1.

Matricele Progresive Raven
1.1. Considera ii generale
Matricele progresive Raven formează o probă perceptivă neverbală utilizată pentru examinarea inteligen ei generale. Cercetările factoriale arată că anumite func ii mintale sunt în strânsă legătură cu inteligen a generală, adică sunt foarte “saturate” în inteligen ă. Prin “măsurarea” performan elor unor astfel de func ii puternic saturate în inteligen ă, se poate determina nivelul inteligen ei generale, adică se pot construi teste de inteligen ă, care să nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci să cuprindă probe omogene. Testul “Matricelor Progresive Standard” (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D şi E, elaborat în 1938 de J.C. Raven în colaborare cu L.S. Penrose, revizuit în 1947 şi 1956, este un test omogen de inteligen ă generală. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D şi E) sunt construite astfel încât să “acopere” nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilită ilor mintale şi să fie aplicabile la toate vârstele (copii, adul i, bătrâni), indiferent de nivelul de şcolarizare, na ionalitate sau condi ie fizică. În 1947 J.C. Raven construieşte “Matricele Progresive Colorate” (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B), publicate în 1949, revizuite în 1956, destinate examinării inteligen ei generale a copiilor (între 5 ani şi jumătate şi 11 ani) şi bătrânilor (între 65 şi 85 de ani).

2

În practica examinării inteligen ei generale a apărut însă necesitatea elaborării unui test fidel şi sensibil de eficien ă mintală, aplicabil la persoanele cu capacită i intelectuale bune şi foarte bune, în vederea stabilirii diferen elor interindividuale între persoane cu aptitudini superioare. Testul “Matricele Progresive Avansate” (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de către Raven (1941-1943, revizuit în colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii în 1947 şi numai seria a II-a în 1962), serveşte acestui scop practic şi poate fi aplicat începând de la vârsta de 11 ani.

1.2. No iunea de inteligen ă generală (factorul “g”)
Inteligen a generală, sugerată de către F. Galton (1869), măsurată şi teoretizată pentru prima dată în 1904 de către Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestată de L.L. Thurstone (1938) care în urma identificării “abilită ilor mintale primare” postulează structura multiplă (multifactorială) a inteligen ei, negând existen a factorului “g” şi implicit structura unitară a inteligen ei. Confruntările teoretice dintre Spearman şi Thurstone, în aparen ă contradictorii, se completează mai degrabă reciproc. Ele oferă o imagine mai reală în legătură cu structura inteligen ei şi cu variatele ei forme (verbală, practică, matematică etc.) de manifestare. Introducerea metodei multifactorială cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale îi permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a “abilită ilor mintale primare”) şi explicarea corela iilor găsite printr-un factor general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de

3

concep ia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea. O asemenea “multiplicitate” a factorului “g” (inteligen ă generală) apare în teoria inteligen ei fluide şi cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sus ine existen a inteligen ei generale fluide (“gf”), adică a poten iabilită ilor mintale latente, neinfluen ate de cultură (sau inteligen ă de tip “A” după D.O. Hebb) şi a inteligen ei generale cristalizate (“gc”), care este produsul interac iunii aptitudinii fluide cu influen ele culturale formative, modelatoare (inteligen a “B” după Hebb). Aptitudinea fluidă atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, rămâne la acest nivel până la circa 20 de ani şi scade în mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de “gf”, “gc” are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind după eşantioanele culturale, şi rămâne la nivelul atins pe toată durata vârstei adulte (chiar şi până la 65 de ani). Performan ele la testul Raven se schimbă foarte mult în func ie de vârsta subiectului, întrucât reuşita la testul Raven este condi ionată în primul rând de inteligen a generală fluidă. Teoria ierarhică a structurii aptitudinilor, elaborată de P.E. Vernon (1950), sub influen a lui Ch. Spearman şi C. Burt, ne sugerează, pe de altă parte, că testul Raven abordează inteligen a generală plecând mai ales de la factorul major de grup “K:m”. Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu oferă imaginea “totală” a inteligen ei generale a subiectului. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomandă asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D şi E) cu scara de vocabular Mill Hill şi a Matricelor Progresive

Crichton V:ed Gf . iar factorul general (“g”) este datorat energiei provenite din întregul cortex.Necolorat .Mill Hill . Factorul specific (“s”) corespunde astfel dezvoltării organizării unui grup particular de neuroni.B.3. Ab şi B) cu scara de vocabular Crichten. Mai târziu această interpretare fiziologică.Raven . Natura psihologică a factorului “g” Primele tentative de interpretare psihologică a factorului “g” sunt cuprinse în teoria energiei mintale (Ch. Spearman. este înlocuită de Spearman prin teoria proceselor neogenetice 1"V:ed" (factorul verbal-educa ional) este unul din cei doi factori majori de grup.4 Colorate (seriile A. .E.E.Avansat G K:m 1. descrişi de P. Scările Mill Hill şi Crichten fiind teste verbale de inteligen ă generală abordează factorul “g” plecând mai ales de la factorul major de grup “V:ed”1 (figura 1) Figura 1. P. Spearman). Inteligen a generală şi “măsurarea” ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Cattell Gc . pătrunsă de un realism naiv. Vernon şi R.Colorat . alături de "K:m" (factorul spa ial-mecanic). Vernon.

a educa iei (stabilirii) rela iilor (figura 2 A) şi a educa iei corelatelor (figura 2 B). Reuchlin (1964) încearcă să clarifice natura psihologică a factorului “g” prin teoria operatorie a inteligen ei (elaborată de J. Ipoteza lui M. Efectele pozitive ale învă ării la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele . Figura 2 Ilustrarea grafică a concep iei neogenetice a lui Ch. Piaget). Spearman: Educa ia rela iilor (Proba A) şi a corelatelor (Proba B) ? OPUSUL CASĂ Proba A ACOPERIŞ FRIG Proba B ? M. Astfel conduitele preoperatorii şi operatorii inferioare ignoră aproape total coeren a logică a testului Raven.după care teoria operatorie a lui J.5 bazată pe: legea în elegerii (trăirii) experien ei proprii. Reuchlin . “G” măsoară neogeneza. Reluarea clinică a probei Raven în aceste cazuri nu duce la ameliorarea performan ei. Piaget ar explica natura psihologică a factorului “g” a fost verificată şi confirmată de F. Langeat (1969).

rela iile implicite. în mod simultan. temperamentale şi motiva ionale ale personalită ii. pe mai multe planuri. descoperirea principiilor de aranjare a figurilor în interiorul modelului şi evaluarea gradului în care una dintre cele 6. defini ie dată de către Ch. a celor 60 de itemi (Raven necolorat) şi a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinşi în variantele Matricelor Progresive presupune în elegerea structurii modelului (a Gestaltului). .6 formale). Acest ansamblu de opera ii mintale ar corespunde cu inteligen a generală. Proba Raven. adică analiză). de integrare (sinteza unui ansamblu de impresii) şi totodată de inven ie (sau variabilitate combinatorie). ar putea completa lacune din model. Capacitatea de transfer pare să fie în strânsă legătură cu nivelul de dezvoltare şi cu eficien a inteligen ei. respectiv 8 figuri particulare. capacitatea de a desprinde. Factorul “g” (deci şi inteligen a generală. capacitatea de a men ine pe plan mintal informa iile descoperite (memoria de scurtă durată) şi abilitatea de a opera cu ele. Testul Raven examinează deci spiritul de observa ie. adică cu educa ia rela iilor şi educa ia corela iilor. dintr-o structură. este prin excelen ă intelectuală. deci. Rezolvarea corectă a celor 36 de itemi (Raven colorat). eviden iind şi trăsături dinamice. aşezate sub model. Spearman factorului “g”.

subiectul trebuind să-l indice. la cunoaşterea abilită ii mintale a deficien ilor auditivi (surzi şi hipoacuzici). . Seria Ab nu are corespondent în testul MP Standard. se utilizează la vârstele mai înaintate (65-85 ani) în scopuri clinice (de exemplu. la examinarea persoanelor cu tulburări grave de vorbire (afazie. MP (c) examinează. mai mult sau mai pu in asemănătoare. Matricele Progresive Colorate MP (c) . în general. De asemenea. 2. Ab şi B) de câte 12 matrici. În col ul din dreapta jos lipseşte un fragment. etc. între alte desene. sau unul din elementele componente ale matricei. construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani). bâlbâială. la descifrarea etiologiei insucceselor şcolare.seriile A. cu excep ia că seriile A şi B din MP (c) sunt prezentate pe un fond colorat. la diagnosticarea timpurie a deficien ei mintale.) precum şi a străinilor care nu cunosc limba ării respective. poate contribui la evaluarea gradului de maturitate şcolară.1. Seriile A şi B din proba MP colorat şi necolorat sunt identice. Fiecare matrice este formată dintr-o figură sau o succesiune de figuri abstracte. Ab şi B Testul Raven colorat.7 2. Segmentul care lipseşte este dat. în partea de jos a foii. poten ialul intelectual şi mai pu in volumul de cunoştin e. stabilirea determinării mintale) şi antropologice (studii de antropologie comparată). Prezentarea testului Testul MP (c) constă din trei serii (A.

Principiile care stau la baza construirii testului În dezvoltarea activită ii intelectuale. figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. . între care se găseşte cea adevărată. sunt mobile. deoarece matricea este dată sub forma unei planşete. completarea având loc în mod practic. să distingă figurile identice de cele diferite (nonidentice) şi apoi pe cele similare de cele nesimilare. 5 stadii sau momente cruciale: a) copilul devine capabil. J. iar piesele. înainte de toate. Datorită faptului că rezolvarea primelor probe este deosebit de uşoară. dar ele se rezolvă pe baza aceluiaşi principiu (aceloraşi principii). Raven identifică.2. subiectul în elege sarcina cu o instruc ie prealabilă minimă şi-şi exersează tehnica de rezolvare în însuşi cursul parcurgerii probelor. Pentru ca proba să fie mai atractivă şi să men ină aten ia copiilor. cât şi fa ă de obiectele din câmpul perceptiv.C. b) ceva mai târziu. pe care subiectul trebuie să-l (să le) descopere.8 Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescândă. În plus. în afară de prezentarea testului sub formă de caiet (obiectul studiului de fa ă) s-a creat o variantă în care sarcina apare mai clară. în urma unor studii experimentale premergătoare construirii testului. el apreciază corect orientarea figurii atât în raport cu propria persoană. 2.

Opera ia esen ială este subliniată prin majuscule. în stânga fiecărui tabel (1. alegerile concrete (notate cu “X”) formează cea de-a cincia categorie. Acestea pot fi în elese prin analiza calitativă a itemilor (3 x 12). 2 şi 3) în raport cu momentele cruciale ale dezvoltării intelectuale la copii. 2 şi 3) sunt prezentate. iar în interiorul primelor patru se analizează mai nuan at alegerile greşite (notate cu literele “A . caracteristicile întregului perceput şi să facă distinc ie între ceea ce este dat în test şi ceea ce trebuie să adauge el însuşi. d) apoi copilul poate să analizeze elementele. respectiv a alegerilor corecte şi greşite (tabelul 1. de gândire în cazul alegerilor inadecvate. În partea de jos (în stânga) a fiecărui tabel sunt grupate după tipul de greşeală comisă.9 c) mai târziu reuşeşte să perceapă ca formând un întreg (o cantitate organizată) două sau mai multe figuri distincte. acele opera ii mintale fundamentale care condi ionează în elegerea şi rezolvarea problemelor prezentate în mod succesiv. toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. În partea de sus. Figurile sunt ordonate în 5 grupe (tipuri). În partea de sus (în dreapta) a fiecărui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile şi prin aceasta se arată şi greşeala de ra ionare. Din partea de jos (în . în ordinea importan ei (de la stânga la dreapta). izolate.J”). sunt construite în scopuri diagnostice diferite. Matricele lacunare (3 x 12) şi figurile eligibile (6 x 12) pentru “întregirea” matricelor. e) în cele din urmă copilul ajunge să compare schimbările similare în caracteristicile percepute şi să adopte compara ia ca metodă logică de gândire (ra ionare).

10 dreapta) a fiecărui tabel se poate afla frecven a celor 11 tipuri de alegeri (“A . Ab şi B). .X”) în fiecare serie (A.

tendin ei de închidere Completarea matricelor simple. asemănării. ASEMĂNĂRII. asemănării. identită ii Completarea matricelor într-o singură direc ie cu schimbări progresive în două direc deosebirii. prin în elegerea deosebirii. prin în elegerea DEOSEBIRII şi identită ii Completarea matricelor simple. orientării şi educa iei de corelate ii prin în elegerea ii prin în elegerea ii prin în elegerea ii prin în elegerea Alegeri posibile 2 3 4 5 6 a b x b a x b j i j g x b j j a a a x j j x j j s j x a a a a j b b j e j j j x x c b b f x b b ij c h b b b jc i i c x b jc jc g jx h b g x h jc i . formării Gestaltului. identită ii Completarea matricelor simple. identită ii Completarea matricelor simple. identită ii Completarea matricelor simple. asemănării. asemănării. continue. identită ii Completarea matricelor simple. continue. continue. continue. continue. orientării Completarea matricelor într-o singură direc ie cu schimbări progresive în două direc deosebirii.În elegerea identită ii şi a schimbărilor produse în interiorul matricelor continue Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Completarea matricelor simple. prin în elegerea deosebirii. continue. formării Gestaltului. asemănării şi identită ii Completarea matricelor simple. formării Gestaltului.11 Tabelul numărul 1 Seria A . orientării. continue. asemănării. prin în elegerea deosebirii. prin în elegerea deosebirii. Completarea matricelor într-o singură direc ie cu schimbări progresive în două direc deosebirii. ASEMĂNĂRII. orientării. prin în elegerea deosebirii. prin în elegerea deosebirii. asemănării. tendin e de închidere Completarea matricelor într-o singură direc ie cu schimbări progresive în două direc asemănării. prin în elegerea deosebirii. continue. ASEMĂNĂRII.

Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte 1 cei deasupra lacunei Repetarea matri.Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte cei deasupra şi în stânga lacunei Repetarea matri.Figura se încadrează corect în matrice.12 Felul alegerilor a b c d e f g h i j x Tipul şi natura figurilor eligibile Figura nu con ine nici un fel de model Figura aleasă este total inadecvată Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se completează lacuna Frecven a după pozi ie 1 2 3 1 1 3 1 4 4 2 3 5 1 3 1 6 2 2 Deosebire Deosebire Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată 1 3 1 1 1 1 1 1 4 2 1 3 2 1 3 2 3 2 3 2 2 2 2 2 Repetarea matri. cât şi pe verticală . dar completarea este pletă par ială Figura adecvată Figura completează matricea atât pe orizontală.Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la cei stânga lacunei Corela ie incomFigura are orientare greşită pletă Corela ie incom.

SCHIMBĂRII şi orientării păr ii care lipseşte simetriei deschise. ASEMĂNĂRII. SIMETRIEI ÎNCHISE şi orientării păr ii care lipseşte ASIMETRIEI închise şi orientării păr ii care lipseşte deosebirii. ASEMĂNĂRII. identită ii Alegeri posibile 2 3 4 5 j x b i c x i 6 b c j b j b ec b x c c Completarea matricelor discontinue (separate) implică în elegerea faptului că cele trei figuri sunt elemente independente ale unui întreg care se completează cu un al patrulea element prin sesizarea: 4 5 6 7 8 9 10 11 12 deosebirii. identită ii Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii. identită ii Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea asemănării.13 Tabelul numărul 2 Seria Ab .În elegerea figurilor discontinue (separate) ca şi întreguri legate spa ial Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate 1 1 2 3 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii. ORIENTĂRII. orientării. simetriei DESCHISE şi orientării păr ii care lipseşte asimetriei închise. SCHIMBĂRII şi orientării păr ii care lipseşte simetriei deschise şi orientării păr ii care lipseşte simetriei închise şi orientării OBLICE a păr ii care lipseşte ASIMETRIEI DESCHISE. SIMETRIEI ÎNCHISE şi orientării păr ii care lipseşte deosebirii. schimbării şi orientării păr ii care lipseşte g e b h b f x g b e x g f ei h f e x h e c c x g e g x b h c g ec x e f cb b x h bc f g x f e g d h c h x bd i j .

14 Felul alegerilor Tipul şi natura figurilor eligibile Frecven a după pozi ie 1 2 3 4 5 6 a b c d e f g h I j x Deosebire Deosebire Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Repetarea matricei Repetarea matricei Repetarea matricei Figura nu con ine nici un fel de model Figura aleasă este total inadecvată Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se 2 completează lacuna Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra 1 şi în stânga lacunei Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra 2 lacunei Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la stânga 1 lacunei 2 2 2 2 2 1 2 1 1 2 1 2 1 2 1 3 2 2 1 1 1 2 2 2 2 2 3 2 2 2 2 1 1 1 1 2 2 3 Corela ie incom. dar completarea este pletă par ială Figura adecvată Figura completează matricea atât pe orizontală. cât şi pe verticală .Figura are orientare greşită pletă Corela ie incom.Figura se încadrează corect în matrice.

15 Tabelul numărul 3 Seria B . SIMETRIEI ŞI ORIENTĂRII păr ii care lipseşte Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin în elegerea asemănării. sinteza analogiilor spa iale prin în elegerea schimbării asimetrice în figură MODIFICATĂ Gândirea (ra ionare) “concretă” coerentă. sinteza analogiilor spa iale prin în elegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte Gândirea (ra ionarea) abstractă “discontinuă” implică în elegerea analogiilor logice prin perceperea ADĂUGĂRII unei caracteristici date la o figură modificată Gândirea (ra ionarea) abstractă “discontinuă” implică în elegerea analogiilor logice prin perceperea SCĂDERII unei caracteristici date dintr-o figură modificată Gândirea (ra ionarea) abstractă “discontinuă” implică în elegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI SCĂDERI din caracteristicile date ale figurii Alegeri posibile 2 3 4 5 6 c c aj x e b x b b b b b c x c j x j ch f e g ec h f g b i x d i x b h h j h g ch i g c x g c f j j h g x x h fc j d f f f g h x d j h g x d g h j x . ASIMETRIEI ŞI ORIENTĂRII păr ii care lipseşte Gândirea (ra ionare) “concretă” coerentă. SIMETRIEI ŞI ORIENTĂRII păr ii care lipseşte Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin în elegerea asemănării. asemănării. sinteza analogiilor spa iale prin în elegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte Gândirea (ra ionare) “concretă” coerentă. asemănării. sinteza analogiilor spa iale prin în elegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE şi orientării oblice a figurii care lipseşte Gândirea (ra ionare) “concretă” coerentă.În elegerea schimbărilor asemănătoare (analoge) ale figurilor legate în mod spa ial şi logic Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) şi natura problemelor care trebuie rezolvate 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii. identită ii Completarea matricelor discontinue (separate) implică perceperea deosebirii. identită ii Perceperea celor trei figuri ca şi un întreg care se completează prin în elegerea asemănării.

16 Felul alegerilor Tipul şi natura figurilor eligibile Frecven a după pozi ie 1 2 3 4 5 6 a b c d e f g h i j x Deosebire Deosebire Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Identificarea neadecvată Repetarea matricei Repetarea matricei Repetarea matricei Figura nu con ine nici un fel de model Figura aleasă este total inadecvată Figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni Figura combină (uneşte) elementele în mod inadecvat Figura este însuşi modelul sau jumătatea din el cu care se completează lacuna Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra şi în stânga lacunei Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra lacunei 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 2 2 2 1 1 1 1 1 1 4 Figura este identică cu partea din matrice care se găseşte la stânga 2 2 2 1 1 1 lacunei 1 1 1 Figura se încadrează corect în matrice. cât şi pe verticală 2 2 2 2 2 2 Corela ie incompletă Figura are orientare greşită Corela ie incompletă Figura adecvată . dar completarea este 2 1 2 3 par ială Figura completează matricea atât pe orizontală.

17

Testul MP (c) este destinat să evalueze, în primul rând claritatea capacită ii de observa ie, gândirea clară şi nivelul dezvoltării intelectuale a persoanei. Răspunsurile greşite nu pot fi utilizate în mod satisfăcător în vederea evaluării cantitative a disfunc iei mintale. Ele indică doar unde, în ce şi eventual de ce eşuează subiectul. Gradul de încredere al concluziilor desprinse în urma analizei greşelilor depinde, pe de o parte, de natura greşelilor şi pe de altă parte de numărul lor. Analiza greşelilor are o semnifica ie psihologică mai redusă în cazurile în care se greşeşte în prea pu ine sau în prea multe alegeri, fa ă de acele cazuri în care circa jumătate din răspunsuri într-un fel sau altul sunt greşite, adică cota totală variază între 15 şi 27 de puncte.

2.3. Instruc iunile de aplicare
După cum afirma I. Holban, în aplicarea matricelor colorate, ca şi a oricărei alte probe psihologice de durată, psihologului nu trebuie să-i scape din vedere o caracteristică a copiilor, şi anume aceea de a fi grăbi i, de multe ori superficiali sau neglijen i. Dealtfel, în aceste manifestări comportamentale pe care poate greşim dacă le catalogăm într-un fel sau altul, este implicată şi o anumită caracteristică a aten iei copilului. Acest fapt presupune prezen a activă a psihologului în sus inerea aten iei copilului, a interesului său pentru probă. Interven iile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizării aten iei acestuia asupra temei. Este necesară ob inerea asigurării că modelul a fost privit cu aten ie şi că figura indicată este considerată de copil cu satisfac ie ca fiind figura care completează în mod corect modelul. Aplicarea testului este precedată de o pregătire dispozi ională a copilului prin care se urmăreşte nu numai câştigarea copilului pentru test, dar şi crearea

18

unei anumite ambian e psihologice (normalizarea rela iei psiholog – copil, scăderea stării tensionale, atenuarea emotivită ii sau invers, crearea unei anumite stări de seriozitate etc.) În cazul aplicării formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea “să vadă” rezultatul încadrării figurii alese în matricea lacunară. Din acest motiv ei pierd uşor interesul pentru sarcină şi devin neaten i. Examinatorul trebuie să asigure men inerea (stabilitatea) aten iei subiectului, adică să-l incite pe copil la perceperea atentă a materialului. Copilul trebuie să se convingă singur că figura indicată de el este unica figură adecvată pentru completarea lacunei din matrice. Seria A. După o scurtă discu ie introductivă (stabilirea contactului) psihologul aşează în fa a subiectului caietul deschis la itemul A1. “Uită-te aici”! (i se arată modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseşte o bucată. (s-a tăiat o bucată). Una din aceste bucă i (i se arată cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri aşezate sub model) completează exact acest gol (i se arată lacuna din model), se potriveşte aici. Aceasta, care are numărul 1 are aceeaşi formă, dar desenul nu este potrivit. În figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este greşită de tot. Figura a 6-a este aproape potrivită, dar aici (i se arată partea albă a figurii) este greşită. Numai una este corectă. Arată care este cea corectă. Dacă subiectul nu indică figura adecvată, psihologul continuă să explice sarcina până când subiectul va în elege natura problemei care trebuie să fie rezolvată. A2 - A3: “Dar din acesta, care lipseşte ? Arată-mi” În cazul în care subiectul greşeşte, psihologul poate relua A1 demonstrând din nou sarcina, după

19

care revine la A2. Dacă subiectul rezolvă corect A2 se trece la A3, cu aceleaşi instruc iuni ca şi la A2. A4 - A5: Fără a-i lăsa timp pentru alegere, i se spune subiectului: “Priveşte foarte atent modelul” (i se arată trăgând degetul mare peste model). Numai una se potriveşte total. Mai întâi să te ui i atent la fiecare (i se arată cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai după aceea să-mi ară i acea figură unică, care se potriveşte aici (i se arată lacuna din model). După ce copilul a ales una, indiferent dacă este corectă sau greşită, i se spune: Aceasta este corectă ? Se potriveşte aici ? (i se arată figura indicată şi lacuna din model). Dacă subiectul răspunde afirmativ (“da”), psihologul aprobă alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Dacă copilul doreşte să-şi schimbe alegerea, psihologul va spune: “Bine, arată-mi acea figură unică pe care o socoteşti corectă.” După o nouă alegere făcută de către subiect, indiferent dacă este corectă sau nu, psihologul întreabă: “Aceasta este figura corectă ?” Dacă copilul răspunde afirmativ, examinatorul acceptă alegerea. Dacă însă subiectul are îndoieli şi de data aceasta, psihologul continuă: “Dar care este cea corectă ?” Figura indicată la această întrebare se consideră decizia finală a subiectului. La itemul A5 se procedează întocmai ca şi la A4. De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricând, dacă este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulându-l pe subiect la o nouă încercare. Dacă copilul este incapabil să rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se întrerupe pentru a fi reluată cu forma de planşetă (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Dacă însă subiectul rezolvă uşor şi corect primele sarcini, examinarea se continuă cu A6.

Psihologul va spune doar următoarele: “Priveşte atent modelul (i se arată pe rând figurile modelului.. Care va fi aceea ? Fii atent ! Uită-te pe rând la fiecare. psihologul întreabă: “Aceasta este figura care încheie bine ? (corect) modelul (i se arată figura aleasă şi lacuna din model) ? Ca şi mai înainte. după ce subiectul indică una din cele 6 figuri. Dacă însă copilul doreşte să-şi schimbe părerea. psihologul aprobând răspunsul.. Seriile Ab şi B. aceasta. subiectul nu va mai fi atent la ea. Fii atent. dacă copilul răspunde prin “da”. numai una este corectă.”. Ab1 . psihologul arată pe rând cele trei figuri ale modelului şi în cele din urmă lacuna: “Vezi cum merg ? Aceasta. în măsura în care ea este necesară. numai o singură figură completează corect modelul (i . Numai una se potriveşte. instruc ia.Ab5: La Ab1.20 A6 . aceasta .. acceptă alegerea indicată.. Care este aceea ? S-o ară i numai atunci când eşti sigur că ai găsit-o pe cea corectă. Ab6 . poate fi prescurtată. Care este aceea ?” De la Ab1 la AB5.. Din acest motiv. copilul nu mai trebuie întrebat asupra corectitudinii alegerii.A12: “Priveşte atent modelul ! Care se potriveşte aici (i se arată lacuna din model) din aceste figuri (i se arată cele 6 figuri) ? Fii atent. indiferent dacă alegerea este corectă sau nu. El va accepta drept corectă alegerea la care ine copilul în cele din urmă.Ab12: După a 5-a matrice. La itemii următori se dă aceeaşi instruc ie. psihologul procedează întocmai ca şi la seriile A. apoi lacuna care urmează să fie completată). Dacă examinatorul repetă prea mult instruc ia. în cazurile în care copilul este atent şi în elege ceea ce are de făcut.

Psihologul notează în fişa de răspuns.21 se arată pe rând fiecare figură). numărul figurii indicate de către subiect. se dă aceeaşi instruc ie ca şi la A6. Aten ia copilului trebuie orientată asupra modelului ( matricei) care urmează să fie completată. Care este aceea ? Această instruc ie se va da şi la sarcinile următoare. sunt invita i să-şi consemneze ei înşişi alegerile în fişa de răspuns. examinatorul supraveghează succesiunea corectă a itemilor (subiectul să nu întoarcă două sau mai multe pagini. se consideră răspuns corect. în măsura în care ea este necesară. de la începutul seriei A până la sfârşitul seriei B. La seria B. Nu se acordă nici un fel de ajutor care să depăşească limitele instruc iei standardizate. Este recomandat să se noteze şi manifestările comportamentale ale subiectului în situa ia de examinare (inclusiv cele verbale). “sărind” peste itemi) şi corectitudinea însemnării alegerilor (numărul figurii alese să fie introdus la locul potrivit în fişa de cotare. Alegerea corectă. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizează corect această sarcină. În aceste cazuri. chiar dacă subiectul nu o poate argumenta verbal. Astfel. alegerile subiectului nu se comentează. . doar una singură este adecvată. Cei 36 de itemi se rezolvă fără întrerupere în ordinea prevăzută în test. invitându-l să examineze atent fiecare figură şi să indice alegerea după care s-a convins că a găsit-o pe cea corectă. Se subliniază că din cele 6 figuri prezentate sub model. de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv. Deciziile. la fiecare model. Instruc ia standardizată este dirijarea maximă de care poate beneficia subiectul. în condi iile unei supravegheri atente. Copiii mai dota i.

se recomandă aplicarea Matricelor Progresive Standard. D. la vârsta de 8 ani. În aceste cazuri.4. E ale Matricelor Progresive Standard.22 Dacă testul MP (c) este rezolvat corect şi uşor de către subiectul examinat în mod individual. Tabelul numărul 4 Grila de corec ie a Matricelor Progresive Color Itemul Seria 1 4 4 2 2 5 5 6 3 1 1 1 4 2 6 2 5 6 2 1 6 3 1 3 7 6 3 5 8 2 4 6 9 1 6 4 10 3 3 3 11 4 5 4 12 5 2 5 A Ab B . Cotarea răspunsurilor Răspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate în tabelul numărul 4. D. indiferent dacă celelalte cifre men ionate sunt sau nu corecte. se consideră ca şi răspuns corect ultima cifră (cifra de la extrema dreaptă). Pentru examinarea colectivă a copiilor cu VC > 10 ani. 2. Cota totală astfel ob inută se interpretează după etalonul Ravenului necolorat. în cazul administrării sau aplicării colective a testului. iar începând de la 9 ani la seriile C. performan a (cota par ială) de la seria Ab nu se consideră în calcularea celei totale. Dacă subiectul înscrie mai multe cifre într-o singură rubrică a fişei de răspuns. se poate trece în continuare la seriile C. i se atrage aten ia să “şteargă” (să taie cu creionul) şi să rămână doar o singură cifră în rubrică. Dacă notarea mai multor cifre se observă numai după încheierea examenului.

cu scorul mediu al grupului de referin ă (grupul de vârstă din care face parte subiectul) examinat în vederea etalonării testului. ob inută la un test psihologic. este exprimată numeric şi direct. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se ob ine cota totală. nu reprezintă “distan e reale” (distan e adevărate) între subiec i. Interpretarea rezultatelor 2. Din acest motiv. Interpretarea cantitativă Interpretarea cantitativă este primul pas. cota brută ob inută de un subiect la MP (c) trebuie comparată prin intermediul etalonului. . adică pentru cunoaşterea nivelului de dezvoltare şi de eficien ă a inteligen ei generale. ca şi la majoritatea testelor.23 Cotarea răspunsurilor este facilitată prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de răspunsuri (în care sunt consemnate alegerile făcute de către subiect). 2.5.1. Se observă deci că performan a subiectului la MP (c). O cotă brută însă. sub formă de cotă brută (numărul răspunsurilor corecte). care constă în raportarea performan ei individuale la performan a etalon (tabelul numărul 5) pentru stabilirea gradului de inteligen ă a subiectului. Diferen ele şi scorurile brute. în general. Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Ea trebuie interpretată în compara ie cu un standard (etalon) al rezultatelor.5. Ea serveşte ca punct de plecare pentru interpretarea performan ei subiectului. prin ea însăşi nu are semnifica ie.

11 ani (tabelul numărul 6) şi 65 .Etalon I (România) realizat de către C. pentru vârstele de 5 ani şi jumătate .24 Tabelul numărul 5 MP (c) Raven .Etalon (Anglia) Centile 51/2 ani 61/2 ani 71/2 ani Scoruri (cote) 8 ani 81/2 ani 9 ani 6 ani 7 ani 91/2 ani 10 ani 101/2 ani 11 ani 95 90 75 50 25 10 5 19 17 15 14 12 - 21 20 17 15 13 12 - 23 21 18 15 14 12 - 24 22 19 16 14 13 12 25 23 20 17 15 14 12 26 24 21 18 16 15 13 28 26 23 20 17 15 14 30 28 26 22 19 16 15 32 31 28 24 21 18 16 32 31 28 24 22 20 17 33 31 29 26 22 20 17 35 34 31 28 24 21 17 Prezentăm în continuare alte două etaloane.85 ani (tabelul numărul 7) . Zaharnic şi colaboratorii în 1974 Centile 6 ani 7 ani Scoruri (cote) 8 ani 9 ani 10 ani 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 23 20 18 17 16 15 15 14 12 11 26 24 21 19 17 16 15 14 13 12 28 26 24 22 20 18 17 16 15 14 28 27 24 23 22 21 19 17 16 15 33 29 28 26 25 24 22 20 17 16 Tabelul numărul 6 MP (c) Raven .

Tabelul numărul 7 MP (c) Raven . Gradul II: Inteligen ă peste nivelul mediu. Aceste etaloane străine nu pot fi utilizate decât în mod orientativ. atinge sau depăşeşte centilul 95. Gradul II +: performan a atinge sau depăşeşte centilul 90.Etalon (Anglia) Centile 65 33 30 28 24 18 14 12 Scoruri (în cote) la vârsta medie (în ani) de: 70 75 80 31 30 29 29 28 26 26 24 23 22 20 18 17 16 14 13 12 11 11 11 10 85 28 25 21 16 12 10 - 95 90 75 50 25 10 5 Performan ele intelectuale astfel “măsurate” (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate în 5 grade (nivele) diferite de inteligen ă: Gradul I: Inteligen ă superioară. Gradul III -: performan a se situează sub centilul 50. Gradul III: Inteligen ă de nivel mediu. Performan a se situează între centilele 25 şi 75. Performan a atinge sau depăşeşte centilul 75. raportată la performan a medie a grupului de vârstă din care face parte. C. . Gradul III +: performan a depăşeşte centilul 50. Raven pentru popula ia engleză.25 elaborate de către J. pentru popula ia din România. Performan a subiectului.

Ab = 8. De exemplu dacă cota totală (= 24 puncte) este compusă din cotele par iale: A = 9. -1. se pot calcula discrepan ele interne ale cotei totale (a scorului total) fa ă de scorurile aşteptate.C. 0. discrepan ele sunt: +2. Cu ajutorul tabelului numărul 8.C. Întrucât reuşita la MP (c) este sensibilă fa ă de fluctua iile func ionale ale activită ii mintale. +1. B = 7. J. Sau. Raven. Performan a nu depăşeşte centilul 5. la cele trei cote par iale ob inute la seriile A. .26 Gradul IV: Inteligen ă sub nivelul mediu. Ab = 8. dacă cota totală (= 25 puncte) este compusă din A = 12. Ab şi B. atunci discrepan ele sunt: -1. Gradul IV -: performan a nu depăşeşte centilul 10. Raven recomandă studierea eventualelor discrepan e “abateri” care pot să apară. Performan a nu depăşeşte centilul 25. -1. B = 5. elaborat de J. Gradul V: Deficien a mintală.

27 Tabelul numărul 8 Compozi ia normală a scorului Scorul Par ial aşteptat la scorul total de: 10 5 3 2 11 6 3 2 12 7 3 2 13 7 3 3 14 7 4 3 15 7 4 4 16 8 4 4 17 8 5 4 18 8 6 4 19 8 6 5 20 8 7 5 21 9 7 5 22 9 8 5 23 9 8 6 24 10 8 6 25 10 9 6 26 10 9 7 27 11 10 7 28 11 10 8 29 11 10 8 30 11 10 9 31 11 10 10 32 11 11 10 33 11 11 11 34 12 11 11 35 12 12 11 A Ab B .

.

întâmplătoare.instabilitate emo ională. datorită func iei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. de calită ile inteligen ei. Sc. Nu interiorizează sarcina. (Cl. angajarea eu-lui în rezolvarea sarcinii. În timpul examinării se observă la T. B = 2).2. Subiectul cu insuccese şcolare accentuate este examinat la cererea învă ătoarei. sex femeiesc)..I.: privire obtuză. Subiectul totalizează 25 de alegeri greşite. reuşita este condi ionată şi de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate. Interpretarea calitativă a performan ei Rezultatul ob inut la MP (c) (cota totală) deşi depinde în primul rând de opera iile mintale. nu conştientizează şi nu trăieşte insuccesul. Cota totală = 11 puncte (A = 7. Ab = 2. identifică în mod inadecvat. trăsături temperamentale etc. rezultatele examinării subiectului T. abandonarea frecventă a sarcinii. Prezentăm în continuare.5. stabilitate . anxietate. pentru ilustrare. -1. în elege greu instruc ia pe care de cele mai multe ori nu şi-o poate transforma în autoinstruc ie. diferi i subiec i pot realiza aceeaşi performan ă prin mecanisme intelectuale diferite.2. I. 0. dintre care în cele mai multe cazuri: repetă în mod stereotip figura greşită.) Pe de altă parte. stil de lucru difuz. ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Discrepan ele = +1. incapacitate de concentrare.I. activitate nestructurată. se abate uşor de la ea prin asocia ii spontane. EC = 8 ani şi 11 luni. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final în raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat în situa ia de examinare). gen. nu . Semnifica ia psihologică a scorului total se desprinde numai cu condi ia relevării mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv.

orientarea greşită şi elementele neadecvate. diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintală ? Imbecilitate ? etc. T. În continuare. QIBinet = 55. CotaPiaget =Q1) concordante atestă debilitatea mintală accentuată.).I. . Debilitatea mintală a lui T. este incontestabilă. sunt sarcini care depăşesc capacită ile mintale ale subiectului.Simon şi cu probe piagetiene (de conservare a cantită ii). diagnosticul rămâne ipotetic până la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligen ă. Dificultă ile cele mai mari le întâmpină în sesizarea asemănărilor perceptive. utilizează doar izolat termenii “mult” şi “pu in”. ceea ce devine posibil tot prin lărgirea metodelor diagnostice. Informa iile diagnostice furnizate de MP (c) deşi sunt confirmate de nereuşita şcolară. Se recomandă transferarea elevei la şcoala ajutătoare.I. nu conservă cantită ile. Subprobele cuprinse în scara Binet . nu posedă rela ia cantitativă “mai mult-mai pu in”.30 sesizează distorsiunile. Greşelile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipă a figurii neadecvate. Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficien ă mintală. Datele cantitative (VMBinet = 5 ani. subiectul a fost examinat cu scara metrică de măsurare a inteligen ei Binet . la limita imbecilită ii a subiectului. nesesizarea elementelor care se abat de la model.Simon la VM de 5 şi 6 ani. de neanalizare a modelului. Pe de altă parte. nu poate compara două mul imi concrete compuse din câte 6 elemente. greşeşte în mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultană cu două sau mai multe criterii etc.

90 ± 0.65 ± 0. autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numărul 9).83 ± 0.66 ± 0.06 0.31 2.07 0.04 0.80 ± 0.Merrill 0.95 ± 0. Terman . şi a validită ii concurente (comparate).5 Terman .02 Crichton 0. prin procedeul retestării (coeficient de constan ă). Tabelul numărul 9 Compara ii între MP (c).6. care pledează pentru valoarea diagnostică a probei MP (colorat). Calită i psihometrice ale MP (c) În urma studierii fidelită ii.02 .Merrill şi testul Crichton la copii de 9 ani Testul MP(c) Terman – Merrill Crichton MP(c) 0.

C. atunci realizează acest lucru bazându-se pe performan ele vizual-motrice. Burt ş. adică performan ele vizual-motrice joacă un rol important în reuşitele la testul Raven. ci o capacitate generală de organizare a Gestaltului şi de integrare a rela iilor.3 milioane recru i). de capacitatea inductivă.motrică a spa iului -. S-ar putea spune că dacă testul M. şi în teoria psihologiei configura ioniste (Gestaltpsychologie). Raven formulează în 1936 principiul “matricelor progresive”. (s) . În 1938 apare prima formă a testului (revizuită pe baza rezultatelor experimentale. J.a. (s) a fost utilizat pe scară larga în Anglia (fiind aplicat la cca. afectivitate. Raven accentuează că testul propus de el nu măsoară pur şi simplu o performan ă intelectuală. Spearman.) În cursul celui de-al doilea război mondial M.Gestalt (Bender . de în elegerea rela iilor spa iale etc. D şi E 3.32 3. Scorul total la M. motiva ie etc. De atunci şi până în . B. Testul îşi are originea în gândirea psihologică a lui C.seriile A.P.P. standard este puternic saturat în factorul “g” şi “K:m”. Considera ii generale J. în 1937 şi în 1956).Santucci) .P (s) este influen at pe lângă factorii aminti i. majoritatea psihologilor găsesc că testul M. C. care stă la baza constituirii testului M. Matricele Progresive Standard M. C.probă de structurare perceptiv .P.1.P. Raven presupune o bună performan ă la testul Bender .C. Deşi datele asupra validită ii conceptuale prezintă unele discordan e.H. Faptul că rezolvarea corectă a M. şi de factori nonintelectuali de personalitate (temperament.P (s). arată că perceperea figurilor structurate. (s) “măsoară func ia intelectuală”.P.

Fiecare serie dezvoltă o temă diferită (“A” . adesea dintr-un grupaj de figuri (“matrice”). “E” . capacitatea de restructurare (mobilitatea . (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Testul M. Fiecare item constă dintr-un desen abstract. (s) deşi cuprinde un singur gen de sarcini.33 prezent matricele progresive Raven (necolorat) şi-au dovedit validitatea atât în orientarea şcolară şi profesională a normalilor.stabilitatea de rela ii în structura matricei continue. “B” . . din care lipseşte o parte (un element). subiectul trebuie să decidă care este figura unică (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeaşi planşă sub matrice) potrivită pentru “încheierea” corectă a matricei. în strânsă legătură cu inteligen a generală. că ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresivă şi se propune reordonarea itemilor în interiorul testului.2. prin varietatea temelor sale poate eviden ia. “C” .rigiditatea mintală) şi de transfer întrucât subiectul îşi exersează tehnica de rezolvare în cursul parcurgerii probelor. Unele cercetări arată însă.analogii între perechile de figuri ale matricei.P. adică grupări de figuri în interiorul matricei. cât şi în examinarea surzilor.P. Probele simple sunt grupate în serii de câte 12 matrici.permutări. 3.descompuneri în elemente ale figurilor matricei). a deficien ilor mintali şi a bolnavilor psihici. În urma examinării matricei. “D” . urmată apoi de 11 probleme de dificultate crescândă. Fiecare probă începe cu o sarcină uşoară (a cărei rezolvare pare “de la sine”). devenind un test de inteligen ă aproape “interna ional”.schimbări progresive în figurile matricei. seriile fiind notate de la “A” la “E”. Prezentarea testului Testul M. Seriile se succed tot în ordinea dificultă ii gradate. ceea ce favorizează o învă are reală pe parcursul problemelor.

.2. completarea marginilor păr ii lacunare (a “câmpului”) cu fiecare figură din cele 6. Seria B În seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea lipseşte.2. identificarea păr ii lacunare. Subiectul poate să găsească figura unică necesară pentru completarea matricei din cele 6 figuri aşezate sub matrice prin: analiza şi diferen ierea perceptivă fină a elementelor matricei. 3.3. cât şi în plan vertical (totalizarea elementelor noi în figura care lipseşte). Răspunsul corect se alege din 8 posibilită i. care determină îmbogă irea figurilor atât în plan orizontal. Sarcina subiectului constă în descoperirea analogiei între două figuri (stabilirea rela iilor). Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6 figuri. date sub matrice şi prin sinteza marginilor.1. în elegerea rela iilor între elementele structurii. Seria C Seria C este formată din matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseşte. În itemii următori elementele diferă şi formează un întreg cu o structură rela ională logică.34 3.2. cele 4 păr i ale matricei sunt identice. În itemii B1 şi B2. 3. Seria A Cuprinde matrici statice cu modele omogene. Figurile prezintă modificări continue de pozi ie şi schimbări spa iale dinamice.2. prin diferen ierea treptată a elementelor (capacitatea de a concepe simetria între figuri). Probele seriei se rezolvă prin descoperirea schimbărilor progresive ale figurilor în interiorul matricei.

fie cu timp limitat. timpul scurs de la începerea şi până la terminarea rezolvării problemelor. ritmul de activitate al subiectului poate . scădere) efectuate asupra elementelor matricei. fie cu rezolvarea în ritm propriu (în care caz se rezolvă în maximum o oră). Probele din seria E se rezolvă prin opera ii de abstractizare şi sinteză dinamică ce au loc în procesul gândirii superioare.C.35 3.2. Probele din seriile D sunt repartizate după principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical. Raven este de părere că în scopul cercetărilor cu caracter genetic sau în studiile clinice. este de preferat să nu se fixeze un timp limită de rezolvare. Rezolvarea corectă presupune urmărirea regularită ii consecutive a figurilor şi alternarea lor în structura matricei (descoperirea criteriilor schimbării complexe).3. Desfăşurarea examinării Testul poate fi aplicat individual sau în grup (începând de la 8 ani). cantitative şi calitative. Elementul care lipseşte poate fi completat pe bază de opera ii algebrice (adunare. Se cere observarea evolu iei complexe. deoarece “capacitatea maximă de gândire clară” variază mai pu in în func ie de sănătate şi se perfec ionează mai pu in prin practică decât viteza unei activită i intelectuale de precizie. J. Seriile D şi E Seriile D şi E cuprind câte 12 matrici. Examinatorul poate să înregistreze în aplicarea individuală a testului. 3. Partea care lipseşte se alege din 8 figuri prezentate sub matrice.P (s) “măsoară” în primul rând capacitatea maximă de observa ie şi de gândire clară.4. a şirurilor cinetice (dinamice). În acest caz testul M. fiecare fiind compusă din câte 9 elemente (dar unul lipseşte). Timpul mediu necesar rezolvării celor 60 de itemi este de 40-50 minute.

În fiecare serie (grupă) sunt 12 probleme. Caietul test rămâne închis (în fa a subiec ilor) până la semnalul dat pentru începerea probei. care poate fi utilizată cu schimbări minime şi în testarea individuală. Cerem aten ie sporită şi avertizăm să nu se scrie nimic pe caietul test. Se ştie însă că sub 30 de ani ritmul rezolvării testului este mult mai rapid. data naşterii) în rubricile corespunzătoare ale fişei de cotare. în cele ce urmează.B. după care toate creioanele se pun pe masă. locul de muncă (şcoală). notate cu literele A. destinată examinării colective. Vom prezenta totuşi. data examinării. În cazurile în care testul M. Subiec ii completează întâi cu datele personale (numele. iar la sfârşitul lor probele sunt mai grele. Deschide i caietele la prima pagină. vârsta.P (s) se aplică în scopul ierarhizării membrilor unui anumit grup cum ar fi selec ia profesională a candida ilor. Testul “măsoară” în acest caz capacitatea efectivă de rezolvare a subiectului în timpul dat. o instruc ie mai detaliată. subiectul în elege sarcina cu o instruc ie prealabilă minimă. În partea de sus a paginii (li se arată matricea A1) se află un desen notat cu A1. se distribuie fiecărui subiect un exemplar din test tipărit (sub formă de caiet) şi o fişă personală de cotare pentru înregistrarea răspunsurilor. Sub .C. aranjate în aşa fel încât la începutul fiecărei serii sunt probe mai uşoare. timpul mediu fiind de 30-35 minute.36 fi considerat normal până la timpul maxim de 60 de minute. ceea ce se comunică subiec ilor. În situa ia de examinare colectivă.D şi E. Datorită faptului că rezolvarea primelor probe este deosebit de uşoară. ocupa ia. Ele sunt aranjate în 5 grupe. este preferabilă respectarea unui timp limită (se recomandă timpul maxim de 30 minute). Consemnul: “Ave i în fa ă un caiet cu 60 de planşe (desene). din care lipseşte o parte (li se arată pata rămasă albă).

indiferent dacă au găsit sau nu figura adecvată. . dar în interior nu are acelaşi desen. observăm că ea completează desenul ca formă. Figura nr. într-un cadru mare se află o imagine compusă din anumite figuri. ci după o anumită regulă. ca să pute i completa partea rămasă albă. Care se potriveşte dintre 4 şi 6 ? Figura nr. Care este acea figură unică ? Dacă cineva răspunde corect spunem: “Foarte bine”. Aceste figuri sau desene nu sunt alcătuite la întâmplare. Deci figura nr. adică numărul figurii corecte. Numai una din aceste figuri completează în mod corect. Limitele din interiorul figurilor nr. Această regulă trebuie să o descoperi i la fiecare probă. examinatorul continuă: “În fiecare probă.2 este nepotrivită fiindcă nu cuprinde nici un desen. asemănătoare ca formă cu por iunea goală rămasă albă din desenul mare. dar neterminate ale imaginii mari (li se arată din A1). Dacă to i subiec ii au în eles. care trebuie completată. A i în eles cum trebuie să lucra i? În cazul în care subiec ii (sau unii dintre ei) nu au în eles sarcina. ca formă şi ca desen.4 este cea corectă. cu una din cele 6 sau 8 figuri care se află sub imaginea mare. examinatorul va repeta explica iile. deoarece are o parte albă. fiindcă primele 2 liniu e orizontale din interiorul ei (li se arată) şi cele 4 liniu e verticale de la marginea interioară (li se arată) continuă exact liniu ele începute. Acelaşi lucru îl constatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Şi acum. continuăm: “Dacă alegem figura nr. Dacă cineva răspunde greşit spunem: “Mai gândi i-vă!”.37 această imagine mare se află 6 figuri. scrie i în rubrica corespunzătoare (A1) a fişei primite de fiecare numărul 4. imaginea mare (li se arată matricea A1).1. Apoi.6 nu. incompletă (li se arată). Ave i grijă să scrie i răspunsul vostru în rubricile care poartă seria şi numărul problemei.4 şi 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare.

Să nu vă grăbi i prea mult. Să nu omite i şi să nu sări i peste nici o planşă.fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului. . Eventualele greşeli le corecta i prin tăiere (cu creionul) numărul greşit şi nu cu guma. După ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exerci iu: A 1 . îl scrie i cu aten ie în rubrica corespunzătoare a fişei personale.” . Instruc ia de fa ă poate fi prescurtată în func ie de nivelul de în elegere al subiec ilor (subiectului). Şi în acest caz se respectă instruc ia (cu mici modificări impuse de aplicarea individuală a testului şi cu prescurtări posibile). Respecta i neapărat ordinea lor. În cazul examinării individuale. răspunsurile se cotează ca şi în cazul evaluării colective. însuşi examinatorul notează răspunsurile subiectului în fişa de cotare.38 Trece i succesiv de la o probă la alta. li se precizează timpul de rezolvare şi se dă comanda: “Începe i să lucra i cât mai corect şi cât mai repede posibil” . La evaluarea rezultatelor. Răspunsul vostru.atunci când timpul este nelimitat (maximum o oră). examinatorul notează “corectarea” prin tăierea răspunsului anterior şi înscrierea celui nou în aceeaşi rubrică. Începe i.A5 la care este indicat să se dea ajutor) că to i subiec ii în eleg sarcina. Examinatorul nu va oferi celor examina i nici un fel de ajutor care depăşeşte limitele instruc iei. Dacă subiectul îşi modifică răspunsul ales. să nu vă întoarce i la ea. Sau: “Lucra i atent. adică numărul figurii alese. Chiar dacă ave i impresia că a i rezolvat greşit o probă. adică ultimul răspuns indicat de subiect.

4. 6. Răspunsurile corecte la cei 60 de itemi sunt date în tabelul 1. 2. 4. Tabelul numărul 1 Grila Matricelor Progresive Raven . 7. 8. Punctajul ob inut prin numărarea răspunsurilor corecte se calculează atât pentru fiecare serie (cote par iale). 12. Cotarea răspunsurilor Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect.39 3. Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maximă). Pentru numărarea şi cotarea rapidă a răspunsurilor corecte se recomandă folosirea grilei de corec ie (care se va aşeza peste fişa personală a subiectului). 11. 5.Standard Seria Itemul 1. 10. A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5 B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5 C 8 2 3 8 7 4 5 1 7 6 1 2 D 3 4 3 7 8 6 5 4 1 2 5 6 E 7 6 8 2 1 5 1 6 3 2 4 5 . 9. cât şi pentru testul întreg (cota totală). 3.

1.Etalon pentru elevi (România) Centile 14 49 15 53 Vârsta cronologică (ani) 16 17 18 53 53 56 19 54 20 52 90 . pe baza cunoaşterii codului. elaborate de către I. În elegerea semnifica iei psihologice cuprinse în conduite şi în performan e presupune “interpretarea” (decodificarea) lor. Raven (Anglia) şi L.pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea colectivă (folosite şi în caz de autoadministrare) sau individuală a testului M.5. Tabelul numărul 2 Test colectiv .C. Interpretarea rezultatelor Cota brută. Rapen (Cehoslovacia) . Holban (România). Datele adunate formează un “limbaj al sistemelor”. Men ionăm însă că etaloanele străine prezentate nu au decât valoare orientativă pentru popula ia românească.5. J. Ea primeşte valoare diagnostică în raport cu rezultatele standardizate (etalon) şi comportamentul subiectului în situa ia de examen. Prezentăm în continuare câteva etaloane (tabelele numărul 2. sensuri psihologice. 3.40 3. Acest prim pas reprezintă momentul interpretării cantitative a rezultatelor examenului psihologic. Interpretarea cantitativă Raportarea performan ei la etalon permite stabilirea (în Centile sau în coeficient de inteligen ă) nivelul de inteligen ă generală al subiectului. adică numărul total de răspunsuri corecte ob inute de către subiect. care con ine şi vehiculează în formă codificată informa ii.P(s). nu are semnifica ie psihologică luată izolat. 3 şi 4.

41 80 75 70 60 50 40 30 25 20 10 46 45 43 41 38 35 32 29 27 15 50 49 48 45 42 39 35 32 29 16 51 50 49 46 44 41 38 35 32 21 50 49 48 46 43 40 37 32 28 15 53 52 51 49 47 45 42 41 38 31 53 51 50 48 45 44 41 38 37 28 49 48 46 44 42 40 37 36 33 24 .

Etalon pentru copii (Anglia) Centile 8 38 34 24 18 0 0 0 8 /2 39 36 29 21 14 0 0 1 95 90 75 50 25 10 5 9 41 38 32 24 16 0 0 9 /2 43 41 34 38 18 13 0 1 Vârsta cronologică (în ani) 10 101/2 11 111/2 12 45 48 50 51 52 43 45 47 49 49 37 39 41 45 45 30 33 35 37 39 20 23 26 29 32 13 15 16 18 22 0 13 14 15 16 121/2 52 50 46 41 34 25 17 13 52 50 47 43 35 27 19 131/2 53 51 48 44 37 28 21 14 53 52 48 44 38 28 23 Tabelul numărul 4 Test colectiv .Etalon pentru adul i (Anglia) Centile 20 55 54 49 44 37 28 23 25 55 54 49 44 37 28 23 30 54 53 47 42 34 25 19 Vârsta cronologică adul i (Anglia) 35 40 45 50 53 52 50 48 51 49 47 45 45 43 41 39 40 38 35 33 30 27 24 21 0 0 0 0 0 0 0 0 55 46 43 37 30 18 0 0 60 44 41 35 27 15 0 0 65 42 39 33 24 13 0 0 95 90 75 50 25 10 5 Tabelul numărul 5 Test individual .Etalonul pentru copii (Anglia) Centile 6 19 17 15 13 0 0 0 61/2 22 20 17 14 0 0 0 7 25 22 19 16 13 0 0 71/2 28 24 21 17 14 0 0 8 33 28 23 19 14 0 0 Vârsta cronologică (în ani) 81/2 9 91/2 10 101/2 37 39 40 42 44 33 35 36 38 41 26 29 31 33 35 21 22 24 26 29 16 17 18 20 23 13 13 14 14 15 0 0 0 13 14 11 47 44 38 31 26 20 16 111/2 50 48 42 35 28 21 18 12 52 49 43 37 30 23 19 121/2 53 49 45 38 31 24 20 95 90 75 50 25 10 5 .42 Tabelul numărul 3 Test colectiv .

Gradul II +: Performan a atinge sau depăşeşte centilul 90. Performan a intelectuală astfel “măsurată” permite includerea subiectului în unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de inteligen ă. Gradul II: Inteligen ă deasupra nivelului mediu. Performan a subiectului. Performan a atinge sau depăşeşte centilul 75. permite clasificarea persoanei examinate în func ie de scorul realizat. Gradul I: Inteligen ă superioară. raportată la performan a medie a grupului de vârstă din care face parte.43 Tabelul numărul 6 Test colectiv (30 minute) – Etalon realizat pe popula ie generală (România) Note brute 56 – 60 53 – 55 50 – 52 46 – 49 44 – 45 40 – 43 35 – 39 29 – 34 0 – 28 Nota standard 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Calificativ Foarte bine Bine Bine Mediu superior Mediu Mediu inferior Slab Slab Foarte slab Fixarea nivelelor de reuşită la MP (s) în intervale Centile. . corespunzătoare gradelor diferite ale inteligen ei. atinge sau depăşeşte centilul 95.

6.44 Gradul III: Inteligen ă de nivel mediu. 8 73 74 76 77 79 81 82 84 85 87 89 90 92 93 95 97 81/2 68 70 72 73 75 76 78 79 81 83 84 86 87 89 90 92 9 65 67 68 70 71 83 74 76 77 79 80 82 83 79 86 88 91/2 59 61 62 64 65 67 68 70 71 73 74 76 77 76 80 82 10 57 58 60 61 63 64 66 67 69 70 72 73 75 73 78 79 Vârsta cronologică (în ani) 101/2 11 111/2 12 54 56 57 59 60 61 63 64 66 67 69 70 71 71 74 76 53 54 55 57 58 59 61 62 64 65 66 68 69 68 72 73 50 51 53 54 55 57 58 60 61 62 64 65 67 65 69 71 48 49 51 52 53 55 56 57 59 60 61 64 64 65 67 68 121/2 48 49 50 51 53 54 55 57 58 59 61 62 63 65 66 67 13 46 48 49 50 52 53 54 55 57 58 59 60 62 63 64 66 131/2 46 47 49 50 51 52 54 55 56 57 59 60 61 62 64 65 16-30 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55 57 58 59 61 62 65 . 15. 13. Performan a nu depăşeşte centilul 10. 7. Prezentăm în continuare . 8. întrucât fiecare performan ă corespunde unei valori definite QI. Gradul IV -: Performan a nu depăşeşte centilul 10. Cota totală realizată de către subiect poate fi interpretată şi în termeni ce coeficient de inteligen ă (QI). Gradul IV: Inteligen ă sub medie. 9. 5. Tabelul numărul 7 Transformarea rezultatelor în QI Cota totală 1. Gradul III -: Performan a se situează sub centilul 50. 2. Repan . (tabelul numărul 7). Performan a se situează între centilele 25-75. 16. Gradul V: Deficien ă mintală.după L. Gradul III +: Performan a depăşeşte centilul 50. 14. 4.valorile QI care corespund scorurilor realizate de subiec ii între 8 şi 30 de ani. 3. 11. 10. Performan a nu depăşeşte centilul 5. 12.

45 17. 26. 42. 18. 38. 25. 23. 56. 24. 37. 29. 44. 54. 19. 55. 45. 60. 41. 53. 58. 32. 46. 27. 36. 28. 52. 40. 59. 34. 50. 57. 30. 49. 20. 51. 48. 35. 47. 21. 43. 22. 31. 39. 33. 98 100 101 103 104 105 107 108 109 110 112 113 115 116 117 118 120 121 122 123 125 126 127 129 130 131 132 134 135 136 138 139 140 142 143 144 146 147 148 149 151 152 153 155 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 108 110 111 113 114 115 117 118 120 121 122 124 125 127 128 129 131 132 134 135 136 138 139 141 142 143 144 146 148 149 150 152 153 155 89 91 92 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 109 110 112 113 115 116 118 119 121 122 124 125 127 128 130 131 133 134 136 137 139 140 142 143 145 146 148 149 151 152 154 83 85 86 88 89 91 92 94 95 97 98 100 102 103 105 106 108 103 111 112 114 115 117 118 120 121 123 125 126 127 129 130 132 133 135 136 138 139 141 142 144 145 147 148 81 82 84 85 87 88 90 91 93 94 96 97 99 100 102 103 104 105 107 109 110 112 113 115 117 118 120 121 123 125 126 128 129 131 133 134 136 137 139 144 142 144 145 147 77 79 80 81 83 84 86 87 89 90 91 93 94 96 97 99 100 102 103 105 107 108 110 112 113 115 117 118 120 122 123 125 127 128 130 132 133 135 137 138 140 142 143 144 75 76 78 79 80 82 83 85 86 87 89 90 92 93 94 96 97 99 100 102 104 105 107 109 111 112 114 116 118 120 121 123 125 127 128 130 132 134 136 137 139 141 143 143 72 74 75 76 78 79 81 82 83 85 86 88 89 90 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 108 109 111 113 115 117 118 121 123 124 126 128 130 132 134 136 138 139 141 140 69 71 72 73 75 76 77 79 80 81 83 83 85 87 88 89 91 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 108 110 112 114 116 118 120 122 124 126 128 130 132 134 136 141 140 69 70 71 72 74 75 76 78 79 80 82 83 84 86 87 88 90 91 92 93 95 96 97 99 100 102 104 106 109 111 113 115 117 119 121 123 126 128 130 132 134 136 138 140 67 68 69 71 72 73 74 76 77 78 80 81 82 83 85 86 87 88 90 91 92 94 95 96 97 99 100 102 105 107 109 111 114 116 118 121 123 125 127 130 132 134 138 139 66 67 69 70 71 72 74 75 76 77 79 80 81 82 84 85 86 87 89 90 91 92 94 95 96 97 99 100 102 105 107 110 112 115 117 120 122 123 127 130 132 134 137 139 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 78 79 80 82 83 84 86 87 88 90 91 92 94 95 96 98 99 100 102 104 106 108 110 112 114 116 118 120 122 124 126 128 130 130 .

Cotat totală = 33 puncte. Deci. Înmul im 86 cu 100 şi împăr im rezultatul la 82 (performan a aşteptată la 50 de ani. subiectul este inclus în unul din nivelele de inteligen ă din tabelul numărul 9.B.46 Pentru subiec ii de la 35 la 60 de ani. adică 105 82 . după tabelul 7). QI se calculează cu ajutorul unei formule de corec ie (reuşita fiind sensibilă la factorul vârstă): Tabelul numărul 8 Performan a aşteptată (în %) la: Vârsta cronologică 16-30 35 40 45 50 55 60 % 100 97 93 88 82 76 70 QI ( 35− 60 ani ) = QI (16 − 30 ani ) × 100 %( tabel 7 ) De exemplu. (VC = 50 ani).8 . QI = rotunjit. 86 × 100 = 104 . T. Scorului de 33 de puncte la vârstele cronologice de 16-30 de ani îi corespunde un QI = 86 (tabelul 6). Pe baza coeficientului de inteligen ă.

mai multe probleme prin ghicire decât subiec ii cu cote ridicate. Numărul alegerilor ghicite este propor ional cu totalul răspunsurilor greşite. Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile par iale aşteptate la fiecare serie (tabelele 9 şi 10). unele din cele 60 de probleme cuprinse în MP (s).69 20 .109 90 . Scorul total compus din cote par iale care prezintă discrepan e de peste două puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normală ca fiind o estimare precisă a capacită ii intelectuale generale. +1) şi constituie de asemenea un indice al validită ii şi fidelită ii rezultatelor.19 Nivel de inteligen ă inteligen ă extrem de ridicată inteligen ă superioară inteligen ă deasupra nivelului mediu inteligen ă de nivel mediu (bună) inteligen ă de nivel mediu (slabă) inteligen ă sub medie inteligen ă de limită deficien ă mintală uşoară (debilitate mintală) deficien ă mintală medie (imbecilitate) deficien ă mintală gravă (idio ie) Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin ghicire. un scor total scăzut este întotdeauna mai pu in valid şi mai pu in fidel decât unul ridicat. în general.79 50 . Din această cauză. +2.119 100 . Totuşi. . -2.47 Tabelul numărul 9 Clasificarea intelectuală QI Peste 140 120 .49 0 . Prin scăderea scorului par ial aşteptat din cota par ială realizată se ob ine discrepan a fiecărei serii. în scopuri mai generale se acceptă şi un scor total ca fiind relativ valid. 0. Persoanele cu performan e scăzute rezolvă corect.99 80 . chiar dacă prezintă discrepan e interne mai mari de două puncte. -1.89 70 .140 110 . Aceste discrepan e se exprimă numeric (de exemplu.

5. Dacă indicele de variabilitate este mai mare sau egal cu 7. Dar neglijarea legilor interac iunii constituie o sursă sigură a diagnosticării incorecte. În diagnosticarea ei. Tabelul numărul 10 Compozi ia normală a scorului Scorul par ial aşteptat A B C D E 10 6 2 1 1 0 15 8 4 2 1 0 20 9 6 3 2 0 25 10 7 4 3 1 la scorul total de: 30 10 8 6 4 2 35 10 8 7 7 3 40 10 9 8 9 4 45 11 10 10 9 5 50 12 11 10 10 7 55 12 11 11 11 10 3. asigurând astfel reuşita chiar în condi iile unor aptitudini intelectuale mai modeste. Interpretarea calitativă Inteligen a nu poate fi “măsurată” în stare pură.în pofida factorilor intelectuali mai dezvolta i . subiectul fiind retestat cu o altă metodă.48 Totalizând valorile absolute ale discrepan elor (indiferent de faptul că sunt + sau -). La al ii. pe lângă criteriul procesualită ii îmbinat cu aspectul de performan ă (de efect).de datorează absen ei autocontrolului. a . ob inem indicele de variabilitate a rezultatelor (stabilitate fluctua ie în activitatea subiectului). dimpotrivă. La unii.cotidiene sau experimentale . insuccesul . se acordă o încredere redusă rezultatului examinării. func iile psihice implicate se structurează într-un mod adecvat sarcinii. a organizării şi planificării. de exemplu.2. Existen a interdependen elor între inteligen ă şi celelalte aspecte ale personalită ii nu face însă imposibilă măsurarea inteligen ei. trebuie să inem seama de întreaga personalitate a subiectului examinat.contribu iile factorilor de personalitate variază de la un om la altul. Chiar în rezolvarea aceleiaşi sarcini .

scapă în mare măsură probelor de inteligen ă. ceea ce nu înseamnă că examinatorul care dispune de o intui ie (insight) psihologică dezvoltată nu le poate sesiza.49 nivelului motiva iei. care contribuie la individualizarea personalită ii. Tocmai aceşti factori fundamentali ai adaptabilită ii la situa iile problematice. .

.

51 Tabelul numărul 11 Compozi ia normală a scorului (testare colectivă sau autoadministrare) Scorul par ial aşteptat A B C D E 15 8 4 2 1 0 16 8 4 3 1 0 17 8 5 3 1 0 18 8 5 3 2 0 19 8 6 3 2 0 20 8 6 3 2 1 21 8 6 4 2 1 22 9 6 4 2 1 23 9 7 4 2 1 la scorul total de: 24 25 26 27 9 10 10 10 7 7 7 7 4 4 5 5 3 3 3 4 1 1 1 1 28 10 7 6 4 1 29 10 7 6 5 1 30 10 7 6 5 2 31 10 7 7 5 2 32 10 8 7 5 2 33 11 8 7 5 2 34 11 8 7 6 2 35 11 8 7 7 2 36 11 8 8 7 2 37 11 9 8 7 2 38 11 9 8 8 2 39 11 9 8 8 3 40 11 10 8 8 3 41 11 10 9 8 3 42 11 10 9 9 3 43 12 10 9 9 3 44 12 10 9 9 4 45 12 10 9 9 5 46 12 10 10 9 5 la scorul total de: 47 48 49 12 12 12 10 11 11 10 10 10 9 9 10 6 6 6 50 12 11 10 10 7 51 12 11 11 10 7 52 12 11 11 10 8 53 12 11 11 11 8 54 12 12 11 11 8 55 12 12 11 11 9 56 12 12 12 11 9 57 12 12 12 11 10 58 12 12 12 12 10 59 12 12 12 12 11 .

.

a VIII-a. datorită cantonării în conduite operatorii inferioare vârstei cronologice a subiectului. 0. Gra ie caracterului lor general. cunoaşterea “amănuntelor” importante. -1. se datorează capacită ii reduse de a stabili rela ii. Ignorarea aproape totală a coeren ei logice la MP (s). definite în mod teoretic. QI = 71. nu se reduce numai la includerea subiectului în diverse tipuri de inteligen ă sau de afectivitate. unicitatea cazului studiat.conturarea profilului intelectual al subiectului. Poten ialită ile intelectuale ale lui L. sunt foarte limitate. Gradul: IV . încât să permită . în cursul diagnosticării. Ilustrăm cele spuse prin prezentarea cazului L. sex bărbătesc): Cota totală = 22 puncte. temperament etc. care ne indică inteligen a generală slabă. (Cl.. +2. defini iile teoretice nu se potrivesc întocmai cazului particular. S. VC = 15 ani şi 9 luni. Prin formularea diagnozei individuale se urmăreşte în elegerea. Sc. gen.53 Sarcina examinatorului. Performan ele sale îl situează la limita superioară a debilită ii mintale. Datele psihometrice prezentate indică subdezvoltarea mintală generală a subiectului. psihodiagnosticianul caută să eviden ieze individualitatea. Examinarea psihologică va fi astfel concepută şi realizată.S. Timp = 30 minute. Discrepan a: -2. . Pornind de la tipologie. -2.pe baza interpretării calitative a datelor . Concretizarea principiilor metodologice enun ate se realizează prin “arta profesională” a psihologului.

Dispersia mare a performan elor la WISC (Scara verbală: În elegere +.F. Capacitatea lui de utilizare eficientă a ajutoarelor programate ne permite să-l diferen iem.54 În continuare subiectul este examinat . ceea ce îi împiedică accesul la formele superioare ale gândirii verbale. prin efectul factorului educabilitate. la opera iile formale. Scară de performan ă.cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare. QIPWISC=70 . fără reglare externă. fapt constant şi la probele operatorii (piagetiene).P. subiectul trebuie condus. dirijat în în elegerea şi rezolvarea problemelor.P. QITWISC=70 . Completare de imagini ++. Vocabular -. cât şi pentru cunoaşterea inteligen ei verbale . Capacitatea de inven ie.O. Raven găseşte coeficien ii de constan ă (stabilitate) între 0. La probele . Factorul de planificare fiind deficitar. QIBinet=74.).83 şi 0.74. T. aritmetică . de gândire asociativă şi de organizare sunt nedezvoltate.O.-..L. În urma verificării fidelită ii testului MP (s) (procedeul retestării) J. Asemănări +. VNBinet = 11 ani şi 9 luni. Cod B 0) indică eterogenitatea mare a performan elor. Rezultatele: CotaPiaget = Qi.01).F. de întârzia ii mintali.74. QIVWISC=70 .atât pentru verificarea informa iilor furnizate de proba Raven. şi T. logica propozi iilor şi propor ii-probabilită i).93 la subiec ii între 13 şi 50 ani.F. la proba cuburilor şi la aranjarea de imagini (din WISC).C. Performan a slabă la testul Raven este confirmată de nereuşita subiectului la probe piagetiene (T. cuprinşi în tabelele 11 şi 12 sunt puternic semnificativi (p = 0. Cuburi -.C.O. Subiectul stăpâneşte insuficient limbajul. BINET-SIMON şi WISC.-. Subiectului îi sunt inaccesibile problemele formale.74. Coeficien ii de validitate. Aranjare de imagini . subiectul înregistrează o reuşită inferioară celeia realizate în condi iile acordării ajutoarelor externe. Astfel.

S. alături de dificultatea de a opera cu con inuturi (informa ii) abstracte şi absen a deprinderilor elementare de calcul mintal. Totuşi prin capacitatea sa de învă are. Subiectul memorează mai bine materiale verbale nestructurate.S. În concluzie. L. Subiectul apar ine tipului slab. L. în controlul critic al ipotezelor.S. Aranjarea de imagini în vederea reconstituirii unei istorioare eviden iază dificultă i in în elegerea. Datorită capacită ii reduse de a organiza materialul. Aceste trăsături se accentuează la acele sarcini verbale care implică cu precădere opera ii formale. prezintă frecvent inhibi ii emo ionale. contrar aşteptărilor devine pripit şi superficial. superioară debilită ii mintale.55 de analiză şi reconstruc ie L. apropiată de construc ia genetică neterminată proprie debililor mintali. sinteză. corelat cu performan a la proba Raven şi la probele de calcul din scara Binet . Subiectul în aceste situa ii. Rezultatele slabe la ra ionamentul matematic. prezintă dificultă i de analiză. Diagnostic: inteligen ă de limită. deşi performan ele sale nici la acestea nu depăşesc nivelul operator concret. Fidelitatea însă.S. chiar şi în acest caz lasă de dorit. se simte degajat la probele mai uşoare. generalizare şi abstractizare chiar şi la nivel concret. . predominant practice. pierde frecvent informa ii esen iale. L. L. cu reactivitate emo ională mare şi cu rezisten ă redusă la efort.S. în căutarea dirijată. este timid şi anxios în situa ii de examen. în desprinderea ideii directoare din context. se diferen iază de categoria întârzia ilor mintali. subiectul prezintă întârziere în dezvoltarea mintală.Simon indică un ritm lent şi o nesiguran ă mare în gândire.

V. Calită i psihometrice ale testului MP (s) Tabelul numărul 12 Validitatea concurentă şi de con inut a MP (s) Subiec i Nr. Kulcsar (1974) T.42 0. Barrett (1956) E.67 0. Kulcsar (1974) T.061 0.70 QI Autor J. Raven (1948) E.59 0.50 0.58 0.60 0.60 0.S.C. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974) T.86 0.72 0. Kulcsar (1974) .75 0.66 0. Kulcsar (1974) T.S.68 Autor T.62 0.56 3.6. Kulcsar (1974) T. a VIII-a (N=37) (N=39) 0. Kulcsar (1974) Tabelul numărul 13 Validitatea predictivă a MP (s) Variabile corelate Testul Reuşita şcolară MP (s) MP (s) MP (s) Română Matematică Biologie Subiec i (elevi) Cl. Raven (1948) J.72 T. (în ani) 150 ? 70 70 70 37 37 37 37 37 37 6 – 13 sub 30 9 –10 9 – 10 9 – 10 11 – 12 11 .S.12 11 – 12 11 – 12 11 – 12 11 – 12 MP(s) Variabile corelate Termen – Merril Mill Hill QIT WISC QIV WISC WISC WISC Binet – Simon Bender-Santucci Probe piagetiene EM Scor total QIP QIP QIP QIT QIV QIP QI Scor total Scor total Scor total 0.C. Barrett (1956) E. Barrett (1956) 0. Kulcsar (1974) T.69 0. a V-a Cl.C.

Matricele Progresive Avansate MP(a) În vederea unei testări rapide a inteligen ei generale. Probele elementare men inute sunt rearanjate după frecven a rezolvării lor corecte.versiunea din 1947 sub conducerea lui G.capătă o utilizare generală. Testul urmează să indice nivelul intelectual . în raport cu testele de performan ă. Spre deosebire de testele verbale.într-un răstimp scurt de examinare. mai mult sau mai pu in independent de factorii educa ionali. MP (a) evaluează poten ialul intelectual. J. Raven propune proba MP (a) . în 1962 se renun ă la acei itemi din seria a II-a care nu diferen iază îndeajuns scorurile adul ilor cu inteligen ă deasupra mediei. MP(a) oferă informa ii diagnostice mai exacte şi mai valoroase. Bevans (pe bază de protocoale adunate în scop de orientare şi selec ie profesională) au permis reordonarea optimă a probelor elementare incluse în MP (s). “mediu” (inteligen ă normală) sau “ridicat” (inteligen ă superioară) .A. Forbes şi H.precum şi analiza de itemi realizată de A. Foulds . sensibil pentru diferen ierea persoanelor cu inteligen ă deasupra mediei şi de nivel superior. ob inerea unui test mai fidel. Foulds (1947) .forma experimentală în 1941. de asemenea.G. prima revizuire completă a probei realizată în colaborare cu G. iar versiunea pentru testarea de rutină în 1943. Astfel. Subiectul compară figuri şi dezvoltă o metodă ra ională de gândire în timpul rezolvării sarcinilor. Se urmăreşte.R. Fa ă de forma din 1943. de asemenea.“scăzut” (deficien ă mintală). folosită în selec ia personalului de conducere din armată.C.A. Experimentele efectuate cu MP (a) . . ca probă neverbală de deficien ă intelectuală.57 4.

Seria a II-a se administrează persoanelor care rezolvă fără dificultate mai mult de jumătate din probele seriei I. Este recomandabil ca în încheierea exerci iului să i se spună: “Încearcă să rezolvi fiecare problemă. De men ionat faptul că. Pentru evaluarea . Controlează exactitatea alegerii făcute”. Caută să te convingi că ai găsit figura potrivită pentru completarea corectă a matricei. Apoi subiectul este invitat să rezolve în continuare itemii 2 12. care acoperă toate procesele intelectuale solicitate la MP (s) şi la seria a II-a a MP (a). Astfel. inteligen ă medie sau superioară (face o singură greşeală). probele din seria a doua sunt mai dificile. ai căror complexitate şi dificultate creşte continuu. Testul Raven avansat (1962) cuprinde două serii de subteste (total 60 de itemi). ea serveşte la examinarea rapidă a inteligen ei. în pofida asemănării itemilor din cele două serii. Subiectului i se prezintă matricea numărul 1 cu instruc iunile necesare. când se utilizează independent de seria a II-a. Seria I constă din 12 matrici. Înainte de a trece la planşa (matricea) următoare care cuprinde o sarcină mai dificilă. Seria a II-a cuprinde 48 de itemi. În vederea evaluării capacită ii intelectuale .58 MP (a) versiunea din 1962 este astfel construită încât proba să poată fi la fel de bine utilizată cu sau fără limitarea timpului de aplicare. Dificultatea lor creşte continuu.seria a II-a se administrează fără întrerupere şi în timp nelimitat (maximum o oră).atât de observa ie cât şi de gândire . în câteva minute (circa 10) se poate stabili dacă subiectul prezintă deficien e mintale (cotă sub 6 puncte). Seria I este destinată familiarizării persoanei cu tehnica de lucru (după care se introduce examinarea cu seria a II-a). Totodată.

59 eficien ei intelectuale seria a II-a se aplică cu timp limitat ca orice test de viteză (durata optimă este de 40 de minute). .

............. C................................... 1................................ 34 Seriile D şi E ....................... Ab şi B ...............4......................................... 22 Interpretarea rezultatelor....................................................................... D şi E... 3.......2.................................................. 1..................... 1 No iunea de inteligen ă generală (factorul “g”) ........ 1........seriile A........................................2........ 1.... 1................P.................................1................................... Considera ii generale ........... 60 ................... 1..........1.................................... 4 Prezentarea testului...3......................... 1.......................................................... 34 Seria B .......................1.......... 1..........................3.......................................5.................................................1..................................................................... 48 1................................................. Calită i psihometrice ale MP (c) .............................................5.................................................................... 23 Interpretarea cantitativă ....... 40 Interpretarea cantitativă ........................................................................................ 32 Prezentarea testului........................ Matricele Progresive Raven ....1.................1..................................... 57 5............ 1...........2....................................... 1................................................................................. 40 Interpretarea calitativă ....................................................................................2............................................... Matricele Progresive Avansate ............ 1....2.............................. 1..................1........................ 1........................................4.3.................... 7 1.... 1 1.................................. Cuprinsul .......................................................... 8 Instruc iunile de aplicare ...................seriile A.................................. 2 Natura psihologică a factorului “g”.......................... 34 Seria C ....................................... 23 Interpretarea calitativă a performan ei ................. 35 3............................... 1...........5........................ Calită i psihometrice ale testului MP (s) ........................................ Matricele Progresive Colorate MP (c) .........2................................................................................................5............................. (s) ............... 35 Cotarea răspunsurilor..... 33 Seria A ......................................................... 39 Interpretarea rezultatelor................ 17 Cotarea răspunsurilor...................................... 1........................... 29 2........................6...2.................2...................................................................MP(a) ........ Desfăşurarea examinării ................ 32 1................6.................................................................................................................. 1....... Cuprinsul 1............................................................................. B............................................. 31 Considera ii generale ..60 5.4.. 1.............. 1........................................................1....................1. 56 4.........1............ Matricele Progresive Standard M....................... 7 Principiile care stau la baza construirii testului ....................3...............................................................