Romanul "Povara bunatatii noastre", în doua volume, este redactat la Chisinau si la Moscova în anii 1961,1967 si 1984.

Apare în mai multe variante, cea mai completa fiind varianta Editurii Minerva, editata în 1992, cu prefata semnata de criticul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Asemeni altor scriei ale sale, cu deosebire "Clopotnita" si "Biserica alba", romanul "Povara bunatatii noastre" este o carte a locului, care consacra un topos miraculos în constiinta universalitatii. Perspectiva acestei predestinari este afirmata programatic de autor într-un interviu din 1981 ,unde spune: "cel mai greu lucru în arta: a porni de la un petec de cer concret, cunoscut tie, si apoi a vedea cerul în întregime". Idealul de a legitima "ceea ce ai mai sfânt", îl conduce la poemul întoarcerii si regasirii esentiale în spatiul copilariei, al marilor traditii istorice nationale. Pentru Ion Druta acest spatiu este Câmpia Sorocii, leganata de dealurile alunecând printre padurile Basarabiei lui Stefan cel Mare, din apele Nistrului pâna în apele Prutului. Ridicat la valoarea unui spatiu sacru, potrivit definitiei lui Mihai Cimpoi, acest univers de vitalitate are în centru câteva simboluri energice ale locului: biserica alba de pe deal, veghind la rascrucea vânturilor apele Nistrului, prin vremile "mâncate de gargarita rautatii", clopotnita de pe vremea lui Stefan cel Mare si Sfânt - adevarat altar al rezistentei neamului, iar pentru cazul romanului "Povara bunatatii noastre" - o vatra de sat, care are mai degraba aspectul unui leagan imemorial, decât o identitate istorica absoluta. Satul "Ciutura" este plasat undeva, în apropiere de o asezare mai mare - oraselul "Pamânturi", de care este legat printr-o cararuta batuta cu pasul taranilor de veacuri, taiata cu gard de sârma ghimpata de stapânul pravoslavnic rus de la începutul veacului, veghiata de jandarmul regal român, care se amesteca cu obiceiurile locului si este suspendat, în cele din urma sfârtecata cu tractoarele colhoznice, dar niciodata spulberata din memoria taranilor, care o refac necontenit, cu o îndaratnicie la fel de sugestiva cum este si numele satului, ca o moara a vremilor învalmasite. Perceptia acestui spatiu este trasata în câteva graniti istorice vagi: delamarearevolutieruseasca.prinrazboiul mondial care-i surprinde pe moldoveni în situatia de gubernie, ca cea mai de vest gubernie a Imperiului tarist, din care trec la statutul de stat independent, ca sa sfârseasca razboiul ca provincie, ca cea mai de est provincie a României. Câteva repere istorice tot atât de vagi (prezenta învatatorului Micu Miculescu din România, învatarea imnului despre un rege iubitor si aparator de tara) trec povestirea prin spatiul istoriei europene dintre cele doua razboaie mondiale, pentru ca drama Pactului Ribbentrop-Molotov sa-l surprinda pe eroul romanului pe podul dintre Iasi si Ungheni, cu spatele la granicerul român si cu fata la granicerul rus, ca urmare a obligatiei, decurse din Pact, ca toti ostasii moldoveni din armata româna sa fie predati armatei sovietice. Limita cea mai apropiata a timpului narativ este trasata în anii marilor mutatii colhoznice, când prietenii din copilarie, tractoristul din Ciutura si rivalul pribegit în România se întâlnesc la culesul rasaritei, se omenesc frateste cu saracia care este si fumeaza împreuna mahorca amara din punga de piele. Timpul psihologic al naratiunii condenseaza asemenea referinte istorizate în ordinul estetic al povestirii. Romanul începe într-o iarna grea, cu fulgii mascati ca un potop de ninsoare, cu casele si gradinile troienite, cu haitele de lupi adulmecând pasul drumetului peste câmp, dând târcoale gospodariilor de sub fuioarele de fum. Sfârsitul romanului readuce câmpurile sub depozitele de zapada, într-o ninsoare de Craciun si într-un alb imaculat, ca cel de la început, cufundat într-un imperiu al linistii desavârsite. Dimensiunea transistorica a spatiului este tradusa si în retorica textului. Compozitia frazei, cu virtuti

cateaua legendara a pamântului. de la arhaismele pline de miez. cu identitate estetica particulara.aceeasi cautatura. are s-o traga pâna la urma. trage si lupul. pâna la formele gnomice ale expresiei. Descrierea cadrului si a personajelor este proiectata din acelasi unghi usor disimulat. Ea apare spalata de nervozitati si angoase. iar gospodarul îl prinde zdravan de coada si trage: trage el. pâna aproape de sprâncene". Grigore o coboara pe frunte. dar si lupul ce intra la prada în casa omului cu spatele înainte. cu vorba înflorita. Maniera aceasta de evocare. fiara cea buna. un titlu de capitol se numeste Mituire. antreneaza romanul lui Ion Druta spre categoriile prozei poetice. Ion Druta practica o limba de mare bogatie. cu virtuti exemplare în realitatea scrisului românesc de azi. în regimul estetic al imaginii. In acest spatiu al povestirii. dar toti eroii romanului sunt poeti în felul lor. Singurul lucru care-i desparte este felul cum îsi purtau ei palariile: Niculae abia o prinde pe ceafa. imposibil de dislocat. daca n-o lauzi din când în când. fara a clatina structurile spiritualitatii: temeinice. pâna ce coada se disloca din radacina. cu întorsaturile ei neasteptate. javrele sunt pâclisite. Onache Carabus. ce se asemanau între ele: aceleasi usi. altul Seminte de voie buna. care plecau de acasa "sa mai petreaca. omului. nu de a le descrie. nu mai creste". ca un fagure de miere. foarte bine reprezentata mai ales la scriitorii din Moldova de dincolo si de dincoace de Prut. Ciutura este "o adunatura de oameni buni si rai". la un regim crepuscular. în frumusetea spunerii si în farmecul graiului. In acest cadru întâmplarea este decupata din fluxul real si trecuta într-un registru al imaginarului. De la înaltimea acestei filosofii este construita natura . o povara a romanului însusi. ajungând sa fie. la rusismele de nedigerat. într-o limba poetica distincta. în care ecourile istoriei patrund cu dificultate. îndaratnice. Dominte Secara este "un razes zdravan cât un munte si smecher cât patru vulpi prinse coada la coada". Textul câstiga o însufletire de povestitor hâtru. Afara. Haitele de lupi naimite în calea matusii plecate în padure dupa vreascuri sau în calea nuielusenilor aburiti de parfumul vinului sunt înblânzite de duhul povestii.simfonice neîndoielnice. Un studiu calificat al vocabularului. vremea pare molosag (moina). "Doua casute înghesuite într-o ograda. care le scoate în fata o vietate nemaivazuta. de la formele populare ale sintaxei. sa cumpere ori sa vânda. spune autorul. nu este documentata ci povestita. stinge conflictele si dilueaza densitatea. dar si maniera de a evoca întâmplarile. Scoasa de sub regulile jocului tensional. daca scris îi este s-o traga. în aspectele sale variate. unde Ion Druta se îndeparteaza de Dostoievschi si de Rebreanu dar se contopeste cu Ion Creanga si cu Mihail Sadoveanu. figura centrala a romanului traieste într-un univers compact mitologic. aceeasi vorba. elimina experientele raului. dar principalul e ca se duceau sa se mai laude si ei un pic. cu accent pe povara bunatatii sufletesti. Cât se risipeste în fluxul narativ prin asemenea procedee metaforice se recupereaza în bogatia expresiei. seara oamenii spun ocinasul (Tatal nostru). Seamana între ei si stapânii caselor: acelasi umblet. pe "Marele Aparator al Câmpiei". în acelasi regim al imaginii este evocata Molda. personajele au mai degraba o identitate simbolica. este evocata dupa regulile povestii. sa-si mai sporeasca neamurile. traditionalizate. n-are încotro. ivita în ajutorul bietului om ajuns la ananghie. si adera la un regim auroral. aceleasi ferestre. Nu numai matusa sparieta de lupi este aici poeta (autorul spune "matusa este poeta si ea"). cu puternice virtuti orale. pentru ca altminteri nici iarba. atât de bine evidentiata într-o anumita etapa a prozei rusesti si ucrainiene din epoca. regiunea imaginii nu mai este nici diurna si nici nocturna. ci de a le povesti. care este proprie autorului si este o categorie estetica a prozei românesti. devine neutra în raport cu miscarile psihologice. fara ca naratiunea sa se miste dupa regulile autenticitatii.

împovarat de propria sa bunatate". cu deosebire ginerelui sau. dar nici mai putin n-a vrut sa aiba".disimulatorie a personajului central. CARACTERIZAREA PERSONAJELOR Onache C r bu Ocup locul principal în oper . ramas în câmpia Sorocii dintr-o "mare limpede si blânda".La începutul operei el este considerat un nebun care vrea s împart satul în doua par i. ba se întoarce din armata sovietica sergent. Aceasta natura disimulatorie. In opinia ciuturenilor a fost Ämiruit Ä de Dumnezeu. Înainte de moarte b trînul nu în elege de ce s-a schimbat str vechea rela ie dintre popor i p mînt. eroul romanului aduce în constiinta literara mesajul unei personalitati imposibil de sfarâmat prin morile timpului istoric vremuitor si vremelnic.Era un om norocos.Personaj exponen ial al c rui destin simbolizeaz soarta unui întreg sat.bra ele lui au fost cele mai c utatea printre Ciutureni. prin care "nici mai mult nu a avut. Mircea. dupa un model aplicat si celorlalte personaje..Dar totu i î i atinge scopul de a i construi cas pe deal cu gîndul ca consatenii î i vor cere iertare i-i vor urma calea.al omului car întruchipeaz în timp i în spa iu concep ia i destinul poporului nostru. traduce drama omului situat de istorie între lumea ruseasca si lumea europeana. . aparata de profunzimea filosofiei sale existentiale. Privit în profunzime Onache are rela ii cu Sacrul. ce va fi fost aici cu mii si mii de ani în urma si care va dainui în eternitate. în mit "Povestit" de lautarii satului pentru numele sau de domnitor si pentru ca ba se întoarce din armata româna caporal. harnic.Înainte de moarte b trînul Äaude´clopote a treizeci de biserici i îsi aminte te de nun ile la care fusese.bagloslovit sa aib noroc. La prima vedere este un ran obi nuit. el este purtatorul unui "suflet blând. drama pe care omul o depaseste în universul spiritual.vesel avînd darul de a povesti frumosul legat de comunitatea satului s u.era mindru cînd era rugat sau satul cereau sfaturi de la el.Onache C r bu realizeaz imaginea generalizat a omului din spatiul mioritic. alta decât disimularea morometiana. de un tip aparte.

.pe urm .ceea ce ne arat ca rela iile mui Onache cu Mircea sunt de alt natur .La un moment dat între Nu a i tat l ei apare o r ceal din cauza neîn elegerilor dintre socru i ginere.Este un personaj sentimental c s torit cu Mircea Moraru.edificat de popor de-a lungul secolelor în existen a sa spiritual . La fel refuz s vad Äfata´ esen ial a socrului s u.ca un destin era barbatul ideal pentru Nu a. Nu a Nu a de ine locul de baz în oper . Mircea Moraru Mircea Moraru reprezint o parte din Ciutur .El refuz spa iul sacru Äcostruindu-si´ cas în vale.devenind un înstr inat. Dup caracterizarea autorului.pe care îl aduce la condi ia sl biciunii umane.. Nu a va realiza cu perseveren menirea femeii pe p mînt. Moraru face parte din genera ia celor care i-au Älasat semanaturile´ neculese.Este voca ia noble ei i a frumuse ei..El este exponentul luptei intre statornicie i degradearea spiritual prin care a trecut satul în anii de dup r zboi.2. Dup p rerea mea Mircea era el mai harnic el mai bun ginere.adica un l sat sacru s se piard .Nu a este o fat plin de via . Nuta poart o venera ie constant care la baz st ordinea familiei.Intrat în vîrtejul schimb rilor sociale.´ Nu a este un chip monumental. 3..care pastreaz demnitatea familiei.ginga .avînd curajul i în elepciunea s i zic ritualic lui Mircea:´cînt amu cît i-i a cînta.st tea ca un munte.Mircea suporta robia fierului i apoi robia politicului.cu care tr ie te toat via a.cine tie.o anumit tendin din via a ei.

. Oamenii din acest sat erau mncitori. ocupa ia de baz fiind p mîntul care le oferea hrana de toate zilele.care stau gr m joar .Ciutura este un sat cu multe case învechite. Satul Ciutura Satul ciutura este locul unde se petrec evenimentele din oper .4. de r ze ti.acoperite cu paie i stuf sem nînd toate una cu altaEra un sat frumos i vrednic sa poarte acest nume doarece ciutura semnific ve nicia de la ara.Satul era vesel i plin de voie bun . . se afla la încheietura a dou dealuri:dealul mic si dealul mare. Satul era vechi. Casele sunt facute din lut i v ruite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful