultatelor la ambele loturi.001). se simt capabili să se controleze mai bine in siţuatiile dificile (X2 = 63. p = 0. p = 0. p = 0.254. Deschiderea În ansamblu. mai destinse (X2 = 8. reţinându-le îndeosebi pe acelea între scalele NEO PI-R şi tipurile de interese.322).001). cei brevetaţi apreciază mai mult compania celorlalţi. Extraversiunea La scala extraversiune în ansamblu nu sau înregistrat diferenţe semnificative (X2 = 0. prezenţi îndeosebi la variabilele. sunt persoane mai bine pregătite pentru a înfrunta viaţa (X2 = 21.29.00). Faţetele nevrotismului relevă faptul că ofiţerii brevetaţi sunt persoane mai calme. au aspiraţii mai înalte şi muncesc mai mult pentru a-şi atinge scopurile (X2 = 7. Rezultatele investigaţiei confirmă ipoteza unor diferenţe puternic semnificative între cele două loturi. p = 0. p = 0. La ofiţerii aspiranţi nu s-au înregistrat corelaţii semnificative ale scalelor Nevrotism şi Constiinciozitate cu nici unul dintre tipurile de interese ale lui Holland. p = 0.73. au o mai mare "voinţă de reuşită" (X2 = 54.005).386. sunt mai puţin impulsivi (X2 = 11. La ofiţerii brevetaţi s-au înregistrat două corelaţii semnificative între scala nevrotismului şi tipul realist (r = -0. Ofiţerii aspiranţi înregistrează trei corelaţii semnificative şi mai ridicate între scala deschiderii spre experienţe şi interesul investigativ (r = 0. mai capabili să facă faţă situaţiilor stresante (X2 = 57.00). p = 0. au capacitatea de a se motiva mai bine pentru a duce la bun sfârşit ceea ce au de făcut (X2 = 35. La scala conştiinciozitate ofiţerii brevetaţi au înregistrat o singură corelaţie semnificativă. cât şi pentru rezultatele obţinute cu inventarul NEO PI-R.001) şi între aceeaşi scală şi interesul social (r = -0. p = 0. p PsihoJurnal RESEARCH =0 .39.362.00).005).00).001) şi cu tipul social (r = 0.00). sunt mai puţin perturbaţi de situaţiile sociale jenante (X2 = 8. cu interesul antreprenorial (r = 0.89. p = 0. De asemenea.212. p = 0. p = 0. îşi îndeplinesc cu mai mare scrupulozitate datoriile morale (X2 = 36.262.005). interesul social (X2 =10. şi un interes antreprenorial ridicat (r = 0. mai activă iar ofiţerii brevetaţi prefera mai mult sa se rezume la realitate (X2 =11. deşi faţetele prezintă diferenţe importante. p = 0. p = 0. Variabilitatea prea mare.000). apar diferenţe semnificative la majoritatea scalelor şi a faţetelor aferente. p = 0. Domeniul intereselor investigat cu inventarul lui Holland. p = 0.001). Ofiţerii brevetaţi cu cote ridicate la scala extraversiunii au un interes social înalt (r = 0.69.00). p = 0. p = 0.57.001). Constiinciozitatea Ofiţerii brevetaţi sunt mai constiincioşi.86.00).88. au rareori predispoziţii spre culpabilizare şi tristeţe (X2 = 10.36. mai altruiste. interesul artistic (X2 = 7. în timp ce studenţii aspiranţi au o imaginaţie mai vie. Aspirantii apreciaza mai mult arta si frumusetea (X2 = 12. mai sincere (X2 = 8. mai bine organizate şi ordonate (X2 = 37.001). p = 0.001). sunt mai amabili (x2 = 24.001). Ofiţerii brevetaţi sunt net superior studenţilor la testul de inteligenţă generală (X2 = 47. tolerează mai uşor frustraţiile şi rezistă mai uşor la tentaţii. Analiza coeficienţilor de asimetrie relevă valori mai mari pentru domeniul intereselor. p=0. Deschiderea spre experienţă corelează semnificativ dar cu o cotă scăzută. Ofiţerii brevetaţi pun mai mult în discuţie valorile sociale.00).001).78. p = 0. p = 0. p = 0.000).160. deschiderea ridicată spre experienţe corelează puternic semnificativ cu interesul social (r = 0. . cu interesul realist.Pag. La personalitate.61. cu valoare mică (r = 0. religioase (X2 = 24.005). proba medianei (RADU. p = 0. o probă pentru date neparametrice. p = 0. p = 0. mai curioşi şi interesaţi de ceea ce se întamplă în universul lor intern şi extern (X2 = 3. Ofiţerii aspiranţi sunt persoane mai călduroase.00).97. p=0.700.005). resimt mai mult nevoia imperioasă de animaţie şi stimulare. interesul investigativ (X2 = 9. sunt mai prudenţi.13. p = 0. p = 0.328. sunt mai dominanţi. Agreabilitatea Ofiţerii brevetaţi sunt în ansamblu persoane mai agreabile.95.005).005). p = 0.485. Analiza corelaţiilor dintre scalele NEO PI-R şi tipurile de interes Au fost calculate câte 882 de corelaţii pentru fiecare lot. au o dorinţă mai ridicată de a încerca activităţi diferite (X2 = 23.303. acestea semnificând dificultăţile adaptării persoanelor cu note ridicate ale nevrotismului la cerinţele activităţilor cu caracter fizic şi social. p = 0. cu interesul artistic (r = 0. p = 0. cu valori mai ridicate în lotul ofiţerilor brevetaţi.66.78.56. p = 0. p = 0.99. p = 0. sunt persoane mai deschise.001). mai calculaţi (X2 = 20.001). ofiţerii brevetaţi sunt mai "deschişi".253. 17 din 17 Analiza valorilor coeficienţilor de variabilitate calculaţi pentru cele două loturi evidenţiază reprezentativitatea mediilor înregistrate şi omogenitatea celor două loturi pentru domeniul cognitiv (estimat cu testul Bonnardel 53). iar agreabilitatea este înalt compatibilă cu tipul realist (r = 0.54.55.005).22. p = 0.60.01). Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative la interesul antreprenorial. artistic.83. sunt mai capabili să-şi apere propriile interese (X2 = 3.interes ne-au determinat să folosim o metodă adecvată de efectuare a comparaţiei dintre cele două loturi. Menţionăm totuşi o corelaţie pozitivă mai ridicată între scala extraversiunii şi interesul antreprenorial şi corelaţiile semnificative dar cu valori mai mici ale aceleiaşi scale cu interesele investigativ. depăşind la multe din atributele studiate valoarea de 35% cât şi coeficienţii ridicaţi de asimetrie.01). politice.00).65.162. Ei au mai dezvoltat interesul realist (X2 = 21.00) cu interesul social. p = 0. social şi conventional.00). mai calmi. Nevrotismul Ofiţerii brevetaţi sunt mai stabili pe plan emoţional.23.317.00). Ei au tendinţa de a gândi că ceilalţi sunt oneşti şi bine intenţionaţi (X2 = 60.00).34. îndeosebi la lotul studenţilor aspiranţi. p = 0. P = 0.52. p = 0.001) şi interesul convenţional (X2 = 7. 1993).000).

Dr.ro .ro Asociaţia Psihologilor din Muncă. manifestând imaginaţie activă.aptms.net www.NET PERSPECTIVE ÎN PSIHOLOGIA MUNCII. cu interesele realist. 18 din 18 Agreabilitatea a înregistrat trei corelaţii semnificative dar cu valoare scăzută. TRANSPORTURILOR ŞI SERVICIILOR ISSN 2066-8740 COLEGIUL DE REDACŢIE: Horia Pitariu . deschidere estetică. investigativ şi chiar artistic (nu s-au înregistrat diferenţe la interesul antreprenorial). ofiţerii brevetaţi sunt mai echilibraţi emoţional.Pag. sunt mai capabili să facă faţă situaţiilor stresante . au tendinţa de a reflecta mai mult înainte de a acţiona. preîntâmpinând astfel situaţiile de insatisfacţii sau eşec profesional. şi anume. existenţa unor diferenţe puternic semnificative între cele două categorii de populaţii. sunt mai bine organizaţi. Interpretarea datelor investigatiei prin studiul indicilor statistici de start. sunt mai dispuşi decât studenţii să-i ajute pe alţii. La ofiţerii aspiranţi nu s-au înregistrat corelaţii semnificative între scala conştiinciozitate cu nici unul dintre tipurile de interese al lui Holland. PsihoJurnal APTMS. Ofiţerii brevetaţi sunt net superior studentilor în privinţa nivelului capacităţii cognitive generale. curiozitate intelectuală şi independenţă judecăţii. Mihai Ciucă nr. confirmă ipoteza investigaţiei şi impun necesitatea organizării examenului de selecţie psihologică înainte de admiterea în Învăţământul superior. Concluziile desprinse din această comparaţie. manifestă preferinţă mai mare pentru varietate. au o mai mare capacitate de a se motiva pentru a duce la bun sfârşit ceea ce au de facut.aptms. au dezvoltate mai puternic interesele realist.coordonator Steluţa Trăscăian Remus Dogaru Mihaela Craif Cătălin Gherasim Adrian Ţanacli Alexandru Găianu DESIGN ŞI DTP: Alexandru Găianu ADRESA: Str. mai multă atenţie acordată principiilor susţinute. sunt mai interesaţi de tot ceea ce se întâmplă în universul lor interior şi exterior. 15 Bucureşti. muncesc mai mult pentru a-şi atinge scopurile. investigativ si social. PsihoJurnal RESEARCH În personalitate apar diferenţe puternic semnificative la majoritatea scalelor şi a faţetelor aferente ale inventarului NEO PI-R. îşi îndeplinesc riguros datoriile morale. prin estimarea diferentelor dintre cele doua loturi si prin analiza corelatiilor dintre variabilele investigate confirma ipoteza unor diferente puternic semnificative dintre cele doua loturi. se simt mai bine pregătiţi de a înfrunta viaţa. Ei sunt persoane mai agreabile şi altruiste. Transporturi şi Servicii Vizitaţi pagina web a APTMS www. sunt mai conştiincioşi. sector 5 E-MAIL: psihojurnal@aptms. Rezumând.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful